Catalogul Simpozionului de Arte Vizuale ARTA IN GRADINA, 2019

8

ARTA ÎN GRÃDINÃ

Simpozion Internaþiaonal

de Arte Vizuale

Coperta I și IV: Valentin CODOIU, „Flori”, ulei/pânză, 50 x 50 cm, 2019 (detaliu)

8

ARTA ÎN GRÃDINÃ

Simpozion Internaþional

de A r t e V i z u a l e

19 - 29 august 2019 Grădina Botanică Jibou

CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE JIBOU PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL JIBOU ASOCIAȚIA PRIETENII GRĂDINII BOTANICE

ARTA ÎN GRĂDINĂ SIMPOZION INTERNAȚIONAL DE ARTE VIZUALE EDIȚIA A VIII-A, 2019

CUVÂNT ÎNAINTE 4-5

TABĂRA DE CREAȚIE

GRĂDINA BOTANICĂ „VASILE FATI“, JIBOU 19 - 29 AUGUST, 2019 6-47

DOCUMENTARE

BISERICA DE LEMN DIN DOMNIN, SĂLAJ 48-53

ACTIVITĂȚI CONEXE

EXPUNERI, PREZENTĂRI DE PORTOFOLII, ATELIERE DE CREAȚIE 54-75

EXPOZIȚIA „PODOABELE GRĂDINII” 76-85

AFIȘELE SIMPOZIONULUI 86, 87

GRĂDINARII ARTELOR Merită un pic de atenție grădinarii artelor (vizuale). Și nu numai la Jibou, unde, de mulți ani, cu sprijinul instituției noastre și al Grădinii Botanice „Vasile Fati” (e bine că s-a implicat și primăria locală), are loc un simpozion important, cred, pentru Sălajul cultural. Merită măcar un pic de atenție și din partea celor care se ocupă sau ar trebui să se ocupe de educația copiilor noștri. Creativitatea, stârnirea și cultivarea ei, îmi pare o cheie ce încă poate rodi în spațiul educațional românesc, un spațiu chinuit de prea multe incongruențe. Prof. univ. dr. Vasile Cioca, în cartea „Jocul de-a/cu arta” (Limes, 2019): „Într-o lume ciudată, hipercomplexă, dominată de imagine, de multiplicări de imagini și de obiecte, o lume xeroxată (Baudrillard), un loc unde lumea reală se schimbă și se complexifică necontenit și se transformă, parcă în simple imagini care tind să devină ființe reale (realitatea virtuală), o lume în care omul este pe zi ce trece tot mai dezorientat, responsabilitatea sistemului educațional și a slujitorilor ei devine exponențială” (p. 13). Rămâne de văzut câtă responsabilitate va respira prin porii curriculari ai sistemului nostru de învățământ. Poate grădinarii artelor (vizuale) vor stârni mai multă atenție.

Daniel Săuca, manager Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Simpozionul de arte vizuale „Arta în grădină”, a devenit un eveniment de notorietate mult așteptat atât de artiștii participanți cât și de iubitorii de frumos ai județului nostru. Anul acesta, Simpozionul ajuns la cea de-a opta ediție, a avut ca principală temă „Podoabele grădinii” pe care artiștii plastici le-au interpretat în lucrări deosebite care pun într-o lumină nouă cadrul natural și obiectivele grădinii botanice. Așa cum deja ne-am obișnuit de la ultimile ediții ale Simpozionului, atmosfera grădinii botanice a fost înfățișată și prin ochii micilor artiști care, pe an ce trece, devin tot mai atrași de tainele penelului cu măiestrie și generozitate dezvăluite lor de către artiștii participanți.

Reușita acestui eveniment nu ar fi fost posibilă fără strânsa colaborare între cele trei instituții organizatoare: Consiliului Județean Sălaj, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Grădina Botanică “Vasile Fati”.

C.S.I. Dr. Cosmin Ionel Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice Jibou

Primăria și Consiliul Local Jibou, sprijină în fiecare an, Simpozionul de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, care se desfășoară la Grădina Botanică a orașului Jibou. Proiectul reunește în minunata Grădină Botanică „Vasile Fati” artiști din generații diferite, care într-un cadru natural, plin de culoare și lumină își exprimă liber imaginația, lăsându-și amprenta asupra acestui loc.

Lucrările realizate în acest Simpozion au întregit Colecția de Artă Contemporană a Centrului de Cercetări Biologice Jibou, putând fi admirate de publicul larg, fiind încă un motiv pentru ca vizitatorii Grădinii Botanice, să constate că sursele de inspirație din lucrările expuse sunt din fascinanta Grădină Botanică.

Prin acest Simpozion, orașul Jibou și Grădina Botanică sunt cunoscute atât în țară, cât și în străinătate.

Suntem convinși că și în viitor, ochiul și penelul artiștilor vor ști să surprindă frumusețea acestor locuri minunate, pline de culoare. ing. Dan Ghiurco, primarul orașului Jibou 6

LA GRĂDINĂ, ÎN AUGUST La mijlocul lunii august, ne-am reunit, din nou, la Grădină, pentru o nouă ediție a Simpozionului, cea de a VIII-a.

Am păstrat și de această dată același format al Simpozionului, cu artiști și invitați, activități culturale și ateliere de creație, seri muzicale și culinare, documentări la biserici de lemn din preajma Jiboului. În cele 10 zile, am avut parte de prezentări ale unor teme diverse, de la istorie și geografie la scenografie și artă culinară, discuții și muncă creativă, documentare și seri de audiție muzicală.

Tabăra de creație, nucleul Simpozionului, a reunit nouă artiști, majoritatea aparținând centrului artistic de la Cluj, dar și artiști din București și Stuttgart. Curatorul ediției din acest an, profesorul Vasile Cioca, un renumit cercetător al creației vizuale, cunoscător al acestor locuri și a ceea ce se întâmplă la Grădină (domnia sa a participat în calitate de invitat și coordonator al atelierelor de creație pentru copii la mai multe ediții ale Simpozionului), a propus artiștilor și totodată copiilor, o temă comună: „Podoabele Grădinii”. Este pentru prima dată în Simpozion când atât artiștii profesioniști, cât și copiii participanți la atelierele de creație au lucrat având ca provocare un generic comun.

Desigur, răspunsurile finale au fost foarte diferite: ale copiilor, într-o oarecare măsură mai previzibile – mai apropiate de realitatea imediată văzută printr-un filtru ludic – și mai unitare (ei au lucrat în comun, pe suprafețe mari de hârtie), ale artiștilor, puternic individualizate, apropiate de preocupările și cercetările personale ale fiecăruia în parte.

La experiența din acest an au participat următorii artiști: Mariana Gheorghiu, Valentin Codoiu, Camelia și Eugen Moritz, Cristian Porumb, Florin Gherasim și Radu Șerban, toți din Cluj, Gabriela Aniței din București și Elisabeth Ochsenfeld, din Stuttgart, Germania.

Fiecare artist a venit aici, la Grădină, nu numai cu experiența personală, ci și cu preocupările curente, cu cele mai recente proiecte care fie au putut fi continuate, completate, adaptate, fie au putut îmbrăca o altă expresie, constituindu-se într-un nou proiect, ciclu sau serie de lucrări.

Lucrul în sau după natură este foarte diferit de practica din atelier. Artiștii își organizează aici un atelier temporar, de cele mai multe ori acesta este deschis, la vedere. În acest fel, oricine poate asista la secretele facerii unei lucrări de artă.

Pe lângă grupul de copii de la Centrul de Asistență Socială din Jibou, la atelierele de creație din acest an au mai participat două eleve de la Liceul din Jibou și alte două eleve de la școli din Cluj-Napoca.

Activitățile conexe din cadrul Simpozionului au reunit două personalități locale, binecunoscute în lumea culturală de aici. Este vorba despre domnul profesor Györfi-Deák György, care ne-a prezentat momente inedite din istoria Jiboului și domnul profesor Aurel Medve, care ne-a vorbit despre flora din preajma Jiboului, studiată de domnia sa împreună cu elevii de la Școala din Năpradea.

Dintre artiști, Valentin Codoiu ne-a prezentat o convingătoare și consistentă secvență din realizările lui scenografice.

Mircea Groza ne-a încântat cu prezentările și povestirile lui despre rețete vechi de mâncări, dar ne-a și stimulat apetitul cu preparatele făcute chiar sub privirile noastre.

Această ediție a Simpozionului s-a încheiat cu vernisarea expoziției care a reunit lucrările realizate de către participanți, în prezența aceluiași public jibouan, care ne este alături încă de la prima ediție a Simpozionului din 2013.

Radu Șerban, coordonatorul Simpozionului

7

În imagine (de la stânga la dreapta):

RADU ȘERBAN. ESTELLA ȘERBAN, FLORIN GHERASIM, MARIANA GHEORGHIU, GABRIELA ANIȚEI, CRISTIAN PORUMB, CAMELIA MORITZ, EUGEN MORITZ, ANA CODOIU, VALENTIN CODOIU, VASILE CIOCA 8

NÃ RÃDI l G N Î na A R T A n Internaþio o i z ale Simpo Vizu e t r de A

TABĂRA DE CREAȚIE Tema ediției: „PODOABELE GRĂDINII” GRĂDINA BOTANICĂ „VASILE FATI” DIN JIBOU, 19 - 29 AUGUST 2019

Participanți: GABRIELA ANIȚEI | VALENTIN CODOIU | MARIANA GHEORGHIU FLORIN GHERASIM | CAMELIA MORITZ | EUGEN MORITZ ELISABETH OCHSENFELD | CRISTIAN PORUMB | RADU ȘERBAN Curator: VASILE CIOCA

9

Oliv Mircea împreună cu Horea Paștina și Mihai Sârbulescu, fostul grajd Wesselényi, Grădina Botanică din Jibou

PODOABELE GRĂDINII PODOABELE GRĂDINII

Text Cioca Vegetalul are o piele a sa, care-i scoarța; are cap și păr, care sunt rădăcinile; are fizionomia și simțurile sale, are de asemenea o sensibilitate, astfel încât dacă-l rănești piere. Frunzișul, florile și fructele sunt podoabele sale, așa cum omul e înzestrat cu auz, chip august și putință2019 de-a cuvânta.

Vasile Cioca, 6

Paracelsus

Grădina pare a fi, coborând în intimitatea sensibilă a existentului, o metaforă încarnată a naturii. Dar, până la urmă – se întreabă omul de știință, filozoful, misticul Blaise Pascal – ce este omul în natură? Un neant în comparație cu infinitul, un infinit în comparație cu neantul, un mediator între nimic și tot. Ca mediator între nimic și tot, omul străbate timpul care-i este dat prin mijlocirea constructelor sale – tehnice, științifice, filozofice, spirituale, artistice. Artistul vizual/pictorul este un mediator, prin arta sa, între nimic și tot. El intuiește, presimte, își imaginează neantul și infinitul, le sugerează metaforic și simbolic cu ajutorul culorilor, formelor, semnelor vizual-plastice. Doar obiectele, plantele, animalele, oamenii, fenomenele le vede aici și acum, le pictează, le transfigurează, el, artistul, un veșnic călător care străbate mituri. În acest context ideatic de sorginte pascaliană, ne putem întreba cum s-ar materializa întâlnirea, dialogul artistului cu ființa Grădinii Botanice din Jibou? Această întâlnire poate avea loc pe mai multe paliere, în funcție și de experiența și personalitatea artistului: senzitiv, olfactiv, gustativ, sonor, vizual, intelectiv (științific, rațional, tehnic), simbolic, spiritual, artistic. Senzitiv, vizual vorbind, Grădina Botanică din Jibou se oferă artistului plastic prin materii fără formă – aer, apă, foc/lumină – și prin materii cu formă – pământ, piatră, metal (minerale) și plante, animale, om (materii organice). Aceste întâlniri, conversații cu trupul Grădinii/Naturii se vor metamorfoza în spiritul artistului în diverse viziuni cromoformice. Aceste podoabe artistice vor fi niște mediatori între nimic și tot, pritocite în aura sensibilă a artiștilor invitați la a VIII-a ediție a Simpozionului Arta în Grădină. În calitate de curator, după constructive consultări cu Radu Șerban, coordonatorul simpozionului, le-am propus artiștilor participanți la ediția din august 2019 să graviteze sensibil, spiritual și imaginativ, cu precădere, în trupul și ființa vegetală a Grădinii din Jibou și în podoabele acesteia: florile, frunzele, fructele, semințele.

