Transilvania Business 113

Page 1

PAG. 5-9 RUSTLER ROMÂNIA, PRIMII 10 ANI. DEZVOLTARE PRIN EXCELENȚĂ, REȚETA PENTRU VIITOR PAG. 21-23 DAW BENȚA ÎȘI CONSOLIDEAZĂ BUSINESS-UL PRINTR-O NOUĂ INVESTIȚIE PAG. 46-56, 59-68 CONFERINȚELE TRANSILVANIA BUSINESS PAG. 80-96 AGRO TB AN XII • NR 113 • 28 NOIEMBRIE – 28 DECEMBRIE • PREŢ 30 LEI VENIM ȘI SCRIEM ÎMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA 5 94848 59 0 010 93 1100 Transilvania Business TB www.transilvaniabusiness.ro Daniel State, Managing Partner Rustler România

editorialCERTITUDINEA INCERTITUDINII

Cu certitudine, 2022 a fost un an al incertitudinilor de toate felu rile. Dacă mă opresc asupra celor economice, pentru că suntem la o revistă de business, nu ne ajunge spațiul dedicat editorialului pen tru a le enumera.

Marele numitor comun rămâne însă criza energetică, care a suc cedat o criză pandemică gravă și o criză a materiilor prime, cu efecte resimțite și azi. Criza energetică și-a arătat colții încă de anul trecut inclusiv în România, prețul gazelor naturale atingând noi maxime, însă nici tarifele de energie electrică dere glementate nu au scăzut în ciu da evoluției, teoretic, pe o piață liberă. Realitatea a bătut hârtia cum s-ar spune pentru că după cum a evoluat piața energiei elec trice sunt clare câteva lucruri: capacitățile instalate nu înseamnă imediat și energie în rețea, schim bările climatice pot deturna orice prognoze optimiste de producție – lumină puțină, secetă accentu ată și vânt lipsă, ceea ce se traduce prin livrări insu ciente de energie electrică din producția internă, prin importuri în creștere și sti mularea „speculei” – un cuvânt impropriu, știu. Anul 2022, cum spuneam, este un an al incertitudinilor. Dacă nu erau su ciente efectele crize lor anterior amintite, anul acesta

Europa se confruntă pe ancul estetic cu invadarea Ucrainei de către Rusia și cu toate probleme le economice, mai ales energeti ce, asociate. Europa a descoperit brusc și dintr-odată, scuzați-mi ironia, că este dependentă de ga zul rusesc în principal și că unele decizii în domeniul energetic nu au fost calculate pe termen scurt și mediu, pentru că pe termen lung, cu siguranță, își vor arăta roadele. Sunt și semne bune însă. Așa cum arătau invitații noștri la conferința Industria energiei. Energia in dustriei. Energia investițiilor, potențialul investițional este uriaș și ar acoperi nevoile din sector, astfel încât să avem acea mult clamată independență energeti că peste un deceniu și, implicit, securitatea energetică necesară funcționării fără gripări a econo miei.

Suntem capabili însă să furnizăm proiecte mature, care să aibă în spate o documentație solidă, care să “livreze” mai mult decât idei? Eu spun că da, mai ales dacă piața se desprinde de politic care să îi asigurat un cadru legal, previ zibil și predictibil, iar politicul de voturi, astfel încât intervențiile în piața liberă să e reduse sau cu to tul eliminate.

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator

Aurelian Grama

Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Brand Manager

Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Senior Editor

Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro

Secretar de redacție

Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro

Redacția

Redactori:

Irina Papuc, Arina Toth, Dan Birta, Călin Poenaru, Alice Valeria Micu, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro

Manageri publicitate

Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0756-265.547) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219)

florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Miruna Vitcu (0756-034.333) office@huntersolutions.ro Timiș Ioan Sandor (0745-252.788) ioan.sandor@transilvaniabusiness.ro Mureș, Arad, Hunedoara, Covasna Gruiță Ienășoiu (0744-552.345) ienasoiu@yahoo.com Satu Mare

Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş

Sponsorship & business developer Ioana Dogaru (+40 722 778 994) idogaru@transilvaniabusiness.ro

Administrația

Responsabili abonamente: Violeta Sandor (0740-894.806), violeta.sandor@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759.022.324) abonamente@transilvaniabusiness.ro Tra c manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRL ISSN 2068-5424

Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613

Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară. Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română. Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top Agenții partenere Hunter Solutions Timișoara www.huntersolutions.ro

TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb

Revistă economică distribuită naţional

4 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rustler România, primii 10 ani. Dezvoltare prin excelență, rețeta pentru viitor.

Daniel State conduce Rustler România: un business cu o creștere constantă timp de 10 ani, echipă locală formată din peste 150 specialiști și administrează proprietăți însumând peste 1,5 milioane de m2 construiți, din cele mai variate industrii: O ce, Logistic&Industrial, Sănătate, Retail&Food și Rezidențial. “În cei 10 ani de activitate, sunt segmente de nișă în care am fost partenerul de bază al clienților noștri prin soluțiile tehnice oferite, transparență operațională, adaptabilitate și exibilitate”, spune Daniel State. Valorile, reperele și strategiile ce vor asigura în viitor dezvoltarea companiei, a businessului și cum va naviga Daniel împreună cu echipa sa în ape învolburate pentru succesul clienților, descoperim în cele ce urmează.

5 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY

Înainte de se lansa Rustler în România, ce evenimente au marcat loso a dvs. de viață și v-au determinat să alegeți acest nou drum?

Am fost ales de provocările potrivite pentru mine! Altfel spus, mereu mi-am setat standarde înalte, ind cel mai aprig critic al meu, și am depus toate eforturile să îmi depășesc exigențele personale în atingerea obiectivelor se tate. Atât în viața personală, cât și în mediul profesional. Această atitudine cred că este obligatorie, cu atât mai mult într-un business care are ca obiect de activitate furnizarea de servicii suport și consultanță.

Încă din adolescență am dat dovadă de spirit antrepreno rial. Mă regăseam adesea în postura de a “rezolva” situații de tot felul. Făcând o retrospectivă asupra situațiilor celor mai diverse, cred că am avut capacitatea și calitatea de a determina oamenii să mă urmeze în ceea ce îmi propu neam. Fac parte din generaţia celor “cu cheia de gât”, a ani lor ’90, generaţie care nu avea acces la toate facilităţile care azi sunt mult mai la îndemână și îmi amintesc cu mare drag și mândrie de anii liceului, când pentru a-mi atin ge diverse “obiective”, în vacanţe aveam job-uri sezoniere. Astfel mi-am cumpărat prima bicicletă Pegas, sau tot aşa, am reuşit să fac şcoala de şoferi la 18 ani. Știu că am do bândit spiritul/ lozo a “muncii bine făcute” și caracterul pe care îl am de la bunicul meu, căruia îi sunt recunoscă tor și îi mulţumesc. Îmi doresc să transmit aceleaşi valori și celor doi i ai mei, Nicholas și Luca, de 15 și 10 ani.

Momentul 2012 a reprezentat un start, un început atât pentru mine, cât și pentru Rustler Gruppe GmbH. Eu îmi doream o schimbare în plan profesional, deși aveam o ca rieră de peste 10 ani ca antreprenor – simțeam că pot con tribui într-o companie de nivel internațional, iar Rustler Gruppe GmbH își dorea expansiunea în Europa prin des chiderea sucursalei din București. Astfel, după marcarea bornei de 10 ani, încă scriem povestea de succes a acestui drum, împreună!

Ce a inspirat interesul dvs. în acest sector și a impul sionat lansarea Rustler în România? Care a fost vizi unea inițială și cum au fost depășite primele etape în dezvoltare?

Îmi face plăcere să răspund la această întrebare. Citându-l pe Confucius: “Fă ceea ce-ţi place cu adevărat şi nu vei mai munci nici o zi din viaţa ta!”, pot spune că tot ceea ce am facut până azi a venit din pasiune. Mă regăsesc, nu întâm plator, în domeniul în care “vindem” încredere, întrucât încrederea este una dintre valorile mele personale.

Am construit această companie în România de la zero, într-un domeniu și într-o piață în care concurența este una foarte puternică, iar coeziunea și echilibrarea rapor tului dintre serviciile furnizate, calitatea acestora și cos turile aferente nu este aliniată. Împreună cu colegii noștri din Austria în special, dar și cu cele mai bune practici din piețele asemănătoare cu piața locală – și aici aș mentiona Ungaria, Serbia și Cehia – în 2012 am început să punem bazele a ceea ce astăzi este Rustler în România: un business cu o creștere constantă timp de 10 ani, care are o echipă locală – de peste 150 de persoane, formată din specialiști în domeniile necesare – care împreună administrează proprietăți însumând peste 1,5 milioane de m2 construiți, din cele mai variate industrii: O ce, Logistic&Industrial, Sănătate, Retail&Food și Rezidențial.

Sunt inginer de profesie, pasionat de navigația cu vele și cu un interes continuu în dezvoltare personală, dar și părinte. Pot a rma că am dobândit calitățile necesare unui antre

prenor, ale unui lider. Parabola dintre navigația pe mare și conducerea unui business, în viziunea mea, este foarte puternică şi conturează stilul meu de leadership. Din acest motiv vă invit să re ectăm împreună asupra aplicabilităţii acestei parabole în management.

Condițiile primordiale și necesare navigației sunt ambarcațiunea și echipajul. Fără acestea nu putem vorbi despre navigație. În business, ai obiectul de activitate și Echipa cu care să îți atingi obiectivele. La fel cum se cre ează o simbioză între Căpitan – Echipaj și Ambarcațiune, în compania noastră există o simbioză între echipele din operațional, echipa de top management și mine – liderul acestei organizații. Mai mult decât atât, partenerii de la Viena au împărtășit aceleași valori și viziuni ca și mine încă din 2012 și mi-au acordat încrederea, dar și sprijinul de care aveam nevoie în dezvoltarea acestei companii.

Pe mare, indiferent câtă experiență ai dobândit, cât de multe cunoști, câte cursuri și specializări ai, în momentul în care te-ai desprins cu ambarcațiunea de chei și ai ieșit din confortul și siguranța portului, trebuie să acorzi mării respectul cuvenit. Să înțelegi magnitudinea și complexi tatea „sistemului” din care faci parte, faptul că nu îl poti in uenţa și, că dacă nu ai capacitatea de a te adapta tu la el și de a lua deciziile care se impun la momentul potrivit, acesta – „sistemul”, nu te iartă. La fel și în business: dacă nu înțelegi „legile” scrise și cele nescrise ale domeniului în care profesezi, dacă nu acorzi respectul cuvenit și nu îți onorezi promisiunile, nu ai nicio șansă de izbândă.

După ce te-ai asigurat că ambarcațiunea este pregătită de plecare și te a i în largul mării, singurele resurse pe care te poţ bizui sunt Echipajul tău și cunoștințele dobândite, experiența de navigație. La fel și în business, Echipa cu care „pornești la drum” este vitală, mai ales în domenii precum Property Management și Facility Management, domenii ce sunt parte a unui business complex, în care chiar dacă există foarte multe speci cități de ordin tehnic, ai nevoie de cunoștințe de ordin juridic, nanciar, plani care și bugeta re, managementul riscului. Este un business dependent de oameni și este făcut pentru oameni!

NOI LIVRĂM ÎNCREDERE! Preluăm și gestionăm un risc de la clienții noștri, astfel încât ei să se poată concentra pe business-urile lor. Știind că suntem în serviciul clienților noștri, mă motivează și mă inspiră.

Ce strategii au fost necesare pentru a dezvolta business-ul în România, cum s-au schimbat ele acum, ce abordări și atuuri ajută acum la evoluția și succesul companiei?

Care au fost în sinteză momentele cheie (borne reper depășite) în evoluția acestor ani? Încă de când am luat contact cu partenerii mei din Austria, am apreciat faptul că cel mai mare accent s-a pus pe stra tegii de a crește, dezvolta și consolida echipa. Atenția și raportarea la „resursa umană” a depășit granițele/limitări le raporturilor profesionale, iar abordarea unei afaceri de familie, așa cum a început Rustler în 1936 în Viena, trans cende anii și limitele geogra ce. Astfel, această strategie de a avea focusul pe echipele de lucru a fost și rămâne în continuare una dintre cele mai importante strategii, atât la nivel de Grup, cât și în plan local.

Pandemia și perioada post-pandemică au evidențiat un aspect foarte important și prezent în cadrul companiei noastre, dar ne-au și ajutat să îl conştientizăm cu mândrie. Aptitudinea Echipei de a se adapta diverselor solicitări, condițiilor pieței și clienților, profesionalismul membrilor

6 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY

echipei și modul în care aceasta a știut să facă față diferi telor situații apărute, ne-au ajutat să ne menținem clienții aproape și chiar să reușim să punem bazele unor noi linii de business, în sinergie cu cele existente.

Ceea ce ne ajută foarte mult în întreg procesul, este ca pabilitatea echipei de a rămâne exibilă și de a înțelege nevoile clienților noștri. Cum acestea sunt tot mai diver si cate, să asculți și să înțelegi nevoia, iar ulterior să gă seşti soluţiile cele mai bune, reprezintă un proces pe care îl abordăm cu deschidere și de ecare dată l-am încheiat cu succes. Suntem onorați atunci când suntem solicitați să găsim soluții la situații di cile sau provocatoare, sau în proiecte speciale precum intervenții cu personal pro priu în refacerea conexiunilor electrice de 20 kV, dar și la sisteme complexe de detecție și stingere a incendiilor sau soluţii speciale de climatizare pentru săli de operații pe cord deschis.

Evoluția companiei noastre s-a bazat pe principiul de ma nagement e cient și atent al resurselor, aspect care pleacă chiar din vârful piramidei organizației noastre și începe cu „induction training-ul” pe care îl susţin personal cu ecare nou angajat al companiei, în toată această perioadă de 10 ani de când suntem activi pe piața din România. Este o formă de respect, de grijă și profesionalism. Este primul pas pe un parcurs profesional al ecăruia, în care ne cerem și ne străduim să livrăm excelență!

Strategiile se schimbă și se adaptează constant în funcție de nevoile clienților, ale echipei și de trendurile pieței. Deși este o caracteristică umană, adaptabilitatea devine impli cit o caracteristică a business-ului. Deoarece business-uri le sunt construite și conduse de oameni, încă dinainte de perioada pandemică, am pus mare accent pe dezvoltarea și consolidarea echipei de top management a compani ei, cooptând în rândul echipei noastre profesioniști cu experiențe relevante în domeniile în care activează. Acestea sunt doar câteva dintre ingredientele care au fost și vor în continuare necesare pentru un parcurs durabil și de succes al companiei.

Luând în considerare portfoliul de proiecte și clienți, cum vedeți evoluția companiei acum, ce alte divizii/ domenii strategice vreți să dezvoltați?

Daniel State: Compania a crescut an de an, iar în perioada 2021 – 2022 s-a observat o consolidare vizibilă a întregii echipe, în toate nivelurile, iar oamenii și-au exprimat activ dorința de a evolua.

Considerăm că am atins deja o maturizare la nivel de companie prin creșterea organică, sistematică și sănă toasă, și plănuim în continuare dezvoltarea businessului în departamentele existente de Property și Facility Management, liniile principale de business la nivel de Grup, a departamentului de Project Management și, cu atât mai mult, să dezvoltăm departamentul nou în ințat de Brokerage.

7 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY

cer: Mă bucur că fac parte dintr-o companie în plină dezvolta re precum Rustler și că pot contribui cu experiența mea la creșterea ei – prin deschiderea unei noi linii de businessBrokerage, prin care oferim clienţilor noștri un spectru mai larg de servicii. În acest mod, cu serviciile acestui nou depar tament conceptul despre care vorbeam în urmă cu câțiva ani de „One stop shop în real-estate” se concretizează și devine un punct de referință, un avantaj pentru clienții și colabo ratorii noștri. Cei peste 24 de ani de experienţă în domeniu m-au ajutat să înțeleg că este important să ne conectăm la cerințele clienților, să oferim mai mult decât o simplă activi tate de tranzacționare. Colegii care fac parte astăzi din echi pa nou dezvoltată (Brokerage) au aceeași mentalitate și sunt mândră de ceea ce am început să clădim împreună!

Cum asigurați echipe optime pentru obținerea rezulta telor, care este rolul și importanța departamentelor –echipelor locale? Ce programe, activități consolidează activitatea lor și ce proiecte pentru comunități / CSR ați derulat în acești ani? Ne concentrăm asupra dezvoltării echipei noastre la toate nivelurile, deoarece adaptabilitatea este o calitate ce ne ca racterizează, în perioade de transformare atât din punct de vedere social, cât și economic. În acest sens, ne adaptăm și procesele interne pentru realitatea care se reconstruiește sub ochii noștri.

Suntem riguroși și cu standarde înalte, astfel încât lu crăm numai cu experți din piața noastră de referință. Ne susținem reciproc, investim în cele mai noi certi cări și

programe de pregătire, construim sisteme performante de lucru și, nu în ultimul rând, punem pasiune în tot ceea ce facem. Pentru noi, programele de dezvoltare profesională reprezintă un aspect care se regăsește în valorile și în mi siunea companiei.

Similar cu politicile de responsabilitate socială ale grupu lui, și pe plan local am fost și suntem implicați constant în activități de caritate, proiecte “Give back to community”, care susțin valorile noastre. Cu toate acestea, am decis să nu le promovăm în mod direct, astfel de acțiuni făcând parte în mod implicit din angajamentul nostru în calitate de Ambasadori ai Grupului Rustler.

Ce atuuri conferă rețeaua internațională, care sunt ro lul și contribuția Rustler România în cadrul grupului? A face parte dintr-o rețea internațională așa cum este Rustler Gruppe, ne ajută în primul rând la a conectați cu ceea ce se întâmplă la nivel european, astfel putând oferi clienților noștri servicii la standarde internaționale. Ne bucurăm de un schimb continuu de bune practici între sucursalele Rustler din Europa, iar în acest sens ne mân drim cu proiecte și acțiuni cu care am contribuit și care au fost implementate la nivel internațional. Și prin acest mod, Rustler România reprezintă un pilon important în cadrul grupului, nu doar ca mărime a business-ului. În bene ciul colegilor noștri, avem la nivel de grup progra mul „Crossborder Exchange”, care implică schimbul de experiență între colegii angajați ai lialelor din țările din cadrul Grupului – ne bucurăm să vedem cum astfel crește colaborarea și schimbul de expertiză la nivel internațional.

8 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY
Cristina Dumitrache, Chief Business Development O

Care sunt noile ținte pentru Rustler în România pentru 2023?

Chiar dacă părerile sunt împarțite în ceea ce priveste evoluția pieței de real-estate în anul 2023, pentru com pania noastră principala țintă rămâne cea de creștere –atât din punct de vedere al business-ului, cât și din punct de vedere profesional la nivel individual. Ne concentrăm eforturile pe oferirea de soluții e ciente și de impact că tre clienții noștri, iar asta se poate face doar cu oameni profesioniști, implicați și dedicați.

Ce elemente aduc succesul în business? Consider că preocuparea de a tinde către Excelență, de a te a a într-un proces de învățare continuu și de a avea des chidere către trend-urile din industriile, care nu țin nea părat de obiectul de activitate de bază, sunt pașii care con duc către succes, indiferent de contextul socio-economic.

Care sunt provocările în contextul economic actual, cum ar trebui să răspundă România pentru o reacție pozitivă și o evoluție relevantă în regiune? Cum vedeți evoluția pieței de real estate din România și ce oportunități pot apărea pentru Rustler? În cei 10 ani de activitate, sunt segmente de nișă în care am fost partenerul de bază al clienților noștri prin soluțiile oferite, transparență operațională, adaptabilitate și exi bilitate.

Provocările sunt o ocazie bună pentru dezvoltarea și consolidarea echipei, astfel încât să prezentăm clientu lui soluția cea mai potrivită contextual. “Resursa umană” (tehnicieni, specialiști, ingineri) va rămâne în continuare un punct pe care ne vom concentra: atragere, instruire și retenție. Fie că se livrează proiecte noi care au nevoie de servicii de întreținere tehnică – Facility Management, ori administrare – Property Management, sau se preiau spații existente care au nevoie de retro- t ori se adaptea ză conform cerințelor diverse ale utilizatorilor – Project Management, sau se negociază tranzacționarea unor proiecte – Brokerage, Rustler România livrează echipa potrivită pentru ecare dintre aceste proiecte.

Din punct de vedere al României, autoritățile trebuie doar sa pună în aplicare prevederile legale în vigoare pentru a asigura un mediu concurențial transparent și corect pen tru toți participanții săi din mediul de business.

Așa cum se întamplă și pe mare, unde totul este în mișcare, putem considera că și contextul socio-economic trecut și actual a fost și este într-o continuă mișcare și transforma re, plin de noi provocări pe care le considerăm ca ind, în fapt, reale oportunități.

Pentru că suntem împreună în aceeași barcă, avem același scop – acela de a onora încrederea cu care suntem învestiți de către clienții noștri, iar eu împreună cu echipa de top management identi căm soluțiile și direcțiile de dezvolta re în care ne îndreptăm, păstrând aceeași calitate ridicată a serviciilor.

2023 va fi un an în care compania noastră va in tra cu echipe complete pentru noile linii de busine ss și cu o structură de management clară și aliniată. Parteneriatele cu clienții noștri existenți reprezintă în sine o oportunitate, susținând creșterea organică a companiei, dar și dezvoltarea în marile orașe regionale. Preocuparea noastră continuă este de a aduce și dezvol ta cei mai buni profesioniști în centrele regionale, folo sind expertiza și standardele demonstrate deja în cei 10 ani de excelență Rustler.

Care este mesajul dvs. pentru clienți și parteneri? Așa cum afirmam că Misiunea noastră este să onorăm încrederea cu care suntem învestiți, setând noi standar de de calitate în serviciile de real-estate, ne asumăm această responsabilitate atât față de colegii noștri, cât și față de clienți și toți partenerii noștri. Este un proces profund de conștientizare și credem cu tărie că doar așa putem reuși să manifestăm Valorile noastre ca Echipă, să fim eficienți și să progresăm.

Această întrebare mă obligă să asimilez rolul de lider al unei organizații, rolul de “role-model” pentru echi pa pe care o conduc și rolul de partener de încredere al clienților și furnizorilor noștri, cu rolul de căpitan al unei ambarcațiuni. Am mai a rmat că navigația cu vele și “relația” cu largul mării deseori m-au adus în situații neprevăzute, cu toate diligențele și măsurile de precauție luate. La fel și în business, deciziile luate greșit sau acțiunile pripite nu te iartă. Respectul profund față de mare trebuie “trăit” de către întreg echipajul. Doar așa, împreună cu întreaga echipă de top management cu care coordonăm și ne raportăm atât intern către colegii din subordine sau subcontractori, cât și către clienți, ne obli găm să luăm decizii competente, asumate și cu respect.

“A smooth sea never made a skilled sailor”: în navigație – mai ales în momentele di cile, încrederea în căpitan, comenzile clare și hotărârea în luarea deciziilor rapi de și e ciente sunt vitale. Similar este și în business, și pot a rma cu tărie ca sunt mândru și recunoscător de încrederea cu care am fost învestit de către colegii mei, în poziția pe care o dețin, încredere care îmi impune să depășesc așteptările lor.

“În colaborarea cu Rustler România, am simțit faptul că pe primul loc se a ă clientul. O echipă de profesioniști a lucrat îndeaproape cu noi chiar și în cel mai mic detaliu, acest aspect ind necesar și important pentru afacerea noastră. În industria sănătății, standardele sunt foarte ridicate și este nevoie de parteneri dedicați, iar Rustler a îndeplinit toate așteptările noastre.” – Luca Militello, Chief Executive O cer, Monza Group Romania.

9 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO
COVER STORY

CTP România - centru R&D de 40 mil. euro pentru Diehl Controls la Brașov

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator de spații lo gistice și industriale listat la bursă din Europa Continentală, după suprafața închiriabilă brută, a semnat un contract pen tru construcția unui centru de cercetare și a unei unități de producție cu compania germană Diehl Controls, un produ cător global de top în domeniul high-tech, care devine astfel primul chiriaș al noului său parc de afaceri de 50.000 mp din orașul Brașov, în centrul României. Centrul de cercetare și dezvoltare și unitatea de producție de 18.000 mp built-to-su it (BTS) implică o investiție inițială de 15 milioane de euro, care urmează să crească până la 40 de milioane de euro în următorii 10 ani. „Suntem încântați să facem echipă cu CTP pentru a construi a treia noastră unitate de producție din Europa. Considerăm România o țară competitivă în Europa Centrală și de Est, cu angajați cali cați, potențial pentru industria ingineriei, o țară care oferă atât stabilitate, cât și securitate pentru dezvoltarea businessului. Prin acest proiect ne propunem să contribuim pe termen lung la dezvoltarea economică viitoare a orașului Brașov și a restului regiunii”, a declarat Josef Fellner, CFO, Diehl Controls.

Compania face parte din grupul german Diehl Group, care are aproximativ 17.000 de angajați la nivel mondial, în cinci divizii. „Ne consolidăm poziția în Brașov și în regiune cu un nou parc de afaceri de 50.000 mp. Suntem mândri să urăm bun

venit Diehl Controls ca prim chiriaș al CTPark Brașov și să contribuim la atragerea unei investiții atât de importante în România. Decizia Diehl de a stabili o operațiune aici este încă o con rmare a poziției strategice a României în Europa și a acreditărilor sale remarcabile ca destinație de nearshoring, atât pentru spațiile logistice, cât și pentru producție”, a decla rat Ana Dumitrache, Country Head CTP România. CTPark Brașov este situat la nordul orașului, pe DN13, are legături bune cu transportul public și cu aeroportul din apro piere și oferă spații exibile pentru distribuție sau producție. Prima fază a proiectului BTS de la CTPark Brașov este pro gramată pentru livrare în a doua jumătate a anului 2024.

E.ON își consolidează birourile la Record Park din Cluj-Napoca

E.ON Business Services Cluj își mută birourile la Record Park, proiectul de tip mixed-use din centrul orașului, dezvoltat de Speedwell și deținut de AYA Properties Fund. Această mutare marchează astfel cei 10 ani de prezență pe piața din România. Agenția de consultanță imobiliară Gri es, reprezentată de Andreea Păun, a mediat această tranzacție pentru închirierea spațiilor de birouri.

E.ON Business Services Cluj, parte din grupul german E.ON, a fost în ințat în Cluj-Napoca în 2012, cu scopul de a livra servicii nanciare și de contabilitate de cea mai bună calitate clienţilor interni ai Grupului E.ON din întreaga lume. Compania a evoluat constant până la un număr de 600 de angajați, selectați pentru competențele lingvistice și tehni ce, speci ce domeniului nanciar. 10 ani mai târziu, E.ON Business Services Cluj a decis relocarea birourilor la Record Park pentru a le oferi angajaților săi condiții de lucru îmbunătățite, dar și pentru a bene cia de accesibilitatea și facilitățile de ne egalat pe care le oferă acest proiect. “Sunt încântat că am reuşit să găsim o nouă casă pentru EBS Cluj, în cadrul Record Park. După 10 ani de creştere şi dezvol tare în Amera Tower, suntem bucuroşi să

ne mutăm înspre centrul oraşului şi să oferim astfel angajatilor noştri avantajele unui birou modern, în inima Clujului. Această relocare în Record Park este o parte esențială pentru strategia noastră pe următorii ani; sunt convins că dacă oferim oameni lor un mediu pozitiv, avem premise de stabilitate şi creştere în continuare”, a declarat Stefan Balster, Managing Director E.ON Business Services Cluj. Record Park este primul proiect de dezvoltare și regenerare ur bană de tip mixed-use din Cluj-Napoca și oferă 15.000 mp de spații de birouri și 236 de apartamente, numeroase facilități de petrecere a timpului liber și servicii pre cum Mega Image, noul bistro Bruto și o grădiniță. „Record este un ecosistem viu, oferind chiriașilor săi un echilibru mai bun între viața personală și birou, și acest lucru a atras și E.ON Business Services Cluj. Noul chiriaș recon rmă valoarea proiectului și eforturile dezvoltatorului de a-l menține. Suntem bucuroși că am putut contribui la efortul constant de îmbunătățire a mixului de chiriași. În acelaşi timp, un chiriaş de renume a identi cat cea mai bună soluție pentru nevoile sale”, a declarat Andreea Păun, Managing Partner Gri es, consul tantul părților în această tranzacție.

11 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE

Gândirea în perspectivă

DP World este principalul furnizor de soluții logistice inteligente care facilitează uxul comercial la nivel mondial. Compania are operațiuni în 60 de țări de pe glob, iar în România, DP World operează sau va opera, în viitorul apropiat, o serie de terminale logistice interconectate cu portul Constanța.

Lider mondial în domeniul soluțiilor maritime de tip end-to-end pentru lanțul de aprovizionare, compania și-a continuat expansiunea în domeniul logisticii prin lansa rea unor noi operațiuni în România printre care se nu mără și construcția de la zero a unui terminal intermodal la Decea, în județul Alba, dar și consolidarea și creșterea operațiunilor din portul Constanța - ca proiect strategic de importanță majoră.

Am stat de vorbă cu Cosmin Cârstea, CEO DP World România, despre planurile sale pentru viitor.

Ce faceți diferit la DP World?

Cosmin Cârstea: La DP World anticipăm schimbările și implementăm tehnologii de vârf în industrie pentru a crea cele mai inteligente, e ciente și inovatoare soluții comer ciale, asigurând, în același timp, un impact pozitiv și dura bil asupra economiei, clienților noștri și mediului.

Ce investiții noi ați făcut și continuați să faceți în România?

C.C.: Toate noile investiții fac parte din planul de dez voltare pe termen lung al companiei și vor oferi facilități de grad maxim pentru a spori e ciența pentru clienții

DP World din România și pentru a sprijini în continuare creșterea comerțului și a schimburilor comerciale în regi une. Punem accentul pe conectivitatea intermodală și pe conectarea facilităților logistice cu operațiunile portua re și spațiul industrial. Am reușit să realizăm o e ciență a lanțului de aprovizionare care reduce costurile și tim pul pierdut pentru clienții noștri, iar cu ajutorul noilor operațiuni vom continua să o facem.

România este bine poziționată pentru a deveni un hub pen tru comerțul european cu Asia și nu numai, iar operațiunile DP World Romania în teritoriu, respectiv la Marea Neagră sprijină și facilitează dezvoltarea economică a țării.

Menționați și detaliați cele mai importante proiecte ale anului în curs...

