Transilvania Business 96

Page 1

TB

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM ÎMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN X • NR 96 • 15 SEPTEMBRIE - 14 OCTOMBRIE • PREŢ 20 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Bart Dobbelaere

Managing Director VPK Packaging Salonta

PAG. 5-7 A VPK PLEDGE PUT IN PRACTICE FOR A SUSTAINABLE PRESENT AND A FUTURE PROOF LIVING PAG. 17-26 CERCETAREA ÎN ROMÂNIA: CUM POT FI ATRASE MAI MULTE FONDURI? PAG. 46-48 UN BRAND CÂT O TRADIȚIE. DE IONESCU, SUTĂ LA SUTĂ CÂNEPĂ PAG. 68-74 AGRO TB


148

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

149


2

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

news

ALBA

8 MIL. EURO PENTRU CENTURA NORD Primăria Alba Iulia a lansat procedura de consultare publică pentru proiectul de construire a șoselei de centură Nord, ce va lega DN1 și A10 de DN74, spre Apuseni. Drumul va străbate terenuri aflate pe teritoriul municipiului Alba Iulia și al comunei Ighiu. Șoseaua de centură va pleca din sensul giratoriu de la nodul rutier Alba Iulia Nord, unde se face legătură cu DN1 și Autostrada A10 Sebeș-Turda, va trece pe la nord de uzina Saturn (zonă în care sunt prevăzute și două viaducte), iar după ce va traversa valea din zonă și calea ferată Alba Iulia-Zlatna, va urma cursului râului Ampoi, unde există și în prezent un drum comunal. Șoseaua va intra pe teritoriul comunei Ighiu, după care va traversa prin intermediul unui pod rutier Ampoiul și va face conexiunea cu DN74, în zona localității Şard, înainte de podul rutier peste râul Ampoi aflat la intrarea în localitate dinspre Alba Iulia. Investiția este estimată la peste 8 milioane de euro.

PRINTRE CEI MAI DORIȚI ANGAJATORI Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii și servicii, este unul dintre cei mai doriți angajatori din România, conform unui studiu realizat de Catalyst Solutions în acest an, citat de alba24.ro. La nivel național, Bosch ocupă poziția șapte din 100 în topul celor mai doriți angajatori, fiind al doilea cel mai do-

rit angajator din industria automotive din România și cel mai dorit angajator din Cluj. Bosch este a doua opțiune pentru ingineri și candidați cu profil business din județele Alba, Mureș,

Sibiu și Hunedoara. Totodată, Bosch se regăsește în primii zece cei mai doriți angajatori pentru al treilea an consecutiv. Studiul a fost realizat pe un eșantion de peste 19.000 de respondenți, absolvenți de studii superioare cu profil business, IT&C, inginerie, științe sociale, medicină și farmacie. Grupul Bosch este prezent pe piața din România de peste 25 de ani și numără peste 8.000 de angajați în cinci entități.

ARAD

BANI PENTRU ACTUALIZAREA PUG-URILOR 24 de comune și orașe din județul Arad au beneficiat de fonduri pentru actualizarea Planurilor Urbanistice Generale și a Regulamentelor Locale de Urbanism, ca urmare a rectificării bugetului de stat din luna august. Suma totală alocată pentru acest domeniu se ridică 459.751 lei. „Am solicitat Guvernului României fonduri pentru actualizarea PUGurilor și a Regulamentelor Locale de Urbanism la primăriile din județul Arad. În urma rectificării bugetului, comunele și orașele din județ au beneficiat de circa 460 de mii de lei, bani care completează necesarul de fonduri pe acest an, pentru a se putea finaliza aceste documente”, a precizat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

stații de alimentare pentru autobuzele electrice, reabilitarea de străzi noi etc.

BRAȘOV

18,4 KM DE REȚEA NOUĂ DE APĂ În Brașov și Săcele a fost finalizat un contract de reabilitare și extindere a rețelelor de distribuție a apei potabile și canalizare. Valoarea finală a lucrărilor a fost de 22,22 milioane de lei, cu TVA. Termenul de execuție a fost de 20 de luni, urmat de o perioadă de notificare a defectelor de 36 luni.

Lucrările au constat în reabilitarea rețelelor de apă potabilă în Brașov, care au fost fazate din cadrul Programului POS Mediu 2005-2013. În total au fost montați 15,08 km de rețea de apă din polietilenă, 3,2 km de rețea de apă din fontă ductilă, 438 branșamente, 18 cămine de vane, 162 de cămine de apometru și 192 de hidranți.

PESTE 4.000 DE CONTRACT SEMNAT HECTARE DE PĂDURE, PENTRU UN NOU POD SUB PROTECȚIE Primăria Arad a semnat contractul în vederea realizării proiectului tehnic pentru construirea unui nou pod peste râul Mureș. Contractul a fost semnat cu firma SC Aduro Impex SRL București, valoarea acestuia fiind de 4.159.329 lei (TVA inclus). Firma contractată va preda proiectul tehnic în termen de 6 luni de la semnarea contractului. Construirea noului pod peste râul Mureş este parte a unui proiect de peste 47 milioane de euro în care se dorește amenajarea unui traseu de transport public de călători care să asigure legătura între zona UTA și strada Ștefan cel Mare, realizat din fonduri nerambursabile. Acesta mai presupune achiziționarea a zece autobuze electrice, amenajarea a două

Ministrul Mediului a semnat pe 1 septembrie contractele de finanțare pentru demararea studiilor științifice privind inventarierea și punerea sub protecție a 40.000 de hectare de păduri virgine, ceea ce ar duce la dublarea suprafeței totale de astfel de păduri din România. Acestea se află pe raza a 19 județe. Cele mai multe dintre acestea sunt în Gorj peste 9.000 de hectare, Caraş-Severin aproape 6.000 de hectare, Hunedoara aproximativ 5.000 de hectare și Brașov - peste 4.000 de hectare. Catalogul național privind pădurile virgine și cvasivirgine a apărut în 2016. Continuarea în pagina 96


3

5-7

17-26

46-48

COVER STORY

CDI

INTERVIU

A VPK PLEDGE PUT IN PRACTICE CERCETAREA ÎN ROMÂNIA: FOR A SUSTAINABLE PRESENT AND CUM POT FI ATRASE MAI MULTE A FUTURE PROOF LIVING FONDURI?

cuprins

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UN BRAND CÂT O TRADIȚIE. DE IONESCU, SUTĂ LA SUTĂ CÂNEPĂ

54-57

60-67

85-95

INFRASTRUCTURĂ

SĂNĂTATE

EXCLUSIV

REPORTAJ: OPTIMISM PE ȘANTIERUL SIBIU-BOIȚA

INDUSTRIA PHARMA ȘI LABORATOARE MEDICALE

TURISM ÎN DELTA DUNĂRII: POTENȚIAL. LIPSĂ DE VIZIUNE. RISCURI

PAG.12-14 INTERVIU MIHAI DARABAN, PREȘEDINTELE CAMEREI DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A ROMÂNIEI: “NOI CREĂM O REȚEA DE ATAȘAȚI COMERCIALI, CARE SĂ SE COMPORTE, DACĂ VREȚI, CA NIȘTE BONE CU AGENȚII ECONOMICI CARE VIN PE TERITORIUL RESPECTIV” PAG. 71-72 AGRO TB PROGRAM DEDICAT MEDIULUI RURAL ÎN VALOARE DE 30 DE MILIOANE DE EURO


COVER STORY

editorial

4

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Venim și scriem împreună despre afacerea ta! Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Secretar de redacție Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Traian Dan, Călin Poenaru, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro

NOI PROVOCĂRI ÎN BUSINESS...!

De parcă în ultimii 30 de ani nu au fost destule piedici, poticneli, dificultăți, obstacole pentru business-ul românesc, criza sanitară vine și încurcă și mai tare perspectiva. Cum se vede viitorul? Ce e de făcut? Cum ne adaptăm strategiile de business? Ce semnale vin din piețe? Ce fac ceilalți? Sunt întrebări obișnuite în aceste vremuri. Dar cine răspunde la ele? Se observă apetența unora de a încărca exclusiv guvernul cu responsabilitatea revenirii pe plus a economiei, cu toate că până acum reușitele companiilor s-au datorat guvernelor doar în mică măsură. Oamenii de afaceri au reușit mereu să găsească soluții și să-și dezvolte business-ul, s-au adaptat și au împins lucrurile înainte. Cine a făcut afaceri în anii 90 știe despre ce e vorba. Perturbările globale generate de criza sanitară pe care o traversăm acum au reușit să niveleze perspectivele, aducându-ne pe toți la aceeași linie de (re)start, din punct de vedere al oportunităților. Există diferențe, desigur, precum experiența, tradiția, resursele aflate la îndemână. Însă acum a apărut un element nou, care poate fi decisiv: capacitatea antreprenorului de a intui cum vor evolua lucrurile, disponibilitatea de a se adapta și remodela modalitățile de a face business. Sunt multe idei și proiecte aflate în discuție și în testări. De la telemuncă, flexibilitatea programului, implementarea noilor tehnologii și robotizarea producției în anumite industrii, utilizarea unor canale alternative de relaționare în business, peste care se suprapun mutațiile survenite în fluxurile piețelor globale de mărfuri și servicii. Toate acestea sunt premise ale transformării, sunt coordonate pe care se fundamentează noile realități de business din viitorul apropiat. Există, fără îndoială, destule necunoscute. În această conjunctură, putem miza pe capacitatea ridicată de adaptabilitate al antreprenorilor din România, care au

traversat oricum perioade complicate în deceniile trecute, când s-au confruntat cu mentalități învechite, cu obtuzitatea uneori interesată a autorităților, cu acces redus pe piețe, cu resurse limitate etc., putem miza pe curajul lor de a acționa global și avem deja destule exemple, dar mai ales putem paria pe experiența lor de a face business în împrejurări vitrege. Dinamica tot mai accelerată a fenomenelor sociale și economice determină abordări inovative și în business-ul din România. Un domeniu relativ necunoscut la noi, dar care se va dovedi extrem de util în perspectivă, este business intelligence. Nevoia de informații în afaceri este colosală, în condiții concurențiale acerbe pentru piețe și produse noi. Profesionalizarea acestui domeniu este deja o necesitate evidentă. Proprietarii de business, antreprenorii, consultanții trebuie să înțeleagă și să acceseze această posibilitate de a obține avantaje competitive și strategice, să-și consolideze capacitatea de operaționalizare a informațiilor de business prin crearea infrastructurilor de management adecvate. Doar marketingul nu mai este suficient. E timpul să renunțăm la prejudecățile trecutului, intelligence-ul nu este apanajul doar al instituțiilor puterii politice sau militare. Obținerea, procesarea și operaționalizarea informațiilor de business sunt activități ce pot fi încadrate perfect în limite legale și al concurenței loiale... există suficiente pârghii corective dacă se impune. Mediul de afaceri din România a ajuns la maturitatea necesară pentru a nu depinde de diferite viziuni politice, mai mult sau mai puțin eficiente, ci, dimpotrivă, poate și trebuie să determine politicile economice ale statului, desigur în conexiune cu evoluțiile și reperele globale. de Nicolae POP

Manageri publicitate Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0756-265.547) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ioan Sandor (0745-252.788) ioan.sandor@transilvaniabusiness.ro Mureș, Arad, Hunedoara, Covasna Gruiță Ienășoiu (0744-552.345) ienasoiu@yahoo.com Satu Mare Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Responsabili abonamente: Violeta Sandor (0740-894.806), violeta.sandor@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759.022.324) abonamente@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară. Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română. Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top Agenții partenere Hunter Solutions Timișoara www.huntersolutions.ro TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

5

A VPK pledge put in practice for a sustainable present and a future proof living

Since its foundation more than 85 years ago, VPK has never stopped growing. And our ambitions reach even further. To realize our growth objectives, we count on the commitment and enthusiasm of more than 6,200 employees in 65 locations around the world. That is why we take various actions to empower our people, making sure we remain a great company to work for, now and in the future.


6

COVER STORY It is not yet clear the impact that these unprecedented crises will have on the future of our modern society and economy. However, the ongoing healthcare crisis has already shown that in times of emergency it is possible for countries, businesses, and individuals to unbend beyond the unthinkable and truly change their habits. We have a mission to maintain the functionality of our business while maintaining our team’s security a paramount factor. Its our responsibility to contribute to the new normal by giving full support in avoiding supply chains and market disruptions. Six pillars exemplify our company’s commitment to contributing to the development of a cleaner, fairer, and better world. We have built these pillars on the UN Sustainable Development Goals and established clearly defined KPIs in order to monitor our progress. This remains an ongoing process.

Building a strong safety culture across the whole company The health, safety and welfare of our people is our top priority and as such, we are committed to build a strong safety culture across the whole company. Over the past years we have introduced several initiatives to facilitate this process with the objective of creating a safe site and reducing the risk of incidents, work accidents and ill health. Thus, at VPK Packaging Salonta we managed to have almost 900 days without any accident, which is a great indicator of our safety performance. The COVID-19 pandemic is unprecedented and has seen a complete change to the way we have to live our personal and work lives. Businesses were forced to shut down, people were asked to stay home as much as possible. Our activity, however, was deemed essential during the crisis, because our packaging is used to support the essential supply of medication, food, and other vital goods that makes our life better. As a response to the coronavirus (COVID-19) pandemic, we chose to adapt rather than resist, so, from day one, we took all the necessary measures to continue our operations by securing the supply of resources, ensuring transport, and motivating our people to stay on board. There where challenging days during state of emergency and we managed to have no stoppages, technical unemployment, workday reduction or salary cuts. We had regular communications with all team members, detailing the importance of our work, and have put a lot of effort in ensuring that safe working conditions are in place and maintained at all times. For our personnel who could work from home, we helped and supported this process providing the right tools and ICT support for remote activity. For those who needed to come in for work, we focused on ensuring social distancing and the adherence to strict hygiene measures. We also made physical changes to canteens, toilets and locker rooms enhancing social distancing. Having implemented a BRC food safety certificate in VPK Packaging Salonta, we made it easier for our employee to adapt and embrace all these changes. Regardless of what the future might bring, we will continue to be vigilant and will maintain our enhanced health and safety measures, to make sure we are prepared for any situation that might lie ahead.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

culture: creativity & rewards Offering a stable work environment within a framework of corporate responsibility and sustainability allows motivated and qualified employees to pursue an exciting career path in which initiative is rewarded and recognized and opportunities can be seized. One of these initiatives will be detailed later on, proving creativity and rewards importance in generating new original ideas.

Business sustainability rating platform accounts Transparency within the value chain is a complex issue in a globalized economy. Our Group has selected two wellrespected platforms to work with and to address these issues (Business sustainability rating Ecovadis and Sedex). On one hand, we create transparency for our customers and, on the other, we reduce risks and build on opportunities for our direct and indirect suppliers.

A customer- centric company for excellent services We build long-term partnerships with our customers, suppliers, local communities, and other stakeholders. As a customer-centric company, we pride ourselves in being extremely flexible and providing excellent service. Being part of the VPK Packaging Group (www.vpkgroup.com) and the BBP Alliance (wwww.blueboxpartners.eu), helps us to allocate the right resources in delivering a great customer experience. Moreover, we can offer our multinational customers the right solution to purchase centrally on European level and deliver locally all over Europe, respecting specific local needs and pledging the same quality and services.

Circular solutions Our products are made from renewable raw materials, making optimal use of energy, water, and materials. We keep track of our water consumption and take active steps to reduce it. Also, production of paper-based products is energyintensive, so we manage it accordingly. We aim for energy efficiency, well planned energy conversion and alternative fuels. Thus, we protect and limit our use of the planet’s energy resources. The emission of fossil-based CO2 poses a threat to our planet’s carrying capacity. We have committed ourselves to becoming carbon neutral as fast as possible.

Consolidating new partnerships “As a fast-growing company, we invest heavily in order to ensure our customers that expenditures in our technical and structural business competences, around 3,5 million euros till middle of next year, will continue, consolidating new partnerships which will allow us to maintain our market position”, Bart Dobbelaere, Managing Director at VPK Packaging Salonta, states.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Preparing for the new normal… Since our previous sustainability report, the world has faced additional crises. These include the protest marches denouncing racial discrimination, the massive bushfires in Australia and the global COVID-19 pandemic. At VPK, we continuously strive to change our practices for the better and to influence the habits of the packaging industry by doing so. While our product is a sustainable alternative to many other packaging substitutes, our industry remains resource intensive. That is why we are committed to the long-lasting sourcing of primary resources, eco-efficient production, and innovative practices to lead the way in sustainability. With a world population of 7 billion people and limited natural resources, we, as individuals and societies, need to learn to live together in a sustainable way. We need to take responsible actions based on the understanding that what we do today can impact our lives and planet in future. Therefore, education for Sustainable Development empowers people to change the way they think and work towards a sustainable future. If you want people to care about the environment, educate them. There has been increasing recognition of the critical

COVER STORY

role of education for sustainability. It became clear that moving towards sustainability requires changes in the way we live (consumption and production patterns). As a support for environmental education, we developed a non-formal teaching material: a board game, which is a creative and systematic problem-solving tool and develops critical thinking and empathy towards the natural world. These are invaluable skills that future education systems should sharpen as much as possible. As the concept of smart cities sought to provide answers to sustainability challenges by combining new technologies with humanist ideals, leaving no one behind, inspired us in giving to our board game the same name. Smart City, as we named it, teaches you to plan and manage cities, to equip them, to provide resources and to embrace the necessity of new ways of thinking, citizen engagement and collaboration. As today’s students will need to deal with complex sustainability challenges, we believe that this initiative will stimulate and raise, in a creative way, awareness and sensitivity on environmental problems (waste generators, recycling different type of waste, value of a smart strategy, business acumen and so on). “Whatever the future might bring, at VPK we continue to believe in the power of our robust business model as a supplier of sustainable packaging. For us, sustainability is the essential way to remain relevant as a company and to build a future-proof, resilient business”, Pierre Macharis, CEO, VPK Group.

7


8

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Piața regională rămâne activă. Ce oraș preferați pentru acasă? Proiecte noi la Timișoara, Sibiu, Bistrița, Oradea, Cluj-Napoca, Craiova, Brașov, livrări și tranzacții record pentru 2019, prognoze optimiste pentru tranzacții, dotări superioare și o clientelă mai educată sunt semnele unei piețe optimiste în Transilvania. pe care o avem în piața imobiliară din România printr-o strategie de dezvoltare pe termen lung”, a declarat Didier Balcaen, Co-fondator și Partener Speedwell.

Brașovul Cosmopolit

Speedwell Paltim 2 Speedwell începe lucrările pentru Paltim, cel mai nou proiect de tip mixed-use din Timișoara. Autorizația de demolare a fost emisă, iar lucrările au fost demarate în prima parte a lunii iulie 2020. Paltim este un proiect de tip mixed-use de regenerare urbană care va reproduce același concept gândit și implementat în cadrul Record Park, un alt proiect al companiei, dezvoltat în Cluj-Napoca, ce urmează să fie livrat în acest an. Construit pe un vechi sit industrial, fosta fabrică de pălării Paltim, noul proiect va reda locuitorilor o locație istorică importantă și va contribui la dezvoltarea zonei centrale a orașului. Proiectul Paltim include clădiri rezidențiale cu 287 de apartamente premium, 13.000 de mp de spații de birouri și 2.000 de mp destinați spațiilor de retail și servicii (magazine, cafenele și un club de fitness). Obiectivul companiei Speedwell este de a conserva patrimoniul istoric și cultural oferit de locație. Astfel, plănuiește să renoveze două dintre clădirile abandonate: o veche vilă monument și o secțiune a fostei fabrici. Mai mult, Speedwell se află în discuții avansate cu AMBASADA pentru redeschiderea unei locații într-una dintre clădirile istorice din Paltim, continuând munca de conectare cu comunitatea locală. Proiectul de tip mixed-use Paltim va fi construit în faze. Faza 1 va include 153 de apartamente, 12.500 mp de spații de birouri și va fi livrată la jumătatea anului 2022. Speedwell va colabora cu agenția imobiliară Imoteca pentru vânzarea apartamentelor și Griffes pentru închirierea spațiilor de birouri. Arhimar este biroul de arhitectură care se ocupă de designul proiectului, iar SubControl este responsabilă pentru obținerea autorizațiilor. „Prin intermediul acestui proiect, ne mărim portofoliul din România, acesta incluzând proiectele Record Park în Cluj-Napoca, Triama Residence, The Ivy și MIRO în București și Riverside City în RâmnicuVâlcea. De asemenea, ne dorim să reconfirmăm încrederea

Cosmopolit Development, dezvoltatorul imobiliar brașovean, a lansat cel mai amplu proiect de până acum - Cosmopolit Zenit. Cele două blocuri, a câte 11 etaje, cu aspect modern și susținute de un concept arhitectural inedit, se află în cartierul Răcădău, evaluat ca având cel mai curat aer din Brașov. În total, sunt disponibile 231 de locuințe: garsoniere, studiouri, apartamente de la 2 la 4 camere și penthouse-uri. Ambele clădiri au la parter spații comerciale și de birouri, iar dotările includ sisteme de case inteligente. Complexul este situat într-o zonă versatilă sub aspectul avantajelor - la baza cartierului Răcădău, strada Carpaților 15-17. Poziționarea asigură accesul facil către centrele comerciale Carrefour și Magnolia, dar și către zonele de relaxare din parcul Trandafirilor. „Ansamblul Zenit este o întregire a cartierului Răcădău - cea mai bună zonă rezidențială din Brașov - și continuă, cu îmbunătățiri constante, linia proiectelor anterioare. Dorința noastră este ca experiența ta să fie cu adevărat completă”, a menționat Tamas Elekes, CEO Cosmopolit.

Proiect nou și la Bistrița Un nou proiect imobiliar va fi dezvoltat în Bistrița pe un teren de pe vechea locație TeraPlast SA, compania-mamă a Grupului TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, în parteneriat cu dezvoltatorii imobiliari locali, compania Alfa Construct Partners. În cadrul acestui parteneriat, TeraPlast pune la dispoziție terenul urmând ca Alfa Construct Partners să edifice, pe cheltuiala sa, imobilele. Terenul se află pe strada Zefirului, unde TeraPlast și-a desfășurat activitatea până în 2011 când a fost finalizată relocarea în Parcul Industrial TeraPlast din Sărățel. „De 10 ani de când stă nefolosit, acest activ nu aduce valoare nici pentru acționarii noștri și nici pentru comunitatea din care facem parte. Suntem cel mai mare grup cu capital românesc din județ, deci dincolo de poarta parcului industrial avem responsabilitatea de a contribui la dezvoltarea comunității locale și a orașului. Acum terenul va fi valorificat și va revitaliza o parte uitată a Bistriței prin cele peste 240 de apartamente din cadrul proiectului. E păcat să dezvoltăm orașul la 7-8 km de centrul orașului, în Viișoara și Livezile, iar o zonă aflată la 1 km de centru să rămână în paragină”, a declarat Alexandru Stânean, director general TeraPlast. Implementarea proiec-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Alexandru Stanean-CEO TeraPlast Group tului se va realiza pe o perioadă de maximum 6 ani. Proiectul prevede construirea în 4 etape a șase blocuri care însumează peste 240 de apartamente și peste 350 de locuri de parcare. Ansamblul include alei carosabile, pietonale, spații verzi și un loc de joacă pentru copii. În 2019, în județul Bistrița-Năsăud s-au construit 748 de locuințe și s-au tranzacționat 1.271 de locuințe. Peste jumătate dintre ele, atât construite, cât și tranzacționate, au avut loc în municipiul Bistrița.

Cel mai bun moment Piața rezidențială din Transilvania trece prin cele mai bune momente ale sale din ultimele trei decenii, cu recorduri de livrări, o majorare a numărului de tranzacții și prețuri care înregistrează o evoluție pozitivă față de perioada similară din 2019, potrivit unui raport de piață realizat de către compania de consultanță imobiliară SVN Romania. Astfel, Cluj-Napoca, Sibiu și Oradea, cele mai mari trei piețe rezidențiale regionale din Transilvania, au înregistrat în 2019 noi recorduri absolute în ceea ce privește livrările de noi locuințe, potrivit calculelor SVN Romania realizate pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS). Cluj-Napoca a rămas cea mai mare piață rezidențială regională din România, cu excepția regiunii București-Ilfov. 7.557 de locuințe au fost finalizate în 2019 în oraș și în împrejurimi, în creștere cu 6% comparativ cu anul anterior, stabilindu-se astfel un nou record. Peste 55% dintre acestea au fost finalizate în proiecte rezidențiale amplasate în aria administrativă a orașului. „Piața rezidențială din Cluj-Napoca a rezistat relativ bine șocului produs de criza sanitară prin care trecem. Orașul continuă să se dezvolte macroeconomic, iar proiectele realizate temeinic, cu un plan de business bine pus la punct, înregistrează în continuare rezultate satisfăcătoare, deși există, desigur, și proiecte cu rezultate slabe. Cererea a revenit la niveluri similare cu cele înregistrate anul trecut, iar prețurile sunt, în medie, cu aproape 10% mai mari față de acum un an”, a declarat Anamaria Burcă, managing partner SVN Transilvania. Numărul de tranzacții cu imobile încheiate în Cluj în primele 7 luni din 2020 a crescut cu 25,5% comparativ cu primele 7 luni din 2019, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în ciuda celor 2 luni de restricții de circulație din timpul perioadei stării de urgență. Sibiu, a doua mare piață rezidențială din Transilvania și a cincea la nivel național - conform SVN, cu livrări totale de locuințe în ultimii 13 ani mai mari comparativ cu cele înregistrate în Iași sau Brașov - a înregistrat, de asemenea, noi recorduri în 2019. Astfel, aproape 2.700 de locuințe au fost predate anul trecut în oraș și împrejurimi, cu 18,2% mai multe comparativ cu anul anterior. Ca o particularitate, Sibiul este singura piață rezidențială regională semnificativă în care nu-

REAL ESTATE

Anamaria Burca - SVN Transilvania mărul de unități locative livrate în oraș este depășit constant de cel din suburbii, Șelimbăr și Cisnădie atrăgând, fiecare în parte, livrarea anuală a aproximativ 1.000 de noi locuințe. Numărul de tranzacții încheiate în primele 7 luni din 2020 în Sibiu a fost cu 24,5% mai mare față de rezultatul înregistrat în perioada similară din 2019, potrivit datelor ANCPI. Cea mai spectaculoasă evoluție a fost înregistrată de către Oradea, unde nivelul de locuințe livrate în 2019 s-a dublat practic comparativ cu anul anterior, până la 2.161 de locuințe potrivit calculelor SVN Romania. Oradea cunoaște deja de câțiva ani o dezvoltare economică semnificativă, atât pe segmentul industrial, cât și pe cel turistic, intrările de capital din partea localnicilor emigrați fiind, de asemenea, ridicate. „Piața rezidențială din Oradea se află în plină fază de dezvoltare, existând un număr tot mai ridicat de noi proiecte. Cerere există, iar dacă ai un proiect bine conceput vei înregistra rezultate satisfăcătoare, gradele de absorbție fiind de peste 70% până la predarea locuințelor. Orașul se dezvoltă puternic pe segmentul industrial și se transformă și într-o atracție turistică demnă de luat în considerare, perspectivele generale fiind în continuare de creștere pe termen mediu și lung”, a adăugat Anamaria Burcă. Ținând cont de dimensiunea mai redusă a pieței rezidențiale din Oradea, comparativ cu alte orașe mari din România, cifrele de tranzacții sunt semnificativ influențate de la o lună la alta de livrarea anumitor faze sau proiecte. Astfel, primele 7 luni din 2020 au adus o reducere cu 5,7% a numărului de tranzacții încheiate în Bihor comparativ cu perioada similară din 2019. Alba Iulia și Târgu Mureș reprezintă singurele orașe din Transilvania în care sunt livrate anual între 500 și 1.000 de noi locuințe. Alba Iulia a înregistrat cea mai puternică dezvoltare din acest punct de vedere, cu o creștere de 85% a nuBloc-Cosmopolit-Zenit

9


10

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Zacaria Business Center

mărului de noi locuințe predate în 2019, stabilindu-se astfel un nou record local. SVN Romania este unul dintre cei mai mari jucători activi pe piața de consultanță imobiliară din România. Compania are și două birouri regionale, în Brașov și Cluj-Napoca.

Zacaria lansează un spațiu de coworking și pregătește proiecte noi Start-up-urile, antreprenorii și freelancerii din Sibiu au la dispoziție, din această vară, un nou spațiu în care să lucreze, să colaboreze și să stabilească noi contacte. Compania Zacaria a lansat ZHub, un spațiu de coworking localizat în Zona Industrială de Est, ușor accesibil atât din centru, cât și dinspre aeroport. ZHub oferă o alternativă afacerilor mici sau persoanelor care altfel ar fi nevoite să lucreze de acasă sau din cafenele și vine la pachet cu o serie de avantaje. „Sibiul este de-abia la început de drum în acest domeniu, dar credem că acum este momentul potrivit pentru a lansa acest concept, la care ne tot gândim de ceva timp, fiind oarecum motivați de perioada de izolare. Credem că aducem ceva nou pe piață, și anume faptul că am gândit întreg spațiul ținând cont de eficiența și productivitatea membrilor ZHub. Așadar, este un mediu de lucru profesionist, dar plăcut și relaxant, complet gestionat, astfel încât să poți lucra confortabil și în ritmul propriu. Ne dorim să creăm în jurul nostru o comunitate de oameni cu idei și energii pozitive, care vor să crească împreună, un cerc de prieteni. Într-un fel, această extindere a activității noastre ne-a venit foarte natural”, a declarat Marius Moga, Sales & Marketing Manager. Localizat pe strada Ștefan cel Mare 193, noul spațiu de coworking ocupă etajul 1 al Zacaria Business Center, cu o suprafață de 210 mp și acoperă toate nevoile de business ale membrilor săi: birouri în spațiu comun sau birouri private, două săli de ședințe și întâlniri, dotate cu videoproiector sau TV, flipchart și whiteboard, zonă lounge, bucătărie complet mobilată și echipată, WiFi și infrastructură IT performantă, imprimantă multifuncțională și servicii de printing, climatizare, cafea și ceai din partea casei, terase pentru relaxare, parcare cu locuri dedicate și o grădină privată. Compania Zacaria are o prezență de 15 ani pe piața imobiliară din Sibiu. Începutul a fost marcat de cele două proiecte rezidențiale din Ștrand, Valletta Valley, respectiv cartierul de vile din Șura Mică, Valletta Lane. Treptat au început și investițiile în sectorul imobiliar industrial, compania achiziționând o serie de hale abandonate, datând din perioada comunistă, pe care le-a recondiționat și le-a oferit spre închiriere. Astăzi, Zacaria este unul din cei mai mari proprietari de parcuri industriale din țară și derulează proiecte industriale Clasa A, cum este Network Industrial Park din Sibiu și Southern Industrial Park din Craiova, dar și proiecte în

Alexandra Smedoiu, Partener servicii fiscale, Deloitte Romania 02 Locuințele nou construite s-au scumpit în majoritatea statelor europene în ultimii ani, inclusiv în 2019. Din 23 de țări analizate în cadrul studiului Deloitte Property Index, 20 au consemnat creșteri de prețuri pe piața rezidențială și doar în trei s-au înregistrat ieftiniri. Reprezentanții pieței imobiliare se așteptau ca trendul de creștere să continue și în 2020, însă din cauza pandemiei de COVID-19 optimismul s-a temperat semnificativ. Astfel, în aproape jumătate din țările analizate se estimează o stagnare a prețurilor și doar în șase țări este prognozată o creștere a acestora. „Piața locuințelor este influențată, în general, de condițiile macroeconomice, dar și de raportul cerere-ofertă. Chiar dacă prognozele pentru economiile europene sunt de scădere, măsurile de politică monetară adoptate de Banca Centrală Europeană și de alte bănci centrale din Uniunea Europeană au drept scop menținerea dobânzilor la niveluri reduse, sprijinind, astfel, indirect, piața imobiliară. În România, în primul trimestru din acest an, prețurile locuințelor au crescut cu 8,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2019, potrivit datelor Eurostat, iar până la finalul anului estimăm că trendul va continua, susținut de schimbările legislative avute în vedere pentru programul Prima Casă și de modificările anunțate la legea care prevede aplicarea cotei de TVA de 5% la vânzarea locuințelor, care ar urma să fie adoptate”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanță pentru sectorul Imobiliar. Pe primul loc în privința creșterii prețurilor la locuințe, în 2019, s-a plasat Luxemburg, țară aflată la prima prezență în studiu, cu un avans de aproape 13% față de 2018, locurile următoare fiind ocupate de Franța (+12,6%) și Spania (+12,4%). La polul opus, cu o scădere de 7,4% a prețurilor în perioada analizată, s-a aflat Serbia. Dintre țările din Europa Centrală și de Est (ECE), cel mai mult s-au scumpit locuințele în Ungaria (11,5%), Slovacia (11%) și Polonia (9,7%). În ECE, în țări precum Slovacia, Croația, Polonia, Ungaria și Serbia, prețurile variază între 1.000 și 2.000 de euro/mp. În această regiune, doar prețurile din Cehia depășesc limita superioară a intervalului menționat, ajungând la 2.602 euro/mp, în special datorită proporției ridicate pe care o are capitala Praga în media națională. segmentul office, cum este clădirea de birouri pentru compania Kuka. Cu alte două proiecte rezidențiale în București, unul dintre ele aproape de finalizare, Zacaria se pregătește să lanseze în această perioadă alte două ansambluri, unul în Sibiu, pe Calea Șurii Mici, și unul în centrul istoric al Craiovei.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CDI

11


12

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mihai Daraban, președintele CCIR, arată

Cum pot fi generate miliarde de euro printr-un proiect mixed-use la Romexpo. Argumente CCIR. de Ligia VORO

Un dialog cu Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), este savuros chiar atunci când discuți probleme serioase. Și nu au fost puține temele pe care le-am atins în interviul pe care ni l-a acordat. Să începem cu legea de modificare a Legii Camerelor de comerț – Legea 335 din 2007, ce vă doriți mai exact prin această modificare? În primul rând noi ne-am adresat legiuitorului cu o întrebare foarte simplă: „Își dorește România Cameră de Comerț? Răspunsul trebuie să fie DA sau NU”. Din moment ce răspunsul a fost DA, atunci noi am venit cu explicații despre cum arată, este organizat sistemul cameral din România versus camerele de comerț din lumea civilizată la care noi tindem să ajungem și tindem să fim ca ei. Și am dat multiple exemple - Camera de Comerț a Germaniei, Camera de Comerț a Austriei, a Italiei, a Franței, de ce nu?, chiar și a Ungariei, în care sistemele camerale contează. Contează prin atribuțiile pe care le au și prin serviciile pe care le prestează, direct sau indirect, statelor respective și mediului de afaceri din țările respective. Și atunci am venit cu o chestiune care este plecată din modul de finanțare al Camerei Ungariei, în speță înmatricularea anuală a tuturor agenților economici contra unei sume modice, la camerele de comerț. Spre deosebire de Ungaria unde nu se spune ce se întâmplă cu aceste venituri, noi din România am explicat ce vom face cu aceste sume, și anume că ne vom implica foarte puternic în diplomația economică. Pentru că ne uităm de câțiva ani de zile care este evoluția deficitului balanței comerciale. Ne uităm că la 31 decembrie 2016 deficitul balanței a fost de 10 miliarde de euro și doar în trei ani, adică la 31 decembrie 2019, a ajuns la 17,28 de miliarde de euro. Deci, am luat-o razna în ceea ce înseamnă importuri și consum de marfă din import. Și-atunci am zis să creăm noi o rețea complementară cu cea a statului. Noi nu vrem să luăm sau să ne legăm la cap cu structurile departamentale din statul român. Și-atunci am zis să creăm o rețea complementară, de atașați comerciali, care să răspundă în mod direct nevoilor mediului de business în ceea ce înseamnă export și, nu în ultimul rând, aducerii de investiții străine în România. Deci acesta a fost scopul efectiv al acestui demers. Activitatea, bineînțeles poate să fie monitorizată de toate instituțiile statului, mă refer la modul de cheltuire al acestui buget, dar cred eu că pe partea de diplomație economică sunt foarte multe de făcut. România, practic, nu mai există din punct de vedere al activității de import-export în afara granițelor Uniunii Europene, am rămas captivi, într-un sens pozitiv vreau să subliniez, pentru că 75 la sută din comerțul nostru exterior este către și în interi-

orul Uniunii Europene. Mai vorbim de un 10 la sută în țările europene care nu sunt încă țări membre ale UE și, din păcate, pot să spun, pe restul planetei contăm cu circa 15 la sută din comerțul nostru exterior. Deci, nu putem să ignorăm țări G20. Vorbim de G20 de pe continentele americane, Canada, Statele Unite, Mexic, Brazilia, nu putem să ignorăm Japonia, Coreea de Sud, China, India, Indonezia, Australia. Nu în ultimul rând, Zona Golfului. Arabia Saudită este țară G20. Deci, nu putem să nu ținem cont de aceste zone geografice și să încercăm să fim cât mai activi către aceste zone și, nu în ultimul rând, să aducem investiții în România din aceste zone. Pentru că rețeaua statală, așa cum este ea, dacă faceți o investigație jurnalistică, o să vedeți că este foarte concentrată în Uniunea Europeană. Noi creăm o rețea de atașați comerciali, care să se comporte, dacă vreți, ca niște bone cu agenții economici care vin pe teritoriul respectiv. Adică, acolo unde funcționează și ar funcționa oricum comerțul... M. D.: Chiar îl întrebam așa, retoric, acum vreo doi-trei ani pe reprezentantul nostru, al României, la Bratislava – care ne-a întâmpinat la aeroport, spunându-mi printre altele că, de când e el la post, au crescut schimburile comerciale cu nu știu cât la sută: „Ce merit ai dumneata că se vinde Dacia Duster pe piața aceasta?”. Că n-are nici un merit. Vânzarea Daciei-Renault se face prin head office-ul din Paris și atât. După aceea, o altă chestiune pe care am abordat-o în lege. Cred că trebuie la un moment dat făcută puțină ordine și în ceea ce înseamnă calitatea de administrator de societate. Pentru că, vedeți dumneavoastră, anul trecut cel puțin, la 1 august, erau undeva la 968.000 de societăți comerciale care erau active și în funcțiune – mai degrabă 968.510 la 1 august – iar bilanțul, la aceeași dată îl depuseseră 706.144 de societăți. Deci, undeva la 263.000 de societăți comerciale nu depuneau bilanțul la organele fiscale. Și eu cred că și mass-media a arătat de multe ori pe ciobanul de la munte care și-a lăsat buletinul pe mâna unor băieți „isteți” din București și care, fără să știe el, l-au pus administrator de firmă. Deci, vreau să facem diferența între administrator de firmă și acționar. Administratorul de firmă, dacă vreți, putem să-l asimilăm unui conducător auto. Știți bine că, dacă ești analfabet, nu poți să treci proba teoretică când îți iei permisul de conducere. Deci, ai nevoie de studii. Ei, cam la același lucru ne gândim și noi referitor la calita-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tea de administrator de societate, ca să conștientizeze, pe de o parte, să vedem că-i alfabetizat. Pe de altă parte, să conștientizeze ce semnează, pentru că - să fac o paranteză, acționarul firmei poate sta pe plajă în Bahamas și administratorul societății în pușcărie – administratorul este cel care semnează bilanțul contabil, administratorul este cel care este opozabil autorităților. Acționarul e liber, e acționar. Dar, repet, noi vorbim de calitatea de administrator de societate. Deci și acest lucru am considerat că este bine să-l reglementăm într-un fel sau altul. Bineînțeles, aceste certificate de administrator să fie date de camerele de comerț din fiecare județ, aici nefiind implicată camera națională. Camera națională va fi implicată doar în stabilirea unui curriculum unic la nivel național și un tarif unic la nivel național care nu va fi foarte mare, pentru că cursurile nu vor avea o întindere mai mare de o zi, două, trei. Dar trebuie să vezi în timpul acestor cursuri capacitatea omului de a putea fi administrator de societate. Partea aceasta cu certificarea administratorului va presupune o testare a actualilor administratori? M. D.: Acest lucru va fi reglementat, probabil, printr-o hotărâre de guvern. Dar, ușor, ușor, calitatea de administrator trebuie certificată. V-am dat exemplul cel mai elocvent, de 968.510 firme care la Ministerul Justiției figurează active și în funcțiune și au depus bilanțul 706.144. Știți care este paradoxul? Paradoxul este că organele de control ale statului, când se duc în control, se duc la cei care au depus bilanțul. Nu se duc la baza de date de la Ministerul Justiției și să-i întrebe: „Voi de ce nu depuneți bilanțul?” Pentru că la Registrul Comerțului se găsește și CNP-ul, se găsește și adresa, se găsește absolut totul despre societatea respectivă.

REAL ESTATE

Cum a fost primită până acum această propunere de modificare legislativă? M. D.: Este pe flux, este la Camera Deputaților, este repartizată pe comisii la Camera Deputaților, am trecut de Senat. Noi, în general, în perioada aceasta am încercat să explicăm în ce constă acest sistem cameral. Prima cameră de comerț a fost înființată la Bastilia, în 1599. Camera de comerț este un brand al mediului de afaceri, pe care-l veți regăsi în absolut toate țările lumii. Să presupunem că în următoarea sesiune parlamentară, până își încheie mandatul acest Parlament, veți avea această lege. Cât de repede veți reuși să construiți rețeaua de atașați comerciali? M. D.: Dacă mă întrebați așa ca timing, estimarea mea de construcție a acestei rețele este într-un an de zile de la promulgare. Pentru că nu vorbim în prima fază de fonduri, pentru că în posesia fondurilor vom intra la anul, după ce societățile comerciale vor depune bilanțul pe anul fiscal 2020. Deci, probabil aceste fonduri vor intra la camera de comerț să spunem undeva la 1 septembrie 2021, dar până atunci noi avem timp să construim această rețea. Ne vom adresa diasporei. Pentru că mai degrabă la New York, la Chicago, la Los Angeles, o să căutăm un român destoinic, care deja locuiește acolo, care deja cunoaște zona. Nu are rost să trimit un novice din România, care să învețe care este robinetul de apă caldă. Adică vom avea o adresabilitate foarte mare către diasporă. Tocmai ca să controlăm costurile. Pentru că decât să închiriezi spații de locuit, să cumperi mașini, mai bine dai un salariu mai mare și decontezi benzina. Acestea sunt niște flexibilități pe care numai o entitate privată și le poate permite. Asta trebuie să înțeleagă statul acesta.