Ființele vegetale își extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se (din perspectivă științifică) prin prezența clorofilei, prin faptul că membrana celulei este formată din celuloză și, în cazul speciilor superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze. Ființele vegetale sunt intim conectate la teluric prin rădăcini, iar la cer prin frunzele și florile orientate spre soare/lumină. Fructele, după arderea în iubire a florilor, cad din nou spre teluric spre a da naștere la o nouă plantă. Frunzele, florile, fructele/semințele au fost înconjurate de-a lungul timpului cu multiple aure simbolice prin care artiștii, inclusiv pictorii, vor pluti poetic. Astfel, pentru Novalis, floarea este simbolul dragostei și armoniei. Caliciul florii este din perspectivă spirituală, ca și cupa, receptacolul activității cerești. Rănile Răstignitului se transformă în trandafiri. Fructul, datorită semințelor pe care le conține, a fost comparat de Guénon cu omul primordial, simbol al originilor. În aura simbolică a Extremului Orient, frunza sugerează fericire și prosperitate. Sfântul Ioan al Crucii face din floare imaginea virtuților sufletului, buchetul care le adună fiind cel al perfecțiunii spirituale. Pe lângă sau peste podoabele vizibile și expresive, scăldate în bogate aure simbolice ale Grădinii – frunzele, florile, fructele, semințele – artistul, fie el poet, pictor sau muzician, simte, descoperă și se lasă vrăjit și – sau mai ales – de altfel de podoabe, invizibile dar sensibile, imaginale, stihiale: primordialitate, vacuitate, eternitate, armonie, liniște, tăcere...

Vasile Cioca, curatorul ediției a VIII-a a Taberei de creație

GABRIELA ANIȚEI pictor, profesor

Experiența avută în tabăra de pictură intitulată „Podoabele Grădinii”, din cadrul Simpozionului de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ, a fost extrem de plăcută, datorită colectivului de artiști, organizării impecabile și frumuseții Grădinii Botanice „Vasile Fati”, amenajată cu gust și pricepere.

Nutresc o veche și constantă pasiune pentru „lumea vegetală”, pentru flori în special. Este un subiect pe care l-am abordat deseori de-a lungul activității mele de creație.

Descoperirea exponatelor prezentate în grădină și în sere mi-a produs o mare bucurie și o la fel de mare admirație pentru conceptul de amplasare a plantelor și arborilor în sere. Mărturisesc că serele m-au atras în mod special, inspirându-mă în realizarea uneia dintre lucrări.

Mulțumită organizatorului simpozionului, dl Radu Șerban, am avut prilejul de a petrece zece zile pictând, vizitând, participând la conferințe pe teme extrem de interesante, susținute de colegi și de invitați și bucurându-mă de compania agreabilă a colegilor mei artiști.

Peisajul, liniștit, vast, m-a impresionat în egală măsură, prin abundența motivelor picturale pe care le oferă.

Adresez mulțumiri și urez organizatorilor Simpozionului, directorului Grădinii Botanice și susținătorilor acestui proiect, mult succes în continuare!

Născută în 25 aprilie 1959, la București.

Studii: Absolventă a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Pictură, 1985, clasa prof. Vasile Grigore.

Membru al asociațiilor profesionale: Din 1991 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Pictură, Bucureşti.

Experienţă profesională: Din 1990 este cadru didactic la Clubul Copiilor Sector 3 din Bucureşti, profesor al Cercului de Pictură.

Expoziții personale: 2019 – „Vegetal/Mineral”, Galeria Mariana Berinde, Cluj-Napoca; 2010 – Centrul de Cultură Arcuş, Sfântu Gheorghe; 2000 – Muzeul Literaturii Române, Bucureşti; 1996 – Galeria Orizont, Bucureşti; 1994 – Galeria Simeza, Bucureşti; 1992 – Galeria Căminul Artei, Bucureşti; 1991 – Muzeul de Istorie, Satu Mare.

Participări la expoziții de grup: 2019 – Bienala Albastră, Braşov; 2019-2017 – Saloanele Moldovei, Bacău și Chişinău; Palatul Noblesse – Bucureşti; 2018, 2016, 2014 – Bienala de Artă Plastică „Ion Andreescu”, Buzău; 2018 – Expoziţia internațională de carte/obiect „West meets East – 2018”, Piața Spania Gallery, Bucureşti; 2018-2017 – Salonul de Artă Medievală, Biblioteca Națională București; 2018 – „Itinerariu stilistic”, Galeria Căminul Artei, București; 2018, 2017, 2016 – Salonul de Iarnă, Galeria Căminul Artei, București; 2018-2012 – Dana Art Gallery, București; 2017 – „Călător în timp și spațiu”, Muzeul de Arheologie, Constanța şi Muzeul Literaturii Române, Bucureşti; 2013 – „Dialog între generații – Vasile Grigore și studenții săi”, Cercul Militar Naţional București; 2011 – Elite Art Gallery, București; 2008, 2007 – Expoziție de Pictură Balcic, Palatul Suțu, Cercul Militar Naţional, București; 2008 – Sediul Mivan, Bucureşti; 2006, 2004, 2001, 2000 – Salonul Național de Artă, București; 2001 – „Exerciții de stil”, Sala „Constantin Brâncuși”, Palatul Parlamentului; 1998 – „Eseu interior”, Muzeul de Istorie, Satu Mare; 1998, 1997, 1994 – Salonul de Grafică, București; 1992-1987 – Salonul Național de Tineret – București; 1990-1986 – Bienala de Arte Plastice, București.

Contact: Tel: 0743 288 322; 0760 271 442 E-mail: gabrielaanitei@gmail.com 12

Gabriela Aniței, „Prin grădină”, ulei/pânză, 80 x 80 cm, 2019 13

Gabriela Aniței, „La soare”, acrilic/pânză, 40 x 50 cm, 2019 14

Gabriela Aniței, „Portret de plantă”, acrilic/pânză, 50 x 70 cm, 2019 15

VALENTIN CODOIU pictor, scenograf

Să petreci zece zile într-o Grădină Botanică, înconjurat de plante îngrijite de specialiști, în muzica greierilor, este pe cât de liniștitor, pe atât de incitant pentru un artist. Pe de o parte, tihna locului te îndeamnă la contemplaţie, dar timpul care trece în același ritm îți inspiră o oarecare urgență. Fără acțiune concretă nu există lucrări, iar lucrările sunt totuși absolut necesare. Cum altfel poate fi justificat sejurul oferit de Simpozionul „Arta în Grădină”? Primul gând a fost că trebuie să pictez ceva în legătură strictă cu ambianţa şi exotismul oferit de serele cu plante rare și protectorii lor. Acest prim gând a trebuit să-l împac cu preocupările mele plastice obişnuite.

A fost o perioadă care ne-a îmbogăţit pe toți participanții, în primul rând prin cunoașterea preocupărilor celorlalți în condiții privilegiate, când ritmurile noastre nu erau influențate decât de natură și intențiile creative ale fiecăruia. Pentru mine s-a dovedit a fi o perioadă fecundă care m-a lăsat cu nostalgii.

Născut în 7 aprilie 1955, la Coroisânmărtin, jud. Mureș.

Studii: Absolvent al Academiei de Arte Plastice din București, secția pictură, clasa prof. Corneliu Baba, promoția 1979.

Activitate artistică: 2016 – Expoziție personală de pictură, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca; 2010 – Expoziție personală de pictură, Paris, Franța; 2009 – Expoziție personală de pictură, Muzeul Național de Artă din Cluj-Napoca; 2008 – Expoziție personală de pictură, Tampa Bay, Florida, USA; 2007 – Expoziție personală de pictură, Muzeul Național de Artă din Cluj-Napoca; 2003 – Expoziție personală de pictură, Galeria „Prometheus”, București; 2002 – Participă la Tabăra de pictură de la Colibița, urmată de expoziția de grup de la Bistrița; 2001 – Tabăra de pictură și expoziție de grup, galeria „Frezia”, Dej; 2000 – Participă la Tabăra de pictură de la Someșul Cald, urmată de expoziția de grup la Galeria „Frezia”, Dej; Expoziție personală la Muzeul Național de Artă din ClujNapoca; 1999 – Participă la Tabăra de pictură de la Someșul Cald, urmată de expoziția de grup la Galeria „Frezia”, Dej; 1998 – Expoziție personală la Muzeul Național de Artă din Cluj-Napoca; Expoziție personală la Le Raincy, Franța; Expoziție personală la Muzeul Județean Bistrița; 1996 – Salonul Artiștilor Francezi, Paris; 1995 – Salonul Independenților, Paris; Expoziție personală, Galeria „Le Marais”, Paris; 1994 – Salonul Independenților, Paris; Expoziție de grup la Nantes; Expoziție personală, Lisabona; Expoziția personală „Clowns”, Théâtre le Ranelagh, Paris; 1992 – Expoziție personală, Galeria „Arcades”, Paris; Salonul Independenților, Paris; Expoziție personală „Café Gallery”, Amsterdam; 1991 – Participare la o Expoziție de artă franceză în mai multe capitale din America Latină; 1988 – Salonul Independenților, Paris; Salonul de Pictură și Sculptură, Deauville (obține Mențiunea Juriului); Salonul de Toamnă, Paris; Salonul Independenților, Paris; Salonul Artiștilor Francezi, Paris; Salonul de Pictură și Sculptură, Deauville (obține Medalia de Argint a Federației Culturii Franceze pe anul 1989; 1990 – Expoziție personală, Galeria „Experimente”, Milano; Salonul Artiștilor Francezi, Paris; Salonul Independenților, Paris. Între anii 1979-1987 participă la numeroase expoziții de grup: Saloane naționale și internaționale și organizează expoziții personale la Cluj-Napoca și București; Lucrări în colecții muzeale: Franța, Croația, Austria, România, Ungaria, Puerto Rico, Germania, Polonia, Mexic, Suedia, Senegal, Japonia, Chile, Columbia, Portugalia, Israel, Liban, Emiratele Arabe Unite, Olanda, SUA, Canada, Slovenia, Jamaica, Elveția, Rhodesia, Italia, India etc.

Contact: Str. Horea, nr.16, apt.13, Cluj-Napoca Tel: 0744 783 087

16

Valentin CODOIU, „Flori”, ulei/pânză, 50 x 50 cm, 2019 17

Valentin CODOIU, „Om și peisaj”, ulei/pânză, 80 x 90 cm, 2019 18

Valentin CODOIU, „Rochia cu flori”, ulei/pânză, 90 x 90 cm, 2019 19

MARIANA GHEORGHIU artist vizual

Grădina cu amintiri sau... Amintiri dintr-o Grădină Cine-și poate imagina cum e să te trezești zile la rând în mijlocul unei Grădini Botanice? M-am bucurat de acest alint în fiecare dimineață și m-am plimbat printre acele plante deosebite și mirositoare de la Grădina Botanică din Jibou. Eu, care iubesc natura și mă folosesc în lucrările mele de roadele ei...

Am rămas cu amintiri frumoase ale acelor locuri, ale acelor oameni deosebiți (colegii de tabără) cu poveștile lor, ale clădirilor impresionante. Mai ales clădirea de Manej, unde a și fost montată expoziția – rodul taberei noastre – și s-au înnobilat reciproc, clădirea cu lucrările expoziției. Rămân cu bucuria în suflet a acestor amintiri și cu recunoștința față de toți cei care au reușit ani la rând să continue această experiență. Mulțumesc, Radu, pentru invitație, mulțumesc ghidului special care ne-a plimbat prin toate serele și Grădina cu minuni, mulțumesc sălăjenilor pentru ospitalitate, mulțumesc dlui Mircea Groza pentru că l-am cunoscut și ne-a împărtășit din experiențele sale culinare și ne-a povestit despre studiile sale cu totul speciale. Într-un cuvânt – o experiență de pus la sertarul cu amintiri deosebite. Urez viață lungă acestei tabere, Grădina roditoare... unde am lăsat și eu o urmă a rodirilor mele.

Născută la 13 aprilie 1947, Bădeni, Iași.

Studii: Școala Medie de Arte Plastice Cluj (1960-1965), prof. Ana Lupaș, 1962-1964; Facultatea de Arte Plastice, Universitatea A. I. Cuza, Iași, 1965-1968, șef de promoție. Profesori: Dan Hatmanu și Nicolae Constantin.

Membru al asociațiilor profesionale: Membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Cluj.

Expoziții personale: 2011 – Muzeul Țăranului Român, București; 2010 – Ambasada Română din Stockholm, Suedia; 2009 – Muzeul de Artă ClujNapoca; 2006 – Muzeul de Artă Cluj-Napoca; 2000 – Galeria Cupola, Iași; 1998 – Festivalul Național de Teatru, Cluj-Napoca; 1992 – Galeria UAP Cluj-Napoca; 1987 – Galeria Institutului de Medicină Cluj-Napoca.