C.C.: Un proiect extrem de important al anului 2022 a fost lansarea lucrărilor la terminalul intermodal din zona Aiud. Acesta va funcţiona precum o extensie a terminalu lui maritim de la Constanța - de importanță majoră pentru noi și pentru operațiunile de la Marea Neagră. Terminalul intermodal de lângă Aiud va oferi posibilitatea transferu lui mărfurilor între modurile feroviar şi rutier. În acest moment, construcția terminalului intermodal pe amplasamentul viitorului Aiud Intermodal Park România a ajuns la un procent de realizare de 50%. Construcția este realizată de către dezvoltatorul belgian ILD, în total ind vorba despre un teren de 26 de hectare în localita tea Decea, la 10 km de Aiud. Valoarea investiției se ridică la circa 20 de milioane de euro, iar noul hub urmează să e deschis în aprilie 2023. Ne așteptăm să putem opera 50.000 containere/an în primii 3 ani.

Investiţia în terminalul intermodal este destinată oricărui sector industrial. Ne propunem să operăm mărfuri care se pot containeriza, dar putem să operăm foarte bine şi trai lere, prelate, camioane, adică unităţi care necesită trans port pe distanţe foarte mari.

Explicați importanța terminalului pentru agenții eco nomici din zonă.

C.C.: Zona Aiudului, a ată între Alba Iulia/Sebeș și ClujNapoca, pe o rază de aproximativ 50 km, reprezintă un important centru industrial și comercial. Terminalul va bene cia şi de un depozit de 10.000 mp, care va deser vi companiile din regiune interesate de containerizarea mărfurilor și expedierea lor într-un mod sigur și e cient. Parcul logistic din jurul terminalului oferă 180.000 mp pentru dezvoltare industrială și logistică. El va opera tre nuri directe pe ruta Aiud - Constanţa prin intermediul unei linii feroviare directe. Conexiunea cu terminalul pro priu din Portul Constanţa va ajuta la deschiderea de noi oportunități comerciale pentru clienți prin oferirea de ser vicii end-to-end în lanțul de aprovizionare și distribuție. Va exista o conexiune directă cu terminalul RO-RO pe care noi îl dezvoltăm în prezent la Constanța, cel mai mare hub RO-RO din Marea Neagră. Noul hub va urmări să conecte ze centrul ţării inclusiv cu Marea Nordului şi Marea Baltică. Al treilea proiect este legat de dezvoltarea unui depozit lo gistic de clasa A, pe o suprafaţă de 45.000 mp în termina lul din portul Constanţa. Prin această dezvoltare, dorim să furnizăm clienţilor noștri toate bene ciile care decurg din proximitatea terminalului maritim şi din regimul de zonă liberă existent în această locaţie. Avem deja un terminal operațional şi în Moldova, unde

12 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE

podul de la Brăila conectează Dobrogea cu Moldova foarte repede. Toate investiţiile propuse în următorii doi ani se ridică la peste 50 milioane euro.

Care sunt nevoile pentru anul viitor 2023? C.C.: Flexibilitatea şi predictibilitatea serviciilor furniza te, alături de componenta de sustenabilitate vor continua să in uenţeze modul în care consumatorii acestor servicii vor face alegerea furnizorilor. Simţim că prin tot ce am construit în ultimii ani, DP World Logistics este capabilă să ofere clienţilor noștri soluţiile adaptate nevoilor actua le: exibilitate prin multimodalitate, predictibilitate prin tehnologie şi sustenabilitate.

Noi rute comerciale - Centre regionale de logistică pe care le dezvoltăm conectează producătorii izolaţi de reţelele lo gistice importante, deschizând noi rute comerciale.

Mai multe moduri de transport - Furnizorii de servicii logistice trebuie să e capabili să folosească toate modurile de transport pentru a oferi un serviciu sigur clienţilor lor.

Mai multă digitalizare - Diversele instrumente digitale pot, de asemenea, furniza şi o exibilitate mai mare pro prietarilor de marfă, în procesul de transport.

Mai multă infrastructură - Investiţiile majore în infra structura de transport trebuie întotdeauna realizate cu gândul la viitoarea cerere.

Compania noastră îşi bazează strategia de investiţii pe o viziune pe termen lung. DP World este şi va un par tener strategic al statului român. La nivel global, Dubai Ports World este prezent în peste 60 de porturi ale lumii, cu mai mult de 170 de terminale multi-modale. Prin terminalele şi porturile pe care compania noastră le operează trec anual peste 60.000 de nave.

13 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE

România la Expo Real 2022, proiectele anului și provocări în 2023

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) a organizat, pentru al zecelea an consecutiv, standul comun al României la Expo Real Munchen, târg desfăşurat în perioada 4 - 6 octombrie 2022.

Prezenţa la târg aproape că a atins nivelurile de dinaintea pandemiei, aceasta înregistrând o creştere de aproape 60 de procente faţă de 2021. Anul acesta s-au reunit la Expo Real aproape 40.000 de vizitatori din 73 de ţări. Numărul total de participanţi a inclus 19.500 specialişti şi 20.456 de reprezentanţi ai companiilor. Cei 1.887 de expozanţi provin din 33 de ţări. După Germania, primele zece ţări expozante au fost: Austria, Ţările de Jos, Elveţia, Polonia, Marea Britanie şi Irlanda de Nord, Franţa, Portugalia, SUA şi România, la egalitate cu Cehia. „România are acum o foarte bună ocazie, într-o perioadă economică foarte incertă, de a se poziţiona ca un amplasament investiţional industrial, atractiv, intra-european, inovativ. Prezenţa puternică a expozanţilor români la Expo Real Munchen a oferit o platformă excelentă pentru a face cunoscută această locaţie la nivel internaţional, promovând exact acest mesaj”, este de părere Sebastian Metz, director general AHK România. Următoarea ediţie Expo Real va avea loc între 4 şi 6 octombrie 2023, la Munchen.

Proiectele anului 2022 și priorități pentru 2023

Loredana Oprișa, Leasing & Development Manager, Olympian Parks a subliniat noua strategie a dezvoltatorului: “Proiectele la care lucrăm în prezent sunt localizate în București Nord, Cluj și Constanța. Au fost demarate lucrările la Cluj, prima clădire în parcul de acolo va avea 15.000 mp. Atuurile principale ale acestei locații sunt infrastuctura foarte bine dezvoltată, dar și accesul direct către stația de tren - transport persoane care va conecta comuna Gilău de Bonțida. Și proiectul din nordul Bucureștiului (Otopeni) va demara în perioada următoare, vom începe curățarea terenului și apoi pregătirile pentru prima clădire care va avea 40.000 mp, iar data de livrare

plani cată este Q4 2023. Acesta este un proiect foarte bine poziționat în zona de Nord, are trei căi de acces, utilități disponibile și posibilitatea de compartimentare începând de la 1.500 mp. Constanța este un proiect de tip InCity Logistics localizat pe fosta platformă industrială Palas. Aici vom construi prima clădire de 17.000 mp cu suprafețe disponibile începând de la 800 mp. Unul dintre cele importante avantaje ale acestui parc este accesul rapid către și dinspre oraș și Portul Constanța”. Speedwell a promovat la Munchen proiecte în mai multe orașe, extra argumente ale încrederii pentru piața din România.

“În București, lucrările de construcție sunt aproape nalizate pentru cea de-a doua clădire din proiectul nostru rezidențial, e IVY, prima clădire este în curs de livrare. Totodată, vânzările pentru cea de-a treia clădire sunt în plină desfășurare. Localizat în nordul Bucureștiului, chiar lângă pădurea Băneasa, e IVY oferă acces rapid către principalele hub-uri de business și către centrul orașului. În partea de est a orașului, dezvoltăm TRIAMA Residence, unde lucrările pentru cea de-a doua clădire avansează rapid și am lansat vânzările pentru a treia și ultima fază. TRIAMA este un ansamblu rezidențial care oferă apartamente de înaltă calitate într-un cartier iubit de mulți. Tot în capitală, am livrat recent proiectul industrial SpacePlus și suntem bucuroși să anunțăm că rezultatul nal a fost întâmpinat cu entuziasm. SpacePlus oferă unități con gurabile, de înaltă calitate pentru depozitare/producție ușoară. Având în vedere că este aproape integral închiriat, urmează să dezvoltăm a doua fază și să achiziționăm mai multe terenuri pentru extindere în București. În ceea ce privește clădirea de birouri MIRO, am vândut 75% din acțiunile

14 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE
de Ionuț OPREA Loredana Oprișa, Leasing & Development Manager, Olympian Parks Olympian Park Bucuresti Nord

noastre în acest proiect către Hili Properties Plc. În plus, progresăm cu masterplanul și autorizarea celor două proiecte din București, Griro și e MEADOWS, cuprinzând un total de aproximativ 2.500 de unități rezidențiale și 50.000 m2 de spații comerciale. Mergând mai departe, în Timișoara, dezvoltăm PALTIM – un proiect de tip mixed-use, pe malul râului Bega. Într-o locație de top, în imediata apropiere a centrului orașului și a parcurilor, PALTIM este un proiect de regenerare urbană care îmbină unități rezidențiale premium cu spații de birouri și retail. Lucrările de construcție au demarat în această vară, la începutul lunii august, după semnarea contractului cu Strabag în calitate de Antreprenor General”, a sintetizat Jan Demeyere, Co-fondator Speedwell. “WDP are mai multe dezvoltări în curs de desfășurare în toată România - lucrăm la extinderea depozitelor pentru clienții noștri existenți, în timp ce ne concentrăm, în același timp, pe noi proiecte de dezvoltare. Evoluțiile noastre sunt bine diversi cate, deoarece se referă atât la unitățile de producție, cât și la logistică. Majoritatea proiectelor noastre build-to-suit fac parte din tranzacții pe termen lung – un context optim care întărește parteneriatul dintre noi și clienții noștri. Soluțiile imobiliare de înaltă calitate pe care le oferă WDP ne fac unul dintre cei mai

importanți jucători din industria imobiliară, fapt susținut de cifre – până la sfârșitul trimestrului III 2022 avem un grad de ocupare de 99%”, a anunțat și Gijs Klomp, Business Development Manager WDP Romania. Cezar-Ionuț Bichescu, Administrator Public al Municipiului Galați, a vorbit despre noi oportunități: “Oraș cu o puternică platformă industrială, municipiul Galați a concentrat eforturile recente pe crearea unui mediu adecvat pentru stimularea și facilitarea investițiilor străine. Doar în anul 2021, municipiul Galați a bene ciat de nanțări nerambursabile (proiecte nalizate și în implementare) în valoare de 149 milioane de euro, proiectele de impact major concentrându-se asupra refacerii infrastructurii arterelor principale, modernizarea otei de transport public în comun, revitalizarea zonei centrale a orașului. Pe lângă acestea, municipiul Galați mai bene ciază și de investiții majore în educație și sănătate, precum și marile proiecte de infrastructură: podul peste Dunăre - situat la doar 20 km de municipiul Galați, Centura Mică și Centura Mare ale orașului - cu o valoare cumulată de aproximativ 200 milioane de euro, ce vor asigura o cale de acces rutier extinsă și modernizată pentru uxul de tra c intens care traversează Galațiul, Drumul Expres Galați-Brăila - care va asigura legătura între cele două municipii parte a celei mai mari aglomerații urbane din România după București, Platforma Multimodală Galați - un proiect care va asigura un ux mai e cient de mărfuri în acest port, prin recongurarea si îmbunătățirea infrastructurii publice rutiere și feroviare. Mai mult decât atât, proiectul aeroportului de la Galaţi a fost inclus în Master Planul General de Transport al României, astfel, putând demarate procedurile de elaborare a documentaţiei necesare pentru obţinerea nanţării”.

Simion Crețu, director general Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, a enunțat opțiuni pentru noi proiecte și investiții: “Cel mai important proiect este Programul Regional Centru 2021-2027 pentru care ADR Centru este, pentru prima dată, Autoritate de Management. Prin intermediul acestuia, proiectele autorităților publice și ale mediului privat vor contribui la susținerea procesului de cercetare, dezvoltare și transfer tehnologic de la nivel regional în domeniile de specializare inteligente regionale, la sprijinirea dezvoltării IMM-urilor regionale, la creșterea nivelului de digitalizare a serviciilor publice

15 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE
GRIRO, un proiect major, mixed-use, de regenerare urbană, ce va rede ni standardele pentru viitorul Bucureștiului, pregătit de Speedwell Gijs Klomp, Business Development Manager, WDP Romania

locale și a IMM-urilor, la dezvoltarea mobilității urbane durabile și a infrastructurii educaționale pe toate palierele de învățământ și nu numai. Avem proiecte ambițioase prin care Regiunea Centru va deveni o regiune mai curată, atractivă pentru locuitorii săi și turiști, cu o economie competitivă bazată pe cunoaștere și inovare, în care grija pentru mediu și utilizarea rațională și durabilă a resurselor să e o prioritate. Din 2023 va începe depunerea de proiecte în cadrul PR Centru 2021-2027, pentru investiții în valoare de peste 1,4 miliarde euro, pentru dezvoltarea județelor Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Odată cu acestea, ne dorim să creștem volumul investițiilor în economie pe măsura potențialului real al regiunii. Prin valoarea totală a investițiilor străine directe de aproape 9 miliarde euro, ne situăm pe a doua poziție la nivel național, după Regiunea București-Ilfov. Investițiile străine asigură o bază solidă de dezvoltare economică pe termen lung, iar Regiunea Centru oferă un climat favorabil investitorilor, o infrastructură de afaceri răspândită în toate județele și o rețea de transport în plin proces de modernizare, capabilă să asigure conexiuni facile în interiorul și în exteriorul regiunii”, ne-a precizat Simion Crețu. Consiliul Județean Maramureș lucrează la construirea a trei parcuri industriale în Maramureș și anume: la Baia Sprie pe o suprafață de 34 de hectare cu posibilitate de extindere a acestei suprafețe până la 50 de hectare; Fărcașa - 20 de hectare și Șomcuta Mare - 10 hectare.

“Avem deja multe cereri de la investitori care doresc să dezvolte afaceri în Maramureș, iar prezența la Târgul “Expo Real” de la Munchen a creat premizele necesare pentru ca marii investitori din Europa să își dezvolte afacerile în județul Maramureș”, a declarat Ionel Bogdan, președintele administrației județene.

Ritm alert de dezvoltare la Brașov

“Urban Plaza reprezintă cea mai mare provocare profesională a noastră, un obiectiv măreț prin intermediul căruia ne propunem să rede nim linia orizontului la Brașov, construind cel mai mare proiect rezidențial cu funcțiuni mixte și să schimbăm, totodată, perspectivele sectorului rezidențial. Întregul proiect va cuprinde peste 78.000 mp zonă rezidențială, spații de birouri, un hotel Marriott, zonă de retail, clinică medicală, spa, restaurante și cel mai mare parc rezidențial ce poartă semnătura renumitului peisagist Gianfranco Paghera. Complexul Urban Plaza este împărțit în patru faze de execuție, primele două faze reprezintă zona rezidențială care este într-un stadiu foarte avansat, din cele 21 de blocuri, doar patru mai sunt în

construcție. Menționez că procesul de vânzare este unul continuu și începe încă de la momentul autorizării ecărui imobil în parte. Ne-am bucurat de un foarte mare succes, contrar perioadelor trăite, astfel că în prezent din aproximativ 2.000 de apartamente nalizate și în construcție, mai sunt disponibile la vânzare aproximativ 300. Lucrările la cea de a treia fază sunt și ele într-un stadiu evolutiv, parcul ind elementul central, urmând drumurile de acces din și înspre cartier. Cea de a patra fază a proiectului este cea mai ambițioasă și este reprezentată de zona de funcțiuni mixte și servicii. Aici lucrările sunt în stadiu incipient, însă întreaga fază de execuție este complet autorizată. Referindu-ne numai la zona de funcțiuni mixte și servicii pe care urmează să o dezvoltăm, investiția este evaluată la aproximativ 100 milioane de euro”, spune și Ionuț Angeluș, manager general Urban Invest. “Cartier Coresi continuă faza a cincea de dezvoltare a proiectului rezidențial, precum și construirea unei noi clădiri de birouri în Coresi Business Campus. De asemenea, lucrăm la un proiect important de readucere la viață a unei clădiri simbol – Hangarul fabricii IAR, prin crearea unei zone multifuncționale articulate în jurul unui concept de gastro-entertainment. Misiunea și obiectivele noastre rămân ancorate în proiectele mixed-use de regenerare urbană: continuarea dezvoltării Cartierului Coresi din Brașov, alături de partenerii consacrați – Ceetrus împreună cu Kasper Development pentru proiectul rezidențial, și alături de Ascenta Partners pentru campusul de birouri. Un alt proiect important este cel de la Reșița, unde readucem la viață o suprafață de cca. 40 de ha, în inima orașului. Acesta va include un centru comercial, un aqua park, un hotel, un proiect rezidențial și de birouri, într-o perspectivă de 15 ani. De asemenea, analizăm proiecte în câteva orașe importante din țară, pe care sperăm să le anunțăm în viitorul apropiat”, a anunțat și Dana Anghelescu, Community & Events Manager, Nhood România.

“Proiectele noastre sunt în continuă expansiune, așadar cererea pentru apartamente a ată încă în creștere va putea pusă față în față cu oferta de apartamente. Faza V din cadrul proiectului Avantgarden3 Brașov, care a demarat cu blocul B90, se a ă în plin proces de vânzare. În afară de inovația cu privire la multifuncționalitatea apartamentelor prin integrarea conceptului RoomInnovation, faza V din Avantgarden3 se va bucura de multe alte elemente noi care vor da valoare acestui produs: design modern și nisaje premium în apartamente și spații comune, clădire cu 5 niveluri de parcări, precum și diverse amenajări exterioare care contribuie la starea de bine de ACASĂ - parc, păduri urbane, alee pietonală, pistă pentru biciclete, spații de joacă și recreere. Proiectul Maurer Villas tot din Brașov se extinde cu faza 2 care va totaliza 330 de apartamente și spații exterioare în cele 16 blocuri. De asemenea, și proiectele noastre din orașele Constanța, Târgu Mureș și Sighișoara sunt în continuă dezvoltare și, evident, ne do-

16 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE
Cartier Coresi Brașov Avantgarden3 Brașov

rim să ducem valorile brandului Maurer Imobiliare și în alte orașe ale țării”, a transmis Cristina Nicodim, director de marketing, Maurer Imobiliare.

Provocări și transformări în 2023

“Principala provocare cu care se confruntă industria imobiliară în prezent este mediul macroeconomic în schimbare, care creează incertitudini și mărește diferența dintre oferte și cereri în stabilirea prețurilor. Consider că aceste aspecte și faptul că clienții amână deciziile probabil vor încetini temporar dezvoltarea pieței. În același timp, observăm o creștere a cerințelor de nearshoring, precum și o nevoie de recapitalizare a companiilor, ceea ce indică faptul că tranzacțiile de vânzare și leaseback vor probabil în creștere. În ceea ce privește obiectivul nostru pentru 2023, ne propunem să continuăm să oferim clienților noștri soluții imobiliare inteligente și adaptate nevoilor, în timp ce construim parteneriate pe termen lung”, crede Gijs Klomp, Business Development Manager WDP România. “Există provocări diferite în funcție de locația proiectelor. În general, lipsa de încredere a clienților și a investitorilor, determinată de incertitudinea macroeconomică, este cea mai mare provocare. Pe de altă parte, am observat că, în astfel de vremuri (aceasta nu este prima criză), se face o selecție mai dură atunci când vine vorba de alegerea dezvoltatorului cu care să lucreze, un element care vine în bene ciul SPEEDWELL, pentru că în trecut am demonstrat că livrăm ceea ce am promis și am fost întotdeauna prudenți, dar și perseverenți în strategia de dezvoltare. Mai speci c de atât, oprirea emiterii avizelor PUZ (Plan Urbanistic Zonal) în București este o preocupare majoră cu impact negativ nu doar asupra Bucureștiului, ci la nivelul întregii țări. Chiar și în calitate de investitori străini, am depus eforturi în cadrul Expo Real pentru a ambasadorii României, așa că este supărător să vedem că aceste eforturi au fost făcute în zadar, din cauza unui primar. Obiectivele noastre pentru 2023 sunt reprezentate de stabilizarea prețurilor construcțiilor, sporirea încrederii clienților în noi, ca dezvoltator, și deblocarea situației aprobării PUZurilor în București”, transmite Didier Balcaen, fondator și CEO al Speedwell.

“Obiectivul principal pentru 2023 este acela de a găsi clienții potriviți pentru cele 3 proiecte a ate în dezvoltare dar și continuarea selectării de noi locații ce se potrivesc strategiei noastre. Provocările imediate rămân cele cu care ne confruntam în ultima perioadă, printre cele mai critice ind costurile crescute pentru materialele de construcții și energie, cât și in ația”, crede Loredana Oprișa, Leasing & Development Manager, Olympian Parks.

“În perioada următoare este cert că se întrevăd multe provocări care tind să destabilizeze mediul de business și societatea în general. Și ne referim aici la criza energetică pe care o traversează Europa, situația geopolitică care a generat schimbări majore în lume la nivel de economie și nu numai, scumpirea naterialelor de construcții etc. Traversăm, așadar, un amplu proces de schimbare, iar în aceste vremuri pe care le trăim succesul unui business se măsoară în capacitatea sa de adaptare la piață, nevoile clienților, trenduri, tehnologii. Sigur ca nu este o misiune simplă, dar Expo Real a fost dovada că România are mult potențial neexploatat, iar piața imobiliară este și ea în continuă expansiune. Contrar contextului, este un moment bun pentru noi ca țară, mai ales acum când mulți dintre investitorii europeni caută să își relocheze afacerile în zone mai sigure, cu forță de muncă accesibilă”, conchide Ionuț Angheluș, manager general Urban Invest.

Argumente pentru marketing internațional

“Participarea SPEEDWELL la Expo Real are două obiective principale: pe de-o parte, suntem prezenți acolo pentru a promova România, în general, și, în special proiectele noastre, iar pe de alta, dar la fel de important, ne dorim să luăm pulsul pieței imobiliare internaționale. În aceste vremuri pline de provocări, este esențial să înțelegem încotro ne îndreptăm și să anticipăm schimbările. Ne dorim să sprijinim AHK România în efortul lor de a promova România și în crearea unei vizibilități sporite. În acest sens, considerăm colaborarea cu celelalte standuri românești, Transilvania Evolution și Brașov, o idee excelentă, pe care o susținem. Combinarea forțelor cu scopul creării unui coridor de vizibilitate pentru România în cadrul evenimentului Expo Real, sprijinit și de guvernul României ( nanciar și practic), ar crește această vizibilitate semni cativ spre deosebire de o abordare dispersată. Nu în ultimul rând, autoritățile locale din România par să e mai deschise spre un dialog cu dezvoltatorii, în Munchen, decât atunci când se a ă în orașele lor. Evident, am prefera ca această deschidere să continue și la întoarcerea în România, dar apreciem faptul că tot mai mulți primari și reprezentanți ai primăriei participă la Expo Real”, spune Jan Demeyere, Co-fondator Speedwell. ”Prezența la Expo Real 2022 vine să con rme că dezvoltarea sustenabilă a unui oraș se poate face doar în parteneriat public – privat, Cartier Coresi ind prezent alături de

17 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO
REAL ESTATE
Urban Plaza Brașov Ionuț Angheluș – Urban Invest și Jan Demeyere – Speedwell, dezbat provocări pentru proiecte mixed-use la Munich

autoritățile locale și alți actori imobiliari, reuniți sub devi za Invest in Brașov. Am avut oportunitatea de a ne întâl ni cu potențiali parteneri din domeniul soluțiilor digitale pentru afaceri, din retail și organizatori de evenimente. De asemenea, Cartier Coresi este inclus în platforma dedicată celor care sunt în căutarea unei destinații pentru dezvol tarea sau relocarea investițiilor – investbrasov.org”, a sub liniat Dana Anghelescu, community & events Manager, Nhood România.

“Am participat la ediția Expo Real din acest an, repre zentând WDP România, având ca obiectiv consolidarea relațiilor cu comunitatea imobiliară internațională. A fost grozav să interacționăm cu agenți, consultanți, antrepre nori și colegi, dezbătând tendințele și sărbătorind reali zările anului 2022. Un obiectiv secundar a fost acela de a întâlni noi posibili clienți, companii care doresc să-și ex tindă afacerile în România, cei pentru care soluțiile noas tre sunt cea mai buna alegere. În general, alături de colegii mei de la WDP Germania, ne-am concentrat pe promova rea WDP la nivel internațional, evidențiind devotamentul nostru de a oferi cele mai bune soluții de pe piață, ind în același timp un partener pentru clienții noștri, oferind soluții personalizate și adaptate nevoilor acestora”, Gijs Klomp, Business Development Manager WDP România. “Am răspuns cu interes invitației AHK de a ne alătura standului comun al României la târgul Expo Real. A ați pentru prima oară la acest eveniment, am urmărit o serie de obiective strategice, de la a ne face cunoscuți în rân

Expozanții 2022 la Munchen

Judeţean Suceava, precum şi cei ai mediu lui privat, având ca activităţi de bază dezvoltarea de proiecte comerciale, rezidenţiale sau de parcuri in dustriale, servicii logistice integrate, inclusiv de dez voltare urbană prin aplicaţii software, construcţii civile şi industriale, consultanţă: AFI Europe, Alma Consulting, Bucharest Real Estate Club, DeRom Total, REC Partners, Olympian Park, SPEEDWELL şi WDP România. Alături de standul comun al României, Primăria Municipiului Braşov şi Agenţia Metropolitană Braşov, împreună cu partenerii Urban Invest, Cartier Coresi, Maurer Imobiliare, AFI Braşov, Elmas, ARO Palace au avut propriul stand, Invest in Braşov.

dul marilor dezvoltatori de pe piața spațiilor logistice și industriale la a prezenta potențialul investițional al muni cipiului Galați și principalele proiecte de dezvoltare locală părților interesate. Am observat un interes puternic din partea potențialilor investitori pentru poziția geostrate gică a municipiului Galați, a at la congruența Est-Vest, de o imensă importanță în contextul geo-politic actual. Totodată, participarea noastră a reprezentat o ocazie im portantă de a interacționa direct cu ceilalți co-expozanți, de a face schimb de bune practici și de a pune bazele unor conexiuni și parteneriate viitoare”, Cezar-Ionuț Bichescu, Administrator Public al Municipiului Galați.

“Printre obiectivele principale se numără intenția de a ne prezenta în formula actuală în urma parteneriatului cu M1 Group cât și prezentarea proiectelor pe care le avem în de rulare în acest moment. Considerăm importantă prezenta noastră la astfel de evenimente atât pentru prezentarea grupului Olympian Parks, dar mai ales pentru susținerea standului României la unul dintre cel mai importante târ guri de specialitate din Europa. Pe lângă onoarea de a alături de echipa AHK și ceilalți co-expozanti am reușit să avem întâlniri și conversații cu experți din mai multe țări, de la ecare reușind să acumulăm cunoștințe ce ne vor de folos în perioada următoare”, Loredana Oprișa, Leasing & Development Manager, Olympian Parks.

“Pentru noi Expo Real a coincis cu momentul lansării unui concept nou de apartament (ROOMINNOVATION 4 GENERATIONS), pe care îl privim ca pe o soluție inova toare și sustenabilă pentru dezvoltările imobiliare. Astfel, Expo Real a reprezentat o oportunitate să povestim despre acest nou concept, cu atât mai mult cu cât aplicabilitatea lui nu o vedem doar pentru proiectele a ate sub semnă tura Maurer Imobiliare, ci pentru toate dezvoltările imo biliare viitoare”, Cristina Nicodim, manager marketing, Maurer Imobiliare.

“Participarea la acest eveniment a reprezentat o bună opor tunitate de promovare a Regiunii Centru ca regiune emer gentă a UE și ca piață deschisă investitorilor internaționali. Ne-am propus să susținem autoritățile publice locale și reprezentanții infrastructurilor de sprijinire a afacerilor în demersul de atragere a investitorilor internaționali. Cele mai importante bene cii au fost creșterea vizibilității Regiunii Centru pe piețele europene și stabilirea de noi contacte cu companii de anvergură internațională inte resate de intrarea pe piețele din România”, Simion Crețu, director general, ADR Centru. “Am fost încântați de interesul și curiozitatea investitori lor în ceea ce privește potențialul investițional al orașului nostru (Brașov, n.r.), care a participat pentru prima oară cu un stand propriu la Expo Real. Pe parcursul zilelor pe trecute în cadrul târgului am avut ocazia unor întâlniri și discuții productive cu investitori pe care sperăm ca în vii tor să le concretizăm în colaborări sau parteneriate”, Ionuț Angheluș, manager general, Urban Invest.

18 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE
Din standul României au făcut parte reprezentanţi ai autorităţilor locale în căutare de investitori interesaţi de amplasamente la noi în ţară: Primăria Municipiului Galaţi, Maramureş Business Park, Primăria Municipiului Reşiţa, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru şi Consiliul

Proiecte noi la Cluj, prezentate la Munchen

Cluj-Napoca și Oradea au fost reprezentate la Expo Real Munich într-un stand dedicat Transilvaniei, pregătit de Transylvania Evolution împreună cu reprezentanți ai 21 de companii și instituții. “Continuăm dezvoltarea proiectelor demarate anul trecut și dintre acestea, menționăm: VIA O ce, cea mai nouă clădire de birouri din portofoliul nostru – 6 nivele, cu o suprafață de 12.191 mp, ce urmează a livrată la sfârșitul acestui an. Clădirea va bene cia de cele mai noi funcțiuni moderne acordând prioritate aspectelor legate de e ciența energetică. În privința proiectelor rezidențiale – mixte, în curs de dezvoltare se a ă – Zenia, ansamblu ce însumează 135 de apartamente, un concept unde abordăm un design inovator într-o locație strategică și Estoria City la București, un proiect cu accent pe comunitate și bene ciile acesteia la o viață socială activă, locuri de joacă și relaxare, dar și la zona de shopping a ansamblului. Aici, 1.200 de apartamente moderne vor acoperi toate necesitățile locatarilor, iar cei 60.000 de mp destinați spațiilor comerciale și spațiilor de birouri răspund ultimelor nevoi urbane”, a precizat Florin Mariș, CEO Hexagon. “Principalul obiectiv la Expo Real din Munchen a fost anunțarea în mod o cial a pregătirii construcției unui parc logistic și industrial în Răscruci, pe o suprafață de teren de 6 ha. Participarea la un eveniment de asemenea anvergură înseamnă o expunere internațională importantă. Chiar dacă până acum brandul Solaris era mai degrabă asociat cu proiecte rezidențiale și comerciale, în toți acești ani am înțeles nevoile pieței și am ajuns la maturitatea necesară pentru a putea construi spații industriale croite pe nevoile de business ale chiriașilor. Avem proiecte în diverse stadii, în faza de autorizare este proiectul din Răscruci la care vom demara lucrările în primăvara anului viitor. Suprafața construită va de până la 25.000 mp, înălțime liberă 12 m, pentru logistică, depozitare, e-commerce sau producție ușoară și până la 3.000 mp R&D (Research and Development) și birouri. Mizăm pe un proiect exibil, încât să putem acomoda orice tip de client, incluzând logistică, depozitare, cross-docking, ful llment, producție ușoară”, a anunțat Florin Mureșan, Co-Fondator Solaris.