13


14

REAL ESTATE De la 30 de milioane de euro la 1,2 miliarde de euro Legat de proiectul de la Romexpo, un proiect unic, pe care l-ați lansat, ca propunere, în 1 iunie, explicați-le cititorilor despre ce este vorba... M. D.: Aș începe cu un preambul. Terenul care este acum la Romexpo, este un teren pe care Camera de Comerț a României îl are și îl va mai avea încă 33 de ani de acum încolo. Acestea sunt lucruri certe. Un alt lucru cert pe care vi-l spun, este că tot ce este deasupra acestui teren, platforme betonate și clădiri, sunt în patrimoniul Romexpo, care este societate a Camerei de Comerț a României. Dacă cumva statul, că este un teren proprietate privată a statului, să spunem vrea să ne gonească de acolo, trebuie plătită o despăgubire la justa valoare, care la ora actuală se ridică la 300 de milioane de euro. Nu cred că statul își permite acest lucru. Pe de altă parte, statutul juridic al terenului face ca orice potențială investiție pe teren să nu fie bancabilă. Pentru că, vedeți, terenul figurează proprietate privată a statului, în administrarea RAPPS și în folosința gratuită a Camerei de Comerț a României pe o perioadă de 49 de ani. Acuma, nu înseamnă că atunci când expiră perioada, noi plecăm. Trebuie să fim despăgubiți. Pentru că, repet: tot ce este deasupra terenului, este proprietatea noastră. Plecând de la aceste lucruri și uitându-ne spre viitor, am considerat că o dezvoltare, alta decât existența Romexpo – Romexpo rămânând în continuare cu activitatea de târguri și expoziții, dar folosind suprafața mult mai judicios – este să creăm un complex de entertainment în București, un complex care nu va fi rezidențial, Deci, este și o hotărâre a adunării generale a camerei de comerț prin care în acel perimetru nu va fi nici un spațiu de locuit. Și am solicitat, tot prin această lege, o reglementare astfel încât terenul să fie dat în proprietatea camerei de comerț, dar fără a avea dreptul de a-l vinde. Aici este foarte important de subliniat că noi cerem o schimbare de paradigmă juridică, ca finanțatorii să vină să investească. Pentru că în situația actuală este imposibil să obții un credit din cauza situației juridice a terenului. Și atunci, statul trebuie să creeze acele condiții prin legiuitor, ca să putem să ne dezvoltăm. Noi, de exemplu, dacă suntem și rămânem în situația actuală, în următorii 33 de ani vom plăti taxe și impozite pe teren de 30 de milioane de euro. E un calcul simplu, noi știm cât plătim în fiecare an, am înmulțit cu 33 și cam aceasta este suma. Dacă se face proiectul propus, având în vedere noile suprafețe desfășurate și așa mai departe, impozitul pe venit, pe clădiri și teren, vor deveni în aceeași perioadă de timp 1,2 miliarde de euro și asta nu le spune Mihai Daraban jurnaliștilor din Târgu Mureș. Asta spune PriceWaterhouseCoopers. Este un studiu făcut de PriceWaterhouseCoopers. Nu în ultimul rând, pe platforma respectivă vor lucra 32.000 de oameni, din care 26.000 în zona de office și 6.000 în zona de retail. Vreau doar atât să vă subliniez: tot județul Vaslui nu are 32.000 de angajați. Nu-i de râs, sunt realități și certitudini. Și atunci se pune problema: înaintăm sau rămânem pe loc? O să fie logică întrebarea: ce ne mână în luptă pe noi, camera de comerț? Păi, pe noi ne mână în luptă consolidarea veniturilor camerei de comerț. Pe termen lung, de ce nu?, chiar dublarea veniturilor camerei de comerț, pentru că, până la urmă, Romexpo existent la ora actuală este o sursă de venit pentru Camera de Comerț și Industrie a României, pentru funcționarea Camerei de Comerț și Industrie a României. Aici este implicarea statului, când am început acest interviu, v-am spus că i-am întrebat dacă vor sau nu vor cameră

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de comerț în România? Dacă răspunsul este da, putem să dezvoltăm subiectul. Dacă răspunsul este nu, îmi fac bagajele și plec. Dar dacă răspunsul este da, creați mecanisme voi, legiuitor, stat român, sub toate formele lui, astfel încât să-i creați sistemului cameral din România instrumente indirecte de a se finanța. În acest proiect, cu Iulius Mall... M. D.: Aș vrea să subliniez. Asocierea cu Iulius Mall are deja o vechime de 3 ani. N-a apărut nici ieri, nici alaltăieri. Este un proiect destul de avansat, este un proiect care a trecut de fazele de arhitectură, e un proiect dezvoltat în cele mai mici detalii, astfel încât dacă noi reușim să ne treacă această lege, prima cupă de excavator va fi maxim în 6 luni.

Lecțiile pandemiei Domnule Daraban, ce lecții credeți că au învățat, din această criză pe care o traversăm, în afară de ce spuneați dvs., că e necesară o reorganizare administrativă? Am mai văzut că ar trebui să ne digitalizăm, ceea ce nu am făcut în ultimii 10 ani, ca să nu zicem ultimii 30 de ani, că poate nu erau atât de avansate tehnologiile. Ce lecții credeți că mai învățăm și o să mai învățăm și mai avem de învățat? M. D.: Cam de șase ani, camera de comerț citează, până la paroxism, din Eurostat. Le-am tot zis: „Domnule, suntem pe penultimul loc la digitalizarea administrativă, în Uniunea Europeană. Suntem pe ultimul loc la inovare și cercetare în Uniunea Europeană. Deci sunt chestii pe care trebuie să le înțelegem.” De exemplu, când spui inovare-cercetare, cu alte cuvinte produs românesc, cu valoare adăugată mare, pe care să-l exportăm, noi nu prea avem. Da, cred că, în afară de industria navală care mai produce niște vapoare care au o valoare semnificativă, dar acele vapoare sunt făcute exclusiv cu materiale și echipamente din import - fiindcă nu avem în România – noi trebuie să înțelegem clasamentele acestea care există și să învățăm ceva din ele. Eu cred că în această criză am învățat că nu producem mai nimic din ce am putea avea nevoie la un moment dat, noi tot cerem de ani de zile, deci cer să ni se spună în ce a constat importul de 86,28 de miliarde de euro pe care România l-a făcut anul trecut. Pentru că toți am auzit în decursul anilor de producție pe stoc, dar de import pe stoc nu prea am auzit. Noi am tot făcut apel la acești indicatori care sunt foarte concludenți pentru ceea ce avem de făcut. Pentru că sunt niște realități pe care cifrele, fără să-și dorească neapărat, le arată și le arată așa cum sunt ele, destul de contondente la un moment dat pentru societate. Vă dădeam exemplul de la 1 august anul trecut, când depuseseră bilanțul 706.144 de societăți. Vreau să vă spun că 3.730 de societăți din România, românești și străine, cam jumătate-jumătate ca pondere, realizează 65 la sută din cifra de afaceri totală. Iar aceste 3.730 de firme ca număr, reprezintă 0,53 la sută din totalul firmelor care depun bilanțul. Deci, iată că doar 0,53 la sută din societăți realizează 212 miliarde de euro cifră de afaceri, din totalul de 330 de miliarde. Deci, economia românească este foarte polarizată. Cu părere de rău o spun. Este o realitate cruntă, dar guvernanții totdeauna trebuie să știe aceste aspecte, ca să poți să creezi politicile publice și economice aferente. Notă: Mulțumiri dlui Vasile Pop, președintele Camerei de Comerț și Industrie Mureș, pentru facilitarea acestui interviu.


OPINIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gândiți diferit. Alegeți excelența în afaceri. de Miruna VITCU, EFQM Certified Assessor

Care sunt principalele teme care îi țin treji pe top-manageri în timpul nopții și îi provoacă în timpul zilei? Este o întrebare despre care The European Foundation for Quality Management (EFQM - www.efqm.org) a realizat un studiu, iar rezultatele au fost pe măsura vremurilor pe care le trăim. Au fost intervievați peste 60 de top-manageri din 13 țări din Europa și din Emiratele Arabe Unite, din diferite industrii: R&D, ICT, eCommerce, FMCG, industria farmaceutică și sănătate, sectorul bancar și financiar, organizații din mediul academic și instituții publice. Prima și principala temă care îi preocupă pe top-manageri, în proporție de 73%, este ceea ce se numește “digital disruption”, în special viteza cu care inovarea în tehnologie schimbă condițiile de business într-o piață globală în care competiția este din ce în ce mai acerbă. Se schimbă astfel comportamentele la nivelul întregii societăți și apar noi bariere care țin de nivelurile diferite de inovare existente în companii, cu efect direct asupra produselor și serviciilor pe care acestea le livrează. O altă preocupare majoră vizează managementul inteligent al datelor la nivelul companiilor, astfel încât acestea să conducă spre adoptarea inteligenței artificiale și a sistemelor autonome tehnologic. Pentru companiile din sectorul IT această situație reprezintă o provocare în a-și menține poziția pe piețele private, fiind privită, în același timp, ca o amenințare, dar și ca o mare oportunitate. În schimb, pentru afacerile din domeniul manufacturii sistemelor mecanice și electrice,

această situație generează anxietate, punând presiune pe ritmul de dezvoltare și de adoptare a inovării tehnologice, cu scopul de a rămâne competitive pe piață. Viteza schimbării îi ține mereu în alertă pe reprezentanții acestei industrii, preocupați și orientați către schimbare. Cea de-a treia „îngrijorare”, conform aceluiași studiu, este felul în care aceste noi tehnologii pot fi integrate cu succes la nivelul proceselor specifice de business. Manageri din domeniul educației sau din sectorul public și-au manifestat îngrijorarea în ceea ce privește lipsa de înțelegere a modului în care tehnologiile bazate pe inteligență artificială și machine learning pot fi aplicate propriului lor model de business. În mod particular, respondenții au manifestat nevoia unei mai mari automatizări, dar și-au manifestat, în același timp, rezervele față de modul în care această automatizare se va putea integra tehnologiilor, sistemelor și proceselor curente.

Nevoia unor modele globale pentru excelența în afaceri Companiile, în special, se află la ora actuală în căutarea unor sisteme noi, integrate, care să le permită realizarea

15


16

OPINIE unor schimbări rapide și să le ofere avantaje competitive pentru a-și menține sau extinde poziția pe piață. Se află la mare căutare instrumente pentru identificarea oportunităților și a problemelor existente, care să permită urmărirea progresului realizat față de cel planificat, alocarea flexibilă a resurselor și operațiuni solide. Sistemele tradiționale - inclusiv softurile de business intelligence nu mai sunt suficiente pentru a răspunde acestor nevoi. Este nevoie de o abordare modernă care să ajute companiile să reflecteze astfel încât să dobândească o perspectivă de ansamblu asupra modului în care se interconectează sistemele, să înțeleagă ce nevoi are organizația și oamenii care lucrează pentru ea și apoi să decidă, bazându-se pe datele existente, cum pot fi toate acestea utilizate în ce mai inteligent mod. Nevoia de schimbare este extrem de acută în acest moment, companiile fiind preocupate să-și identifice rapid zonele din cadrul businessului care trebuie îmbunătățite. Trebuie apoi să fie capabile să acționeze strategic pentru a genera schimbare și optimizare, măsurând mereu rezultatele, dar făcând toate acestea într-o manieră structurată, modernă și validată. Michael Juhas, coordonator pentru Excelență în Business la Bosch Blaichach, Germania, a declarat pentru efqm.org: „Multe organizații se concentrează asupra felului în care își conduc operațiunile. Folosirea unui model de excelență în business și concentrarea atenției asupra modului în care organizația trebuie să se schimbe în permanență sunt două elemente vitale

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pentru a face față actualelor provocări din propriul mediu de business de astăzi și de mâine. De aceea crearea unei valori sustenabile este mai importantă acum decât niciodată.”

EFQM 2020 - un model care generează schimbare EFQM este un model global și inovativ de excelență în afaceri care generează perspective de dezvoltare bazate pe analiza datelor concrete, ducând la învățare și dezvoltare permanentă în organizații. Este un instrument vital pentru top-manageri și pentru echipele acestora în efortul lor de a gestiona eficient schimbarea și transformarea digitală în propriile companii, cu efecte pozitive asupra performanței lor în afaceri și asupra livrării unor beneficii reale pentru toți partenerii cheie. Fără a ține cont de sector, structură, mărime sau grad de maturitate, organizațiile au nevoie să proiecteze și să dispună de un sistem adecvat de management care să îi conducă la performanță. Modelul de excelență EFQM este un instrument actual, practic și pragmatic, gândit să sprijine organizațiile să facă acest lucru, fiind ajutate să înțeleagă - într-o manieră sistemică și validată la nivel internațional - care sunt propriile arii de activitate unde pot fi aduse îmbunătățiri și apoi sunt stimulate să găsească soluțiile potrivite. Organizațiile care folosesc acest model reușesc să dobândească o perspectivă de ansamblu și o înțelegere profundă asupra integrării direcției strategice cu sistemele operaționale, cu procesele, cu abilitățile necesare și cu performanța angajaților. Iată câteva dintre beneficiile utilizării acestui model: • Contribuie la definirea scopului organizației, și la corelarea acestuia cu viziunea și cu strategia acesteia; • Sprijină crearea și consolidarea culturii organizaționale și la alinierea valorilor organizaționale cu viziunea; • Determină construirea unor leaderi puternici, care au capacitatea de a lua cele mai bune decizii pentru organizație, încurajând colaborarea în toate echipele și în toate proiectele existente; • Sprijină transformarea organizației, oferind un cadru validat prin care acest proces să fie cât mai eficient și mai ușor de realizat; • Oferă modele internaționale de bună practică, ce pot fi particularizate și adoptate în organizații; • Oferă sprijin pentru abordarea, într-o manieră flexibilă și adaptativă, a provocărilor organizaționale care pot apărea; • Permite realizarea previziunilor pentru viitor, într-o piață în continuă schimbare. *** Hunter Solutions oferă servicii de consultanță în domeniul excelenței în afaceri, folosind modelul EFQM. Cu acces la o rețea vastă de experți internaționali, firma oferă clienților săi sprijinul necesar și personalizat pentru a adopta acest model astfel încât toate eforturile să fie concentrate spre dezvoltare și obținerea unor rezultate performante. Miruna Vitcu este EFQM Certified Assessor și a participat în ultimii ani la evaluarea a numeroase organizații din domeniul privat și din zona instituțiilor publice, atât din Europa, cât și din Asia. Mai multe informații puteți găsi la huntersolutions.ro și efqm.org.


CERCETARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

17

Sistemul național de CDI are nevoie de o amplă evaluare și de o nouă strategie

Cercetarea în România: cum pot fi atrase mai multe fonduri de Ion SURDU

În ultimii 7 ani, investițiile în domeniul Cercetării-Dezvoltării-Inovării (CDI) au fost insuficiente, alocările din bugetul național fiind sub țintele asumate prin documentele strategice, precum și în raport cu media UE. Autoritățile recunosc că sistemul de CDI are nevoie de o amplă evaluare, așa cum recomandă și Comisia Europeană, dar și de elaborarea unei noi strategii, care să includă și componenta de „specializare inteligentă”. În luna mai Guvernul României a aprobat Memorandumul privind utilizarea instrumentului Policy Support Facility (PSF) pentru evaluarea sistemului național de CDI, în scopul creșterii fondurilor atrase din programele comunitare. Autoritățile de la București au răspuns astfel intenției Comisiei Europene care și-a oferit sprijinul pentru o eventuală solicitare a României de a face această evaluare, integrând astfel sistemul național de CDI în Spațiul European al Cercetării.

Ce înseamnă acest mecanism? Mecanismul de sprijin al reformei politicilor naționale de CDI este finanțat 100% prin Programul Orizont 2020 și asigură sprijin independent autorităților publice naționale cu atribuții în domeniu, la solicitarea acestora, din partea unor experți recunoscuți de către Comisia Europeană. Precizăm că instrumentul din programul Orizont 2020 a fost utilizat de multe țări pentru evaluarea politicilor CDI, a strategiilor și programelor naționale din domeniu. În ceea ce privește modalitatea de evaluare, Bruxelles a sugerat stabilirea unui calendar de implementare.

Cercetarea în ultimii 7 ani: Cenușăreasa bugetului În textul memorandumului, Ministerul Educației și Cercetării recunoaște că, la nivel național, în perioada 20142019 investițiile insuficiente în domeniul CDI din fonduri guvernamentale, nu întotdeauna corelate cu fondurile structurale, au produs puține transformări importante în ecosistemul românesc de CDI și au determinat o dinamică negativă a producției științifice, o slabă vizibilitate internațională a cercetătorilor și a rezultatelor cercetării românești, reducerea numărului de tineri doctori și doctoranzi. Singurul efect pozitiv, potrivit autorităților, a fost, într-o oarecare măsură, îmbunătățirea infrastructurii CDI, pentru care s-au utilizat resurse financiare puse la dispoziție din fondurile structurale. „Nivelul antreprenoriatului, în mod special al antreprenoriatului bazat pe inovare, este la un nivel redus, mult sub potențialul existent în România. Alocarea bugetului național pentru CDI este semnificativ sub țintele asumate

prin documente strategice naționale precum și în raport cu media UE 28. Alocările financiare guvernamentale pentru activități CDI, după ce au crescut la 0.26% din PIB în 2015, au scăzut la 0.18% în 2018 și 2019”, au arătat reprezentanții ministerului.

Noua strategie, în 2021 Ministerul Educației și Cercetării și-a propus ca prioritate ca în anul 2020 să elaboreze atât Strategia Națională pentru Specializare Inteligentă (SNSI), cât și Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (SNCDI), dar și următorul Plan Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI). În luna martie 2020 autoritățile au decis că vor integra cele două strategii în una, care să se numească „Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2021-2027” (SNCISI). Documentul trebuia finalizat în trimestrul 2 al anului 2020. Acest lucru însă nu a putut avea loc în lipsa evaluării intermediare a strategiei naționale CDI și a celei de specializare inteligentă, precum și a PNCDI aflate în implementare. În primăvară, Comisia Europeană a felicitat România pentru decizia de a avea o unică strategie pentru cercetare, inovare și specializare inteligentă și a subliniat că este de preferat ca acest document să fie adoptat mai târziu, în 2021, pentru a fi fundamentat pe o evaluare reală a nevoilor sistemului CDI.


18

CERCETARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea „Transilvania” din Brașov

Infrastructură de cercetare high-tech la cel mai mare institut construit cu fonduri europene de Ion SURDU

Activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) în Universitatea „Transilvania” din Brașov (UNITBV) se desfășoară preponderent în cadrul Institutului de Cercetare Dezvoltare (ICDT), cel mai mare institut al unei universități românești construit cu finanțare europeană. Acesta cuprinde 12 clădiri cu autonomie energetică ridicată, concentrând 30 de centre de cercetare.

Universitatea „Transilvania” din Brașov este cea mai mare universitate din Regiunea Centru, care oferă celor 19.526 de studenți o arie variată de programe de studii și domenii pentru cercetarea științifică. UNITBV integrează ramuri de știință inginerești, sociale, umaniste, artistice, medicale, matematice, ale sportului și educației fizice. Cercetarea interdisciplinară este astfel o reflectare firească a structurii instituționale, dar și o direcție strategică de afirmare a Cercetării-Dezvoltării-Inovării (CDI).

Infrastructura de cercetare Activitatea CDI se desfășoară preponderent în cadrul Institutului de Cercetare Dezvoltare al UNITBV, acesta fiind cel mai mare institut al unei universități românești construit cu finanțare europeană. Potrivit prorectorului cu Cercetarea Științifică și Informatizarea, prof. dr. Carmen Buzea, aici activează 30 de centre de cercetare în cadrul cărora cercetători, doctoranzi și cadre didactice

implementează proiecte de cercetare fundamentală și aplicativă. Institutul dispune de o infrastructură de cercetare modernă, centrele de cercetare fiind dotate cu 68 de linii integrate de echipamente high-tech, unele având caracter de unicat la nivel național, precizează Carmen Buzea. Aflăm că una din aceste linii integrate de echipamente este sistemul pentru analiza comportării structurilor în teste de oboseală. Sistemul este destinat încercărilor dinamice de tipul solicitărilor de oboseală ciclice pe orice structură sau sistem mecanic. „În mod concret echipamentul poate fi utilizat pentru încercarea epruvetelor din materiale izotrope, din lemn sau din materiale avansate (materiale compozite sau structuri de tip sandwich), dar și pentru determinarea curbelor lui Wohler în solicitări ciclice de oboseală”, explică prorectorul universității brașovene. Statistica universității brașovene arată că în anul 2019 în cadrul instituției au fost implementate 136 de granturi, proiecte și contracte de cercetare științifică, educație și asistență tehnică, cu o valoare totală a sumelor încasate de 1.816.845 euro. „Astfel, 22 de proiecte au fost finanțate în cadrul Planului Național de Cercetare Dezvoltare Inovare


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

(PNCDI III), 45 de proiecte au fost finanțate de organismele și agențiile internaționale (în special în cadrul programelor Erasmus+ și Horizon 2020), iar 65 de contracte au fost finanțate de companii și organizații din mediul economic și social”, ne spune prorectorul Carmen Buzea. O direcție prioritară de dezvoltare, în acest sens, o constituie colaborarea cu partenerii economici în domeniul cercetării, care este susținută și de componenta didactică. Astfel, universitatea oferă o serie de programe de masterat concepute în colaborare cu companiile care sunt angajatori tradiționali ai absolvenților, cum ar fi masteratul de Simulare și testare în inginerie mecanică ori masteratul de Ingineria proceselor de fabricație avansate. „Colaborarea cu companiile locale și regionale se realizează preponderent sub forma contractelor de cercetare și de asistență tehnică. Prin proiectele CDI echipele universității răspund nevoilor concrete ale organizațiilor, fiind implementate proiecte de optimizare a proceselor și produselor, testări și simulări ori dezvoltarea de noi produse”, menționează prorectorul UNITBV. Tot la UNITBV își desfășoară activitatea și Incubatorul Tehnologic și de Afaceri (ITA-UniTBv), acolo unde angajatorii sunt implicați în proiecte de promovare a inițiativelor antreprenoriale în rândul studenților, dar și prin participarea UNITBV în cadrul clusterelor de inovare ori colaborarea cu agenți economici pentru propunerea brevetelor de invenție.

Colaborarea cu mediul economic Potrivit conducerii UNITBV, colaborarea cu companiile și alte organizații locale (ONG-uri, administrația publică) se realizează pe mai multe paliere: programe de studii dezvoltate în parteneriat, cooperarea pentru activitățile de campus recruitment, organizarea de evenimente - cum este AFCO - Absolvenți în Fața Companiilor, Podiumul Companiilor, consultări periodice cu Consiliul reprezentanților mediului economic și socio-cultural, participarea UNITBV în clustere de inovare și, bineînțeles, prin proiecte comune de cercetare-dezvoltare-inovare. „Mediul economic este deopotrivă partener și beneficiar al serviciilor de educație și cercetare, motiv pentru care UNITBV urmărește consolidarea și dezvoltarea colaborării cu organizațiile locale și regionale. Această colaborare, ca orice relație de lungă durată, are aspecte ce pot fi îmbunătățite de ambii parteneri. Ne așteptăm ca reprezentanții mediului economic să înțeleagă mai bine specificul unei instituții publice de învățământ superior și

CERCETARE

constrângerile legislative care nu permit întotdeauna un răspuns extrem de prompt la nevoile și solicitările mediului privat de afaceri. Pe de altă parte, înțelegem că dinamica și competitivitatea în anumite industrii este extrem de ridicată, iar acest lucru necesită o prezență mai vizibilă din partea noastră”, ne spune Carmen Buzea.

Investiții în infrastructura de cercetare Colaborarea cu companiile locale în domeniul CDI se concretizează în primul rând prin contracte de cercetare științifică și asistență tehnică, în domeniul științelor inginerești ori în cel al științelor sociale. În ceea ce privește studiile doctorale, există companii care susțin financiar activitatea doctoranzilor prin burse ori companii care furnizează teme pentru tezele de doctorat. „Nu în ultimul rând, sunt o serie de companii care contribuie la dotarea laboratoarelor ICDT cu echipamente de ultimă generație. De exemplu, Laboratorul de metrologie dimensională Mitutoyo din cadrul ICDT este un laborator de cercetare și didactic utilat complet de către Mitutoyo Romania. Obiectivul laboratorului este acela de a asigura servicii interne și externe de măsurare dimensională de precizie și prelucrare a datelor experimentale cu diferite produse software de asigurare a calității. Din anul 2015 acest laborator vine în sprijinul serviciilor inovative privind dezvoltarea de produs, continuând tradiția școlii universitare brașovene de inginerie și management al calității”, explică prorectorul UNITBV.

Proiecte de viitor pentru dezvoltarea infrastructurii de CDI Am întrebat-o pe Carmen Buzea care sunt planurile de viitor ale universității brașovene privind dezvoltarea infrastructurii de cercetare și inovare. Prorectorul UNITBV ne-a răspuns că dezvoltarea infrastructurii de cercetare este realizată preponderent prin achizițiile desfășurate în cadrul proiectelor de cercetare, cu finanțare națională sau internațională. „Avem însă în vedere și accesarea fondurilor structurale, evaluând această direcție în lumina liniilor de finanțare curente și a celor preconizate pentru viitoare etapă programatică”.

19


20

CERCETARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UBB pune accentul pe realizarea proiectului InfoBioNano4Health de Ion SURDU

O parte importantă a mediului economic clujean s-a implicat, de mai mulți ani, în sprijinirea și susținerea infrastructurii didactice sau chiar de cercetare din universitate, subliniază prof. univ. dr. Adrian Petrușel, prorector Cercetare-dezvoltare-inovare, doctorate, Universitatea „BabeșBolyai” Cluj-Napoca, în interviul pe care ni l-a acordat.

Cum apreciați colaborarea cu mediul economic și care sunt beneficiile pentru Universitate și localitate? Interacțiunea și colaborarea UBB cu mediul socio-economic din Cluj și din regiune a cunoscut, în ultimii ani, un trend ascendent. Mai mult, consistența colaborărilor a crescut și s-a diversificat pe mai multe paliere. Vorbim aici atât de prezenţa şi implicarea universităţii în diferite clustere locale sau zonale (de exemplu, pe domeniul IT&C, domeniul energiilor regenerabile, domeniul energetic, cel agroindustrial sau pentru conservarea patrimoniului cultural şi punerea în evidenţă a bogăţiilor Transilvaniei, ca să dau câteva exemple), dar şi de parteneriate şi colaborări directe cu companii mari, româneşti sau internaţionale, pe teme de cercetare ştiinţifică (implicând atât cadre didactice cât şi studenţi) sau pe susţinerea unor programe de studii în limbi de circulaţie internaţională. Prin programul ProUBB+ al rectorului Daniel David, deschiderea universităţii spre societate va creşte în intensitate, avându-se în vedere utilizarea expertizei specialiştilor cu un prestigiu profesional consolidat, din companii şi instituţii, în diferite proiecte sau programe de studiu din universitate. Această deschidere va asigura mai bine transferul bidirecţional de cunoştinţe şi

competenţe pe relaţia ştiinţă fundamentală-ştiinţă aplicată, pentru toate domeniile ştiinţifice din universitate, constituindu-se într-o relaţie de tip „win-win” între universitate şi cei care sunt, într-o măsură foarte mare, beneficiarii activităţilor noastre. Această interacţiune este benefică şi pentru mediul socio-economic local, deoarece expertiza profesionistă pe care UBB o aduce în proiectele comune (prin aportul de cercetare-inovare al echipelor de cercetare din universitate) poate conduce la rezultate şi dezvoltări deosebite, neașteptate pentru respectivele proiecte. Cum s-au implicat în ultimii ani companiile care activează în oraș în susținerea cercetării și dezvoltării din UBB? O parte importantă a mediului economic clujean s-a implicat, de mai mulți ani, în sprijinirea și susținerea infrastructurii didactice sau chiar de cercetare din universitate. Vorbim aici de laboratoare didactice pentru studenți (câteva exemple din zona de IT: NTT DATA, MHP-Porsche, Bitdefender, IoTLab), dar și prin susținerea unor programe de studiu de licență sau master (NTT DATA, MHPPorsche, Bosch). De asemenea, un număr foarte mare


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de companii acordă burse private studenților noștri, iar cooperarea pe partea de practică de specialitate, realizată în baza unor acorduri de colaborare, se desfășoară cu preponderență la agenți economici din zonă. Cum apreciați infrastructura de CDI de care dispune UBB? Începând cu anul 2016, la nivel instituțional, funcționează Institutul de Studii Avansate în Știință și Tehnologie „STARUBB”, în vederea asigurării excelenței și competitivității academice internaționale a UBB şi a definirii acesteia ca universitate de anvergură internaţională (world-class). Având în vedere tendinţele actuale din zona de cercetare europeană (ERA-European Research Area), în cadrul Institutului STARUBB s-a creat o platformă care a integrat demersurile de tip specializare inteligentă (smart specialisation) în demersuri competitive complexe de tip multi-, inter- şi transdisciplinar, în context multicultural, în colaborare cu unităţile de tip transversal/complex, folosindu-se Infrastructura Strategică de Cercetare a UBB (Platforma-rUBB). Platforma-rUBB cuprinde atât unitățile de CDI de tip specializare inteligentă și de tip complex/transversal, acreditate instituțional, în care se derulează programe postdoctorale, de cercetare și studii avansate, cât și aparatură competitivă internațional, localizată în diverse unități de cercetare din UBB, care poate fi accesată inclusiv de cercetătorii din afara unităților CDI care dețin aparatura. Astfel, în anul 2020, totalul unităților de CDI acreditate instituțional a ajuns la 64 (24 unități de cercetare de tip specializare inteligentă și 40 unități de cercetare de tip complex, dintre acestea 16 făcând parte din rețeaua distribuită a unităților de excelență). Portofoliul echipamentelor de infrastructură strategică competitive la nivel internațional cuprinde 81 de elemente, din care două (Platformele SkyRa și Matrix din cadrul Institutului Internațional pentru Studii Avansate în Psihoterapie și Sănătate Mintală Aplicată) constituie o structură de cercetare de interes european, fiind incluse în rețeaua MERIL (Mapping of the European Research Infrastructure Landscape – o centralizare a infrastructurilor de excelență, cu relevanță la nivel internațional). Este prima structură de cercetare din domeniul științelor socio-umane cu instanţiere fizică în România și prima infrastructură universitară de cercetare din România, inclusă în rețeaua MERIL. De asemenea, în vederea consolidării vizibilității internaționale a platformei r-UBB, a fost creat un registru electronic unic, online, în limba engleză, finanțarea alocată acestui demers fiind asigurată printr-un proiect instituțional câștigat prin competiție națională. Unitățile de CDI din UBB care includ elementele de infrastructură strategică au participat la acțiunea inițiată de Ministerul Cercetării și Inovării (în anul 2017) pentru realizarea Roadmap-ului național, care urmărește realizarea unei liste de infrastructuri de cercetare prioritare la nivel național; nu în ultimul rând, acestea s-au înscris în platforma ERRIS (Engage in the Romanian Research Infrastructures System), care reunește infrastructurile, serviciile inovative şi aparatura de CDI care pot fi accesate, în vederea colaborării şi participării la reţele naţionale şi internaţionale de profil. Activitatea de CDI din UBB este susţinută din punct de vedere administrativ de Centrul pentru Managementul Cercetării Științifice și Oficiul de Management și Transfer Tehnologic și Cognitiv, care au misiunea atât de a atrage resurse de finanţare naţionale/internaţionale, respectiv de a implementa proiectele de cercetare la nivel instituțional, cât şi de a consolida cercetarea aplicativă (dezvoltare-inovare), de a încuraja inovarea, precum şi de a facilita dezvoltarea economică a UBB prin stimularea de servicii inovative către comunitate.

CERCETARE Cum are loc finanțarea activităților și proiectelor de CDI? Finanțarea activității de CDI la UBB s-a realizat și se realizează din: i) resursele proprii ale colectivelor de cercetare, bazate pe granturi/proiecte obținute în competițiile naționale și internaționale; ii) contracte de prestări servicii către comunitate și iii) resurse instituționale pentru susținerea cercetării-competitivității-excelenței, atât în cadrul celor 21 de facultăți cât și în cadrul platformei rUBB - în unitățile de CDI și utilizând elementele de infrastructură existente. Per general, UBB a implementat peste 100 de proiecte finanțate prin fonduri europene în cadrul programelor de finanțare: Orizont 2020, POSDRU, POC, POCU, POS MEDIU, PODCA, POSCCE, POR, FP6, FP7 ERA-NET, HEALTH, totalizând o valoare contractată de peste un miliard de lei. Dacă ne referim numai la ultimii 4 ani, în perioada 20162019 s-au implementat la nivel instituțional un număr de 525 proiecte/granturi naționale (ex: UEFISCDI, MCI, ADER, FDI etc.) și internaționale (ex: FP7/H2020, Health, ERA-NET, SEE, NIH, SNSF, FEDR etc.), în valoare de 184.753.986 lei, din care aproximativ 74% reprezentând resurse financiare atrase prin competiții la nivel național. În anul 2020 la UBB sunt în implementare un număr de 114 proiecte de CDI câștigate prin competiții naționale și internaționale, cu o valoare de finanțare de aproximativ 27.608.387 lei. Ponderea pe domenii în perioada 20162019: 62% științe exacte, 26% științe sociale, respectiv 12% științe umaniste. UBB a susținut în perioada 2016-2019 atât din resurse proprii, cât și prin proiecte câștigate prin competițiile organizate de CNFIS sau MCI, atât facultățile, în funcție de performanța în cercetarea științifică, cât și platforma rUBB (unitățile de cercetare prin susținerea bunei funcţionări a elementelor de infrastructură strategică) cu peste 8.100.000 lei, reprezentând atât investiţii în echipamente noi, achiziţionare de materiale, consumabile, upgrade-uri, servicii etc. necesare bunei funcţionări a infrastructurii deja existente, cât şi cheltuieli pentru susţinerea colaborărilor prin atragerea de specialiști de renume național și internaţional. Începând cu anul 2018, în vederea stimulării cercetării-competitivității-excelenței la nivel instituţional şi a îmbunătăţirii vizibilităţii şi impactului academic în aria internaţională a educaţiei şi cercetării, UBB a iniţiat programe specifice prin care s-au alocat până la sfârşitul anului 2019, granturi în valoare de peste 887.000 lei. Ce proiecte de viitor aveți în vedere pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare și dezvoltare? În ceea ce privește viitorul, UBB este deja angrenată în câteva competiții naționale pentru accesarea de fonduri în vederea consolidării şi dezvoltării infrastructurii de cercetare-dezvoltare-inovare și a transferului tehnologic şi cognitiv. Se va pune accentul pe realizarea proiectului InfoBioNano4Health (concept, de asemenea, prezent în proiectul de program propus de rectorul Daniel David şi susţinut, prin votul exprimat la alegeri, de o largă majoritate de cadre didactice şi studenţi din UBB). Conceptul InfoBioNano4Health reprezintă domeniile în care UBB are avantaje competitive, confirmate prin poziționări foarte bune în rankingurile internaționale (ex: rankingurile QS/THE/ARWO/URAP). Astfel, demersurile UBB de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniile informatică-matematică/ științele cognitive/ inteligența artificială/ bio-nano științe/ științele vieții-sănătate pot duce la aplicații inovative în domeniul sănătății, inclusiv starea de bine (well-being) și bunăstarea populației.

21


22

CERCETARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cercetarea în Banat

Patru universități vor transforma Timișoara într-un pol de referință pentru Europa Centrală și de Est de Ion SURDU

Pentru a integra cât mai bine resursele universitare de cercetare, dezvoltare și inovare din Timișoara, pe data de 19 iunie 2020 a fost oficializată Alianța Timișoara Universitară (ATU), prima structură de cooperare și consolidare a centrului universitar și a platformei de cercetare, dezvoltare și inovare științifică din Timișoara.

Aceasta își propune să contribuie în mod relevant, printro strategie comună a celor patru universități publice din oraș, la devenirea Timișoarei ca pol de referință pentru Europa centrală și de Est.

Infrastructura de cercetare la UVT

Cercetarea la Universitatea de Vest din Timișoara

În cadrul UVT, afiliate celor 11 facultăți, funcționează 36 de centre de cercetare autorizate și acreditate, respectiv patru centre care activează în cadrul facultăților de resort. Centrele de cercetare științifică și creație universitară reunesc atât membrii de seamă ai comunității academice cât și tineri cercetători interesați de obținerea de performanțe în domeniul de referință. „Partenerii în activitatea CDI a UVT sunt preponderent instituții/centre de cercetare. Totodată, partenerul SC Elster Rometrics SRL a fost implicat într-un proiect PN III – PTE, finalizat în 2019. De asemenea, în cadrul activităților desfășurate de UVT cu terți, în cazul serviciilor de arheologie efectuate de centrul de cercetare ARHEOTIM din cadrul UVT, în anul 2020 au fost implicați 44 de beneficiari ai acestor servicii, atât persoane fizice, cât și persoane juridice”, a precizat, pentru TB, Horea Băcanu, responsabil relații mass-media și comunicare.

Transformarea Universității de Vest din Timișoara (UVT) întrun pol de excelență centrat pe generarea de cunoaștere prin cercetare științifică, dezvoltare și inovare și prin creație artistică și universitară are loc în cadrul Departamentului pentru Cercetare Științifică și Creație Universitară (DCSCU). Aici, comunitatea academică primește sprijin în vederea creării unui mediu de cercetare competitiv pe plan național și internațional. Potrivit administrației universității timișorene, în anul curent, UVT are 35 de proiecte în derulare în sectorul CDI: 18 finanțate din fonduri naționale (sau implementate prin UEFISCDI), respectiv 17 proiecte cu finanțare internațională. Dintre acestea, majoritatea sunt axate pe domeniul real. Distribuția pe domenii este după cum urmează: cinci sunt desfășurate în domeniul matematică/ informatică, zece - în domeniul fizică, patru - în chimie și biologie, cinci - în geografie, opt - în sociologie și psihologie, două - în filosofie și științe politice, unul este în domeniul știința sportului și unul - în limbă/limbaj și literatură. Bugetul total pentru proiectele în derulare alocat pentru UVT este 12.042.546,56 lei și 672.773,5 euro.

UVT colaborează cu peste 25 de companii Despre colaborarea cu mediul economic, reprezentanții UVT ne-au spus că aceasta s-a accentuat mai ales în


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ultimii 10 ani, perioadă în care universitatea a creat structuri executive și grupuri de lucru dedicate dezvoltării relațiilor cu partenerii instituționali din mediul economic și cu cei publici, cu rezultate consolidate în ultimii trei ani. „Anul 2019 a fost un an de vârf în privința relațiilor cu partenerii instituționali, calitatea și persistența proiectelor de cooperare comunitare devenind un atribut de brand al universității noastre. Ca principală universitate comprehensivă din vestul țării, UVT este principalul partener al celor mai multe dintre companiile multinaționale prezente cu unități locale în Timișoara și regiune, dar și al sucursalelor locale ale operatorilor bancari sau financiari majori, al principalelor firme de consultanță, audit și servicii juridice prezente aici, al producătorilor locali ce dețin branduri importante la nivel național, fiind în colaborare cu peste 25 de companii, alături de care au fost derulate proiecte de co-finanțare academică, de cercetare și creație universitară, de cultură sau sport, cu valori situate între 5 și 50 de mii lei pentru fiecare acord de co-finanțare”, ne-a relatat Horea Băcanu. De asemenea, rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea vede relația dintre mediul antreprenorial, operatorii economici și instituțiile economiei reale, pe de o parte, și Universitatea de Vest, pe de altă parte, ca și componentă a relației trilaterale dintre mediul economic - centrul universitar - administrația locală. „Implicarea actorilor instituționali din economia locală în parteneriate și proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare ale centrului universitar, motivate și susținute și prin aportul administrației locale, reprezintă cadrul cel mai adaptat în care valorile, talentele, performanțele și rezultatele cercetării din învățământul superior devin bunuri ale orașului și comunității, dând valoare viitorului nostru comun”. Astfel, relațiile de parteneriat economic se derulează prin intermediul structurii Fundației UVT, un format organizațional adaptat pentru buna colaborare cu parteneri și co-finanțatori comunitari. Valoarea anuală a parteneriatelor economice s-a situat în ultimii ani în jurul valorii de 1 milion de lei anual (cu excepția anului în curs, în care multe dintre proiectele de co-finanțare sunt „înghețate”). Printre cei mai importanți parteneri economici ai UVT, care au finanțat burse și premii studențești, au acordat granturi de cercetare destinate tinerilor cercetători și au dotat laboratoare și spații de învățământ se numără Banca Comercială Română, Aptiv, Flex, Hamilton Central Europe, Nokia Networks, Atos IT Solutions and Services, Continental Automotive Romania, TRW Automotive Safety Systems, Hella Romania, DHS Bike Parts, Fundația Eta2u, Unicredit Bank, Memiq, Cyberbee Software, Cmed SRL, KPMG Audit, ACI Worldwide, BRD Groupe Societe Generale, Aquatim, Toluna Romania, Sustainalytics, Bosch Service Solutions, SCA Schoenherr și Asociații, SCA Stănilă, SCA Mareș & Mareș.

Partenerii cercetării De asemenea, instituții publice din județul Timiș se află între partenerii permanenți ai UVT pentru susținerea unor proiecte relevante comunității locale, regionale sau chiar naționale. Astfel, mai multe proiecte majore au fost susținute în 2019 prin parteneriatul cu Primăria Municipiului Timișoara: „Timișoara – trei decenii de libertate”, „Gala premiilor UVT, ediția a V-a”, Conferința anuală din domeniul culturii de securitate „Security Challenges in the Balkans”, „Creative Youth Elite”,

CERCETARE „Informatica în Timișoara – de la inovare la transfer tehnologic și implicare civică”, cu o valoare anuală totală de aproape 119.000 lei. Și Consiliul Județean Timiș a susținut în 2019 mai multe evenimente: „Olimpiada Națională de Pedagogie și Psihologie”, „Timișoara – trei decenii de libertate”, „Educație și comunitate”, Conferința anuală din domeniul culturii de securitate „Security Challenges in the Balkans, ediția a III-a”, „Excelență în educație, ediția a V-a”, cu o valoare anuală totală de 225.000 lei. Ca infrastructură organizațională și de resurse umane, UVT este adaptată cerințelor intrării în proiecte și parteneriate de cercetare, cu parteneri interni și internaționali. „Ne situăm pe primul loc în rankingul ShanghaiRanking’s Global Ranking of Academic Subjects 2020 pentru domeniul FIZICĂ, spre exemplu, având capacitățile de cercetare din domeniul fizicii ca atuuri importante în acest rezultat meritoriu”, precizează purtătorul de cuvânt al universității. Urmează implementarea unor serii de proiecte multidisciplinare în cadrul Consorțiului Universitaria, a Alianței Timișoara Universitară, dar și alături de universitățile partenere din Europa. „Spre exemplu, suntem în parteneriat cu prestigiosul proiect de cercetare major Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI–NP), cunoscut în România ca „Laserul de la Măgurele”, cercetători delegați ai UVT aflânduse pe platforma de la Măgurele. Este un proiect care arată capacitatea de extensie a legăturilor noastre instituționale pentru derularea de cercetări avansate, dezvoltare universitară și creație științifică”, a adăugat Horea Băcanu.

Acord pentru un mediu universitar puternic în Banat Prin semnarea Acordului de Parteneriat privind constituirea Alianței Timișoara Universitară (ATU), rectorii celor patru universități - Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” - au subliniat solidaritatea universitară timișoreană, dedicată efortului inovator de a fructifica rezultatele cunoașterii științifice, ale cercetării, creației artistice și performanței, pentru dezideratul public al dezvoltării orașului. Timișoara speră astfel că parteneriatul dintre mediul economic și universitate va trece la un alt nivel. „Considerăm că relația de până acum cu partenerii instituționali din mediul economic a cunoscut o evoluție ascendentă, de la an la an, până la o certă structurare, în ultimii 3 ani, urmând ca după parcurgerea actualei etape de ieșire din criză și de reziliență comunitară, în urma crizei epidemiologice cu efecte economice majore din 2020, să trecem la o etapă de salt calitativ în configurarea alianței dintre universitate și mediul economic, pentru susținerea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare, mai ales după formarea ATU”. Potrivit reprezentanților UVT, datorită prezenței universității în cadrul ATU valoarea relațiilor parteneriale cu mediul economic ar putea duce la creșterea cu cel puțin 30%, într-un orizont de 3-5 ani, a bugetului centrului universitar timișorean, situat în prezent la cca 500 milioane lei anual.