Participări la expoziții de grup (selecții): 2019-1991 – Expoziții de Artă Decorativă a UAP Cluj-Napoca; 2018-2017 – Expoziția Itinerantă „Crucea”, Cluj-Napoca; 2013 – Proiect „Șapte”; 2008, 2007 și 1997-1994 – Expoziția Națională de Artă Decorativă, Muzeul de Artă Cotroceni, București; 2006, 2002, 1999 – Trienala Internațională de Broderie, Cluj; 2006, 2003, 2000 – Trienala Internațională de Artă Decorativă, București; 2002, 1998, 1995 – Expoziția Națională de Miniaturi Textile București; 2006, 2003, 2000 – Trienala Internațională de Artă Decorativă, București; 2003-2000 – Expoziție Internațională de Miniaturi Textile, Szombathely, Ungaria; Düsseldorf, Germania; 2002, 1999 – Expoziție la Centrul Cultural Român din Veneția, Italia; 2001,1995 – Expoziția de Miniaturi Textile, Cluj-Napoca; 1999 – Expoziție de Artă Decorativă, Copenhaga, Danemarca; 1996, 1994 – Expoziția Națională de Broderie, Cluj-Napoca; 1996, 1993 – Expoziție la Centrul Cultural Român din Budapesta, Ungaria; Premii: 2007 – Premiul Național al UAP pentru Arte Decorative, București; 2003 – Nominalizare pentru Marele Premiu al Trienalei Internaționale de Artă Decorativă București; 2001 – Nominalizare pentru Premiul UAP din România; 2000 – Premiul UAP filiala București,Trienala Internațională de Artă Decorativă, București; 1999 – Marele Premiu, Trienala Internațională de Broderie, Cluj-Napoca; 1998 – Marele premiu (Măiestrie) la Expoziția Națională de Miniaturi Textile, București; 1998 – Premiul de popularitate la Expoziția Națională de Miniaturi Textile, București.

Contact: Str. Paul Chinezu, nr. 2, Cluj-Napoca Tel; 0752 523 002; E-mail: marianabadeni@yahoo.com 20

Mariana GHEORGHIU, „Impresii II”, tehnică personală, Cristian 50 xDIȚOIU, 50 cm, 2019 „Unghi drept roșu”, ulei/pânză, 70 x 60 cm, 2018 (detaliu) 21

22

Mariana GHEORGHIU, „Impresii” (Serie de lucrări), tehnică personală, 50 x 50 cm, 2019 23

FLORIN GHERASIM artist fotograf, muzeograf

Născut la 19 iunie 1961, Ocna Mureș, jud. Alba.

Studii: A absolvit specializare Ceramică-Sticlă-Metal, în anul 2019 și specializarea Fotografie-Video-PCI, în anul 2014, din cadrul Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca.

A mai absolvit facultățile de Antropologie Culturală, în anul 2006, Română-Etnologie, în anul 2002 și AutomatizăriCalculatoare, în anul 1987.

Deține Masterate în Comunicare și Relații Publice (2009), Antropologie și Studii Multiculturale (2003).

A obținut un Doctorat în Arte Vizuale (2014) și unul în Sociologie-Antropologie (2012).

Activitate profesională: Este muzeograf la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, curator, antropolog și artist vizual.

A curatoriat numeroase expoziții de artă la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Simpozionul „Arta în Grădină” (Jibou, Zalău), Galeria „Horeb” din Cluj-Napoca, Muzeul Brukenthal din Sibiu, Festivalul Bunavestire din Negrești Oaș, Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, Galeria „Frezia” din Dej, Galeria Municipală Turda ș.a.

A publicat studii de antropologie și critică de artă în diferite publicații și cataloage, în revistele Tiuk, Steaua și Tribuna din ClujNapoca, Forma din Deva, pe platforma modernism.ro și în Anuarul Academiei din Belgrad.

A expus fotografie și ceramică la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Grădina Botanică Jibou, Centrul de Cultură și Artă Zalău, Galeria „Arcade 24” din Bistrița și Galeria „Forma” din Deva.

Contact: Tel: 0744 191617 Email: vectorarta9@yahoo.com 24

Marian DOBRE, „Sectorul sistematic=Izvorul sistematic)”, ulei/pânză, 80 x 100 cm, 2018 Marian DOBRE, „Izvor FlorinGHERASIM, „Toamnă (Coloana la Jibou lui Dorel)”, ”, ceramică, ulei/pânză, 201950 x 70 cm, 2018

Florin GHERASIM, „Toamnă la Jibou”, fotografie, 2019 Florin GHERASIM, imagini din expoziție cu lucrările artistului 26

CAMELIA MORITZ artist

Urme prin timp Frumosul naturii, prin ochi ce văd culoarea ca mijloc de exprimare pe întinsul unei pânze, a avut şansa ca, într-un loc plin de căldura oamenilor iubitori de frumos, să aducă spre suprafaţă ideea unei seminţe-gând. Un om – Vasile Fati, care a sădit în acel sol, la început, o dorinţă şi o pasiune, a transformat în timp Grădina Botanică în ceea ce reprezintă astăzi: un loc al unui început de paradis, plin de mireasma florilor şi incomensurabilul varietății de specii, în care fiecare sămânţă-devenire a rodit mai apoi în acest Pământ, care susţine viaţa noastră necontenit. Povestea trăită în Grădină, cea a devenirii, se continuă cu cea a fractalilor care reprezintă geometria interioară – identitatea creaţiei lumii vegetale şi umane, corespondenţa dintre exteriorul vizibil şi interiorul plin de mister. Un imens ocean de urme şi pete de culoare ne conduce paşii căutători pe marea scenă a vieţii, într-o preumblare plină de ritmicitate şi sens.

Decodarea mesajului vizual cifrat, pe care îl propune lumea învăluită de culoare a pânzelor mele, invită privitorul să folosească întregul său arsenal de resurse (fizice, emoţionale, intelectuale, creative) pentru a intra în dialog cu propunerea artistică, prin asumarea unor noi realităţi în care fiecare dintre noi este regizor, actor şi spectator, continuând la nesfârşit, jocul cu viaţa.

Născută la 30 mai, Cluj-Napoca.

Studii: Absolventă a Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Chimie, secţia Inginerie Chimică în anul 1994 și a Universităţii Tehnice Cluj-Napoca. Studii de specializare în Protecţia Mediului – 2006 şi specializarea Ecologie şi Management – 2007; Master în domeniul psihologiei, în cadrul Facultăţii de Psihologie, a Universităţii Babeş-Bolyai, 2011; Specializarea Programare Neuro Lingvistică, la Institutul Kutckera din Austria – 2011; Studii universitare, nivel Master, la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, secţia pictură – 2015.

Expoziții personale: 2019 – „Paşi prin timp – undeva între Pământ şi Cer”, Galeria Făclia, Cluj-Napoca.

Participări la expoziții de grup (selecții): 2019 – Simpozionul Internaţional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, ediţia a VIII-a, Jibou; „Journées Roumaines a Bruxelles”, expoziție colectivă, Bruxelles; Mallnitz Travelling Art II, Bastionul Croitorilor; 2018 – Ziua Porţilor Deschise – Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, salon de pictură; „Toghether we inspire”, Galeria de Artă Rotary Club Roman; Expoziţie pictură, Casa Veche, Cluj-Napoca; „Calafat prin anotimpuri”, proiect fotografic, sesiunea de vară și toamnă; 2017 – Al XVI-lea Seminar Internațional de Medicină și Teologie, Comunicarea „Ia românească, tradiţie şi tezaur de artă naţională”, Bistriţa-Năsăud; „Calafat prin anotimpuri”, proiect fotografic, sesiunea de primăvară; 2016 – Simpozionul Internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie şi Artă „Crucea – semn şi reprezentare în arta modernă”; „Calafat prin anotimpuri”, proiect fotografic, sesiune de vară; BIAMT – „Bienala Internaţională de miniatură”, Timişoara; „Calafat prin anotimpuri”, proiect fotografic, sesiunea de iarnă; „Săgeata Verde”, expoziție de arte media, Filiala Arad a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Arad; Seminar de Medicină şi Teologie, ediţia XV-a, „Simbolul crucii – Transfigurare şi mesaj în pictura modernă”, Bistriţa-Năsăud.

Contact: Tel: 0745 587 899 E-mail: camelializ@yahoo.com 28

Camelia MORITZ, „Peisaj fractal I”, tehnică mixtă/pânză, 40 x 30 cm, 2019 Camelia MORITZ, „Peisaj fractal II”, tehnică mixtă/pânză, 30 x 40 cm, 2019

29

30

Camelia MORITZ, „Mirabila sămânță, tehnică mixtă/pânză, 80 x 100 cm, 2019

31

EUGEN MORITZ

pictor, artist fotograf, profesor

Pentru mine, Grădina Botanică din Jibou este un loc mirific al întâlnirii și al regăsirii într-o stare de poezie și beatitudine specific-originală spiritului locului. Un loc al întâlnirilor cu oameni speciali, cu oameni ce dau și înnobilează continuu esența fizică și spirituală a spațiului, un loc ce induce rafinate trimiteri spre grădina Edenului, de această dată, sursă a râurilor cunoașterii și re-creației umane.

Născut în 12 august 1959, la Cluj-Napoca.

Studii: Academia de Arte Vizuale „Ion Andreescu” Cluj-Napoca, 1988 secția pictură.

Membru al asociațiilor profesionale: Din 1990 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj.

Expoziții presonale (ultimii șase ani): 2019 – „Personalia II”, Spațiul de Artă Contemporană M2, Clinica Medicală 2, Cluj-Napoca; „Dialog vizual, Mariana Scubli – Eugen Moritz”, Sighetu Marmației, Muzeul Etnografic al Maramureșului; „Romanian Story”, Open day of the European Parliament, fotografie, Parlamentul european de la Strasbourg; „Personalia I”, expoziție de fotografie și grafică, Filarmonica de Stat din Oradea, organizată de Varadinum Foto Club Oradea; Casa Veche, Cluj-Napoca; 2018 – „Wikipedia Escape”, Art House Gallery Platinia, Cluj-Napoca; „Personalia”, Pictură, Casa Veche, Cluj-Napoca; 2017 – „Dincolo de Anatomia Memoriei”, Palatul Marincu, Calafat; 2015 – „Noi 2”, ceramică, sticlă și foto-grafie, Muzeul de Artă „Ioan Sima”, Zalău; 2014 – Galeriile de Artă ale Cercului Militar din Craiova, Fotoclubul „Mihai Dan Călinescu”.

Participări la expoziții de grup (ultimii trei ani): 2019 – „Mallnitz Travelling Art II”, Kunstwache, Mallnitz, Austria; „Journées Roumaines a Bruxelles”, Art & Culture, Belgia (în colaborare cu Art House Gallery); „Mallnitz Travelling Art II”, Bastionul Croitorilor, Cluj-Napoca; 2018 – Salonul Anual de Artă, Filiala UAP Cluj, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; Lansarea clusterului artiștilor plastici din România, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca; „In Memoriam Dorel Moise”, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Galeria de Artă Contemporană „Turnul Fierarilor”, Sighişoara; 2017 – Inaugurarea Coloniei Pictorilor, Baia Mare; „Breaking Rules”, Galeria Casa Matei, ClujNapoca: Salonul Mondial „PremFoto 2017”, sub patronajul Asociației Internaționale „Euro Foto Art”, Cetatea Oradea; „In/ certitudini”, Simpozion Internațional de Artă Vizuală, Cincșor, Brașov; „Fotoetnografica”, organizată de Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Olt, Clubul Fotografic „Altus” Slatina și Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș; „Walkers”, Galeria UAP, Alba Iulia; „Fotoetnografica”, ediția a XV-a, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.

Premii: 2000 – Premiul I, „„Azo-Art”, Oradea, la secţiunea foto; 1999 – Premiul III, concursul Canon / Foto&Model; Medalia de aur Salonul Naţional de Fotografie „Aurel Mihailopol”, Botoşani; 1998 – Premiul Ministerului Culturii, „8th „International Photographic Salon”, Sibiu; Premiul celui de al 11-lea Salon de Fotografie al Clubului Universitatea, Cluj-Napoca; medalie de argint la „International Salon of Arts Photographs Miniature New Belgrade”, Iugoslavia; First Prize, „Great 1998 Picture Contest” (glamour category), numărul din ianuarie al revistei Popular Photography, New York , SUA; 1997 –Premiul juriului, Salonul „Azo Art”, Oradea; Premiul „Argus”, Salonul „Argus Vision”, Oradea; Premiul Naţional de Fotografie „Aurel Mihailopol”, ediția a III-a, Botoşani; medalie de argint la „International Salon of Arts Photographs Miniature New Belgrade, Iugoslavia; 1996 – „Honour Mentions FIAP” și premiul „Azo” la Prem Foto, Oradea; Premiul I la Festivalul de Film Video-Tematic „Imagine și Artă” (pentru filmul „Despre Nicula”); 1995 – Premiul II , „Azo-Art”, Oradea; Premiul Bienalei de Fotografie „Argus Vision”, Oradea; Premiul concursului de fotojurnalism „No Comment”; Premiul UAP pentru pictură şi desen, Gurghiu, Mureș.

Contact: Tel: 0723563887 | E-mail: eugenmoritz@yahoo.com 32

Eugen MORITZ, „Soare”, ulei/pânză, 90 x 90 cm, 2019 33

Eugen MORITZ, „Jardin”, ulei/pânză, 90 x 90 cm, 2019 34

Eugen MORITZ, „Floarea din grădină”, ulei/pânză, 30 x 30 cm, 2019 35

ELISABETH OCHSENFELD

artist vizual, curator, organizator de evenimente culturale

Cu mulți ani în urmă, în ciclurile pe care le creez, fie pe pânză, fie în desen, am introdus spațiile de respiro, suprafețele monocrome. Ele îmi oferă atât mie, cât și celui căruia li se adresează, o trecere în tăcere contemplativă, de la un tumult la celălalt.