Provocări pentru 2023

“Principalele provocări sunt legate de creșterea prețurilor și a dobânzilor, însă suntem încrezători că toate lucrurile acestea vor duce la o creștere a yield-urilor. În realitate apar oportunități noi, deoarece unii care doreau să construiască, se vor orienta spre închirierea spațiului în vederea desfășurării activității. Principalul obiectiv pentru 2023 este nalizarea și darea în folosință a pri-

mei faze a proiectului din Răscruci, cu o suprafață de 11.500 mp”, mai spune Florin Mureșan. “Domeniul construcțiilor reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, iar eliminarea de către autorități a facilităților scale oferite rmelor de construcții până acum se va re ecta în prețul nal de vânzare al imobilelor. Printre provocări putem menționa creșterea costurilor de dezvoltare, birocrația și di cultatea în obținerea autorizațiilor, fapt ce va duce la reducerea numărului de autorizații noi. Dacă până acum doar orașele București și Cluj-Napoca au fost în atenția grupului nostru, în anii următori strategia noastră de expansiune prevede extinderea grupului și în alte orașe din țară în vederea diversi cării portofoliului”, conchide Florin Mariș.

“Am participat pentru a 20-a oară la Expo Real, în calitate de director general al companiei LMT - Projektingenieure din Cluj-Napoca, care este implicată în realizarea planurilor de construcție. Contactele cu companii internaționale de plani care și dezvoltare a construcțiilor au fost importante pentru mine. Ca și în anii precedenți, am reușit să achiziționăm o serie de comenzi pentru compania noastră. De interes au fost și numeroșii expozanți din țările est-europene, care atrag din ce în ce mai mult investitori, întrucât situația politică din China și Rusia îi descurajează. Văd cele mai mari provocări în privința in ației galopante, a economiei globale în declin și a situației politice mondiale instabile, în considerațiile și deciziile profesionale ale cuiva. Pe măsură ce situația economică și politică se schimbă la nivel mondial, noi piețe de creștere vor trebui identi cate și deservite. Obiectivul nostru de afaceri pentru 2023 este să atingem cifra de afaceri din 2022”, ne-a declarat Ludger ol, director general LMT Projektingenieure Cluj-Napoca.

19 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE
Florin Mariș – CEO Hexagon Solaris Industrial Park VIA
O ce by
Hexagon

AESTATES, cheia pentru investiții pe Coasta de Azur

Am început să lucrez în domeniul imobiliar la Nisa în anul 2010. Inițial am avut în gestiune cinci proprietăți priva te pe care le închiriam către turiști britanici. În trei ani ideea de închirieri sezoniere a apartamentelor a luat am ploare și am crescut la un portofoliu de 37 de apartamen te. Treptat am început să ofer și alt tip de servicii propri etarilor care a ându-se la distanță și necunoscând limba franceză aveau mari di cultăți în a-și gestiona bunurile. Cum închirierea apartamentelor a început să se facă oa recum automat am reușit să mă concentrez pe procesele de administrație și gestiune non locativă. Cele mai multe provocări și care au rămas în continuare au fost legate de înțelegerea și navigarea sistemului birocratic francez. De ce au rămas în continuare? Deoarece legile și regulile se schimbă destul de des, câteodată intră în contradicție în tre nivelurile local, național și/sau speci c ecărei clădiri în parte. Fiecare clădire din Nisa are un set de reguli și regulamente speci ce care trebuie respectate. Dar aceste provocări sunt în realitate ceea ce m-a atras cel mai mult în acest domeniu. Cu ecare caz în parte descopeream tot mai multe despre istoria orașului, istoricul ecărei clădiri în parte, cunoșteam oameni din toate păturile sociale și de origini variate. Nici o zi nu se asemăna cu cealaltă!

În sinteză care au fost momentele reper care au marcat evoluția dvs. și care abilitățile ori competențele pe care acum le puteți considera atuuri?

Toate etapele au avut o importanță majoră, tranzițiile au fost făcute treptat. Mi-am dat seama rapid că majoritatea clienților căutau pe cineva care să le ofere servicii com plete, să mai e nevoiți să treacă prin mai multe persoane pentru a-și pune ordine în afaceri. Am început să învăț ca să le pot oferi aceste servicii complete, și am reușit să construiesc o rețea de colaboratori care mă ajute să ofer: renovări, design de interior, medici sau avocați, mecanici, operatori de tururi turistice, organizare de nunți sau che privați etc. Competența de care sunt cea mai mândră este abilitatea de a lucra cu oamenii din orice parte a globului. Am reușit să învăț să îmi adaptez comportamentul, servi ciile și asteptările în funcție de țara de origine a clientului, în funcție de tradițiile și modul de viață care îi caracteri zează pe ecare în parte. Iar cu multă răbdare îi adaptez și pe ei la stilul speci c francez care este greu de digerat pentru majoritatea străinilor.

Cum a luat naștere AEstates Consulting & Management, care sunt serviciile cheie, ce diferențiază activitatea

dvs., cum a fost anul 2022, care sunt obiectivele de bu siness pentru 2023? În panoplia de servicii pe care le ofer clienților îmi lip sea un domeniu foarte important și pentru care aveam o cerere enormă: tranzacțiile imobiliare. În toamna lui 2021 am colaborat pentru un client important cu Alexis Priebe, consilier imobiliar local. Timp de o saptamână am acompaniat clientul și în urma deselor discuții și a muncii practice am realizat că ecare aveam ceea ce îi lipsea ce luilalt pentru a atinge un nivel de performanță de 100%. Am început să plani căm AEstates și în vara lui 2022 am reușit să îi dăm forma și statutul legal necesar. Succesul a fost imediat și am reușit să semnăm primele 4 contracte în termen de o lună de la lansare. Ceea ce ne diferențiază de competiție este faptul că oferim clienților servicii com plete de gestiune și nu refuzăm nici o propunere oricât ar părea ea de insigni antă. Mulți proprietari se găsesc în situații di cile deoarece majoritatea agențiilor locale acceptă doar proiecte de anvergură. Avem, de exemplu, o clientă pentru care am oferit doar servicii de traducere la o ședință o cială a imobilului unde locuiește și un alt client căruia îi gestionăm proprietatea de 3 milioane de euro pe care o închiriem în regim sezonier cu 1.300 euro/ noapte. Unul din principiile noastre: nici un job nu e prea mic sau prea mare! Pentru 2023 dorim să consolidăm baza de clienți pentru a avea o creștere

20 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE
Personal, cum ați descoperit interesul pentru piața imobiliară, care au fost provocările la început, ce v-a atras în această industrie? stabilă și de calitate. de Ionuț OPREA Roxana Dumitriu a reușit să dezvolte proiecte într-o nouă piață, iar acum după 12 ani de experiență a lansat împreună cu un partener francez, Alexis Priebe, propria agenție de consultanță și management – AESTATES, la Nisa. Despre vise, reinventare, provocări, evoluție, oportunități de investiții și atuuri ale zonei, în interviul de mai jos.

DAW Bența își consolidează business-ul printr-o nouă investiție

Meldorfer. Puterea imaginației fără limite

Ligia VORO

DAW Bența rămâne un etalon în viața investițională a județului Mureș, ind singura companie care a inaugurat a treia unitate de producție în tot atâția ani, din 2019 încoace. Noua investiție – fabrica de cărămidă decorativă aparentă Meldorfer, edi cată în mai puțin de doi ani și rezultat al unui efort nanciar de 7 milioane de euro – și-a primit botezul în 1 noiembrie întrun cadru cald, de o intimitate specială cum Remus Aurel Bența și Dr. Ralf Murjahn, artizanii acestei noi investiții, au avut alături familia, prietenii, partenerii, colaboratorii și angajații pe platforma din Sâncraiu de Mureș. Dar mai presus de investiția nanciară, nalizarea noii unități de producție este o dovadă a unui parteneriat solid, consolidat între două familii, clădit pe valori comune – respect, încredere, muncă asiduă, orientare către client și cei mai buni angajați din lume. Un parteneriat cu potential uriaș în viitor. Inaugurarea o cială a fost dublată de o Gală festivă, unde una dintre cele mai bune voci masculine românești – Horia Brenciu – a completat muzical o seară a bucuriei, a reușitei și a încrederii în viitor.

Asemenea cărămizii decorative aparente Meldorfer care îți încearcă și provoacă fantezia, echipa DAW Bența conti nuă să inoveze și să se dezvolte, proiectele noi de investiții putând limitate doar de piață și de imaginația lui Remus Aurel Bența, proprietarul grupului din care face parte DAW Bența. Și nici piața, nici imaginația antreprenorului mureșean nu par să aibă limite. Nu cred că mai miră pe nimeni că DAW Bența a inaugurat, în 1 noiembrie, cea de-a treia fabrică din ultimii trei ani pe platformele pe care compania le deține în comuna Sâncraiu de Mureș. Unitatea de producție de cărămidă decorativă apa rentă Meldorfer, ai cărei artizani sunt Remus Aurel Bența și Dr. Ralf Murjahn, care de 22 de ani mențin și dezvoltă un parteneriat de afaceri care adaugă an de an plusvaloare bu siness-ului, dublat de o prietenie trainică între familiile lor.

O investiție de 7 milioane de euro, în urma căreia au fost create 110 locuri de muncă. O investiție care a presupus un efort investițional semni cativ din partea acționarilor re alizat prin aport de capital, completat de un sprijin guver namental în valoare de 1,3 milioane de euro și de un credit asigurat de partenerul nanciar al DAW Bența – Banca Transilvania.

“Ne a ăm aici pentru a marca împreună o nouă etapă a dez voltării companiei DAW Benta. Este un moment important care înseamnă consolidarea și, în același timp, diversi ca rea capacităților de producție pe care astăzi le avem. Într-un context economic destul de turbulent și cu provo cări multiple, ne declarăm norocoși că domeniul în care activăm a înregistrat creșteri constante în ultimii ani, iar faptul că astăzi, acum, după o perioadă înnorată, plină de

21 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO INVESTIȚIE

ceață, a apărut soarele ne face să m mai optimiști. Și op timismul pe care piața ni-l arată, prin cerere, ne face să ne uităm cu încredere spre viitor.

Fiind crescut într-o familie în care spiritul antreprenorial și, în special, activitățile de producție reprezentau o pre ocupare permanentă, sunt bucuros și mulțumit că astăzi punem inaugura aici, în Sâncraiu de Mureș, locul în care m-am născut, o nouă unitate de producție”, a menționat Remus Aurel Bența, administrator general și coproprietar al rmei DAW Bența, la evenimentul inaugural.

Investiția a fost posibilă și grație viziunii, deciziei și încre derii din partea partenerului său, dr. Ralf Murjahn, pro prietarul DAW SE, companie care a transferat know-howul în noua unitate de producție.

“Suntem o companie cu rădăcini puternice și avem o co laborare deosebită cu partenerul nostru de aici, domnul Remus Aurel Bența.

Succesul nostru aici, în România, se datorează în totalitate domnului Remus Aurel Bența și familiei Bența, mamei, ta tălui, soției, copiilor dânșilor și sunt convins că acest suc ces va continua.

Aduc salutul tatălui meu care s-a întâlnit cu domnul Bența în trecut și care din câte îmi amintesc a început și parte neriatul Meldorfer. Și aduc, de asemenea, salutul tuturor celorlalți din companie care se bucură în mod deosebit că acest produs din nord vine în România. Produsul Meldorfer. Această decizie de a produce aici e pentru că Remus Aurel Bența este un antreprenor și orice dezvoltă este un succes. În al doilea rând, domnul Bența a strâns o echipă deosebită în jurul dânsului și de aceea DAW Bența este o companie de succes de 20 de ani și se dezvoltă în continuare. În al treilea

Unde, cum și pentru ce poate fi utilizată

Cărămizile decorative aparente – Meldorfer repre zintă un material de nisaj unicat, de înaltă calitate, utilizat atât la interior pentru acoperiri de accent și placări a pereților, cât și la exterior pentru nisarea fațadelor termoizolate sau a diverselor suprafețe mi nerale și organice. Produsul oferă rezistență ridicată în timp fără a ne cesare renovări, iar caracterul mineral îl recomandă pentru aplicări pe clădiri cu regim de înălțime ridicat. Culorile și textura cărămizilor aparente pot per sonalizate în vederea imitației dele a cărămizilor vechi. Astfel, clădirile vechi, istorice își pot redobândi aspectul original, neschimbat.

rând, aportul conducerii administrative care a facilitat tot ceea ce e necesar pentru această dezvoltare, lucru care ne-a făcut să ne îndreptăm spre această zonă și nu în altă parte”, a subliniat dr. Ralf Murjahn, proprietarul grupului DAW SE. „Este foarte important că astăzi participăm la inaugurarea acestei fabrici, Meldorfer. Înainte de fabrici, nu facem alt ceva, noi, familia Bența, decât ceea ce suntem datori să fa cem. În eternitatea timpului pe care Dumnezeu L-a pus la dispoziția ecăruia dintre noi, este importantă viața, adică oamenii. E extraordinar de important cum aducem plus valoare Vieții, lucru care se face prin familie, prin copii și prin fabrici care se realizează sau alte obiective”, a subli niat, totodată, Remus Bența senior, care i-a insu at ului său, Remus Aurel Bența pasiunea pentru antreprenoriat. Realizarea acestei investiții nu a fost un lucru ușor, a mai ară tat Remus Aurel Bența, “dar am bene ciat de suportul profe sionist și e cient al mai multor colaboratori interni și externi companiei, și doresc cu această ocazie să le mulțumesc tuturor: Daniel Pițurlea - Concelex, Viorel Tropotei - Claus O ce, Grosz Gyorgy - Somaco, Ovidiu Moldovan - Fiord, Iancu MureșanAspect, Radu Luca - Instadraft, Zoltan Adorjai - Z Plan, Simona Deușan - Simprocons, Cristian Costeiu - Costeiu Construct, Daniel Varga - Montrepcom, Balazs Sandor - Pardoseli Beton Service, Marius Mărginean - Service Conf, Balazs LeventeDoktor Technic, Claudiu Iușan - Cales Company, Ioan Mârza - Mîrza Construct, Ovidiu Bocicor - Intraserv, Chiorean Cornel - Intraserv, Sanda Gherasim - Santetris, Adrian Suciu - Rap Tronic, Valentin Bordaș - Kangoopack, Szabo Levente - Katalin Nohse, Toma Bozeșan - Proman, Sergiu CiubucăJungheinrich, Manuela Nicolae - Analitic Laboratory, Ioan Mateiu - DAW Bența, Violeta Cetină - DAW Bența, Erika Demeter - Color Expert, Torsten Weber - DAW SE și, nu în ul timul rând, Petru Moldovan - DAW Bența și echipei partene rului nanciar, Banca Transilvania, precum și reprezentanților autorităților locale și județene”.

Investiția a fost apreciată de prefectul Mara Togănel, președintele CJ Mureș – Peter Ferenc, primarii Municipiului Târgu Mureș – Soos Zoltan, Comunei Sâncraiu de Mureș – Petru Ionuț Budian, și Comunei Sângeorgiu de Mureș –Sofalvi Szabolcs și de avocatul Ciprian Dobre, care au luat parte, totodată, alături de familia lui Remus Aurel Bența, icele Ecaterina și Anastasia și soția Ioana, alături de tatăl său la momentul care a desăvârșit evenimentul festiv: tăierea panglicii inaugurale.

Invitații au putut vizualiza la uxul de producție, care în cepe de la amestecarea premixurilor solide și lichide până la apariția plăcilor pe benzile de uscare, ux prezentat de către angajații fabricii.

Botezul inaugural a fost dublat de o cină festivă, iar una dintre cele mai bune voci masculine românești – Horia Brenciu a adus frumusețea muzicii în cadrul unei Gale găzduite de Centrul de evenimente RAB. Au fost prezenți

22 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO INVESTIȚIE

parteneri comerciali ai companiei, colaboratori în dez voltarea şi implementarea proiectului și reprezentanţi ai autorităților locale.

Meldorfer, puterea imaginației

Producția de cărămizi Meldorfer a început într-o unitate desfășurată pe 3.500 mp, dintr-un total de 2,5 hectare, halele ind dotate cu tehnologie și echipamente moderne, adaptate, făurite în mare parte la Brașov, la unul dintre partenerii DAW Bența. Unitatea de producție este nepoluantă, prietenoasă cu mediul, respectând toate standardele unei investiții “verzi”. Fabrica poate furniza 450.000 de mp de cărămizi aparente Meldorfer într-un an. Meldorfer, o denumire care aparent nu spune prea multe, dar are o evidentă rezonanță germane, vine să consolideze prin noutate, inovație și potențial brandul Caparol. “Meldorfer reprezintă o variantă de nisaj și protecție pentru pereți exteriori și interiori, de mare efect, cu posibilități mul tiple de combinare, realizând structuri clasice sau moderne limitate toate de imaginația bene ciarilor. Este un produs testat deja de multă vreme de către grupul DAW pe piața eu ropeană și chiar pe piața românească, iar fabrica inaugurată acum este o măsură a cererii existente dar și a încrederii în potențialul acestui produs”, le-a răspuns Remus Aurel Bența celor care se întrebau ce este această placă decorativă. “Meldorfer este o localitate mică în Nordul Germaniei, la Marea Nordului, cu un port deosebit. În 1979 a început pro ducerea acestor plăcuțe deosebite și tatăl meu a ajuns să-i cunoască câțiva ani mai târziu. Tehnologia este una deose bită, pornește de la principiile de coacere a unei pizza. Acum coacem altceva, aceste plăcuțe minunate, cu design și textură deosebite și culori frumoase”, a completat Ralf Murjahn.

Cererea pentru acest material de nisaj a înregistrat un boom în ultimii patru ani, iar tendința este de creștere în continuare, în condițiile în care cresc automatizările, termoizolațiile și decorațiunile pentru fațadă. Piața de desfacere vizată este cea internă, însă cerere puternică se înregistrează și internațional, din state pre cum Italia, Spania, Țările Baltice și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, unde produsele cu eticheta DAW Bența – Sâncraiu de Mureș vor exportate.

Grupul Bența - planuri ambițioase

DAW Bența este un producător și furnizor de materiale de nisaj și protecție pentru clădiri, de la vopsele lavabile, în interior – exterior, albe sau colorate, lacuri și lazuri pentru lemn și metal, până la sisteme de termoizolații și tot ce ține de nisajele fațadelor, soluții epoxidice de protecție pentru pereți și patrdoseli și, nu în ultimul rând, sisteme speciale de renovare a clădirilor istorice. Toată această gamă de produse este reunită sub brandul Caparol și oferă soluții cam pentru orice aplicație în acest domeniu. “Ce este DAW Benta acum? În primul rând o mare fa milie, o afacere stabilă și un suport relevant al economiei locale. Strategia noastră continuă să e cea a unei dezvol tări permanente, în acord cu evoluția pieței și potențialul economic a țării. Astfel, anul 2019 a însemnat pentru DAW Benta inaugu rarea a două unități de producție pentru adezivi și polisti ren expandat, iar astăzi iată, după doar 3 ani inaugurăm o nouă investiție în producție”, a arătat Remus Aurel Bența, la gala festivă. În 2021, pe lângă demararea proiectului Meldorfer, com pania a lansat site-ul propriu de comercializare a gamei de produse, caparolshop.ro, și a marcat 15 ani de prezență cu operațiuni comerciale pe piețele din Moldova și Bulgaria. 2022 a însemnat nalizarea investiției Meldorfer, însă acționarii companiei pregătesc un plan investițional de anvergură, de circa 15 milioane de euro, care se va de rula în perioada 2023-2024 și care presupune dublarea capacității de producție pentru vopsele și tencuieli, de ase menea un centru logistic diferit de cel actual și cu o capa citate dublă. Totodată, sunt studiate variante de creștere semni cativă a capacităților pentru producția de adezivi și polisțiren expandat.

Grupul de companii din care face parte rma DAW Bența a reușit în 2021 să atingă o cifră de afaceri consolidată de aproape 40 milioane de euro.

23 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO INVESTIȚIE

CES a lansat studiul diagnostic privind locuirea de calitate, sustenabilă și accesibilă

declară: “Este pentru prima dată în ultimii nouă ani când CES se autosesizează cu privire la un fenomen socio-economic actual și reali zează o analiză complexă a acestuia. Salut această nouă orientare proactivă a CES și asigurăm instituțiile publice că suntem un partener de încredere în elaborarea partici pativă a politicilor publice de calitate în România”.

Patronatele, sindicatele și structurile asociative ale societății civile reprezentate în CES solicită Executivului, Legislativului și Autorităților Publice Locale să se aplece asupra acestei problematici interdisciplinare complexe și să adopte modi cări legislative și de reglementare în arii cheie precum colectarea și calitatea datelor privind locuirea, accesul la locuire de calitate pentru grupuri vulnerabile, e ciența energetică în clădiri și plani care teritorială și urbană care să echilibreze interesul econo mic al dezvoltatorilor cu cel de protejare a naturii urbane și de asigurare a calității locuirii la nivelul întregului an samblu al orașului.

Corina Murafa, Membră în Plenul CES și Președinta Comisiei de specialitate care a realizat studiul, sublinia ză: “Consider că a venit momentul ca, în condițiile crizei energetice și economice actuale, locuirea e cientă ener getic și accesibilă din punct de vedere al costurilor să de vină o prioritate zero pentru autoritățile publice.

În elaborarea studiului am lucrat alături de experți selectați transparent, am organizat audieri publice și am primit contribuții scrise din partea actorilor interesați, astfel încât am putut scoate la iveală o largă varieta te de lacune legislative, dar și aplicări defectuoase ale legislației existente, în domenii variate, de la monitori zarea locuințelor marginalizate, până la felul în care sunt realizate auditurile energetice.”

În ceea ce privește calitatea locuirii, deși datele statistice disponibile public sunt fragmentate și de slabă calitate, mai cu seamă în ceea ce privește comunitățile margina lizate, România înregistrează o serie de recorduri îngri jorătoare. 45% din tinerii români trăiesc în lipsă severă de locuințe, pe când la nivel european procentul este de patru ori mai mic. Una din cinci gospodării cheltuie mai mult de 60% din venit pe chirie, dublul mediei europene. Studiul recomandă adoptarea a zece indicatori cheie de maximă relevanță la nivel național cu privire la locuirea de calitate și setarea de ținte de politică publică pentru îmbunătățirea lor.

Fondul imobiliar existent este de calitate slabă, suprapo pulat și administrat inadecvat. Asistența guvernamentală acordată grupurilor sărace este inadecvată, iar locuințele sociale sunt alocate netransparent, mai cu seamă celor cu venituri ridicate. România a rati cat o serie de

24 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ANALIZĂ
Bogdan Simion, Președintele CES,
tra
În urma unei analize derulate pe durata a nouă luni, prin
experților
și organizațiilor reprezentative în domeniu, Consiliul Economic
Locuirea în România: îmbunătățirea calității, sustenabilității
și recomandări de politici publice și reglementare în
consultarea
tehnici
și Social (CES) lansează studiul
și accesibilității. Analiză diagnostic
domeniu.

tate internaționale care vizează aspecte legate de locu irea decentă pentru grupurile vulnerabile și de dreptul la locuire, analizate în acest studiu, însă în practică nu își îndeplinește obligațiile derivate din acestea. Studiul recomandă modi carea Legii Locuinței pentru a intro duce obligații și sancțiuni la nivelul autorităților județene și locale în domeniul locuirii sociale, interzicerea vânză rii de locuințe publice până când de citul de locuințe sociale nu scade considerabil, stoparea vânzării orică ror locuințe construite pentru tineri și acordarea unui drept de preemțiune autorităților locale la cumpărarea de unități locative sau imobile cu destinația de locuire, în special socială.

Deși 91% din fondul de clădiri existent este alcătuit din clădiri rezidențiale, numai 8% din clădirile rezidențiale unifamiliale au fost renovate în mediul urban și 3% în cel rural, procentul ind de numai 14% chiar și în cazul clădirilor colective. În practică, calitatea renovărilor este veri cată în doar 10% din puținele clădiri unde astfel de lucrări au loc. Băncile de date pentru renovări, certi ca te energetice și audituri energetice nu sunt operaționale, publice și transparente. CES recomandă acordarea de sprijin nanciar proprietarilor de clădiri pentru confor marea cu standardele nZEB, în special pentru sursele regenerabile de energie obligatorii pentru clădirile noi și

corelarea tuturor subvențiilor europene sau naționale în domeniul clădirilor cu standardele de renovare majoră sau chiar aprofundată.

Actualul cadru legislativ dedicat urbanismului întreține tensiunea marcantă între interesul general vizavi de o locuire de calitate, inclusiv criterii de sustenabilitate a mediului construit, și interesele comerciale ale dezvol tatorilor imobiliari. CES recomandă debirocratizarea procesului de autorizare pentru construcții de locuit de mici dimensiuni, concomitent cu creșterea rigorii pentru dezvoltarea de ansambluri rezidențiale, obligativitatea ca autoritățile publice locale să inițieze PUZ-uri pentru zo nele care nu au fost clar reglementate prin PUG și să per mită inițierea elaborării unui PUZ de către actori privați doar dacă sunt îndeplinite o serie de condiții stricte, precum și menținerea tuturor indicatorilor de calitate a locuirii din Regulamentul General de Urbanism, nu doar includerea selectivă a acestora în documentațiile de ur banism.

Studiul poate consultat la https://www.ces.ro/studiielaborate-de-ces/ro/124.

Surse foto: www.ces.ro & depositphotos.com

25 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ANALIZĂ

Centru de Excelență a Mobilei construit

Locatar nou în

”Cluj

Innovation

Park”

Investiția va realizată în incinta Parcului Industrial ”Cluj Innovation Park” pe un teren cu suprafața de 4.019 de metri pătrați a at în proprietatea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, asupra căruia Asociația ”Cluster Mobilier Transilvan” deține dreptul de super cie, iar durata contractului este de 12 luni.

Viitorul imobil va compus din zece laboratoare, din care o hală de tip ”future factory” pentru dezvoltarea de materiale și soluții de cercetare-dezvoltare, precum și pentru prototiparea, testarea și pregătirea lansării în producție a produselor rezultate din activitățile de cer cetare-dezvoltare.

”Investiția propusă este compusă din două volume: clădi rea laboratoarelor și hala de cercetare. Hala de cercetare este poziționată în aval și are acces din strada de pe latura estică. În zona accesului s-a realizat o platformă de par care și circulație auto. Hala are suprafața utilă de 1.275 de metri pătrați și este prevăzută cu o supantă cu acces din spre laboratoare. Clădirea laboratoarelor este poziționată în amonte, are regim de înălțime 2S + P + 2E. Din punct de vedere funcțional accesul principal în clădire se reali zează la parter dinspre strada existentă”, se menționează în Memoriul Tehnic General al proiectului.

Construct Mapcom, constructor de succes

Conform portalului www.lista rme.ro, SC Construct Mapcom SRL Târgu Mureș s-a în ințat în data de 31 mai 1991, are ca obiect de activitate ”Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale” și se a ă în pro prietatea soților Adina și Doru Alin Plopeanu, care dețin în portofoliul de business și Hotel ”Privo” din Târgu Mureș.

În ultimii cinci ani raportați, în perioada 2017-2021, SC Construct Mapcom SRL a înregistrat afaceri cumulate de

125,7 milioane de lei, pro t net cumulat de 5,1 milioane de lei, iar la nalul exercițiului nanciar 2021 avea 93 de angajați.

Sprijin pentru industria de mobilier

Potrivit paginii web a Asociației ”Cluster Mobilier Transilvan” Cluj Napoca, www.mobiliertransilvan.ro, Cluster Mobilier Transilvan a fost în ințat în 2012 pen tru a sprijini industria de mobilier, cu scopul declarat de a susține creșterea competitivității, atât pe plan național, cât și internațional.

”Încă de la constituire, printre membrii fondatori se gă sesc IMM-uri, organizații de cercetare, universități și catalizatori. Echipa de management a clusterului asigu ră an de an respectarea actului constitutiv, care prevede elaborarea unui plan de activități și implementarea unei strategii comune de dezvoltare pentru membrii Cluster Mobilier Transilvan. Strategia este actualizată con stant, propunerile de proiecte sunt analizate cu membrii, activitățile și obiectivele proiectelor a ate în desfășurare sunt monitorizate și cuanti cate, iar bugetul este veri cat și validat anual, în cadrul adunărilor generale”, se

26 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO INVESTIȚIE
pe
site. Alex TOTH
soții Adina și Doru
Asociația ”Cluster Mobilier Transilvan” Cluj Napoca a atribuit, la data de 18 octombrie 2022, societății Construct Mapcom SRL Târgu Mureș, un contract în valoare de 24.377.363 de lei (aproximativ 4,9 milioane de euro), fără TVA, pentru execuția lucrărilor pentru obiectivul de investiție ”Construire și operaționalizare Centru de Excelență a Mobilei în cadrul Cluster Mobilier Transilvan - hală de cercetare-dezvoltare și clădire laboratoare cercetare-dezvoltare”, informează www.licitatiapublica.ro.
menționează
același
de
Plopeanu

Oportunități profesionale de calitate în domeniul înfrumusețării prin Elite Academy Tîrgu Mures

Frumusețea a fost mereu o provocare, e că vorbim de aspectul zic, mod de viață, hobby și, de ce nu, chiar de un business. Pentru a putea aprofunda o afacere având ca obiect de activita te frumusețea, e nevoie de o pregătire în prealabil. Aici intervi ne aspectul profesionist, cel menit să genereze la rândul său alți profesioniști care să intre cu succes pe piața de beauty. Un exponent al profesionalismului în materie de beauty este și Elite Academy, centru de formare profesională axat pe cur suri de cali care, inițiere sau perfecționare și seminarii de aprofundare, agenție pornită la drum acum 15 ani la Cluj, recunoscută pentru profesionalismul practicat la cele mai ridicate standarde.