23


24

CERCETARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Simona Bișboacă, cercetător și antreprenor bihorean cu trei brevete de invenție la OSIM:

„Voiam să fac produse inovatoare, care nu se găseau pe piață”

de Traian DAN

Și-a pus întrebări și a căutat răspunsuri la care alții nu s-au gândit vreodată. A studiat, a cercetat, a brevetat și a scos pe piață produse inedite, utile pentru sănătate, produse bio. Vorbim despre Simona Bișboacă, cercetător, inventator și antreprenor originar din Oradea, județul Bihor, și cele trei brevete ale sale înregistrate la OSIM: Antioxivita, Propolis esența și Fructonata. În interviul pe care ni l-a acordat, Simona Bișboacă ne-a povestit despre aceste brevete: Antioxivita, obținută din sâmburii de struguri rezultați în urma vinificației; Propolis esența, un produs ce conține substanțele bioactive din propolis, solubile în apă, alcool și grăsimi, și Fructonata, singurul produs din fructe, care nu suferă procesare termică, nu necesită depozitare specială după ambalare și își păstrează gustul adevărat de fructe: dulceacrișor. Aflăm și despre munca sa de antreprenor. De unde și de când aveți pasiunea pentru cercetare, mai ales în domeniul produselor bio? Ideea a început să prindă contur încă din vremea studenției, încurajată și de unii profesori să fructific munca de cercetare. În 2001, am primit o bursă Erasmus, am studiat Știința alimentelor în Italia (la Universitatea din Bologna) și a fost o experiență minunată, mai ales pentru că am avut un prim contact cu adevărata muncă de cercetare. Experiența Erasmus și-a pus amprenta într-un mod pozitiv, ajungând, după 16 ani, să fiu Ambasador Erasmus și premiată în plenul Parlamentului European pentru munca de cercetare și antreprenoriat. A contat foarte mult faptul că la prezentarea lucrării de licență la absolvirea universității am pus în fața profesorilor un produs nou, obținut după o tehnologie de extracție gândită de mine. Un produs căruia i-am făcut inclusiv o etichetă și i-am dat o denumire. Știam că e cale lungă de acolo până la a pune pe piață un produs, dar mi-a plăcut ideea de a crea ceva inedit. Cum a fost începutul? Când faci ceva cu pasiune, nu simți greutățile chiar așa de tare. Uitându-mă în urmă, îmi dau seama că putea fi mult mai ușor, dar când tu ești cel care face cărarea prin pădure și nu ai nici hartă sau GPS, atunci nu e ușor. Pasul cel mai dificil l-a reprezentat ieșirea din laborator și intrarea în zona de producție. Am pornit totul cu o investiție de aproximativ 2.500 de euro, bani din care am comandat utilajele făcute după schițele desenate de mână și concepute să răspundă nevoilor tehnologice. A trebuit să adaptăm echipamentele la ce ne trebuia nouă și asta pentru că voiam să fac produse inovatoare, care nu se găseau pe piață. Totul a fost făcut cu fonduri proprii și cu multă muncă. Inițial, când am pornit firma, exista un singur angajat. Adică eu. Am apelat, ce-i drept, și la ajutorul soțului, pentru că altfel mi-ar fi fost imposibil să reușesc. Soțul meu este inginer în instalații, eu inginer în industria alimentară și am reușit să facem o echipă bună. Eu am

venit cu spiritul creator-inovator, el - cu simțul antreprenorial, moștenit de la bunicul lui. Am reușit să îmbinăm cunoștințele noastre într-o poveste frumoasă, cred eu. Când au venit primele invenții, primele brevete? Vă rog să ne povestiți despre ele. Cum s-au născut Antioxivita, Propolis Esența, Phenalex, Fructonata, Gusturi bio? Prima cerere de brevet de invenție am depus-o în 2009. Am avut noroc că am ajuns la Asociația Inventatorilor din România, cu sediul la Târgu Mureș, și am avut susținerea lor în elaborarea cererii de brevet de invenție. Îmi amintesc și acum de reacția de uimire a d-lui Octavian Pleșa, președintele asociației, când i-am spus că eu sunt persoana care solicită cererea de brevet de invenție: adică tânără, femeie și mamă (fiul meu avea 3 ani atunci). Fiecare produs are o poveste aparte, dar totul a pornit de la faptul că mi-am pus întrebări și am căutat soluții la acestea. Antioxivita este fabricat după prima tehnologie brevetată. După ce am revenit în țară în urma unei mobilități Erasmus în Italia, unul dintre profesori nu a vrut să-mi


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

recunoască nota obținută la examenul de oenologie în Italia, așa că am fost nevoită să învăț și cursurile din țară. În timp ce învățam am avut un moment de revelație: am pus cap la cap informațiile pe care le-am acumulat în Italia cu informațiile din cursurile de acasă și am observat că în struguri există o anumită cantitate de antioxidanți (polifenoli), iar în vin - mult mai puțină. M-am întrebat unde ar fi restul? Răspunsul a fost simplu: în tescovina rezultată în urma vinificației, tescovină care de obicei se aruncă. Așa a apărut ideea de a recupera acești antioxidanți din struguri, cu proprietăți benefice asupra sănătății. Ca idee, în cercetare totul decurge destul de lent, adică până am reușit să pun pe piață primul produs am urmat un parcurs anevoios cu multă muncă și studiu, timp de 10 ani. Anul acesta aniversăm 10 ani de activitate și uitându-mă în urmă pot să spun că totul a meritat prin prisma testimonialelor primite de la clienții noștri, mulțumiți de faptul că antioxivita le-a redat sănătatea, lor sau celor din jur. La scurt timp după ce am intrat pe piață cu Antioxivita, având deja un parcurs pe care știam să-l urmăm, am înregistrat și al doilea brevet: tehnologia de obținere a unui extract apos de propolis, adică Propolis esența. Ideea produsului a apărut de la o dilemă: de ce există extract de propolis doar în alcool sau propilenglicol (E1520)? Ca inginer în industria alimentară, nu aș recomanda nimănui un extract în propilenglicol, decât pentru uz extern. Varianta cu alcool e mai sigură, dar mai greu de administrat la copii, de exemplu. Așa că am încercat să găsesc o soluție: oare cum aș putea extrage componentele bioactive din propolisul brut (adică esența propolisului) în apă? După multă documentare științifică și multe experimente, am reușit să pun din nou cap la cap informații și să obțin un produs ce conține substanțele bioactive din propolis (solubile în apă, alcool și grăsimi), dar în apă. Cel de-al treilea brevet am reușit să-l implementăm în producție abia în 2017. După 7 ani de experimente și testări de utilaje pilot, multă muncă, stres și finanțe pe măsură (nu am accesat fonduri europene), am reușit să demonstrez că se pot conserva fructele altfel față de tehnologiile actuale și să aducem pe piață un produs unicat: Fructonata. E un nou tip de aliment, un produs care se plasează undeva între fructul proaspăt, fructul congelat, fructul uscat și conservele din fructe (gem, marmeladă, dulceață etc.). Fructonata este singurul produs din fructe, care nu suferă procesare termică ce distruge vitaminele și enzimele, nu necesită depozitare specială după ambalare și păstrează gustul adevărat de fructe: dulce-acrișor. Ideea a apărut într-o zi de septembrie în 2011, călătorind cu mașina, când, mânați de curiozitate, am început să ne întrebăm de ce dulceața trebuie fiartă, de ce se folosește atâta zahăr și de ce nu prea are gustul fructelor proaspete. Denumirile Phenalex (numele firmei) și Gusturi Bio (siteul de vânzări online) au legătură cu copiii noștri. Phen - de la Phenols, compușii chimici pe care i-am studiat, iar Alex e numele fiului cel mare. Gusturibio.ro are o poveste drăguță. După ce am început producția de dulceață bio - și nu am reușit să ajungem cu produsele la raft în magazinele de retail - am decis să ne facem magazin online, mai ales că aveam deja un portofoliu de circa 30 de produse, toate producție proprie. Căutam un nume cu rezonanță și ideea a venit de la fiul nostru cel mic, care avea 4 ani la vremea respectivă. Degusta dulcețurile, înfuleca cu poftă și savura fiecare linguriță direct din borcan. Auzind în casa toată ziua „bio” în sus, „bio” în jos și „dulceața bio”, m-a întrebat, curios: „Mami, dulceața asta are gust de bio?”. Așa am ajuns la „Gusturi Bio de la Phenalex” („Gusturi Bio by Phenalex”).

CERCETARE

Ați lansat pe piață și cosmetice, folosind apa termală din Băile Felix. Cum v-a venit această idee? Când am acceptat provocarea de a concepe o gamă de produse cosmetice cu Antioxivita, m-am gândit în primul rând la faptul că orice cremă conține apă, în general apă distilată. Fiind lângă Băile Felix m-am gândit că ar fi o idee bună să folosim apa termală ca ingredient în cosmetice. Chiar mă gândeam cum de nu a optat nimeni până la acel moment să utilizeze și să valorifice și în alt mod apa termală din Băile Felix. Am dezvoltat o gamă de produse dermo cosmetice, Beautiful Cosmetics, pornind de la ingrediente naturale precum unturi și uleiuri vegetale, într-o combinație perfectă alături de uleiuri esențiale de Lotus și Iris. Beneficiile apei termale din Băile Felix sunt extraordinare, inclusiv la utilizarea sub formă de spray de nas, Sinus Spa. După cum bine știm, cele mai cunoscute sprayuri de nas sunt cu apă de mare, așa că am făcut o combinație inedită, cu apă termală, sare de mare și extractul apos de propolis (Propolis esența) care are și proprietăți antibacteriene. Ați fost premiată la mai multe saloane internaționale. Spuneți-ne, vă rog, care sunt premiile și diplomele obținute. Lista de medalii și premii e deja cam lungă: Gold Medal – International Warsaw Invention Show 2011 (Polonia); Silver Medal – International Warsaw Invention Show 2011 (Polonia); Special Award from Korea Invention News – International Warsaw Invention Show 2011 (Polonia); Special Award from Asia Invention Creativity Association – International Warsaw Invention Show 2011 (Polonia); Silver Prize – Seul International Invention Fair 2011 (Seul, Coreea de Sud); Gold Placket – International Fair on Innovation in Agriculture, Food Industry and Agricultural Machinery Agro Arca 2012 (Slatina, Croația); Best innovative product – Honey Fair 2013 (Câmpina, România); Gala Femeia anului – premiul categoria Știinta – 2013 (București, România); IFIA Glory – International Federation of Inventors Associations, apreciere acordată pentru reușita de a implementa în producție două dintre brevete, astfel aducând în piață un aport științific, dar și de dezvoltare pe plan economic, 2014

25


26

CERCETARE

(Cluj-Napoca, România); Erasmus+ 30 years EU Success Story, European Parliament, 2017 (Strasbourg, Franța); SCIENTIA PRAEMIUM UNIVERSITAS VARADIENSIS, Universitatea Oradea, 2019 (Oradea, România); Premiul Excelență în meserie, 2019, Gala Comunității Bihorene (Oradea, Bihor). Cum faceți față concurenței? Ce diferențiază produsele dumneavoastră de alte produse similare? Oferta noastră de produse inovative, unice, îi atrage pe clienți, în general. Clienții noștri doresc să cumpere informat, produse de calitate și cu reale beneficii pentru sănătatea lor și a celor dragi. Acest lucru ne face să fim concurenți cu noi înșine. Modul în care transmitem informația despre produse este o adevărată provocare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Faceți cercetare, producție și vânzare. Unde întâmpinați cele mai mari probleme? Cum vă promovați produsele? În general, toată lumea are probleme cu desfacerea mărfurilor. Noi avem mai multe canale de vânzare pe care le-am dezvoltat în timp și ne asigură o vânzare echilibrată și sănătoasă. Avem contracte cu firme de distribuție, vindem direct la revânzători, vindem online direct la consumatori și avem și partea de vânzări B2B en-gros și private label. Promovarea o facem preponderent online. Din ianuarie am început o colaborare cu o echipă de specialiști care se ocupă de acest aspect. Ei fac campaniile și le targhetează, se ocupă de tot; ne consultăm, avem o comunicare rapidă și eficientă, zic eu. Având în vedere că înainte am încercat eu să fac asta și doar am investit bani cu rezultat 0, acum sunt foarte mulțumită de rezultate. Avem o creștere semnificativă a vânzărilor, față de anul trecut, cu un procent de 30% chiar și în perioada aceasta tulbure. Cum vă sprijină autoritățile locale și centrale? Ce credeți că ar trebui să facă statul pentru a sprijini cercetarea și inovarea? Firma mea, în care am implementat trei brevete de invenție, are același sprijin din partea autorităților exact cât are o firmă „care nu are niciun fel de sprijin”. O singură dată am cerut sprijin statului și nu doar pentru firma mea, ci pentru un grup de firme locale la început de drum, iar statul mi-a transmis: „pentru noi (statul) nu merită să ne încurcăm cu voi așa mici”. Cercetarea și inovarea este oarecum sprijinită, la nivel de universități, institute de cercetare, dar, din păcate, în majoritatea cazurilor nu există pasul următor și anume - implementarea. Companiile nu dispun de facilități similare, iar procesul de cercetare, inovare, implementare se face la nivel redus. Ce planuri de viitor aveți? Ca orice companie serioasă și de succes avem planuri de extindere, inclusiv peste hotare. Doresc să înregistrez un nou brevet de invenție și implementarea acestuia în producție într-o unitate pe care dorim să o construim în Elveția.


DEZVOLTARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

27

Profesorul din Brașov care aduce o nouă viziune în învățământ:

„Proiectul meu cel mare este să schimb modul de a face școală”

de Irina PAPUC

Dacă mai mulți profesori s-ar întreba dimineața «Eu de ce merg la școală?» și și-ar putea răspunde cu sinceritate, atunci școala românească ar avea, poate, o șansă să devină mai bună. Pentru că nu un ministru și nici măcar un guvern nu va schimba școala românească, ci fiecare profesor rămas în sistem, care înțelege că are un rol crucial - să le dea copiilor un viitor sau să-l distrugă. Există doar aceste două opțiuni. Cătălin Ciupală este unul dintre profesorii care își iubește elevii și vrea să-i ajute. Nu se rușinează să-i întrebe cum poate să le fie de folos și din această formă de parteneriat au rezultat proiecte unice în școala românească: deschiderea unui laborator de realitate virtuală, unde disciplinele se învață la alt nivel, dar și o platformă online de învățare și autoevaluare.

Cine este Cătălin Ciupală Părinții lui Cătălin Ciupală s-au mutat în Brașov din Ploiești. Acum, Brașovul i se pare profesorului orașul din România cu cele mai multe posibilități, pornind de la lucruri mici - că poți ajunge cu bicicleta în pădure relativ repede. Bineînțeles, la Brașov se află toată viața lui - familia și școala. Dragostea pentru matematică s-a format în timp, datorită unui profesor dur care i-a stârnit curiozitatea și determinarea de a stăpâni cea mai temută știință. Atât Cătălin, cât și fratele mai mare, au ales matematica, ceea ce le-a permis după ani de studii să ajungă profesori la Colegiul Național „Andrei Șaguna”. Faptul că era fratele cel mic, nu înseamnă deloc că era și privilegiat, își amintește profesorul. „Noi din liceu neam dat seama că medicină nu putem face, inginerie la fel. Am dezvoltat pasiunea pentru matematică amândoi. El, fiind frate mai mare, putea să mă ajute și pe mine, dar, dacă mă duceam la el cu o problemă, îmi răspundea că dacă nu m-am gândit două ore la ea, atunci nici nu avem ce discuta. Acum predăm ambii la Șaguna: el din anul 2002, iar eu din 2005”. Colegiul Național „Andrei Șaguna” este o instituție de învățământ prestigioasă, printre cele mai bune din România, iar simpla prezență între pereții „impregnați” de istorie îți dă un sentiment de mândrie. La intrare ești întâmpinat de busturile fondatorilor. 49 de foști profesori ai liceului au devenit academicieni, printre care Titu Maiorescu, Onisifor Ghibu, Octavian Goga, Lucian Blaga. Începuturile au fost grele, mai ales în educație, dar profesorul Cătălin Ciupală n-a vrut să cedeze. „Mam gândit la un moment dat să plec. Era în primii ani, când exista o mare criză în învățământ. Primul meu salariu a fost de 50 de dolari. Apoi, salariile s-au dublat și am ajuns la 100 de dolari”, își amintește profesorul. Cătălin și soția lui, și ea profesoară, doar că de informatică, sunt părinții a două fete, și ele îndrăgostite de matematică. Au avut dreptul să aleagă, spune Cătălin, dar dragostea pentru matematică s-a format natural. Una dintre ele a fost admisă la cea mai bună universitate din

lume Oxford, un mare motiv de bucurie pentru cei doi părinți. Cătălin Ciupală spune că merge în fiecare dimineață la școală cu bucurie. Cu bicicleta, de altfel. „E o stare de spirit care pornește din dorința de a fi util copiilor. Eu de ce merg la școală? - este întrebarea pe care mi-o pun foarte des. Și vin pentru că îmi place. Restul vine natural”.

Matematica, altfel Cătălin Ciupală predă Matematică la Brașov cu aceleași principii fundamentale. Doar că altfel - a înțeles că elevii de astăzi învață prin imagine, nu cu creta, ci cu ajutorul tehnologiilor noi. Crede că trebuie să învețe elevii nu formule, ci ceea ce se ascunde în spatele lor. Totul a pornit cu o idee. Profesorul de mate din Brașov își dorea să aducă și în România conceptul unui prestigios concurs pentru matematicieni, implementat în Franța. Acolo, spune el, matematica nu este doar despre logică, ecuații, soluții, ci despre arta dezbaterii și a comunicării, ceea ce în România lipsea. Și nu doar în România. Numeroase state care au moștenit sisteme educaționale rigide, șablonate de mai multe decenii la rând nu vedeau comunicarea ca pe o verigă importantă în dezvoltarea viitorului adult. Și astăzi vorbim mult despre comunicare, începem să-i înțelegem sensul și importanța, dar o per-


28

DEZVOLTARE

cepem cel mai des diferit și găsim dificil, dacă nu chiar imposibil, să o integrăm firesc în procesele de învățare de zi cu zi. Așa au apărut Șaguna Mate Club și STYM Student’s Tournament of Young Mathematicians. „Totul a pornit acum 7-8 ani. Am primit o invitație să facem o echipă comună cu elevii din Iași la un concurs din Franța. Era unul inedit, un fel de concurs-cercetare, iar etapa finală reprezenta o dezbatere. Mi-a plăcut mult această idee, așa că atunci când am revenit am discutat ideea unui club de dezbatere cu fratele meu, care este și el profesor de matematică. Clubul de Mate a fost nucleul, iar concursul - pilonul. Au început să tot vină copiii pasionați nu doar de mate, ci și de altceva. Concursul le oferă oportunități pe care nu le oferă clasa. Fiind mai apropiat de elevi, i-am întrebat care le sunt nevoile și ce și-ar dori. Atunci eram în căutare de sponsorizări. S-au ivit ocazii prin intermediul Fondului Științescu. Am depus un prim proiect și a devenit câștigător. Apoi au venit altele. De acolo am aflat că în Brașov există firme care au tehnologii 3D. Și atunci m-am gândit ce-ar fi dacă am face un laborator VR”. În laboratorul de realitate virtuală există tablete cu touchscreen în care sunt instalate numeroase aplicații folosite de elevi, dar și ochelari VR care duc învățarea la un alt nivel. E acel laborator dorit atât de mult de elevul din România, care își dorește să găsească și în clasă în locul tablei clasice și a cretei colorate acele tehnologii performante pe care le poate folosi oriunde, numai la școală nu. Și acest proiect a fost finanțat de Fondul Științescu, iar ochelarii și echipamentele pe care le folosesc copiii au fost donate de firma Siemens. „Primul proiect a fost în domeniul matematicii, ca să schimbăm modul de predare. Cea mai grea etapă este în gimnaziu: acolo se rupe firul învățământului nostru. Dacă nu ai profesori buni, te-ai pierdut pentru toată viața. Pleci de la mama, care este învățătoarea care poate să fie foarte bună, pasionată, existând și atașamentul matern, către ceva foarte rece - la gimnaziu, unde există un diriginte pe care îl vezi de două ori pe săptămână, cu un prof de mate pe care îl vezi de patru ori pe săptămână. Aici e ruptura. Și noi am vrut să schimbăm modul de a face matematica. Dar laboratorul poate fi folosit nu numai la matematică. Există aplicații care fac reacții chimice, spre exemplu. Există o aplicație „Atlasul uman”, care a fost și cea mai scumpă, care permite elevului să vadă virtual fiecare mușchi”, explică profesorul.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Proiectul a permis ca tehnologia să ajungă în aproape toate clasele. Și atunci am început să predau pe tabletă. Scriu pe tabletă, fac import de informație și le las elevilor lecția. Practic, fac lecția, o pun pe Google Drive. Tot ei mi-au spus că, luându-și lecția de pe Google Drive, o au în telefoane și se pot uita înainte de lecție. Scopul meu este să predau matematica, nu să-i învăț formule. Majoritatea uită formulele. Scopul meu este să-i învăț să gândească. Aici se întâmplă câteva fenomene de care lumea nu ține cont. Și eu am aflat destul de curând că practic ce scriu eu pe tablă și ce scrie elevul în caiet sunt lucruri diferite”, adaugă Cătălin Ciupală. Și totuși, pentru profesorul din România tehnologia este o provocare. „Plăcându-mi și tehnologiile, mie mi-a fost ușor, altora - nu. Și atunci ei trebuie să vadă cum funcționează aceste tehnologii. Ca să înveți cum funcționează o aplicație, trebuie să ai în mintea ta intrinsec că vrei să faci asta. Am avut cazuri când elevii ziceau la Biologie că o schemă respectivă este pe internet. Proful trebuia doar să dea click și să apară proiectată, dar unii profesori preferă să rămână la creta colorată. Dar ca să poți să progresezi în învățământ trebuie să știi ce îi interesează pe copii, trebuie să vrei să îi ajuți pe ei”, spune Cătălin Ciupală.

Politicienii sunt cei care promovează modul de a nu gândi „Suntem prima generație din istoria omenirii care putem învăța de la copii”, este convins profesorul de mate. Acești copii îmbrățișează lumea cu o putere extraordinară de gândire și adaptare, dar au nevoie de un mediu sănătos în care să se dezvolte. Modul de a nu gândi este promovat de către politicieni. Cei mai mulți își doresc să aibă o populație care nu gândește. Dacă gândești îți dai seama că populismul nu mai prinde. Ei, tinerii, gândesc foarte bine, numai că altfel decât noi. Noi trebuie să-i învățăm ce să caute, pentru că ei nu știu ce e relevant. Relevanța vine cu experiența. Asta trebuie să-i învățăm noi - să știe cum să stăpânească informația”, consideră profesorul.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DEZVOLTARE

Învățământul românesc nu are un element-cheie: autoevaluarea Proiectele la Colegiul „Andrei Șaguna” au continuat tot în concordanță cu ideile elevilor. Ei au fost cei care au spus ce le lipsește cel mai mult. Ce-i drept, au fost întrebați, deși adulții obișnuiesc să facă reforme pentru copii, fără să-i întrebe care sunt problemele lor și cum ar vedea ei soluțiile, minimizând importanța lor. „I-am întrebat pe elevi care e cea mai mare problemă a lor. Mi-au spus că autoevaluarea. Ei nu știu unde se află. Am analizat diferite platforme - nimeni nu oferă nevoia de bază a elevului. Există soluții care oferă avantaje pentru profesori ca să explice mai bine, să predea mai bine, dar nimeni nu asigură acea nevoie de autoverificare a elevului. Și atunci am decis să dezvoltăm o platformă educațională pe Moodle. Cum funcționează? Noi, profesorii, creăm o bază de întrebări pentru un anumit capitol. Le realizăm cu grade diferite de dificultate. Elevul intră pe contul lui și începe testarea. Testul, cu întrebări random, durează 10 minute. În general, un elev începe testul cu încredere mare, apoi realizează că nu este atât de simplu. Platforma îi permite să-și analizeze răspunsurile și atunci nu mai este nevoit să mă întrebe pe mine unde a greșit. Eu, ca profesor, pot urmări progresul lui”.

„Proiectul meu cel mare este să schimb modul de a face școală” Pentru a înțelege dacă proiectul funcționează, profesorul și-a întrebat tot elevii. A făcut un chestionar online și le-a dat elevilor posibilitatea să-l completeze anonim. Ei au răspuns că acest instrument îi ajută foarte mult.

Acum, profesorul se gândește cum ar putea extinde această platformă în localitățile rurale, acolo unde tehnologia este un lux, iar din acest motiv nici educația nu se mai face la fel. Este un cerc vicios - sărăcie, lipsă de infrastructură, lipsă de educație ce va duce negreșit tot la sărăcie. Cătălin Ciupală vrea să schimbe învățământul rural. Atât cât va putea. „O astfel de platformă pentru școlile generale defavorizate va da rezultate foarte bune. Pentru noi, rezultatele s-au văzut clar la BAC, unde am avut note mai bune decât în anii precedenți. Respectiv, sunt sigur că rezultatele unei școli generale vor fi mai bune la evaluările naționale. Am putea încerca să implicăm în primă fază o școală din mediul rural și una din mediul urban. Ca platforma să poată fi dezvoltată este nevoie de un server, pe care noi îl vom pune la dispoziție și vor avea acces și la baza noastră de teste. Trebuie doar să găsim oameni pasionați care să elaboreze testele cu ajutorul nostru. Din păcate, ajungem din nou la oameni. Pentru materiile importante – limba română și matematică – nu mai sunt profesori în mediul rural. Am cunoscut profesori foarte pasionați de ceea ce fac, dar mulți pleacă. Copiii de acolo sunt destul de interesați de școală, dar problema este infrastructura și aici nu există soluții simple”, punctează Cătălin Ciupală.

De ce școala românească se schimbă atât de greu? Cine trebuie să schimbe școala în România, l-am întrebat. Răspunsul e simplu: profesorul. Totul este în mâinile lui. „Principala piedică este la profesori. Un profesor poate construi viitorul unui copil sau poate să i-l distrugă. Din nou, trebuie să te întrebi de ce te duci la școală, în afară de faptul că este meseria ta. Trebuie să vrei să-ți ajuți elevii și atunci apare dorința intrinsecă de a te dezvolta. Eu cred în două tipuri de schimbări: de sus - cu o viziune clară a conducătorilor. Și de jos, așa cum am făcut cu elevii mei. Mie chiar îmi pasă și vreau să fac lucrurile bine. E foarte important să-i ai pe elevi în echipă. Eu am mare încredere în ce spun ei, pentru că ei au pasiuni. Această pandemie este o oportunitate unică pentru schimbare și eu sper foarte mult să nu o pierdem”, concluzionează Cătălin Ciupală.

29


30

DEZVOLTARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dezvoltată la Brașov,

Mondly a devenit una dintre cele mai căutate aplicații de învățare a limbilor străine din Europa de Ion SURDU

Mondly este o aplicație de învățare a limbilor străine, dar nu una oarecare. Fondată la Brașov, în mai puțin de 5 ani de la lansare aceasta a ajuns a doua cea mai descărcată aplicație de profil din Europa. Însă tehnologiile pe care le folosește o fac să fie cea mai căutată aplicație și de mari instituții universitare sau companii cu activități pe toate continentele. Aplicația creată la Brașov a devenit atât de cunoscută și îndrăgită, încât Israelul se gândește să o introducă în sistemul său educațional, iar pe Google Scholar sunt sute de articole care menționează Mondly VR ca metodă inovativă de a învăța o limbă străină. Mai mult, fondatorii pregătesc o lansare inedită, în colaborare cu Universitatea Oxford.

Tinerii care au refuzat o investiție Facebook de 150.000 USD Frații Alexandru și Tudor Iliescu sunt cei care au pus bazele uneia dintre cele mai profitabile companii din Brașov, ATi Studios. În prezent, Mondly oferă publicului posibilitatea de a învăța 41 de limbi străine și este instalată pe mai mult de 60 de milioane de telefoane, având o medie de 20 de milioane de descărcări pe an. Sediul companiei brașovene se află în centrul orașului, la intersecția dintre străzile Nicolae Bălcescu și Politehnicii, chiar la poalele Tâmpei. Acolo l-am rugat pe Alexandru, unul dintre fondatorii companiei, să ne spună în 3 minute despre compania sa: atâta timp a avut la dispoziție atunci când, în anul 2014, a mers în fața reprezentanților Facebook să-i convingă să aleagă proiectul lor în cadrul unui concurs. I-a convins, însă brașovenii au refuzat investiția: 150.000 de dolari. „Motivele pentru care nu am acceptat investiția au fost multiple. În primul rând, noi căutam atunci un partener care să ne ajute să creștem, nu doar să ne dea bani. Din discuțiile cu ei am realizat că nu au experiență în domeniul aplicațiilor. Pe de altă parte, deși banii păreau mulți atunci, noi știam că urmează să lansăm mai multe limbi, să aducem îmbunătățiri și eram cumva pe un trend ascendent și am pariat că vom crește. Și atunci investiția pe care o făceau ei nu era la o valoare de viitor, era la o valoare de prezent. Dar noi voiam să creștem. Atunci am considerat că nu e avantajoasă pentru noi investiția respectivă, lucru care s-a dovedit adevărat, pentru că am crescut foarte repede ulterior, fără ajutorul lor și cred că a fost o decizie foarte bună”, își amintește Alexandru Iliescu.

îmbină educația cu distracția. De mic mi-a plăcut să învăț lucruri noi, dar mi-a plăcut să le învăț jucându-mă. Odată cu apariția smartphone-urilor, care permit așa de multe lucruri - interactivitate, recunoaștere vocală, acces la internet -, care au interfața foarte prietenoasă, noi am găsit aici oportunitatea de a transforma învățarea limbilor străine dintr-un lucru plictisitor într-un joc. Cam asta am vrut să facem cu Mondly”, ne-a explicat Alexandru. Între timp, lucrurile au evoluat, iar cei doi tineri și-au dat seama că tehnologia îi ajută atât de mult „încât am putea transforma Mondly într-un profesor personal la care fiecare să aibă acces 24/7”. Investiția inițială a fost de 1.000 de euro, bani cu care au cumpărat un MacBook, o sumă mare pentru anii 2012-2013. La acel moment, Tudor și Alexandru aveau deja câțiva ani munciți în multinaționale și era perioada în care se gândeau la o nouă provocare în viața lor.

Mondly, o aplicație mondială Primii angajați Astfel, Mondly a ajuns o aplicație mondială, așa cum și-au dorit de la bun început cei doi antreprenori. „Dinainte să lansăm Mondly noi am încercat să facem un produs care

Succesul Mondly a venit din primul an. Venitul general din aplicații era mai mare decât salariile la companiile unde erau angajați, așa că au demisionat și s-au dedicat propriei afaceri


DEZVOLTARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

full-time. În aceeași perioadă au început să construiască și echipa: în 2013 a venit primul coleg, în 2014 echipa s-a mărit la șase persoane. „În 2014 am lansat aplicația Mondly, care a început să genereze bani destul de repede, astfel încât să ne permită să avem un sediu în centrul orașului și să ajungem în prezent la o echipă de aproximativ 30 de oameni care lucrează aici, în Brașov”, spune Alexandru Iliescu. Mondly mai are peste 400 de colaboratori în toată lumea, freelanceri, contractați pentru traduceri și voci native pentru cele 41 de limbi străine. Antreprenorul precizează că nu a apelat la fonduri de investiții. „Mi s-a părut mult mai important să creez un produs pentru care oamenii să vrea să plătească 20 de lei lunar, decât să fac un dosar și să cer câteva mii de euro de la o persoană, care trebuie să creadă în businessul meu. Asta aș sfătui pe toată lumea - cred că ideal este să creezi un produs, un brand în România care să fie cunoscut în toată lumea”, spune Alexandru Iliescu.

Mondly VR și Mondly AR „Când am pornit să facem Mondly am observat că Duolingo înregistra voci generate pe calculator, care nici acum nu sună fantastic, dar atunci sunau foarte prost. Am zis că e de neacceptat că atâția oameni învață limbi străine, dar fără să le audă cum sună de la un nativ. Am vrut ca Mondly să fie o aplicație unde intri, înveți și ce înveți folosești în viața reală: o discuție într-un restaurant, în oraș, comunicarea pe un anumit subiect, poți să-ți înregistrezi vocea să o auzi cum sună și să primești feedback despre corectitudine. Tot focusul nostru a fost de a-i face pe oameni să vorbească”. Așa au apărut versiunile de Mondly VR și Mondly AR. „Se știe că atunci când înveți o limbă străină e ideal să mergi în țara unde aceasta e nativă, pentru ca acest lucru să te ajute să o însușești. Noi asta am făcut cu VR - simulăm realitatea, creăm niște scene în care tu poți să exersezi să vorbești o limbă în aceste scenarii cu niște caractere virtuale, dar care îți permit să exersezi 24/7”. Mondly VR a fost lansată în 2017 și de atunci a rămas Best Selling App pe VR în „language learning”, competitorii nereușind să ajungă la performanța brașovenilor. „Acolo dominăm, suntem cei mai buni. Chiar sunt peste 100 de articole pe Google Scholar care menționează Mondly VR ca metodă inovativă de a învăța limbi străine”.

Colaborarea cu Google pentru Mondly AR Anul următor, 2018, a adus o nouă etapă: dezvoltarea în parteneriat cu Google a versiunii aplicației folosind realitatea augumentată. „În cazul AR e invers - în loc să te muți în mediul cel virtual, aduci tu în mediul tău profesorul. Practic, folosind camera te uiți pe telefon și în încăperea în care ești se teleportează un profesor”.

Mondly, căutată de universități și companii aeriene Odată cu digitalizarea diferitelor domenii ale vieții, inclusiv a educației, aplicații precum Mondly au început să fie tot mai

căutate. Nu neapărat în România. „The Catholic University of Eichstätt-Ingolstadt, universitate germană, folosește Mondly începând din 2019. Avem un test cu University of Burgundy (Dijon, Franța) și cu o universitate din New York. Avem teste cu Air France, cu Delta Airlines. Deocamdată, sunt făcute pe 50-100.000 de teste. Ei vor aplicația pentru angajații lor care lucrează în diferite țări. A fost o surpriză să vedem cereri din partea unor școli din străinătate, care ne-au cerut să le dăm posibilitatea ca să folosească aplicația în cadrul școlii. Practic, de aici am reușit să creăm un modul ce permite aplicația în businessuri și în școli. E o platformă care gestionează licențe și care permite analiza a ce fac studenții, angajații, ce limbi învață, cât timp stau în aplicație etc. Mondly Works se numește. Am lansat-o cam acum un an. Avem zeci de clienți. Inclusiv o cerere de colaborare cu Ministerul Israelului, cu care suntem în teste și care ia în calcul să introducă Mondly în tot sistemul de educație”, ne povestește cu entuziasm Alexandru Iliescu.

Noutățile care vor bate Duolingo L-am întrebat pe fondatorul companiei brașovene dacă Mondly își propune să depășească Duolingo. „Avem dorința să întrecem Duolingo, dar nu doar la numărul de instalări, ci mai degrabă la calitatea produsului”, mi-a răspuns Alexandru, care ne-a oferit și o noutate în exclusivitate - lansarea unui nou produs: „În această toamnă vom lansa o colaborare cu o universitate din top 5 în lume și anume Oxford din Marea Britanie. Asta înseamnă introducerea Mondly Teste - teste pentru începători și avansați create în colaborare cu această universitate. Vor fi întrebări de la cele mai simple până la cele mai complicate despre folosirea timpurilor, gramatică, aspecte foarte subtile, iar din cunoștințele mele Duolingo nu are așa ceva”. Și asta nu e tot, completează Alexandru Iliescu: „Mai urmează un produs, pe care îl vom lansa tot anul acesta - învățare hands-free, adică fără a ține telefonul în mână. Va fi un produs audio - asculți, vorbești, aplicația interpretează ceea ce spui și cu ajutorul inteligenței artificiale permite adaptarea lecției în funcție de fiecare utilizator. Va fi un produs unic la nivel mondial, care cred că ne va ajuta să creștem foarte repede”.

31


32

DEZVOLTARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rebranding Adreea Cojoc: antreprenor „Mon petit Jo” de Ioan ȘANDOR

Mi-a plăcut nespus cum sună Mon petit Jo - locul unde se nasc cele mai frumoase povești despre hăinuțe pentru copii. Nici că se putea o descriere mai bună a business-ului pe care antreprenoarea Andreea Cojoc l-a creat cu sufletul, inima și mintea la fiul său, Ioachim. În interviul acordat, Andreea Cojoc ne-a dezvăluit cum s-a născut, a evoluat și spre ce se îndreaptă afacerea sa. Andreea Cojoc. Ați gândit, inițiat și pus în practică un proiect de succes în domeniul hainelor pentru copii: Mon petit Jo. Sunteți o mamă tânără, cu un copilaș de 6 luni când v-ați decis să creați business-ul. Ce v-a determinat să alegeți îmbrăcămintea pentru copii? Acest proiect m-a luat prin surprindere și pe mine, pentru că niciodată nu m-am gândit că voi ajunge să am un business cu haine pentru copii. Nu a fost niciodată un vis și parcă nici acum nu îmi vine să cred că, într-un timp atât de scurt, brand-ul ”Mon petit Jo” a luat atât de multă amploare în zona de retail online. La început, nu cunoșteam absolut nimic despre acest domeniu, învățând în fiecare zi de pe urma experiențelor cu clienții noștri și, mai ales, de pe urma propriilor greșeli. Nu a fost deloc ușor, mai ales pentru că Ioachim era foarte mic și practic făceam absolut totul cu el în brațe. Retrospectiv, nici acum nu realizez cum am reușit să îmbin rolul de mamă cu cel de antreprenor. Magnetismul s-a datorat faptului că mi-am dorit mereu să îl îmbrac pe Ioachim diferit de ceea ce găseam în magazinele de pe piața locală și așa, cu pași mărunți, însă la viteză mare, s-au creat hăinuțele de nișă care astăzi, nădăjduiesc, pot fi comparate cu cele pe care le întâlnești la brand-urile de mare renume. Care sunt cele mai mari dificultăți de care v-ați lovit în business, în producția și comercializarea hainelor pentru copii? Practica la mine a fost 0, absolut tot ce am făcut în domeniul hainelor pentru copii a fost o continuă învățare și cred că și peste zece ani va fi la fel. Sper să rămân la fel de motivată în a face lucrurile mereu mai bine spre satisfacerea clienților

noștri, întrucât factorul motivațional creează dorința de dezvoltare, de cunoaștere. Cu cât acumulezi mai multă informație și experiență, cu atât șansele de a te dezvolta sunt mai mari. De multe ori entuziasmul începătorului, îmbinat cu lipsa de experiență, poate să conducă și la lucruri mai puțin plăcute, însă consider că și experiențele negative sunt și trebuie să facă parte din procesul de dezvoltare, atât al unui business, cât și al unui antreprenor. Nu există manual care să te învețe mai bine decât propria ta greșeală, pe care o simți direct pe pielea ta. Piața de desfacere pentru haine de nișă este încă în dezvoltare în România și asta simt că este un mare avantaj pentru noi. Important este ca noi să fim mereu cu un pas în față, prin materiale de cea mai bună calitate, prin calitatea produsului finit și prin diferite strategii de marketing. Îmi doresc să duc acest brand de haine la un nivel cât mai ridicat, iar pentru asta este nevoie de foarte multă muncă și implicare. Spuneați că starea de urgenţă a prins Mon petit Jo în plin proces de lansare a colecţiei de primăvară…? A existat și un moment de cumpănă. În luna ianuarie a acestui an am hotărât, de comun acord cu fosta mea parteneră, să o luăm pe drumuri separate. Așadar, am reînceput activitatea sub un alt nume, a existat un proces de rebranding, o reorga-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nizare, o altă asociere și foarte multi oameni implicați. Pe 24 martie 2020 am lansat prima colecție, sub denumirea MON PETIT JO. Eram în plină pandemie și închipuiți-vă că, înainte cu o zi de lansare, s-a instaurat prima stare de urgență. Ziua lansării a fost un eșec total, care pe mulți i-ar fi făcut să renunțe. Oamenii erau foarte speriati și aveau până și teama să comande online, din cauza fricii răspândirii virusului. A fost greu, dar cu ajutorul lui Dumnezeu, am reușit să ne punem pe picioare și să realizăm după puțin timp că mediul online, acolo unde existăm noi, s-a transformat în singura sursă de aprovizionare a populației cu aproape orice, de la alimente la haine. Așadar, putem spune că această educare forțată a oamenilor de a face cumpărături în mediul online, s-a dovedit până la urmă foarte benefică în cadrul dezvoltării business-ului nostru. Cât de ușoară sau de grea este viața unui antreprenor? Cât de mult se poate baza pe devotamentul și implicarea celor din imediata apropiere? Pasul cel mai greu a fost închegarea unei bune colaborări cu furnizorii de materiale din străinătate, cu cei care ne creează tiparele pentru producție și cu partea de producție propriu-zisă. La început de drum nu cunoșteam pe nimeni din acest domeniu si mi-a fost foarte greu să îmi dau seama care este procesul corect și ce implică acesta. Acum, când deja avem rețetarul bine pus la punct, totul devine mult mai simplu, întrucât am reușit să punem bazele unui sistem pe care îl putem aplica la fiecare colecție. Cred că cel mai important este să fii înconjurat de oameni în care poți avea încredere, așa cum am eu încredere în partenera mea, Angela Cazan. Suntem, deopotrivă, implicate trup și suflet și pot afirma cu ușurință că ea este omul care a reușit să-i adune pe toți colaboratorii noștri la un loc, motivându-i să lucreze pentru Mon petit Jo ca și cum ar fi și brand-ul lor. Hainele pentru colecţii şi pentru serie sunt realizate extern? Ce ne puteți spune despre furnizorii de materie primă ai companiei? Cu ce companii colaborați? Hainele sunt create în România, într-o companie care lucrează în mare parte pentru export, pentru brand-uri consacrate la nivel mondial, iar acest aspect se reflectă în mod direct în calitatea produselor noastre, lucru pe care și clienții noștri îl observă și îl apreciază. Din păcate, nu pot dezvălui numele furnizorilor de materiale deoarece riscăm să nu mai fim unici pe piața

DEZVOLTARE

din România . Vă pot spune doar că toate materialele noastre sunt achiziționate din Franța și Spania și beneficiază de imprimeuri deosebite, special concepute pentru copii. Materialele sunt create în fabrici internaționale specializate pe țesături pentru copii, cu certificare Oeko-Tex Standard 100, una dintre cele mai cunoscute etichete la nivel mondial pentru textile testate împotriva substanțelor nocive. Prin urmare, sunt inofensive din punct de vedere ecologic. Acest standard reprezintă încrederea clienților și siguranța ridicată a produsului. Care sunt cele mai căutate, mai solicitate articole din linia de produse pe care le fabricați? Cele mai căutate produse sunt cele pentru evenimente speciale și cele pentru bebeluși. Brand-ul Mon petit Jo produce hăinuțe pentru copii cu vârste cuprinse de la o lună până la șapte ani, însă cele mai bine vândute rămân articolele pentru bebeluși, asta și pentru că mamele noilor născuți își doresc mai mereu să achiziționeze cele mai frumoase și deosebite hăinuțe pentru puii lor, și asta o spun din propria mea experiență . Care este secretul succesului și recunoașterii brandului? Ce planuri aveți pentru viitorul apropiat? Cred că bucuria succesului se datorează implicării trup și suflet. Succesul te întâmpină atunci când te găsește muncind. Nimeni, niciodată, nu o să facă bani pentru tine. Ne dorim foarte mult ca brand-ul să ajungă cunoscut la nivel internațional, aplicând strategii de marketing similare cu cele aplicate la noi și în alte țări din Europa. De asemenea, ne dorim să deschidem un magazin „flagship” într-unul dintre mall-urile din București, pentru a obține mai multă vizibilitate. Ne dorim să creștem business-ul prin dezvoltarea și extinderea strategiilor de marketing, prin crearea unor colecții cât mai vaste, oferind o gamă largă de produse, de la ținute „homewear” sau „casual”, până la ținute pentru evenimente speciale. Unde pot găsi cumpărătorii, părinții interesați, produsele brandului „Mon Petit Jo”? Cei care îsi doresc să achiziționeze produse de la brand-ul Mon petit Jo, ne pot găsi în mediul online pe Instagram „@monpetitjo_official”, pe pagina Facebook „Mon petit Jo”, pe site-ul „www. monpetitJo.ro” și, nu în ultimul rând, la showroom-ul nostru de pe Str. Gramont nr. 36 (zona Unirii/11 Iunie), locul unde se nasc cele mai frumoase povești despre hăinuțe pentru copii.