Tema propusă în acest an se raportează la unul din răsadurile Grădinii Botanice: vrejul. Acesta este un simbol al verticalității. După întreaga sa călătorie meandrică, vrejul se înalță peste limitele firescului, încercându-și energiile propriei esențe. Este și ceea ce facem noi, cei care suntem într-o perpetuă căutare, înțelegere, înaintare pe propriul drum…

O Grădină Botanică rămâne o permanentă sursă de inspirație, de învățătură și contemplare… O Grădină Botanică este un paradis, o înmănunchere a unei asidue griji, cu o mare pasiune și un adânc respect, față de natură, cea atotștiutoare, cea ajunsă la suprema perfecțiune.

Noi, artiștii, suntem doar veșnicii ucenici, aflați în mrejele ei, dornici să îi aducem ofrandele creației noastre, care sunt doar re/creările parțiale a ceea ce de mult exista deja...

Născută în anul 1951, în Timișoara. În anul 1986 emigrează în Germania. În prezent trăiește, alternativ, la Heidelberg, Frankfurt, Wolfsberg și Gărâna.

Studii: 2003 – Absolventă a cursului de Instalații, Academia de vară Salzburg, clasa prof. Ilya Kabakov; 1973 – Absolventă a Facultății de Arte Plastice, Universitatea din Timișoara, clasa prof. Leon Vreme.

Membră a următoarelor asociații profesionale: Asociația Artiștilor Plastici Profesioniști din Germania; Federația Internațională Culturală Feminină; Freeinterartists; Contemporanii.

Fondatoare și membră a următoarelor asociații profesionale: Arthouse Wolfsberg, Gărâna; Scholarship Residency Award.

Activitate profesională: Între anii 1973 și 2019 organizează expoziții de pictură, desen, tehnici mixte, fotografie, ilustrație și curatoriază un număr mare de expoziții și evenimente artistice. Între anii 1987-2012 a fost graficiana proiectului „Petroglife și inscripții în masivul Karakorum, Academia de Științe din Heidelberg. Între anii 1974 și 1980 a condus Cenaclul de Artă „Atelier 35” al UAP, filiala Timișoara.

Rezidențe artistice și Simpozioane Internaționale: România – Wolfsberg/Gărâna, Rudaria, Mraconia / Dubova, Garnic / Carei, Sibiu, București, Aiud, Bata, Harman, SângeorzBăi, Sucevița, Rânca / atelierele Brâncuși, conacul Otetelișanu, Arad; Austria – Burg Strechau, Graz; Portugalia – Convento Mertola, Lisabona, Redondo; Egipt – Sahl Hasheesh; Germania – Stuttgart; USA – Boston; Italia – Verbania, Cheglio.

Reprezentată în galerii, muzee și colecții particulare din: Germania, România, Anglia, Olanda, Franța, Italia, Austria, Ucraina, Ungaria, Belgia, Israel, Grecia, Suedia, Pakistan, Finlanda, Coreea de Sud, USA, Canada.

Contact: art@elisabeth-ochsenfeld.com www.birchscapes.blogspot.com www.elisabeth-ochsenfeld.com Tel: 0049 69558155 | mobil: 0049 17672490043 36

Elisabeth OCHSENFELD, „Frejul fermecat” (detaliu), acrilic/pânză, 60 x 300 cm, 2019 37

Crinela ANTONESCU, „Izvor II”, ulei/pânză, 100 x 70 cm, 2018 (detaliu) Crinela ANTONESCU, Elisabeth OCHSENFELD, „Izvor „Vrejul II”, ulei/pânză, fermecat” 100 (triptic), x 70 cm, acrilic/pânză, 2018 60 x 300 cm, 2019

CRISTIAN PORUMB pictor, profesor

Degrevat de toate îndatoririle zilnice, am petrecut sfârșitul lunii august, în plină maturitate a vegetalului, într-un loc unic prin frumusețea și generozitatea sa, Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou. Cu o organizare fără fisură, singura preocupare a mea, ca participant în cadrul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale Arta în Grădină, a fost încercarea de a „culege” podoabele acestei Grădini, fie din punct de vedere plastic prin lucrările realizate, fie prin dialogurile, prezentările și întâlnirile cu personalități din diferite domenii: culturale, științifice, gastronomice, muzicale etc.

Incursiunile zilnice în acest labirint vegetal (delimitat de clădiri cu arhitecturi și destinații diverse: Castelul Wessélenyi, fostul grajd al domeniului, serele sferice; punctat de statuile leilor gardieni ai grădinii, lacuri artificiale sau de către fântâna arteziană desenat geometric de alei și scări monumentale, populat de fazani, păuni, cerbi, mistreți și pești care iți asaltează simțurile: plante aromatice, plante medicinale, plante perene și exotice, arbuști, arbori, cactuși, nuferi, fiecare cu forma, noima și culoarea sa), a făcut ca la final să strâng un bogat material documentar.

Născut în 15 septembrie 1967.

Studii: 1999 – Absolvent al Academiei de Arte Vizuale „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca, secția Pictură, clasa prof. Teodor Botiș și Ioan Aurel Mureșan.

Membru al asociațiilor profesionale: Membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Interjudețeană Cluj – Bistrița.

Experienţă profesională: Din 1999 este cadru didactic la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca.

Participări la expoziții de grup (ultimii trei ani): 2019 – „The 7th International Contest of Small Format Artwork” , UNUNS – Novi Sad; „The 7th International Pastel Biennial, Galeria de Arte Sokol, Nowy Sącz, Polonia; Expoziția Națională „Desenul Post-Brâncuși”, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” , Târgu Jiu; „Crucea, de la comunitate la comuniune. 100 de cruci la 100 de ani”, Universitatea din Craiova; „The Monk”, Tower art galleries of the Jheronimus Bosch Art Center, Olanda; 2. Uluslararasi Mail Art Bienali, Tekirgag Namik Kemal University Fine Arts Design And Architecture Faculty, Turcia; Salonul Național de plastică mică, ediția a XVIII-a, Brăila; „Interferențe”, Galeria Arcade 24, Bistrița; 2018 – Bienala de Arte Plastice „Gheorghe Petrașcu”, ediția a XIV-a, Complexul Muzeal Curtea Domnească, Târgoviște; Salonul anual al UAP, filiala Cluj, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; „Crucea, de la comunitate la comuniune. 100 de cruci la 100 de ani”, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, Muzeul de Artă Timișoara, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca, Muzeul National de Artă al Moldovei, Chișinău; Osten Bienniale of Drawing, National Gallery of Macedonia, Chifte Hammam, Skopie; Salonul Național de Artă Contemporană, Galeria Orizont, București; BIMT (Bienala Internațională de Miniatură Timișoara), Galeria Mansardă a Facultății de Arte și Design; „GR 18 – Grafică Românească”, Galeria Căminul Artei, București; Salonul Național de Plastică Mică, ediția a XIX-a, Brăila; 2017 – Salonul Anual al UAP filiala Cluj, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; „Salonul Mic”, Galeria Căminul Artei, București; „Rendez-Vous”, Galeria UAP, Turda; „Ipostaze”, Galeria Ladea, Cluj-Napoca.

Contact: Tel: 0748 229 907 E-mail: porumbcristian@yaho.com 40

Cristian PORUMB, „Grădină III”, ulei/pânză, 30 x 30 cm, 2019 41

Cristian PORUMB, „Grădină II”, ulei/pânză, 70 x 100 cm, 2019 42

Cristian PORUMB, „Grădină I”, ulei/pânză, 70 x 100 cm, 2019 43

RADU ȘERBAN pictor, profesor

Pentru mine, Grădina este locul meditației. Inventarul naturii de aici este abundent. Varietatea este de asemenea foarte generoasă. Toate culorile, texturile, miresmele, sunetele se amestecă. Natura ne oferă multe „tablouri” gata făcute. În lucrările mele nu încerc să reproduc natura și nici să fac decupaje din ea. Mai degrabă îmi propun să fac trimiteri, aluzii la anumite locuri și momente din zi, în care natura are o anumită „stare” care la rândul ei, tradusă în termeni plastici, să inducă mai departe receptorilor ceva din ceea ce am experimentat eu.

Mai este vorba și despre spiritul de grup care se formează aici la Grădină, de ceea ce aflăm unii de la alții sau de la invitații Simpozionului.

Născut în 11 octombrie 1960, la Cluj.

Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1987, clasa prof. Marius Cilievici.

Membru al asociațiilor profesionale: Din 1990 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj.

Experienţă profesională: Din 1990 este cadru didactic la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca; profesor universitar doctor la specializarea Master Design Textil din cadrul aceleași universități.

Expoziții personale (ultimii opt ani): 2018 – „Ape și mângâieri”, pictură, Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia; „Glissando 3”, pictură, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; „Glissando 2“, pictură, galeria „Art Nouveau”, Târgu Mureș; 2016 – „Glissando“, pictură, galeria „Arcade 24“, Bistrița; 2013 – „Altera Natura”, pictură, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Zalău; „Efemeride”, pictură, Spațiul de Artă Contemporană M2, Cluj-Napoca; 2012 – „Reverberații”, pictură și obiect, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi.

Participări la expoziții de grup (ultimii șapte ani): 2019 – „High Light”, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca; „Paradisul pierdut”, Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu; 2018 – „Salonul Național de Artă Contemporană Centenar 2018”, Muzeul Național de Artă al României; 2018-2012 – expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, Zalău, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; 2018 – „ReÎntâlnire”, galeria UAP Baia Mare; expoziția „In Memoriam prof. Dorel Moise”, Centrul Muzeal Bistrița; 2017 – expoziția „Pictori de azi la Balcic”, Vila Suita, Balcic, Bulgaria și Elite Art Gallery, București; expoziția „Poetica obiectului, peisajului și portretului tradițional”, Galeria de Artă a Municipiului Iași; „Orologiul din Turn”, galeria „Concentric”, Bistrița; „Breaking Rules”, expoziția UAD, Muzeul Etnografic Cluj-Napoca; expoziția dedicată Inaugurării Coloniei Pictorilor, Baia Mare; 2016 – expoziția „Arta în Grădină”, galeria „Arcade 24” Bistrița; expoziția Art Bunavestire 30, Negrești Oaș, Muzeul Țării Oașului; expoziția „Salonul Național de Pictură București”, galeria CAV, București; 2015, 2014 – Târgul de Artă „Art Safari”, București; 2014 – expoziția „Add to Address Book” by Mirela Trăistaru, Museum of Young Art, Vienna, Austria; expoziția Simpozionului de Artă „Creștinismul în Dobrogea”, Muzeul de Artă Constanța; expoziţia „Şcoala de Artă de la Cluj”, Galeria de Artă Contemporană Sokół, Nowy Sącz, Polonia; „Incident III – Accident”, expoziție internațională de artă contemporană, Częstochowa Muzeum, Galeria Konduktorownia, Polonia; „After Emotions”, Salonul Național de Arte Plastice, galeria „Theodor Pallady” Iași; 2013 – Bienala de pictură Arad; 2013, 2012 – expoziția Colecția „Lucian Pop”, Muzeul Brukenthal, Sibiu.

Premii: 2016 – Premiul pentru Pictură, Salonul Național de pictură, galeria CAV, București; 1993 – Premiul pentru Tineret al UAP din România; 1992 – Premiul pentru Tineret al UAP (premiu colectiv); 1992 – Premiul SIBCO acordat cu ocazia concursului de pictură tânără al galeriei „Dominus”, Bucureşti.

Contact: Tel: 0745 055 410 E-mail: contact@raduserban.ro | web site: www.raduserban.ro 44

Radu ȘERBAN, „Ierbarul Estellei”, acrilic/pânză, 30 x 40 cm, 2019 45

Radu ȘERBAN, „Cer în Apă”, acrilic/pânză, 70 x 100 cm, 2019

Radu ȘERBAN, „Cer în Apă (după asfințit)”, acrilic/pânză, 90 x 120 cm, 2018 (detaliu)

Selecție de lucrări realizate de către artiștii participanți la cea de a VIII-a ediție a Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, desfășurat la Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, în perioada 19 - 29 august 2019.

Lucrările vor întregi colecțiile de artă contemporană ale Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Centrului de Cercetări Biologice Jibou.