„Frumusețea te inspiră și îți dă încredere în tine”

În cei cincisprezece ani de activitate, Academia și-a extins arealul serviciilor oferite, în Oradea, Alba Iulia, Bistrița, Baia Mare, Satu Mare, Vatra Dornei și, nu în ultimul rând, în Târgu Mureș, locul unde Mihaela Alexa a pus bazele Elite Academy Târgu Mureș în anul 2017.

„În anul 2015 am urmat un curs de make-up, mai mult pentru uz personal. Făcând acel curs de machiaj în Târgu Mureș nu doar că mi-a plăcut, dar m-a și inspirat asupra unui busine ss destinat persoanelor interesate să dobândească informații atât pentru uzul personal, cât si faptul de a transforma pasiu nea într-un job și de a-și crea un business în acest domeniu al înfrumusețării. Mi-a plăcut ideea de a crea locuri de muncă noi, o posibilitate prin care să poți să-ți însușești pasiunea într-o meserie. „Frumusețea te inspiră și îți dă încredere în tine” a fost motto-ul după care m-am ghidat în dezvoltarea acestei pasiuni”, povestește Mihaela Alexa.

Visul Mihaelei s-a concretizat în 2017 prin în ințatea Elite Academy Tîrgu Mureș.

„Recunosc faptul că toată experiența dobândită în banking am adoptat-o și în viața personală. Provin dintr-o familie de antreprenori, e o tradiție în familia noastră începând cu bu nica care a fost antreprenor, apoi tatăl meu. De la cursul de make-up făcut în 2015 și până să pun pe picioare ideea mea a durat doi ani de zile. Am prospectat zona cursurilor de for mare profesională, am studiat și într-un nal am ajuns la Cluj

Accent pe calitate

Elite Academy oferă cursuri acreditate de Ministerul Muncii și Ministerul Educației în următoarele specializări: Machiaj, Coafor, Frizerie, Cosmetică, Masaj, Stilist unghii tehnice, și seminarii de perfecționare.

„În Elite Academy se pune accent pe calitate în ce privește informația și practica oferită cursantului. Ca urmare, colabo ratorii noștri, formatorii care susțin cursurile în cadrul Elite Academy sunt adevărați profesioniști. O atenţie deosebită o acordăm modului de predare, cursurile noastre sunt formate din 90% practică şi doar 10% teorie. Pentru a asigura servicii de calitate superioară, Elite Academy a reunit o echipă de pro fesionişti cu experienţă practică de peste 15 ani. Ne menţinem un nivel înalt al pregătirii profesionale, participând la cursuri şi conferinţe în domeniul nostru de activitate. Totul ca tu să devii un adevărat profesionist. Fiecare membru al echipei este pregătit şi specializat într-o anumită ramură de predare, pen tru a putea oferi, ca echipă, cursuri de cea mai bună calitate! Fiecare cursant este unic, iar profesionalismul este prioritatea noastră”, a rmă reprezentanta Elite Academy Târgu Mureș. Pentru a vă face o mai bună imagine asupra ofertei Elitte Academy puteți accesa adresa http://www.eliteacademy.ro, sau puteți intra pe pagina de Facebook Elite Academy Târgu Mureș. „Pentru 2023 intenționez să ne extindem și să deschid un punct de lucru la Reghin, situat în strada Gării, nr. 2. Este orașul meu natal și doresc să creez această șansă ca tinerii să poată să învețe o meserie la ei Acasă!”, a conchis Mihaela.

28 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO BEAUTY
la sediul Elite Academy și am decis sa închei un contract de colaborare și să administrez activitatea Elite Academy Târgu Mureș”, spune Mihaela Alexa.

Valtryp, prima fabrică orădeană independentă energetic

Construită în 2019 din fonduri europene, fabrica de volane Valtryp Oradea, rmă cu capital integral românesc este pe cale să ajungă la independență energetică 100%. Valtryp îmbracă volane pentru autoturisme de lux, precum: Volvo, Porsche, Mercedes sau Jaguar. Fabrica face cel puțin 500.000 de volane pe an, având contracte până în 2028. Vasile Trip, patronul fabricii le recomandă și altor antre prenori să încerce să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea afacerilor. În special să acceseze proiecte pen tru energie verde prin celule fotovoltaice.

Proiect prin ElectricUp

Valtryp Oradea este la un pas să ajungă independentă energetic 100%, datorită panourilor fotovoltaice instalate pe acoperiș. Se poate spune că Vasile Trip este un vizionar. Ideea obținerii energiei din surse alternative a fost mai ve che, înainte de construirea noii fabrici în Parcul Industrial 2. La început a cochetat cu energia eoliană, dar ind greu de aplicat în fabrica de la Oradea, acesta s-a reorientat spre panourile fotovoltaice. Investiția s-a făcut prin programul ElectricUp, pe baza unui proiect realizat de Mihaela Blaga, director adjunct, ica lui Vasile Trip, care duce tradiția tatălui mai departe. „Când am auzit de lansarea Programului ElectriUp am început să studiem ghidul. Oricum cochetam cu ideea de energie verde și am zis să încercăm. Am avut un punctaj foarte bun, pentru că s-a luat în calcul auditul energetic, consumul de energie pe care o are hala. Noi având un con sum foarte mare, am primit punctaj bun”, ne-a povestit Mihaela Blaga.

Astfel, în prezent, făcând o medie pe întregul an, fabrica este independentă energetic. În prezent, când zilele sunt mai scurte și lumina mai puțină, celulele fotovoltaice pro duc mai puțină energie electrică. Dar se compensează cu zilele în care luminozitatea este mare. Plus în zilele de sâmbătă și duminică, când fabrica nu lucrează. Surplusul de energie din aceste zile este livrat în sistemul național.

„Avem statut de prosumator. După ce vom face contract cu un furnizor ni se va face compensarea. Avem doi ani la dispoziție. Ni se compensează ceea ce am livrat în sistemul național”, a explicat Mihaela Blaga. Proiectul are o valoare de 180.000 de euro, din care 100.000 de euro este pe ElectricUp, iar 80.000 de euro din fonduri proprii. Implementarea proiectului a fost realizată de rma oră deană DHElectric System.

Proiect nou=independență

energetică 100%

Vasile Trip spune că nu se va opri aici cu proiectele pentru energie verde. Are în plan acoperirea întregii suprafețe a acoperișului fabricii cu panouri fotovoltaice. Ceea ce îi va permite să obțină independența energetică 100%. Așteaptă deschiderea a noi linii de nanțare pentru energie verde. „În prezent, folosim energia obținută prin panouri foto voltaice pentru iluminat interior și exterior și pentru uti lajele din hală. În curând vom mai naliza un proiect care ne va permite ca energia obținută cu ajutorul panourilor fotovoltaice să o folosim pentru încălzire. Suntem deja în discuții avansate cu o rmă care să ne facă proiectul”, a precizat antreprenorul orădean.

„Panourile actuale produc 254.299 kwh, asta însem nând 254 Mwh/pe an. Consumul Valtryp Oradea este de 238.638 kwh, adică 238 Mwh pe an. Deci, ne acoperim 100% consumul per total pe an și mai dăm și în rețeaua anuală”, a explicat Mihaela Blaga. Cu viitorul proiect, cu pompe de căldură și completarea panourilor solare pe acoperișul fabricii, Valtryp va obține și mai multă energie, asta însemnând acoperirea consu mului de energie în orice perioadă a anului.

30 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO
ENERGIE

Brevet

de invenție pentru obținerea mangalului

Mangal cu eficiență energetică ridicată obținut din deșeuri

În condițiile actuale, când e ciența energetică este tot mai căutată, revine în actualitate brevetul de invenție al unui bihorean care constă într-o Baterie de cuptoare pentru distilarea uscată a lemnului și procedeu de distilare.

Deținătorul brevetului de invenție este Daniel Cotuna, vicepreședinte al Federației Patronilor Bihor (FPB), un om cu inițiativă, receptiv la lucruri noi. „Această invenție a venit, oa recum, ca o necesitate. Este vorba despre o baterie de cuptoare pentru distilarea sau piroliza lemnului. Se folosește la produ cerea mangalului, la producerea de gazogen pentru producerea de energie electrică”, povestește Daniel Cotuna. „Bateria de cuptoare pentru distilare uscată a lemnului formea ză împreună un reactor de piroliză care carbonizează deșeuri din lemn cu diametrul de până la 10 cm, precum și brichete din paie sau orice alte produse vegetale, precum și hârtie sau cartoane. Fiind un proces de piroliză anaerob, poate folosit și la distilarea produselor din plastic”, explică vicepeședintele FPB. Procesul de gazei care a materiei prime este un proces ciclic ce se desfășoară în mai multe etape. Bateria poate folosită ca instalație de gazogen rezultat din gazei carea biomasei, precum și la producția de cărbune din lemn, smoală de lemn și alte substanțe a ate în lichidul piro lignos care se transformă din gaz în lichid prin condensare, iar gazele necondensabile sunt duse în focar și arse, ind un proces ecologic. Bateria nu folosește alt combustibil decât cel pe care îl proce sează și gaze care rezultă prin procesare.

Povestea brevetului

Antreprenorul a început în anul 1999 construcția unui cuptor care produce mangal. A urmat încă un cuptor, mai performant decât primul. Prin anul 2015 se trezește cu o plângere penală din partea unui american. Plângere penală la Poliția econo mică, la președintele României, cum că i s-ar copia invenția. Vicepreședintele FPB s-a hotărât să-și breveteze invenția, să nu mai aibă astfel de probleme. Zis și făcut. Omul a început să se documenteze pentru realizarea brevetului invenției sale.

Avantaje

Până la brevetarea invenției bihoreanului se cunoștea în sta diul tehnic un procedeu de distilare uscată a lemnului care utiliza un singur cuptor cu retortă. Dezavantajul acestei soluții era productivitatea scăzută și consumul ridicat de material lemnos utilizat ca și combustibil. Problema tehnică pe care a rezolvat-o invenția antreprenorului bihorean este realizarea unui cuptor și a unui procedeu care e cientizează distilarea, cu un randament mult mai ridicat și care economisește materialul lemnos folosit ca și combustibil. Procedeul de distilare uscată a lemnului folosit de brevetul bi horeanului înlătură dezavantajele prezentate anterior în sensul

că este ciclic, cu foc continuu, ecare ciclu având patru faze, toate fazele producându-se în același cuptor, ne ind necesară mutarea retortelor.

În loc de un singur cuptor, procedeul utilizează o baterie cu volum comparativ același, dar formată din două cuptoare iden tice, ecare dotat cu două retorte, cuptoarele ind lipite unul de altul printr-un perete și ind unite în zona focarului, practic având un focar comun.

Procedeul de distilare uscată a lemnului, potrivit invenției lui Daniel Cotuna, permite curățarea gudronului depus pe țevi în prima fază a procedeului fără să e necesară întreruperea pro cesului de producție, câștigându-se astfel timp.

Existența celor două retorte în ecare cutor, care ocupă același volum zic, permite reducerea timpului necesar distilării. Datorită con gurării bateriei din două cuptoare și a etapelor de lucru, procedeul de distilare prezintă siguranță ridicată în funcționare și e ciență extrem de ridicată.

Pe de altă parte, combinarea a două cuptoare determină redu cerea dimensiunilor bateriei, ceea ce implică consum redus de materiale, precum și spațiu de amplasare mai redus. Având în vedere gabaritul redus al bateriei, exploatarea ei nu necesită un număr ridicat de persoane.

Prin con gurația sa, bateria de cuptoare poate distila mai multe tipuri de lemn: de la deșeuri (crengi naturale), deșeuri de lemn industrial, brichete de rumeguș sau din alt materiale vegetal.

Datorită duratei lungi a procedeului de distilare, randamentul cuptorului este mai mare și cantitatea de mangal obținută este mai mare.

Antreprenorul bihorean se gândește să acceseze un proiect eu ropean pentru dezvoltarea brevetului său.

Mangalul este un cărbune arti cial ușor și sfărâmicios, obținut prin arderea incompletă a lemnelor în cuptoare speciale sau prin stingerea forțată a jăraticului. Mangalul are o o porozitate de circa 80%; conținutul de carbon se apropie de 90%; procen tajul de cenușă nu trece de 3%; are o rezistență mecanică foarte scăzută, iar cantitatea de sulf conținută tinde spre zero.

31 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ENERGIE
Dan
32 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AFACERE

Specialiști IT de marcă s-au reunit la Cluj-Napoca, la invitația BRINEl

Technology Day a pus față în față, în ediția de anul aces ta, specialiști IT din cadrul unora dintre cele mai im portante companii transilvănene și experți: BRINEL, Hewlett-Packard Enterprise, HP Inc. și VMware. Evenimentul, care a avut loc săptămâna trecută, la ClujNapoca, a adus în discuție soluții IT pentru optimizarea costurilor, securitate cibernetică, dar și elemente care trebuie luate în calcul la implementarea noilor tehnologii. Participanții au profitat de ocazie și le-au adresat ne numărate întrebări speakerilor, atât în timpul prezentă rilor, cât și în pauzele evenimentului. “Vedeta” de anul acesta a fost GreenLake, serviciul prezentat de Dan Fejer, Senior Product Manager.

“Prin intermediul serviciilor HPE Greenlake compa niile au posibilitatea de a beneficia de toate avantajele specifice cloud-ului, având în același timp controlul și siguranța pe care le oferă infrastructura on-premise. Este o soluție care are potențialul de a înclina decisiv balanța consumului de IT înspre infrastructura as-aservice”, explică specialistul BRINEL.

Din agendă au făcut parte și serviciile de securitate ofe rite de HP pentru managementul “flotei” de PC-uri, dar și noutățile legate de VMware vSphere/VSAN 8.

BRINEL este primul partener Platinium HPE, din România, iar expertiza obținută prin implementarea unui număr semnificativ de proiecte complexe, dar și certificările membrilor echipei BRINEL, garantează că serviciile specializate pentru proiectare, design, imple mentare şi asistență post-vânzare ating cele mai înalte standarde profesionale.

BRINEL, un partener al digitalizării pentru companiile din România

Astăzi, fiecare afacere devine o afacere digitală, iar revoluția digitală remodelează industrii întregi. “Împreună, putem face din România regiunea unde oa menii, afacerile și comunitățile creează oportunități prin inovarea digitală. Oferim posibilitatea mai multor companii să valorifice puterea cloud-ului prin partene riatele noastre puternice, care au început acum zeci de ani, cu liderii mondiali în IT”, explică Alexandra Vaida, Marketing Manager BRINEL. “Ne-am axat în ultimii ani pe zona de servicii, în special servicii cloud. Suntem marcă înregistrată CloudMaster®. Extindem portofoliul integrat de servicii multi-cloud și tehnologii interoperabile axate pe a aju ta organizațiile să maximizeze beneficiile de afaceri ale utilizării mai multor cloud-uri în funcțiile cheie”, com pletează Alexandra Vaida.

TECHNOLOGY DAY a reunit puterea soluțiilor cloud, infrastructure as a service, servicii avansate fleet ma nagement și tehnologii de virtualizare. Utilizând aceste tehnologii, organizațiile se pot adapta mai rapid, pot de veni mai rezistente și inovatoare în viitor, iar BRINEL le poate ghida spre cele mai bune alegeri.

Evoluția companiei BRINEL - Groupe SNEF reprezintă în sine un exemplu de transformare digitală, adăugând în portofoliu o gamă largă de servicii IT pe lângă inte grarea de hardware, software și comunicații, aplicații de business, cybersecurity, cloud, dezvoltare software Java etc. În cei peste 30 de ani de experiență BRINEL s-a afir mat în topul companiilor de IT de pe piața românească, deținând un portofoliu cu peste 40 de competențe, 650 de certificări și sute de povești de succes.

33 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO IT&C

AEROPORTUL INTERNAȚIONAL CLUJ - model de bune practici în dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, pe fonduri europene

Având în vedere mandatul dumneavoastră de con ducere de peste 27 de ani, cum puteți descrie evoluția Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj până la această dată?

Cu o istorie de peste 100 de ani de activităţi aeriene pe actuala locaţie, respectiv 90 de ani de aviație civilă și cu importante realizări în ultimul sfert de secol, Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj este primul aeroport re gional din România și unul dintre cele mai bine conectate aeroporturi regionale din sud-estul Europei, cu peste 50 de destinații directe și conexiuni cu destinaţii din întreaga lume, prin legăturile cu importante hub-uri aeriene globale. Fără îndoială, conectivitatea aeriană oferită de Aeroportul Internațional Cluj a avut o in uență majoră asupra dezvol tării turismului, comerțului, investițiilor, productivității și dezvoltării de ansamblu a municipiului Cluj-Napoca şi a judeţului Cluj, iar Aeroportul Internațional Cluj, prin efor turi deosebite de marketing, a devenit, în ultimele decenii, aeroportul României cu cea mai spectaculoasă creștere a tra cului de pasageri și unul dintre cele mai dinamice ae roporturi din Europa. În anul 2019, au fost create peste 4.000 de locuri de mun că directe și indirecte de către activitatea desfășurată de Aeroportul Internațional Cluj, iar rolul său de motor econo mic al regiunii a fost evident, în contextul în care interesul principal al companiilor mari de a investi într-o anumită regiune depinde de infrastructura disponibilă și de conecti vitatea regiunii respective.

Chiar dacă pandemia a dus la o scădere fără prece dent în ceea ce privește tra cul de pasageri, Aeroportul Internațional Cluj a reușit să își recupereze peste 50% din tra cul de pasageri pre-pandemic pe parcursul anului 2021, depășind media europeană și națională în ceea ce privește recuperarea tra cului de pasageri. Pentru anul 2022 se es timează atingerea pragului de 2.600.000 de pasageri, repre zentând un grad de recuperare de aproximativ 89% din tra cul de pasageri înregistrat la nivelul anului pre-pandemic 2019, fapt care con rmă angajamentul managementului aeroportuar pentru o redresare rapidă a tra cului de pasa geri, dar și pentru continuarea activităților de dezvoltare pe termen lung a aeroportului.

Care sunt în acest moment prioritățile în ceea ce privește activitatea aeroportului și planurile pentru viitor? Printr-o strategie coerentă de redresare, reziliență și dezvol tare, Aeroportul Internațional Cluj va continua să se con centreze asupra modernizării infrastructurii aeroportuare

pentru a oferi atât pasagerilor, cât și companiilor aeriene, servicii și facilități la cele mai înalte standarde din industrie. De asemenea, modernizarea echipamentelor și facilităților existente sunt elemente cheie ale strategiei de dezvoltare pe termen mediu și lung, iar un exemplu de bune practici şi pi onierat la nivel european este proiectul implementat recent la Aeroportul Internaţional Cluj, privind echipamentele de ultima generaţie care scanează bagajele de mână şi permit o traversare mai facilă a controlului de securitate, deoare ce lichidele şi electronicele pot rămâne în bagaje pe durata scanării lor.

Priorităţile actuale ale Aeroportului Internaţional Cluj sunt atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea infras tructurii, îmbunătăţirea experienţei pasagerilor în aeroport şi consolidarea relaţiilor cu partenerii comerciali sau insti tuţionali, pentru consolidarea poziţiei sale de principal ae roport regional al României.

34 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO INTERVIU
strategie coerentă de redresare, reziliență și dezvoltare, Aeroportul Internațional Cluj va continua să se concentreze asupra modernizării infrastructurii aeroportuare pentru a oferi atât pasagerilor, cât și companiilor aeriene, servicii și facilități la cele mai înalte standarde din industrie”, a rmă Dr. Ing. David Ciceo, Directorul General al aeroportului, într-un interviu acordat Transilvania Business.
“Printr-o

Care sunt principalele proiecte de modernizare și dez voltare ale Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj din următorii 10-20 de ani și care sunt fondurile indenti cate pentru susținerea acestora? În baza prognozelor de pasageri actuale care indică faptul că pragul de 7.000.000 de pasageri va atins până în anul 2040, sunt necesare proiecte ample de dezvoltare a infras tructurii și facilităților existente, cu scopul de a asigura con tinuitatea activității operaționale în acord şi cu planurile de expansiune ale principalilor operatori aerieni prezenţi pe aeroport. Nu de puţine ori am precizat faptul că şi în următorii 20 de ani, Aeroportul Internaţional Cluj va suferi transformări fundamentale, prin implementarea unor proiecte de inves tiţii majore, capabile să genereze un tra c suplimentar de pasageri de la un an la altul şi de ce nu o conectivitate spori tă a regiunii pe care o deserveşte. Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj depune mereu eforturi pentru asigurarea fondurilor necesare susținerii proiectelor sale de dezvoltare și modernizare, e din sur se de nanțare proprii, e prin intermediul fondurilor europene nerambursabile aprobate de către statul român şi Comisia Europeană (POIM - Programul Operaţional Infrastructură Mare).

Proiectele vor viza extinderea capacităţii terminalelor actu ale ale aeroportului, împreună cu edi carea unui terminal nou de pasageri, extinderea pistei de decolare-aterizare şi a suprafeţelor de mişcare aeroportuară, suplimentarea fa cilităţilor operaţionale, de securitate şi siguranţă, respectiv extinderea facilităţilor cargo de pe aeroport, toate acestea ind integrate angajamentului asumat al Aeroportului

Internaţional Cluj de atingere a unui nivel de zero emisii de carbon până în anul 2050.

Care este stadiul şi valoarea acestor proiecte ? Până în acest moment avem câteva proiecte pe fonduri eu ropene implementate în totalitate, ind vorba aici despre achiziția și punerea în funcțiune a unor noi echipamente de securitate atât pentru bagajele de mână cât si pentru baga jele de cală, respectiv achiziţia unor maşini de pompieri şi echipamente PSI.

Proiectele de securitate implementate în perioada 20192022, respectiv „Echipamente scanare bagaje de mână standard C3 cu sistem integrat automat de management/ returnare a tăvilor” și „Echipamente de detecție explo zibil Standard 3 de tip CTX” au facilitat conformarea la cele mai înalte standarde actuale ale aviaţiei civile. Astfel, Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a fost primul aeroport din România și chiar printre puţinele din Europa care a implementat astfel de sisteme de securitate, capabile să e cientizeze controlul de securitate, dar şi să aducă com fort pasagerilor noştri care nu mai sunt nevoiți să scoată li chidele și aparatele electronice din bagajele de mână. Avem, de asemenea, mai multe proiecte de dezvoltare și modernizare pentru care s-au semnat deja contractele de nanțare și astfel sunt în curs de implementare, printre care construcția de noi suprafețe de mișcare sau de parca re aeronave, respectiv „Cale de rulare paralelă cu pista” și „Platformă de staționare aeronave”, sau proiecte care țin de modernizarea echipamentelor și facilităților existente, cu scopul alinierii la standardele operaţionale, de siguranţă şi securitate internaționale în domeniu: „Sistem integrat de detecție și alarmare la incendiu”, „Echipamente și siste me de control securitate pentru pasageri, bagaje și marfă”, „Echipamente aeroportuare pentru deszăpezirea / degivra

35 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO INTERVIU

rea / antigivrarea suprafețelor de mișcare și determinarea gradului de frânare”. Astfel, toate aceste proiecte vor e ci entiza activitatea aeroportuară şi vor spori gradul de sigu ranţă al pasagerilor, al însoțitorilor acestora, al companiilor aeriene şi al personalului care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul aeroportuar.

Valoarea globală a proiectelor implementate şi care se do resc a implementate cu sprijin european este de peste 120 de milioane de euro, cu un procent al nanţărilor europene cuprins între 50-98% din costurile eligibile.

Există și proiecte pentru care se mai așteaptă aprobări? Unul dintre cele mai importante proiecte a ate în stadiul de evaluare este cel de „Extindere terminal pasageri plecări pe latura de Nord”, iar implementarea acestui proiect va asigura o capacitate suplimentară zonei de regrupare/așteptare pa sageri aferente zborurilor interne și externe, conducând la decongestionarea acesteia și la sporirea condițiilor de confort create pasagerilor. În același stadiu se a ă și proiectul legat de construcția unei „Clădiri remiză PSI, dotată și utilată”. Pe lângă acestea Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj urmează să depună cereri de nanțare și pentru alte pro iecte privind îmbunătățirea condițiilor de operare respectiv „Asigurare condiții de operare CAT III la pista de aterizatedecolare 07-25”, proiect care va avea ca scop îmbunătățirea condițiilor de aterizare în condiții de ceață, și „Conformarea sistemului de balizaj și de iluminare cu speci cațiile de certi care din regulamentul 139/2014”, precum și un proiect legat de îmbunătățirea monitorizării obiectelor străine de pe su prafeţele de mişcare (FOD-uri, en. foreign object debris) cu scopul asigurării desfășurării în condiții de siguranță a tra cului aerian pe suprafața de mișcare.

Toate aceste proiecte sunt deosebit de importante pentru activitatea aeroportului și ne dorim implementarea lor până la nalul anului 2023.

Pe lângă proiectele pe fonduri europene, Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj are în vedere și alte pro iecte?

Odată cu reluarea călătoriilor, post pandemie, strategia de dezvoltare a Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj are în vedere și proiecte de dezvoltare care să susțină tren dul de creștere a tra cului aerian de marfă. În baza evolu ţiei pozitive a acestei categorii de tra c de pe Aeroportul Internațional Cluj în ultimii ani, se întrevede necesitatea de a susține și dezvolta facilitățile necesare pentru un Terminal Cargo și a suprafețelor de mișcare aferente acestuia.

De asemenea, după devierea râului Someș, se are în vede re extinderea pistei de decolare-aterizare până la 3.400 m, extinderea suprafețelor de mișcare și parcare aeronave, pre

cum și construcția unui nou terminal de pasageri, a unei clădiri administrative și a unui parc fotovoltaic.

Cum credeți că va in uența implementarea acestor pro iecte orașul și regiunea pe care o deservește aeroportul şi care ar mesajul dumneavoastră pentru autorităţile locale şi naţionale implicate în proiectele de dezvoltare ale aeroportului?

Strategia de business pentru implementarea proiectelor de investiţii menționate anterior, va determina creșterea econo miei locale prin apariția unor facilități esențiale pentru viața populației și pentru activitățile economice, prin asigurarea conexiunilor aeriene cu impact asupra activităţilor comerci ale și turistice din zonă, prin creşterea numărului de studenţi străini de la Cluj-Napoca și prin atragerea de noi investitori care vor alege această regiune pentru dezvoltarea businessului lor, ind favorizați în mod direct de existența și dezvol tarea Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj. În nal nu am putea să nu apreciem sprijinul deosebit pe care îl avem din partea reprezentanţilor Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, dar şi a organismelor de asistenţă tehnică JASPERS sau PASSA, în gestionarea şi implemen tarea proiectelor pe fonduri europene, motiv pentru care le mulţumim pe această cale.

36 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO INTERVIU

László Borbély susține că România a fost printre primele țări care a revizuit Strategia națională pentru dezvoltare durabilă și a adaptat-o la noul cadru internațional prin in cluderea perspectivei celor 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă.

Dezvoltarea durabilă este însă un domeniu complex și e ne voie de perseverență și mult efort pentru a pune lucrurile pe traiectoria pe care și-o dorește Departamentul. Important este că există dorință la toate nivelurile de decizie și la toate segmentele societății pentru a avea un viitor sustenabil, cel puțin la nivel de principiu, ne asigură Borbély. „Astfel, după adoptarea Agendei 2030 în anul 2018 am de marat realizarea cadrului instituțional. Avem în momen tul de față un cadru instituțional coerent și funcțional: Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, Consiliul Consultativ, Nuclee de dezvoltare durabilă în toa te instituțiile publice centrale, un parteneriat puternic cu societatea civilă și mediul de business prin Coaliția pentru România Sustenabilă (125 de organizații cu peste 70.000 de angajați în echipele lor). Mai mult, avem o listă de 100 de indicatori naționali de dezvoltare durabilă pe care am sta bilit-o prin colaborare cu Institutul Național de Statistică, ministerele și alte instituții care furnizează date. Dar cel mai important este că sistemul de monitorizare al indicato rilor este funcțional și vom putea urmări evoluția datelor în următorii ani astfel încât să luăm cele mai bune și e ciente decizii bazate pe cifre reale”, susține László Borbély. Recent, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din ca drul Guvernului României a demarat organizarea unui șir de evenimente de informare privind activitatea instituției. La Cluj-Napoca a fost organizată prima conferință privind stadiul implementării Strategiei naționale de dezvoltare durabilă 2030, la eveniment participând aproximativ 90 de reprezentanți din toate județele din regiunea Nord-Vest care activează în administrația publică locală, mediul de afaceri, societatea civilă, universități și institute de cerceta re, organizații de tineret.

„Toată concepția cu care am pornit la drum în urmă cu 5 ani ne-a adus astăzi într-un punct avansat privind imple mentarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Suntem recunoscuți de organizații internaționale ca lideri regionali pe acest domeniu pentru structura inter-instituțională pe care am creat-o și pentru promovarea principiilor sustenabilității. Avem în același timp și responsabilități foarte mari, iar în perioada următoare este crucială impli

carea chiar și mai activă a nivelului regional și local. De ace ea, cele trei componente pe care le vom dezvolta prin PNRR vor instrumente de asistență pentru decidenții locali. Mă refer aici la formarea a 2.000 de experți în dezvoltare du rabilă, crearea de centre de excelență pentru know-how și inovare pe dezvoltare durabilă, cât și realizarea unui onestop-shop cu toate datele și statisicile relevante”, a declarat László Borbély.

Expert în dezvoltare durabilă

Odată cu promovarea conceptului de dezvoltare durabilă a devenit cunoscută și o nouă profesie în România – expert în dezvoltare durabilă. În acest an o primă promoție a obținut diplomele, iar până în 2026 Departamentul de Dezvoltare Durabilă își propune să formeze 2.000 astfel de experți. „Toți experții din această primă promoție sunt angajați în instituții ale administrației publice centrale. Deci cel mai probabil vor activa în continuare la același loc de muncă.