33


34

INOVARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Reportaj din interiorul IPEC, producător mondial de farfurii din Alba-Iulia

„Ne străduim să fim cei mai buni din lume și nu este aroganță” de Irina PAPUC

În România, mai exact la Alba-Iulia, se fabrică 1% din producția mondială de farfurii, iar până astăzi 700 de milioane de bucăți au ajuns în lumea întreagă. Aceasta înseamnă că din China până în Statele Unite, din Finlanda până în Africa de Sud, într-o secvență de film de la Hollywood sau, pur și simplu, la restaurantul preferat, ați văzut sau ați fost servit dintr-o farfurie produsă de românii de la IPEC. Dacă alergați la bucătărie să vedeți ce scrie pe dosul veselei, aveți răbdare să descoperiți până la final povestea impresionantă a familiei Covaciu care a pornit acum 30 de ani cu un mic cuptor în curtea casei, un credit uriaș la bancă, dar cu determinare ce n-avea limite. Acum este una dintre cele mai industrializate companii din lume, unde la doi angajați îi revine un robot. Obiectivul acesteia este să ajungă total automatizată în următorii ani, astfel ca angajații să nu mai atingă deloc produsele.

IPEC produce acum în jumătate de oră cât producea cu 30 de ani în urmă într-un an Acum 30 de ani, la Alba-Iulia, se turna prima placă de beton în grădina casei familiei Covaciu. Spațiul modest, pe care urma să fie construit primul cuptor de ars, urma să țină loc de „hală de producție”. Era 1 Decembrie și conducătorii politici de atunci sărbătoreau în orașul Unirii începutul unei Românii independente și libere. Într-o perioadă în care economia urma să se reconfigureze total, familia a decis că va risca tot ce are pentru a dezvolta propria afacere. La distanță de trei decenii, IPEC s-a dezvoltat în șase hale, 50 de mori preparare, 2 atomizoare de producere a pulberii atomizate, 10 cuptoare ardere, 70 de capete de presare, 30 de linii de glazură, peste 600 de angajați, peste 300 de roboți și 50 de milioane de produse din ceramică exportate anual în toată lumea. După trei decenii, Elena Covaciu este la muncă. O găsim la birou, printre hârtii. Spune că nu vede nimic impresionant în faptul că farfuriile ieșite de pe poarta fabricii ajung în toată lumea. Și asta pentru că așa trebuia să fie. Era un obiectiv în sine. IPEC este un proiect de familie, așa că fiecare s-a implicat cu toată dăruirea. Cu mâinile ei s-au făcut primele figurine, ține minte primii angajați și dacă ar da timpul înapoi, tot asta ar face. Acum îi putem spune „spirit aventurier”, dar în urmă cu trei decenii familia lua un credit la bancă, o sumă uriașă pe atunci și pornea o mini-fabrică de manufactură. Primele produse erau mici figurine, produse ornament și decor. Acum, IPEC produce în jumătate de oră ceea ce producea atunci într-un an întreg. „Trebuie să riști. Să nu te temi de nimic”, spune Elena Covaciu. Și dacă ar fi să comprime toată istoria acestei companii în câteva cuvinte, acestea ar fi. Cristian Covaciu, fiul Elenei Covaciu, își aduce aminte că porneau această

afacere de familie într-o perioadă în care nu exista nicio certitudine, nu era dezvoltat conceptul de piață, iar rolul consumatorului, cel pe care îl știm astăzi - în măsură să dicteze cererea și oferta -, era unul cu totul imatur. „Atunci exista o inflație de 125 la sută. La momentul respectiv produceai ceva, puneai pe piață, îți recuperai banii și era foarte probabil ca de banii pe care i-ai recuperat să nu mai poți reîncepe producția. În acel moment noi aveam un credit de un milion de lei. Era acea perioadă în care nu știai ce se poate întâmpla de la o zi la alta. Țin minte creșterea prețurilor la materii prime pe vremea lui Miron Cosma sau creșterea arbitrară a prețului la energia electrică”. Compania a știut să-și gestioneze riscurile, și pe cele intrinseci, dar și pe cele ce veneau din mediul extern. Și a continuat să se dezvolte.

Primii roboți, în 2000. „Acum nici nu-i mai numărăm” Anul 1996 a adus prima schimbare majoră în companie, când IPEC a pornit o relație de afaceri cu un mare concern suedez, pentru care a început să producă din ce în ce mai mult, de la an la an. Astfel, dintr-o mică afacere de familie,


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

compania s-a transformat într-o afacere internațională. Primii roboți au ajuns în companie la începutul anului 2000, iar acum numărul lor trece de 300. „Compania a reinvestit constant în automatizare, schimbare și optimizare fluxuri de producție. Acum avem peste 300 de roboți, dar nici nu-i mai numărăm. De exemplu, săptămânile trecute au fost montați zece roboți, urmând ca în perioada imediat următoare să mai fie montați încă 30, ceea ce ne asigură o capacitate de producție anuală de 50 de milioane de produse. Fiind o companie automatizată, poate cea mai automatizată din domeniu din lume, partenerii noștri sunt clienți foarte mari. Astăzi nivelul comenzilor depășește capacitatea noastră de producție”, spune Cristian Covaciu. Tot datorită automatizării, compania a reușit să exporte în China, fiind printre puținele companii care au exportat în China și nu invers. Se întâmpla ca marele pol de producție asiatic să nu dispună atunci de tehnologia necesară care să execute comenzi complexe. Aproape 99 la sută din producție ia calea exportului, totuși compania se reorientează și către piața românească, unde începe să devină tot mai cunoscută de către clientul român. „Piața românească a devenit din ce în ce mai importantă pentru noi, dar oricum este sub 1 la sută din ceea ce producem astăzi. Unul dintre clienții noștri români și-a crescut vânzările cu 167 la sută, iar pentru un alt client producem cu 500 la sută mai mult comparativ cu anul trecut”. „Noi suntem foarte eficienți, adică putem să dăm la același nivel de calitate cel mai bun preț și aici totul se datorează tehnologizării. Suntem pionieri în dezvoltarea de tehnologii noi și acum lucrăm la proiecte de a presa ceașca cu tot cu toartă. Dacă o companie clasică are zece oameni pe o linie care fabrică ceașca, noi vom avea un om la patru mașini, ceea ce înseamnă că în loc de 40 de oameni vom avea un singur om. Am dezvoltat împreună cu partenerii noștri tehnologii de imprimare digitală, ceea ce înlocuiește procesul manual care putea dura jumătate de zi, realizând același obiectiv în câteva secunde. Ne străduim să fim cei mai buni din lume și nu este aroganță. Noi

INOVARE

întotdeauna creștem în crize și consolidăm în perioade de entuziasm când toată lumea crește. Și acum când e criză, noi vorbim despre investiții”, explică cel care conduce compania în prezent.

În 5 ani, niciun angajat nu va mai atinge farfuriile cu mâinile Cristian Covaciu spune că unul dintre obiectivele pe termen mediu este automatizarea completă a fabricii. Aceasta înseamnă că oamenii nu vor mai trebui să facă munci manuale, nici din cele mai simple. Le vor face mașinile în locul lor, iar ei vor trebui doar să le programeze și să le monitorizeze. Acum fabrica este automatizată în proporție de 80 la sută. „Lumea se schimbă foarte repede și cea mai bună modalitate de a fi în pas cu lumea este să fii cel care o schimbă.

35


36

INOVARE

Obiectivul nostru este să avem o companie complet automatizată, ca oamenii să nu atingă deloc produsele, să se simtă bine în interiorul companiei, să fie fericiți, să fim eficienți și să avem întotdeauna cele mai noi tehnologii. Până în anul 2025 ne-am propus să atingem acest obiectiv, dar noi suntem obișnuiți să facem lucrurile mult mai repede”. Acum, compania deține șase hale de producție, iar alte două sunt la etapa de proiectare. Cea mai mare provocare sunt oamenii – greu de găsit și greu de motivat să muncească, în loc să ridice compensații de șomaj. „Astăzi cea mai mare provocare pentru IPEC este lipsa forței de muncă în zonă. Avem nevoie de încă cel puțin 200 de oameni, pentru a realiza proiectele de viitor. Încercăm să ne reinventăm tot timpul, să dezvoltăm tehnologii noi. Ne străduim să desființăm toate posturile de muncă solicitante fizic. Compania de acum nu mai poate fi comparată cu cea de acum 2 ani, investim în tehnologii noi, automatizări noi, fluxurile de producție sunt optimizate, modificate. Angajatul rămâne să supravegheze activitatea mașinilor. Din punctul meu de vedere, aceasta și este menirea angajaților în viitor. În România încă mai există șomeri care preferă compensațiile sociale, în locul unui job sigur, dar sper că această abordare se va schimba. Avem roboți, dar ei nu pot înlocui oamenii. Ca să performăm, trebuie să muncim împreună”.

La IPEC, oamenii sunt încurajați să gândească Inovațiile la IPEC vin prin oameni. Astfel, unul din obiectivele companiei este ca fiecare șef de departament să implementeze cel puțin o inovație majoră în departamentul lui în fiecare an. Fiecare angajat este încurajat să vină cu propuneri, iar pentru asta este recompensat, indiferent dacă propunerea a fost implementată sau nu, cu condiția să nu fi existat una similară anterior. Dacă ideea este aplicabilă, compania îi mai asigură angajatului și alte beneficii. Astfel, angajații sunt motivați să se implice în proiecte de inovații. Media de vârstă a angajaților la IPEC este de 30 de ani. Compania se numără printre membrii fondatori ai Școlii Profesionale Germane Alba, astfel că în fiecare an sunt angajați aproximativ 15 tineri.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

4 IPEC este al treilea producător mondial din produse de ceramică 4 700 de milioane de farfurii s-au produs la IPEC Alba-Iulia până în prezent

Criza Covid-19 Pandemia Covid-19 a venit cu provocările ei. Pentru prima dată în cei 30 de ani de existență, IPEC a fost nevoită să oprească temporar producția. Restricțiile temporare de circulație a mărfurilor a determinat un blocaj de două săptămâni, timp în care angajații au fost remunerați. „A fost prima dată în cei 30 de ani de activitate când am oprit activitatea pentru două săptămâni. Decizia a fost luată de azi pe mâine, așa că tirurile încărcate au trebuit descărcate, pentru că la destinație nu mai era nimeni care să le descarce. În această perioadă șomajul tehnic a fost o măsură bine-venită, prin care s-au protejat atât companiile, cât și salariile oamenilor. Ulterior, am lucrat pe stoc, iar în două săptămâni am vândut toată marfa pregătită. Astfel, compania nu a avut de suferit. IPEC a luat toate măsurile de protecție împotriva Covid-19 încă în luna ianuarie”.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mediul economic din România România trebuie să mai îndeplinească un obiectiv pentru a fi o destinație atractivă pentru investiții - predictibilitatea. Modificările legislative frecvente, fără o necesitate reală blochează businessul care este nevoit să țină

INOVARE

pasul modificărilor legislative. Românii, în schimb, sunt serioși, muncesc mult și sunt determinați să reușească, este convins Cristian Covaciu. „Din punctul meu de vedere, antreprenorii sunt foarte bine pregătiți, companiile românești sunt extrem de serioase și, fiind preponderent companii noi, beneficiază de cea mai nouă tehnologie. Eu prefer să lucrez cu companiile românești decât din altă parte a lumii. Pentru că sunt mai serioși, mai dornici de muncă și de afirmare”, crede Cristian Covaciu.

37


38

INOVARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiecte inovative pe bani europeni în Transilvania și Banat de Calin POENARU

Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020, adoptată de România acum 7 ani, prevede 16 ținte oficiale, una fiind creșterea numărului de întreprinderi mici și mijlocii (IMM) care introduc produse sau servicii inovative la 20%.

Conform ultimelor date disponibile, România are 4,6% IMMuri care au introdus produse sau servicii inovative, în timp ce media UE este de 33%. O sursă de finanțare importantă pentru firmele inovative a venit de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (AM-POR) 2014-2020. Proiectele finanțate vizează investiții în sectorul privat, prin Axa prioritară 2 (îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii) – Prioritatea de investiții 2.1 (promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri), respectiv Prioritatea de investiții 2.2 (sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor).

Regiunea Nord-Vest Pe axa 2, cea mai mare bătaie în zona de nord a Ardealului a fost la IMM-uri. Conform ultimelor statistici ale Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), pe prioritatea 2.2 a axei erau înregistrate 278 de proiecte, de 1,5 miliarde de lei, dintre care numai 71 au fost respinse sau retrase. 207 proiecte din această regiune au fost selectate sau contractate, în condițiile în care alocarea era de 499 de milioane de lei. Cu alte cuvinte, din cei 1,5 miliarde de lei ceruți de către micile întreprinderi din nordul Transilvaniei, li s-ar fi repartizat doar o treime din bani. Acoperirea financiară repartizată era depășită cu 22% pentru această prioritate. Cifre asemănătoare s-au înregistrat pe prioritățile de in-

vestiții microîntreprinderi și incubatoare de afaceri, cu o acoperire finală de 96-97% din suma repartizată prin POR 2014-2020. Cele mai multe proiecte au fost depuse de microîntreprinderi (583), fiind respinse ori retrase aproape jumătate dintre ele. La prioritatea incubatoare de afaceri, solicitanții s-au dovedit mai puțin inspirați, 11 dintre cele 19 proiecte eșuând, iar cele opt rămase în cursă au obținut doar 81 de milioane de lei dintre cele 474 de milioane cerute inițial. În total, pe această axă s-au semnat, până la începutul lunii august, 558 de contracte - cele mai multe, pentru microîntreprinderi. Valoarea contractelor pentru axa 2 în regiune se ridică la 1,6 miliarde de lei, din care 0,9 miliarde sume solicitate, în condițiile în care alocarea era de 0,8 miliarde lei. Dacă prioritățile „microîntreprinderi” și „incubatoare de afaceri” se încadrau în plafonul alocat, cererile din partea IMM-urilor îl depășeau cu 200 de milioane de lei. Regiunea include județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Pe această axă cei mai mulți bani din Nord-Vest i-au primit societățile Valtryp Oradea (proiect în valoare totală de 11,5 milioane) – hală de producție, Pop France Seini (11,4 milioane) – investiții sustenabile, Optimedia Oradea (10,8 milioane) – achiziție de utilaje, Roteca Ardud (9,3 milioane) – dezvoltarea capacității productive, Flexibil Recea (9,2 milioane) – echipamente performante energetic, Retailworks Apahida (9,1 milioane) – achiziție de utilaje inovative, Îndemânarea Livezile (9,1 milioane) – dezvoltarea activității, Kumar Print Baia Mare (9 milioane) – tipărirea ambalajelor, PGA Electric Baia Mare (9 milioane) – diversificarea capacității de producție. De sume mari au mai beneficiat Lava Knitting Oradea (proiect de 8,9 milioane) – achiziție de utilaje și software, Polimed Bistrița (8,8 milioane) – utilaje de producție de ultimă generație, Bentiana Cluj-Napoca (8,7 milioane) –

UE investește 100 de miliarde de euro pentru inovare Uniunea Europeană a propus cel mai puternic program investițional pentru cercetare și inovare în perioada 2021-2027, Horizon Europe, de 100 de miliarde de euro, pentru a ne modela viitorul mai verde, durabil, digital și competitiv. 70% din aceste fonduri se vor îndrepta către IMM-urile inovative și cu potențial de extindere, oportunitate pentru companiile și instituțiile de cercetare românești de a trece din laboratoare pe piață.


INOVARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

unitate de prestare servicii, Belco Avia Livezile (8,7 milioane) – diversificarea producției, Euronet Industrie Oradea (8,2 milioane) – echipamente performante pentru fabricarea articolelor de ambalaj din plastic, Tipografia Arta Cluj-Napoca (8,2 milioane) – tipar industrial, RCB Electro Bistrița (8,1 milioane) – energia de mâine, Bodescu Satu Mare (8 milioane) – producție de saltele pocket, Prodima Bistrița (8 milioane) – achiziție de active, Anander Oradea (7,6 milioane) – internaționalizarea afacerii. Printre beneficiarii importanți s-au mai numărat Interpack Oradea (7,9 milioane) – achiziție de utilaj, Termototal Gherla (7,9 milioane) - îmbunătățirea competitivității economice, Megatitan Beclean (7,5 milioane) - achiziție de utilaje, Tehno Glass Oradea (7,5 milioane) – diversificarea producției, Campeador Cluj-Napoca (7,5 milioane) – recuperarea materialelor reciclabile sortate, Soimpress Satu Mare (7,4 milioane) – diversificarea produselor, Ceconii Baia Mare (7,4 milioane) – dezvoltare durabilă, Glass Porțelan Oradea (7,1 milioane) – modernizarea activității, VCM Târgu-Lăpuș (7,1 milioane) – hală de tâmplărie.

Regiunea Centru În Regiunea Centru au fost semnate, pe această axă, 448 de contracte, în valoare de 1,1 miliarde de lei, conform ultimelor statistici publice, acoperirea fiind în general sub finanțarea alocată, cu excepția liniei pentru IMM-uri (139 de proiecte acceptate spre finanțare), care depășea cu 15% plafonul acordat. Alocarea totală pentru axa 2 a fost, în această regiune, de 0,8 miliarde de lei. Cel mai valoros proiect pe această axă a fost al unui incubator de afaceri sectorial în construcții, de 29 de milioane de lei, suma solicitată fiind de 17 milioane. Regiunea cuprinde județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Incubatorul din Brașov va fi realizat ca urmare a demersu-

Situația proiectelor pe axa 2, Regiunea Nord-Vest 2.1.A Microîntreprinderi Depuse: 583 Valoare: 582 milioane lei Respinse: 239 În selecție/contractare: 344 Alocare regiune: 243 milioane lei Acoperire alocare: 96% 2.1.B. Incubatoare de afaceri Depuse: 19 Valoare: 474 milioane lei Respinse: 11 În selecție/contractare: 8 Alocare regiune: 81 milioane lei Acoperire alocare: 97% 2.2. IMM-uri Depuse: 278 Valoare: 1,5 miliarde lei Respinse: 71 În selecție/contractare: 207 Alocare regiune: 499 milioane lei Acoperire alocare: 122% Sursa: ADRNV

lui companiei Paledris. „Proiectul are ca scop înființarea unui mediu propice și durabil pentru afacerile aflate la început de drum și pentru cele care se ocupă cu inovarea. Ca în orice domeniu, primii ani din viața unei firme sunt cei mai importanți”, a declarat Simion Crețu, director general al ADR Centru. Se vor construi șase hale, fiecare incubând câte patru firme. Ele vor avea la dispoziție spații suplimentare pentru depozitare și echipamentele specifice sectorului, accesul la tehnica de lucru fiind una dintre cele mai stringente nevoi identificate. Obiectivul va fi gestionat de Great People Inside, firmă cu o experiență în administrarea incubatoarelor, consultanță și formare. Asociat majoritar este Doru Dima, doctor în psihologia muncii și organizațională, antreprenor în domeniul resurselor umane.

Regiunea Vest În Regiunea Vest, pentru prioritatea 2.1 s-au alocat 41 de milioane de euro microîntreprinderilor, fiind contractate 207 proiecte. Acestea au vizat domeniile producție (32%), construcții (29%), alte servicii (22%), turism (10%), IT&C (7%). Conform raportului pe 2019, valoarea proiectelor contractate depășea cu 7% alocarea regională la primul apel pentru proiecte, însă la al doilea sumele cerute peste plafon erau de peste trei ori mai mari. Microîntreprinderea trebuie să aibă sub zece angajați și sub 2 milioane de euro afaceri anuale, pe când IMM-ul are sub 250 de salariați și afaceri de până la 50 de milioane de euro. Incubatoarele de afaceri au fost un eșec în Banat: din alocarea de 13 milioane de euro nu s-a consumat nimic, cele două proiecte depuse fiind respinse sau retrase. Pentru IMM-uri au existat două apeluri, în valoare totală de 120 de milioane de euro. Regiunea este compusă din judeţele Arad, CaraşSeverin, Hunedoara și Timiş.

39


40

INOVARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Argon Dental aduce sistemul german de implant dentar K3PRO în România Piața de implanturi dentare a suferit o scădere drastică odată cu restricțiile impuse în perioada pandemiei. Însă, înainte de aceasta, numărul solicitărilor a crescut semnificativ, fiind în continuă creștere. Acest trend s-a menținut odată cu ridicarea restricțiilor și deschiderea cabinetelor stomatologice. Pentru anul 2021 se estimează o creștere de peste 12 miliarde de dolari a pieței globale de implantologie dentară. În prezent, în România există o gamă largă de sisteme de implant dentar, ca soluție pentru nevoile pacienților, iar Argon Dental vine în întâmpinarea acestora cu un implant ce are o conexiune conică de 1,5 grade, Morse Taper, fiind unicul distribuitor al sistemului K3PRO în România. Argon Dental România este recunoscut datorită produselor și serviciilor exclusive, care au la bază un sistem sigur de implant dentar, bazat pe soluții digitale integrate, consultanță și suport. Toate produsele Argon Group sunt proiectate, prelucrate și produse în Germania, oferind astfel o calitate garantată. „În România, activăm pe piața de implantologie dentară din anul 2016 oferind astfel clinicilor stomatologice și, implicit, medicilor stomatologi, soluția germană de implant dentar K3PRO în calitate de importator și distribuitor exclusiv. Nu dorim să fim încă un furnizor de implanturi dentare pe piața din Romania, ci dorim să fim parteneri. Vrem să reușim împreună, în echipă cu clienții noștri, în beneficiul pacienților români”, declară Larisa Cozma, manager comercial al Argon Dental România. K3PRO dispune de principii clar definite ce îl recomandă în domeniul implantologiei dentare, fiind întotdeauna o alegere potrivită pentru garantarea celor mai bune rezultate clinice ale cabinetului. Este un sistem de implant dentar fără pierdere osoasă, care dispune de precizia și siguranța conexiunii conice de tip Morse Taper. Printre beneficiile principale ale acestuia se numără: stabilitatea primară garantată și conexiunea strânsă dintre implant și bontul protetic, ce asigură sigilarea micro-fisurii și limitează mișcările dintre componente, oferind astfel garanția lucrării și calitatea acesteia pe termen lung. Suprafața OsteoActive a implantului K3PRO oferă osteointegrare sigură și rapidă. Unul dintre beneficiile principale ale sistemului K3PRO se datorează și conservării osului crestal și a papilei datorită umerilor îngustați ai implantului, iar microrugozitățile învelișului măresc suprafața de contact cu osul. „Sistemul K3PRO dispune de o gamă largă de produse (implanturi, bonturi și accesorii protetice) care au ca scop garantarea celor mai bune rezultate clinice și estetice. Astfel, clienții noștri pot

opta pentru una dintre gamele de implanturi: Rapid, Sure sau Short, în funcție necesitatea pacientului și recomandările fiecărui produs, oferind o mare varietate de posibilități în realizarea lucrărilor protetice”, a mai declarat Larisa Cozma. În urma unui studiu de piață realizat în rândul clienților Argon Dental, aceștia recomandă sistemul de implant dentar K3PRO, datorită următoarelor sale beneficii: conexiune conică de tip Morse Taper, calitatea germană a acestuia, precizia, siguranța și conexiunea proteticii pe implant. Se mai adaugă utilizarea K3PRO de către medici stomatologi de top din România și informațiile furnizate în cadrul cursurilor și workshop-urilor susținute de către liderii de opinie Argon Dental România. Argon România este pe piața românească din anul 2016, deservește peste 40 de clinici și cabinete de implantologie din România și se află în plină expansiune. Depozitul firmei se află în Cluj-Napoca, iar livrarea produselor pe teritoriul României se face în 24 h/1 zi lucrătoare. Pentru a afla mai multe informații despre implantul german K3PRO, avantajele și beneficiile sistemului, dar și caracteristicile particulare ale fiecărui produs, accesați site-ul companiei: argondental.ro.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INOVARE

41

Oradea începe să conteze pe harta IT-ului românesc de Traian DAN

Până nu demult, Oradea era ca și inexistentă în ecosistemul de IT. De la an la an, datorită unor tineri ambițioși, numărul startup-urilor orădene de tehnologie a început să se dezvolte tot mai pregnant. IT-ul orădean a început să conteze. În 2015 a luat ființă Oradea Tech Hub, o asociație care-i reunește pe pasionații de IT din Oradea. Despre prezentul și viitorul ecosistemului de IT orădean a vorbit, într-un interviu pentru Transilvania Business, David Achim, directorul executiv al Oradea Tech Hub. Cum a luat naștere Oradea Tech Hub? Care a fost scopul înființării asociației? De unde a venit ideea? Oradea Tech Hub a pornit în luna mai 2015, când un grup de oameni de afaceri care activau în domeniul IT, și nu numai, din Oradea au dorit crearea unei organizații care să dezvolte și să închege comunitatea pasionaților de tehnologie din Oradea. Membrii fondatori ai Oradea Tech Hub sunt: Mobiversal, prin Alin Mercheș, Neobyte Solutions, prin Adrian Gheară, Romcom, prin Vlad Mihuț, Qubiz, prin Marcel Anghel, și domnul profesor dr. Sebastian Văduva. Cum contribuie Oradea Tech Hub la dezvoltarea ecosistemului IT din Oradea? Vă rog să punctați câteva dintre activitățile pe care le-ați organizat. Oradea Tech Hub desfășoară diverse inițiative cu scopul de a dezvolta și închega ecosistemul IT din Oradea, precum organizarea de evenimente pe diverse tematici tehnice de interes, găzduirea de meet-up-uri cu specific IT, găzduirea de cursuri de recalificare în IT. De asemenea, Primăria Oradea, prin Muzeul Cetății Oradea, ne-a oferit un spațiu în care să desfășurăm aceste activități și, de asemenea, în care punem la dispoziție un spațiu de coworking pentru companii mici sau freelanceri. Pe lângă acestea, publicăm conținut pe blog-ul oradeatechhub.ro cu scopul de a educa. Realizăm și rapoarte despre ecosistemul local. În luna iulie a fost lansat primul raport despre cele 22 de startup-uri de tehnologie prezente în Oradea: Oradea Startups Report 2020. Oradea Tech Hub a lansat de curând o inițiativă - Tech 4 Oradea. Ce înseamnă aceasta? În urmă cu doar câteva săptămâni, am lansat și inițiativa <tech> 4 Oradea care își propune să realizeze proiecte pentru comunitatea locală în mod voluntar prin developerii, designerii și studenții care sprijină această inițiativă. Este, de asemenea, o oportunitate extraordinară pentru studenți de a învăța și de a-și dezvolta cunoștințele în vederea angajării. În urmă cu câțiva ani, Oradea era ca și inexistentă pe harta IT-ului românesc. Ce se poate spune acum despre industria de IT din Oradea? Așa cum menționam și în raportul despre startup-urile existente în ecosistemul orădean de tehnologie, istoria IT-ului în Oradea începe prin anii ‚90. Astăzi, găsim însă

peste 80 de companii care dezvoltă software și un număr de peste 1.300 de specialiști. Ne dorim accelerarea dezvoltării acestor companii și înființarea de noi startup-uri de tehnologie care să atragă și să rețină talentele în Oradea și pregătim programe de sprijin împreună cu Primăria Oradea în acest sens. Cum vedeți implicarea autorităților locale în dezvoltarea ecosistemului IT din Oradea? Implicarea autorităților locale în dezvoltarea ecosistemului IT din Oradea este una mai mult decât lăudabilă și pe această cale dorim să le mulțumim încă o dată. Am găsit întotdeauna deschidere și inițiativele propuse au fost rapid dezbătute și implementate. În momentul de față, pe lângă sprijinul acordat Oradea Tech Hub, Primăria Oradea oferă burse liceenilor și studenților care rămân în Oradea pentru studii, oferă reduceri de impozite companiilor care construiesc spații de birouri în Oradea și, nu în ultimul rând, din această toamnă va pune la dispoziție un buget de 300.000 euro anual pentru un program de incubare de noi startup-uri de tehnologie prin inițiativa public-privată Make IT in Oradea. Ce puteți să îmi spuneți despre inițiativa public – privată Make IT în Oradea? Cum se implică Oradea Tech Hub în implementarea acestei inițiative? Inițiativa Make IT in Oradea își propune în mod specific să accelereze dezvoltarea de noi startup-uri de tehnologie în Oradea. A fost o inițiativa propusă de către membrii ai Oradea Tech Hub și alți fondatori de startup-uri de tehnologie din oraș. Oradea Tech Hub a contribuit la conceptu-


42

INOVARE

alizarea inițiativei și închegarea echipei și, de asemenea, va oferi în continuare sprijin prin găzduirea inițiativelor desfășurate și promovarea acestei inițiative în rândul comunității de IT din Oradea. Am văzut raportul dvs. cu cele 22 de startup-uri. Care a fost scopul realizării lui? Ce ați vrut să evidențiați prin acest raport? Care sunt cele mai de succes startup-uri dintre cele 22? Oradea Startups Report 2020 este primul raport de acest gen realizat cu scopul de a prezenta dinamica ecosistemului de startup-uri de tehnologie din Oradea și cele 22 de startup-uri active în ecosistem. Ne dorim ca, prin acest raport, să încurajăm dezvoltarea de noi startup-uri, atragerea de talente și, nu în ultimul rând, de investitori. Ne dorim ca toate cele 22 de startup-uri active în ecosistem în momentul de față să aibă succes și de aceea îi invităm pe toți doritorii să răsfoiască raportul și să citească istoria fiecăruia dintre ele. Cele mai cunoscute dintre ele în momentul de față ar fi Bannersnack, Flipsnack, Paymo, TypingDNA și Appointfix. Domeniul IT atrage de la an la an tot mai mulți tineri. Ce le-ați recomanda celor care se îndreaptă spre acest domeniu: să urmeze o școală în alt oraș, una dintre cele patru universități din Oradea? Ce credeți că ar trebui schimbat în învățământul românesc pentru a se plia mai bine pe necesitățile domeniului IT? Cel mai important element pentru succesul unui student, nu doar în această industrie, este drive-ul și pasiunea pentru acest sector. Prea mulți tineri azi intră în domenii, precum este și cel de IT, atrași de recompensele financiare. Nu spun că nu e important să alegi un domeniu bine plătit, dar pe termen lung cei care vor avea succes și vor găsi împlinire sunt cei care au pasiune pentru acest domeniu. Iar pentru a înțelege dacă ai pasiune pentru acest domeniu sau nu, ai nevoie să îl „guști”. Astfel, le recomand cât mai devreme, fie să participe în programe de internship (chiar neplătite), să activeze ca voluntari în acest sector și, nu în ultimul rând, chiar să își înceapă propriile startup-uri. Cu cât vor învăța mai repede lecții din viața reală, cu atât vor deveni mai valoroși. Pe scurt: START! Fie un internship, fie ca voluntar într-o inițiativă de tech, fie propriul startup. În general, există tendința de trecere de la companii de outsourcing la companii de produs, care este trendul la Oradea?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Oradea are un istoric destul de solid în ce privește acest trend. În rândul startup-urilor incluse în raportul menționat, peste 50% dintre acestea s-au transformat din companii de outsourcing în agenții de dezvoltare web sau agenții de marketing. Este un trend pe care ne dorim să îl sprijinim, deoarece credem că poate crea valoare adăugată mare. Care sunt previziunile dvs. pentru IT-ul orădean pentru următorii 5 ani? Ce-i lipsește Oradiei pentru a se apropia de Cluj-Napoca, de exemplu, în zona de IT? Aș putea să spun unde mi-aș dori să fie IT-ul românesc în 5 ani de zile și anume: mi-aș dori ca povestea UiPath să nu fie una singulară, ci în următorii 5 ani să avem cel puțin încă două-trei povești de acest gen în România. Cred că facem pași în direcția aceasta și UiPath nu cred că este o întâmplare. Multă lume compară Oradea și Cluj-Napoca, însă personal nu îmi doresc să concurăm. Dimpotrivă, suntem o țară prea mică pentru a ne permite luxul concurenței, având în vedere concurența la nivel global. Mi-aș dori o colaborare mai strânsă între cele două orașe. Cu siguranță, avem ce învăța din povestea IT-ului clujean și, de asemenea, cele 22 de startup-uri orădene cred că sunt o dovadă a faptului că și Oradea poate oferi insight-uri valoroase. Ce le-ați recomanda antreprenorilor care doresc să-și dezvolte o afacere în acest domeniu: să aleagă Oradea sau alt oraș mai dezvoltat din punct de vedere al ITului? De ce? Așa cum menționam în același raport, cred că Oradea este un hub atractiv pentru startup-uri și voi menționa patru motive principale: 1. Este orașul cu cea mai agresivă creștere din ultimii ani în ceea ce privește investițiile în infrastructură și calitate a vieții. Primăria Oradea este cunoscută nu doar în România, ci și în zona est-europeană deja ca un model de dezvoltare; 2. Facilitățile fiscale, posibilitatea de a prim o investiție inițială de până la 50.000 de euro și sprijinul acordat de inițiativa Make IT in Oradea este un alt motiv solid; 3. Oradea își propune să încurajeze activ dezvoltarea de noi startup-uri, ceea ce înseamnă că nevoile întâmpinate de acestea vor fi rapid soluționate de ecosistemul local cu scopul de a facilita dezvoltarea lor; 4. Impactul pe care îl poate crea un fondator într-un ecosistem ca Oradea îi poate aduce o recunoaștere mult mai mare decât într-un oraș aglomerat.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INOVARE

43

Oradea Startups Report - premieră Oradea Startups Report este realizat în premieră de către echipa și voluntarii Oradea Tech Hub cu scopul de a prezenta o imagine de ansamblu a ecosistemului startup-urilor și companiilor orădene care dezvoltă și comercializează produse software la nivel global.

În ordine alfabetică, cele 22 de startup-uri din Oradea sunt următoarele: Appointfix, Axosuits, Bannersnack, Cartloop, confDesk, East-Tech-Eraser, Expert24.ro, ExpertAccounts, ExpertPos, FieldVibe, Finboard, HoteloPro, KeyTicket Parking, Octavic, Paymo, PrimeDash, Publi24.ro, SVGator, tapTasty, Tracknamic și TypingDNA. Potrivit raportului, acestea sunt dezvoltate în 21 de industrii, au 336 de angajați, peste 11 milioane de utilizatori din 19 țări și peste 9.000.000 de dolari investiții atrase. Appointfix este o aplicație gratuită de management a programărilor care face viața prestatorilor de servicii din industriile de beauty, fitness și wellness mai ușoară. Aplicația permite setarea programărilor fără efort, pentru a reduce numărul persoanelor care uită de ele folosind mementouri SMS automate. Axosuits este o companie de robotică ce dezvoltă exoschelete cu scopul de a ajuta persoanele cu dizabilități locomotorii, oferindu-le ușurința de utilizare și accesibilitatea de care acestea au cu adevărat nevoie. Bannersnack este o platformă online de design care permite utilizatorului să creeze vizual-uri statice sau animate, pornind de la un șablon personalizat sau de la zero, având posibilitatea de a adăuga diferite elemente de design cum ar fi imagini, butoane, forme vectoriale sau videoclipuri YouTube. Cu aceste elemente, utilizatorul poate aplica diferite animații, obținând astfel un banner animat. Cartloop acționează ca un asistent personal de cumpărături. Deoarece oamenii ezită să cumpere anumite produse, pentru că au întrebări, Cartloop le oferă răspunsuri instantanee la orice întrebare care i-a oprit să finalizeze achiziția, oferindu-le o reducere. confDesk este o soluție avansată pentru desktop, tabletă și dispozitive mobile pentru organizarea și desfășurarea

conferințelor academice. Acest soft prezintă o multitudine de funcționalități care permit organizarea conferințelor cât mai simplu și practic. East-Tec-Eraser este un software de protecție a con fidențialității care asigură protejarea datelor personale, confidențialitatea offline și online, ștergând toate fișierele care stochează dovezi ale activității computerului și a internetului. Acest software menține computerul curat, ștergând cantități impresionante de date inutile care sunt stocate pe computer, contribuind în acest fel la îmbunătățirea performanței și securității computerelor. Expert24.ro este o platformă unde utilizatorii pot obține cel mai bun preț pentru servicii de top prestate de experți verificați cum ar fi: evaluatori imobiliari, evaluatori de risc la securitatea fizică, contabili, avocați arhitecți etc. Expert24.ro își propune să eficientizeze piața serviciilor prin posibilitatea de a pune la dispoziția clienților oportunitatea de a posta cereri în care descriu serviciile de care au nevoie. ExpertAccounts nu este numai un software ERP în cloud în care se pot înregistra și ține evidența documentele unei firme, ci și un asistent virtual care ajută la dezvoltarea și controlarea afacerii cu costuri minime. Acesta facilitează găsirea unor clienți noi și, de asemenea, controlarea și coordonarea angajaților. ExpertPos oferă soluții complete de vânzare și gestiune pentru retail și HORECA. Clienții beneficiază de consultanță gratuită și suport tehnic competent în alegerea echipamentelor și configurarea soluțiilor adaptate cerințelor lor. FieldVibe este o aplicație de planificare a companiilor cu echipe pe teren. Aceasta permite planificarea cu ușurință a lucrărilor zilnice și expedierea în mod eficient a tehni-


44

INOVARE

cienilor pe teren, crescând astfel productivitatea companiei și satisfacția clienților. Una dintre funcționalitățile aplicației le amintește clienților de rezervări prin SMS-uri automate, anunțând, de asemenea, o eventuală întârziere a echipajului. Finboard este un software care transformă analiza financiară dintr-o activitate rezervată exclusiv experților financiari într-un instrument accesibil oricărui manager. Folosind un motor unic de procesare, datele contabile din balanța de verificare sunt validate, prelucrate, analizate și transformate în informații de management. Prin urmare, Finboard urmărește, analizează și optimizează evoluția afacerilor. Flipsnack este un program online care poate fi accesat din browser, cu ajutorul căruia utilizatorii pot crea cataloage digitale interactive cu efecte realiste de răsfoire a paginilor. Acestea pot fi create prin încărcarea de fișiere PDF sau pot fi realizate integral în Flipsnack, inclusiv partea de design. HoteloPro este un program de administrare hotelieră ușor de folosit pentru hoteluri, mici pensiuni, case de oaspeți și apartamente de vacanță. HoteloPro este eficient în organizarea de afaceri, dar și pentru a economisi timp. Acest program asigură câștigarea mai multor clienți prin Motorul de Rezervări Online și prin Managerul Canalelor de Vânzări, deoarece acesta își conectează utilizatorii cu cele mai mari site-uri de turism din lume. Sistemul de raportare a HoteloPro oferă o privire de ansamblu asupra afacerii, analize cu privire la rezervări, finanțe, curățenie etc. KeyTicket Parking este unicul sistem de ticketing și acces pentru parcare complet fiscalizat, inclusiv pentru automatele de plată. KeyTicket Parking nu se ocupă doar de parcatul automobilelor, ci oferă și o serie de servicii și beneficii care asigură un confort înalt pentru clienți. Fiind o soluție complet fiscalizată, KeyTicket Parking oferă o vedere completă asupra veniturilor fiecărui client. Octavic ajută organizațiile industriale să colecteze date pentru a îmbunătăți eficiența, a cuantifica mai bine KPIurile pentru îmbunătățirea proceselor și, de asemenea, pentru a reduce pierderile. Oferă soluții flexibile și rapide pentru provocări în materie de producție, transformând procesele de producție prin date de la echipamente contextualizate de personalul din producție. Paymo este o aplicație modernă de project management care permite întreprinderilor mici și mijlocii să-și gestioneze proiectele de la început până la sfârșit. Aplicația permite gestionarea sarcinilor, planificarea, programa-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rea, colaborarea și facturarea. Acest lucru înseamnă că se poate urmări întreaga durată de viață a unui proiect, de la creare până la plată, fără a fi nevoie de utilizarea mai multor aplicații. PrimeDash analizează datele financiare ale unei companii, oferind cele mai bune sfaturi în luarea deciziilor pentru a atinge rentabilitatea maximă. Este un instrument simplu, dotat cu indicatori cheie de performanță, raportare, modelare financiară, informații de afaceri, bugetare, gestionarea profitului și instrumente de simulare a deciziilor pentru a ajuta companiile să realizeze rezultatele financiare pe care le caută. Publi24.ro este o platformă unde utilizatorii pot adăuga articole pentru vânzare sau pentru a face publicitate anumitor servicii. SVGator este un generator de animații SVG, creat în special pentru WEB, Ux/Ui și Graphic Designers. Este un tool revoluționar și unic pe piață care se diferențiază prin faptul că nu necesită abilități de programare, este accesibil online fără a fi nevoie de instalarea unui software sau plug-in și simplifică tot procesul de animare a graficelor vectoriale, având o interfață intuitivă. SVGator exportă un singur fișier cu CSS și JawaScript ca tip de animație, asigurând astfel compatibilitatea cu toate browserele existente, oferind o soluție simplă pentru adăugarea animațiilor de înaltă calitate pe site-urile utilizatorilor. tapTasty se adresează oricărei companii care dorește să își extindă serviciile, să lucreze mai eficient și să investească în dezvoltarea relațiilor cu clienții brandului lor. tapTasty este o soluție mobilă care permite managementul produselor, gestionarea prețurilor, modalitățile de livrare și realizarea campaniilor strategice de marketing. Tracknamic este o soluție completă de management și monitorizare a flotelor, dezvoltată cu tehnologii de ultimă generație. Funcționalitățile sale privesc partea administrativă, monitorizarea pe harta interactivă, starea flotei, previziunea financiară, optimizarea logistică și multe altele. TypingDNA oferă un serviciu de autentificare biometrică prin tastare, permițând companiilor să recunoască utilizatorii după felul cum tastează. Platforma TypingDNA înregistrează statistici despre tastele pe care le apasă un utilizator și despre dinamica apăsării tastelor, transformându-le în tipare de tastare. Misiunea lor este aceea de a îmbunătăți securitatea fără a compromite experiența utilizatorului. TypingDNA a obținut două runde de finanțare cu un total de 8,5 milioane de dolari.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INOVARE

45

AECTRA Plastics Romania - Way Forward

AECTRA Plastics, a leading distribution company of technical and standard polymer in the Romanian technical market and with a well-established regional presence, had always the clear direction towards innovation, development and reinventing oneself. Being recognized for its technical expertise in not just polymers distribution but product solution developments, going from the idea to product, AECTRA Plastics became part of Hromatka Group in 2016. Hromatka Group is one of the Europe leading specialized distribution company being a service provider in the petrochemicals industry with a complete market presence in 12 European countries from coast to coast. Ways forward for AECTRA Plastics were always possible and this year does not make a difference. An important milestone for AECTRA Plastics Romania and a testimony of Hromatka Group commitment to its philosophy and that is to serve each market from own facility, will be October current year. Built from the ground up, according to own specifications, a state-of-the-art logistic platform will be launched for the Romanian market at the end of this autumn. The investment is made from own resources, proving once more that the way forward for AECTRA Plastics will stop at nothing, even in this troubled times.