Gabriela ANIȚEI

„Prin grădină” ulei/pânză, 80 x 80 cm 2019 „Portret de plantă” acrilic/pânză, 50 x 70 cm 2019

Valentin CODOIU „Flori” ulei/pânză, 50 x 50 cm 2019 „Om și peisaj” ulei/pânză, 80 x 90 cm 2019 „Rochia cu flori” ulei/pânză, 90 x 90 cm 2019

Mariana GHEORGHIU „Impresii I” tehnică personală, 50 x 50 cm 2019 „Impresii II” tehnică personală, 50 x 50 cm 2019 „Impresii III” tehnică personală, 50 x 50 cm 2019

Florin GHERASIM

„Titlu” tehnică, dimensiune cm 2019 „Titlu” tehnică, dimensiune cm 2019

48

Camelia MORITZ

„Peisaj fractal II” tehnică mixtă/pânză, 30 x 40 cm 2019 „Mirabila sămânță” tehnică mixtă/pânză, 80 x 100 cm 2019

Eugen MORITZ „Soare” ulei/pânză, 90 x 90 cm 2019 „Jardin” ulei/pânză, 90 x 90 cm 2019 „Floarea din grădină” ulei/pânză, 30 x 30 cm 2019

Elisabeth OCHSENFELD „Vrejul fermecat I” acrilic/pânză, 60 x 60 cm 2019 „Vrejul fermecat II” acrilic/pânză, 60 x 60 cm 2019 „Vrejul fermecat III” acrilic/pânză, 60 x 60 cm 2019

Cristian PORUMB

„Grădină I” ulei/pânză, 70 x 100 cm 2019 „Grădină II” ulei/pânză, 70 x 100 cm 2019

Radu ȘERBAN

„Ierbarul Estellei” actilic/pânză, 30 x 40 cm 2019 „Cer în Apă” acrilic/pânză, 70 x 100 cm 2019

49

50

NÃ RÃDI l G N Î na A R T A n Internaþio o i z ale Simpo Vizu e t r de A

DOCUMENTARE BISERICA DE LEMN DIN DOMNIN, SĂLAJ AUGUT 2019

52

BISERICA DE LEMN DIN DOMNIN

În 25 august 2019 am avut parte de o vizită plăcută a unui grup de persoane care fac parte dintr-o tabără de pictură, organizată la Grădina Botanică din Jibou. Nu a fost o simplă vizită de curtoazie, deoarece distinșii oaspeți au dorit să viziteze biserica de lemn din Domnin. Un fapt care m-a bucurat în mod deosebit, pentru că așa am putut să împărtășesc și altor persoane, din afara comunității, câteva dintre poveștile legate de acest monument de arhitectură – simbol al satului Domnin.

Biserica din Domnin este, din câte se pare, singura construită în stil maramureșean, din județul Sălaj. Elementul cel mai relevant în acest sens este streșina dublă. Structura acestei biserici ne vorbește despre originea meșterilor, satul Vărai (Uaraiug – după cum îi spun bătrânii), din județul Maramureș. O legendă locală spune că biserica ar fi fost construită de către un bătrân împreună cu cei trei fii ai săi (familia Ciocian). La finalizarea construcției, bătrânul și unul dintre fii ar fi fost plătiți cu bani și s-au întors în locurile natale, iar ceilalți doi au primit o întinsă suprafață de teren în hotarul satului, la Recea.

Momentul construirii nu poate fi localizat cu exactitate în timp. Unii îl plasează la jumătatea secolului al XVIII-lea, în timpul păstoririi preotului neunit Matei, care, de altfel, se află înmormântat în interiorul bisericii, fiind consemnat ca decedat în anul 1756. Dacă e să luăm legenda ca fiind adevărată, atunci trebuie să plasăm momentul construcției în secolul al XVII-lea întrucât, în anul 1673, principele Transilvaniei, Mihai Apafi I, înnobilează familia Csocsan de Vărai, locuitoare în Domnin. Deci, dacă familia Ciocian a ajuns în Domnin prin construcția bisericii și la 1673 se aflau în Domnin, atunci biserica a fost construită în secolul al XVII-lea. În privința materialului de construcție, grinzile masive din stejar, se spune că ar fi fost aduse dintr-o pădure, azi dispărută, de pe Dumbrava, cu ajutorul carelor trase de boi. Membrii comunității au fost cei care trebuiau să facă acest lucru. Unii dintre ei, spre a nu participa, își înțepau boii în copită ca să șchiopăteze. Coordonatorii lucrărilor au ținut cont de acest aspect, așa că, la finalizarea lucrărilor, fiecare familie și-a primit locul în biserică în funcție de contribuție.

Crucile metalice de pe turnul bisericii și altar, se spune că ar fi fost puse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de către Petru Pop al Onuțului Szaski din familia nobiliară a Brumărenilor, cantorul bisericii. În prealabil, omul a postit și s-a rugat câteva zile spre a fi păzit de o nenorocire care s-ar fi putut întâmpla în timpul „operațiunii”.

S-a și spovedit, în eventualitatea unui eșec, spre a se duce împăcat cu divinitatea.

Pe pereții bisericii sunt aplicate mai multe cruci, care, din spusele bătrânilor, sunt crucile preoților ce au slujit și au murit în Domnin. Până în anul 1848, preoții erau din familia nobiliară Pop de Domnin. Ultimul, Simion Pop, a decedat în anul 1848, fiind înmormântat alături de tatăl său, Florian Pop și având o singură cruce, aplicată pe peretele altarului. Ultimul preot înmormântat în Domnin este Vasile Pop, originar din satul Benesat, decedat în anul 1891, în urma unei pneumonii. Crucea acestuia se află pe peretele din spatele bisericii.

Pictura interioară a fost realizată în anul 1812 de pictorul Ioan Pop din Românași, după cum susțin specialiștii.

Pe parcursul anilor, biserica a fost supusă mai multor procese de restaurare. În anul 1958 s-au mărit ferestrele naosului și s-a schimbat șindrila. În anul 1999 s-au schimbat șindrila și cele două tălpi lungi.

Acestea fiind spuse despre bătrâna biserică a satului nostru, precum și alte povești ca și acestea, ne-am îndreptat spre micul muzeu aflat în incinta clădirii Școlii Primare Domnin, inaugurat în 18 august 2019, unde s-au putut vedea câteva dintre obiectele care țin de specificul etnografic al satului Domnin și pe care cu greu le-am putut salva de la distrugerea provocată de obsesia curățeniei și influența modernismului.

Ultimul popas a fost la biserica Sfântul Gheorghe din satul Bârsa, o altă bijuterie a arhitecturii bisericilor sălăjene, unde oaspeții mei au putut observa un alt stil arhitectonic, față de cel al bisericii din Domnin și pictura, realizată în anul 1838 în timpul păstoririi parohului Simion Pop din Domnin, foarte bine conservată.

Am încheiat, astfel, mica noastră excursie în satele Domnin și Bârsa, sperând că am fost un bun ghid (deși nu sunt de specialitate) și că oaspeții mei s-au simțit bine.

Prof. Marius-Sergiu Ghiurco

53

54

Grupul de artiști în timpul documentării și imagini din interiorul bisericii Biserica de lemn din DOMNIN, secolul XVIII 55

NÃ RÃDI l G N Î na A R T A n Internaþio o i z ale Simpo Vizu e t r de A

ACTIVITĂȚI CONEXE EXPUNERI, PREZENTĂRI DE PORTOFOLII, ATELIERE DE CREAȚIE AUGUST 2019

Invitați: AUREL MEDVE GYÖRFI-DEÁK GYÖRGY VALENTIN CODOIU VASILE CIOCA MIRCEA GROZA

ACTIVITĂȚI CONEXE EXPUNERI, PREZENTĂRI DE PORTOFOLII, ATELIERE DE CREAȚIE AUGUST 2019

Invitați: AUREL MEDVE GYÖRFI-DEÁK GYÖRGY VALENTIN CODOIU VASILE CIOCA MIRCEA GROZA

INÃ R Ã D nal G N io rnaþ A Î A R T ion Inte z u a l e oz i Simp r t e V 57 A de

AUREL MEDVE profesor

„Aurel Medve este un destin aparte de geograf. Deşi putea să lucreze în cercetare, el a ales şcoala de la ţară, acolo unde înfloreşte dimineaţa spiritului, unde încolţeşte, în sufletul multor învăţăcei, nevoia de-a ieşi din albia continuităţii arhaice pentru a accesa alte orizonturi”. prof. univ. dr. Pompei Cocean Născut în 19 octombrie 1950, la Năpradea (Sălaj).

Studii: Absolvent al „Universităţii Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Biologie-Geografie, licenţiat în geografie, în anul 1973, şef de promoţie.

Activitatea profesională: A lucrat ca profesor de geografie la şcolile generale din Gâlgău Almaşului şi Bălan (1973-1979), iar apoi la Şcoala din Năpradea până în anul 2019. În perioada 1975-1979 a fost director al şcolii din Bălan, iar în perioadele 1980-1989 şi 1991-2015 – director al şcolii din Năpradea.

Arii de interes: Drumeţii şi explorări geografice cu elevii în orizontul local şi expediţii şcolare în zone montane (23 de expediţii cu echipajul „Samus 2000”, cu rezultate excepţionale în concursul naţional „Expediţiile Cutezătorii”, singurul echipaj din ţară deţinător al trofeelor Busola de aur, de argint şi de bronz); cunoaşterea şi ocrotirea naturii, fotografia.

Lucrări publicate: Autor sau coautor a 11 cărţi: Medve A., (1996), Fascinaţia muntelui, drumeţii şi expediţii şcolare montane, 95 pag., CCD şi ATŞ Sălaj, Zalău; Medve A., (1997), Fascinaţia muntelui, drumeţii şi expediţii şcolare montane, 145 pag., Editura Lekton, Zalău; Medve A., (2002), Năpradea – locuri, oameni, fapte (monografia comunei), 172 pag., Editura Silvania, Zalău; Medve, A. (2004), Pe urmele unor legende din Carpaţi, 170 pag., Editura Silvania, Zalău; Medve A., Medve M., Căţănaş S., (2005), Poezii, cântece şi reflecţii despre munte, Ora şcolii, Buletin informativ nr. 14/2004-2005, 124 pag., ISJ-CCD, Zalău; Medve A., (2006), Fragmente de jurnal, 136 pag., ISJ Sălaj, Zalău; Medve A. (2006), Dor de munte, 288 pag., Editura Dacia Porolissensis, Zalău; Medve, A., Rodina V., Porumb V., Damşa C., Damşa I.,(2006), Năpradea din sufletul meu (Contribuţii la monografia satului), 135 pag., Editura Silvania, Zalău; Abrudan A., Medve A., (2008), Ghidul ariilor protejate din judeţul Sălaj, 215 pag., Editura Şcoala noastră, Zalău; Medve A., Daroczi I., Coste G., (2011), Obiective turistice în nord-estul judeţului Sălaj, 281 pag., Editura Şcoala Noastră, Zalău; Medve A., Goja L.P., (2012), Comori ale naturii în orizontul local al comunei Năpradea, 140 pag., Editura Şcoala Noastră, Zalău; Medve A., (2017), Monografia şcolii din Năpradea, 654 pag., Editura Şcoala noastră, Zalău.

Contact: Tel. 0745937976 E-mail aurelmedve2000@gmail.com

58

COMORI ALE NATURII ÎN CULMEA PRISNELULUI Privind spre est, din Grădina Botanică „Vasile Fati”, în faţă se înalţă piramida inconfundabilă a Piscuiului Ronei, din extremitatea sudică a unei culmi alungită pe circa 20 km, până în Vârful Prisnel.

Ca subdiviziune a Depresiunii Transilvaniei, Culmea Prisnelului este tratată fie ca parte componentă a „Jugului Intracarpatic”, fie ca parte integrantă a Podişului Purcăreţ – Boiu Mare, respectiv ca fiind extremitatea vestică a acestuia. Caracteristic pentru culmea unitară ce mărgineşte spre est Depresiunea Guruslăului / Depresiunea Jiboului este relieful structural, cu numeroase cueste şi suprafeţe structurale, determinate de straturile monoclinale de gresii şi calcare paleogene, în special „Gresia de Racoţi” şi „Calcarul de Cozla”. Altitudinile în această culme, alungită de la nord la sud, cresc de la 419 m în Piscuiul Ronei, la 555 m în vârful Cărămida, ajungând la 661 m în Prisnelul Văraiului.

Diversitatea petrografică şi morfo-structurală a generat un microrelief variat, identificat în mai multe geomorfosituri (forme/microforme de relief care au căpătat în timp valoare peisagistică, ştiinţifică, economică sau istorică, datorită percepţiei umane). Cele mai cunoscute geomorfosituri din Culmea Prisnelului sunt: Piscuiul Ronei/Dealul Rákóczi, Pietrele „Moşu şi Baba”, Râpa Strâminoasa, Dealul Cărămida, Avenul de la Gura Cerului, Stanu Cozlii, Ţâpleul, Platoul carstic Mestechinel / Mestecănel, Vârful Prisnel şi Cornu Pleş.