38 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO PROIECT
consilier
stat, coordonatorul
de decizie și la toate segmentele societății pentru a avea un viitor sustenabil” În 2017, la 2 ani de la adoptarea, la New York, a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, a fost creat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă în cadrul Guvernului României, structură condusă de László Borbély. Astăzi, România este recunoscută ca hub regional în ceea ce privește implementarea Agendei 2030.
László Borbély,
de
Departamentului de Dezvoltare Durabilă: „Există dorință la toate nivelurile
C. M., coordonator Ion Surdu

Noi nu ne-am dorit să creăm noi funcții în administrația publică, ci să le oferim celor care activează perspectiva dez voltării durabile astfel încât în activitatea zilnică pe care o desfășoară să integreze aceste principii. Marea majoritate a celor 2.000 de experți formați până în 2026 vor de la nive lul administrației publice locale. Cu asemenea promotori ai dezvoltării durabile la toate nivelurile de decizie sunt con vins că vom reuși să facem un pas decisiv în direcția schim bării de mentalitate”. Autoritatea Națională pentru Cali cări a decis în 25.02.2021 aprobarea standardului ocupațional „expert dezvoltare du rabilă”, elaborat în cadrul proiectului „România durabilă”.

Centre de excelență

O altă țintă asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României este crearea Centrului de excelență. În luna septembrie a fost încheiat un acord strategic pen tru activitatea Departamentului condus de László Borbély - Guvernul României a aprobat acordul de parteneriat din tre Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în vederea obținerii de asistență tehnică și expertiză de specialitate oferită de către OCDE. „Expertiza furnizată de cel mai înalt for în materie de cooperare economică la nivel mondial va uti lizată pentru în ințarea și operaționalizarea Centrului de excelență pentru administrația publică în domeniul dez voltării durabile”.

În perioada 2014-2019, serviciile de tip e-guvernare din România au înregistrat o creștere ponderată de la 22,8% (în 2014) până la 38,6% (în 2019). Pentru a atinge un nivel al serviciilor conform cu arhitectura europeană de inte roperabilitate, trebuie completate lacunele care împiedică realizarea unor servicii „digitale”, dar și atingerea obiec tivului de digitalizare a statului român în proporție de 100% până în 2030, conform „Busolei Digitale”, așa cum este numită strategia Uniunii Europene în domeniul di gitalizării. Digitalizarea administrației de stat, precum și alfabetizarea digitală a persoanelor din administrație sunt procese la care Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă lucrează intens. În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost propuse două refor me în domeniul administrației publice locale:

- Dezvoltarea unui centru de excelență în domeniul dezvol tării durabile;

- One-stop-shop Romania 2030 - Centru virtual de resurse pe modelul ghișeu unic, pentru „localizarea” obiectivelor de dezvoltare durabilă.

„Astfel, ne propunem să creștem e cacitatea administrației publice prin transparentizare și monitorizarea consecvenței prin care se aplică obiectivele de dezvoltare durabilă”.

Ghișeul unic One-stop-shop

Romania 2030

Este vorba despre al doilea scop în ceea ce privește digita lizarea și urmărește implementarea unui sistem coerent de stabilire și gestionare a bugetelor pe termen mediu în mod coerent cu prioritățile guvernamentale în materie de dez

voltare durabilă. „Pe lângă efectul de creștere a rezilienței și a productivității, această tranziție digitală va contribui sem ni cativ la transformarea durabilă a economiei”.

„Prin Programul Național de Redresare și Reziliență avem obiectivul de a realiza un ghișeu unic, one-stop-shop cum este recunoscut conceptul, care să integreze datele măsura te pe regiuni de dezvoltare și să includă documente de poli tică publică și exemple de inițiative puse în practică pentru atingerea țintelor”, a explicat László Borbély.

Codul Sustenabilității

Potrivit Departamentului de Dezvoltare Durabilă, Codul Român al Sustenabilității reprezintă unul dintre cele mai importante și ambițioase proiecte pe care le implementează instituția în momentul de față și stârnește interes pe mă sură din zona mediului de business. Acesta este în proces de elaborare și urmărește modelul german. Codul se adre sează entităților care au obligația de a transmite rapoarte non- nanciare/rapoarte de sustenabilitate, dar și celor care doresc să raporteze în mod voluntar. Platforma virtuală a Codului va sprijini utilizatorii care ca ută cele mai bune practici în domeniul sustenabilității și pe cei care iau decizii comerciale pe baza importanței pe care o entitate o acordă acestui subiect. „Vom avea o nouă directivă europeană care va reglementa și mai bine raportarea ne nanciară, așa că trebuie să spri jinim companiile să se pregătească pentru noua realitate. Deja am făcut publică și platforma online unde sunt dis ponibile criteriile de raportare pe care noi le propunem. Acolo se va putea face raportarea și vor putea consultate rapoartele de sustenabilitate de către toți cei interesați. Încercăm nu doar să m conectați și chiar să facem câțiva pași înainte”.

Agregator de date

În drumul nostru spre un viitor durabil și sustenabil avem nevoie de date abile pentru a înțelege și a urmări în mod e cient progresele implementării celor 17 obiective de dez voltare durabilă.

Pentru că deciziile importante trebuie fundamentate rigu ros, pe bază de statistici de înaltă calitate, a fost construită și implementată o bază de date online ce integrează date statistice speci ce dezvoltării durabile, atât obiective, cât și subiective.

Agregatorul de date statistice multi-disciplinare are dublu rol: de suport în procesul decizional la nivelul administrației publice centrale (inclusiv prin poziționare anticipativă, pro iectivă și previzionare a evoluțiilor socioeconomice viitoa re) și de monitorizare a implementării Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României și a Agendei 2030. „Numai valori când datele din punct de vedere tehnic și metodologic vom reuși să asigurăm coerență și obiectivita te în actul guvernamental, să optimizăm cooperarea între instituțiile publice centrale, dar și să intensi căm profesi onalizarea competențelor centrate pe plani care strategică și dezvoltare durabilă la nivelul administrației publice cen trale din România”.

Datele, gra cele și informațiile disponibile pe acest site pot utilizate de către toate persoanele interesate.

39 PROIECT
Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

„Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă” ( I )

coordonator Ion SURDU

În Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României se relevă neajunsurile constatate și se identi că domeniile speci ce în care sunt necesare eforturi și resurse suplimentare pentru realizarea obiectivelor de convergență și apropierea semni cativă de media UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Dacă, în ultimii 10 ani, țintele României erau stabilite în raport cu evoluția economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în cadrul Summit-ului Organizației Națiunilor Unite, în septembrie 2015. Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare, consideră reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. România, alături de alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Planul de acțiune global, pe care România alege să-l susțină în următorii ani, se adresează ameliorării sărăciei, combaterii inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei până în anul 2030. Este un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate, prin care se urmărește consolidarea unui climat de siguranță și libertate, în care „nimeni nu va lăsat în urmă”.

FĂRĂ SĂRĂCIE și FOAMETE ”ZERO”

Primele două obiective de dezvoltare durabilă se referă la „Eradicarea sărăciei în toate formele sale în orice context”, precum și la „Eradicarea foamei, asigurarea securității ali mentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agri culturi sustenabile”.

Potrivit datelor statistice, România înregistrează o pon dere ridicată a persoanelor care suferă de deprivare materială severă, cu toate că în ultimii ani procentul a scăzut. Conform datelor INS din 2016, procentul aces tor persoane era de 23,8%, iar în 2020 era de 14,8%. În ceea ce privește rata riscului de sărăcie este în conti nuare cu 10 procente peste media europeană de 22%.

Globalizarea a contribuit la reducerea sărăciei absolute, însă este necesară continuarea eforturilor de reducere a sărăciei relative și pentru a asigura o viață demnă pen tru toți. În acest scop, Agenda 2030 țintește segmen tele periferice din societate și încurajează orientarea societății într-o direcție care să asigure cetățenilor o viață echitabilă, demnă și prosperă. În perioada 2009-2017, cadrul legislativ a fost îmbunătățit prin aprobarea unor măsuri care au vizat reglementarea, funcționarea și nanțarea serviciilor sociale, precum: ela borarea unor noi standarde minime de calitate pentru toate tipurile de servicii sociale, aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, crearea Nomenclatorului serviciilor sociale, îmbunătățirea procedurii de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și a procedurii de licențiere a serviciilor, îmbunătățirea regulamentelor de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistenţă socială, continuarea deru lării de programe de nanțare a serviciilor sociale.

Agricultura

și principalele provocări

România deține locul al șaselea în Europa din perspectiva suprafeței agricole utilizate, motiv pentru care e ciența agricolă, consolidarea exploatațiilor agricole și a între prinderilor de procesare alimentară, sunt o prioritate la nivel național.

Agricultura ocupă un loc important în economia României și are perspective considerabile de dezvoltare în context european, datorită condițiilor pedoclimatice favorabile și potențialului în sfera producției ecologice. În perioada 1995-2019, contribuția agriculturii la formarea PIB-ului național a înregistrat o scădere majoră, de la 14,7% în 1995 la 4,1% în 2016, în condițiile în care ponderea forței de muncă ocupată în agricultură avea o valoare foarte apro piată de cea înregistrată în 1995. Cele mai recente date (2020) arată o reducere a ponderii agriculturii în PIB la 3,5% - acest lucru nu înseamnă însă neapărat o reducere a indicatorilor economici privind activitatea agricolă, ci poate explicată și printr-o rată de creștere mai mică de cât restul economiei.

În anul 2015, ponderea forței de muncă în agricultură, în România, era de 25,9%, ind cea mai mare pondere din UE, a cărei medie era de 4,4%. 84% dintre lucrătorii în agricultură din România se încadrau în categoria persona lului nesalariat, în timp ce ponderea medie a lucrătorilor nesalariați din sectorul agricol în UE era de 72%, valoarea adăugată brută generată la nivel de lucrător ind redusă cu circa 50% față de media UE. Toate acestea arată că agri cultura românească se confruntă cu o problemă majoră

40 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO PROIECT

privind productivitatea scăzută a muncii și, implicit, ran dament relativ mic al producției agricole, conform consta tărilor Strategiei Naționale.

În ciuda productivității scăzute, România este printre principalii exportatori de porumb și grâu la nivel mon dial, datorită mărimii suprafeței agricole disponibile. Astfel, provocarea viitoare este de a îmbunătăți nivelul productivității agricole, fără a periclita factorii de mediu (aer, apă, calitatea solului, biodiversitatea), prin elimi narea principalilor factori limitatori ai randamentului producției: fragmentarea exploatațiilor agricole și lipsa cooperării între fermieri, nivelul de pregătire al fermie rilor, nivelul redus de capitalizare, statutul profesional nede nit cu claritate al agricultorului, nivelul de dotare tehnologică al fermelor.

În acest context, în cadrul unui recent forum dedicat ti nerilor fermieri români, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă atrăgea atenția asupra fap tului că sectorul agro-alimentar generează de câțiva ani de cite de balanță comercială foarte mari - 2 miliarde de euro doar în 2020. „Acest lucru înseamnă că valoarea ex porturilor este mai mică decât valoarea importurilor. Nu neapărat cantitatea este o problemă, ci faptul că nu pro cesăm produsele intern și comercializăm materiile prime care au valoare redusă. Exemplul exportului de grâu și al importului de pâine congelată, este probabil deja celebru”, a explicat László Borbély.

Balanța comercială

De citul comercial al României a crescut cu 1,8 miliarde de euro în primele 3 luni ale anului, față de primul trimestru din 2021. Așadar, este una dintre marile provocări, inclusiv pentru domeniul agricol. România exportă materii prime și produse cu valoare adăugată mică și importă produse cu valoare adăugată mare. Din 2015 România are un sold ne gativ, în contextul creșterii de importuri. Chiar dacă și la exporturi s-au înregistrat creșteri, acestea nu au fost su ci ente pentru a preveni un de cit de balanță comercială. De la -89,2 milioane euro în 2015, de citul comercial s-a adâncit continuu până la -1,15 miliarde euro în 2018, valoare care a fost depășită la nele anului 2019 și a ajuns la aproape -1,25 miliarde euro. Cel mai recente date arată că în 2020 de ci tul a ajuns la aproape -2 miliarde euro.

Tineri în agricultură

Datele statistice arată că tinerii din mediul rural sunt slab reprezentați numeric, reprezentând puțin peste 29% din totalul populației rurale. Raportul dintre numărul ma nagerilor de ferme de sub 40 ani ce revin la un manager mai în vârstă de 55 de ani re ectă gradul de îmbătrânire al forței de muncă din sectorul agricol: la 10 manageri de

41 PROIECT

peste 55 de ani îi revine un singur manager sub 40 de ani. De aici și popularizarea tot mai insistentă a programelor de nanțare rurală dedicate tinerilor fermieri, pentru a-i atrage pe aceștia să investească în sectorul respectiv. Spre exemplu, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aprobat la începutul anului nanțarea a 485 de proiecte, ecare în valoare de 40.000 de euro, doar pentru tineri fermieri din diaspora. De asemenea, prin fondurile europene, din fondurile noii Politici Agricole Comune ti nerii fermieri vor putea primi nanțări de maxim 100.000 euro, față de limita anterioară de 70.000 euro. Foarte important este, însă, ca zona rurală să devină atractivă. Conform ministrului Agriculturii, aproape 70% dintre tinerii fermieri care au bene ciat de fonduri europene de câte 40.000 de euro pentru a face afaceri agricole în peri oada de programare 2014-2020, „ e au abandonat afaceri le, e au plecat într-o altă direcție”.

Finanțarea europeană

Implementarea politicilor agricole ale UE a sporit întro oarecare măsură sustenabilitatea economiei agrare românești prin racordarea la normele și standardele co munitare de calitate și competitivitate, inclusiv sub as pect ecologic și susținerea nanciară a fermelor mari prin plăți directe în cadrul mecanismelor de Politică Agricolă Comună (PAC). Cu toate acestea, în cei 10 ani de la adera rea la UE, nu s-a reușit găsirea unor soluții practice pentru sprijinirea micilor gospodării de subzistență, astfel încât 2,6 milioane de unități de tip tradițional țărănesc, circa ju mătate din total, au fost considerate neeligibile și au rămas în afara sistemului plăților directe pe suprafața de teren. Această situație s-a corectat prin ajustarea corespunzătoa re a schemelor de aplicare a plăților directe din primul pi

lon al PAC, în cadrul ciclului nanciar multianual (CFM) al UE 2014-2020. De asemenea, în CFM Post 2020 se vor aduce, în continuare, ameliorări ale sistemului de plăți di recte dedicate gospodăriilor țărănești de subzistență.

ȚINTE 2030 PENTRU ODD 1 ȘI

ODD 2:

• Reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie relativă;

• Consolidarea sistemului național unitar a serviciilor de intervenție de urgență, reabilitare ulterioară și compen sare a pierderilor în caz de calamități naturale, accidente industriale sau evenimente climatice extreme;

• Eradicarea malnutriției și menținerea ratei obezității sub 10%, similar cu nivelul înregistrat în anul 2014;

• Finalizarea cadastrului agricol;

• Dublarea ponderii agriculturii în PIB-ul României, față de anul 2018;

• Menținerea și extinderea diversității genetice a semințelor, a plantelor cultivate și a animalelor de fermă și domestice și a speciilor sălbatice înrudite;

• Creșterea gradului de valori care a producției agricole autohtone;

• Creșterea ponderii agriculturii ecologice în totalul producției agricole;

• Menținerea și rentabilizarea unor ocupații și metode tradiționale de valori care a plantelor medicinale și fruc telor de pădure în zona montană;

• Menținerea tradițiilor locale prin creșterea numărului de produse cu caracteristici speci ce în ceea ce priveşte originea geogra că.

42 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO PROIECT
Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

Sectorul energetic, potențial investițional uriaș

Investițiile în energie până în 2030 s-ar putea cifra la 80 de miliarde de euro, a arătat la Sibiu, la conferința Industria energiei. Energia industriei. Energia investițiilor Niculae Havrileț, mentorul conferinței. Investițiile, au completat speakerii invitați în paneluri, se vor îndrepta spre dezvoltarea de noi capacități de producție și proiecte care să pună în operă măsuri de e ciență energetică. Conferința organizată de revista Transilvania Business, în colaborare cu Ghidul Primăriilor, a fost susținută de parteneri prestigioși:

În 16 noiembrie, revista Transilvania Business a organizat la Hilton Sibiu, în premieră, conferința Industria energiei. Energia industriei. Energia investițiilor, mentorată și moderată de Niculae Havrileț, un specialist în industria gazelor naturale și energiei electrice, care a activat ca președinte ANRE, secretar de stat în Ministerul Energiei, consilier al ministrului Energiei, director general interimar al DEER. Pe parcursul zilei, cei 17 speakeri au prezentat proiecte de investiții care urmăresc dezvoltarea de noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile, au discutat despre tranziția energetică prin decarbonizare și adaptare la schimbările climatice, au atins tematica sensibilă a consumatorului vulnerabil sau a implementării măsurilor de e ciență energetică, au identi cat riscurile care amenință piața energiei și soluții pentru contracararea acestora și s-au aplecat asupra unei tematici complexe – tranziția de la gaze naturale la hidrogen curat.

Profesioniști din sectorul energetic – printre alții, reprezentanți ai Distribuție Energie Electrică Romania, Transelectrica, SNGN Romgaz și ai Grupului E.ON – au participat activ la dezbaterile conferinței.

Niculae Havrileț: “Cea mai mare transformare din anii ’70 încoace”

În primul panel dedicat temei Evoluția pieței de gaze naturale și energie electrică în România și Uniunea Europeană. Proiecte, investiții, nanțări au participat, ca speakeri, George Lazăr, secretar de stat în Ministerul Energiei, Terente Ciui – secretar de stat în Ministerul Economiei, Mircea Man - vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Ionuț Cristian Ciubotaru – Future Energy Task Force Leader, Federația Patronală Petrol și Gaze, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică – HENRO, Drd. Elena-Teodora Miron, reprezentant al Fundației FECID și Constantin Nistor, CCO Prysmian Cabluri și Sisteme SA. Niculae Havrileț a avut cuvântul de deschidere a conferinței

46 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB PARTENERI:
Ligia VORO, Robert BLOANCĂ, Călin POENARU & Ion SURDU În premieră: Conferința Industria energiei. Energia industriei. Energia investițiilor CIS Group, Prysmian Group, SNGN ROMGAZ SA, CALA, Instgaz, Geodata Services, Valserv, Crama Vinastia.

și a subliniat că sectorul energetic traversează cea mai mare transformare din anii ’70 încoace. „Lucrul cel mai important pe care ar trebui să îl discutăm aici este simpli carea procedurilor de acces de rețea și, în special, simpli carea procedurilor de autorizare a noilor capacități de producere a energiei electrice (legislația primară și secundară)”, mai ales în contextul unui apetit investițional ridicat, stimulat de pârghii nanciare precum fondurile UE, mecanismele din 10c, ajutoarele de stat pe care statele membre le pot acorda, care vizează, în special retehnologizarea structurilor industriale din România cu condiția ca bene ciarul să co nanțeze cu cel puțin 25% din surse proprii, Repower EU – 3 miliarde euro sau Fondul de Modernizare – 1,3 miliarde de euro până în 2027, fond a at la al doilea an de aplicare. În primul an, spre exemplu, sume din Fondul de Modernizare au fost alocate proiectului de redresare, retehnologizare a Complexului Energetic Oltenia – tranziția de la cărbune la gaze naturale, formând două centrale de 800, respectiv 400 MW, și dezvoltarea unei capacități de producție de 700 de MW din surse regenerabile fotovoltaice în colaborare cu OMV Petrom, participarea celor două companii ind în cote egale.

De asemenea, sunt disponibile fonduri pe inovație, pe POIM, gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, fonduri administrate de Ministerul Energiei pentru UAT-uri etc. Practic, România primește în acești 10 ani, 2020-2030, 30 miliarde de euro, la care se adaugă o co nanțare privată de 50 de miliarde de euro, deci, după cum a subliniat Niculae Havrileț, “ar 80 de miliarde de euro pe care țara noastră are marea șansă de a le absorbi în domeniul energiei, adică 8 miliarde pe an”.

Mentorul conferinței a arătat că, însumate, sunt în proiect investiții în centrale electrice pe gaze naturale de circa 5.000 de MW - la Brazi – OMV Petrom, Iernut – SNGN Romgaz, Mintia - Mass Global Energy Rom și la Complexul Energetic Oltenia, iar Transelectrica are solicitări, chiar și acorduri tehnice de racordare de 30.000 MW pentru proiecte de producere de energie electrică din surse verzi – parcuri fotovoltaice și eoliene.

La aceste proiecte se adaugă investiția prognozată la Cernavodă, pentru care s-a obținut un credit internațional de 3 miliarde de euro, și prin construcția reactoarelor 3 și 4 s-ar dubla capacitatea de la 1.400 MW la 2.800 MW. Adunate, potențialul de producție de energie electrică ar

de 11.000 MW, ceea ce ne-ar permite să m exportator net de energie. De asemenea, începerea exploatării gazelor naturale și în perimetrul Neptun Deep de către partenerii OMV Petrom și SNGN Romgaz ar aduce un surplus de producție de gaze naturale, în condițiile în care astăzi 90% din cererea internă este acoperită.

George Lazăr: „Avem

măsuri

de 1 miliard de euro pentru eficiență energetică”

George Lazăr, secretar de stat în Ministerul Energiei, a oferit, în cadrul conferinței, detalii despre prețurile la energie operate astăzi, încadrate în HG și cum urmează să e de la 1 ianuarie 2023.

Potrivit o cialului, prin amendamentele din Parlament sunt păstrate tarifele mici pentru consumatorii casnici, existând un plafon pentru un consum de peste 255 kW. „Vor menținute și cele pentru IMM-uri – maxim 1,3 lei pentru kW”. În ceea ce privește provocările pe partea de investiții, tranziția spre energie verde, Lazăr a precizat că a fost lansat un call de 465 milioane euro, prin care se va majora capacitatea instalată cu aproximativ 950 MW din surse eoliană și solară. „În februarie 2023 se vor deschide call-uri pentru UAT-uri pentru a susține 100% instalarea de capacități de energie fotovoltaică, pentru reducerea costurilor. În această perioadă avem măsuri de 1 miliard de euro pentru e ciență energetică. Ca mesaj, pot spune că Guvernul susține generarea eforturilor la nivel național și sprijină investitorii care contribuie la această abordare strategică. Cred că energia nucleară reprezintă un obiectiv de 9 miliarde euro până în 2030. Investițiile vor genera un total de 20.000 locuri de muncă și reduceri anuale a amprentei de carbon de până la 20 milioane tone”, a mai adăugat secretarul de stat în cadrul Minsiterului Energiei.

47 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB

Terente Ciui: “Nu putem lăsa prețurile la energie să devină nesustenabile

pentru agenții economici, prin scheme de minimis, granturi pentru industria prelucrătoare, pentru concretizarea unor proiecte de e ciență energetică”, a subliniat secretarul de stat.

Silvia Vlăsceanu: „Ar trebui avute în vedere contracte pe termen lung”

Silvia Vlăsceanu, Director Executiv, Asociația Producătorilor de Energie Electrică - HENRO, a participat, cu o intervenție video, la conferința „Industria energiei. Energia industriei. Energie investițiilor”

Terente Ciui, secretar de stat în Ministerul Economiei, a declarat că instituția va alături de agenții economici în eforturile lor de a-și menține activitatea în condițiile creșterilor masive de prețuri la energie. “Din iulie 2021 prețurile la energia electrică, gaze naturale au început să crească după criza Covid, apoi după declanșarea războiului din Ucraina s-au majorat și de 2-3 ori, fapt fără precedent; toate au provocat perturbări sociale masive la nivel național. Anticipăm că prețurile la încălzire vor urca în preajma sezonului rece, iar contractele cu consumatorii vor afectate. Au crescut prețurile și la țiței și cărbune. În consecință, la nivelul UE s-au stabilit măsuri de urgență pentru a nu se perturba sezonul de iarnă, în condițiile în care aceste prețuri riscau să devină nesustenabile, de asemenea să nu e prejudicii de durată pentru consumatorii și energie. Prețurile la energie nu trebuie să ducă la un blocaj economic la nivel național, iar cetățeanul trebuie să e protejat. Ministerul Economiei va veni cu sprijin nanciar pe mai multe căi

Asociația HENRO a fost în ințată în 2021, membrii fondatori ind Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz. Complexul Energetic Oltenia a devenit membru HENRO în decembrie 2021. Electrocentrale București (Elcen) a devenit membru HENRO în septembrie 2022. Potrivit Silviei Vlăsceanu, producătorii din asociație acoperă peste 63% din energia electrică livrată în Sistemul Electroenergetic Național. „Schimbările legislative le vedem destul de prost, pentru că nu sunt în măsură să acorde stabilitate și predictibilitate sectorului energetic. Și modi carea de vineri e surprinzătoare pentru producători”, a spus Vlăsceanu. Amintim că în 11 noiembrie, Guvernul a aprobat Ordonanţa pe Energie, prin care va menţine preţul de 1 leu pentru IMM-uri şi un preţ pentru marii consumatori de 1,3 lei. În plus, consumatorii casnici care consumă peste 255 de kW vor plăti acelaşi preţ de 1,3 lei, cu speci caţia că primii 255 de kW vor costa 0,80 lei. „Nuclearul rămâne cea mai sigură și curată energie pe care s-o avem în vedere pe viitor”, a mai adăugat directorul executiv HENRO.

Potrivit ei, în centrul atenției în contextul pieței de energie, trebuie pus consumatorul.

„Pentru susținerea pieței de energie electrică ar trebui avute în vedere contracte pe termen lung, de 2-3 ani, încheiate direct între operatori, clienți mari și furnizori care au un portofoliu semni cativ de clienți casnici”, a răspuns Silvia Vlăsceanu la întrebarea dacă s-ar putut gândi un alt sistem de susținere a consumatorilor decât plafonarea și compensarea. În nalul intervenției, Silvia Vlăsceanu a mai subliniat că gazele naturale trebuie să rămână resursă de tranziție.

48 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB PARTENERI:

Ionuț Ciubotaru: “România –valea hidrogenului albastru”

Europeană în exploatarea gazului natural, are și aceste valențe de a atrage investiții uriașe, de a crea locuri de muncă. De aceea, noi, OMV Petrom, lucrăm în momentul de față cu partenerul nostru Romgaz și încercăm să ne ducem cât mai aproape de decizia de investiție”, a arătat Ionuț Ciubotaru.

Mircea Man: “Am retras licențele pentru 5.625 MW”

25.000 de angajați. Făcând un istoric al evoluției pieței de energie, Ionuț Ciubotaru a pus lucrurile în context, precizând că: “Acum suntem în mijlocul unei tranziții energetice care are la bază decarbonizarea și efectul emisiilor gazelor cu efect de seră asupra mediului înconjurător și a viitorului planetei noastre”. Totodată, în cursul prezentării, acesta a subliniat că România are o poziție strategică excelentă în a produce hidrogen din gaze naturale. “E ciența hidrogenului ca baterie este redusă, însă acesta este un uid care ajută la tranziția energetică. Hidrogenul va face parte, probabil, din mixul viitorului. Pentru a transforma hidrogenul în uid energetic avem nevoie de schimbarea proceselor de producție în mai multe industrii, în special cea metalurgică. Producție, distribuție, transport, consum este lanțul care trebuie pus la punct. Țara noastră se poate axa pe hidrogenul albastru sau turcoaz, provenite din gaze naturale. România are o poziție foarte bună dacă se va materializa exploatarea de gaze naturale din Marea Neagră. În plus, are o diversitate industrială foarte bună față de țările din jurul nostru: metalurgie, chimică, textilă. Dacă aceste industrii își vor adapta procesele tehnologice, România va deveni valea hidrogenului albastru din Europa”, a susținut o cialul FPPG. Însă pentru asta este nevoie de proiecte care să aibă un grad de maturitate decât cel de idee, consideră Ionuț Ciubotaru. Reprezentantul FPPG a vorbit și despre exploatarea perimetrului Neptun Deep ca răspuns la o întrebare adresată în panel. “Ne dorim foarte mult să începem exploatarea gazului din Marea Neagră. După cum știți există estimări făcute de Deloitte care spun că această exploatare poate genera investiții de peste 16 miliarde de euro pentru România, pe orizontală, și sunt estimate de către consultanți crearea a peste 30.000 de locuri de muncă. Acest proiect, în afară că va conduce România înspre poziția de lider în Uniunea

În continuarea ideii antevorbitorului său, vicepreședintele ANRE Mircea Man a susținut că hidrogenul este o provocare, trebuie să se regăsească în legea gazelor naturale și a hidrogenului și că autoritatea susține dezvoltarea unor proiecte pilot anunțate de Transgaz și distribuțiile de gaze naturale. Revenind la tema de dezbatere, vicepreședintele ANRE a prezentat o informație scurtă despre situația actuală a puterii instalate în România: „Dacă în 2018 am avut în jurul a 24.000 MW, în decursul anilor până în 2022 am retras licențele pentru 5.625 MW din diferite motive: neîndeplinirea condițiilor de mediu, insu ciența fondurilor pentru modernizare etc. Din păcate, sunt în curs de analiză încă 600 MW care nu îndeplinesc condițiile și ar putea să le e retrasă licența”. Totodată, vicepreședintele ANRE a adăugat că în ultimul an instituția a avut solicitări de 813 MW datorită prețurilor în piață. „Sigur noi am încurajat investițiile, cum încurajăm și stocarea. Nu știu dacă nu vom ajunge să reglementăm acolo unde sunt fonduri europene sau din bugetul statului să punem un procent și pentru stocare – e doar o ipoteză. De asemenea, ind planul de dezvoltare aprobat și pentru Transgaz, și pentru Transelectrica, ne-am asigurat că investițiile sunt făcute pentru procentele pe care și le-au asumat. Totodată, pot să vă asigur că cele două societăți sunt pregătite pentru provocările care ne așteaptă în această iarnă, nemaiîntâlnite în contextul războiului din jurul nostru. Cred că ambele au prezentat un plan care ne face optimiști pentru perioada următoare în ceea ce privește investițiile”, a mai spus Mircea Man în cadrul intervenției sale. Acesta a mai menționat că în dezbatere a fost pus un proiect pentru consumul tehnologic, care prevede că distribuitorul poate să-și facă parc fotovoltaic pentru consum tehnologic, și nu pentru vânzare.

49 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB
Ionuț Ciubotaru, Future Energy Task Force Leader - Federația Patronală Petrol și Gaze, a reprezentat la conferință cea mai veche federație din industrie, ai cărei membri - Romgaz, OMV Petrom, Aromco și Black Sea Oil&Gas – concentrează

O cialul ANRE a dat asigurări că prin ordin se va simpli ca procedura de obținere a licențelor, astfel încât durata de obținere să scadă, și că autoritatea este în dialog cu Transelectrica și distribuitorii pentru obținerea ATR-urilor și cu reprezentanții administrației publice, cu președinții CJ în special, pentru ca toate avizele necesare în ințării noilor capacități de producție să nu e oprite, ci să e sprijinite.