Being located on the ring road of Bucharest, closer to the north part, the new state-of-the-art facility is having the strategic proximity on the half distance between the main highways, A1 that is going towards south-west and A2 that is going towards south-east. Moreover, AECTRA Plastics new logistic platform is being located in the very close vicinity of A3 highway which serves the direct way towards Prahova county industrial platform in Ploiesti and the national road towards the central part of Romania. Due to the constant growth year over year, enlarging the product portfolio on constant basis, AECTRA Plastics and Hromatka Group business philosophy was not anymore in resonance with a third party service provider. Having permanently on stock a wide range of products, both technical and standard polymers, aiming for 24/7 express and fast shipments to the company’s customers without interruption are the commitments that led to this natural way forward of AECTRA Plastics. AECTRA Plastics will not stop here. Having already the master plan for a network of warehouses that will cover Romania from west to east and backwards, the new platform logistic on the Bucharest ring road is only the first step. Having already started the project with the acquisition of land in the west part of Romania, AECTRA Plastics Romania will launch in the coming years a new own logistic platform in the industrial area of Timisoara, Dumbravita, that will bring closer the company in reaching the clear objective of having a network of warehouses to fully cover Romanian market. Stay close to AECTRA Plastics to find out more interesting news in their Way Forward www.aectra-plastics.ro https://www.linkedin.com/company/aectra-plasticsromania/?viewAsMember=true https://www.youtube.com/channel/UCdDcRjwYG3wJ_ ogoSJX1L7g?view_as=subscriber


46

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Un brand cât o tradiție. De IONESCU, sută la sută cânepă de Irina PAPUC

Ionuț Rus este un îndrăgostit iremediabil. De doamna sa, de descoperiri, de călătorii și de cânepă. E o prezență cu totul atipică, pasionat de cânepă, extrem de politicos, așa cum l-au învățat bunicii, și strașnic de hotărât. Își dorește să revitalizeze industria cânepii în România, de la sămânță la catrință, o industrie abandonată după retragerea „marelui URS(S)”. Legenda cânepii românești a străbătut Europa, apoi Asia și a ajuns până în India unde și azi mai este păstrată istoria despre cânepa cu cel mai lung fir. Numai că, după mai bine de trei decenii, România a rămas cu nimic, industria a fost privatizată și vândută pe bucăți, cânepa se cultivă mult mai puțin și nu pentru industria textilă, iar industria de procesare s-a pierdut cu totul. Și, totuși, adunând industriile bucată cu bucată, din Ucraina până în Ardeal, Ionuț Rus a lansat două colecții de haine exclusiv din cânepă, sub numele De IONESCU. Și veți vedea că efortul este uriaș, oamenii care mai păstrează secretele cânepii sunt puțini și dispersați. Dar Ionuț Rus are o determinare cât un întreg regim și România are nevoie de oameni ca el.

Întâmplarea de pe Las Ramblas și călătoria spre India Ionuț Rus s-a născut la Bistrița, dar a crescut mult timp cu bunicii, la Mintiu, un sat din județul Bistrița-Năsăud. Și acum râde și spune că doamna lui îl tachina la început ca fiind „prea politicos”. A studiat în Olanda, apoi întâmplarea l-a adus în orașul lui Kafka. S-a angajat într-o companie elvețianobritanică, ajutând profesori să-și găsească de muncă în școli și orașe mai ofertante. Deși suna frumos și viteaz chiar, „head hunter” era o muncă prost plătită, motiv pentru care tânărul a decis că-și va da demisia și nu se va mai angaja niciodată într-un birou. Iar de acolo până în India, unde a decis că își va face job full time din cânepă, a fost o întâmplare de pe Las Ramblas, vestita stradă pietonală din Barcelona. „Am întâlnit acolo un tată a trei copii care făcea obiecte din carton colorat și le vindea turiștilor. Am văzut o lucrare care

mi-a plăcut. Costa 75 de euro, ceea ce pentru mine a fost mult, așa că i-am spus să lase din preț. Mi-a răspuns cu o provocare: să-i spun ce însemna acea figurină pentru mine. Era o bază maro din care porneau două ramuri verzi unite de o porțiune albastră, asupra căreia stătea un om cu un balon în mână. Mie mi s-a părut că baza maro este existența noastră pe pământ, de unde pornesc cele două ramuri - Yin și Yang - , iar deasupra lor, de culoare albastră, e un val, adică viața care ne duce în toate direcțiile, pe care omul trebuie să-și țină echilibrul, fiind ajutat de un balon, balonul fiind Dumnezeu. El mi-a vorbit despre India și pe mine m-a impresionat atât de mult acel om, încât am decis că eu trebuie să văd India”, își amintește Ionuț. Și nu doar într-o deplasare scurtă, ci una de un an în care să vadă cele șapte orașe sfinte „Sapta puri” din hindusă (Sapta – șapte; puri - loc). Își luase bilet la tren de ultimii bani, iar ajuns acolo a înțeles că trebuie să se adapteze. A călătorit cu trenul, a bătut la ușile oamenilor și a încercat să le câștige încrederea. „Am schimbat blugii pe o kurta-pijama, am învățat să nu mai mănânc cu furculița, ci cu mâna. Indienii au, în general, o relație interesantă cu mâncarea. Pentru că ei o văd ca o relație de dragoste, unde nu este loc de un translator. Am fost nevoit să învăț și puțină hindusă, căci la bazar nota de


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

plată îți vine în funcție de cum arăți”. Și acum mai ține minte fraze-cheie, prețioase pentru o cumpărătură avantajoasă la bazar: „kam karo” ar însemna „lasă prețul mai jos”, iar „bahut mehnga hai” - că e prea scump”, își amintește interlocutorul meu. După mai multe luni petrecute în India și Nepal, Ionuț spune că a decis să se facă gospodar. Exista și cealaltă opțiune - de a se face pustnic, dar asta era cea mai simplă variantă. În India a auzit vorbindu-se despre cânepă de mai multe ori, mai întâi de la un japonez de origine, care i-a spus că „cea mai strașnică bucată de cânepă” pe care a pus mâna a fost din România. Mai era și un cuplu de australieni care vorbeau numai despre cânepă și atunci „s-a aprins lumina”. „Am început să caut online să văd de ce atât de multă lume vorbește despre cânepă. Apoi am mers la Iași, la Facultatea de Textile-Pielărie și Management Industrial, care se numește altfel acum. Acolo, am găsit profesori octogenari care au predat fibrele liberiene la Iași, am găsit articole de doctorat pe tema cânepii. Din septembrie 2018 m-am dedicat în totalitate procesului de revitalizare a cânepii românești, pornind de la fibră până la produsul finit”, povestește Ionuț Rus. Pentru el era important să nu importe cânepa din China, care este tratată chimic, să poată fi prelucrată printr-un proces de cotonizare. Aceasta înseamnă că firul de cânepă, foarte lung, este strivit printr-o procedură chimică în bucăți mai mici, similare cu bumbacul, ceea ce permite prelucrarea prin aceeași tehnologie. Dar ce-a găsit în România nu mai este deloc despre povestea de succes pe care o țin minte mulți. „După Al Doilea Război Mondial, noi, fiind de partea învinșilor, am avut datorii către „salvatorii noștri” de 300

FASHION

de milioane de dolari care erau neplătibili. Dragii noștri tovarăși au zis că ne ajută prin crearea unor Sovrom-uri, întreprinderi sovietice care funcționau cu tehnologie sovietică, dar cu toate resursele noastre. Tehnologia lor era modernă atunci, chiar dacă era copiată de la nemți. STBul sovietic e copiat după un Sulzer nemțesc, dar pentru că oțelul rusesc era mai bun, de aceea și mașina lor era cea mai strașnică. Așa au apărut și primele integrate, care reușeau să integreze întreg lanțul valoric al cânepii. Odată cu căderea comunismului existau în România 46.000 de hectare de cânepă și 70.000 de hectare de in. Apoi a venit lumea capitalismului, s-au privatizat toate, s-au cumpărat de străini, apoi au intrat în faliment, marile integrate s-au distrus, iar mașinile sovietice au ajuns la fier vechi”, ne poartă în istorie Ionuț.

Drumul cânepii: din Bucovina în Ardeal Neavând nici măcar un angajat, Ionuț Rus cumpără toate serviciile care transformă cânepa, de la snopul de pe câmp, până la produsul finit, numai bun de photoshooting. Este un traseu migălos. Este nevoie de 2 luni ca produsul brut să se transforme în pânză moale, plăcută pielii. Așa cum în România nu există industrie de topire a cânepii, Ionuț Rus o procură gata topită din Ucraina sau din alte state care mai păstrează tradiția. „Urmează melițarea și pieptănarea sau cardarea. După ce se face firul, se duce la țesut. Apoi, după țesere se face fierberea, finisarea și emolierea, apoi țesătura ajunge în atelier de unde prinde viață. În unele cazuri, pânza este pre-spălată, așa cum am procedat pentru colecția nouă de geci streetwear. Pre-spălarea le face foarte plăcute la piele. În total, se implică șapte jucători până avem un produs gata finisat, de vânzare sută la sută din cânepă”, explică acesta. Acest proces implică și costuri mai mari pentru produsul finit, dar tânărul antreprenor nu vrea să renunțe la calitate și visează că într-o zi va restabili întregul lanț valoric al cânepii, printr-o integrată care să fie a lui. Până atunci, adună oameni din diferite colțuri ale României în jurul aceleiași idei. Nu-și asumă niciun rol, decât cel de concept manager, întrucât nu e inginer vestimentar, nici cusător sau designer, dar reușește cumva să-i țină pe toți aproape. Și aici e frumusețea, consideră Ionuț: „Eu am spus asta undeva, sunt

47


48

FASHION

ca și gaura roții de la bicicletă - singurul care nu face nimic, dar care ține spițele laolaltă și spițele se învârt”.

„Am dormit prin costume și pânză de cânepă” Un plan de business bine stabilit, buget conturat sau KPIs stabiliți la trimestru nu-ți garantează că vei reuși. Pot „înmuia” lungul și denivelatul drum către reușită, dar tot lecțiile învățate de propriul portofel sunt cel mai bine însușite. Așa s-a întâmplat și cu prima colecție a brandului De IONESCU. Mai multe decizii neinspirate au dus la un rezultat dureros - puține costume s-au vândut, și acelea în afara României. „Prima lecție a fost să reușesc să identific o sursă sigură de cânepă. Când am țesut și emoliat prima pânză, ne-am dat seama că avea mici impurități verzi și albastre care rămâneau pe țesătură, ceea ce înseamnă că nu a fost procesată

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cum trebuie. Mi-a luat mult timp ca să găsesc a doua sursă. Apoi, lansarea primei colecții am făcut-o în iunie. O idee foarte proastă. Am dat câteva costume în Franța și America. A fost un învățământ pe baza resurselor pe care le aveam, pentru că investisem toți banii și i-am pierdut pe toți. Luasem decizia neinspirată să facem stoc din produse premium. Nu știam cum să pre-spălăm pânza - erori învățate toate pe banii mei și o parte împrumutați. Am rămas și îndatorat. Mi-au rămas o grămadă de costume în casă, am locuit cu ele, am dormit printre pânze”, își amintește Ionuț Rus.

Pandemia salvatoare Ionuț se asigurase cam cu 700 de metri de cânepă, căci în România nu-ți țese nimeni 50 de metri pentru ochi frumoși. Și dacă n-au mers costumele din cânepă, s-au vândut ca pâinea caldă măștile. A fost acea gură de aer și de speranță de care avea atâta nevoie. „Capacitatea atelierului a fost și de 1.200 de măști pe zi. Nu înseamnă că toate se vindeau într-o zi, dar am reușit să vindem în total de 60.000 de euro”. Nu a fost nici asta simplu. Diminețile lui Ionuț încep la ora 5.30 în fața calculatorului, unde încearcă să găsească parteneri interesați de produsele lui din cânepă curată.

De la premium la streetwear A doua colecție De IONESCU este orientată către urban life style, către tinerii pasionați de modă sustenabilă și haine unice. Jachetele streetstyle respectă aceleași standarde de calitate, sunt sută la sută din cânepă și sunt mai ieftine decât piesele din colecția premium. Cu lecțiile învățate, Ionuț Rus spune că toate sunt la pre-comandă, iar livrarea este gratuită oriunde în lume. „Este o haină care te reconectează cu natura. Și chiar dacă este puțin mai scumpă, poți s-o dai până în a șaptea spiță de urmași”, spune convingător antreprenorul. Dacă nu-l credeți pe cuvânt, nu aveți decât să încercați.


FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

49

Tudor Giurgiu despre cinema, modă și stilul vestimentar atipic care îi definește imaginea.

„Costumele Tudor Tailor au personalitate, una care aduce destul de mult cu îndrăzneala TIFF-ului” Photo credits TIFF – Nicu Cherciu

Moda și cinema-ul au fost mereu legate, așa că în acest interviu, regizorul Tudor Giurgiu povestește despre stilul său personal, filme și despre colaborarea vestimentară cu brandul românesc de costume pentru bărbați Tudor Tailor, care continuă povestea imaginii non-conformiste ce i-a devenit emblematică. Clujul rămâne și în acest an o sursă de inspirație pentru TIFF, dar și pentru Tudor Tailor, unul dintre brandurile 100% românești ale cărui creații a conturat numeroase apariții de succes pentru cunoscutul regizor. Brandul de îmbrăcăminte made to measure pentru bărbați a aniversat opt ani de prezență în Cluj, timp în care s-a lăsat fermecat de inima Transilvaniei în multiple sesiuni foto în puncte culturale importante din oraș și a legat o colaborare vestimentară cu Tudor Giurgiu. Creațiile vestimentare bărbătești marca Tudor Tailor înseamnă costume elegante, create din țesături cu renume, de la producători din zone cu tradiție și inovație, precum Italia, Belgia sau Marea Britanie, renumiți pentru fabricarea celor mai bune și luxoase materiale de pe piață și după cele mai înalte standarde, care sunt mereu completate de atitudinea celui care le poartă. Asemeni spiritului și stilului TIFF-ului, creațiile Tudor Tailor se leagă de aceleași valori care transcend bariere și care îmbină nonconformismul cu jovialitatea culorilor și a materialelor folosite în piesele vestimentare. Regizorul și brandul românesc sunt legați de mai mult decât de numele „Tudor”, având pe parcursul anilor mai multe colaborări de succes atât în cadrul Festivalului, cât și la premiere de film. TIFF este un produs născut şi crescut la Cluj. Cum ai spune că acest oraş are o influenţă asupra stilului festivalului? T. G.: Clujul a fost sofisticat şi dinainte de TIFF. Aş zice că festivalul i-a adus un plus de rafinament prin faptul că, în decursul celor 18 ani, au fost invitate aici nume mari ale cinema-ului mondial. Nu avem pretenţia că am fi Cannes sau Veneţia, dar chiar şi aşa, cred că orașul s-a schimbat. Şi a păstrat un touch interesant, al unor oameni care ţin la etichetă, la bun gust. Or, lucrul ăsta cred că se leagă şi de atributele brand-ului TIFF. Cum ai descrie spiritul şi stilul TIFF în câteva cuvinte? T. G.: Spiritul TIFF e câteodată jovial, original. Dar întotdeauna provocator. Non-conformist. Impune un stil care trece de barierele conformismului. În ultimii ani ai avut mai multe colaborări cu Tudor Tailor. Cum ţi se pare procesul de Made to Measure şi ce detalii îţi plac cel mai mult? T. G.: Dacă e să vorbesc despre colaborări, înainte de toate, pentru mine e important să găsesc puncte comune în viziunea asupra stilului, asupra a ceea ce ne face fericiţi. Am realizat, urmărind colecţiile Tudor Tailor, că mă regăsesc în stilul lor şi că mă simt bine purtând creațiile lor. Îmi place să port haine care mă reprezintă. Şi mă bucur că Tudor Tailor are personalitate, una care aduce destul de mult cu îndrăzneala TIFF-ului. Cât de importantă ţi se pare alegerea unei haine în crearea şi conturarea unui personaj? T. G.: Un personaj nu poate exista fără o haină bună, fără un costum. Asta o ştim din film. Câteodată, un costum defineşte persona-

Photo credits TIFF – Vlad Cupsa

Photo credits TIFF – Nicu Cherciu jul. Cred că esenţial nu e doar look-ul, felul în care arată haina, ci felul în care te simți atunci când o porţi. Starea de bine pe care ți-o dă. Care crezi că este impactul cinematografiei asupra modei? Şi zic asta în contextul în care îl sărbătorim pe Fellini anul acesta la TIFF, iar acest regizor a avut un impact important asupra stilului unei epoci întregi. T. G.: Între cinematografie şi modă e o relaţie de iubire, o poveste de dragoste. Mi-e greu să-mi imaginez cum mari dive ale cinema-ului mondial ar fi putut să existe – sau legenda lor să dăinuie – dacă nu ar fi fost îmbrăcate pe măsură, dacă mari creatori de modă nu ar fi contribuit la strălucirea lor. Filmul şi moda merg împreună. Aşa a fost şi pe vremea lui Fellini. Aşa e şi acum. Anul acesta este o ediţie specială, în aer liber. Cum simţi tu vibe-ul oraşului şi cum crezi că va schimba următoarele ediţii? T. G.: Ce e foarte interesant an de an la TIFF e că oraşul se îmbracă altfel. Vezi mai multă îndrăzneală pe străzi. Oraşul vibrează altfel, are o dinamică anume în timpul festivalului. Asta mă bucur să regăsesc an de an, asta aștept, să retrăiesc acea efervescență. Peste tot, vezi oameni care se bucură de ceea ce le oferă TIFF. Creațiile vestimentare made to measure pentru bărbați marca Tudor Tailor ce poartă eticheta masculină de inspirație britanică și măiestrie italiană pot fi descoperite atât online, cât și în showroom-ul din Cluj, aflat pe Calea Turzii, nr. 43-49.


50

INFRASTRUCTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ing. Vasile Maier, director general Apă Canal Sibiu:

„Am adus infrastructura de apă-canal din Sibiu în secolul XXI” Modernizarea infrastructurii de apă și canalizare în România ocupă un loc important în strategiile naționale și locale de dezvoltare. De această dată, am discutat cu directorul general al operatorului Apă Canal Sibiu SA, ing. Vasile Maier, despre proiectele realizate în centrul țării.

Apă Canal Sibiu SA a devenit operator regional în anul 2009, ceea ce a presupus preluarea serviciilor în trei sferturi din județul Sibiu, precum și în municipiul Făgăraș din județul Brașov, devenind astfel al doilea operator din România cu servicii inter-județene. Care e situația în prezent în județele Sibiu și Brașov, în zonele unde operează Apă Canal Sibiu SA, în ceea ce privește infrastructura de apă și canalizare? Noi, ca și companie înființată în municipiul Sibiu, ne-am început inițial activitatea de bază aici, după care, odată cu programele de investiții europene am preluat activitatea și în alte localități. Pot să spun că în municipiul Sibiu și în zonele adiacente administrate de noi avem astăzi o infrastructură de apă-canal stabilă funcțional și modernă. Am făcut investiții importante în toată aria de operare. Ca exemplu, în Avrig, unde am făcut o stație de epurare nouă, am realizat rețele de apă-canal, am reabilitat parțial uzina de apă. În Ocna Sibiului am făcut integral rețelele de apă și de canalizare și am construit o nouă stație de epurare. În Cisnădie am preluat apele reziduale în stația de epurare de la Mohu

și am realizat o stație de tratare de apă potabilă nouă pentru Cisnădie și Rășinari. În Rășinari am realizat rețele noi de apă și de canalizare. Tot ceea ce am făcut funcționează și asigură un confort civilizat abonaților noștri. Mai sunt și localități cum ar fi Săliște și Tilișca, pe care leam preluat mai recent, cu o infrastructură veche, dar urmează să facem și aici modernizări importante prin programul de investiții POIM. Care sunt proiectele implementate de Apă Canal Sibiu în ultimii ani și care este valoarea lor? Este important să discutăm despre investițiile făcute de Apă Canal în ultimii 15 ani, în special pe fondurile de pre-aderare și post-aderare. Am avut un proiect de aproximativ 40 de milioane de euro pe Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare - n.r.), început în 2005 și încheiat prin 2010. Prin acest program am investit exclusiv în arealul municipiului Sibiu, adică am reabilitat stația de tratare a apei potabile, stația de tratare a apei uzate și am început lucrări pe infrastructura de canalizare și de apă potabilă. A urmat apoi Programul POS Mediu, început prin 2011 și


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

finalizat prin 2016. Cu ocazia acestui program, am devenit operator regional. POS Mediu a fost un program în valoare de 100 de milioane de euro. Am derulat investiții atât în municipiul Sibiu, cât și în restul județului, precum și în municipiul Făgăraș. În afară de aceste programe de investiții cu cofinanțare europeană, avem un program anual de investiții din surse proprii de finanțare în valoare de 10-12 milioane de lei, bani pe care îi investim atât în infrastructura apă-canal, cât și în dotările cu mașini și utilaje. Lucrăm în momentul de față la Programul POIM, care a demarat foarte greu. Pentru noi, deocamdată, nu putem spune că este un program funcțional, având în vedere că purtăm negocieri cu JASPERS pentru validarea investițiilor propuse și restructurarea studiului de fezabilitate - în prezent, fiind a șasea revizuire a studiului de fezabilitate. Dar în ultimul an am făcut progrese însemnate, astfel încât sperăm că în toamna acestui an vom semna un contract de finanțare cu Guvernul României și vom putea începe licitațiile. Este un program ambițios, care se cifrează la aproape 200 de milioane de euro. Ce lucrări importante au conținut aceste programe? Începând de la modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare, până la contorizarea și, în special, automatizarea proceselor. Personal am fost și sunt unul dintre pionii principali în derularea acestor investiții din fonduri europene și am pus mare accent pe automatizarea proceselor tehnologice. Am implementat proceduri noi de tratabilitate, am implementat sisteme de monitorizare tip SCADA (Automatizările SCADA sunt folosite pentru monitorizarea sau controlul proceselor chimice, fizice sau de transport n.r.). De asemenea, am realizat stații noi de tratare a apei uzate în special acolo unde nu existau și am realizat un dispecerat SCADA la sediul central, unde primim informații din toată aria de operare din județul Sibiu. Avem și dispecerate locale la stațiile de tratare. Deci, prin investițiile făcute putem spune că am adus infrastructura de apă-canal în secolul XXI, care nu se deosebește de infrastructura din partea de vest a Europei. Am aplicat tehnologii și principii care se aplică acolo atât în ceea ce privește echipamentele și infrastructura în sine, cât și modul de organizare. Care sunt ultimele lucrări ample realizate din fonduri proprii; în ce au constat acestea? Printre ultimele lucrări se numără realizarea, pe parcursul anului trecut și a acestui an, a unei magistrale de transport

INFRASTRUCTURĂ

a apei potabile în zona Turnișor și Parcul Industrial Vest – una foarte importantă, care alimentează atât zona industrială, cât și localități începând cu Cristian, Șura Mică, Ocna Sibiului și până la Păuca. În acest an am făcut rețelele de apă pe strada Podului și o magistrală de apă la intrarea în Făgăraș. Aceste lucrări totalizează aproximativ 2,5 milioane de euro, de ele beneficiind în jur de 100.000 de locuitori. Cum este colaborarea cu autoritățile locale în procesul de modernizare a rețelelor de apă? Acționarul majoritar al nostru este municipiul Sibiu, care deține peste 99% din acțiuni, dar fiind operator regional, avem acționari toți membrii asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI). Avem o colaborare foarte bună cu toate Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) din aria de operare și suntem mereu deschiși nevoilor și solicitărilor acestora. Acționarul principal, Primăria municipiului Sibiu este partenerul nostru tradițional, care, în ultimii 20 de ani, a înțeles fără excepție că nevoia de modernizare a infrastructurii stradale este în strânsă corelare cu modernizarea infrastructurii de apă-canal, respectiv odată cu reabilitarea carosabilului străzilor este necesară reabilitarea rețelelor de apă-canal. Astfel, atunci când face investiții în modernizarea străzilor, Primăria Sibiu ne întreabă întotdeauna ce investiții în rețelele edilitare sunt necesare și nu ezită să le facă, investind cel puțin cât am investit noi în infrastructura apă-canal din Sibiu. De asemenea, acționarul principal are o politică managerială deschisă și adaptată zilelor noastre. Ne asigură, pe de o parte, oportunitatea de a avea un management real, performant și pe de altă parte ne impune indicatori de performanță pe care îi urmărește cu strictețe prin serviciile de specialitate, astfel încât operatorul Apă Canal Sibiu se numără printre operatorii regionali bine cotați și asta în condițiile în care aplicăm printre cele mai mici tarife apăcanal din țară. Îmi permit să spun, și sper să nu supăr pe nimeni, că în comparație cu alți colegi care au o cifră de afaceri de două sau trei ori mai mare decât noi, profitul nostru este cel puțin dublu sau chiar triplu față de aceștia. Spun acest lucru pentru că este important de știut că beneficiul societății este realocat investițiilor, motiv pentru care anual investim peste 10 milioane în infrastructura apă-canal. Profitul pe care îl avem justifică probabil managementul companiei, dar nu neg că se datorează și faptului că avem abonați conștienți, care în general își achită la timp datoriile față de Apă Canal Sibiu. Pentru că un serviciu de ca-

51


52

INFRASTRUCTURĂ litate presupune consumatori de calitate, care înțeleg că ei sunt, de fapt, cei care dictează cerințele și tot ei achită până la urmă nota de plată. Care sunt cheltuielile, veniturile și încasările anuale ale Apă Canal Sibiu? Acestea variază de la an la an. Când am preluat mandatul, în 2017, veniturile totale erau în jur de 80 de milioane de lei. În prezent, avem prevăzute în jur de 100 de milioane de lei. Dacă scădem beneficiul, care este în jur de 16 milioane de lei brut, rămâne totalul cheltuielilor: produse, materiale, energie, salarii și se observă că avem un trend de dezvoltare continuă. Prin stabilirea indicatorilor de performanță acționarul principal ne monitorizează încadrarea strictă a cheltuielii de natură salarială, astfel încât să fie asigurat un echilibru sănătos între cheltuieli și venituri și să fie respectate principiile unei dezvoltări durabile. Suntem strict monitorizați și e în beneficiul nostru să fie făcut acest lucru. Vreau să vă spun că în 3 ani și jumătate am redus numărul de angajați de la 780 la 718, fără să fac restructurări dureroase. Și n-am ezitat în această perioadă să angajez zeci de specialiști: economiști, juriști, ingineri, chimiști. Am restructurat complet unele servicii vitale, cum ar fi serviciul juridic, serviciul achiziții publice sau serviciul economic. Pot spune că în momentul de față avem o echipă funcțională la toate nivelurile și ce este mai important: tragem toți la aceeași căruță. Ce lucrări aveți planificate pentru viitor? În programul POIM am inclus lucrări ambițioase. Vrem să înlocuim magistralele de transport a apei potabile în municipiul Sibiu - un proiect foarte costisitor. Vrem să înlocuim aducțiunea de apă brută de la Gura Râului la Sibiu și, parțial, cea de la Sadu la Sibiu. Vrem să ducem apă din

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sibiu în zonele din Mărginimea Sibiului, care n-au surse de apă potabilă viabile, dar și în partea de nord, până la Slimnic, Ruși și apoi de la Sibiu spre Roșia. De asemenea, avem prevăzută la Avrig reabilitarea uzinei de apă și înlocuirea completă a aducțiunii și repararea rezervorului de apă. La Sibiu avem prevăzută o treaptă de tratare a nămolului rezultat din tratarea apelor reziduale, importantă din punct de vedere ecologic, și, nu în ultimul rând, la Făgăraș vom realiza o stație de epurare nouă. Valoarea acestor proiecte este în jur de 200 de milioane de euro. Pe 21 august ați fost reales în funcția de președinte al Comitetului Teritorial Olt-Jiu din cadrul Asociației Române a Apei și care are în componență 11 din cei 43 de operatori regionali. În ce constă colaborarea operatorilor? În acest comitet avem cea mai mare diversitate de operatori din punct de vedere geografic, dar și ca mentalitate. Cu toate acestea, ne înțelegem foarte bine. Am reușit să facem un colectiv închegat, reușim să discutăm problemele, să găsim soluții și apoi să promovăm inițiative legislative către București. Ce e important în managementul unui operator regional de apă și canal pentru a avea rezultate bune? Calitatea apei nu o dau numai echipamentele și infrastructura, dar și calitatea umană. Pentru mine este o preocupare cel puțin egală: să am colegi și colaboratori profesioniști în aceeași măsură în care vrem să avem echipamente și utilaje performante. Asta înseamnă management - să-ți drămuiești capabilitățile astfel încât să-ți asiguri resurse umane bine pregătite, echipamente, mașini și utilaje performante și, în același timp, să ai bani și pentru dezvoltare. Să fii cu picioarele mereu în prezent, iar ochii să vadă mereu spre viitor.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

53


54

INFRASTRUCTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Autostrada Sibiu-Pitești.

Optimism pe șantierul Sibiu-Boița: „Stadiul fizic al lucrărilor, aproape dublu față de estimarea inițială” de Ion SURDU

Șantierul Sibiu-Boița poate fi numit cel mai activ dintre cele pe care se lucrează în prezent în România. Lucrările avansează fără mari impedimente într-un peisaj superb. Conform reprezentantului companiei PORR Construct SRL, la începutul lui august, stadiul fizic al lucrărilor era de peste 18%, aproape dublu față de cât era preconizat.

1.800.000 m³ de săpătură; peste 181.000 tone mixtură asfaltică; peste 88.000 m³ de beton; peste 12.000 tone de armătură; peste 15.000 m de foraje; 393 bucăți de grinzi prefabricate; 27 de poduri și pasaje; 27 podețe; un viaduct cu 10 deschideri de 414,70 m lungime; un viaduct cu 8 deschideri de 651,40 m lungime; două spații de servicii; un centru de întreținere și coordonare; două noduri rutiere - sunt principalele cifre ale primei secțiuni a celei mai importante autostrăzi din România, pe care românii și investitorii o așteaptă de multă vreme. Astfel, cel târziu în luna mai 2023 tronsonul Sibiu-Boița ar trebui să fie deschis circulației rutiere, dacă toate lucrurile vor decurge așa cum au început.

Un proiect important pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere Autostrada Sibiu-Piteşti va avea o lungime de 122,11 kilometri și este împărțită în cinci secțiuni: Sibiu-Boița, Boița-

Cornetu, Cornetu-Tigveni, Tigveni-Curtea de Argeș și Curtea de Argeș-Piteşti. Aceasta va avea opt noduri rutiere și nouă tuneluri. Autostrada Sibiu-Pitești este o parte importantă a Coridorului 4 Pan-European, care traversează România de la vest la est. Contractul de proiectare și execuție pentru Lotul 1 (km 0+000 – km 13+170), Secțiunea 1, Sibiu – Boița, cu o valoare de 612.647.863,28 lei, fără TVA, a fost semnat în data de 14 aprilie 2019, între CNAIR și Compania PORR Construct SRL. În acest an, pe 30 martie, constructorul a demarat lucrările. „Pentru că este un proiect important pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din țara noastră, vom monitoriza cu mare atenție evoluția acestor lucrări, astfel încât calendarul de desfășurare să fie respectat cu strictețe. Am cerut întregii echipe care este implicată în dezvoltarea acestui amplu proiect să urmărească în mod riguros evoluția și calitatea lucrărilor executate”, a declarat Mariana Ioniță, director general al CNAIR, la acel moment. În ciuda așteptărilor mai puțin optimiste ale românilor, care cer de ani de zile dezvoltarea infrastructurii rutiere din țară, compania PORR Construct SRL a demonstrat din prima zi o mobilizare pe care a lăudat-o și Mariana Ioniță în cadrul unei vizite pe șantier efectuată în luna


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mai. De acest lucru ne-am convins și noi. La mijlocul lunii august am fost acceptați de reprezentanții companiei pe șantier, unde ni s-au explicat principalele etape și lucrări care au loc în prezent pe secțiunea Sibiu-Boița.

INFRASTRUCTURĂ

„În privința structurii rutiere avem 4 cm de strat de uzură - mixtură asfaltică stabilizată cu fibre, folosind bitul modificat. Stratul de legătură - 6 cm BAD 22,4 mm, folosind și aici bitul modificat; stratul de bază - de 16 cm, stratul de fundație superior balast stabilizat - de 20 cm, stratul de fundație inferior de balast - de 25 cm și două straturi de formă din material granular de 25 și 20 cm. Iată că e o structură calculată pentru 25 de ani”, ne-a mai spus inginerul.

PORR Construct: Autostrada este construită pe o structură calculată pentru 25 de ani Singura problemă: 3,4 hectare de pădure Inginerul Mircea Meluț, manager de proiecte în cadrul PORR Construct SRL și managerul proiectului tehnic al lotului 1 din Autostrada Sibiu-Pitești, ne-a întâmpinat la sediul de șantier al firmei, care a fost ridicat în imediata apropiere a Parcului Industrial Șelimbăr. Înconjurat de hărțile tehnice și fizice ale viitoarei autostrăzi, reprezentantul PORR ne-a descris principalele caracteristici ale proiectului. „Autostrada este prevăzută cu două benzi pe sens, plus o bandă de urgență, cu o lățime de 26 metri. Lucrarea cuprinde execuția a două noduri rutiere: nodul rutier Sibiu, unde se face legătura cu Centura Sibiu, și nodul rutier Boița, unde vom executa o parte din acesta - breteaua de ieșire, legătura cu DN7. Lucrarea mai cuprinde două spații de servicii, la km 8+200, pe stânga și pe dreapta. Avem de executat și Centrul de întreținere și control, pentru dotarea Companiei de Drumuri, unde aceasta își va face organizarea pentru serviciile de întreținere a autostrăzii”, ne-a spus Mircea Meluț.

Principalele lucrări La capitolul lucrărilor semnificative, se numără executarea a două viaducte, construcții care sunt incluse la categoria „lucrărilor de artă”, adică acele proiecte ce se referă la construirea podurilor, podețelor și pasajelor. „Astfel, dintre lucrările de artă menționez construirea unui viaduct, la km 10+420, în lungime de 414 m cu zece deschideri, grinzi de 40 de metri, și, probabil cel mai semnificativ punct din lucrarea noastră, este viaductul de la km 12+375 de 651 m. Se va folosi o tehnologie de turnare în consolă, cu deschiderile cele mai mari, două de 120 m, deci este o lucrare inginerească”, ne-a explicat Mircea Meluț. Cel deal doilea viaduct se află spre capătul sectorului, spre Boița, acolo unde zona începe să devină muntoasă.

În prezent, se lucrează pe aproape toată lungimea secțiunii de autostradă, peste 12 km, cu excepția unei zone de pădure pe unde trebuie să treacă traseul autostrăzii. Conform datelor prezentate de CNAIR, este necesară scoaterea din circuitul forestier a unor suprafețe

55


56

INFRASTRUCTURĂ

de pădure. Este vorba de proceduri administrative care implică Romsilva, Garda de Mediu și Ministerul Mediului. „Se pare că această problemă se va rezolva cât de curând. Am primit ordinul ministrului, am discutat și cu directorul tehnic de la Romsilva Sibiu. De azi (11 august - n.n.) au o echipă în teren pentru marcarea arborilor care trebuie tăiați. Având în vedere că e vorba despre o zonă împădurită, prevăzută cu săpătură de circa 900 m3, acel pământ îl vom folosi la partea de umplutură. Sperăm și noi ca, la sfârșitul lunii august (conform estimărilor oficiale - n.n.), să se soluționeze acest lucru”, ne-a spus reprezentantul PORR Construct SRL.

Aproape 300 de oameni, pe șantier Potrivit lui Mircea Meluț, pe șantierul autostrăzii SibiuBoița lucrează 289 de persoane. Dedicați acestui proiect mai sunt alți 97 de lucrători, personalul TESA. Pe șantier se află în total 91 de utilaje și aproximativ 60 de autocamioane. „Stadiul fizic al lucrărilor este astăzi (11 august - n.n.) de 18,05%. Inițial, anterior începerii lucrărilor, era estimat un procent de aproximativ 9,8%. Deci, stadiul fizic este aproape dublu. Sperăm să menținem ritmul. Avem acest stadiu avansat cu toate că în luna iunie am avut 21

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de zile ploioase. La stadiul incipient al lucrării, acest aspect afectează mult. O zi ploioasă cu o cantitate mare de precipitații poate să te țină în loc 3 zile”, a mai explicat Mircea Meluț.

Furnizori: companii internaționale și locale Printre cei mai importanți furnizori cu care colaborează PORR Construct pentru realizarea autostrăzii Sibiu-Boița sunt CRH (pentru beton) și Constam (pentru construcții metalice). „Prepararea, transportul și punerea în operă a mixturii asfaltice se va face de către PORR Construct. Acum suntem în montaj cu stația de asfalt”, a adăugat interlocutorul meu.

Pe șantier După ce am aflat toate detaliile tehnice necesare, am plecat pe șantier, unde un reprezentant al Serviciului calitate ne-a explicat cum stau lucrurile la fața locului. Ne aflăm chiar la începutul șantierului, la km 0+300, acolo unde trebuie să se facă legătura cu Centura Sibiului. Aici, zeci de utilaje circulă dintr-o parte în alta, aducând pământ. Aflăm că, pe o lungime de aproape 1,2 km, se aduce pământ pentru a ridica nivelul viitoarei autostrăzi cu 7 metri față de nivelul actual. „Aici avem în total 7 metri de umplutură, până să ajungem în partea superioară a terasamentului. Acum suntem la un nivel de 3 m și mai avem 4 m de umplutură pentru a ajunge la linia terenului natural pentru a face legătura cu autostrada existentă. Ulterior, urmează partea superioară a terasamentului. După 1,2 km, profilul autostrăzii se schimbă, iar înălțimile rambleului din corpul autostrăzii diferă”, ne explică responsabilul cu calitatea lucrărilor. Ajungem apoi la unul dintre primele pasaje care urmează să se construiască: pasajul inferior de la km 0+825m. Astfel, este vorba despre prima lucrare de artă care ni se prezintă. „Pasajul are o deschidere de 6 m. Acestea se fac de obicei pentru scurgerea apelor, pentru că apa e cel mai mare dușman al autostrăzii. Acestea sunt proiectate în funcție de studiile geologice și hidrologice”. De fapt, locul unde urmează să fie construit acest pasaj se află pe cursul unor văi care s-au format natural, studiile


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

respective arătând necesitatea apariției acestuia pentru etapa de proiectare. Mergem mai departe și ajungem într-o zonă de consolidare a terasamentului cu material granular, de la 0 la 150 mm, în 2 straturi, fiecare cu 25 cm. Ni se explică faptul că perna de balast are 50 cm de material compactat. Pe terenul respectiv observăm o echipă care efectuează teste pe materialul granular - este vorba despre reprezentanții Consim Laborator care efectuează aceste teste. „Sunt teste de compactare cu placa dinamică. Tot aici s-a efectuat și deflectometria cu camionul și pârghia Benkelman. Asta înseamnă că respectivul camion are o greutate pe spate de până la 11,5 tone. În momentul în care se pune o pârghie în spate cu un microcomparator care face citiri la 1:100 mm precizia, el observă revenirea terasamentului. Acea revenire este citită de microcomparatorul care se află pe pârghia Benkelman și, în funcție de tipul materialului, aceasta nu trebuie să fie mai mare de o anumită valoare. În cazul acesta, 350 * 1:100 mm, adică 3,5 mm. Dacă revine mai mult, materialul nu a fost suficient compactat și se revine cu compactarea”, aflăm la fața locului. Săpătură în debleu: de la km 1+650 până la 1+925. Materialul a fost testat, fiind unul corespunzător. Așadar, este luat din debleu și folosit la umpluturi de rambleu (adică la începutul secțiunii, unde trebuie ridicat nivelul terenului natural). Suntem pe o zonă de debleu, unde s-a ajuns cu 60 de cm deasupra terenului patului de drum al autostrăzii. Cei 60

INFRASTRUCTURĂ

de cm au fost lăsați pentru protecție, astfel încât, la momentul demarării lucrărilor la structura rutieră, să nu existe umiditate în patul de drum. Aflăm că acest strat de protecție se lasă în toate debleurile. În final, ajungem și la una dintre părțile mai complexe ale lucrării: construcția unui viaduct. Cel de față va avea lungimea de 325 de m și va fi construit peste Valea Sărăturii. Acesta se află la km 6+310 m; este format din 8 deschideri, cu o deschidere de 37 m.

57


58

INFRASTRUCTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Autostrada Biharia - Borș: 5 km noi de autostradă de Traian DAN

Cea de-a doua autostradă din România care face legătura cu Vestul Europei (după cea de la Nădlac), Biharia – Borș, s-a deschis circulației pe data de 4 septembrie. Tot atunci s-a deschis și noul punct de trecere al frontierei Borș 2, situat pe autostradă, dar și tronsonul de autostradă maghiar Budapesta – Nagykereki. Despre situația și calitatea lucrărilor executate de Trameco – Selina – Drum Asfalt s-au convins și primul ministru, Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode, aflați pe șantierul Autostrăzii Biharia – Borș în 11 iunie 2020, cu ocazia semnării contractului pentru tronsonul de autostradă Biharia – Chiribiș, care va fi executat tot de grupul Trameco – Selina – Drum Asfalt.

Biharia - Borș în cifre Autostrada Biharia – Borș are lungimea de 5,35 de kilometri. La aceasta se adaugă cele cinci bretele de legătură, în lungime de 5 km, cinci pasaje cu o lungime totală de circa 250 metri liniari (trei pe autostradă și câte unul peste autostradă și peste drumul național Oradea – Marghita). Constructorul a folosit la construcția autostrăzii: 700.000 mc umpluturi, 45.000 mc betoane, 80.000 de tone de asfalt, 22.000 ml parapeți, un Sistem ITS (intelligent traffic system) și un Sistem de iluminat cu telegestiune. Valoarea contractului tronsonului de Autostradă Biharia – Borș este de 145.663.083 de lei fără TVA. Construcția autostrăzii a durat 5 luni, startul lucrărilor fiind dat în 13 aprilie 2020, iar finalizarea acestora fiind realizată la data de 14 iulie 2020. Printre furnizori pentru materialele utilizate la autostradă se regăsesc: Holcim (sub care a lucrat SAT - grup Strabag), Macon, Mairon, Eurologistic, Imeva, Torotec, Girod, Relmont, Profesional Agregate.