Culmea Prisnelului are o floră bogată şi variată, specifică zonelor cu gipsuri şi calcare, care încântă privirile celor care se încumetă să o parcurgă în perioada februarie-octombrie. În această culme au fost identificate 11 endemite (sorb – Sorbus danubialis, omag – Aconitum moldavicum, breabăn – Cardamine glanduligera, brânduşa de toamnă – Crocus banaticus, spânz – Helleborus purpurascens, iarbă – Sesleria heufleriana, brustur negru – Symphytum cordatum, cimbrişor – Thymus comosus, toporaşi – Viola jooi, sipica – Scabiosa columbaria, miliţea – Silene nutans) şi 23 de plante rare şi remarcabile (Galium abaujense, Elymus hispidus ssp. barbulatus, stânjenel de stepă – Iris graminea, Melampyrum barbatum, albăstriţa – Centaurea rocheliana, genţiană – Gentianopsis ciliata, stânjenel de munte – Iris pumila, Sedum album, cuibuşor – Neotia nidus-avis, căpşunica – Cephalanthera damasonium, dubravnic – Mellitis melissophyllum, mătrăguna – Atropa belladona, băluşca – Ornithogalum pyramidale, genţiană – Gentiana cruciata, năvalnic – Asplenium scolopendium, măcieş – Rosa tomentosa, struna cocoşului – Cerastium sylvaticum, iarba neagră – Calluna vulgaris, ghiocei – Galanthus nivalis, călugăr – Erytronium dens-canis, crinul de pădure – Lilium martagon, feriga – Oreopteris limbosperma şi feriga – Matteuccia struthiopteris).

Culmea a fost propusă ca arie protejată de interes comunitar „Natura 2000”.

prof. Aurel Medve

59

60

Imagine din timpul expunerii „Comori ale naturii în Culmea Prisnelului”

Imagine din timpul prezentării susținută de dna Delia Voicu, Sala de conferințe a Grădinii Botanice Jibou, 2018 61

GYÖRFI-DEÁK GYÖRGY profesor, bibliotecar

„La noi în ţară, mai precis la Jibou, trăieşte un mare admirator şi totodată practicant de origami, Györfi-Deák György, care se întâmplă să fie şi directorul Bibliotecii din localitate. El cunoaşte numeroase povestioare legate de istoria domeniului...”

(Mircea Opriţă) Studii: A absolvit cursurile Facultăţii de Fizică a Universităţii din Timişoara în 1988. Studii postuniversitare de biblioteconomie (19941995).

Activitate profesională: A lucrat ca profesor de fizică şi chimie în satul Drighiu, comuna Halmăşd, judeţul Sălaj, de unde s-a transferat la Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu” din Zalău. În prezent, este bibliotecar la Biblioteca Orăşenească Jibou. Între anii 1998-1999 a fost inspector de specialitate la Inspectoratul pentru Cultură Sălaj. A predat fizică şi alte materii la ambele licee din Jibou.

Arii de interes: Literatură (originală şi traduceri), benzi desenate, popularizarea ştiinţei şi tehnicii, grafică, fotografie, origami.

Cărţi publicate: Enciclopedia lumii lui J.R.R. Tolkien (coordonator Robert Lazu, 2007), Curiozităţi sălăjene (2010), Techergheli sălăjene (2013), Trilogia franciscană (2014), Însemnări sălăjene (2015), Marea şi eterna dragoste: ştiinţificţiuni şi alte voioşii (2015), Fizica hârtiei (2017).

Colaborări cu artişti: Sandu Florea (scenarist), Rusz Lívia (traducător), Dodo Niţă, Kiss Ferenc (istoria genului).

A tradus din literatura maghiară în limba română diferite scrieri ale lui Ady Endre, Babits Mihály, Beke György, Csáth Géza, Haugh Béla, Jósika Miklós, Mandics György, M. Veress Zsuzsanna, Nyírő József, Ráth-Végh István, Tamási Áron, Wass Albert, Weöres Sándor şi alţii. Împreună cu Simone Györfi a tradus în maghiară din scrierile lui Duşan Baiski, Ovidiu Bufnilă, Mircea Cărbunaru, Constantin Cozmiuc, Dorin Davideanu, Cătălin Ionescu, Lucian Ionică, Marcel Luca, Liviu Radu şi alţii.

Membru în asociaţii profesionale: Asociaţia Scriitorilor din Judeţul Sălaj; Cenaclul science-fiction „H. G. Wells” Timişoara.

Premii: Premiul Colin 2014 pentru non-ficţiune („Tolkien cel veşnic verde”, volumul 2 din „Trilogia franciscană”) Pasiuni: Cititul, desenatul, origami, meşteritul, experimentele distractive, drumeţiile, fotografiatul Contact: 0735 956 880

62

JIBOUL NECUNOSCUT Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, Jiboul a avut o economie agrară.

Baronul Wesselényi Miklós junior a călătorit în Austria, Germania, Franţa şi Anglia (1821-1822), unde a văzut cum motoarele cu aburi mişcă vapoare uriaşe. Întors acasă, a achiziţionat maşini agricole ca să mărească productivitatea şi să uşureze munca ţăranilor. A înfiinţat o şcoală profesională, unde i-a pregătit pe tineri pentru a putea administra moşiile în mod progresist.

Practic, industrializarea Jiboului a început deodată cu construirea căii ferate. Ea a devenit linia principală a Sălajului: vine pe Valea Someşului din Dej, trece prin Zalău şi Sărmăşag către Oradea, Carei şi Satu Mare. Oraşul de pe Someş a fost ales ca nod de cale ferată, deoarece dispunea atât de apa râului, cât şi de cărbunele extras din minele de la Lupoaia şi Surduc. S-au construit patru poduri: la Dej, Ciocmani, Valea Agrijului, Ulmeni. Linia a fost inaugurată la 1 octombrie 1890 şi a fost un eveniment relatat în presa sălăjeană. Ea a fost continuată de compania feroviară Szamosthaler către Baia Mare, tronson finalizat în 1899. În localitate s-a stabilit o importantă comunitate de evrei din Galiţia. Construcţia de case şi cererea de material lemnos au determinat apariţia fabricii de cherestea de la poalele dealului Ciglentir. Ea a schimbat denumirea Pârâului Sărat, care curge dinspre Popeni, în Pârâul Firiza.

O altă fabrică a fost construită în 1886, pe drumul către Şoimuş, de inginerul Puskás Tivadar („Theodore”).

El a lucrat în America pentru Thomas Alva Edison şi apoi a pus în funcţiune reţelele telefonice din Paris şi Budapesta. Convins că în Jibou se află un mare zăcământ de petrol, a pus în funcţiune trei sonde extractive. Le-a botezat după fiicele sale: Marianne, Bébé şi May. La începutul anului 1886, ele au produs o cantitate de 400 litri, 135 litri, respectiv 55 litri pe zi. Din ozokerit s-au fabricat lumânări ieftine, dar ele nu s-au mai vândut după introducerea iluminatului electric.

Laurenţiu Bran a fost preot greco-catolic în Aluniş. În literatură a devenit cunoscut pentru traducerea în limba maghiară şi editarea poeziilor lui Mihai Eminescu. A redactat şi a tipărit săptămânalul românesc „Sălajul”, apărut întâi în Jibou, iar apoi la Zalău. A publicat şi în gazeta maghiară „Zsibóvidéki Hirlap”, care a apărut vreme de patru ani, în perioada 10 august 1911 – 2 august 1914, tipărită de echipa redactor-şef Fejes Lajos şi redactor Brandt Viktor. În 26 mai 1919, marea comună urbană Jibău i-a primit pe Regele Ferdinand şi pe Regina Maria. Primirea a avut loc în gara veche, cea din capătul „Deltei”, „în salonul de recepţie decorat cu multe covoare preţioase” (Emil Stoian şi Sebastian Măluşelu). Alături de prefectul George Pop de Oarţa (1865-1933), a participat fostul prim-notar judeţean, subprefectul Dr. Octavian Felecan, ulterior prefect al judeţului Turda şi generalul Ioan Boeriu (1859-1949), căruia, în 11 noiembrie 1918, împăratul Carol I al Austriei îi oferise gradul de mareşal. Se pare că la eveniment a participat şi fata lui Gheorghe Pop de Băseşti, Elena, măritată Hossu-Longin (1862-1940). În „Însemnări zilnice”, suverana nu şi-a notat mare lucru despre vizita în Jibou: „La Jibou şi Dej aceleaşi primiri, la gară, s-au repetat cu unele variaţii, excepţie făcând costumele naţionale”. Totuşi, n-a uitat de exponatele medievale văzute şi, în vara anului 1924, l-a trimis înapoi pe criticul de artă Alexandru TzigaraSamurcaş pentru a achiziționa „parte dintre frumoasele costume ale contesei Wesselényi, îndepărtată pretinsă rudă a Reginei Maria”.

Györfi-Deák György

63

64

Imagine din timpul expunerii „Jiboul necunoscut”

65

VALENTIN CODOIU pictor, scenograf

Născut în 7 aprilie 1955 la Coroisânmărtin, jud. Mureș.

Studii: Absolvent al Academiei de Arte Plastice din București, secția pictură, clasa prof. Corneliu Baba, promoția 1979.

Experienţă profesională (ultimii 15 ani): 2004 – Colaborare la expoziția de deschidere a Salonului Internațional de benzi desenate, Angoulême, Franța; Vizualul Carnavalului orașului Rennes, Franța; Decoruri și costume pentru spectacolul „Ispitirea Sf. Anton” de Flaubert, Teatrul „Tony Bulandra”, Târgoviște; 2005 – „Amintirile călătorilor de pe Titanic”, Teatrul „Tony Bulandra”, Târgoviște; Decor și costume pentru „Visul unei Nopți de Vară”, Teatrul „Tony Bulandra”, Târgoviște; „Woyzeck”, Teatrul Maghiar din Cluj (costume), premiul UNITER pentru „Cel mai bun spectacol”; Spectacol de stradă, Zilele Orașului Craiova; 2006 – „Cabala Bigoților”, Teatrul „Tony Bulandra”, Târgoviște; Spectacol de stradă, Zilele Orașului Craiova; 2007 – „Cântarea Cântărilor”, Teatrul Maghiar de Stat, Cluj (decor și costume); „Shoah”, Teatrul Național din Sibiu, (decor); „Ecleziastul”, Teatrul Național Sibiu (decor și costume); „O vară fierbinte pe Iza”, Teatrul Național din Cluj-Napoca; Expoziție personală de pictură, Muzeul Național de Artă din Cluj-Napoca; Spectacolul de deschidere al Festivalului Internațional de Teatru „Babel”, Târgoviște; „Macbeth”, Teatrul Național Iași; 2008 – „Otello” de Verdi, Opera Națională Română din Cluj; „Ciuleandra”, balet pe muzică de V. Timaru, Opera Națională din Cluj-Napoca; „Tosca” de Puccini, Opera Națională din Cluj-Napoca; Expoziție personală de pictură, Tampa Bay, Florida, USA; 2009 – „Forța Destinului” de Verdi, Opera Națională din Cluj-Napoca; Expoziție personală de pictură, Muzeul Național de Artă din Cluj-Napoca; 2010 – „Bacantele” de Euripide, Teatrul Municipal din Istanbul; „Hecuba”de Euripide, Teatrul Național din Iași; „Orfeu în Infern” de Offenbach, Opera Națională din Cluj-Napoca, premiul național de Scenografie de operă; Expoziție personală de pictură, Paris, Franța; 2011 – „Sunetul Muzicii” (decor și costume), Opera Națională Română din Cluj-Napoca; „Un cuplu ciudat”, Teatrul Național din Cluj-Napoca; „Icoane”, Teatrul Național din Cluj-Napoca; „Shoah”, regia Andreea Iacob, Sala „Libertatea”; „Insula” de Ada Milea după Gellu Naum, Teatrul Național din Cluj-Napoca; „Coppélia”, Opera Națională Română din Cluj-Napoca; 2012 – „Giselle”, Opera Națională Română din Cluj-Napoca (costume); „Aida”, refacere decor; „Bărbierul din Sevilla”, Spectacol de marionete gigantice, Sibiu; 2013 – „Ana Lugojana”, Opera Națională Română din Cluj-Napoca; „1001 de nopți”, Teatrul de Balet, Sibiu; „Sunetul Muzicii”, Opera Română din Iași; „Don Quijote”, Teatrul de păpuși „Gong”, Sibiu; „Don Carlo”, Opera Română din Cluj-Napoca; „Olandezul zburător”, Opera Română din Cluj-Napoca; Tripticul lui Puccini, Opera Națională Română din Cluj-Napoca; 2014 – „Balul Operei” din Cluj-Napoca; „Morcoveață”, Teatrul de păpuși din Târgoviște; „Amor amores”, Spectacol de Gigi Căciuleanu, Opera Română din Cluj-Napoca; „Zeul măcelului”, Teatrul Național din Cluj-Napoca; 2015 – „Don Quijote” (balet), Opera Națională Română din Cluj-Napoca; „Amadeus”, Opera Națională Română din Cluj-Napoca; 2016 – „Trei Surori”, Teatrul „Tony Bulandra”, Târgoviște; Expoziție personală de pictură, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca; 2018 – „Carmen” (balet), Opera Națională Română din Cluj-Napoca; „O scrisoare pierdută”, Teatrul „Tony Bulandra”, Târgoviște; 2019 – „City Beach” (balet); „Giselle” (decor); „Macbeth” de Verdi; „Spărgătorul de nuci” de Ceaikovski, Opera Națională Română din Cluj-Napoca.