Constantin Nistor, Prysmian:

“Rețelele viitorului vor fi subterane, nu aeriene”

Constantin Nistor, CCO - Prysmian Cabluri și Sisteme SA, a reprezentat la conferință producătorul global de soluții de conectare, care are la nivel mondial 29.000 de salariați, 108 fabrici, 28 de centre R&D și o prezență în 50 de țări.

a înregistrat o cifră

și

„Pentru ca energia electrică să ajungă la consumator este necesar un produs care intră în componența rețelelor de transport și a celor de distribuție: cablul electric”, și-a început expozeul Constantin Nistor. Acesta a analizat tendințele actuale în producția de energie in uențate de nevoia de decarbonizare – renunțarea la sursele de energie poluante și orientarea către producția de Energie Verde, respectiv tendințele globale de dezvoltare impactate de creșterea populației, noile tendințe de consum – tranziția către automobilul electric - și de apariția unui nou concept – cel de prosumator.

“Pe 15 noiembrie 2022, la ora 09:59:58, s-a atins nominalul de 8 miliarde de locuitori la nivel global. A fost nevoie de peste 200.000 de ani de istorie umană pentru ca populația lumii să ajungă la 1 miliard și doar de 200 de ani pentru a ajunge la 7 miliarde[2] – iar acest lucru determină creșterea cererii de energie electrică”, a arătat speakerul. Creșterea cererii de energie electrică are impact asupra rețelelor de energie electrică, dezvoltarea capacităților de producție de energie regenerabilă este condiționată de trasnsportul energiei electrice pentru a ajunge la consumator, iar tranziția spre automobilul electric generează o cerere și un necesar de producție de peste 12 ori mai mari, potrivit unor studii, iar această energie trebuie transportată, ceea ce pune, de asemenea, presiune pe rețele. Iar exemplele pot continua. La toate acestea, Prysmian Group are răspunsuri și oferă soluții de cabluri pentru electri carea tuturor sectoarelor, industrii și infrastructuri. În domeniul transmisiei, compania oferă soluții subterane de sisteme de cablu HV/ EHV (AC&DC) pentru rețelele de transport și distribuție primară, respectiv soluții de cablare la cheie HVAC, HVDC și MV (extrudate, impregnate în masă) pentru sistemele de transmisie a energiei submarine la adâncimi de până la 2.000 de metri. Pentru distribuția energiei, Prysmian

50 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB PARTENERI:
Compania de afaceri de 11 miliarde de euro. În România, Prysmian Group este prezentă cu două unități de producție - Fabrica de Cabluri de Energie de la Slatina Fabrica de Cabluri de Telecomunicații de la Milcov.

dispune de o gamă largă de produse - sisteme de cabluri de medie tensiune pentru conectarea clădirilor la rețelele primare de distribuție, sisteme de cabluri de joasă tensiune pentru distribuția energiei electrice și cablarea clădirilor, respectiv oferă soluții de rețea inteligentă pentru reducerea întreruperilor și prevenirea riscurilor, întreținere inteligentă, managementul sarcinii și impactul asupra mediului. Totodată, compania produce componente pentru rețea - Capete terminale de exterior, manșoane, conectori, terminale de interior și cutii de deconectare pentru cabluri de joasă tensiune până la foarte tensiune foarte înaltă, potrivite pentru aplicații industriale, infrastructură de construcții și pentru transportul și distribuția energiei electrice. Unul dintre cele mai mari proiecte la care lucrează, de câteva miliarde de euro, e un sistem subteran conectat la parcurile eoliene din nordul Germaniei, care să transporte energia electrică în sudul acestei țări.

Soluții de finanțare

Panelul a fost închis de prezentarea Dr. Elena-Teodora Miron, reprezentant al Fundației FECID, care a readus în discuție oportunitățile de nanțare pentru domeniul energetic în România. “Toate aceste transformări și dezvoltări vor avea nevoie pentru o aplicare și pentru o utilizare cât mai e cientă și de un personal care să e capabil să lucreze cu ele, să poată să funcționeze operativ la niște performanțe profesionale și de calitate su ciente pentru a face față acestor tehnologii avansate”, a subliniat speakerul. Aceasta a insistat asupra unor programe ale Uniunii Europene care susțin cercetarea și inovarea în domeniul energetic - InnovFund și Horizon. InnovFund, spre exemplu, are un buget de 38 miliarde de euro din care se nanțează la scară largă inovări tehnologice pentru industriile care sunt consumatoare intensive de energie, proiecte inovatoare în tot ceea ce înseamnă crearea de energii regenerabile și stocarea de energie, produse care sunt e ciente energetice – baterii și lanțul de producție a bateriilor. Proiectele bene ciază de 60% nanțare nerambursabilă. Diferitele tipuri de nanțări se pot țese în așa fel încât ele să susțină de la o idee la un pilot, după care se poate trece la investițiile din fonduri structural, a mai subliniat dr. Elena-Teodora Miron.

Ținte ambițioase de eficiență energetică

Panelul al doilea dedicat Tranziției energetice. E ciență energetică și consum rațional a fost moderat de Corina Murafa, expert a liat în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației, și i-a avut ca speakeri pe Ovidiu Cîmpean, secretar de stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marius Șo ete - fondator, biroul de proiectare Inginerie Creativă și Vlad Ciobanu - fondator Zecaph. Corina Murafa a pus lucrurile în context înainte de începerea prezentărilor și a dezbaterii. Potrivit datelor furnizate de moderator, în 2018, România a avut același consum nal de energie - 23,6 milioane tep (tone echivalent petrol) ca în 2000, „ceea ce înseamnă că în timp ce aveam creștere economică și PIB-ul creștea, consumul a fost relativ stabil”. S-au înregistrat scăderi semni cative ale consumului de energie în sectorul rezidențial, a mai arătat Corina Murafa, dar mai ales în sectorul industrial – cu 29% a scăzut cererea de energie în industrie. Consumul nal de energie în 2018 a scăzut cu 4,4% față de 2005, consumul de energie per capita este cu 45% mai mic decât media europeană. Ceea ce, în teorie, ar bine dacă aceste cifre nu ar corelate cu dispariția unor industrii energointensive și nu cu retehnologizarea de capacități de producție. De asemenea, în ultimii 30 de ani, doar 18% din blocuri au fost reabilitate termic, 9% din casele din orașe și 3% dintre cele din orașe.

51 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB

Ovidiu Cîmpean: “Avem o avalanșă de proiecte pe eficiența energetică”

județe, între care Hunedoara și Mureș, vor avea la dispoziție o alocare totală de 2,5 miliarde de euro, dintre care 500 de milioane pentru măsuri de e ciență energetică, inclusiv investiții sustenabile din mediul privat. Un principiu impus, din acest exercițiu nanciar european, este să nu dăuneze mediului, deci potențialii bene ciari să se asigure că este respectat. Pe programul Valul Renovării din PNRR au fost anunțate 500 de investiții noi în România. Este o avalanșă de ghiduri de apeluri pentru investiții energetice. Până în martie-aprilie 2023 ne-am propus să lansăm majoritatea apelurilor și ghidurilor pentru a le avea gata în proporție de 80% pentru perioada 2021-2027. Bene ciarii să nu aștepte, ci să aibă atunci proiecte mature pentru a intra rapid în contractare și absorbție”, a subliniat o cialul MIPE.

Marius Șoflete: “Acum avem cereri de proiecte pe 18 luni”

Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), îi sfătuiește potențialii beneficiari să aibă, la momentul lansării apelurilor, proiecte mature pentru a putea contracta și absorbi rapid fondurile UE puse la dispoziție. “Programul lansat la nivel european, REPower EU, tinde să suplinească acest gol prognozat din lipsa gazului rusesc. Europa merge pe proiecte din surse regenerabile, dar și pe e ciența energetică. Avem mai multe tipuri de programe: Pactul Verde European, reabilitarea clădirilor publice și blocurilor care vor avea standarde speci ce pentru construcțiile noi, mai ales cele din fonduri UE. Programele regionale sunt acum descentralizate, autoritățile de management ind la nivelul regiunilor: sunt 11,5 miliarde de euro pentru cele opt regiuni ale României, o parte din bani pentru e cientizarea energetică a clădirilor publice. Cerințele sunt ca acestea să e la standarde cel puțin nZEB (cu consum de energie aproape zero, n. red.), unele primesc punctaje suplimentare, mai ales clădirile pasive. Alte

Lucrările conferinței ”Industria energiei. Energia Industriei. Energia Investițiilor” l-au adus în fața participanților, totodată, pe inginerul Marius Șo ete, specialist în domeniul caselor pasive. Presați de prețurile devenite exorbitante, pentru plata energiei, de orice fel, cumpărată de cetățean din piață, românii au descoperit brusc ce înseamnă soluțiile moderne de protecție termică a caselor. S-a pornit de la ceea ce era un consum de 6.000 de metri cubi în anii 90, după care Uniunea Europeană ne-a impus să m mai economi și s-a ajuns la un consum de 4.000 de metri cubi și polistirenul celebru de cinci centimetri pus cumva obligat, plus ferestre de termopan de slabă calitate, spune Marius Șo ete. Erau anii 2010 și încă era mai rentabil să ”arzi” gazul decât să pui un polistiren de calitate pe casă. Ei bine vremurile s-au schimbat și acum proprietarii de case fac cozi cu solicitarea de proiecte de e cientizare energetică. Acum Uniunea Europeană vine cu noi standarde, dar prețurile energiei au luat-o înainte și românii vor case e ciente. ”Azi sunt noi standarde, Nearly Zero Energy Emissions Building. Toate construcțiile noi trebuie să respecte aceste

52 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB PARTENERI:

reglementări. Tehnologia a avansat enorm, avem ferestre performante, costurile suplimentare nu sunt atât de mari. Pe lângă polistirenul care reduce deja costurile, aceasta mai reduce cu o mie de metri cubi de gaz consumul. (…) Polistirenul de calitate mai reduce 600 de metri cubi de gaz. Putem reduce de la 2.500 de metri cubi, la primele norme impuse, la 500. Înmulțiți cu 40.000 de locuințe câte se fac anual și cu 50 de ani durată de viață și vedeți ce economii se fac”, spune Marius Șo ete. Când întrebi românul cum să reducă ceea ce înseamnă consum energetic, acesta se gândește imediat la instalarea de panouri fotovoltaice. Dar momentan costurile sunt destul de mari, plus că România are doar două perioade în care acest tip de furnizare a energiei e folosită la maxim. Aici intervin luminozitatea, perioada din an, zona de climă etc. Deci un sistem energetic bazat doar pe asemenea sistem fotovoltaic nu este neapărat soluția, dar, dacă introducem în ecuație și o pompă de căldură situația se schimbă total! ”Am exemplul unei case pasive la care am lucrat. Cu patru ore de energie furnizată într-o zi de o instalație fotovoltaică se putea asigura căldură pentru trei zile!”, ne mai spune Șo ete. Ca un bun exemplu, o clădire de birouri nouă, realizată cu ”magia” tehnologică oferită de Șo ete, la Oradea, s-a ajuns la un consum energetic de sub 3,7 lei pe an! Aceste concluzii se aplică la orice tip de clădiri, inclusiv blocuri de locuințe, școli, spitale. Diferența apare doar la acele standarde Nearly Zero Emissions, care cer ca o treime din energie să e produsă local. La o casă e mai ușor, dar se acceptă și energia produsă pe o rază de câțiva kilometri în jur.

Concluzia prezentului este trasă chiar de Marius Șo ete: “Am ajuns acum în situația în care există presiune din partea clienților. Dacă acum trei patru ani o asemenea investiție era considerat un moft, acum au crescut exponențial cererile pentru realizarea proiectelor. Avem cereri și pentru proiecte peste 18 luni”.

să fim

Fondatorul companiei de consultanță în e ciență energetică Zecaph, Vlad Ciobanu militează pentru supraizolarea clădirilor pentru a reduce sursele suplimentare de încălzire. “Din ce în mai multe clădiri produc mai mult decât consumă, însă accentul trebuie pus, înainte de generare, pe economisirea de energie. Din păcate, în România se lucrează execrabil, la nivelul anilor ’90; noi am făcut teste la multe clădiri. Din lipsa regulilor în construcții, în țara noastră este o diferență imensă între izolarea caselor. În toate casele pasive în care am fost implicați am reușit să avem căldură în orice colț, nu numai în zona caloriferelor. La o izolare foarte bună, nevoia de încălzire devine tot mai mică, aproape că nu avem nevoie de pornirea unei surse suplimentare de căldură. Trebuie să menținem căldura înăuntru, să nu o risipim. În mai multe localități am creat clădiri la standarde de case pasive – benzinării la Zalău, Corbeanca, Autostrada 1. Înainte de panouri fotovoltaice, pompe de căldură, am apelat la supraizolare, ruperea punților termice”, a arătat acesta.

Riscuri și soluții

Panelul al treilea i-a provocat pe speakeri să identi ce riscurile care amenință industria, chiar riscuri de securitate energetică. Au răspuns provocărilor Virgil Zahan, CEO Goldring, Corina Murafa, Expert A liat, Centrul pentru Studiul Democrației, Mihai Verșescu, secretar general, PATRES. La începutul dezbaterii, Niculae Havrileț s-a declarat optimist în ceea ce privește sectorul energetic, argumentând pe datele actuale care arată că România acoperă din producția autohtonă 90% din cererea internă de gaze naturale, la fel și în ceea ce privește energia electrică produsă.

Membru în Consiliul Economic și Social, expert al Centrului pentru Studiul Democrației și cu un CV bogat în proiecte de politici energetice, Corina Murafa a fost însă mai rezervată. “Cifrele arată că nu mai putem vorbi despre un mit al încălzirii globale, despre un mit al schimbărilor climatice, ci vorbim despre o realitate. Estimările Comisiei Europene sunt că, dacă continuăm în ritmul actual, România va pierde 10% din PIB până în 2100, ceea ce poate părea oarecum abstract și îndepărtat, dar haideți să vedem ce se întâmplă în prezent: trei sferturi din suprafața județului Dolj, al cincilea cel mai mare județ din țară, este deșerti cată sau în curs de deșerti care”, a punctat speakerul.

53 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB
Vlad Ciobanu: “Înainte
prosumatori, să ne supraizolăm casele”

Corina Murafa a dat și alte exemple din țară legate de schimbările climatice, vorbind despre pierderile din cauza secetei pedologice și cele 4 miliarde de euro pierdute din cauza inundațiilor și a alunecărilor de teren. În acest context, expertul consideră că: “Acest imperativ al decarbonizării nu mai este ceva ce se discută doar în holurile politice de la COP, ci este o realitate în România și pentru care trebuie să acționăm”, deși “nu suntem organizați”, ci, folosind o metaforă, “suntem un soi de marinari pe o corabie a ată pe mări tulburi în care cel mai grav lucru este să pierzi linia orizontului care este decarbonizarea și schimbările climatice”.

Corina Murafa s-a referit și la un studiu realizat în 2017 cu UBB, când conceptul de sărăcie energetică a fost adus pe agenda publică pentru prima oară. “Acum în ultimele programe de guvernare și strategii energetice gurează acest subiect de 30-40 de ori”, a precizat speakerul. “Dar, în același timp, parcă avem de a face cu un soi de schizofrenie, pentru că, dacă ne uităm pe singura modalitate de sprijin a consumatorilor vulnerabili, și anume ajutoarele de încălzire, altceva nu există”, a adăugat aceasta, subliniind că în 2017 – 25% dintre români erau în sărăcie energetică, iar trendul este de creștere, iar ajutoarele ținteau doar 4% din populația vulnerabilă, iar valoarea ajutoarelor este de 5,5 euro/lună/familie. “Am recomandat în grupul de lucru privind schimbările climatice de la nivelul Administrației prezidențiale ca toate nanțările europene să prioritizeze în ghidurile aplicantului cetățenii cu venituri scăzute”, a oferit Corina Murafa o soluție. O șansă foarte mare, dar și un risc foarte mare este tranziția justă în cele șase județe – responsabile de 65% din emisiile de gaze cu efect de seră, care au o alocare de 2,5 miliarde de euro, însă în lipsa unor proiecte serioase, fondurile pot pierdute. Ca o concluzie, expertul a spus: “Nu luăm schimbările climatice în serios, nu reușim să aducem bene cii directe, tangibile și imediate celor mai săraci și nu suntem serioși față de angajamentele pe care ni le-am asumat”.

Mihai Verșescu: “Fără fotovoltaice pe terenurile agricole închidem de tot becul”

Secretarul general al PATRES Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile, Mihai Verșescu propune ridicarea restricțiilor de în ințare de parcuri fotovoltaice pe terenurile agricole. “Nu putem construi aceste parcuri pe terenuri mai mari de 50 ha, să avem aceste capacități de producție pe terenuri de categoria 1-2, dar sunt anumite culoare pentru vânt care se pot suprapune cu acest tip de terenuri, iar atunci ce facem? Încă din martie am depus la Ministerul Agriculturii mai multe

54 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB PARTENERI:

amendamente, unele luate în calcul – că se pot amplasa și pe pășuni capacități de producție. Altele însă ni s-au respins. Pentru eoliene, s-a acceptat ca pentru unități de stocare, transport de energie să se ia în considerare și categoriile 1 și 2 de teren agricol, nu numai categoriile 3-5. Totuși, România are nevoie de capacități mari de producție de energie, cu trei cifre, pentru a suplini închiderea celor mari clasice. Sunt binevenite micile proiecte agri-voltaice, panourile de pe ferme, însă ele au costuri foarte mari, în condițiile în care țara are nevoie de 30-35.000 MW pe fotovoltaic, însoțite de mii de MW în stocare, iar fără terenuri agricole, pășuni, aceste noi surse majore de energie verde nu pot puse în funcțiune”, a spus acesta.

Virgil Zahan: ”Legătura dintre inflație și prețurile la energie e direct corelată”

Așa cum era de așteptat, companiile din domeniul energiei au avut un an cu rezultate chiar bune. Energia s-a vândut la prețuri excelente, iar rezultatele prezentate de companiile din domeniu, listate la bursă, o con rmă, am a at în cadrul conferinței ”Industria energiei. Energia Industriilor. Energia investițiilor”. Din păcate, aceste rezultate excelente, susținute de prețurile generoase ale energiei, au și un efect invers, cu efecte directe asupra populației largi, in ația… Legătura dintre in ație și prețurile la energie e direct corelată, ne spune Virgil Zahan, CEO Goldring. Iar in ația va inamicul numărul unu din acest an, în ciuda eforturilor depuse de băncile centrale problema nu și-a găsit rezolvare prin majorarea dobânzilor de intervenție. ”Anul 2022 a fost furtuna perfectă. In ația este inamicul numărul 1 din acest an, este la fel în SUA, în UE, în România. Băncile centrale, FED-ul, Banca Centrală Europeană, Banca Națională a României au intervenit și au majorat dobânda de referință, în speranța atragerii lichidității de pe piață. Dar nu pot ajunge astfel la baza acestui efect, la prețul energiei”, a spus Virgil Zahan, în cadrul conferinței ”Industria energiei. Energia Industriilor. Energia investițiilor”. După ”petrecerea” prețurilor imense din energie, cu pro turi pe măsură, vor avea efect de acum încolo, mai spune Zahan.

”Cheful” s-a încheiat și acum companiile din energie vor vinde la preț reglementat, ulterior vor aștepta statul, când va veni acesta cu diferența de preț. Iar aceasta va duce la blocarea unora dintre companiile din energie, mai spune Zahan.

Aurel Botezan: “Repornim combinatul la începutul lui 2023”

Ultimul panel s-a concentrat asupra temei Tranziție energetică. De la gaze naturale la hidrogen curat. Speakerii care au răspuns curiozității participanților legate de situația actuale în domeniul tranziției spre hidrogen verde, au prezentat noutăți despre astfel de proiecte și care sunt perspectivele și provocările au au fost Aurel Botezan, Director Tranziție Verde și E ciență Energetică AZOMUREȘ, Georgian Florentin Albu, Public A airs Specialist, DELGAZ Grid, Ioan Iordache, președinte al Asociației pentru Energia Hidrogenului, și Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă.

Aurel Botezan, director tranziție verde și e ciență energetică Azomureș, speră la o redeschidere a activității, în condițiile stabilizării prețului la gaz metan. “Creșterea prețurilor la gaz de 8-10 ori, la energia electrică de 4-5 ori ne-a făcut să oprim producția.

Am avut o primă încercare de repornire în primăvară, însă condițiile actuale încă nu ne permit să m pro tabili, acum asigurăm necesarul în agricultură prin import de îngrășăminte, amoniac. Din păcate, companiile mari nu au fost sprijinite nanciar de către stat, dar sperăm să găsim înțelegere la prețul la gaz metan pentru a intra în normalitate cu activitatea noastră de la începutul anului viitor.

Am programat, într-un interval de 5-6 ani, investiții de 250 de milioane de euro. Ne vom focusa pe proiecte de investiții în vederea economisirii de energie, factor care impactează foarte mult pro tabilitatea, avem un proiect important cu E.ON prin care convertim aburul în energie electrică. Ne-am propus reducerea emisiilor directe de gaze cu efect de seră. Captarea CO2 ne ajută să facem trecerea pe amoniac verde, avem și un proiect pe liche erea CO2. O direcție nouă pentru noi o reprezintă hidrogenul verde. Pe de altă parte, deoarece suntem parte a Asociației Fertilizers Europe, suntem prinși într-un proiect pilot de producere a amoniacului verde”, a prezentat reprezentantul combinatului mureșean.

55 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB

Hidrogenul, în mix cu gazul natural, e viitorul

E.ON, una dintre principalele companii furnizoare de gaze naturale din România, testează deja tehnologia viitorului în acest sector. Gazul va veni la consumatori în mix cu hidrogenul, anunță Georgian Albu, reprezentantul Delgaz Grid, parte a Grupului E.ON, în cadrul conferinței ”Industria energiei. Energia Industriilor. Energia investițiilor”. Este un proiect îmbrățișat la nivel european, e promovat și va duce la scăderea dependenței de gaze naturale. ”Dacă privim ultima decadă, pentru Uniunea Europeană a fost elementul central în spatele politicilor publice. Dacă ne uităm cum percepe UE politica energetică, șase din zece linii directoare sunt legate direct de gazul natural. 24% reprezintă din totalul mix-ului energetic este gazul natural, este cel mai mult, iar 40% din acest gaz natural provine din Rusia. Sunt folosiți anual 155 de miliarde de metri cubi”, spune Georgian Albu.

Da, e adevărat, hidrogenul nu se produce ieftin, nu e ușor de obținut, dar și așa va mai ușor accesibil.

”Să ne gândim la acces, înainte de a ne gândi preț”, subliniază Albu. Și într-adevăr, viitorul e ghidat de Uniunea Europeană spre această aplicare a acestui mix hidrogen – gaze naturale. Momentan se merge pe 20% hidrogen, 80% gaz natural, dar se dorește ajungerea la un mix cu 25% hidrogen. Vestea bună este că nu sunt probleme în utilizarea acestui mix în rețeaua de transport europeană. Rețelele din oțel pot suporta presiunea. Iar cea mai mare parte a rețelei e din oțel. Foarte multe companii au consumatori pentru acest mix.

Desigur, România nu va rămâne în afara acestei tendințe. ”Se vor face teste la câmpul de la Mediaș, ulterior vom traversa spre faza a doua, adică injecția graduală de hidrogen, până la 20 la sută, pentru a se certi ca compatibilitatea cu rețeaua existentă. Jumătate din rețea e din oțel, jumătate din polietilenă. Următoarea etapă va presupune testarea pe distanțe mai lungi. Un alt avantaj este că hidrogenul are valențe de stocare sezonieră”, a mai declarat Georgian Albu.

Hidrogenul - vector de energie

Ioan Iordache, președintele Asociației pentru Energia Hidrogenului, a spus că în România, “trecerea hidrogenului de la chimie la energie e un hop destul de mare”, mai ales că trebuie fabricat. Însă, “hidrogenul trebuie văzut la adevărata sa valoare, hidrogenul este vector de energie și integrator de sectoare industriale, economice și sociale”, a spus Iordache. Acesta a mai completat că “hidrogenul nu e un pariu, hidrogenul a dat rezultate acolo unde s-a investit în hidrogen, acolo unde au fost programe și strategii de hidrogen”.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă a spus că există o previziune a consumului de gaze naturale, avem deja o reducere cu 9,4% în primele nouă luni ale anului, tendință care se va menține în următorii doi ani. El a atenționat în privința managementului energiei în țara noastră. “Există o previziune a consumului de gaze naturale, avem deja o reducere cu 9,4% în primele nouă luni ale anului, tendință care se va menține în următorii doi ani. Apoi va veni o creștere a consumului prin racordarea de noi gospodării. 4.000 MW de centrale pe cărbune vor reconvertite pe gaze naturale. Speranța noastră este zăcământul din Marea Neagră, dar tot nu ne vor ajunge sursele de gaze naturale. Din 1969, gazul este principala sursă primară de energie a României, însă avem de ciențe de management al sistemului. Noi vrem să ajungem la 50% energie regenerabilă în țară, indicator stabilit prin programele europene, însă nu o vom putea folosi integral, deci trebuie înmagazinată în ceva, preferabil în hidrogen. Ca să nu ajungem ca acele investiții în energia regenerabilă să nu e e ciente, putem să amestecăm hidrogenul cu gazul natural și să îl folosim ca energie. Pe de altă parte, avem un potențial important de gaze neconvenționale, mai sigure de exploatat decât cele din Marea Neagră, mai ales din perspectiva războiului. Mai important este, totuși, cum ne vom încălzi, nu cum ne vom ilumina. În 2050 se vor termina gazele, lemnele sunt mai greu de folosit din perspectiva emisiei de carbon. Acum costurile de transport al energiei sunt enorme în România, mutăm resursele într-o parte în alta. Dacă vom produce hidrogen, trebuie să și îl transportăm, dar nu scump, pe cale rutieră”, a arătat Dumitru Chisăliță.

56 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB

rb tore te trecerea dintre ani alaturi de prieteni si familie la i ton ibiu Cazare in camera dubla cu pensiune completa 30 decembrie – Cina festiva cu program artistic si DJ 31 decembrie – NEW YEAR GALA DINNER: program artistic live The Humans Band, The Cuban Pro ect live band, DJ, dance sho latino. Revelionul Juniorilor special pentru copii – cu program de divertisment; 01anuarie – Outdoor Brunch Romanesc cu muzica autentic romaneasca live, Cina festiva White Party cu program artistic The Cuban Pro ect live band, DJ Dress code in efect Dress to impress

Pachet 3 nopti: 1099 euro/ persoana

Pachet 4 nopti: 1199 euro/ persoana

Pachet 5 nopti: 1299 euro/ persoana

Oferta valabila in perioada: 28 decembrie 2022 – 03 ianuarie 2023. Intrare cel tarziu pe data de 30 decembrie 2022. ș ă ț

INTERVIU

Prima conferință a Transilvania Business dedicată actorilor publici – administrații și antreprenori

Investițiile de succes pe harta dezvoltării locale

Zeci de proiecte de succes ale administrațiilor publice din Transilvania au fost prezentate, la Sibiu, în 17 noiembrie, în conferința Harta investițiilor publice de succes – dezvoltare locală în context global, organizată de revista Transilvania Business, în colaborare cu Ghidul Primăriilor. În timpul dezbaterilor s-au desprins și aspecte care își caută încă o mai bună rezolvare, digitalizarea serviciilor publice și nanțările din venituri proprii ind două dintre acestea.

Conferința Harta investițiilor publice de succes – dezvoltare locală în context global, organizată de revista Transilvania Business, în colaborare cu Ghidul Primăriilor a adus la Sibiu, în 17 noiembrie, reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, ai Parlamentului României, antreprenori recunoscuți național și internațional care oferă servicii valoroase UAT-urilor din România și nu numai. Timp de o zi, ne-au fost prezentate proiecte și modele de bune practici locale cu impact în dezvoltarea comunităților, regiunilor și României, plasate pe o hartă a investițiilor în continuă evoluție. Am arătat, totodată, că banul public poate și este e cient utilizat de marii jucători privați din economia românească. Au fost dezbateri intense despre digitalizarea serviciilor oferite de administrația publică, dar și s-a adus în discuție necesitatea diversi cării surselor publice pentru investiții, precum și nevoia de a pune accentul pe educație și a direcționa o parte importantă din resurse în această direcție, ca să amintim doar câteva dintre concluziile desprinse din mesajele celor 19 speakeri. Partener principal al evenimentului a fost Primăria Municipiului Sibiu. Ne-au fost alături, de asemenea, ca parteneri: Consiliul Județean Sibiu, Transavia, CALA, ATP Group & ATP Bus, Consiliul Județean Cluj, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Consiliul Județean Mureș, Primăria Orașului Sovata, Grupul de Firme Astor-Valpet, Geodata Services, Valserv Parchet, Primăria Orașului Ungheni - Județul Mureș, Primăria Comunei SânpaulJudețul Mureș, Primăria Sângeorgiu de Mureș – Județul Mureș, Asociația Română de Tehnologii fără Săpătură, Cramă Vinastia, BCD Video Production & Livestream.

Bun venit la Sibiu

Cuvântul de bun venit, în deschiderea conferinței, le-a aparținut Mirelei Gligore – Șef Serviciu Comunicare în Primăria Municipiului Sibiu, și lui Vlad Vasiu, vicepreședinte al Consiliului Județean Sibiu. “Revista Transilvania Business și-a propus să realizeze o hartă a investițiilor publice de succes, un tur prin mai multe orașe și județe ale țării pentru a evidenția modul în care se desfășoară dezvoltarea orașelor și a localităților. Ne bucurăm să putem spune că în Sibiu avem un număr important de investiții publice ample în singurul sens care contează: creșterea calității locuirii pentru sibieni. Sibiul este pe drumul cel bun, spunem noi, dezvoltându-se pe ecare

dintre verticalele smart prin proiecte integrate, gândite strategic și orientate spre rezultatul esențial, pentru un Sibiu în care e plăcut să locuiești. Sigur că mai avem mult de lucru, dar în administrația locală când se termină lucrul? Mulțumim pentru această oportunitate de a ne prezenta municipiul și proiectele sale, dar și pentru ocazia de a auzi despre proiectele de succes ale altor localități, ai căror reprezentanți sunt invitați astăzi la conferință. Vă doresc în numele doamnei primar Astrid Fodor o zi productivă și o conferință reușită”, a transmis Mirela Gligore. “Bine ați venit în județul Sibiu. Considerăm că este un județ al bunelor practici atât la nivel de Primărie Sibiu, primării din județ, cât și la nivel de Consiliu Județean Sibiu (…) Am încercat în urmă cu 4-5 ani să plecăm la drum, la Consiliul Județean Sibiu, în funcție de necesitățile locuitorilor județului, în funcție de posibilitățile Consiliului Județean, dar, de multe ori, și în funcție de cât de mult visăm să facem cât mai mult. Cercetările – un studiu al Băncii Mondiale realizat între 2017-2018 - ne-au arătat că trei direcții sunt foarte importante pentru sibieni: sănătatea, infrastructura și digitalizarea. Am încercat să le abordăm pe toate trei implicând în ecare din ele tot ce înseamnă în ziua de astăzi mediu înconjurător, grija pentru mediul înconjurător, sustenabilitate și ecologism. Cu riscul de a părea, desigur, o lozincă considerăm că este un aspect pe care nu trebuie să îl neglijăm. Vă dau un exemplu banal, nu mai folosim plasticul în Consiliul Județean”, a fost mesajul lui Vlad Vasiu.