Provocări și satisfacții În cele 5 luni cât a durat construcția Autostrăzii Biharia – Borș, constructorii s-au confruntat cu multe probleme, dar, la final, au avut parte de satisfacții. „Una dintre cele mai mari provocări cu care ne-am confruntat în decursul realizării proiectului a fost o zonă inundabilă, unde a fost nevoie de îmbunătățiri și anrocamente, corelată și cu precipitațiile abundente de la începutul lucrării. Totodată, o altă provocare a fost aprovizionarea cu material necesar pentru umpluturi, fiind necesar transportul acestuia și pe timp de noapte”, spune Beniamin Rus, administratorul Trameco – Selina – Drum Asfalt. În ceea ce privește concurența dintre constructorii români ai autostrăzii și constructorii maghiari ai autostrăzii din Ungaria, care va face legătura cu Autostrada Biharia – Borș, ea chiar a existat și a fost una constructivă. „Concurența între noi și partea maghiară a fost continuă. În momentul în care ajungeam la un stadiu al execuției, erau mereu atenți ca și ei să fie cel puțin la același nivel”, povestesc constructorii bihoreni.

Autostrada Biharia – Borș este a doua autostradă românească ce face legătura dintre România și restul Europei și acest lucru înseamnă mult pentru grupul Trameco – Selina – Drum Asfalt. „Pentru grupul nostru de firme, această lucrare a însemnat confirmarea faptului că suntem unul dintre cei mai serioși și puternici constructori locali care duce la bun sfârșit lucrări de orice calibru în condiții de calitate și termene asumate. În același timp, este și o rampă de lansare pentru viitoarele lucrări de autostrăzi”, subliniază Beniamin Rus.

Urmează Biharia - Chiribiș De altfel, același constructor a semnat, pe 11 iunie, contractul pentru continuarea autostrăzii Borș – Biharia cu Biharia – Chiribiș. Biharia – Chiribiș în cifre preliminare înseamnă: 28,5 km de autostradă, relocarea unui drum național pe o lungime de 4 km, 18 pasaje, 40 de podețe, 1.500.000 mc de terasamente și 180.000 de tone de asfalt. Contractul semnat de Trameco cu CNAIR are ca termen de realizare 6 luni de proiectare și 18 luni de execuție, ceea ce înseamnă că anul acesta Selina doar își va organiza șantierele și va face stocuri de materiale, pe traseul autostrăzii. Potrivit lui Beniamin Rus, abia anul viitor, prin februarie, va putea începe execuția efectivă a noului tronson de autostradă, cu termen de finalizare în 2022.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

59


60

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Industria pharma în România harta marilor jucători de Irina PAPUC

În România există cel puțin 30 mari producători de medicamente și în total 125 de firme. Comparativ cu alte state europene, România exportă și de trei ori mai puțin - 350 de milioane față de 1 miliard de euro, cifră atinsă de Ungaria, Cehia, iar capacitatea de creștere nu este suficient exploatată. Industria farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2020, în contextul cererii crescute de medicamente și echipamente sanitare, generate de pandemia de Coronavirus. Potrivit estimărilor analiștilor KeysFin, ritmul de creștere se va dubla în acest an, iar cifra de afaceri generată de întreg lanțul de producție și distribuție va ajunge la aproximativ 68 de miliarde de lei, un maxim istoric pentru piața locală. În România există cel puțin 30 mari producători de medicamente și în total 125 de firme, a căror arie de activitate include fabricarea medicamentelor, inclusiv homeopate, a substanțelor active, producția de antiseruri, a substanțelor de diagnostic, a vitaminelor etc. Cifra de afaceri a producătorilor, distribuitorilor și farmaciilor din România a înregistrat o creștere cu 9% în comparație cu anul 2017 și a depășit cu aproape 90% nivelul din 2009, însumând 56,5 miliarde de lei în 2018. Mai mult, specialiștii KeysFin estimează că industria pharma va depăși pragul de 60 de miliarde lei în 2019, urmând ca în 2020 aceasta să atingă un nou nivel record: 68 miliarde de lei. Creșterea pieței farmaceutice locale a fost însoțită și de o evoluție accentuată a profitabilității. Astfel, profitul net al companiilor din industria farmaceutică a ajuns la aproape 3 miliarde de lei în 2018, cu 20% mai mare comparativ cu anul 2017 și cu 162% peste nivelul din 2009. Pentru 2019, analiștii KeysFin estimează depășirea nivelului de 3,25 miliarde de lei, iar, în ceea ce privește anul în curs, profitul net se va apropia de 4 miliarde de lei. În industria pharma locală, în 2018 existau aproximativ 68.000 de angajați. Vă invităm să vedeţi mai jos care sunt cei mai mari producători pharma de pe piața românească, evaluați în baza cifrelor oficial raportate către Ministerul Finanțelor și informațiilor făcute publice de companii.

Topul celor mai mari jucători din piața românească Terapia SA conduce topul celor mai mari companii producătoare de medicamente din România, cu o cifră de afaceri de 730 de milioane de lei în 2018 și cu un profit net de 146 de milioane de lei. Anul 2019 a adus companiei o creștere atât a cifrei de afaceri – 736 de milioane de lei -, cât și a profitului – 149 de milioane de lei - aflânduse în al nouălea an de creștere consecutivă. Terapia este o companie a Sunpharma și exportă, potrivit datelor făcute publice de companie, în 22 de piețe externe unde a avut

107 autorizații de punere pe piață în 2019. Polonia, Rusia și Ucraina reprezintă cele mai mari piețe de desfacere. Portofoliul conține 223 de autorizații de punere pe piață, 36 suplimente alimentare, un produs cosmetic și cinci dispozitive medicale, la data de 31 martie 2020 fiind depuse 34 de dosare noi. Zentiva SA se află pe locul doi, cu o cifră de afaceri de 461 de milioane de lei, cu un profit net de 262 de milioane de lei pentru 2018. În 2019, compania a marcat una dintre cele mai mari creșteri, atingând o cifră de afaceri de 541 de milioane de lei. De asemenea, Zentiva anunța un record de producție în 2019, ajungând la 105 milioane de cutii de medicamente (reprezentând peste 3 miliarde de unități galenice), cu 4 milioane mai mult decât în 2018. În primele 3 luni ale acestui an, compania raporta o creștere cu 2,6% a cifrei de afaceri, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. 2019 a fost și anul investițiilor, compania investind 25 de milioane de lei în capacitățile sale de producție. Potrivit datelor companiei, Zentiva comercializează peste


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

140 produse pe piața locală, dar și externă, exportând în 29 de țări. Antibiotice SA este al treilea cel mai mare producător de pe piața românească și înregistrează de 11 ani neîntrerupt creșteri ale cifrei de afaceri. Pentru 2019, Antibiotice a raportat o cifră de afaceri de 390 de milioane de lei, mai mult cu 25 de milioane de lei față de 2018. Conform datelor companiei, în anul 2019 s-a înregistrat cel mai mare ritm de creștere al vânzărilor la export din ultimii cinci ani, exporturile reprezentând 40 la sută din cifra de afaceri a companiei. Veniturile din vânzări, înregistrate în primele trei luni ale anului 2020 au constituit 73,63 milioane lei, cu 13% mai mari decât valoarea înregistrată la finalul trimestrului I al anului anterior. Această creștere, potrivit companiei, a fost determinată de avansul cu 48,7% a veniturilor din vânzări pe piața din România. Foarte important pentru compania românească e că, în primul trimestru, exportul de Nistatină, pentru care Antibiotice își menține de peste 5 ani poziția de lider mondial în producția acesteia, nu a fost afectat de pandemia generată de Covid-19. Fiind o substanță activă și nu un medicament, restricțiile legislative nu au limitat livrările către partenerii internaționali.

SĂNĂTATE de lei față de 2018. Biofarm este cel mai important producător român de capsule gelatinoase moi, între primii 3 producători români de soluții și suspensii pentru administrare orală și unul dintre cei mai mari fabricanți de comprimate și drajeuri din România. Compania are peste 200

de produse în portofoliu, ce acoperă peste 60 de arii terapeutice. Compania românească este prezentă în 12 țări – Azerbaidjan, Cehia, Cipru, Georgia, Irak, Lituania, Malta, Republica Moldova, Rusia, Ungaria, Ucraina şi Kârgâstan. Exportul a reprezentat 4% din vânzările totale în unități ale companiei din anul 2018, cu o creștere prognozată de 10 % în 2019. Rompharm SRL, administrată de bulgarii Georgiev Venelin Stoyanov și Atanassov Rossen Atanassov, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 164 de milioane de lei, cu un profit net de 34 de milioane de lei. În 2019, Rompharm a derulat afaceri în valoare de 220 de milioane de lei şi a raportat un profit net de 54,55 milioane de lei. Compania și-a început activitatea în 2004 cu două linii de producție de soluții sterile și nesterile, iar ulterior s-a extins pe fabricarea formelor solide, injectabile, seringi preumplute și soluții perfuzabile.

Vânzările de Nistatină au înregistrat o creștere cu 13% față de nivelul planificat și cu 27% față de trimestrul I 2019, atingând o valoare de aproximativ 18 milioane lei. Sandoz SRL, o divizie a Norvartis, cu sediul la Târgu Mureș, a înregistrat o cifră de afaceri de 356 de milioane de lei în

2018 și peste 412 milioane lei în 2019. De asemenea, profitul net al companiei a fost de aproape 22 de milioane de lei în 2018, ceea ce o clasează pe locul patru după cifra de afaceri. În 2019 profitul a fost de două ori mai mic - 10,8 milioane lei. Sandoz este o divizie a Grupului Novartis și un lider mondial în domeniul medicamentelor generice și al medicamentelor biosimilare. Biofarm SA se clasează pe locul cinci, cu afaceri de peste 195 de milioane de lei în 2019, cu o creștere de 11 milioane

Compania Gedeon Richter România S.A. este una dintre cele 6 subsidiare producătoare ale Gedeon Richter Plc., iar la nivelul țării noastre, Grupul dezvoltă activitate integrată pe verticală: dezvoltare și producție de medicamente prin fabrica Gedeon Richter România S.A. din Târgu Mureș, distribuție prin compania Pharmafarm S.A. și retail de

medicamente prin lanțul de farmacii Richter. Compania comercializează pe piața internă un număr de peste 60 de medicamente fabricate la Târgu Mureș. Aceste produse sunt fabricate în aproximativ 300 de forme de prezentare pentru toate piețele pe care compania este prezentă. Gedeon Richter România S.A. menține un ritm ascendent al cifrei de afaceri, raportând, pentru 2018, aproape 159 de milioane de lei, în timp ce în 2019, producătorul mureşean a înregistrat 185 de milioane de lei. Profitul net din 2019 a trecut de 8 milioane de lei, mai exact 8,17 milioane de lei.

61


62

SĂNĂTATE Labormed Pharma SA (Alvogen), acum parte a grupului Zentiva, și-a dublat profitul în 2018, ajungând la 31 de milioane de lei, cu o cifră de afaceri de 144 de milioane de lei. Pentru 2019, Labormed Pharma a raportat o cifră de afaceri de 177,79 de milioane de lei şi un profit net de 25,64 milioane de lei. Alvogen este prezentă pe piața farmaceutică din România de la începutul anului 2010, axându-se inițial pe activități de marketing și vânzări pentru produsele nou lansate ale companiei. În decembrie 2012, grupul Alvogen a achiziționat unul dintre cei mai mari producători români independenți de medicamente generice de la acea vreme - Labormed Pharma, devenind centru de excelență de producție și cercetare. În luna aprilie a acestui an, Zentiva a anunțat că a finalizat procurarea Alvogen, alături de achizițiile companiilor Creo din Marea Britanie și Solacium din România. Fiterman Pharma, o companie cu sediul în Iași, care produce medicamente OTC și pe bază de rețetă, dar și suplimente alimentare și dermatocosmetice, se clasează în top 10 cele mai profitabile companii producătoare din domeniul pharma din România. În 2018, compania ieșeană și-a dublat cifra de afaceri, înregistrând 131 de milioane de lei, cu un profit net de 6 milioane de lei. În 2019 și-a dublat profitul net, ajungând la 13,58 milioane de lei, raportat la o cifră de afaceri, de asemenea, în creştere de 139,43 de milioane de lei. Fondată în 1994, compania are peste 190 de angajați și produce o gamă largă de preparate, de la afecțiuni respiratorii, până la analgezice, dermatologice, axându-se în special pe vitamine și minerale. Infomed Fluids SRL, specializată în fabricarea și comercializarea produselor farmaceutice destinate terapiilor parenterale și medicinei de urgență, a înregistrat în 2018 și 2019 o cifră de afaceri de peste 120 de milioane de lei. Infomed oferă un portofoliu larg de produse esențiale renale și spitalicești, inclusiv soluții sterile intravenoase, sisteme de perfuzie, nutriție parenterală, anestezice, antibiotice etc.

Producători pharma din Transilvania B.Braun Pharmaceuticals SA (cod CAEN 2110), parte componentă a grupului B.Braun în România, a înregistrat o cifră de afaceri de 40 de milioane de lei în 2018 și 47 milioane lei în 2019. Compania B. Braun Melsungen A.G. și-a înființat sucursala din România în octombrie 1998, în Timișoara, încurajată de succesul înregistrat în alte țări din regiune, precum Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovacia. Compania B. Braun Medical SRL își începe, astfel, drumul spre topul companiilor furnizoare de produse și soluții de tratament la cele mai avansate standarde de calitate, prin intermediul celor trei divizii ale sale: Hospital Care (soluții perfuzabile, pompe, nutriție, sisteme stomice etc.),

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Outpatient Market (dezinfectanți, mănuși, tratament plăgi etc.) și Aesculap (echipamente și instrumentar chirurgical, camere implantabile, proteze chirurgicale etc.). În 1999 începe producția de soluții perfuzabile sub licență B. Braun de către SC Helvetica Profarm SA în Timișoara, punându-se astfel bazele unei povești de succes ce în 2010 a devenit B. Braun Pharmaceuticals SA și care în 2017 a anunțat startul unui proiect de tip “greenfield” cu o investiție estimată de site-urile de specialitate la peste 100 milioane de euro. Polisano Pharmaceuticals, fondată la Sibiu, a raportat în 2018 o cifră de afaceri de 17 milioane de lei, iar în 2019 -

de 8,8 milioane de lei. Fabrica de medicamente Polisano Pharmaceuticals este o investiție de 70 de milioane de euro, inaugurată în 2015. În 2017 Grupul Grampet a devenit acționar majoritar al companiei, acum deținând 65% din acțiuni. Câte 6% dețin Innovation Platform Capital CEE SRL și Innovation Platform Capital Investments LLC. Restul acțiunilor sunt deținute de avocatul Remus Borza (10%) și de familia Nicoleta și Adrian Munteanu (12%). În 2019, compania obținuse autorizație de funcționare pentru producția de medicamente oncologice solide. Brașovenii de la Mebra au încheiat anul 2019 cu afaceri de 11,3 milioane de lei și un profit net de 2,4 milioane de lei, aflându-se într-un trend ascendent. Compania care îşi are rădăcinile în fosta fabrică de pastă de dinţi şi pansamente Norvea Braşov, este cunoscută pentru pansamente și benzi adezive, Medplast fiind brandul companiei cel mai cunoscut pe piața românească. De asemenea, producătorul este apreciat pentru gamele de produse dermato-cosmetice, precum și pentru gama Medband de benzi adezive folosite în industrie. Mebra îi are ca administratori pe Ioan Ungureanu, Valentin Draghici și Erzsebet Kapitan, acțiunile companiei fiind deținute de nouă asociați. Aesculap Prod, cu sediul la Târgu Mureș, a înregistrat o cifră afacere în creștere în 2019 – aproape 12 milioane de lei, cu un profit net de 2,5 milioane de lei. Acționar unic al Aesculap Prod este compania Ropharma, care deține rețele de distribuție și de retail de medicamente, o companie producătoare de medicamente în Republica Moldova, o fabrică de lactate, precum și spitalul privat multidisciplinar Sfântul Constantin din Brașov. Aesculap Prod continuă tradiţiile „Laboratorului Galenic”, înființat în 1976, cu o vastă experiență în fabricarea produselor farmaceutice solide și a unor produse medicamentoase pe bază de plante. Odată cu privatizarea firmei, în aprilie 1999, a început reorganizarea și modernizarea acesteia. Începând cu anul 2004 întreaga activitate de producţie s-a orientat către gama suplimentelor alimentare care conţin un spectru larg de vitamine şi minerale esenţiale precum şi alte substanţe nutritive importante: lactoferina, luteina, imunoglobuline din colostru, silimarina, glucozamina, condroitin. La sfârșitul anului 2019 portofoliul Aesculap Prod cuprindea 62 de produse.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

63


64

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Piața serviciilor de analize medicale și imagistică în România: afaceri de peste 2,5 miliarde de lei de Irina PAPUC

Piața serviciilor de analize medicale în România este estimată să depășească 2,5 miliarde de lei, cu o creștere spectaculoasă în ultimii 10 ani. Investițiile în creștere în companiile din România și tehnologizarea constantă, pe de o parte, precum și subfinanțarea la nivel public, pe de altă parte, au transformat sistemul privat într-un partener de încredere pentru români. Analizele medicale sunt fundamentul medicinii, întrucât fără această bază opțiunile de tratament, chiar și cele mai sofisticate, nu ar avea nicio valoare terapeutică. Progresul tehnologic și științific determină o evoluție fulminantă a medicinii, iar companiile românești sunt conștiente că viitorul este aici - testele genetice vor determina un alt design, o abordare total diferită a maladiilor și a pacientului, începând de la diagnostic și până la vindecare. Potrivit unei analize Frames, numărul firmelor active în domeniul analizelor și imagisticii medicale (cod CAEN 8690) a crescut spectaculos, de la 1.103 în 2010 la 3.713 în 2018. Iar afacerile acestora au avansat semnificativ, de la 591,1 milioane de lei în 2010 la 2,06 miliarde de lei în 2018. Peste 3.400 dintre cele 3.713 firme care activează în acest sector au raportat profituri de până în 100.000 de lei, 372 de companii - între 100.000 și 500.000 de lei și aproape 100 - între 500.000 și 5 milioane de lei. Saltul a fost determinat de investițiile în domeniul medical privat, tehnologizarea la cel mai înalt nivel, dar și de interesul românilor - o populație ce urmează trendurile mondiale de îmbătrânire - tot mai crescut pentru grijă și verificarea stării de sănătate, notează Frames. Cifrele arată că piața este neuniform dezvoltată. După București, cea mai mare concentrare de laboratoare de investigații medicale și imagistică se atestă în centrul și vestul României. Cele mai multe firme din acest sector activează în București (930), Timișoara (181), Iași (173), Brașov (167), Bihor (169), Constanța (161), Dolj (146), Prahova (128), Cluj (115), iar cele mai puține în Giurgiu (16), Harghita (24), Tulcea (26), Gorj (34), Botoșani și Vrancea (câte 38). „Radiografia business-ului la nivel național indică faptul că există multe zone din țară unde astfel de servicii nu acoperă cererea, reliefată de numărul de locuitori și situația demografică. În plus, piața este relativ fragmentată, iar potențialul de achiziție și fuziune este ridicat. Sunt mii de laboratoare de analize medicale mici, fără putere financiară, care necesită investiții, care pot genera un business predictibil pe viitor, mai ales în condițiile dezvoltării unor rețele de francize”, arată analiza Frames.

Principalii jucători pe piața românească O mare parte din business-ul cu analize medicale din România este controlat de firmele mari, cu Synevo România SRL în prim-plan. Compania domină topurile cifrei de afaceri din ultimii ani. În 2019, Synevo a raportat o cifră de afaceri de 293,4 milioane de lei, de peste trei

ori mai mare decât în 2010. Și profitul a urmat aceeași tendință, avansând de la 11,3 milioane de lei în 2010 la 29,4 milioane de lei în 2019. În această perioadă, compania și-a dublat și numărul de angajați, ajungând la 1.160. Synevo are o istorie în România de peste un sfert de secol, timp în care a format o rețea de peste 120 de centre de recoltare și 17 laboratoare. În fiecare lună, în laboratoarele Synevo din România sunt preluate și analizate probe de la peste un sfert de milion de persoane. Compania a fost fondată în 1994 sub numele de Rombel Medical, fiind preluată în 1997 de Medicover. Brandul Synevo a fost creat în anul 2004, fiind primul laborator de pe piața locală care lansa un ghid al serviciilor de laborator și o platformă online de accesare a rezultatelor analizelor, destinată atât medicilor, cât și pacienților. Dacă, la început, echipa era compusă din șapte persoane, astăzi Synevo are o echipă de peste 1.400 de persoane și o prezență în 51 de orașe. Investițiile realizate pentru a oferi angajaților acces la aparatură performantă și programe continue de formare profesională au contribuit la dezvoltarea echipei medicale, formate în acest moment din peste 100 de medici și peste 300 de specialiști de laborator. Portofoliul de teste a fost diversificat în mod continuu, acesta cuprinzând acum un număr de peste 2.000 de ser-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

vicii, care acoperă toate ariile terapeutice. Testele genetice reprezintă 10% din portofoliul Synevo, în ultimul an fiind realizate peste 45.000 de astfel de teste în întreaga rețea națională. Pentru extinderea activității pe acest segment, Medicover, din care face parte Synevo, a achiziționat anul acesta Center for Human Genetics and Laboratory Diagnostics (AHC) München, cel mai important jucător de pe acest segment din Germania. Locul secund în topul cifrei de afaceri pe 2019 este ocupat de Gral Medical SRL, cu afaceri de 142,2 milioane de lei. Profitul raportat a fost de puțin peste 250.000

de lei față de 5,2 milioane lei în 2018. Firma privată cu capital integral românesc acumulează venituri și profituri din mai multe categorii de servicii, atât de diagnostic, cât și de tratament: analize medicale de laborator; imagistica medicală (radiologie, CT, RMN, mamografie); radiologie dentară, spitalizare de zi, precum și de lungă durată. Grupul Gral este format din 54 de centre medicale, dintre care 14 laboratoare, 28 centre regionale de recoltare, 14 clinici (din care 3 centre de imagistică medicală) și 4 spitale oncologice, unde lucrează peste 1.200 de medici și asistente. Pe locul 3 se află Hiperdia SA, cu un business de aproape 109 milioane lei în 2019 și un profit de 14,4 milioane de lei. Hiperdia este specializată în investigații de imagistică medicală de înaltă performanță: RMN, CT, Scintigrafie, Ecografie, Osteodensitometrie (dexa), Radiologie digitală, Mamografie, la care se adaugă analizele de laborator și consultațiile medicale de specialitate. Hiperdia își desfășoară activitatea în 23 de centre medicale situate în Bistrița, București, Brașov, Cluj, Carei, Galați, Oradea, Miercurea Ciuc, Timișoara, Ploiești și Satu Mare. În Top 10 clinici de analize medicale, după cifra de afaceri, urmează firmele Bioclinica SA, MNT Healthcare Europe SRL, Laboratoarele Bioclinica SRL, Laboratoarele Synlab SRL, Dorna Medical SRL, Regina Maria – Banca Centrală de Celule Stem SA și Pharmaceutical Research Associates Romania SRL.

Regiunea Nord-Vest În regiunea de Nord-Vest a țării, cele mai profitabile companii din domeniu se găsesc în județul Bihor, însă clasamentul este condus de Murivisan SRL, companie din Bistrița-Năsăud ce deține Clinica Sanovil. Compania se află în primele 15 la nivel național. Clinica a fost deschisă în anul 2007 și dispune de cel mai modern Centru de imagistică medicală din județ, precum și de un laborator de analize medica-

le (la Bistrița și Beclean). Clinica Sanovil se află în relație contractuală cu CAS Bistrița-Năsăud și cu CASAOPSNAJ România. Compania este administrată de Gavrilaș Mureșan. Pentru anul 2019, Murivisan SRL a raportat o cifră de afaceri de peste 16 milioane de lei și un profit net de aproape 5 milioane lei. Numărul mediu de angajați a fost de 78. Compania a investit masiv în Laboratorul Murivisan Bistrița, fiind dotat cu aparatură medicală de ultimă generație. Acesta este certificat ISO și RENAR. De asemenea, datorită contractului cu Casa de Asigurări Bistrița-Năsăud, pacienții pot efectua gratuit analizele dacă dețin un bilet de trimitere de la medic. Urmează laboratorul Bioclinica SRL, din Oradea, Bihor, care face parte din rețeaua națională a Bioclinica SA. Analizele efectuate aici au majorat cifra de afaceri în anul 2019 cu aproape 2 milioane de lei față de anul precedent, ajungând la 9,5 milioane lei. La compania din Bihor lucraeză aproximativ 35 de persoane. În cadrul laboratorului Bioclinica din Bihor se efectuează analize de sânge, printre care: toxicologie, parazitologie, coagulare, imunologie, microbiologie, anatomie patologică, biochimie, alergologie, markeri tumorali, hematologie etc. Laboratoarele Genetic Center fac parte din Rețeaua REGINA MARIA și au o experiență de peste 10 ani pe piața din România, fiind singurele laboratoare de genetică din țară cu medici geneticieni care lucrează atât în laborator, cât și în clinică. La Cluj funcționează ca și compania Genetic Center SRL, deținută în proporție de

65


66

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania a raportat o cifră de afaceri anul trecut de 8 milioane de lei și un profit net care a depășit pentru prima dată suma de 1 milion de lei. O altă companie de succes în domeniu este Clinica Dentară SRL, cea care deține rețeaua de laboratoare de imagistică maxilo-facială DigiRay. Fondată în anul 2008 de către medicul Cristian Pop, în Zalău, județul Sălaj, a obținut rezultate financiare remarcabile în ultimii ani. Cifra de afaceri este în creștere din 2013, când a depășit prima dată pragul de un milion de lei, ajungând astăzi la aproape 8 milioane de lei. De asemenea, profitul net a depășit cifra de 2 milioane de lei. În ultimii ani, fondatorul a dotat laboratoarele DigiRay cu fonduri europene, în valoare totală de peste 500.000 de euro.

98% de Centrul Medical Unirea SRL. Anul trecut compania a avut o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de lei. În județul Bihor regăsim un alt centru medical cunoscut - Centrul Medical Bioinvest - care dispune de dotările necesare pentru efectuarea a peste 200 de tipuri de analize: hematologie, coagulare, biochimie, serologie, imunologie, hormoni, markeri tumorali, microbiologie, parazitologie etc. Bioinvest SRL este denumirea firmei, fondată în anul 2000 de către Sandu Balais și Ioan Vasile Bodea.

În Satu Mare activează Laboratorul Korall, parte a Clinicii Korall SRL, înființat în anul 2008. Acesta oferă o gamă largă de servicii și se află în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate. Clinica Korall este deținută de Botond Bodis, iar în ultimii 2 ani a avut aceeași cifră de afaceri - 4,6 milioane lei.

Regiunea Centru Din regiunea Centru, cea mai mare cifră de afaceri este înregistrată de Hiperdia SA Brașov. Ca rețea, Hiperdia ocupă locul trei pe țară după cifra de afaceri. Compania se concentrează pe imagistica medicală, iar analizele medicale și consultațiile de specialitate completează platoul de servicii medicale. Centrul Hiperdia Brașov a crescut constant, din anul 2000, înregistrând în 2019 o cifră de afaceri de 108,7 milioane de lei și un profit de 14,4 milioane de lei. În anul 2000, compania raporta o cifră de afaceri de 100 de ori mai mică. Centrul medical Topmed, din Târgu Mureș, județul Mureș, se numără printre cele mai performante și profitabile centre private din Regiunea Centru, înregistrând o cifră de afaceri de peste 10 milioane de lei în 2019. Topmed deține o infrastructură dezvoltată – patru policlinici și un spital, care încorporează un centru de oncologie și radioterapie performant. Laboratorul asigură o gamă largă de analize de hematologie, biochimie, imunologie, bacteriologie, microbiologie și citologie. Din gama serviciilor de imagistică fac parte tomografiile de ultimă generație, mamografiile, precum și investigațiile ultra performante de verificare a densității osoase (Osteodensitometrie).


SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

RMN Diagnostica, cu sediul la Sibiu, a raportat una dintre cele mai mari creșteri a cifrei de afaceri pentru 2019 – peste 7,1 milioane de lei, o creștere destul de consistentă față de 2018 (4.7 milioane de lei). Cu sedii la Sibiu, Făgăraș, Brașov și Cluj, RMN Diagnostica este apreciată pentru imagistica medicală şi, mai ales, RMN, domenii în care deține experiență de peste 30 de ani la nivel european şi de 10 ani în România. La dispoziția pacienților există și un ambulatoriu de specialitate, cu acoperire largă pentru diverse domenii, o parte dintre acestea fiind acoperite de asigurările de sănătate. Prodia SRL, cu sediul principal la Miercurea Ciuc a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de 7,8 milioane de lei. Cu puncte de lucru în Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni și Cristuru Secuiesc, laboratorul de analize Prodia este unul dintre cele mai profitabile din zonă. Compania privată dispune de 47 de angajați și efectuează rezultate de laborator din peste 20 de categorii mari: alergologie, biochimie, imunologie, toxicologie, genetică etc. Terra Aster este cel mai mare centru medical privat din Alba Iulia și oferă servicii de consultanță de specialitate, de imagistică și analize de laborator. Compania a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de peste 7 milioane de lei, având 48 de angajați specializați în diverse domenii: medicină generală, ORL, pediatrie, psihiatrie, oncologie, cardiologie, neurologie, nutriție și dietetică. Grupul Paltinul se numără printre cele mai mari instituții private din Sibiu, cu o cifră de afaceri de 4,4 milioane de lei raportată în 2019. Deschisă la 1 august 1994, Clinica Paltinul oferă o bază logistică largă pentru activități medicale și este organizată într-un concept modern, cu un sistem implementat de management al calității. Din 2005, activitățile de Securitate și Sănătate în Muncă, nou abordate prin Casa Paltinul, au deschis o soluție care se adresează în special companiilor ce urmăresc creșterea productivității muncii angajaților. În anul 2011 este deschis un nou punct de lucru: Clinica Paltinul – Spital Victoria. Un laborator pentru analize medicale este pus la dispoziția românilor, inclusiv prin contractare de la casa de asigurări, dar veniturile sunt completate de laboratorul de specialitate, de recuperare medicală, spitalizarea de zi și continuă. Centrul medical Dora Medicals, cu sediul principal în Târgu Mureș, județul Mureș, oferă consultații medicale de specialitate, servicii de imagistică și un laborator de servicii medicale. Cu puncte de lucru în Reghin și Miercurea

Nirajului, compania a înregistrat în 2019 cea mai bună de cifră de afaceri – peste 5,6 milioane de lei, cu un profit net ce a depășit 1 milion de lei.

Zona de Vest În zona de vest, lider în afaceri este grupul Bioclinica, situată pe locul patru la nivel național după cifra de afaceri. În Arad, cifra de afaceri a Bioclinica SRL a depășit pragul de 10 milioane de lei, ajungând la 11,1 milioane - o creștere constantă în ultimii 20 de ani. Clinica Laser System, care include un laborator, ambulatoriu de specialitate și staționar de zi, se află, de asemenea, în creștere continuă. În 2019, compania din Arad a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri, care a depășit cifra de 7,5 milioane de lei, dar și a profitului net – peste 1,1 milioane de lei. Laboratorul de analize medicale, certificat RENAR, înființat în anul 2001, a fost unul din marii deschizători de drumuri pe piața serviciilor medicale private din Arad. Compania s-a extins constant și acum oferă servicii de recuperare medicală, un ambulatoriu de specialitate, spitalizare de zi, precum și două clinici de îngrijiri paliative, o a treia unitate de îngrijiri paliative urmând să fie deschisă în curând. Centrul de imagistică Telescan de la Timișoara, specializat pe explorarea prin RMN a întregului corp, oferind siguranță prin aparatele de ultimă generație pe care le deține. Centrul de imagistică a fost preluat de Regina Maria și face acum parte din rețeaua Regina Maria. Centrul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2 milioane de lei în 2019.

67


68

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

69

Potențialul agricol al Câmpiei Transilvaniei, pus în valoare de SC Tutu Trans SRL de Alin ZAHARIE

În anul 2000, în peisajul economic al județului Mureș își făcea apariția societatea Tutu-Trans SRL, coordonată de, pe atunci, tânărul Petru Moldovan. Societatea a pornit practic de la o basculă de tip Irak, fabricație românească, ajungând în prezent la un parc auto format din 22 de camioane care deservesc activitatea de transport intern și internațional. Activitatea de transport fiind extrem de bine consolidată în ultimii 10 ani, a fost completată în cele din urmă de cea agricolă, astfel că în anul 2011 s-a trecut la aprofundarea acestui domeniu, unul extrem de ofertant, dat fiind faptul că zona Câmpiei Transilvaniei este una extrem de propice agriculturii. „Având partea de transport agregate, activând în zona de Câmpie, mai exact la Șăulia, văzând culturile agricole existente acolo, am zis să încercăm să ne axăm și noi și pe această activitate. Am luat teren în arendă, am achiziționat un tractor și ne-am apucat de agricultură. Încet-încet tot ne-am extins, fapt pentru care în prezent lucrăm o suprafață de aproximativ 300 de hectare în zona localităților Crăiești, Băla și Milaș. Producția obținută vine valorificată. În acest sens, am construit un spațiu de depozitare și un uscător în Crăiești tocmai în ideea de a putea valorifica producția cât mai eficient și nu din câmp”, afirmă Petru Moldovan, administratorul SC Tutu Trans SRL. Pentru a realiza aceste proiecte a fost nevoie de multă implicare fizică și psihică, finanțare continuă, de investiții în imobile, echipamente, oameni pentru a dezvolta această ramură și a culege roadele în anii ce au urmat. Anul agricol 2020 poate fi trecut la capitolul BUN este de părere Petru Moldovan. „Anul acesta am avut cultivat porumb, floarea soarelui, grâu și sfeclă. Grâul este recoltat cu o producție medie de 5.800 de kilograme la hectar. Ținând cont de dificultățile din acest an, ne declarăm mulțumiți de producția obținută. La fel și în ceea ce privește celelalte culturi - ele se prezintă bine în câmp, sperăm la o producție bună din partea lor”, spune administratorul Tutu Trans. Nu trebuie neglijată componenta zootehnică a businessului agricol coordonat de Petru Moldovan, respectiv interesul pentru vacile de carne, cele din rasa Black Angus. „Intrând în acest domeniu al agriculturii, într-o dimineață la cafea am aflat de un program derulat prin Direcția Agricolă intitulat «Ajutor de minimis pentru achiziționarea de către producătorii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline și/sau tauri de reproducție din rase de carne». Nu am stat pe gânduri, astfel că am achiziționat zece exemplare din rasa Black Angus. În prezent, efectivul de animale însumează un număr de 40 de capete. Sunt niște „vaci domnești”, ușor de întreținut, deloc pretențioase, fapt pentru care am considerat că este firesc să ne mărim efectivul, mai ales că activitatea agricolă asigură și furajarea animalelor prin cerealele care rămân în urma selectării acestora, așa-zisele resturi care nu pot fi comercializate. Practic, încercăm să exploatăm la maxim tot ce producem, cerealele, iar ce rămâne folosim ca suport pentru furajarea animalelor”, explică Petru Moldovan.

Valorificarea este acoperită acum doar de partea de cultură mare, fără să fie exclusă și valorificarea cărnii de vită. „Nu am început să ne axăm pe partea de valorificare a acestor vaci de carne; doar la cunoscuți, ca și parte de delicatese. Avem de gând să dezvoltăm acest sector de creștere al animalelor, inclusiv accesarea de fonduri pentru dezvoltarea industriei de procesare a cărnii. Dacă lucrurile decurg bine, accesând fonduri, luăm în calcul și achiziționarea unui abator mobil, proiect promovat de fostul ministru al Agriculturii Petre Daea”, spune Petru Moldovan.

Cooperativa Agricolă „Câmpia Transilvaniei” Un aspect prea puțin luat în calcul de fermieri este cel al formelor asociative, al cooperativelor agricole mai exact. Nu și pentru Petru Moldovan, cel care a înființat Cooperativa Agricolă „Câmpia Transilvaniei”, organism care să coaguleze fermierii din Câmpia Transilvaniei. „Cooperativa a pornit la drum cu cinci membri, iar în prezent numărul membrilor s-a extins la 11. Urmează să modificăm statutul, astfel încât cooperativa va avea aproximativ 16-17 membri fermieri. Aceștia sunt din comunele Crăiești, Rîciu, Urmeniș și Silivașu de Câmpie. Se vede avantajul unei astfel de cooperative: totul în ziua de azi se vinde la volum, în cantități mari, iar în momentul în care suntem mai mulți, având o suprafață de teren mult mai mare, putem achiziționa input-urile la un preț mult mai bun, plus vânzarea cerealelor. Nu e totuna când vorbești de mii, chiar zeci de mii de tone sau când vorbești de câteva sute. Scopul nostru este să ne unim mai mulți fermieri, să avem cantități și volume mai mari pentru a obține


70

AGRO TB

un preț mai bun”, afirmă Petru Moldovan, fondatorul Cooperativei Agricole „Câmpia Transilvaniei”. Componenta agricolă a businessului coordonat de Petru Moldovan se dorește a fi extinsă, atât în ceea ce privește dotarea cu spații de depozitare, cât și lărgirea arealului în ce privește membrii din cadrul cooperativei agricole. „SC TUTU TRANS SRL s-a extins și am achiziționat și un depozit de cereale la Sărmășel Gară, în ideea în care dorim să ne extindem pe toată zona de Câmpie, inclusiv în județul Cluj pe o rază de 20-30 km. De asemenea, dorim să atragem din toate zonele unde suntem prezenți fermieri care vor să colaboreze cu noi și, eventual, să adere la cooperativa noastră. Depozitul de la Sărmășel Gară este autorizat, funcționabil. Are o capacitate de 5.000 de tone. În acest an urmează să mai finalizăm o hală de 1.200 mp cu o capacitate de 5.000. Per total, ajungem la o capacitate de depozitare de 10.000-12.000 de tone la Sărmășel Gară. Acest spațiu, pe lângă faptul că va deservi societatea Tutu-Trans, va deservi și cooperativa și pe toți cei care vor dori să apeleze la noi în ce privește partea de depozitare”, declară Petru Moldovan.

Corelarea instituțiilor statului De la teorie la practică e nevoie de multă muncă, dar și de sprijin din partea celor în măsură să ajute la dezvoltarea agriculturii, este de părere Petru Moldovan.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„În teorie, lucrurile sunt frumoase în agricultură, dar la modul practic, lucrurile nu stau chiar așa. Există în România anumite lucruri prin care instituțiile statului nu prea cooperează între ele, fapt dăunător pentru fermieri. Sunt tot felul de proiecte cu finanțare europeană, dar nu putem îndeplini anumite condiții tocmai din această lipsă de corelare între instituțiile statului. Aici vreau să mă refer la contractele de arendare. Neaplicându-se legea, foarte mulți cetățeni nu sunt de acord să-și facă contractele de arendă. În cazul proiectelor europene, dacă nu ești cu toate actele în regulă, nu poți obține finanțarea. Cred că Ministerul Agriculturii, cu APIA și cu AFIR, ar trebui să fie instituții mai cooperante în ceea ce privește astfel de situații, să poți accesa fondurile. De exemplu, un membru cooperator are în portofoliu 300 hectare pe care le cultivă, însă numai 30 hectare înregistrate la APIA, din cauza lipsei de voință a cetățenilor să întocmească contracte. Din păcate, nu se ia nicio măsură în astfel de cazuri, fapt ce încurcă foarte mult fermierii care într-adevăr au un potențial. Tocmai din cauza acestor aspecte sunt fermieri care nuși pot duce la îndeplinire anumite proiecte. Este necesară corelarea instituțiilor statului, astfel ca lucrurile să meargă mult mai bine, iar fermierii, cei cu o viziune de viitor, să poată accesa fonduri europene”, afirmă Petru Moldovan.

În loc de concluzie „Acum, cooperativa agricolă are ca și activitate doar partea de cultură mare. Dacă reușim să o dezvoltăm, dacă lucrurile merg conform planului, dorim să ne axăm și pe partea de procesare și vânzarea a cărnii și laptelui. Asta ar fi ideea, ceva extrem de necesar în zona noastră, să dezvoltăm o agricultură mixtă. Doar pe cultura mare nu putem să ajungem la un grad de dezvoltare care să ne permită să concurăm cu alte cooperative din sudul sau vestul țării”, a concluzionat Petru Moldovan.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

71

PROGRAM DEDICAT MEDIULUI RURAL ÎN VALOARE DE 30 DE MILIOANE DE EURO de Dorel VIDICAN

Ministerul Agriculturii a lansat recent, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, ghidul aferent Programului Național – Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural. În cadrul acestui program, persoanele interesate să pună bazele unei întreprinderi sociale vor putea beneficia de un sprijin de până la 200 mii euro pentru investiții. Despre acest program, analiza SWOT privind Planul Naţional Strategic și ajutoarele notificate de MADR la Bruxelles aflați mai multe în interviul acordat publicației noastre de către ministrul Adrian Oros.

D-le ministru Adrian Oros, se vorbește de un Programul Național privind înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural, ce ne puteți spune despre el? Împreună cu Ministerul Fondurilor Europene lucrăm, pe lângă Programul Național de Creștere a Rezilienței – ce include cele două proiecte referitoare la Strategia de gestionare a apei și crearea rețelei de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești, lucrăm la încă două noi forme de sprijin: măsura pentru facilitarea la piața locurilor de muncă a tinerilor cu vârsta între 16-29 ani, precum și încurajarea angajatorilor de a recruta personal din această categorie. Sprijinul public nerambursabil acordat va fi de maxim 75% din salariu + contribuții pentru acei angajați care au fost recrutați într-un post pentru care au specialitate și până la 50% pentru cei care au fost recrutați într-un post în care nu au specialitate. Cei fără studii vor beneficia de 350 euro/ lună, cei cu studii medii de 500 euro/lună, iar cei cu studii superioare de 750 euro/lună. Ministerul Agriculturii va încuraja fermierii angajatori din mediul rural să angajeze tineri cu pregătire de specialitate, absolvenți ai facultăților de profil.

O altă formă de sprijin se referă la economia socială în mediul rural, un program cu o alocare de 30 milioane de euro și care în funcție de numărul celor interesați se va putea aplica supra-contractare de până la 120 milioane de euro. În cadrul acestui program dedicat mediului rural, persoanele interesate să pună bazele unei întreprinderi sociale vor putea beneficia de un sprijin de până la 200 mii euro pentru investiții și, totodată, fiecare angajat al întreprinderii sociale va fi sprijinit lunar cu 2.250 lei. Una dintre condiții prevede ca pentru proiectele cu o valoare de până la 100 mii de euro, numărul de locuri de muncă create va fi de 5, iar dacă valoarea proiectului este de până la 200 mii euro, numărul de locuri de muncă create va fi minim 7. Se intenționează crearea de întreprinderi sociale atât pentru sectorul de prelucrare a produselor agroalimentare cât și pentru sectorul non-agricol. Astfel că se va îmbina sprijinul financiar pentru forța de muncă cu noi fonduri dedicate zonei rurale. Ministerul Fondurilor Europene a postat pe site în vederea consultării ghidul aferent acestei scheme.