Lucrări în colecții de stat și private din: Franța, Croația, Austria, România, Ungaria, Puerto Rico, Germania, Polonia, Mexic, Suedia, Senegal, Japonia, Chile, Columbia, Portugalia, Israel, Liban, Emiratele Arabe Unite, Olanda, SUA, Canada, Slovenia, Jamaica, Elveția, Rhodesia, Italia, India etc.

66

SCENOGRAFIA VIEȚII/SCENOGRAFIA SPECTACOLULUI Într-una din serile Simpozionului, am prezentat colegilor artişti o parte din preocupările mele în domeniul scenografiei, munca mea în multe locuri, timp de mulți ani, dintre care ultimii doisprezece la Opera Română din Cluj. Cei care au avut amabilitatea să mă asculte au părut sincer interesați de această latură a activității mele profesionale. Scenografia mi-a ritmat ultimii peste 40 de ani cu stagiunile și scadenţele premierelor, când munca devine atât de intensă, încât este aproape de neconceput pentru cineva care nu-și construiește propria casă. Și de-a lungul anilor am construit multe astfel de case... la fel ca sute de oameni sau ca unul singur în sute de vieți. Acum este prima dată când conştientizez acest lucru în astfel de termeni; poate pentru că mă apropii de vârsta când asemenea dezlănțuiri de energie nu vor mai fi posibile.

Pe la 11-12 ani, când am început să fiu spectator de teatru, operă și balet și să frecventez sălile de concert, eram total fascinat de magia scenei și curios să aflu cum se realizează anumite efecte. Pe la 15-16 ani făceam figurație, din când în când, pentru a fi parte din magie. Nicio clipă nu mi-a scăzut curiozitatea pentru culise și ce se întâmpla acolo. În ultimii 50 de ani am făcut zeci de mii, poate sute de mii de fotografii, am petrecut multe ore în spatele cortinei. La absolvirea Institutului de Arte Plastice din București, secția pictură, clasa Corneliu Baba, cum trebuia să-mi găsesc o ocupație din care să pot trăi, am optat pentru scenografie. Am început prin a-i face asistență scenografului Nicolae Drăgan, la Opera Română din București, apoi lui Roland Laub (cel mai talentat scenograf pe care l-am întâlnit), tot la Opera din București. Încet am început să realizez care sunt rosturile scenografiei și în ce mod pot fi util unui spectacol. Unde începe arta și care este partea de meserie. M-am familiarizat cu ajutorul colegilor mai vârstnici: scenografi, tâmplari, croitori, modiste, eclerajiști, mecanici, mașiniști, pictori, butafori, recuzitieri, sunetiști etc., cu majoritatea mijloacelor tehnice care intră în alcătuirea unui spectacol și importanța care trebuie dată obiectului scenic.

Asta mă readuce la pictură, unde în continuare cred că, dincolo de povestea care-l însoțește, obiectul rămâne cel mai important.

Demersul artistic, dacă nu se finalizează printr-un obiect cu valoare artistică proprie, rămâne steril și supus modei. Și asta îmi amintește de cursurile de estetică aAle profesorului Achiţei și ale asistentei sale Anca Răutu, care cu fiecare ocazie, dincolo de partea de istorie a esteticii, accentuau faptul că arta și artistul au rolul de cristalizare a unei epoci. Bineînțeles, filosofia marxistă nu era departe de aceste concepții, dar de foarte multe ori, privind în jur la ce se întâmpla în artele plastice, nu pot să nu revin cu gândul la faptul că un om, spectatorul, cu lumea lui interioară, cu educația lui, cu lecturile și gusturile proprii, formate în timp, în anumite structuri sociale, își ia din timpul său, câteva ore, se îmbracă adecvat, se pune în situația de a fi receptiv actului artistic, este deci martor activ al acțiunii unor oameni care creează ceva special, cu talent și profesionalism.

Bineînțeles, ni s-a întâmplat tuturor să fim uneori dezamăgiți de prestaţiile artistice la care am participat ca spectatori. De vreo o sută de ani este de bonton, în anumite cercuri, să sfidezi ordinea stabilită, să negi tot ce au făcut cei de dinaintea ta. Asta duce de cele mai multe ori la producții mediocre, diletante. În artele plastice, creația este individuală și profund subiectivă, derapajele frecvente nu au consecințe majore. În artele spectacolului, fie că este vorba despre teatru dramatic, operă sau dans, actul artistic se întâmplă concomitent cu receptarea sa de către spectator. Artistul este în legătură directă cu spectatorul, fiecare nuanță și detaliu se transmite instantaneu. În acest context, singura parte fixă, aproape o certitudine, este scenografia.

Atitudinea scenografului față de subiect nu poate fi ignorată. Ea se vede, dă tonul spectacolului. Dacă acest ton e fals sau nu este în concordanță cu ideea regizorului, șansele ca un spectacol să fie acceptabil, sunt minime. Simt această responsabilitate, chiar și când decorul este inexistent… Și aceasta este o atitudine.

Am început să lucrez la Opera Națională din București, apoi pentru Ansamblul Național de Balet înfiinţat la Constanţa de Oleg Danovski, după care am cutreierat teatre și ţări… dar nu numai teatre: am lucrat pentru tot felul de spectacole… unele concepute pentru stradă, spații deschise, uneori spectacole care se desfășurau pe kilometri, cabaret sau teatru de bulevard… de la oneman-show, la spectacole cu sute de participanți. Am ajuns uneori și în locuri de legendă, ca Olimpia sau Palatul Festivalurilor din Cannes… Am cunoscut tot felul de oameni de spectacol, de la actori sau dansatori, cântăreți care au ridicat în picioare publicul în cele mai selecte locuri din lume, cei mai cunoscuți clovni din lume și mulți artiști foarte talentați, dăruiți total muncii lor, care erau aproape de perfecțiune, dar care erau la limita supraviețuirii, locuind într-o caravană, sau mai rău, în câte un scuar… Oameni deopotrivă dăruiți spectacolului. Și unii și alții au avut prestații care mi-au adus lacrimi în ochi (așa se traduce la mine momentul artistic perfect și asta mi se poate întâmpla și când privesc un tablou sau când ascult un lăutar). În tot acest timp, singurul câștig real l-au reprezentat oamenii pe care i-am cunoscut și cu care am colaborat sau nu, actori, cântăreți, percuționiști din Trinidad, Brazilia, Maroc sau Africa neagră, scriitori, poeți, trapeziști, dansatori de toate felurile, clovni, foști dansatori deveniți clovni, înghițitori de săbii, pirotehniști, constructori de decor, ingineri de lumini, de sunet, artiști pe catalige, pe biciclete, funambuli, îmblânzitori de lei, croitori, sculptori, pictori, instrumentiști de toate felurile, anticari, cântăreți de jazz, lăutari, dansatori de tango argentinian, fotografi, muzicieni cubanezi, pescari la muscă, stăpâni de pisici, dansatoare de flamenco…

Valentin Codoiu 67

68

Imagine din timpul expunerii „Scenografia vieții/scenografia spectacolului” 69

VASILE CIOCA profesor

Născut în 9 ianuarie 1949, la Cluj.

A absolvit Facultatea Pedagogică de Arte Plastice a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în anul 1971. În anul 1982 a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. Este licențiat în muzeologie – profesor de desen. Doctor în psihologie.

A fost profesor de educație vizual-plastică la Școala nr. 2, Școala nr.1, Școala Specială pentru copii cu deficiențe de auz, Școala nr. 33 din Galați; muzeograf la Muzeul de Artă Contemporană din Galați; inspector de educație plastică la Inspectoratul Școlar Județean Galați în 1990; profesor la Liceul Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj (1990-1995). Actualmente este lector universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj, Departamentul de Specialitate cu Profil Psihopedagogic și la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai”.

Arii de interes: Creativitatea vizual-plastică, didactica educației vizual-plastice, rolul vizualității/imaginii în structurarea ființei umane, jocul și arta, comunicarea prin imagine, imaginarul.

Lucrări publicate: - Jocul de-a/cu arta, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2019; - Educația vizual-plastică, caiet de lucrări, Eurodidact, Cluj-Napoca, 2005; - Jocul de-a arta, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007; - Imaginea și creativitatea vizual-plastică, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007; - Copiii și artele, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2011 (împreună cu Maria Kiss și Mihaela Gorcea); - Didactica disciplinei educație vizuală/educație plastică (pentru învățământul preșcolar, primar și gimnazial), în „Ghiduri de bune practici”, Editor Ministerul Educației Naționale, Matrix Rom, București, 2013; - peste 40 de articole, studii, comunicări, experimente didactice prezentate, publicate la diferite conferințe naționale și internaționale pe teme de educație vizual-plastică și stimularea creativității artistice.

Contact: Tel: 0722 631 404

70

PODOABELE PICTURALE ALE COPIILOR Și la această ediție a Simpozionului „Arta în Grădină”, copiii Alexandra Barna, Denis Modi, Adelina Răchitean, Ionel Chiș, Alexandru Barna, Gelu Lehene și Sebastian Lingurar de la Complexul de Servicii Sociale Jibou, însoțiți de psihopedagogul Leontina Butuza, dar și elevele Denisa Pop Erdei și Korosi Sonia de la Liceul Teoretic „Ion Agârbiceanu” din Jibou și Estela Șerban și Ana Codoiu din Cluj-Napoca, au explorat lumea vegetală a Grădinii Botanice, care, prin podoabele sale de culoare, miresme, seve, ritmuri muzicale și vitale respirații îmbăiate în verdele clorofilei, le-au activat nebănuite potențe creatoare.

Culorile podoabe, fie ele frunze, flori, fructe, semințe, fire de iarbă, pești jucăuși, ape limpezi, nori pufoși și ceruri vaste, palpită vital pe covoarele copilăriei ca niște inimi uimite de frumusețea acestei lumi.

Puritatea și spontaneitatea acestor suflete curate, ca manifestare incipientă a libertății interioare, se revarsă din picturile lor, așa cum se revarsă zborul în spațiu din aripile păsărilor. În spațiul paradisiac al Grădinii Botanice din Jibou, copiii au avut parte de o experiență deosebită – au pictat în preajma unor pictori pe care i-au văzut trudind artistic, cu care au dialogat și de la care cu siguranță au învățat ceva multe, și cărora, la fel de sigur, le-au transmis ceva din puritatea și sinceritatea copilăriei. Trecerea, petrecerea din universul spontaneității pure a copiilor spre universul complex și complicat al artiștilor maturi s-a petrecut în Grădina Botanică prin intermediul Anei Codoiu, care a trebuit să redevină copil – aici a ajutat-o Estela și copiii de la Complexul Social din Jibou – dar și să-și avânte adolescența spre maturitate creativă – aici au ajutat-o artiștii prezenți la a VIII-a ediție a Simpozionului „Arta în Grădină” și podoabele lor.

Mulțumim pentru aceste podoabe artistice Grădinii Botanice din Jibou, artiștilor și copiilor...

prof. Vasile Cioca

Imagini surprinse în timpul activităților de creație plastică 71

72

73

MIRCEA GROZA

„Mircea Groza este un avid explorator al tradițiilor culinare, mereu în căutarea filonului vechi și autentic ce definește bucătăria țărănească și stilul de viață rural. Dincolo de descoperire, Mircea este un „reenactor” al rețetelor venite din vremuri îndepărtate sau din timpurile actuale, un artizan al gusturilor și savorilor”.

(Corina Bejinariu, manager al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău)

Studii: Absolvent al Facultății de Geografie a Turismului, UBB din Cluj-Napoca.

Masterat USAMV din Cluj-Napoca: „Comportament alimentar tradiţional versus comportament alimentar modern”. Studiu de caz: județul Sălaj.

Activitate profesională: Inspector patrimoniu imaterial și tradiții locale la Consiliul Județean Sălaj.

Manager în turism, atestat de Ministerul Turismului, brevet nr. 3/1991.

Activitate în turism 1977-2015.

Arii de interes: Cercetează tradițiile alimentației populare din Transilvania și arta culinară a Imperiului Roman.

Articole, conferințe, emisiuni TV: A realizat peste 300 de emisiuni la televiziunile naționale.

A participat la numeroase conferințe cu teme precum: tradiții culinare, meșteșuguri, alimentație sănătoasă.

A participat la concursuri și demonstrații culinare interne și internaționale.

Membru în asociații profesionale: Inițiator și membru fondator al Asociației culturale de promovare a tradițiilor locale „Niște țărani”, cu care a participat la multe evenimente în țară și în străinătate.

Premii și distincții: Marele premiu la „Festivalul internațional de gătit în aer liber” și cinci medalii de aur la toate categoriile din concurs.

A primit pentru activitatea desfășurată privind promovarea județului, a tradițiilor locale, cinci ani consecutiv, trofeul „Excelența în Cultură” din partea Ministerului Culturii și a Direcției Județene pentru Cultură Sălaj.

Alte pasiuni: Grafica, caricatura, fotografia, muzica veche românească.