59 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB
Ligia VORO, Robert BLOANCĂ, Călin POENARU & Ion SURDU

Simona Bucura-Oprescu: “Lucrăm la codul finanțelor publice locale”

declarații publice și mai puțin transpusă în realitate. Avem lege, nu și norme, deci să vedem cum administrația locală să e supusă la cât mai puține riscuri. Prin PPP putem debloca multe investiții, să aducem dezvoltare în teritoriu”.

László Borbély:

Primul panel care a avut ca temă Viziune – strategie –proiecte ale administrației publice, i-a adus în prim-plan, ca speakeri, pe: Simona Bucura-Oprescu, președintele Comisiei pentru Administrație și Amenajarea Teritoriului, Camera Deputaților, Roxana Mînzatu - secretar de stat stat la Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor nanțate din fonduri publice și europene, Borbély László - consilier de stat, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Mirela Gligore – șef Serviciu Comunicare, Primăria Municipiului Sibiu, Vlad Vasiu - vicepreședinte al Consiliului Județean Sibiu, Daniel Boca, președintele Asociației Române de Tehnologii fără Săpătură (RoSTT) și Cristian Hagmann, Business Owner, Geodata Services. Simona Bucura-Oprescu, președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților, a sfătuit primarii să atragă mai mulți bani la bugetele proprii și să apeleze la parteneriate de tip publicprivat (PPP). “Toți ne dorim o țară ca afară, să avem cât mai mulți tineri care se întorc, pentru aceasta e nevoie însă nu numai de o politică națională bună, ci și de confort în localități, prin investiții publice. Ne trebuie și o strategie de investiții publice din bugetele proprii ale unităților administrativ-teritoriale (UAT); acum cele mai multe fonduri provin din programe guvernamentale sau europene. Puține UAT-uri au strategii de investiții din bugete proprii, deoarece veniturile lor sunt mici, iar fondurile naționale, europene sunt impredictibile. Pentru aceasta este însă nevoie de o descentralizare reală. De anul viitor lucrăm la codul nanțelor publice locale pentru ca să e predictibilitate și surse de nanțare clare pentru aceste autorități locale, iar ecare UAT să aibă venituri proprii mai consistente. Să explicăm investitorilor că scalitatea este prietenoasă aici, că suntem membri ai NATO și UE. Cotele defalcate din impozitul pe venit să constituie surse pentru creșterea bugetelor locale. Din păcate, în România PPP nu este o variantă pe care autoritățile locale să o folosească în mod prietenos. Primarii își spun: este mai sigur să fac ce pot decât să ajung la DNA. Ideea de PPP este folosită doar în

PARTENERI:

Până în 2026 în România vor activa 2.000 de experți în dezvoltare durabilă, dintre care 75% vor din administrațiile publice locale, a declarat László Borbély, consilier de stat și coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, în cadrul unei intervenții video. „Dvs. trebuie să ne spuneți ce fel de experți aveți nevoie. Nu sunt posturi noi, oameni noi, ci oameni care lucrează în diferite domenii în administrațiile publice. Nu vă puteți închipui cât de bene c e să ai acești oameni în rețea. Cu ei am nalizat strategia de dezvoltare durabilă, Planul de acțiuni etc.”, a nuanțat Borbély. Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a amintit și despre elaborarea unui Cod al Sustenabilității. Potrivit lui, acesta a fost inspirat după modelul german și va gata în 2 luni. „Surpriza cea mare a fost să constatăm faptul că mediul privat ne va partener. O să avem o platformă transparentă despre rezultatele nanciare ale companiilor mari”, a adăugat acesta. În ceea ce privește noua profesie dezvoltată și promovată de departamentul condus de Borbély, expert în dezvoltare durabilă, invitatul conferinței a subliniat interesul societății pentru acest lucru. „Primii 150 de experți vor primi săptămâna viitoare diplomele – e vorba despre un curs postuniversitar de 3 luni. Avem nevoie de experți. Provocarea cea mare va începe acum – până în 2026 vor 2.000 de experți, din care 75% vor din APL (…) E un consorțiu din nouă universități din toate regiunile țării care sunt parteneri. Nu trebuie să meargă de la Sibiu la București, pentru a deveni expert, ci instruirile se vor face local. Sper că vom deveni parteneri și vom putea avea un parteneriat bene c pentru APL. Avem multe inițiative – centru de execelență, pentru a externaliza cercetarea etc.”, a mai spus László Borbély.

60 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB
PARTENER PRINCIPAL:
„Vom avea 2.000 de experți în dezvoltare durabilă”

Roxana Mînzatu: “Finanțările pe proiecte europene să nu se canibalizeze”

și

că militează pentru debirocratizarea atragerii de fonduri europene în vederea unei mai bune absorbții în exercițiul nanciar 2021-2027. “Avem o alocare fără precedent în România, zeci de miliarde de euro pe coeziune, însă importante sunt detaliile, modul în care folosim acești bani europeni, dar și e ciența nală a proiectelor. Finanțăm sectorul apă-canal din mai multe programe, vor 800 de milioane de euro pentru investiții în acest sector pentru localități sub și peste 2.000 de locuitori, prin Ministerul Mediului. Am chemat la discuții toți actorii importanți în încercarea de a scurta durata de avizare a proiectelor. Vrem să vedem care este capacitatea rmelor de construcții și a birourilor de proiectare, forța de muncă necesară pe șantiere. Să nu rămânem cu șantierele abandonate acolo unde deja avem constructori. Apoi, este necesar ca nanțările să nu se canibalizeze, potențialii bene ciari să aleagă între una sau alta dintre ele. Să nu uităm că avem și amenzi, și infringement din partea Comisiei Europene pentru poluarea din marile aglomerări urbane, deci va trebui să închidem și acest infringement, dar să creăm și un cadru pentru ca și comunitățile mici, cu operatori proprii, să aibă acces la banii europeni”, a arătat invitata într-o intervenție online.

Mirela Gligore: „Am depus proiecte de peste 101 milioane de euro prin PNRR”

Municipiul Sibiu a depus proiecte pentru nanțare prin PNRR de peste 101 milioane euro, dintre care au fost aprobate proiecte în valoare de 65,4 milioane euro, a declarat purtătoarea de cuvânt a Primăriei Sibiu, Mirela Gligore, în cadrul conferinței. Șefa Serviciului Comunicare în Primăria Municipiului Sibiu a prezentat pe scurt principalele investiții ale administrației sibiene din ultimii ani, precizând că proiectele sunt ghidate de strategia integrată de dezvoltare urbană, document ce urmează să e actualizat.

„Investim în infrastructură. Mergem către o infrastructură smart, către o mobilitate alternativă, prin crearea de condiții de utilizare a transportului public local în condiții mult mai bune – doar în ultimii 4 ani au fost achiziționate 119 autobuze noi, ecoe ciente, care acum sunt în circulație. De asemenea, amenajăm piste pentru biciclete, iar de 2 ani practic creăm piste mai sigure, separate de carosabil, de calea de rulare pietonală, pentru a-i încuraja pe cetățeni să utilizeze și să e mai în siguranță”, a spus Gligore. Reprezentanta Primăriei Sibiu s-a referit și la crearea drumurilor de legătură noi, modernizarea podurilor peste Cibin, iar în continuare – la modernizarea clădirilor școlilor și grădinițelor din oraș. „În ceea ce privește domeniul educației, noi am avut investiții constante în clădirile de care noi suntem responsabili să le gestionăm. Am făcut extinderi, pentru că sunt necesare locuri suplimentare atât în școli, cât și în grădinițe. Anul acesta, în ultimele 2 luni – am nalizat lucrările la două creșe, ceea ce înseamnă aproximativ 200 de locuri în plus. Clădirile sunt în curs de e cientizare energetică. Nu e vorba doar de termoizolare, ci de instalarea de panouri fotovoltaice, pompe de căldură, implementarea building management systems”, a arătat invitata. Sănătatea și digitalizarea au fost alte domenii amintite de Mirela Gligore. „Avem o serie de aplicații, care la un click distanță aduc cetățeanul lângă primărie. Sibianul poate să sesizeze un incident printr-o aplicație, care ajunge în timp real la departamentul abilitat să o rezolve. Punem accentul și pe infrastructura pentru timpul liber: Sibiul e un oraș al culturii, în care cetățenilor le place să locuiască”, a adăugat Mirela Gligore.

61 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB
Roxana Mînzatu, secretar de stat stat la Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor nanțate din fonduri publice europene, departament a at în subordinea directă a primului ministru, a subliniat
Vlad Vasiu: „Proiectul nostru de căpătâi este noul spital județean”

PARTENER PRINCIPAL:

Vlad Vasiu, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Sibiu, a vorbit în cadrul conferinței despre proiectele majore ale autorității județene, care sunt gândite pe cele trei direcții amintite deja – sănătate, infrastructură, digitalizare. „Proiectul de căpătâi al nostru este noul spital județean. Noi spunem că e un proiect extrem de mare, extrem de important și unic în România, pentru că în ultimii 30 de ani nu s-a construit niciun spital de o asemenea anvergură, de la A la Z, de la ground zero. Este un proiect în valoare de aproape 600 de milioane de euro, cu un coe cient nZEB de -20%, aproape zero este consumul de energie, adică se susține aproape complet singur, ceea ce e în logica sustenabilității și a grijii pentru mediu, și, de asemenea, e la cele mai înalte standarde medicale europene și internaționale”, a menționat Vasiu referitor la prima direcție. Acesta a precizat că proiectul încă e la stadiul de Proiect Tehnic, ind publicat anunțul pentru proiectare și execuție în SICAP. Totodată, în ultimii patru ani, investițiile în sistemul de sănătate nu au fost neglijate, aproape 45 de milioane de euro ind alocate celor trei spitale pe care CJ Sibiu le administrează – Spitalul Județean Sibiu, Spitalul de Pneumologie și Spitalul de Psihiatrie - pentru reabilitări energetice și echipamente moderne. Pe partea de infrastructură, vicepreședintele CJ Sibiu s-a referit la construirea Variantei Ocolitoare Sud, închiderea unui inel de jur-împrejurul Sibiului, care ar asigura o creștere a mobilității pentru toată zona periurbană, dar și la Aeroport. Valoarea proiectului, a at în faza de Studiu de Fezabilitate, este în valoare de 400 milioane euro.

„Cel mai important aspect, la nivelul județului, în prezent este Aeroportul Internațional Sibiu. În ultimii 3 ani au atras 7,5 milioane euro pentru echipamente de securitate. Iar în prezent, 55 de milioane de euro, cea mai mare investiție, împreună cu un constructor de renume care ne va ajuta să-l ducem la împlinire, e un proiect ce va crea un nou terminal de pasageri. E un timp scurt, o provocare, dar suntem convinși că vom putea să-l ducem la bun sfârșit”.

„Despre digitalizare mi se pare că deja e o himeră în România. Am încercat să ne digitalizăm cât mai mult. Avem un portal medical, unic la ora actuală. Scopul lui este accesul instant la istoric, programări, scrisori medicale, care a fost dat ca exemplu la nivelul UE”, a continuat Vasiu.

Reprezentantul CJ Sibiu crede că pe zona de digitalizare este necesară armonizarea legislației. „Degeaba reușim să ne digitalizăm, să avem semnături electronice, să avem un tracking, să vedem unde se blochează lucrurile, dacă destul de des ne lovim de cei care nu pot accepta sau nu pot opera cu semnătura electronică. Acolo se oprește totul, trebuie să printezi, să semnezi. Subliniez astfel necesitatea unei ampli cări a schimbului de feedback între administrația locală și centru. Armonizarea legislației”, a conchis Vlad Vasiu.

publice de a reduce atât cheltuielile de implementare a proiectelor, cât și disconfortul pentru locuitori atunci când e în derulare o lucrare.

“Tehnologiile fără săpătură au apărut odată cu nevoia de dezvoltare a localităților fără să mai avem un bulevard cu șanț deschis și cu blocare de tra c. Aceste tehnologii vin în eliminarea disconfortului lucrărilor la suprafață, reducerea timpilor de execuție, diminuării poluării. Relevant este felul în care conductele pot reparate fără a afecta bulevardul sau stilul de viață a oamenilor care stau în zonă sau o tranzitează. Cu aceste tehnologii se reduc costurile de implementare a proiectelor. Nu toate autoritățile sunt deschise în a le implementa, dar s-au făcut pași mari în București – centrul istoric reabilitat prin tehnologii neinvazive, zonele istorice din Cluj și Timișoara, peninsula din Constanța. Craiova este un oraș foarte înaintat în acest domeniu. Asociația noastră a avut viziunea de a coagula acest sector, recunoaștem că suntem încă la început. Bene ciarul nostru nal este cu adevărat cetățeanul, deoarece astfel funcționalitatea vieții lui de zi cu zi nu este perturbată. Cetățenii suportă tot mai greu lucrul la suprafață, devin tot mai intoleranți la aceste intervenții. La toate se adaugă și o lipsă a corelării între autorități la modernizarea infrastructurii”, a subliniat Daniel Boca.

Cristian Hagmann:

Daniel Boca, președinte Asociația Română de Tehnologii fără Săpătură, a prezentat soluții pentru administrațiile

PARTENERI:

62 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB
Daniel Boca, RoSTT: “Să facem lucrările fără afectarea traficului și a cetățenilor”
“Digitalizarea PUG-urilor reduce presiunea pe funcționarul public”

Cristian Hagmann, fondator GeoData Services, companie care oferă servicii integrate de plani care urbană, gestiune și digitalizare, a arătat cum digitalizarea poate servi atât persoanelor interesate de detalii de pe Planul Urbanistic General (PUG), cât și administrațiilor publice în sine. El a prezentat un PUG complet digitalizat, așa cum este cel din municipiul Oradea, dar și exemple din Brașov, Șelimbăr sau Reghin. “Aceste date trebuie puse în folosul instituțiilor și în slujba cetățeanului. În prezent, multe dintre numerele noi de carte funciară nu sunt vizibile pe PUG-urile din România. Ceea ce facem noi: încărcăm datele în format digital, le punem în cloud, însă apoi funcționarii publici vor avea datoria să le actualizeze permanent pentru ca informațiile să e la zi, noi îi putem instrui. Ar bine ca aceste certi cate de urbanism de informare să e puse non-stop la dispoziția cetățeanului, astfel și presiunea de pe umerii funcționarilor va mai mică”, a explicat Cristian Hagmann.

Dorin Nistor oferă secretul dezvoltării viitoare a orașului

Marea provocare pentru Sebeș ar putea lipsa forței de muncă. Venit în fruntea orașului în 2016, Nistor a văzut rapid această problemă, iar mare parte din investițiile municipalității s-au ghidat spre dezvoltarea sistemului educativ. O economie nu se poate dezvolta fără a bene cia de oameni cali cați, care sunt mulțumiți de calitatea vieții lor. ”Avem bucuria de a avea o dezvoltare economică. Sunt 1.200 de rme active la 30.000 oameni, cu investiții de 1,7 miliarde de euro. La ceea ce înseamnă bugetul local, 40% din sume provin de la aceste companii. Trebuie să avem în vedere ce facem cu administrația orașului. Acum avem programe în derulare în valoare de 270 de milioane, dar și proiecte depuse de 400 de milioane, din care 323 milioane pentru spital”, spune primarul din Sebeș. Învățământul dual va oferi soluția viitorului la cererea speci că de personal cali cat al rmelor care alimentează bugetul local. În concluzie, aceasta a fost direcția care este urmată pentru viitor: dezvoltarea educației. ”Unul dintre elementele importante pentru mediul economic e educația, în acea direcție în care există cerere din partea rmelor. Lipsa forței de muncă există la Sebeș. Avem proiect în derulare în acest sens, construirea unui liceu tehnologic. E în construcție, costă 40 de milioane. Jumătate din bani sunt din fonduri europene. De ce liceu tehnologic?, companiile din Sebeș au nevoie de oameni cali cați. Ne-am gândit la învățământul dual, și astfel am găsit parteneri la rmele din oraș. S-a greșit în România când am renunțat la învățământul profesional. Avem oameni care acum sunt angajați, supraveghează diferite utilaje cu comandă numerică și câștigă mai mult decât primarul. Nu sunt oameni cu studii superioare, ci cu studii medii. Mă bucur că se discută de acest lucru. Am mers mai departe, avem proiecte pentru creșe, spații de joacă, n-am neglijat programele speciale de acces egal la educație, burse”, a mai declarat Nistor. Un alt efect pozitiv al modului de lucru adoptat de Primăria Sebeș se referă la sprijinul oferit de companiile din oraș.

”Am implicat mediul de afaceri și am avut surpriza că au intervenit cu sponsorizări, companii au intervenit la spital. Agenții economici au înțeles dorința noastră de dezvoltare”, mai spune Nistor.

Cum îmbunătățim nivelul de trai al locuitorilor, cum dezvoltăm comunitățile prin susținerea investițiilor în edi cii, regenerarea spațiului urban/rural și turism? au fost temele celui de-al doilea panel de discuții deschis de Dorin Nistor, primarul Municipiului Sebeș, jud. Alba. Ceilalți speakeri invitați în panel au fost István Barna Jakab, vicepreședinte al Consiliului Județean Covasna, Gheorghe Damian, primarul Comunei Ciugud, jud. Alba, Nicolae Lazăr, primarul Comunei Hoghilag, jud. Sibiu, și Claudiu-Vasile Ghiță, director Departament Monitorizare Proiecte, ADR Centru. Fülöp László Zsolt – primarul Orașului Sovata, jud. Mureș, a fost prezent print-un mesaj înregistrat. Municipiul Sebeș nu are decât 30.000 de locuitori și era de multe ori în umbra celor de la Alba Iulia, dar a avut ”norocul” Mercedes. Fabrica deschisă aici de germanii din domeniul auto a pus localitatea ardeleană pe harta business a României. ”Avem 30.000 de locuitori, ne-am dezvoltat economic, avem bogăție culturală și suntem așezați bine geogra c, ceea ce ne avantajează”, ne spune Dorin Nistor, primarul Sebeșului, în cadrul conferinței Transilvania Business –”Harta investițiilor publice de succes. Dezvoltarea locală în contextul global”.

Din păcate, vremurile și piața o iau încet înaintea realității birocratice.

Edilul șef din Sebeș a povestit despre o întâmplare care de nește destul de mult situația din administrația românească actuală.

“Din păcate, nu ne-am încadrat în standardul de cost. Am fost sunat de cineva de la minister că nu ne încadrăm. Doamnă, am răspuns, piața dictează, mi-a spus să fac asfaltul mai subțire”, prezintă Nistor situația din acest sector.

Jakab István: “Am luat

decizia să finanțăm Aeroportul

Brașov”

Jakab Barna István, vicepreședinte al Consiliului Județean Covasna, a prezentat cum a fost gândită strategia de dezvoltare a județului în urmă cu mai bine de un deceniu. “Noi ne-am inspirat din Planul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și ne-am făcut un Plan Județean de Dezvoltare Locală (PJDL).

63 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB

Am decis să alocăm bani primăriilor ca să își renoveze casa de cultură, biblioteca, școala, altfel ne vom trezi că se vor degrada iremediabil. Noi nanțăm 50% din valoarea proiectelor, iar primăriile vin cu restul de 50%. După principiul Grupului de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria), am creat și noi un V4 mai mic, alături de județele Covasna, Harghita, Mureș aducând și Brașovul pentru a putea accesa fonduri europene pentru modernizarea drumurilor din zona Baraolt, de 50 km. Astfel am reușit să reconectăm o zonă izolată de lume. Am dat 10 milioane de lei pentru edi carea Aeroportului Internațional Brașov, iar atunci și Guvernul a venit cu alte 13 milioane. Decizia noastră s-a bazat pe principiul că se va dezvolta economia în tot perimetrul a at la o oră distanță de acest aeroport”, a subliniat invitatul.

Gheorghe Damian: “Dacă vrem să ne digitalizăm, trebuie să ne educăm”

„Noi am investit în ceea ce am considerat că e cea mai bună investiție – în oameni. Am încercat să aducem profesioniști, tineri, care credeau în visurile noastre, care nu au încetat să creadă că succesul depinde doar de noi. Am devenit prima comună din România prin care puteai să-ți plătești taxele și impozitele locale. De peste 12 ani toate documentele sunt stocate într-o arhivă electronică. Orice cetățean poate să obțină un certi cat scal - nu trebuie să ai semnătură digitală ca să poți să obții un document de la primărie. Am des ințat casieria primăriei. Nu se mai plătește cash de un an și jumătate. Avem automate de plată la toate magazinele, oamenii au fost învățați cum să le folosească, am făcut astfel economii”, a spus primarul din Ciugud. Vorbind despre mediul de afaceri, primarul a ținut să amintească perioada în ințării zonei economice. „Am înțeles că o comunitate locală nu se poate dezvolta sănătos, fără un mediu de afaceri sănătos. Din al doilea mandat am luat decizia să transformăm o zonă cu pășuni neutilizată într-o zonă de dezvoltare economică, să ducem utilitățile acolo și a fost greu până am convins prima rmă. Astăzi acolo activează 45 companii cu peste 1.000 de locuri de muncă. Această zonă acoperă 80% din veniturile noastre proprii la bugetul local, 1,5 milioane euro”.

Potrivit lui Damian, datele statistice arată că Ciugud era anul trecut localitatea din județul Alba cu cel mai mare venit pe cap de locuitor.

Nicolae Lazăr:

„Dacă vrem să ne digitalizăm, trebuie să ne educăm”, crede Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud, județul Alba. La conferință, Gheorghe Damian a explicat că „trebuie să ne învățăm subordonații, colegii, că e important că dacă are 50 de ani și vrea să mai stea în administrație, să aibă competențe digitale. E anormal ca România să e țara din UE cu doar 14% dintre bugetari cu competențe digitale”. Gheorghe Damian a amintit că Ciugudul a devenit prima comună din țară în care administrația a devenit aproape complet digitalizată.

PARTENERI:

A at la al doilea său mandat, Nicolae Lazăr, primarul comunei Hoghilag, o comunitate cu multe probleme din județul Sibiu, a povestit despre lucrurile interesante pe care le face în localitate. Acesta a vorbit cu interes despre cel mai nou proiect al comunei – școala inteligentă de la Valchid, un sat unde 90% din copii sunt de etnie romă. „Comuna Hoghilag este o comună cu extraordinar de mari probleme sociale. Este un fenomen această discrepanță enormă între marile orașe și zona rurală, care se accentuează în România. Noi ne-am ambiționat să nu lăsăm aceste comunități de izbeliște. Până acum 6 ani era cunoscută ca

64 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB
PARTENER PRINCIPAL:
„Am construit prima școală inteligentă dintr-o comună cu probleme sociale”

ind o comunitate fără șanse, fără speranțe și fără viitor. În acest moment avem derulate sau în derulare proiecte de peste 17 milioane euro, doar în ultimii 5 ani. Investim în apă, canal, drumuri, sport și foarte mult în educație. Pentru că e singura șansă a acestor comunități, iar pentru unii copii e singura lor șansă. E drept că e o șansă mică, dar e singura lor șansă. Sunt copii care nu vin la școală pentru că nu au cu ce să se încalțe, n-au ce să mănânce și asta e realitatea unei părți din România zilelor noastre”, a spus primarul de Hoghilag. Acesta a subliniat că școala de la Valchid, recent inaugurată, a devenit practic prima școală inteligentă dintr-o comunitate cu probleme sociale. El a precizat că în acest moment în localitate mai sunt în derulare încă două proiecte prin POR: reabilitarea unei grădinițe la Valchid și a școlii principale de la Hoghilag. În timpul luării sale de cuvânt din cadrul conferinței, Nicolae Lazăr a vorbit și despre Tuberoza de Hoghilag, o oare unică în România. „Am identi cat lucrurile pe care le avem doar noi. Am creat o poveste care în momentul acesta atrage mii de turiști. E povestea tuberozei – o oare pe care ați văzut-o în piețe. La Hoghilag au fost primii cultivatori din România. Ele au fost aduse în timpul Imperiului austro-ungar, sașii care erau acolo le-au cultivat în mare secret, iar românii munceau la ei. Seara când ieșeau din curțile sașilor erau controlați în buzunare pentru a nu ieși cu această oare și a nu se extinde cultura tuberozelor, lucru care ar atras scăderea prețului. E celebră discuția între un sas și un român în anii 90, când a fost un exod al sașilor din Transilvania. Un sas i-ar dat unui român o mică pungă cu ori și ar zis – asta poate o mână de pământ sau un bulgăre de aur, de tine depinde ce o să faci cu ea. Și românii noștri au transformat această oare într-un bulgăre de aur”. În prezent, potrivit primarului, 30 de familii cultivă tuberozele în Hoghilag. „Suntem în procedură de certi care și se pare că Tuberoza de Hoghilag va prima oare certi cată din România”, a precizat Nicolae Lazăr.

László Zsolt Fülöp:

“Sovata a devenit perla stațiunilor din România”

Edilul consideră că investițiile publice și cele private deopotrivă au contribuit la dezvoltarea accelerată a stațiunii. “În 2012 a fost nalizată reînnoirea Lacului Tineretului, cu solariile aferente, care se încadrează într-un peisaj pitoresc.

Drumul Sării a fost terminat în 2015, cu turn de belvedere și mai multe trasee didactice care și acum au un succes enorm în rândul turiștilor. Unitățile de învățământ au fost reînnoite până în 2015. Spitalul Orășenesc a fost modernizat și terminat până în același an, sediul pompierilor ind inaugurat în 2016. Asfaltarea drumurilor publice, actualmente în derulare, s-a realizat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, fondurile UE, Programul Operațional Regional, fondurile proprii. Grădinița și creșa pentru 300 de copii au fost inaugurate în 2021, sprijinirea malurilor râului Sovata ind terminată în 2021. Am teatrul de 500 de persoane se construiește acum și va găzdui evenimente în programul de vară. Reînnoirea Parcului Central, cu fântână arteziană și macheta orașului, a fost nalizată în 2022. Centrul Civic, proiect în derulare, sperăm că va predat în 2023. Toate aceste investiții din sectorul public, împreună cu cele din sectorul privat, din domeniile hotelier și economic în general au contribuit uniform la dezvoltarea orașului nostru, perla stațiunilor din România”, a subliniat Fülöp László Zsolt.

1,43 de miliarde, noul Program Operațional Regional Centru

Programul Operațional Regional a fost principala sursă de nanțare pentru proiectele locale în ultimii ani. În ceea ce privește zona Centru, au fost semnate1.162 de proiecte, iar dintre acestea 613 sunt încă în derulare, iar 501 au fost deja nalizate, spune Claudiu-Vasile Ghiță, director Departament Monitorizare Proiecte, ADR Centru. ”Din alocarea pe care am avut-o, am ajuns undeva la 65%, valoarea trimisă la decontare a ajuns la 420 de milioane de euro, pentru POR 2014 – 2020 am avut 12 axe prioritare, au fost depuse 2.330 de proiecte cu o valoare solicitată de 2,82 miliarde de euro. Au fost contracte 1.162 cu un grad de 185%. În momentul de față avem 613 contracte în implementare, 501 nalizate și 48 de contracte reziliate. Estimăm că vom ajunge la 1.180 de proiecte cu o valoare de 1,43 de miliarde. În ceea ce privește POR Centru al cărui lansare o cială va avea loc săptămâna viitoare, vom avea 9 priorități, se vor atinge multe care au fost nanțate și pe precedentul POR. Totalul va de 1,15 miliarde de euro, plus bugetul de stat se ajunge la 1.4 miliarde de euro”, a arătat directorul din ADR Centru.

65 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB

Alin Iuga: “Vom produce energie electrică din gunoaie”

Florin Moldovan: “Am restaurat Castelul Teleki după ce inițial am fost respinși”

Panelul al treilea a continuat temele din panelul anterior și a adăugat alte teme ofertante: Infrastructura Mare; Conectivitate interurbană și județeană; Transport ecologic; Mobilitate urbană; Facilități industriale și atragerea companiilor. Speakeri care ne-au ținut conectați la dezvoltarea județeană și locală au fost: Florin Moldovan, County Manager – Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Călin Suciu - Șef Serviciu Dezvoltare Regională, Consiliul Județean Mureș, Alin Iuga - Șef Serviciu Relații Publice, Consiliul Județean Cluj, Simon István –primarul Comunei Sânpaul, jud. Mureș, Călin Corpaș, Consilier Primar, Primăria Municipiului Oradea, și Liviu Tămaș, Consilier Primar – Primăria Municipiului Sighetu Marmației, jud. Maramureș.

Alin Iuga, șeful Serviciului Relații Publice din Consiliul Județean (CJ) Cluj, a arătat că, în ultimul exercițiu nanciar european, Clujul a atras cele mai multe fonduri UE din România. “În precedentele două exerciții nanciare, suma atrasă de CJ Cluj s-a ridicat la peste 1 miliard de euro, județul nostru ind pe locul 1 în țară în ultimul exercițiu la atragerea de fonduri UE. Sistemul de management integrat al deșeurilor, al doilea din România, după cel din București, a devenit o problemă istorică, ind funcțional din această toamnă, deși proiectul a durat 10 ani. Avem operatori de salubritate desemnați care și-au intrat în mandat. Vom duce la alt nivel proiectul prin neutralizarea levigatului și crearea unei stații de dezintegrare moleculară. Adică vom produce energie electrică din ceea ce alții numesc gunoaie”, a arătat invitatul. Printre investiții se mai numără Drumul Apusenilor –revigorarea turismului din Cluj și Bihor, Drumul Bistriței – pentru interconectarea județelor Sălaj, Cluj și BistrițaNăsăud. Investițiile din sectorul medical vizează edi carea Centrului Integrat de Transplant și a Spitalului Pediatric Monobloc, programate pe fonduri europene. Un proiect de dimensiuni mai reduse, de 3,8 milioane de lei, urmărește digitalizarea sistemului de eliberare a actelor de urbanism.