72

AGRO TB Ce zice analiza SWOT privind Planul Național Strategic referitor la cel de-al doilea pilon, cel al dezvoltării rurale, cu alte cuvinte cum vor cheltui fermierii și administrația agricolă din România sumele alocate acestui pilon prin noul exercițiu financiar? Pentru perioada de programare 2021-2027 fondurile europene destinate Politicii Agricole Comune (PAC) vor fi acordate Statelor Membre pe baza Planului Național Strategic PAC, conform propunerii de Regulament a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul Politicii Agricole Comune (Planurile Strategice PAC) și finanțate de Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Propunerea de Regulament a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul PAC și finanțate din FEGA și FEADR se află în proces de negociere în cadrul grupurilor de lucru la nivelul Consiliului UE. Conform propunerii de Regulament, Planul Național Strategic (PNS) este documentul prin care se pune în aplicare sprijinul Uniunii Europene finanțat din FEGA (Pilonul I) și FEADR (Pilonul II) vizând atât plățile directe şi măsurile de piață (intervenții sectoriale) finanțate din pilonul I (FEGA) cât şi alte tipuri de intervenții (investiții, plăți compensatorii, sume forfetare) finanțate din Pilonul 2 (FEADR). Sprijinul prin Planul Național Strategic 2021- 2027 al României se va concentra pe atingerea următoarelor obiective: 4 promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară; 4 consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității; 4 îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric. Pornind de la analiza socio-economică realizată la nivelul MADR în urma consultărilor cu partenerii sociali, sprijinul pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a spațiului rural se va concentra în special pe susținerea fermelor de familie şi întinerirea generațiilor de fermieri, pe investiții în procesarea produselor agricole pentru crearea de valoare adăugată, dar și pe investiții la scară mică în dezvoltarea zonelor rurale. În acest sens, direcțiile de acțiune vizează: 4 Investiții în modernizarea, restructurarea şi creșterea competitivității fermelor cu accent pe fermele de familie; 4 Instalarea tinerilor fermieri 4 Sprijin pentru cooperare în vederea integrării producției pe lanțul agroalimentar; 4 Gestionarea riscurilor la nivel de fermă; 4 Investiții în crearea şi dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea şi marketingul produselor agroalimentare; 4 Investiții în infrastructura de irigații; 4 Investiții în infrastructura la scară mică (de apă/apă uzată, rutieră etc.) în mediul rural inclusiv prin LEADER; 4 Cooperare în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă nevoilor specifice ale fermierilor; 4 Plăți compensatorii pentru angajamente în materie de mediu și climă și alte angajamente, constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone sau pentru dezavantaje; 4 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea activității în vederea dezvoltării economiei rurale (turism rural, activități nonagricole din amonte și avalul agriculturii).

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care au fost ajutoarele notificate de catre MADR la Bruxelles pentru pierderile înregistrate din cauza pandemiei și cum/când vor fi ele plătite? Ajutoarele notificate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Comisia Europeană sunt următoarele: 4 Ordonanța de urgență a Guvernului privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Aceasta reglementează acordarea unui ajutor de stat pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, funcție de categoriile de suine, respectiv suine la îngrășat și/sau animale de reproducție. Bugetul alocat este de 119.560 mii lei. 4 Ordonanța de urgență a Guvernului privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Aceasta reglementează acordarea unui ajutor de stat pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, funcție de speciile și categoriile de păsări, respectiv pui de carne, pui de curcă, găini ouătoare, găini rase grele și pui eclozionați. Bugetul alocat este 109.800 mii lei. 4 Ordonanța de urgență a Guvernului privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19. Acesta reglementează acordarea unui ajutor de stat pe cap de animal pentru exploatațiile agricole cu un efectiv de minimum 91 capete femele adulte bovine înregistrate în RNE la data de 1 iulie 2020. Bugetul alocat este de 35.700 mii lei. Toate acestea s-au publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, în data de 2 septembrie 2020. Având în vedere că cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat se depun în termen de 20 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a Ordonanțelor de Urgență ale Guvernului, invităm fermierii la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București în vederea solicitării ajutorului de stat. Fermierii pot transmite cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative şi prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail. De asemenea, MADR vine în sprijinul producătorilor agricoli în anul 2020 prin măsuri cu caracter excepțional. Comisia Europeană a modificat Regulamentul (UE) nr.1305/2013 și a introdus o măsură specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excepțional în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) ca răspuns la epidemia COVID-19. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se află în plin proces de fundamentare a fișei măsurii 21 - Măsura specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia COVID, pre-notificată la Comisia Europeană, prin care se acordă sprijin financiar fermierilor din sectorul bovine, ovine, legume (inclusiv tomate) fructe și cartofi în vederea reluării fluxului tehnologic normal al fermei și menținerea viabilității acestora. Sprijinul per beneficiar va fi de maxim 7.000 euro și va fi acordat pe intervale de dimensiune a exploatației. Bugetul total alocat este de aproximativ 150 milioane de euro. Suma forfetară urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020. De asemenea, alocarea totală a măsurii 21 nu poate depăși 2% din alocarea FEADR, respectiv 150 milioane de euro. Această măsură urmează să fie aprobată în cel mai scurt timp în Comitetul de Monitorizare prin procedură scrisă.


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

73

Tehnologia, cheia succesului în agricultură pentru Dorel Istrate de Alin ZAHARIE

Câmpia Transilvaniei nu duce lipsă de oameni destoinici, devotați agriculturii, domeniu propice acestei zone ca urmare a dărniciei solului existent pe aceste meleaguri. Deoarece natura este darnică pentru om, acesta încearcă să pună în valoare întreaga bogăție - o face cum știe el mai bine, iar rezultatul este unul pe măsură. Un astfel de exemplu este dat de Dorel Istrate, administratorul SC Istrate ServProd Șăulia, cel care a înțeles că tehnologia și cunoștințele sunt cele care desăvârșesc pe deplin rodul pământului.

Primii pași Cu o experiență în agricultură de peste un sfert de veac, Dorel Istrate a pornit la drum ca mecanic, meserie care avea să-i deschidă noi perspective asupra vieții. „Un unchi de-al meu deținea cel mai bun teren agricol din Șăulia. El cunoștea potențialul terenului agricol din zonă și a venit cu ideea să ne apucăm de agricultură, mai mult pentru noi. La acea vreme am ajutat foarte mult fostele CAPuri din zonă. Cum am lucrat în cadrul ITSAIA, am ajutat foarte mult inginerii agronomi din zona de Câmpie, iar în momentul în care am luat pământul, i-am rugat să-mi ofere un utilaj ca să pot ara. Exista atunci un pic de ranchiună între oameni, pe fondul trecerii de la stat la proprietatea privată, iar invidia era destul de pronunțată. Inginerul Bacali a spus atunci: cine și-a luat pământ, să-și cumpere și tractor! Astfel, în anul 1991 am cumpărat un tractor U650. Deși l-am cumpărat nou, nu mi-a plăcut deloc să lucrez pe el. Am angajat un băiat care făcea practică, el fiind cel care m-a ajutat”, povestește Dorel Istrate. Un moment important în dezvoltarea agricolă a fost anul 1994, odată cu înființarea SC Istrate ServProd Șăulia, trei ani mai târziu având loc marea schimbare de optică în ceea ce privește utilajele necesare pentru o agricultură performantă. „În ianuarie 1994 am înființat societatea SC Istrate ServProd SRL. Prin Comcereal am achiziționat o combină românească SEMA, de asemenea nouă. Am angajat personal și am început să activez în domeniul agriculturii. În 1994 am mai achiziționat vreo trei tractoare, am început să iau pământ în arendă. Am avut niște ani grei. În 1997 am fost pentru prima dată în Germania de unde am cumpărat o combină Claas Dominator 85. De atunci am început să văd un pic altfel lucrurile, să văd alte utilaje cu altă viteză de lucru. Așa se face că în 1998 am mai cumpărat o combină Claas mai performantă”, își amintește Dorel Istrate. Astfel, firma fondată de agricultor a început să se dezvolte. Treptat. „Așa se explică faptul că avem în lucru o suprafață de doar 400 de hectare, teren luat în arendă. Aveam două combine performante și am început să prestez și servicii. M-am îndreptat spre zona de sud a țării cu acestea, în special în zona Călărași, inclusiv în Balta Brăilei am ajuns să lucrez cu utilajele mele. Cei de acolo aveau culturi foarte bune, dar erau deficitari în ceea ce privește utilajele agricole de viteză. Pe lângă combinele de recoltat am avut în partea de sud și două

camioane pentru transportul cerealelor din câmp la bază. Campaniile agricole din 1999 până în 2005 au fost marcate de serviciile pe care le prestam în partea de sud a țării. În paralel făceam agricultură și aici în zona Șăulia, dar la o scară mult mai mică față de ce se făcea în sud, în Bărăgan”, mai spune Dorel Istrate.

Producerea de semințe Pământ fertil, utilaje performante, dar parcă mai lipsea ceva. Dorel Istrate a înțeles ce anume și a trecut la producerea de semințe, ajungând un client fidel al unor mari companii precum KWS, Caussade, Stațiunea Turda. Pentru acest lucru, un aspect definitoriu a fost cel al cunoștințelor acumulate în cadrul USAMV Cluj, în cadrul Facultății de Agronomie. „Am început să produc semințe începând cu anul 2004, după ce am fost vizitat de reprezentanții Inspectoratului de Semințe, care s-au convins că am făcut agricultură. Am produs semințe pentru firme mari, precum KWS, Caussade, inclusiv pentru Stațiunea Turda. Am avut ani de glorie cu ei; s-au făcut bani frumoși în acea perioadă”, spune cu entuziasm agricultorul. Dorel Istrate recunoaște că pentru acest lucru este nevoie de pregătire tehnică, pe care a deprins-o datorită studiilor. „Eu am terminat profilul mecanic și m-a ajutat extrem de mult. Mecanica, până la urmă, mi-a dezvoltat ideile, mi-a arătat ce înseamnă să faci tehnologie. Dar mai lipsea ceva pentru ca totul să fie complet, respectiv


74

AGRO TB

partea de cunoștințe. Nu știam grupele de plante, plus alte aspecte ce țineau de culturile agricole. În acest context, facultatea m-a ajutat extrem de mult. Deși am făcut studiile la ID (Învățământ la Distanță) și nu ne putem compara cu cei care studiau la zi, cu toate acestea aș putea preda agronomie multora, fără să supăr pe cineva”, mai spune administratorul SC Istrate ServProd Șăulia. Anul agricol 2020 stă tot sub auspiciile producerii de semințe, fapt pentru care și parcul de utilaje este unul pe măsură. „În acest sens, am achiziționat utilaje noi. Vreau să învăț mai multe despre acest sector, în condițiile în care avem un teren extrem de fertil. Putem să facem acest lucru, plus că există cerere. Ne axăm pe semințe de grâu, de orz și de soia. Pentru anul agricol 2020 ne-am axat pe cinci culturi: rapiță, grâu, orz, soia și sfeclă, la care se adaugă foarte puțin porumb. Ponderea cea mai mare ca și cultură este sfecla de zahăr, cultivată pe o suprafață de 90 de hectare”, afirmă Dorel Istrate.

Cum se prezintă culturile? „Din cauza schimbărilor climatice, mai bine zis al șocurilor care apar de la o zi la alta, anii în agricultură sunt tot mai grei. Anul 2020 nu face excepție, dar cu toate acestea pot să spun că am culturi care se prezintă bine, în condițiile existente în acest an. Avem rezultate bune la orz, la grâu suntem în plin recoltat, cu o producție între 5.000 și 6.000 kilograme la hectar, ceea ce este bine pentru acest an. Sfecla arată foarte bine, sper să ajungem la o producție de 80 de tone. La soia, dacă luna august nu va fi influențată de temperaturi ridicate, sperăm să avem o producție de 4 tone la hectar. În ceea ce privește rapița, estimez o producție de 4-5 tone la hectar”, calculează Istrate.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Utilaje performante, cheia agriculturii de succes Când vine vorba de societatea condusă de Dorel Istrate, vorbim de semănători performante, Horsch fiind cea mai nouă achiziție, combine performante, John Deere, Claas și Holmer pentru sfeclă, tractoare marca Fendt și, nu în ultimul rând, utilajul de erbicidat autopropulsat Caruel. „Am toată gama de utilaje noi, sunt printre cele mai performante, atât în ceea ce privește combinele, cât și tractoarele. Vreau să fac agricultură exact așa cum o simt eu, așa cum trebuie făcută. În prezent, pot spune că pun în aplicare tot ce am adunat ca și cunoștințe în cei peste 25 de ani de când activez în acest sector. Un factor extrem de important când vorbim de o agricultură performantă este managementul apei. Cine știe să păstreze apa, acela va face o agricultură performantă, folosind toată tehnologia pentru păstrarea apei în sol, care are rolul cel mai important. Pot spune că reprezintă 90% din rezultatul în agricultură”, a punctat Dorel Istrate. „Provin din două familii de oameni gospodari, lucru care este ereditar din punctul meu de vedere. Agricultura este zona unde nu poți minți. Agricultura te taxează imediat dacă nu ești corect. Dacă faci bine te răsplătește, iar când ai greșit, te atenționează imediat. În acest domeniu nu există cale de mijloc, ești și premiat pentru ce faci, dar poți fi și taxat dacă nu ești corect. Satisfacția pe care poate să ți-o aducă munca în agricultură este una maximă. Tot ce pot să spun este că îmi place”, Dorel Istrate, administratorul SC Istrate ServProd Șăulia


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

75


76

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

77


78

CULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premieră în cinematografia din România:

Vizionare de filme din bărci, la Astra Film Festival Peste 100 de spectatori îmbarcați în bărci sau hidrobiciclete au participat, pe 5 septembrie, la prima proiecție de film care a putut fi vizionată din bărci care plutesc pe un lac.

Prima seară a festivalului de film Astra, organizat la Sibiu pentru al 27-lea an, a debutat cu pelicula „Povestea lui Fatat” (Liban, Ibrahim Harb), o poveste despre iluzii și faptul că întotdeauna există o speranță. În acest an, Astra Film Festival a fost organizat în două părți: în spațiul liber și online. Cineaștii și iubitorii de film documentar s-au bucurat și în acest an de proiecțiile oferite în cadrul Astra Film Festival. Ediția a 27-a a festivalului s-a desfășurat în aer liber și online: Astra Film Festival Open Air (4-13 septembrie) și Astra Film Festival Online (16-25 octombrie). Formatul AFF 2020 a pus în prim plan măsurile de protecție necesare pentru ca festivalul să ofere condiții de siguranță pentru participanți. Anul acesta, mai mult ca niciodată, publicul este Partenerul principal al Astra Film Festival, au anunțat organizatorii în debutul evenimentului. „Într-o perioadă plină de incertitudini, un lucru a rămas mereu cert: Astra Film Festival va fi prezent și în acest an la întâlnirea cu publicul. Vă invit să începem toamna cu o sărbătoare

a cinematografiei și să trecem împreună printr-o experiență unică, la fel de nouă pentru publicul nostru și pentru noi, organizatorii”, a spus regizorul Dumitru Budrala, director fondator al festivalului. Astra Film Festival Outdoor s-a desfășurat în perioada 4 - 13 septembrie, în aer liber: la Muzeul Astra și în Centrul Istoric al Sibiului, care au luat locul sălilor de cinema. Astra Film Festival Outdoor a inclus proiecții de film, întâlniri cu autorii, discuții, programe speciale și concerte. Astra Film Festival Online se va desfășura între 16-25 octombrie prin intermediul platformei festivalului, care va găzdui o parte din filmele aflate în programul oficial. Totul va fi disponibil online pentru public pe teritoriul României. Unele producții vor putea fi accesate și după încheierea perioadei oficiale a festivalului. AFF Online va găzdui și un program dedicat industriei, care va cuprinde o serie de activități cu desfășurare în mediul virtual. Premiera din acest an a fost oferită în cadrul Programului Valuri AFF - un eveniment original Astra Film Festival, care îi oferă publicului o senzație aparte: plutirea pe apă sugerează, deopotrivă, nesiguranța vremurilor și, totodată, conexiunea strânsă cu natura și cu Frumosul care ne înconjoară și pe care, din cauza valurilor vieții de zi cu zi, uităm uneori să-l privim. „Am vrut să ne folosim de oportunitățile care apar chiar și în condițiile constrângerilor cauzate de pandemie. De aceea am decis să facem pentru prima dată, din 1993, festivalul în aer liber. Iar în acest muzeu miraculos există tot acest spațiu, lacul, bărcile și superbele mori de vânt”, a argumentat directorul fondator al festivalului. Astfel, în acest mod au putut fi privite filmele „Arta pe scena nouă” (2020) – balet pe muzica Mariei Tănase, „Transalpina, drumul regilor” (2017, Dumitru Budrala), „iHuman” (Norvegia, Tonje Hessen Schei) - un thriller politic despre inteligenţa artificială, putere și subjugarea societății.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

79

Rețete vechi de 300 de ani - inspirație pentru bucătăria Palatului Brukenthal Administratorii Palatului Brukenthal din Avrig au organizat, pe data de 4 septembrie, pentru pasionații de istorie și gastronomie o seară de promovare a noului meniu al restaurantului „Edenul Transilvaniei”, aflat în Gradina Palatului. Curios este că noile bucate sunt inspirate din rețete vechi, folosite inițial în bucătăria Palatului. „Inspirația noastră vine din cercetările făcute și rețetarele găsite în vechea bucătărie a Palatului, cu meniurile preferate ale Baronului de Brukenthal, cu influențe transilvănene, austroungare și chiar și balcanice”, au anunțat organizatorii, care astfel au decis să dea start evenimentelor ce vor avea loc în anul jubiliar 2021 la Palatul Brukenthal la Avrig, cu ocazia aniversării a 300 de ani de la nașterea baronului Samuel von Brukenthal. Vienese Tapelspitz (Vită fiartă în arome cu sos de mere și țelină), Imperial Austrian Veal Schnitzel, Gulașul Tradițional de Vițel cu cartofi, Puiul la Cărămida de la Zagreb sau Pljeskavica „burger-ul” sârbesc - asortate cu hribi și gălbiori din pădurile Transilvaniei sunt câteva dintre bucatele care se regăsesc în noul meniu. Arnold Gunter Klingeis, vicepreședinte și membru fondator al Asociației Proiect Transilvania, a transmis că pentru a marca, așa cum se cuvine, această frumoasă și deosebit de importantă aniversare, administratorii Palatului Brukenthal din Avrig (fosta reședință de vară a baronului), pregătesc o serie de evenimente, grupate sub tema „Brukenthal - 300 de ani”. Cea mai mare parte a acțiunilor incluse în programul viitorului an jubiliar vor fi dedicate publicului larg, astfel încât numărul beneficiarilor acestei sărbători să fie cât mai mare. „Astfel, în anul 2021, „Palatul Brukenthal - The Fashion Palace - Avrig” va fi gazda evenimentelor din domeniul modei, culturii, artei, științei și tehnologiei. Toate vor fi organizate în concordanță cu spiritul și felul de a fi „modern” al Baronului Samuel von Brukenthal”, a spus Arnold Gunter Klingeis.

Samuel von Brukenthal, primul guvernator al Transilvaniei Samuel von Brukenthal (26 iulie 1721 - 9 aprilie 1803) a fost primul guvernator al Transilvaniei. Fiul cel mic al unui jude regal de origine germană, Samuel von Brukenthal a fost contemporanul lui Voltaire, al lui Jean-Jacques Rousseau, al Mariei Teresa, al tuturor marilor miniștri ai Europei din perioada respectivă. Fostul guvernator a arătat o deschidere deosebită spre inovație, modernitate, știință și tehnologie, artă, cultură, literatură, diplomație, fiind una dintre cele mai importante personalități ale vremii. Numit guvernator al Transilvaniei, revine la Sibiu unde, după modelul vienez, își construiește un palat în stilul barocului târziu. Spațiul fastuos al acestei reședințe adăpostea seratele muzicale și literare patronate de baron, galeriile de artă, cabinetul de stampe și biblioteca.

În anul 1770, Baronul Samuel von Brukenthal oferea amatorilor de frumos posibilitatea de a vizita galeria sa de artă europeană. Aceasta a devenit, în 1817, muzeu public, una dintre primele instituții de acest gen din Europa. Colecțiile de artă europeană ale baronului Samuel Brukenthal au fost deschise publicului încă din 1790, cu trei ani înaintea inaugurării Muzeului Louvre din Franța. Prin testament, Baronul Samuel von Brukenthal a dispus deschiderea Palatului ca muzeu public, gestul său înscriindu-l astfel în rândul marilor iluminiști ai veacului. Administratorii domeniului au lansat și un concurs de proiecte pentru agenda culturală a anului jubiliar „Brukenthal - 300 de ani”. Împreună cu membrii Asociației „Proiect Transilvania”, administratorii urmează să premieze cele mai bune propuneri cu suma de 10.000 lei, pentru ca apoi să se implice în organizarea și promovarea fiecărui eveniment.


80

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Veniți pe Via Transilvanica, drumul care ne unește de Ligia VORO

Via Transilvanica e asemenea El Camino, însă aș spune că e mai mult decât un drum pelerinaj. E un drum care obligă la cunoaștere profundă, în multe domenii, un drum care unește Putna bucovineană și romanica Drobeta Turnu Severin, la acea bornă punct de cotitură în istoria noastră – podul lui Apolodor din Damasc, ce a rămas din el. Simt că vă înșel puțin vorbind despre un proiect pe care îl cunosc doar din fotografii, însă mi-am bătut județul, știu zonele pe care le străbate, astfel că îmi mai trece din senzația aceea că scriu fără să îl fi palpat cu pasul. La început au fost 120 de km în județul Mureș, apoi 160, astfel că e cel mai lung traseu județean al Via Transilvanica, drumul care a început să își construiască povestea în 2018, chiar mai devreme după cum spuneau ambasadorii săi. Traseul a fost inaugurat la sfârșit de iulie, în prezența celor care au contribuit la realizarea sau se bucură de rapiditatea cu care Via Transilvanica adaugă kilometru după kilometru, dintre care aproape 300 doar anul acesta, în ciuda pandemiei.

Via Transilvanica, la ultima bornă mureșeană Creierul acestui proiect, Alin Ușeriu are meritul că a unit oameni diferiți în acest proiect, iar mai târziu că ne-a adunat în Parcul Petofi din Sovata pentru a vedea ultima bor-

nă de andezit din județul Mureș, bine ancorată în ciment. O bornă, pentru cei curioși, cântărește “doar” 230 kg. Însă proiectul nu este despre piatră, ci despre mințile, sufletele și brațele puse în Via Transilvanica, despre nucleul de oameni deschiși la minte care acceptă că mai au de învățat. Așa a ajuns traseul din județul Mureș cu 40 km mai lung. “Este într-adevăr un organism viu pentru că acolo unde sunt implicați oamenii este viață, noi atunci când am făcut proiectul, l-am făcut de acasă, l-am făcut din cunoștințele noastre și este imposibil să ai cunoștințe pentru toată țara. Am vrut foarte mult să trecem prin Reghin, am încercat să căutăm oameni ai locului, am încercat să căutăm asociații, am încercat să căutăm drumuri, nu le-am găsit, nu ne-am descurcat și atunci ne-am dat bătuți, pentru că, ca să mergi pe drumurile europene sau pe drumurile județene circulate nu este sigur, nu este vorba despre turism, este mai mult o protecție. Așa că au intervenit cei de la Mureș Runners, a intervenit știința locului, a intervenit comunitatea de pe Valea Gurghiului, mi-am dat seama că la un moment dat suntem puși în fața faptului împlinit că nu mai sunt 120 câți speram noi pentru județul Mureș, ci că sunt 160 între timp, dar am avut și parte de susținere financiară. Acuma sigur că nu toți kilometrii din Mureș sunt cumpărați, noi am stricat din banii celorlalte județe, pentru că sunt oameni care au dat pentru Alba, de exemplu. Sperăm să putem să recuperăm, sperăm că foarte mulți vor dori să fie parte parte din proiectul acesta”, consideră creierul proiectului. Poezia acestui proiect ne-a fost adusă de actorul Marcel Iureș.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“El a încolțit ca orice idee în câteva capete, a tot crescut sămânța aceasta, bineînțeles, după Santiago de Compostela, foarte multe exemple, el are, ca orice proiect frumos și mare, o fierbințeală, e fierbinte, drept pentru care ne-am topit toți la temperatura asta, ca să zic așa o metaforă pe ideea de a călători în susul și în josul istoriei împreună. Asta este extrem de important într-o lume în care globalizarea a dat greș după părerea mea, lumea e din ce în ce mai fragmentată, mai atomizată. Ca reffex, ca răspuns la sechestrarea aceasta a globalizării a tuturor, se poate trăi global, respectându-ți și partea locală. De fapt există și un slogan: Gândește global și acționează local. A fost suficient să ne încălzim, să ne încingem, am început să căutăm oameni care să spună: “da, e minunat”, am primit foarte multe confirmări. Fiind atât de fierbinte acest proiect, a stârnit rumoare și chiar entuziasm printre sponsori și cum e și normal să se întâmple, au sărit foarte foarte mulți voluntari, publicul a luat foc, nu numai publicul românesc, ci și diaspora românească. Într-un cuvânt are magnet, are un magnetism extraordinar acest proiect. Nu puteam să stau departe, mai ales că suntem prieteni, am gândit și făcut multe lucruri împreună, așa că acest proiect a venit ca o prelungire. Mulți spun că e o încununare, vom vedea, cert este că s-a întâmplat ca un vis, mai repede decât ne-am fi așteptat pentru că sponsorii au reacționat imediat aproape și din punct de vedere al timpului, totul s-a contractat extraordinar de mult, adică am făcut aproape trei sferturi din drumul acesta în nici 2 ani”, a vorbit Marcel Iureș care mai crede că doar trebuie să fim atenți doar la ce se întâmplă în jurul acestui drum. Alin Ușeriu, în ciuda modestiei sale, s-a dăruit cu totul acestui proiect și recunoaște atunci când este provocat. “Nu pot să faci un proiect monumental, nu pot să faci un proiect de anvergură, nu poți să faci un proiect național decât dacă pui la dispoziție tot, tot de cât ești tu în stare. Știu că domnul Mircea Miclea, la un moment dat, într-una din multele noastre discuții pe care le-am avut cu el, noi am mers mult pe jos, a zis: “Alin, nu este numai despre cât bine poți să faci, că bine poți să faci și în fața bisericii când ieși și ajuți pe cineva, tu trebuie să faci tot binele de care ești în stare în acest proiect”. Binele nu se termină niciodată, e ca răul. Eu când am făcut ultima ședință cu echipa, le-am spus un singur lucru că e un an greu, e un an dificil, e un an care are reguli noi pe care trebuie să le învățăm, virusul nu va pleca, noi sperăm să trăim în continuare și va trebui să trăim cu el. Ce trebuie să facem?, m-a întrebat echipa și le-am zis: trebuie să ne întrebăm dacă am făcut tot ce am putut și răspunsul trebuie să fie da. Sunt 60-70 de t de andezit care nu fac altceva decât să nu ne lase să ne pierdem pe acest drum, așa că mie nu îmi e frică să dăm tot pentru că, dacă e dat tot și nu mai puteai să dai mai mult, înseamnă că știi că ai făcut totul pentru un proiect admirabil și minunat”, spune Alin Ușeriu. Vă spuneam de modestia lui Alin Ușeriu, o simt și atunci când vorbește concret despre acest proiect și despre ce a însemnat să machetezi, să produci, să sculptezi și să îngropi aproape 300 de borne, fiecare a 230 de kg. “Efortul pe care îl facem aici nu este nici supraomenesc, este modul nostru de viață, sigur că avem multă energie și lucrăm și sâmbătă seara, și a trebuit să lucrăm și duminică pentru că nu am avut ce face pentru că sunt două tronsoane lungi din Via Transilvanica, este cel mai lung tronson de care ne-am apucat până acum, 282 de km. Nu este un traseu simplu, nu am vopsit un gard, am pus o piatră de andezit împreună cu comunitățile la fiecare kilometru, sculptată, deci este o operă de artă care nu te lasă să te pierzi, s-a vopsit la fiecare 30 – 50 - 70 m și s-au pus 267 de indicatoare care arată pericolele, intersecțiile, signalistica în general. S-a făcut un ghid excepțional de frumos pe fie-

TRAVEL

care etapă. Din stânca aceea de andezit din Munții Rodnei și până la piatra asta de andezit iarăși este un drum foarte lung”, explică acesta. Acuma sigur că poate fi interpretat la un moment dat și un pic fanatic modul acesta de a face proiecte. “În societatea civilă este nevoie de dăruire totală și este nevoie încă de schimbat o paradigmă care eu cred că există, noi, din societatea civilă, nu suntem cu nimic mai speciali, nu ești cu nimic mai special dacă ai grijă de bolnavi sau dacă faci voluntariat sau dacă faci proiecte mari, este singurul mod de viață pe care pot eu să îl recomand să ne ducă mai departe ca și societate, ca și familie, pentru sănătatea mintală. Așa că un proiect de felul acesta care trăiește, care poate trezește la viață vreo 400 de comunități prin care trece, aduce beneficii reale pentru fiecare comunitate. Trebuie să avem grijă de mediu, așa că trebuie să avem pro-

81


82

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sursa foto: Voicu Bojan iecte sustenabile, trebuie să avem grijă de țara noastră, așa că trebuie să avem proiecte coerente, trebuie să avem grijă de noi, așa că prin vacanțele noastre pe care le facem și nu cunosc un mod mai bun de a face o vacanță decât să mergi, să pui un pas înaintea celuilalt, este sănătos, cunoști oameni, cunoști locuri, cunoști istorie, cunoști natură, așa că Via Transilvanica este cel mai bun proiect pe care eu pot să îl recomand în anul acesta și de acum încolo”, mai consideră Alin Ușeriu. Alin Ușeriu ne-a amintit de cei fără de care acest traseu s-ar fi construit, dar ar fi fost mai dificil. Așa ne-a amintit de Mureș Runners. “Un club atât de puternic care a avut curajul să vină pe biciclete până aici, cred că trebuie să își folosească energia, priciperea, ospitalitatea și tot ce se poate pentru a face posibil El Camino din România, adică Via Transilvanica, care pleacă de la Putna și ajunge până la Drobeta Turnu Severin. Să ne ajutați să îl ținem folosit, curat, să îl ținem în viață. Nu este despre frații Ușeriu, despre Tășuleasa Social, despre români, maghiari, evrei, romi, este despre Transilvania, despre oameni, despre toți cei care pot să facă ceva pentru proiectul acesta”, a spus Alin Ușeriu. A amintit, de asemenea, de primarii și comunitățile din Brâncovenești, Ideciu, Solovăstru, Gurghiu, Hodac, Ibănești,

Eremitu, Chiheru de Jos, Sighișoara, Sovata, Vânători, Albești, Saschiz, care au făcut posibil acest traseu din românescul omolog al spaniolului El Camino.

Ambasadori cu vorba și cu fapta Proiectul Via Transilvanica care a adunat deja atâtea energii a devenit cunoscut și datorită ambasadorilor. “Chiar din prima clipă în care am fost invitat să fac parte din acest proiect din 2017, înainte cu un an să ia amploare la Alba Iulia, fiind prieten cu Tibi și cu Alin, am discutat despre acest proiect chiar la Tășuleasa Social și am crezut din prima clipă și nu am stat pe gânduri când mi s-a propus să îi fiu ambasador acestui proiect. Mergând prin multe colțuri ale lumii, prin Pirinei, prin Alpi, am văzut ce mult înseamnă să mergi pe trasee marcate, astfel că mi-am dat seama ce importanță are acest proiect. E făcut prin foarte multă muncă, Alin și cu prietenii mei de la Tășuleasa Social nu s-au lăsat în ciuda greutăților, au muncit cu dăruire și cu drag, cu siguranță dacă faci ceea ce îți place, pot să mergi mai departe”, a subliniat sportivul


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Toma Coconea care și-a propus să îl zboare, nu doar să îl alerge. “Anul acesta în ciuda greutăților și a pandemiei s-au inaugurat cei 285 de kilometri și sunt foarte încrezător că cât de curând vom finaliza acest proiect de la Putna la Drobeta Turnu Severin. Eu mi-am propus împreună cu Tibi (n.a. Tiberiu Ușeriu) să îl alergăm și sperăm să îl alergăm cât mai repede”, a continuat acesta. Via Transilvanica va fi un plus pentru turismul românesc. O parte din traseul pitoresc, cu zone extrem de diferite, la fel de diferite cum sunt și oamenii care compun comunitățile pe unde Via Transilvanica trece, Toma Coconea a apucat să îl parcurgă, un traseu pe care recunoaște că este foarte bine marcat. “Traseele sunt în general ușoare, care se pot face de oricine, și eu zic că e ceva aparte, fiecare traseu are ceva aparte”, a conchis acesta. Sportiv, Tiberiu Ușeriu recunoaște că Via Transilvanica este un proiect de anduranță, care unește, pe care îl va promova peste tot, în cursele sale. “Este un proiect de anduranță care necesită foarte multe resurse din toate punctele de vedere. Eu mă bucur foarte mult că am trecut de jumătate, dar ca în alpinism, jumătatea este vârful, mai trebuie să și cobori, cred că la fel este și în acest proiect, urmează un an – doi – trei, nu știu cât va mai dura, deci nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, trebuie să mergem mai departe și cu ajutorul susținătorilor putem să mergem mai departe. Eu cred că este vorba despre un traseu de lungă distanță care unește mai multe comunități, unește mai multe județe și eu cred că asta a prins foarte bine la public și cred că și Asociația Tășuleasa Social a fost destul de credibilă, pentru că suntem o asociație de 20 de ani care facem tot felul de fapte bune, mai ales suntem cunoscuți în zona noastră, în Bistrița, în zona Ardealului, și cred că toate astea adunate la un loc au contat foarte mult”, a punctat Tiberiu Ușeriu. Unul dintre primii ambasadori, Dragoș Bucurenci consideră că: “Eu cred că greul începe acum și va începe după ce

TRAVEL

acest drum va fi finalizat pentru că acest drum trebuie să fie un drum viu, trebuie să fie un drum pe care să mergem cu toții, să pedalăm cu toții ca el să fie al nostru. Via Transilvanica are nevoie de fiecare dintre noi, să ne luăm prietenii, surorile, frații, părinții, copiii, să ne luăm prietenii din străinătate, la drumeție, cu bicicleta, să le arătăm cât de frumoasă este Transilvania și ce proiect am știut să facem atunci când am stat laolaltă și am lucrat împreună”. Ca ambasador, Nicolae al României crede în acest proiect care ne obligă la cunoaștere. “Este proiectul nostru, al tuturor și sunt convins că va avea un ecou internațional. Scopul proiectului este de a evidenția frumusețile și bogățiile României, traversând diferite forme de relief, în timp ce pune în valoare România adevărată. Drumul care leagă două puncte de pe hartă, Putna și Drobeta Turnu Severin, unește în același timp cel

83


84

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

puțin 2000 de ani de istorie într-un cadru actual în care oameni din diverse părți ale țării au învățat să coexiste în peisajul natural atât de diversificat al țării noastre. Acest proiect, acest traseu arată puterea fiecărei comunități de a scoate în evidență lucrurile care ne unesc: dezvoltarea României, încurajarea turismului național și internațional și punerea în valoare a specificului local. România are atât de mult de oferit în ceea ce privește istoria, cultura, oameni, bucate alese, părerea mea este că ar fi păcat să păstrăm aceste lucruri minunate doar pentru noi”, a subliniat Principele Nicolae.

Au cuvântul susținătorii Susținători ai proiectului, dincolo de sutele de oameni care s-au împrăștiat în Parcul Petofi, se dovedesc și reprezentanții altor state sau români stabiliți o mare parte din viață în străinătate. “Via Transilvanica este ceva care ne unește ca țară, și vorbesc ca român, unește Țara Românească cu Moldova. Prin participarea pe acest drum unește fiecare individ cu ceilalți care se ocupă de acest drum. Nu depinde de posibilitățile financiare dacă poți să îi duci la plimbare pe Via Transilvanica. Este ceva bun pentru sănătatea noastră, este un impuls important pentru sănătatea industriei turistice locale”, a fost o parte din mesajul E.S. Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord în România. Prințul Dimitrie Surdza ne-a povestit cum a făcut cunoștință cu acest proiect și a fost acid la adresa parlamentarilor. “Am avut marea surpriza că au venit într-o zi la mine Tibi cu fratele lui și cu Prințul Nicolae pe care îl știu, îl știam mai bine pe bunicul său, Regele, și mi-au vorbit de acest proiect pe care eu îl găsesc extraordinar. Este un proiect care leagă toată țara. Susțin acest proiect pentru că este extraordinar pentru turism, iar 20 de inși au făcut peste 600 de km, iar 300 și ceva de deputați și peste 130 de senatori nu au putut să facă 200 de km de autostradă”, a spus prințul. Ar mai fi de menționat că una dintre bornele de piatră care sunt amplasate în Sovata a fost sculptată de către un sculptor localnic Bocskai Vince. Sculptorul a spus înainte de eveniment că tot ce a avut de spus se vede pe bornă. Bocskai Vince a sculptat, de altfel, cele două statui situate în centrul stațiunii, cea a lui Petofi Sandor, respectiv a lui Nicolae Bălcescu.

Fără sponsori e mai greu Chiar dacă la final, dar nu cei din urmă, fără sponsori, traseul de peste 1000 de km se prefigura a fi construit în vreo 30 de ani. Însă cu ajutorul parteneriatului strategic cu Raiffeisen Bank care l-a susținut cu 300.000 de euro va fi gata nu mult mai repede, ci extrem de repede. “Un pic de ursitoare suntem și noi, am fost alături de proiect de la început. Suntem la trei sferturi din drum și acest lucru nu ar fi fost posibil fără contributori. Așa ceva fără Consiliile județene, fără primării, fără oamenii locului nu o să putem cu toți banii din lume și pentru asta vă mulțumesc”, a spus Corina Vasile, reprezentant al partenerului. “Parteneriatul cu Tășuleasa Social a venit în mod natural în urmă cu mai bine de doi ani de zile, când montam primele borne în Bistrița-Năsăud și iată-ne undeva la trei sferturi din acest drum, inaugurând traseul Terra Siculorum. Aș vrea să spun că un drum este dovada implicării oamenilor care merg pe el, ne-am dorit să ajutăm acest drum prin crearea unei amprente digitale și am început cu site-ul via-

sursa foto: Voicu Bojan sursa foto: Voicu Bojan

transilvanica.com, iar apoi ne-am gândit că ar trebui să facem niște aplicații și prin urmare în această zi ne-am dorit să lansăm oficial cele două aplicații Via Transilvanica”, a subliniat Isabela Buhai, Regional Manager Endava.

Veniți pe Via Transalvanica La final, ce spun reprezentanții Tășuleasa Social despre acest proiect: “Traseul pe care îl vom amenaja are 1000 de km, de la Putna până la Drobeta Turnu Severin, iar din experiența noastră de drumeți, acesta se poate parcurge în mai multe săptămâni în totalitate sau parțial în câteva zile, după puterea și dorința călătorului. Infrastructura Via Transilvanica va furniza date despre posibilități de cazare si masă, dar și informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice. Drumul urmează să fie marcat cu elemente de identificare specifice, din materiale durabile, care să permită buna orientare a călătorului pe parcurs. Vom căuta să prezentăm cele mai corecte informații despre gradul de dificultate al traseului. Fiind vorba de amenajarea unui drum extins, aceasta se va face în mai multe etape, o primă porțiune fiind prevăzută pentru 2018 - primii 100 km: pe raza județului Bistrița-Năsăud. În 2020 am reușit să finalizăm 684 km în județele: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov și Mehedinți”. Așa că nu ne rămâne decât să vă invităm pe Via Transilvanica, drumul care unește și pe cei 160 km de Mureș.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EXCLUSIV

85

Turism în Delta Dunării: Potențial. Lipsă de viziune. Riscuri de Irina PAPUC & Ion SURDU

Pandemia Covid-19 și restricțiile de călătorie au determinat tot mai mulți români să caute mai bine ce are propria țară să le ofere din punct de vedere turistic. Determinați de circumstanțe, românii au căutat să vadă frumosul acolo unde acesta până mai deunăzi pălea pe fonul insulelor cu nisipuri fine și ape azurii sau faleze cochete ce te cheamă la un Vihno Verde, în zgomotoasele bătăi ale valurilor de ocean. Litoralul nu a fost o opțiune de neglijat, dar una dintre cele mai bune alternative - în contextul distanțării fizice - a fost frumoasa și calma Deltă a Dunării. Acolo unde biții nu zgârâie timpanele, iar luxul este oarecum impropriu. Am decis și noi în acest context să oferim paginilor dedicate secțiunii de Travel un spațiu special Deltei Dunării, dar mai ales să aflăm cât de ofertantă este această zonă pentru ardeleni. Astfel, pe lângă aspectele legate de turism și locații unice în țară pe care le oferă zona, am încercat să aflăm ce oportunități ar putea oferi Delta Dunării investitorilor din Transilvania și nu numai.


86

EXCLUSIV

Opt ore de condus cu mașina și puțin peste 500 de kilometri. Atât ne despart de orașul Tulcea și mult-așteptata noastră escapadă în Delta Dunării. 500 de kilometri și zero metri de autostradă, dar știam la ce ne-am angajat. Din Transilvania către Tulcea aveți, ca opțiuni, două trasee principale: noi am aplecat din Sibiu și am ales Valea Prahovei în detrimentul Văii Oltului, apoi Ploiești-Buzău-Brăila-Tulcea. Este bine să luați în calcul lucrările rutiere de pe traseu care vor genera ambuteiaje și cel puțin un popas de o oră, unde să mâncați și să vă reîncărcați bateriile. Noi am preferat un prânz la Sinaia, unde ne-am bucurat de aerul răcoros de munte, apoi neam continuat drumul spre Dobrogea, unde meteorologii anunțau zilele caniculare. Aveți grijă ca la Brăila să vă sincronizați cu orarul de funcționare al trecerilor de bac spre Smârdan. Tariful este de 23 de lei pentru o mașină, iar traversarea este rapidă și facilă. De acolo, ne-am continuat drumul prin Măcin și Isaccea. Dacă aveți o rezervă de timp, faceți un popas să vedeți Parcul Național Munții Măcin. Sunt, de obicei, neglijați de turiștii care vin de la distanțe mari, ai căror destinație finală este Delta. Și e mare păcat. Munții Măcin sunt cei mai vechi din România și deși au altitudini joase, aspectul lor stâncos și arhaic nu are cum să nu vă bucure ochiul. Mai ales că valoarea lor incontestabilă este dată de flora și fauna absolut impresionante. Tot în zonă puteți vizita și Rezervația Naturală Valea Fagilor.