Contact: Tel: 0758 243 983

74

DESPRE PATRIMONIUL GASTRONOMIC AL RAMÂNIEI Astăzi vă voi povesti despre sarmale. Mi-a venit această idee după ce am citit deja cunoscuta odă închinată sarmalelor de către Păstorel, dar și câteva rețete de sarmale ale acestuia. Păstorel este unic, dar, din păcate, nu era convins de existența unei bucătării românești autentice.

Iată ce scriam în urmă opt-nouă ani despre Păstorel, dar și despre Radu Anton Roman (inspirat de cartea lui Vlad Macri): Stufat ori estouffade? Sau există bucătărie românească. La aceste întrebări încearcă să răspundă Vlad Macri, în cartea sa cu titlul de mai sus (Editura Humanitas, 2008).

Păstorel Teodoreanu și Radu Anton Roman sunt printre puținii scriitori care au abordat problema originalității bucătăriei românești.

Concluziile celor doi sunt foarte diferite. Păstorel considera că, în afară de bucătăria franceză (al cărui admirator declarat era), toate celelalte bucătării naționale, la fel și cea românească, sunt „sublime, dar… lipsesc cu desăvârșire”.

Radu Anton Roman consideră că a existat, pe de o parte, o „bucătărie aborigenă spectaculoasă, cu măduvă tracică” – marea bucătărie ţărănească – dar şi o cultură culinară târgoveaţă, burgheză, cu influenţe turceşti, greceşti, franceze, maghiare, germane, ruse. Prima este autentică, cea de-a doua este originală prin creativitate, prin inventivitate.

Definiţiile date de cei doi amatori de gastronomie termenului de „bucătărie naţională” sunt total diferite, primul considerând că nu există o bucătărie românească.

Radu Anton Roman, cu care am vorbit de multe ori pe această temă, face o netă distincţie între diferitele „straturi” ale bucătăriei româneşti: ar exista, pe de o parte, substratul, „marea bucătărie ţărănească”, moştenitoare a unei tradiţii culinare băştinaşe, „spectaculoasă şi cu măduvă tracică” şi, pe de alta, la capătul opus al… mesei, stratul cel mai recent: o bucătărie modernă, citadină şi cosmopolită, adică foarte receptivă la influenţe străine. Această din urmă trăsătură este cea din pricina căreia, în mod eronat, s-a afirmat „că nu există o bucătărie românească, că totul este împrumutat şi furat”.

Bucătăria românească există. Petrec mult timp prin satele din Transilvania, în special, caut persoane în vârstă și încerc să găsesc detalii despre alimentația populară. Fiecare zi pe care o petrec printre bunicuțe sau mătuși, „socăcițe” sau doar buni povestitori, sunt deosebite. Întâlnesc oameni fabuloși, îi filmez, îi înregistrez, scriu rețetele lor, gătesc cu ei. Am reușit să adun peste cinci sute de rețete pe care nu mulți le mai folosesc. Aflu detalii despre instrumentarul folosit în bucătăria țărănească, tehnologie, ingrediente, secrete…

Iată ce scrie în DEX despre sarmale (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998): Sarmá, sarmale, s. f. Preparat culinar din carne tocată (amestecată cu orez și cu alte ingrediente) învelită în foaie de varză, de viță etc. în forma unor rulouri. [Var.: sarmálă s. f.] – Din tc. sarma.

Nu neg că și în bucătăria altor țări sunt rețete de sarmale, este un preparat destul de comun, dar de ce să nu acceptăm ideea că s-ar putea să se fi inspirat alții din bucătăria românească? Cum să nu cred asta când am găsit foarte multe variante de a găti sarmale în țara noastră? Nu știu să fie o altă țară cu atâtea rețete, cu atâtea denumiri complet diferite, pentru același produs. De altfel, românii nu au prea circulat prin lume, iar cei ce ne-au „vizitat”, o spun mai în glumă, mai în serios, nu cred că au venit să ne învețe să facem sarmale.

Mircea Groza 75

Imagini din timpul expunerii „Patrimoniul gastronomic al României”

78

NÃ RÃDI l G N Î na A R T A n Internaþio o i z ale Simpo Vizu e t r de A

EXPOZIȚIA „PODOABELE GRĂDINII“ SPAȚIUL EXPOZIȚIONALFOSTUL GRAJD WESSELÉNYI 28 AUGUST 2019

Expun: GABRIELA ANIȚEI | VALENTIN CODOIU | MARIANA GHEORGHIU FLORIN GHERASIM | CAMELIA MORITZ | EUGEN MORITZ ELISABETH OCHSENFELD | CRISTIAN PORUMB | RADU ȘERBAN GRUPUL DE COPII ȘI ELEVI DIN CLUJ ȘI ZALĂU Curator: VASILE CIOCA

79

80

TITLU TEXT EXPO CIOCA

PODOABELE VIZUAL-PLASTICE TEXT VERNISAJ CIOCA Sub povara caniculară a respirației lui august 2019, s-au „rătăcit” spiritual și imagistic, pentru câteva clipe din trupul Vasile Cioca, curatorul expoziției timpului etern, în insula Grădinii Botanice din Jibou, artiștii: Gabriela Aniței, Valentin Codoiu, Florin Gherasim, Camelia Hîrlea Moritz, Eugen Moritz, Elisabeth Ochsenfeld, Cristian Porumb și Radu Șerban.

Mica, dar profunda lor aventură artistică printre podoabele vegetale ale Grădinii s-a finalizat în expresive podoabe vizual-plastice. Încercăm să ne „rătăcim” la rândul nostru, printre podoabele artistice realizate de artiștii invitați la cea de a VIII-a ediție a Simpozionului de Arte Vizuale „Arta în Grădină” – Grădina Botanică Jibou.

Gabriela Aniței vrea să transpună în imagine picturală, după cum mărturisește, cât mai multe din gândurile și ideile care o „bântuie”. Ea percepe ființa vegetală prin filtrul structurilor minerale, confirmând subtil, prin substanța picturală, intuițiile poetului Goethe („Configurația plantei […] rămâne aproape de formele geometrice și de regularitatea cristalină”). Podoabele vegetale, Grădina ca microunivers, se structurează în picturile sale în haloul emanat din arhetipul muntelui.

Valentin Codoiu, care a navigat îndelung în lumea aceasta, dar mai ales în „lumea ca spectacol”, iubitor de apă și natură, de teatru, operă și balet, dar mai ales de culoare, cu o vorbire unduitoare și plutitoare, reușește să ne transmită, prin lucrările sale, prin ființa lor plastică, senzația subtilă de lichefiere cromatică și gestică a unduirii naturii în lumină. Valentin a plonjat subtil în podoabele grădinii, asemenea arcușului pescarului singuratic, sugerând alegoric armonia dintre „omul-plantă cerească” și ființa vegetală terestră.

Florin Gherasim, personalitate complexă, cu multiple ramificații concomitent excentrice și centrice (inginerie, filologie, antropologie, foto, ceramică, muzeologie etc.), trăiește ființa vegetală la nivel senzitiv (o mângâie mereu cu ființa lui desculță) și la nivel arhetipal. El încifrează arhetipalul în semne elementare, ca niște urme desculțe ale naturii – frunză, cal, verde subtil, redate simțurilor prin lut, foc, lumină fotografiată.

Mariana Gheorghiu este o artistă aparte: ea este ombilical conectată la miresmele, frunzele, florile, ierburile grădinii, ale ființei vegetale. Operele sale nu sunt imagini, nu sunt obiecte, nu sunt existențe mediane; ele par a fi coconi, născuți din mariajul celor două entități: natură-om. Structural și material, operele sale sunt vegetale; vizual/spiritual sunt cromoformice, multidimensionale și veșnice în clipa timpului trăit – adevărate mumii vegetal-umane.

Camelia Moritz se înscrie în tipologia artistului care cu mintea creează lumea. Lucrările minții sale nasc viziuni cosmogonice, în care materia picturală captează energii venite din Marele Tot, pe care încearcă să le tempereze pentru liniștea noastră. Materia picturală a Cameliei e structurată fractalic, sugerând o horă universală între regnuri, tărâmuri, dimensiuni, timpuri, spații, sonorități surdinice.

Eugen Moritz e un artist fotograf și un artist pictor, cele două ființe fiind complementare. Viziunea sa artistică e o combinație chirurgicală între imagini halucinogene și haptice. Eugen e fascinat de imagine ca ființă mediană, ca viață sensibilă: el pune în paranteză lumea materială și cea spirituală, și se joacă, ingenios, cu imaginea în sine, imaginând grefe, transplanturi surprinzătoare de imagini în imagini, de idee-imagine în altă imagine, de imagine perceptivă în imagine idee.

Elisabeth Ochsenfeld este o artistă sensibilă, cu o experiență existențială la limita posibilului și nu întâmplător atinsă de o profundă aripă metafizică – tot ce există în afară există, cum tranșant o spune, și în ochii săi, și tot ce există în ființa sa lăuntrică se transformă în grădini picturale, de asemenea în ochii săi. Este convinsă că natura ne oferă și știe tot, iar interpretările/viziunile artiștilor sunt încercări de înțelegere. Pictura pentru ea este o cromatizare a spiritului.

Picturile sale sunt constructe mintale aparte: grădini, adică simfonii și tăceri din ochii spiritului.

Cristian Porumb este un mare copil rătăcit printre numere, zvonuri muzicale, adieri lichide ușor crepusculare, miresme de câmp și de trudă agrară. Operele sale sunt adevărate țesături picturale, scăldate în câmpuri cromatice, în care reușește să capteze, asemenea unui seismograf, trecerea timpului și amprentele lăsate în spațiile locuite de privirile noastre. Țesuturile sale picturale par a fi impregnate de ițe muzical-simfonice. Pentru Cristian, trăirea picturală a Grădinii/Naturii e o definitivă îmbolnăvire de Muntele vrăjit al artelor.

Radu Șerban ar putea fi poet, preot, violoncelist, balerin, mistic stâlpnic, pasăre, meduză, adiere... dar s-a întâmplat să fie aproape pictor. De ce zic aproape pictor? Pentru faptul că pictorul din el se intersectează și se hrănește, imperceptibil, cu tot ce putea fi. Așa se explică de ce pictorul Radu Șerban nu pictează obiecte, plante, nici măcar materii sau imagini care ne asaltează simțurile; nu dă chip cromatic ideilor sau stărilor; el simte aura picturală, muzicală, poetică și mistică, care gravitează ca un halou în jurul ființelor, lucrurilor, ideilor, umbrelor, apei, frunzelor și cerului și o transfigurează imagistic ca o pâlpâire de pleoapă, ca o adiere, ca o muzică a sferelor în rezonanță cu timpul înghețat al eternității.

Prof. Vasile Cioca

82

Imagine de ansamblu din expoziției, spațiul fostului grajd Wessélenyi, august 2019

83

84

Imagine din timpul vernisajului expoziției, spațiul fostului grajd WessÊlenyi, august 2019, (paginile 82-85)

85

86

87

ARTA ÎN GRÃDINÃ Simpozion Internaþional

de A r t e V i z u a l e

CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ ENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE JIBOU C PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL JIBOU ASOCIAȚIA PRIETENII GRĂDINII BOTANICE

88

AFIȘELE SIMPOZIONULUI, EDIȚIA A VIII-A AUGUST, 2019

89

ORGANIZATORI CONSILIUL JUDEȚEAN SĂLAJ CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE JIBOU

PARTENERI PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL JIBOU ASOCIAȚIA PRIETENII GRĂDINII BOTANICE UAP DIN ROMÂNIA, FILIALA CLUJ

PARTENER ONLINE MODERNISM.RO - REVISTĂ ONLINE DE CULTURĂ

Catalogul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, ediția a VIII-a, 2019 Curatorul Simpozionului, ediția 2019: Vasile CIOCA Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu ȘERBAN Consultant grafică: Duiliu CRIȘAN Corectură: Oana-Maria BARARIU-SĂVUȘ Texte: Vasile CIOCA, Valentin CODOIU, Dan GHIURCO, Marius-Sergiu GHIURCO, Mircea GROZA, GYÖRFI-DEÁK György, Aurel MEDVE, Daniel SĂUCA, Cosmin SICORA, Radu ȘERBAN Fotografii: Radu ȘERBAN, Eugen MORITZ Participanți: Gabriela ANIȚEI, Valentin CODOIU, Mariana GHEORGHIU, Florin GHERASIM, Camelia MORITZ, Eugen MORITZ, Elisabeth OCHSENFELD, Cristian PORUMB, Radu ȘERBAN Invitați: Mircea GROZA, GYÖRFI-DEÁK György, Aurel MEDVE Tipar: GPO CLUJ-NAPOCA, 2020

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Arta în Grădină: Simpozionul Internaţional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”: ediția a VIII-a, Grădina Botanică „Vasile Fati”, Jibou, (19-29 auguat 2019).

Zalău: Caiete Silvane, 2020 ISBN 978-606-914-114-4 75

www.SimpozionulArtainGradina.ro