Tulcea. Faleza e în renovare și asta e un lucru bun Tulcea este locul de oprire al tuturor turiștilor care își lasă mașinile, iar de aici pleacă în Deltă pe bărcile cu mo-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tor, în funcție de destinația aleasă. Orașul este un important centru industrial, port pentru navele cu pasageri, precum și un important, dar necunoscut oraș al culturii. Tulcea are o amprentă puternică a perioadei comuniste, din cauza blocurilor înalte ridicate pe faleză - arhitecții vremii spuneau că Ceaușescu voia ca acestea să fie vizibile din Ucraina. Din păcate, am găsit o faleză dezastruoasă, iar blocurile - inestetice. Din fericire, lucrările de modernizate ale falezei erau începute, ceea ce promite că poate la anul vom găsi un oraș mai aranjat - totuși, este intrarea principală în Delta Dunării... Înainte de a începe explorarea zonei, atâta cât vom reuși în 2 zile, am ținut să trecem pe la sediul Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării (AMDTDD), ca să discutăm despre situația turismului în cea mai specială zonă a României cu președintele acesteia, Cătălin Țîbuleac. Redăm mai jos o parte din dialogul nostru, considerând că e mai importantă vocea celor care cunosc mult mai bine zona decât noi, cu precizarea că din iunie până în decembrie Cătălin Țîbuleac a fost guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARDBB), fiind schimbat din funcție odată cu schimbarea Guvernului. Cum a evoluat turismul în Delta Dunării în ultimii ani? Putem spune că turismul în Deltă a evoluat din 2018, când am avut o creștere a numărului de turiști față de 2017 cu 67%. Am fost destinația cu cea mai mare creștere a numărului de turiști. Asta s-a datorat, pe de o parte, măsurilor luate la nivel guvernamental, cum ar fi introducerea voucherelor, dar și faptului că am reușit să aducem la aceeași masă operatorii de turism. Până la Asociația de Management nu a existat o promovare coerentă, unitară a Deltei. În 2019 am avut un avans de 5% față de anul anterior, ceea ce ne aduce pe o zonă de echilibru, pe un platou care e benefic Deltei. Delta are în momentul acesta 8.200 de locuri de cazare autorizate. Cele mai multe sunt în municipiul Tulcea, după care urmează Murighiol, Crișan, Sulina, Sfântu Gheorghe. Județul Tulcea nu are nicio stațiune turistică definită ca atare. 2020, din păcate, e un an atipic. Criza sanitară și criza economică, ce probabil va urma, clar ne-a făcut să redefinim, să reașezăm tot ce înseamnă promovarea turistică. Dar cu toate acestea, în luna iulie avem o creștere față de aceeași perioadă a anului trecut între 15-52%. Să nu uităm că turismul deltaic, ca formă de turism specifică zonei, presupune distanțare (...) Referitor la creștere, nu poți să aduci mai mulți turiști decât suportă Delta. Din


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EXCLUSIV

păcate, ARBDD nu are până acum un studiu de impact turistic, care să ne spună câți turiști putem aduce într-o perioadă de timp anumită în așa fel încât să nu distrugem natura. Cât de bine sau corect se combină partea de turism cu respectarea naturii? Lucrurile arată foarte frumos până când vorbim de trasee de caiac-canoe versus bărcile cu motoare foarte puternice. Trebuie definite clar traseele unde bărcile cu motoare puternice să nu aibă voie să intre. Nu e normal să ai un turist român sau străin în caiac și să treacă o șalupă în viteză să-l răstoarne. Trebuie să le oferi alternative. Pe de o parte, le stabilești zonele pe care pot circula, inclusiv din Deltă, pe de altă parte, normal ar fi ca șalupele mari sau cu motoare puternice să circule pe canalele principale, iar pe canale secundare de legătură să rămână pentru caiace, hidrobiciclete sau inclusiv pentru acele șalupe, dar cu obligația de a circula cu o viteză de maxim 5 km/h. Altfel, distrugem. De ce nu există aceste lucruri? Nu a fost atât de dezvoltat turismul până acum? Turism a fost, dar nimeni nu a fost interesat sau nu s-a aplecat asupra acestei probleme. Care e situația deșeurilor în zonă; cum e reglementată această problemă? Delta e groapa de gunoi a Europei și îmi asum afirmația asta. Tot ce vine pe Dunăre din Germania și până în România se strânge aici. Vorbim de materiale poluante, din agricultură etc. Degeaba eu promovez o agricultură ecologică în Deltă dacă pesticidele oricum ajung în ape pe cursul Dunării. Anul trecut am avut la ARBDD vizita expertului desemnat de la UE pentru reînnoirea diplomei Europei pentru Delta Dunării. Am discutat vizavi despre ce se întâmplă și cum se pune problema deșeurilor și în raportul ulterior făcut către Consiliul Europei s-a pus problema construirii unui proiect, pe fonduri europene, pentru toate statele riverane Dunării, un proiect de management integrat al deșeurilor. Proiect care să fie condus de România, să vedem dacă va fi așa. Important este să se facă. Proiectul ar însemna că fiecare stat își asumă aceleași măsuri de gestionare a deșeurilor pe apele interioare și revărsarea râurilor în Dunăre. Ca să ajungă cât mai puține deșeuri în Dunăre sau deloc. Cum văd turiștii aceste probleme? Cât de sustenabil e turismul în zonă? Multe din aceste lucruri ei nu le văd și operatorii de turism se asigură nici să nu le simtă. Chiar dacă mai vezi un gunoi plutind pe Dunăre, când intri pe un canal vezi numai frumusețea naturii. Ține de operatorii de turism să-ți ofere și acea relaxare tradițională necesară – o masă tradițională, un pește prăjit, cântece, sunt foarte multe grupuri tradiționale - vorbim de 14 minorități care trăiesc în Tulcea, printre cele mai importante fiind rușii, ucrainienii, lipovenii, turcii, grecii. E o poveste care atrage turistul. În momentul acesta nu avem un turism sustenabil. Dacă vom continua să ținem canalele închise, colmatate, nu mai ai trasee turistice, nu o să mai ai pește. Deci, în momentul de față, Delta e plină de turiști, dar turismul nu e sustenabil? Vom vorbi de turism sustenabil dacă vom face intervenții cu caracter de continuitate – nu e suficient să faci anul acesta ceva și apoi în următorii 10 ani să nu mai faci ni-

mic, pe de o parte. Pe de altă parte, e necesară o digitalizare a zonei. Să mă duc eu, ca turist, în Deltă și să pot să accesez o hartă turistică pe care să găsesc punctele pe care le pot vizita în zonă, informații necesare privind serviciile medicale, alte servicii. Pentru ca turismul să devină sustenabil, în primul rând este nevoie de realizarea studiilor de modelare hidraulică, privind zonele de campare, privind impactul turistic asupra zonei și, nu în ultimul rând, de o actualizare corectă, realistă a planului de management a rezervației. De la acestea pleacă tot.

Lacurile și Cetatea Enisala În ziua a doua alegem să rămânem pe Delta continentală și mergem către Enisala, Jurilovca și lacurile ce le înconjoară - Babadag, Razim (sau Razelm) și Golovița. Despre lacul Razim poate ați auzit. Reprezintă cea mai mare întindere de apă dulce din România, dar nu a fost întotdeauna așa. Înainte de anii ‚80, acesta comunica cu Marea Neagră, prin Gura Portiței. Pe vremea comunismului s-au făcut diguri, cu scop de irigare, ceea ce a dus la formarea lacului de apă dulce, întrucât a rămas alimentat

87


88

EXCLUSIV

doar de apa Dunării venită din brațul Sfântu Gheorghe prin canalele Dranov și Dunavăț. Lacul are o întindere imensă, de aproximativ 415 km pătrați. Nu veți regreta dacă optați pentru o călătorie pe barcă în liniștea imensă. Peste această liniște încântătoare domnește impunătoare și misterioasă Cetatea Enisala. Poziția ei, pe platoul unui deal calcaros, îi asigură vizibilitatea de la mari distanțe, dar privită în orele apusului, printre razele soarelui molcome, somnoroase și roșietice, Enisala, cu ale ei ziduri seculare, devine impresionantă. De fapt, mulți turiști aleg să o viziteze tocmai în aceste ore pentru a se bucura de apusuri memorabile. Pentru a intra în cetate veți plăti un preț simbolic - 8 lei pentru o persoană. Este de menționat că cetatea a fost construită la sfârșitul sec. al XIII-lea și la începutul secolului al XIV-lea în scop militar, poziția ei permițând supravegherea drumurilor de pe apă și de pe uscat, iar cei interesați de asta erau bogații negustori genovezi ce dețineau monopolul navigației în Marea Neagră, după care a fost inclusă în sistemul defensiv al Țării Românești. Mai apoi a fost transformată în garnizoană a Imperiului Otoman. Pentru că a fost construită doar în scop militar, nu i s-a mai acordat atenția pe care o merită. De altfel, reabilitarea monumentelor istorice implică cheltuieli enorme, iar prioritățile sunt veșnic altele.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiții în turism cu fonduri europene La ieșirea din Vișina, spre Lunca, oprim la complexul turistic Săgeata Apei. Acolo a demarat o investiție în valoare de aproape 3 milioane de euro, cu fonduri europene, pentru creșterea capacității de producție de pește. Proiectul prevede și o componentă de turism. Zece bungalouri, construite din lemn, de-a lungul unui canal ce permite pescuitul, sunt acum marea atracție în zonă. Proiectul implementat de Radu Manolache îl va ajuta să reducă costurile, în special pentru energia electrică, dar și să decolmateze canalele, o problemă extrem de acută în Deltă, deoarece afectează capacitatea de circulație a peștelui, respectiv de înmulțire. Turiștii dornici de pescuit în ultimele zile toride de au-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EXCLUSIV

gust aglomerau zona. E cald, de aceea însoțitorii iubitorilor de pescuit s-au adăpostit la umbra unei terase generoase, unde savurează bere, iar din bucătărie se aude sfârâind peștele. Mirosul e îmbietor, așa că în pofida căldurii, ne lăsăm convinși să gustăm din pește - un caras. Ce greșeală am fi admis, dacă n-am fi testat peștele de la don Mache. Don Mache e proprietarul acestui complex, Radu Manolache, un om pasionat de pescuit și de Deltă. Peștele lui don Mache are gust real, dulce, intens, curat, nu mâlos, așa cum îl găsim în marile supermarketuri din Transilvania. Apropo, peștele din Deltă nu ajunge nici în 30 la sută din piața de desfacere românească, nu pentru că ar fi puțin în Deltă, ci pentru că proasta gestionare a autorităților românești la toate nivelurile duc la o situație paradoxală - crescătorii de pește din Deltă sunt sugrumați de birocrație și de discriminare în elaborarea politicilor publice. Radu Manolache locuiește în Deltă din anul 1994 și cunoaște problemele crescătorilor de pește și pescarilor pe de rost. Realismul lui e izbitor. Crede cu tărie că incompetența este cea care a distrus acest sector. „Produc mai multă hârtie decât pește” este concluzia la care a ajuns antreprenorul – un adevăr dezolant, dar care a devenit atât de obișnuit pentru micul business românesc. Mai jos o secvență din discuția noastră: Radu Manolache: „Producția de pește în România este luată în derâdere în sens peiorativ și îmi asum când spun că cei de la conducerea Ministerului Agriculturii, din prezent și trecut, vorbesc despre investiții în acvacultură, despre renașterea sectorului, dar îl îngroapă constant și continuu. Din 1992 și până astăzi acest sector este în cădere liberă”. De ce există această cădere? „Puneți-vă în situația unui piscicultor care vede la TV că de luni de zile se vorbește despre compensații de secetă pentru culturile agricole. Dar peștele cum trăiește? În mâl, sub pământ? Sunt suprafețe întinse în Delta Dunării care au secat, oameni buni! Pe nimeni nu interesează acest lucru. Cum ar fi să cultivăm grâu și porumb, soia, rapiță și floarea-soarelui fără compensații și subvenții? Cum ar fi să creștem animale fără subvenții? De ce în piscicultură se poate? Toate fermele piscicole din Deltă sunt la nivelul mării. Ele nu pot funcționa decât prin pompare de apă. Am propus un proiect național pentru montarea panourilor fotovoltaice pentru alimentarea stațiilor de

pompare. Pe nimeni nu interesează nimic. Singura rază de soare este Planul Operațional de Pescuit, care are niște măsuri, inclusiv prin ITI. Și banii aceștia vin de la europeni, nu de la autorități.

89


90

EXCLUSIV Am ajuns să importăm 92% din peștele de apă dulce. Importăm 8.000 de tone de păstrăv pe an și producem vreo 2.500-3.000. Importăm 5.000 de tone de crap, în situația în care deținem una dintre cele mai mari suprafețe piscicole a UE. Au existat 39.600 de hectare de luciu de apă în ferme piscicole amenajate de părinții și buneii noștri, așa cum au putut și cu tehnica pe care au avut-o la îndemână. Acum dacă au rămas în funcțiune vreo 6-7 mii de hectare. S-ar fi putut face cel puțin 15-20 de tone de pește produs într-o zonă nepoluată, care ar fi putut intra în comerț. Dar se pare că este mai bine să importăm”.

Cherhana Jurilovca La întoarcere, oprim la Cherhanaua Jurilovca, condusă de Cătălin Balaban care este și președintele Asociației de pescari Golovița, înființată în 2007. O cherhana este locul unde pescarii aduc peștele prins din Deltă, în schimbul unui preț fix per kilogram. Este cea mai mare cherhana de pe teritoriul rezervației, unde își aduc marfa aproximativ 60 de pescari. Un singur pescar aduce la cherhana într-un an întreg aproximativ 3 tone de pește. Pescuitul a fost întotdeauna o activitate de subzistență pentru pescari. Ei își vând marfa cam cu 3 lei kilogramul. De aici, cherhanaua vinde peștele către furnizorii interesați. Se poate vinde pește proaspăt, înghețat sau produse fabricate din pește. Se vând, de exemplu, mici, cârnați, sarmale și chiar ardei umpluți de pește. Auzim despre aceeași problemă - colmatarea canalelor. Cătălin Balaban spune că asociația trage în gol semnale de alarmă. Ar trebui urgent decolmatate canalele care

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sunt lăsate la voia întâmplării, iar canalul artificial de la Gura Portiței să fie eliminat, pentru a permite din nou circuitul natural al apei. Unde ajunge peștele din Deltă? Unde îl livrați și de ce nu ajunge în Transilvania?, întrebăm. „Către persoane fizice și juridice din zonă. Cei mai îndepărtați clienți sunt din Turnu Severin, din Huși, iar cei mai mulți sunt din București, Constanța. În perioada restricțiilor, am livrat în București și acasă. În Ardeal ne-am dori să putem livra, dar problema este distanța și lipsa infrastructurii. Din cauza cheltuielilor mari de transport, ar crește și prețul peștelui către consumatorul final”, vine răspunsul lui Cătălin Balaban.

Sulina Din cauza timpului scurt avut la dispoziție, am avut de ales o singură destinație atunci când am intrat în zona Deltei. Am ales Sulina și o excursie pe canalele din preajma localității, cunoscându-l cu această ocazie pe Mihai Călin, unul dintre puținii ghizi autorizați din Delta Dunării. Mihai Călin a locuit de mic înconjurat de ape, l-a ajutat pe tatăl său la prins pește, a crescut printre pești și păsări, deci, cu simțul responsabilității pentru natură. Astăzi e o calitate rar întâlnită printre oameni și veți vedea de ce. Înainte să porniți către Sulina, ar fi bine să țineți cont de următoarele detalii. Alegeți cu grijă transportatorul, consultați în prealabil prețurile și nu ezitați să cereți bon fiscal după călătorie. O călătorie navală către Sulina, ce pornește din Tulcea, durează mai puțin de 2 ore și costă 60 de lei pentru o persoană. Puteți alege să vă cazați la

Ce investiții se pot face în Delta Dunării Fiind o revistă de business, l-am rugat pe Cătălin Țîbuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, să transmită un mesaj pentru oamenii de afaceri care ar dori să investească în zonă, respectiv care sunt domeniile cu potențial. „1. Încălzirea pe timp de iarnă a Deltei. O investiție importantă pentru Deltă ar fi implementarea unor capabilități industriale de producere a brichetelor din stuf și material agricol. Investiția nu ar fi foarte mare, dar ar fi foarte benefică Deltei, pentru că ar cădea foarte mult costurile de întreținere. Sunt multe pensiuni care nu țin deschis pe timp de iarnă, deși au foarte multe solicitări. 2. O altă problemă ar fi energia verde. Sunt necesare investiții în ceea ce înseamnă panouri solare, încălzirea apei și așa mai departe. 3. Implementarea măsurilor de echipare a bărcilor cu motoare electrice. Problema e că mulți și-ar dori acest lucru, dar apar câteva probleme - încărcarea și mentenanța lor. O astfel de investiție ar fi benefică zonei: am reduce și numărul de bărci cu combustibil fosil, am scădea și costul de achiziție a unui motor, dar și mentenanța, care nu există în Tulcea. Acest lucru ar schimba imaginea Deltei foarte mult”.


EXCLUSIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

destinația finală sau în unul din frumoasele sate turistice din zonă: Crișan sau Mila 23. În ultimele zile de august, Sulina forfotea plină de turiști, care erau într-un „du-te, vino” între plajă și ponton. Unii cară bagaje după ei, semn că pleacă deja, alții se înghesuie, în sens invers, pe Strada 1 să prindă un taxi către plajă. Distanța este de aproximativ 3 kilometri, soarele arde, deși e ora 10 dimineața, așa că nimeni nu se încumetă să pornească la pas. Taximetriștii sunt și ei val-vârtej, gata să satisfacă nevoile turiștilor. Șoferii par prietenoși și respectuoși. Ajunși în Sulina aveți grijă să vizitați Catedrala ortodoxă Sf. Nicolae, Palatul Comisiei Europene a Dunării (CED), Farul CED, Biserica grecească, Biserica catolică, dar și Cimitirul cosmopolit. După ce am făcut un tur al orașului, pornim în cea mai așteptată călătorie - cea pe canalul Sulina, ieșirea către mare, golful Musura și insula K.

„Delta e superbă. Numai dacă am avea grijă de ea” Mihai Călin s-a născut în Crișan. A venit de copil în Sulina, la studii. Aici s-a angajat și a și rămas. Acum este ghid autorizat, are o casă de vacanță pentru turiști și este îndrăgostit de dansurile grecești. Atunci când nu este pe canale, cu turiștii, este îmbrăcat la patru ace și dansează într-un ansamblu local. De când cu pandemia, reprezentațiile s-au rărit de tot. Mai dansează uneori, afară, în aer liber. Firește, e fiu de pescar, și știe toate păsările și toți peștii care s-au găsit și se mai găsesc în zonă. „Am fost plimbați de mici cu barca, aruncând plasele cu tatăl nostru. Am dormit nopți în șir în barcă, păzind plasele de plauri. Atunci am învățat multe specii de păsări. Pe foarte multe le știam din zbor, după cum dau din aripi, după cum țipă. Mai ales păsările mari - pelicanul, lebăda, lișița, corcodelul și altele – le știam după cum bat apa cu picioarele. Mai târziu, am început să devin din ce în ce mai curios și să citesc despre tot ceea ce mă înconjura – floră, faună, obiceiuri, tradiție, istorie etc. Sunt ghid autorizat de 15 ani. Întâi am început să plimb turiștii când aveam 13-14 ani. Veneau turiști la noi acasă. Tatăl meu fiind pescar, prindea pește, mama le gătea turiștilor, iar noi îi plimbam pe canale”, povestește Mihai. „- Acum o să vă duc pe un canal mai puțin circulat. Aici poate reușim să vedem ceva păsări, pe care în mod normal pe canalele celelalte nu le vedeam: stârci de noapte (Nycticorax). Uite acolo a trecut un stârc mare cenușiu... 90% din numărul de pescăruși este în Deltă (...) Acesta e nufărul galben”, ne spune acesta. Noi urmărim cu privirea acolo unde ni se indică. Ba în stânga, ba în dreapta. Suntem atenți la crengi, ne aplecăm cu toții cuminți capetele, atunci când ramurile lăsate ne taie calea. „Delta e superbă. Numai dacă am avea grijă de ea. Turiștii sunt din ce în ce mai puțin educați. De foarte multe ori am văzut și barcagii care nu respectă regulile. Sunt foarte mulți angajați din alte zone ale Deltei și n-au nicio limită, n-au nici scrupule. Iau bărci din ce în ce mai mari, cu motoare cât mai puternice. Au început să facă un turism agresiv, adică merg cu viteză pe canale foarte înguste. Distrug și flora, și fauna – unde cuibăreau cândva păsări, zeci de cuiburi de rațe, găinușe de baltă, lișițe, toate s-au retras acum în zonele mai puțin circulate, pentru că pur și simplu le răsturnau cuiburile din stufăriș, ouăle erau acoperite cu apă etc. La începutul sezonului găseai cărărui pe unde puteai trece cu

barca și aceasta se șirâia de lanurile de nuferi. Acum nu mai vezi niciun nufăr, toate rădăcinile sunt deasupra apei putrezite”, își continuă Mihai povestea... Liniște. “- Acela care țipă în față e pescărușul albastru. În față, uite, zboară o ciocănitoare galbenă, s-a așezat pe o creangă uscată(...) Acesta e un vânturel de seară, care țipă. Uite-l, l-ați văzut, în zbor”, ne atrage atenția ghidul nostru. Mihai Călin este dezamăgit de modul în care unii operatori de turism văd promovarea zonei: „Fac așa-zise excursii de o zi. Iau persoanele în barcă, cu motoare de 300-350 CP, merg cu 50-70 km/h, ajung la Letea, acolo mănâncă ceva, apoi pleacă glonț la Sulina. Probabil au acolo o oră pentru plajă, se îmbarcă, fug la Sf. Gheorghe, au și acolo jumate de oră de staționare și apoi pleacă la Tulcea. Dacă îi

91


92

EXCLUSIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

întrebi pe oamenii aceia dacă din toată excursia au înțeles ceva, probabil că în afară de puțină adrenalină, nu vor putea explica prea multe. Ei se bazează numai pe profitul de azi, nu se gândesc la viitor, că așa nu va merge la nesfârșit, s-ar putea să nu mai aibă nici de lucru în câțiva ani. În loc să se uite la niște canale pline de vegetație, cu păsări, o să se uite la canale goale. Și așa ne uităm neputincioși, că nu avem nicio putere de a face ceva”. Explicațiile lui Mihai curg: - Haideți prin tunel... - Delta Dunării, împreună cu Pădurea Caraorman și Pădurea Letea, singura pădure subtropicală din Europa așezată pe dune de nisip marin, formată din scoică marină calcaroasă, reprezintă a 3-a zonă din lume ca număr de specii de plante, animale, pești, amfibieni, reptile, păsări etc. - peste 5.500 de bucăți. După Marea barieră de corali și Arhipelagul Galapagos. În fiecare an vin tot felul de biologi, doctori în științe naturale, biochimiști, cercetători marini, păsărari, ornitologi care fac monitorizarea diferitelor specii de păsări. Schimbăm direcția și ne îndreptăm către mare, trecem pe lângă vestitul far de la Sulina, golful Musura și insula K, de la o distanță sigură. Insula K a fost creată natural în golful Musura, situată între brațele Musura și Sulina. Insula are o lungime de aproximativ 7 kilometri, din care aproape 2,5 km se găsesc în apele teritoriale ale României, restul aparținând Ucrainei și este populată doar de păsări. Se numește așa pentru că avea forma literei K, dar acum seamănă mai mult cu o paranteză. Turiștii nu au voie să se apropie de păsări, ci doar să le urmărească de la o distanță. Păsările au migrat aici, în încercarea lor de a rămâne în siguranță, după ce oamenii le-au distrus cuiburile de pe canale, au aruncat cu pietre în ele, numai ca să le prindă în zbor pentru imagini impresionante. Pe insulă pot fi văzuți - evident, cu un binoclu - sitari de mal și de nisip, piciorongi, nagâț, prundăraș de țărm, chire de mare și de baltă, călifari, lebede, cormorani, lopătari, stârci, egrete, pescăruși cu capul negru, pescăruș pontic, pescăruș mediteranean, asiatic, râzător sau cel cu obrazul alb. Revenim pe brațul Sulina. Îndreptându-ne spre faleză, ne „privește” de la distanță o clădire imensă, părăsită, urâtă. E fosta fabrică de conserve. Ghidul nostru ne povestește cum era Sulina în anii săi de glorie: „Sulina are o istorie destul de încărcată. A fost un oraș foarte mare. În documente datează de prin anii 900-950 din timpul Imperiului Bizantin, apoi au început să vină toți cotropitorii care au încercat să pună stăpânire pe gurile Dunării, pentru că Sulina este cel mai apropiat punct de legătură între Europa și restul lumii. Prin 1856 s-a înființat Comisiunea

Europeană a Dunării. Marile puteri ale Europei s-au gândit să facă liberalizarea traficului pe Dunăre. În 1870 Sulina a devenit porto-franco, singurul port maritim liber de taxe și impozite din lume. Și-a luat un avânt, era ceva de nedescris. Prin anii 1880-1890 Sulina a ajuns să aibă între 27.000-32.000 de locuitori în statistici, cu cele 17 flote străine existente. S-au înființat școli în toate limbile, biserici, moschei, fiecare nație a venit la Sulina cu tradiții, cu porturi, cu obiceiuri, s-a construit un spital, teatru cu 300 de locuri, maternități, șantier naval deja era, dar a fost mărit, ca să se poată face și reparații, dar și construcții de nave. Locuințe, prăvălii. Asta a fost până în Primul Război Mondial, când Sulina a fost distrusă în proporție de 65%, dar și-a revenit foarte repede, pentru că încă duduia comerțul. În schimb, în al Doilea Război Mondial Sulina a fost distrusă în proporție de 85%. Mai ales de ruși, pentru că ei au încercat dintotdeauna să pună stăpânire pe gurile Dunării. După război, străinii și-au retras și flotele, emigranții nu s-au mai întors decât parțial înapoi. După Revoluție, în schimb, Sulina s-a dus și mai tare la fund: s-a închis și șantierul naval, și fabrica de conserve de pește și au rămas doar ceva navigatori de la Administrația Fluvială a Dunării de jos, de la Administrația Zonei libere, pescari, mici întreprinzători, marangozi, cei care construiau bărci de lemn, tâmplari, croitori etc. Dar pe zi ce trece toate localitățile se depopulează, toți pleacă pentru o viață mai bună”. Îl întrebăm dacă Sulina mai poate să re(devină) ce a fost. „Greu... S-ar fi putut, dacă ar fi fost cineva bun la conducere, oameni destoinici și capabili să acceseze fonduri europene. Aici este zonă izolată, insulară, ești rupt de lume. În 2020 nu mai avem spital, iar pe timpul iernii ești la mila Celui de sus, atât... Dacă toți am avea mai multă grijă de Deltă, probabil că și PIB-ul României ar fi fost mult mai mare...”, conchide trist Mihai Călin.

Faceți turism responsabil în Delta Dunării Ne întoarcem către Tulcea arși de soare. Încercăm să ne punem gândurile în ordine și să venim cu un mesaj corect la final de deplasare. Și ne-am gândit că trebuie să lăsăm câteva sfaturi pentru viitorii turiști care vor veni în Deltă: Delta este despre natură, respectarea ei, curățenie, tradiție și relaxare. Dacă vreți să descoperiți altceva decât litoralul românesc, faceți turism responsabil. Nu aruncați deșeuri, renunțați la bărcile cu motoare mari în zonele protejate, respectați oamenii din zonă, respectați-le tradiția, limba și obiceiurile, cazați-vă în case tradiționale, vorbiți cu oamenii și ascultați-le poveștile. Așa contribuim cu toții la păstrarea unei Delte sigure.


EXCLUSIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

93

Investițiile Teritoriale Integrate. Experiența Deltei Dunării Irina PAPUC & Ion SURDU

Investițiile teritoriale integrate (ITI) sunt la un pas de a ajunge în Transilvania. În august 2020, președintele României, Klaus Iohannis a promulgat Legea care prevede desemnarea mai multor agenții de dezvoltare regională și asociații pentru dezvoltare intercomunitară ca organisme de implementare a acestora. Printre acestea se numără Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară «Moții, Țara de Piatră» pentru zona Munților Apuseni, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus pentru județele Suceava, Botoșani și Iași și Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară - ITI Microregiunea Țara Făgărașului pentru județele Sibiu și Brașov. Pe lângă acestea, de mai mulți ani se vorbește și despre ITI Valea Jiului. Marele avantaj al instrumentului financiar ITI este că întro anumită zonă delimitată geografic se alocă bani din mai multe programe operaționale - de la Infrastructura Mare, până la cele care țin de capacitatea administrativă sau capitalul uman -, precum și mecanisme de guvernanță pentru gestionarea investițiilor teritoriale integrate. După promulgarea legii, primarul municipiului Făgăraș, Gheorghe Sucaciu, a transmis public că se așteaptă la atragerea a cel puțin 2 miliarde de euro pentru Microregiunea Țara Făgărașului: „Cel mai important proiect pe care vrem să-l realizăm este șoseaua de mare viteză Mândra-Șelimbăr, fiind necesară o alternativă la DN1, sufocat de traficul rutier”. Delta Dunării este singura regiune în care acest instrument a fost și este implementat până în prezent în România. La sfârșitul lunii august, în ajunul Zilei Rezervației Biosferei Delta Dunării, care se marchează pe 1 septembrie, aflândune în județul Tulcea am trecut pe la sediul Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară - ITI Delta Dunării (ADI-ITI DD) să discutăm cu președintele acesteia, Ilie Petre, despre avantajele acestui instrument financiar, despre marile provocări și probleme întâmpinate, dar și despre învățămintele ce pot fi luate.

Bugetul Bugetul total estimat inițial conform prevederilor Programelor Operaționale pentru ITI Delta Dunării a fost de 1,114 miliarde euro din fonduri europene, la care se adaugă finanțarea națională. Partea semnificativă a acestui buget a fost redirecționată către unul dintre cele mai mari, mai importante și mai necesare proiecte ale regiunii - construcția podului peste Dunăre între județele Tulcea și Brăila. „Din punctul meu de vedere, ca și localnic, practic existența podului rezolvă foarte multe din problemele comunităților. Conectivitatea este extrem de importantă și asta trebuie să înțelegem toți. Atât timp cât ai o conectivitate redusă, cât legăturile sunt proaste sau inexistente, nu ai cum să dezvolți o zonă. Vedeți ce s-a întâmplat și vizavi de investițiile străi-

ne în România: unde sunt toate? Au rămas în Transilvania. De ce? Pentru că acolo se termină autostrada, conectivitatea”, spune Ilie Petre. Conform contractului, lucrarea ar trebui să fie finalizată către sfârșitul anului 2022-începutul 2023. Valoarea totală

Cele mai mari proiecte din cadrul ITI Delta Dunării Potrivit lui Ilie Petre, cel mai important proiect din zonă este construcția podului Brăila – Tulcea. Al doilea proiect foarte solicitat este faleza Tulcea, pentru că e punctul de plecare în Deltă. În momentul aflării noastre în Tulcea, lucrările erau începute. „Un alt proiect pentru care nici nu aveam, practic, în primă fază, posibilitatea să-l finanțăm era Planul de mobilitate navală pentru regândirea strategiei de transport naval în Delta Dunării. Am reușit să semnăm contractul privind execuția planului de mobilitate. Târziu, dar sunt pași foarte mulți și unii dintre ei au trebuit executați inclusiv cu aprobări de la Comisia Europeană și acest lucru nu se rezolvă peste noapte”, a spus președintele asociației. „Am reușit să convingem CE să introducem inclusiv reabilitarea și modernizarea spitalului. Proiectul este depus la POR și sper să fie semnat în curând contractul de finanțare. E un proiect destul de mare - aproape 50 de milioane de euro, iar cumulat cu tot ce se întâmplă în spital, cu ambulatoriu, cu urgență, cu dotări etc., se duce undeva la 80 de milioane de euro”, precizează Ilie Petre.


94

EXCLUSIV

a investiției este de aproximativ 500 de milioane de euro, dintre care 360 de milioane sunt fonduri din cadrul ITI.

O strategie bună cheia succesului Vom aminti că, în perioada iunie 2013-decembrie 2015, a fost realizată „Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării și implementarea acesteia printr-o investiție teritorială integrată” și s-au pus bazele Investiției Teritoriale Integrate care să se implementeze în teritoriul ITI în perioada 2014-2020. Zona vizată de strategie, denumită Regiunea Deltei Dunării, cuprinde Rezervația Biosferei Deltei Dunării (RBDD) și zonele sale limitrofe. Regiunea Deltei Dunării cuprinde municipiul Tulcea, patru orașe (Babadag, Isaccea, Măcin și Sulina), 29 comune din județul Tulcea (numărul

Următorul proiect mare din Delta Dunării „Pentru etapa următoare, cea mai mare investiție va fi probabil drumul expres - Brăila (Jijila) - Tulcea (Cataloi) - care este evaluat la vreo 980 de milioane de euro, pe care noi l-am pus parțial în solicitarea pentru următorul exercițiu financiar”, a precizat Ilie Petre. Amintim că în luna mai 2020 a fost semnat contractul privind elaborarea studiului de fezabilitate, în valoare de circa 14,2 milioane lei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

total de comune din județul Tulcea este de 46) și patru comune (Corbu, Istria, Mihai Viteazu și Săcele) din județul Constanța. De la apariția legii menționate la început și până la implementarea unui astfel de instrument într-o anumită zonă, de fapt înființarea asociației cu definirea strategiei și tot ceea ce înseamnă un astfel de instrument, va mai dura destul de mult, crede Ilie Petre, președintele ADI-ITI DD. „Dacă discutăm despre începerea strategiilor acum, acest lucru înseamnă că vom ajunge undeva în 2023, în cel mai bun caz, să fie acestea aprobate, după care vor trebui definite alocări, dacă se vor putea defini la momentul respectiv, dacă nu se definesc de acum. Noi am avut marele avantaj că am avut alocările predefinite, înainte de finalizarea strategiei, iar marele dezavantaj a fost că, totuși, strategia a fost finalizată după începerea exercițiului financiar. Adică exercițiul a început în 2014, strategia a fost adoptată în 2016. Practic, au fost 2 ani și jumătate pierduți din exercițiu. Din fericire pentru noi, dar din nefericire pentru țară, și exercițiul a început foarte greu. Primele apeluri importante au fost în 2016-2017”, își amintește Petre.

Care sunt avantajele instrumentului financiar ITI și cum a profitat Delta Dunării de acesta? „Haideți să vedem mai întâi ce zonă ar avea nevoie de o astfel de strategie, pentru că am văzut în spațiul public discuții


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

despre configurarea unui astfel de instrument inclusiv în zone foarte bine dezvoltate. Cred că abordarea cea mai bună din punct de vedere a României este ca acest instrument să se dezvolte în zone rămase în urmă din diverse motive, care sunt defavorizate la aplicarea pe fonduri europene - și aici Delta Dunării este un exemplu, motivat de faptul că UATurile sunt foarte mici. Pe de altă parte, ținând cont de faptul că Delta este singura zonă de acest gen locuită - mai există mari zone protejate, sisteme ecologice foarte asemănătoare cu Delta Dunării, numai că marea majoritate nu au populație în interior - trebuie să găsești un echilibru între ceea ce faci din punct de vedere investițional și protejarea naturii. Este o limită extrem de subțire”, explică Ilie Petre. Totuși, potrivit președintelui ADI-ITI DD, situația în zonă s-a revigorat, în sensul în care a explodat numărul de proiecte depuse, chiar dacă la început a existat o reticență. Astfel, dacă pe cele două programe europene mari - PNDR și POR - erau depuse în jur de 70-80 de dosare în primul exercițiu financiar (2007-2013), după ce a fost implementat instrumentul ITI, numărul acestora a ajuns să fie de aproximativ 1.000 de proiecte. „Prin existența instrumentului am avut posibilitatea ca pe anumite programe, de exemplu, să introducem condiționalități specifice. Am avut posibilitatea să introducem anumite criterii, pentru că fără ele instrumentul nu avea eficiență. Și acest lucru a însemnat practic posibilitatea pentru beneficiari, publici sau privați, de a depune cât mai multe proiecte”, explică Ilie Petre. Din păcate, acest instrument nu a însemnat mai puțină birocrație. „Noi am adus la nivelul cel mai de jos toate informațiile necesare, i-am sprijinit pe beneficiari și nu a mai fost nevoie să ia legătura cu Bucureștiul din acest punct de vedere. Dar noi eliberam un aviz precum că pro-

EXCLUSIV iectul se încadrează în strategia de dezvoltare ITI Delta Dunării, însă efectiv evaluarea proiectelor și contractarea se întâmplă tot pe aceleași paliere ca la toate celelalte proiecte”, consideră Ilie Petre.

Investițiile în Delta Dunării Cu toate acestea, încă nu putem vorbi despre schimbarea la față a Deltei Dunării, din cauza întârzierii implementării proiectelor. „Practic, primele proiecte au fost depuse în 2017. Implementarea lor este în diverse stadii; marea majoritate a lor abia acum au ajuns să fie implementate, începând cu anul acesta. Discutăm despre depunerea lor, evaluare, aprobare, contractare, după care urmează licitații și toate etapele durează. Dacă te mai pomenești și cu câte o contestație, e posibil să ieși și din cadrul financiar”, spune Ilie Petre. Astfel, abia din 2020 se poate vorbi despre absorbția fondurilor europene. „Astăzi avem în jur de 1.100 de proiecte semnate la nivelul ITI în valoare de 1,005 miliarde de euro. Din acești bani, în jur de 227 de milioane de euro sunt deja rambursați. Cea mai bună implementare de până acum o avem pe PNDR, un program care a început puțin mai devreme decât celelalte, unde nivelul absorbției este de 48%. Dacă discutăm despre o zonă unde toate primăriile au depus proiecte, atunci e vorba de reabilitare și modernizare drumuri”, explică președintele asociației. Potrivit lui Ilie Petre, valoarea proiectelor din POR semnate la ora actuală este de aproximativ 150 de milioane de euro. La modul concret, adevăratele schimbări vor începe să fie vizibile în Delta Dunării începând cu anul viitor. „Peste un an putem discuta pe concret pe fiecare zonă”, subliniază președintele ADI-ITI DD.

95


96

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

circulație a fost recontractat către Strabag în mai 2020, pentru 192 de milioane de lei și 18 luni execuție.

news

BIHOR

AL TREILEA PARC DE RETAIL NEST Dezvoltatorul și administratorul imobiliar ceh RC Europe a inaugurat, pe 27 august, cel de-al treilea parc de retail al grupului din România, cu o investiție totală de 9 milioane de euro. Parcul de retail sub conceptul NEST se află în Oradea și ocupă o suprafață închiriabilă de circa 6.500 de metri pătrați. CEE Estate Management a fost consultantul RC Europe atât în tranzacția de achiziție a terenului, cât și pentru închirierea spațiilor din proiectul de retail NEST. Lucrările de construcție pentru parcul de retail din Oradea au demarat în octombrie 2019.

PRIMUL MUZEU ART NOUVEAU DIN ROMÂNIA Primul muzeu din România dedicat curentului Art Nouveau a fost inaugurat în august în Oradea, după un amplu proiect de restaurare. Subsecție a Muzeului orașului Oradea, Muzeul Art Nouveau este găzduit de clădirea Casei Darvas – La Roche, în care se regăsesc expoziții dedicate interioarelor orădene „La Belle Époque”, proiecții de tip video mapping, dar și spații pentru ateliere de manufactură ale artiștilor locali, săli de conferință și spații pentru evenimente. Grădina casei reprezintă o oază de calm în inima orașului și un spațiu intim, potrivit pentru evenimente culturale sau private.

CLUJ

RECONECTATE AERIAN Aeroporturile din Cluj-Napoca, Oradea și Timișoara vor beneficia de zboruri interne low-cost în cadrul unui program demarat de operatorul Blue Air. Acesta operează următoarele rute interne: București – Timișoara: 10 zboruri/săptămână (rută nouă), București – Oradea: 4 zboruri/săptămână (rută nouă), București – Cluj-Napoca: 5 zboruri/săptămână (frecvență suplimentată), București – Iași: 4 zboruri/ săptămână, Bacău – București 4 zboruri/săptămână (rută nouă), Bacău – Cluj-Napoca 3 zboruri/săptămână

SĂLAJ

(rută nouă). Din 7 august, Blue Air a reluat zborurile pe ruta Bucureşti – Oradea, luni, miercuri, vineri și duminică. „Ne dorim să reconectăm România prin oferirea de legături durabile și rapide între regiunile cheie ale țării. Reluarea zborurilor București – Oradea este parte din acest proces”, spune Oana Petrescu, CEO al Blue Air.

PRIMUL CLUSTER DIN EDUCAȚIE Clujul va fi primul județ din țară care înființează un cluster în domeniul educației. Noua structură va acționa în zona Transilvaniei. Consiliul Județean (CJ) Cluj a aprobat participarea sa, în calitate de membru fondator, la constituirea Asociației Cluster de educație C-EDU. Inițiativa a fost lansată în contextul situației actuale, generată de pandemia cu coronavirus. Aceasta a adus în prim-plan nevoia coagulării actorilor locali – Consiliul Județean Cluj, Consiliul Local ClujNapoca, Inspectoratul Școlar Județean, universitățile și mediul privat de învățământ – într-o singură structură, în vederea conectării educației cu mediul economic și de business.

PĂSTRĂVUL DE SFĂRAȘ, ÎN REȚEAUA METRO Producătorul de păstrăvi din județul Sălaj a încheiat un contract cu compania Metro România pentru ca produsele afumate din pește să fie comercializate în rețeaua cash&carry din țara noastră. „Ne bucurăm să vă anunțăm că mult apreciatul păstrăv afumat a fost listat și în rețeaua națională Metro. Produsul este găsit la raft ambalat individual”, au anunțat reprezentanții păstrăvăriei. Cea mai mare fermă de păstrăv din România pregătește un proiect european de dezvoltare pentru extinderea producției, de 3 milioane de euro, care se alătură celui inițial, de aceeași talie.

TIMIȘ

APROAPE 500 DE MIL. DE EURO INVESTIȚI ÎNTR-UN AN Unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare din România, Iulius Town Timişoara a ajuns la un an de la inaugurare. Cu 442 de milioane de euro investite au fost create locuri pentru

MUREȘ

ÎNCEPUT ÎN FORȚĂ Compania de construcții Strabag (Austria) a realizat 6% din lucrare în decurs de o lună și jumătate de la începerea șantierului din Autostrada Transilvania (A3). „Lucrările pe lotul Ungheni – Târgu Mureș au început cu doar o lună și jumătate în urmă, dar antreprenorul a înregistrat deja un avans semnificativ de 6%. Decopertarea stratului de pământ vegetal a fost aproape finalizată pe toată lungimea șantierului și se lucrează deja la umpluturi și terasamente pe mai multe tronsoane”, a relatat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov. După două rezilieri la activ, proiectul de 4,5 km de autostradă și 4,7 km de drum de legătură cu patru benzi de

mii de slujbe, dar și spații de entertainment și comerciale. Clădiri de birouri verzi, mii de locuri de muncă, sute de magazine, restaurante și branduri în premieră, dar și un parc devenit principalul loc de interacțiune socială – așa s-ar putea descrie, pe scurt, ansamblul Iulius Town Timișoara la un an de la inaugurare. La un an de la inaugurare, Iulius Town este principalul pol regional de business, în care s-a consolidat o comunitate puternică și în continuă dezvoltare.




Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.