„Suntem acum singurul CJ din țară care emite online autorizații de construire și certi cate de urbanism valabile juridic. 60% dintre aceste acte s-au eliberat într-un interval de timp de sub 10 zile”, a adăugat Alin Iuga.

County Managerul Consiliului Județean (CJ) BistrițaNăsăud a dezvăluit dedesubturile proiectului de restaurare a domeniului din Posmuș.

Reabilitarea din temelii a Castelului Teleki, proiect european de 5,2 milioane de euro, s-a realizat prin Programul Operațional Regional, valoarea investiției ind de 5,2 milioane de euro. “Se spune că oricine poate să facă prin bani mulți, însă cu bani puțini este mai interesant. Este important să știm sumele atrase în comunitate în raport cu numărul de locuitori.

Restaurarea Castelului Teleki din Posmuș era un proiect respins la un moment dat. Am intrat pe lista de rezervă, apoi ni s-a aprobat în sfârșit, iar în septembrie anul acesta l-am inaugurat. Era un sat îmbătrânit, departe de drumurile naționale, uitat de lume.

Acum lucrurile încep să se dezvolte, iar membrii comunității se interesează de mici afaceri care ar putea să le facă legate de acest monument istoric. Am dorit să îl reintroducem în circuitul turistic, dar și să facem un centru de rezidență pentru artiști, din păcate această activitate nu era eligibilă la nanțare pe fonduri europene. Vom organiza la castel tabere de creație, școli de vară pentru că această parte nu e eligibilă la nanțare”, a explicat invitatul.

Transilvania Motor Ring, perla coroanei județului Mureș

Una dintre ”perlele coroanei” Consiliului Județean (CJ) Mureș este un obiectiv cu totul unic, care a reușit să atragă atât amatorii, dar și profesioniștii care participă la competiții, un circuit special destinat sporturilor cu motor. Inițiativa este cu atât mai importantă cu cât a fost dusă la bun sfârșit folosind

66 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB
PARTENER PRINCIPAL: PARTENERI:

fonduri europene nerambursabile, a spus Călin Suciu, șeful Serviciului de Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului Județean Mureș, la conferința Transilvania Business. CJ Mureș s-a bucurat de o valoare a proiectelor realizate în ultimele perioade de programare nanciară din 2013 în 2020 de 15 miliarde de lei, iar din această valoare 20% a provenit din fonduri nerambursabile. Cel mai mare proiect pus în practică rămâne sistemul de management integrat al deșeurilor. E vorba despre 250 de milioane de lei. Sistemul include un depozit ecologic la Sânpaul, dar și o stație de sortare la Cristești, lângă Târgu Mureș. ”Toate unitățile administrative teritoriale din județ au aderat la acest sistem și s-au asociat în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Mureș”, a spus Călin Suciu. În domeniul infrastructurii rutiere CJ Mureș are ca și realizare extrem de actuală drumul județean Ungheni – Târnăveni, un proiect de 25 km în urma căruia șoseaua va avea standard de drum național. Sunt 150 de milioane de lei investiți și e pe cale a nalizat în perioada imediat următoare. Un proiect interesant este cel realizat împreună cu județul Sibiu, drumul județean 106, dintre Sighișoara și Agnita. Partea județului Mureș este de 16 km și a costat 52 de milioane de lei. Totuși, de departe cel mai interesant proiect al Consiliului Județean Mureș rămâne parcul auto, destinat desfășurării sporturilor cu motor. Transilvania Motor Ring, care a fost amenajat în localitatea Cerghid. Circuitul este localizat la 4 km de drumul național DN 15 (E 60) Turda – Târgu-Mureș – Toplița –Borsec și la 1,70 km de drumul județean DJ 151 B Ungheni – Căpâlna de Sus – limita județului Sibiu. Circuitul este realizat la standarde europene, are 3,7 kilometri, boxe, sisteme de kilometraj, camere video în 18 puncte pe circuit, elemente de siguranță, tribune, parcări. Succesul proiectului a fost total, sunt nu mai puțin de 200 de evenimente organizate în trei ani activitate.

Cheia succesului de lângă Târgu Mureș. Comuna Sânpaul

Conferința a adus în fața participanților o poveste administrativă de real succes, comuna Sânpaul, a ată în zona metropolitană Târgu Mureș. Au pornit de la a localitatea cu cei mai mulți asistați din județ, cu 880 de dosare la a localitatea cu două parcuri industriale, un al treilea în pregătire, proiecte pentru

o școală locală de ucenici și… 40 de asistați social. Cea mai bună dovadă a succesului acestei comune se vede în creșterea bugetului local, de la 100.000 de euro, ceea ce la acea vreme era motiv de adevărată bucurie, la cei 2,5 milioane de euro, ne spune primarul Istvan Simon. ”Noi nu mai avem ce să mai asfaltăm, unde să tragem apă sau canalizare, trebuie să cerem fonduri pe alte proiecte”, a declarat primarul comunității mureșene. Sânpaul s-a confruntat ani de zile cu probleme sociale, 35% din populație este de etnie rromă. Treptat, s-a reușit integrarea în comunitate a acestora, iar acum ei lucrează în fabricile din localitate. Iar dacă tot ne referim la aceste rme, municipalitatea Sânpaul a creat un prim parc industrial de 80 de hectare, a urmat o extindere a acestui parc, cu o a doua componentă. Acum sunt destule locuri de muncă pentru oricine dorește să muncească. Rezultatul: de la 880 s-a ajuns la 40 de dosare de asistați sociali. Dar cum oferi forța de muncă, dacă tinerii au plecat deja pentru că nu aveau ce munci? Soluția găsită a fost cea a oferirii unor terenuri pentru acești tineri, la pachet cu un proiect tip, toate autorizațiile necesare deja rezolvate, plus infrastructura trasă.

”Lipsea o roată de la căruță. Nu erau case. Am oferit terenuri pe locuri de locuințe pentru tineri. Sunt 250 de locuințe tipizate, cu totul aprobat și cu utilități. În ultima perioadă eram sub 4.000 de locuitori, însă tinerii care au plecat mai demult la căpșuni au revenit acasă pentru că acum au unde să lucreze”, spune Simon. Desigur, primarul din Sânpaul a remarcat, la rândul său, necesitatea evidentă a educației performante. ”Avem acum un proiect mai mare, suntem în discuții pentru o școală de ucenici. În școlile din Sânpaul am investit 3,2 milioane de euro. În 10 – 15 decembrie copiii vor avea școlile reconstruite prin Programul Operațional Regional. Nu reușeam, toate aceste dezvoltări, dacă nu aveam fonduri europene, fără acestea nu aveam șanse să ne dezvoltăm”, a mai adăugat primarul Simon.

Călin Corpaș: “Am cumpărat terenuri de 35 ha pentru investitori”

Municipalitatea orădeană a achiziționat suprafețe compacte de teren pentru a le pune la dispoziția companiilor interesate și va anunța o nouă investiție, de 50 de milioane de euro.

67 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB

“Implementăm aceeași strategie care a dat rezultate, în ciuda contextului internațional. În afară de infrastructura școlară, sanitară, trebuie să adoptăm și acele măsuri inovative de e ciență energetică, pentru că timpul nu are răbdare cu noi și trebuie să m durabili. Avem parcuri industriale pe 250 ha în Oradea și ne punem problema, ca multe administrații, cum să putem oferi în continuare terenuri mari, compacte în orașul nostru. De aceea, am achiziționat 35 ha de la terțe părți pe care le vom pune la dispoziția investitorilor. De curând, Nokian Tyres a anunțat o investiție de 650 milioane, Stihl, una de 125 milioane euro, Reinert va avea o extindere de 5 milioane euro, iar la nalul lunii vom anunța o nouă investiție, de 50 de milioane de euro”, a subliniat Călin Corpaș, consilier al primarului Florin Birta - Primăria Oradea.

Investiții europene de 94 mil. lei la Sighet

Liviu Tămaș, consilierul primarului din Sighetu Marmației, Vasile Moldovan, a vorbit despre una dintre marile probleme

ale primăriilor de mai mici dimensiuni din zonă, anume lipsa fondurilor proprii, din bugetul orașului, în vederea realizării de investiții. Fondurile europene sunt principala sursă de nanțare a investițiilor municipale. Echipa din Sighetu Marmației este doar la început, mandatul acesteia a demarat acum doi ani, la ultimele alegeri. „Și noi acolo la Sighet, direcțiile pe care domnul primar a încercat să le dezvolte a fost pe de o parte de a acoperi și a duce mai departe și naliza acele investiții care au fost lăsate la un moment dat și, pe de altă parte, nevoile foarte multe ale cetățenilor și, în același timp, dorințele acestora pentru mai bine. În acest an sunt în derulare investiții de 98 de milioane de lei din fonduri externe, 20 de milioane de la bugetul țării, cu Ministerul Dezvoltării, și trei milioane din bugetul local. Dintre aceste proiecte mai semni cativ este acesta care propune achiziția de autobuze, un proiect în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, prin care se vor aduce șapte autobuze, vor instalate și șapte stații de încărcare. Un al doilea proiect care a fost depus este Consolidarea mobilității urbane în municipiul Sighetul Marmației, un proiect care vizează băncuțe, stații de încărcare. Sigur că lucrăm la o strategie nouă, pe care să o implementăm”, a precizat Liviu Tămaș.

ATP Group și ATP Bus – parteneri de cursă lungă

ATP Group și ATP Bus ne-au fost alături anul acesta și la Conferința Harta investițiilor publice de succes.

Așa cum ne-au obișnuit, am a at noutăți în ceea ce îi privește:

• autobuzul electric ATP Bus va contribui la înnoirea transportului public local din Vișeu de Sus. Cu o cialii de aici s-a semnat primul contract de furnizare pentru 10 autobuze electrice marca ATP Bus.

APOI:

• pachetul de servicii pe care ATP Group le oferă a fost completat cu noi soluții de mobilitate: ATP Bus poate accesat și în regim de închiriere, utilizatorii având următoarele bene cii:

- posibilitatea de a achita cost lunar;

- asigurare CASCO/RCA inclusă;

- infrastructură de încărcare aferentă (stația de încărcare);

- mentenanță inclusă: revizii obligatorii, consumabile revizii, consumabile de exploatare (anvelope);

- veri cări tehnice periodice;

- mobilitate în caz de defecțiune;

- posibilitate de achiziție la nalul perioadei de închiriere la un preț preferențial.

Pentru mai multe informații puteti accesa siteul partenerului: https://atp-bus.com/

68 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO CTB
70 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE
71 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE

”Mureșul Medical 2022. Premiile Zi de Zi”: Respect pentru discipolii lui Hypocrate

41 dintre cei mai apreciați profesioniști din domeniul Sănătății au fost distinși în cadrul galei ”Mureșul Medical 2022. Premiile Zi de Zi”, în semn de apreciere pentru contribuția adusă, în domeniul de stat sau privat, la dezvoltarea celui mai semni cativ brand al județului Mureș, și anume Școala de Medicină de la Târgu Mureș. Evenimentul, desfășurat în 25 noiembrie, a fost găzduit în eleganta locație asigurată de restaurantul Hotelului ”Grand” din Târgu Mureș și a fost organizat, în premieră, în cinstea discipolilor lui Hypocrate, de cotidianul Zi de Zi și revista Transilvania Business.

Medicina, principalul brand mureșean

Gala a fost prezentată de către jurnalista Ligia Voro, redactorul șef al revistei Transilvania Business și senior editor al cotidianului Zi de Zi, și de Florin Marcel Sandor, manager de proiect și director de publicitate al celor două publicații care au redacția la Târgu Mureș, iar printre cei peste 100 de invitați am remarcat prezența unor reprezentanți de marcă ai vieții medicale mureșene, cum ar : ec. Mariana Cernat - managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, dr. Ovidiu Gîrbovan - managerul Spitalului Clinic Județean Mureș, dr. Mariana Ciorba - managerul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, dr. Tanaszi Sarolta - managerul Spitalului Municipal Sighișoara, ec. Zsuzsanna Megheșan - managerul Spitalului Municipal ”Dr. Gheorghe Marinescu” Târnăveni, Florentina Simona Toncean - managerul Spitalului Municipal ”Dr. Eugen Nicoară” Reghin și ec. Claudia Uțiu - managerul Spitalului Orășenesc ”Dr. Valeriu Russu” Luduș. ”Unul dintre cele mai semni cative - dacă nu cel dintâi - brand al judeţului Mureş este Școala de Medicină de la Târgu Mureş, cu profesioniştii lui Hypocrate, care constituie sistemul medical mureşean - element cheie în dezvoltarea orașului”, a a rmat, în debutul evenimentului, Ligia Voro. ”În prima parte a evenimentului din această seară vom aborda câteva dintre elementele cheie ale sistemului medical românesc și mureșean, iar în cea de-a doua ne propunem să evidențiem valoarea. Vom premia profesioniști ai domeniului medical, ai școlii mureșene de medicină, companii din sistemul medical privat care performează în domeniul lor de activitate”, a completat Florin Marcel Sandor.

Mesajul din Transilvania, dus către România

Rolul de moderator al mini-dezbaterilor din prima parte a galei, care au avut ca temă problemele importante ale sistemului medical românesc, dar și mureșean, i-a revenit managerului fondator al revistei Transilvania Business și al cotidianului Zi de Zi, Aurelian Grama. ”Echipa Transilvania Business a reușit anul acesta să facă o dezbatere la nivel de oameni de afaceri din 16 județe din Transilvania. Am dat mâna, am a at ce se întâmplă în economia românească, cu 800 de oameni de afaceri. Am reușit săptămâna trecută, la Sibiu, să ne întâlnim și să dezbatem ce se întâmplă în Energie și dacă Geostrategia pe care o aplică Statul Român are șanse pentru a menține economia și un nivel de dezvoltare al țării. Am încercat, și în mare parte am reușit, să prezentăm edi ciile, precum în Imperiul Roman, ce am construit din 2007 până în 2022, într-o altă conferință. La Târgu Mureș facem acest prim experiment optimist, pozitiv, pentru că de mulți ani, sunt 20 de când am deschis Ziarul de Mureș și Zi de Zi, am văzut, am simțit, am a at, am cunoscut o serie de întâmplări din lumea medicală. Am reușit să creștem alături de mulți dintre colegii noștri care astăzi lucrează în sistemul de Sănătate pe comunicare și credem că vine un moment în care prin Zi de Zi, dar mai ales prin Transilvania Business, prin faptul că premiem 41 de medici sau oameni din sistemul de sănătate, ducem către România mesajul din Transilvania. Este important să știm cine suntem, dar, în același timp, este important să știe și Cetatea cât de importanți sunteți”, a transmis Aurelian Grama.

72 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE
Evenimentul a avut loc vineri, 25 noiembrie

Oportunități continue la UMFST

Invitat să ”radiogra eze” evoluția ultimilor ani marcați de criza sanitară cauzată de pandemia de Covid-19, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș, prof. univ. dr. Leonard Azam rei, a fost de părere că ecare perioadă de criză poate însemna și o perioadă de oportunități. ”Eu cred că întotdeauna perioadele de criză sunt perioade în care apar foarte multe oportunități și perioada de Covid a permis un pic de răsu are pentru ecare nivel la care se găsea. A contat într-o bună măsură și o conexiune mai directă la informația care pleacă din București, pentru că lucrurile acestea, de fapt, înseamnă, de la informație pornind, oportunități care există. Universitatea s-a dezvoltat, fără îndoială, și dacă ar să mă uit în spate am și un pic de nostalgie, trebuie să recunosc, este nostalgia unei Medicini care cândva era foarte performantă pentru vremurile respective, care avea nuclee multiple de performanță din diverse specialități. Vremurile au trecut, n-aș vrea să fac o evaluare, doar las fotogra ile e de natură vizuală, e ca ashurile de memorie să vorbească în privința trecutului”, a a rmat rectorul UMFST.

Totodată, prof. univ. dr. Leonard Azam rei a reamintit audienței importanța uni cării, în urmă cu trei ani, cu Universitatea ”Petru Maior”, pas esențial în transformarea principalei universități mureșene într-o universitate antreprenorială.

”Cred foarte mult în conceptul de universitate antreprenorială pentru că rostul unei universități, cel puțin în lumea modernă, contemporană, nu este doar să e limitată la a face profesioniști, sigur, buni în domeniu, ci să știe să facă ceva sau altceva. Cu siguranță că un moment cheie în evoluția Universității a fost uni carea cu ”Petru Maior”. Din punctul meu de vedere, când mă uit retrospectiv, atunci a apărut o abordare ușor atipică, ca să am o exprimare elegantă, controversată din anumite puncte de vedere, forțată din alte puncte de vedere, poate simțită mai degrabă decât argumentată su cient, dar acum, când mă uit înapoi îmi dau seama că pentru universitate a fost o decizie foarte importantă, ale cărei efecte încep să se vadă și se vor vedea în perspectivă. Istoria universitară din Târgu Mureș s-a schimbat fundamental și se va schimba fundamental, cu siguranță, ulterior uni cării cu ”Petru Maior”, a punctat

rectorul UMFST ”George Emil Palade”. Nu în ultimul rând, prof. univ. dr. Leonard Azam rei a devoalat câteva idei strategice ale principalei universități mureșene, ca un preambul la Gala UMFST, eveniment care va avea loc în curând, în data de 8 decembrie 2022. ”Sunt lucruri foarte concrete care se vor întâmpla anul viitor, anul viitor din perspectiva sistemului sanitar, a celui universitar în egală măsură este un an care va crea foarte multe oportunități de investiții, noi avem în acest moment în pregătire multe proiecte și, din fericire sau din păcate în egală măsură, termenele sunt foarte scurte pentru că se dorește ca aceste fonduri să e puse deja ”la lucru”. Avem și o competiție, vom intra, cu siguranță, anul viitor sau în viitorul apropiat pe piața serviciilor medicale din perspectiva universității. Concurența este bene că pentru ecare pentru că de fapt ce spuneam la început, nostalgia mea pentru serviciile medicale performante care erau pe vremuri se transformă într-o speranță pentru viitorul care urmează, care trebuie să e profund tehnologizat, care se va schimba fundamental, așa cum bine vedeți și dumneavoastră și pentru că Târgu Mureșul merită să redevină un pol de medicină, nu care să replice ceea ce se întâmplă în alte locuri, ci care să aibă nișa lui de performanță, așa cum este resc unui oraș care este în primul rând universitar”, a conchis prof. univ. dr. Leonard Azam rei.

73 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE
Prof. univ. dr. Leonard Azam rei Sabin Bota Prof. univ. dr. Ovidiu Cotoi

Un vis frumos pentru ”Institutul

Inimii”

Președintele Senatului UMFST ”George Emil Palade” și al Colegiului Medicilor Mureș, totodată șef al Clinicii de Chirurgie Intervențională din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, prof. univ. dr. Horațiu Suciu, a reușit să onoreze evenimentul organizat de publicațiile Transilvania Business și Zi de Zi, chiar dacă acesta a avut loc în aceeași zi cu aniversarea ”Institutului Inimii”.

”Este ziua în care s-a în ințat Institutul și ca atare o celebrăm în ecare an cu un eveniment științi c, bineînțeles, și la sfârșit cu socializare moderată”, a arătat prof. univ. dr. Horațiu Suciu.

”Știm cu toții că Medicina este un brand al orașului, al județului nostru, este un pol de dezvoltare. Este o parte integrantă a ceea ce de nește acest oraș și sunt mândru și bucuros că pe de o parte lucrez în acest domeniu, în al doilea rând pentru că există astfel de inițiative care fac în așa fel încât să ne aducă împreună, să discutăm despre realizări, dar și despre lucrurile care merg mai puțin bine și despre ce avem de făcut”, a adăugat prof. univ. dr. Horațiu Suciu. Reputatul profesor și chirurg a vorbit apoi despre ”conectarea tuturor energiilor” care fac parte din ”acest domeniu vast” numit Medicină, punctând că acesta ar trebui să e susținut ”de un întreg sistem” care să contribuie ”la buna sa funcționare.”

”Aici vorbim de autoritatea locală, de autoritatea centrală, bineînțeles că mă refer și la Ministerul Sănătății, Parlament, toate aceste verigi sunt importante în a realiza proiectele și visele”, a menționat invitatul care are supranumele de ”doctor al inimilor de copii.”

Rămânând la capitolul ”proiecte și vise”, prof. univ. dr. Horațiu Suciu a prezentat, rezumativ, demersul prin care se speră că ”Institutul Inimii” din Târgu Mureș se va muta într-o nouă locație, propice performanțelor medicale de la nivelul anului 2022.

”Cu toții visăm, suntem aici conducători de instituții, medici, șe de clinică, toți avem vise. Unul din visele Institutului de Boli Cardiovasculare este de a avea o clădire nouă pentru că asta ar veni în întâmpinarea unei nevoi reale, pe de o parte pentru pacienții cu boli cardiovasculare. Se fac intervenții deosebite, atât chirurgicale, cât și cardiologice

de anvergură și de înaltă complexitate, de la nou născut până la transplantul cardiac, până la adultul vârstnic, dar oricând este loc de mai bine. Și, evident, actuala structură în care suntem în prezent nu corespunde la ceea ce ne dorim să facem, adică mai multe intervenții, mai mulți pacienți rezolvați și, de ce nu, mai mult renume pentru centrul nostru medical. Da, este un vis al nostru să avem o clădire nouă, în care să unim toate clinicile, experiența, personalul cali cat care este inima care bate și care creează acea plusvaloare de care avem nevoie. Ca proiect este destul de avansat, cu toții ați auzit de PNRR, e o Fata Morgana într-o oarecare măsură, dar se pare că se apropie. S-a depus studiul de fezabilitate, suntem într-un proces de selecție, dintre cele 49 de obiective vor alese 25, sperăm să m pe un loc câștigător”, a explicat prof. univ. dr. Horațiu Suciu.

Colaborarea politică, sănătoasă

La gala ”Mureșul Medical 2022. Premiile Zi de Zi” a participat și dr. Vass Levente, secretar de stat în Ministerul Sănătății, prezentat ca ind ”unul dintre cei patru mureșeni din Executivul Ciucă.” Invitat să se adreseze audienței, dr. Vass Levente, care deține și funcția de președinte executiv al Fundației StudiumProspero, a vorbit despre activitatea ONG-ului care de la în ințare și până în prezent a construit locuințe de serviciu, în mai multe județe din Transilvania, pentru mai mult de 700 de familii de profesioniști, majoritatea dintre aceștia medici de profesie: ”Am avut șansa, cu Dumnezeu lângă noi, să m aleși de către nanțatori din străinătate și mai ales din Ungaria să ne sprijine cu bani și să putem să clădim 65 de locuințe în 20 de clădiri în Transilvania și să oferim pentru 700 de familii șansa de a se întoarce acasă și de a rămâne acasă”.

În continuare, dr. Vass Levente a subliniat importanța colaborării între decidenții politici care reprezintă în diverse instituții sau foruri cetățenii județului Mureș.

”Dacă colegii și prietenii mei mai în vârstă și mai experimentați fac clădiri, rolul meu este de a face coridoarele între aceste clădiri, de a ajuta pacienții să ajungă dintr-un spital în alt spital și costurile să e mult mai puține în sensul să colaboreze la interclinic și să facem din toate aceste clădiri, și clădirile vechi, un spital funcțional și într-adevăr un Spital Regional, pentru că asta este important. Dacă momentan, conform statisticilor, Târgu Mureșul este la dispoziția a aproximativ 900.0000 - un milion de oameni din țară, pe

74 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE
Prof. univ. dr. Horațiu Suciu Dr. Vass Levente și deputatul Corneliu Florin Buicu

harta sanitară a țării, eu cred, împreună cu dumneavoastră, că am putea ajunge undeva la 1,5 milioane, pentru că avem renume, cum s-a mai zis și de antevorbitorii mei, și cred că putem să ajutăm specialitățile de citare cum este, de exemplu, Oncologia să prindă viață. De aceea mă bucur că am reușit în mandatul trecut să aducem bani împreună cu PSD-ul pentru Oncologie. Probabil știți, în câteva săptămâni o să se inaugureze acolo și un accelerator liniar de tratament steroetaxic, de 2,7 de milioane de euro, bani aduși de noi, politicienii, și aici menționez că la Centrul de Arși am colaborat foarte bine și cu liberalii și cu social-democrații”, a arătat secretarul de stat.

De asemenea, dr. Vass Levente a lansat audienței invitația de a vizita Studium Hub, spațiu inaugurat recent în Târgu Mureș: ”Vă invit cu foarte mult drag în Piața Bolyai numărul 15, la Studium Hub, un incubator și un centru de conferințe și o cafenea, să vedeți ce avem acolo și să folosiți spațiul în interes medical, dar și politic al orașului și al județului.”

Educația și Sănătatea, motoare de dezvoltare

Vicepreședintele Comisiei de sănătate și familie din Camera Deputaților, conf. univ. dr. Corneliu Florin Buicu, a precizat că își dorește ca, la începutul anului viitor, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din

Târgu Mureș să se regăsească pe lista instituțiilor cu proiecte declarate câștigătoare, în perspectiva mutării într-un binemeritat sediu nou.

Totodată, deputatul Corneliu Florin Buicu a subliniat că potrivit Strategiei de Dezvoltare a României oportunitățile de nanțare pentru domeniul Sănătății sunt mult mai complexe decât ”o clădire nouă”. ”Din perspectiva investițiilor în Sănătate, indiferent că vorbim de investiții publice sau private, probabil că acest an și perioada viitoare va una importantă din perspectiva oportunităților deschise. Și dacă domnul profesor Suciu (Horațiu Suciu - n.a.) făcea referire la PNRR, oportunitățile oferite de PNRR nu țin numai de o clădire nouă pentru Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant, oportunitățile oferite țin și de o creștere a numărului de paturi pe componenta de neonatologie, și aici Spitalul Clinic Județean de Urgență este eligibil să depună cererea de nanțare. Vorbim de o creștere a nanțării sau nanțarea din PNRR pe componenta de ambulator de specialitate, vorbim de oportunitatea oferită pentru nanțarea pe alte componente, care fac parte din Strategia de Dezvoltare a României, indiferent că vorbim de cabinete de plani care familială, multiple oportunități oferite sistemului de Sănătate. Este foarte important ca managementul instituțiilor sanitare să e pregătit astfel încât să poată depune la timp documentele necesare în vederea obținerii nanțării și de multe ori acest lucru nu ține numai de capacitatea de management a instituției, de multe ori zic eu, din păcate, deoarece pentru a depune cererile de nanțare ai nevoie și de alte documente, iar domnul profesor Suciu spunea foarte bine că este necesar sprijinul autorităților locale, indiferent că vorbim de Primărie, de Consiliul Județean”, a declarat deputatul mureșean. Conf. univ. dr. Corneliu Florin Buicu a amintit apoi de un alt proiect important din sfera medicală care se a ă în curs de realizare la Târgu Mureș, respectiv Centrul de Mari Arși. ”Partea de proiectare a fost nalizată, veri catorii au veri cat proiectul. Acesta a fost tradus, a fost înaintat la Banca Mondială, așteaptă aprobarea din partea Băncii Mondiale, urmând ca undeva spre sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie, oricum până la nalul anului, să e demarată licitația de achiziție pentru construcție”, a împărtășit vicepreședintele Comisiei de sănătate și familie din Camera Deputaților. În mesajul adresat celor prezenți deputatul Corneliu Florin Buicu și-a manifestat încrederea într-o ”emulație și efervescență care să oblige și să determine comunitatea să crească sau să împingă proiectele din Sănătate și Educație.” ”Construim clădiri, tot felul de lucruri, avem dotări, dar cea mai importantă resursă este resursa umană.

75 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE
Prof. univ. dr. Tiberiu Bățagă Dr. Ayman Elkahlout Prof. univ. dr. eodora Benedek

medical. Sănătatea și educația sunt foarte importante. În urmă cu zece ani spuneam că un popor sănătos și educat este greu de manevrat. Iată că o repetăm și acum și îndeplinim cele două lucruri importante la Târgu Mureș: avem un pol important pentru educație, suntem un pol important pentru sănătate. Aici taxele și impozitele locale plătite de cei care lucrează în domeniul învățământului sau de cei care sunt bene ciari ai acestui sistem și din Sănătate sunt importante. Iar din partea comunității trebuie să se reîntoarcă un sprijin astfel încât aceste motoare de dezvoltare, Educația și Sănătatea, să poată să ducă comunitatea înainte”, a fost de părere conf. univ. dr. Corneliu Florin Buicu.

Distincții profesioniștilor din Sănătate

În partea a doua a galei, organizatorii acesteia au acordat distincțiile ”Mureșul Medical 2022. Premiile Zi de Zi” în semn de apreciere a valorii unui număr de 41 de profesioniști mureșeni din domeniul medical.

Au fost premiați, în aplauzele audienței: dr. Ayman Elkahlout - medic primar cardiologie intervențională, prof. univ. dr. Leonard Azam rei - rectorul UMFST ”George Emil Palade” Târgu Mureș, prof. dr. Claudia Bănescu - pentru cercetare științifică în discipline fundamentale, prof.

univ. dr. Tiberiu Bățagă, șeful Clinicii de OrtopedieTraumatologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, prof. univ. dr. eodora Benedek - șeful Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, prof. univ. dr. Dorin Bică - pentru interdisciplinaritate în Medicină (premiul a fost ridicat de o reprezentantă), Sabin Bota - director general administrativ UMFST ”George Emil Palade” Târgu Mureș, pentru management universitar, conf. univ. dr. Florin Buicu - vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, Dana Chelărescu - director general Gedeon Richter România, dr. Rareș Chinezumedic primar în cadrul Secției Clinice Neurochirurgie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, prof. univ. dr. Ovidiu Cotoi - decan al Facultății de Medicină din cadrul UMFST ”George Emil Palade” Târgu Mureș,

76 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE
Pentru că poate bani găsim, clădiri avem, ce este important este să avem resursa umană și aici Târgu Mureșul, Mureșul are un avantaj prin existența învățământului Prof. dr. Claudia Bănescu Premiile Zi de Zi Dr. Lucian Mărginean Standul Farmaciei Apotheka Standul Farmaciei Ropharma

-

dr.

și Ortopedie Pediatrică, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, dr. Dorin Dorobanțu - șeful Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș (premiul a fost ridicat de dr. Cristian Trâmbițaș, medic specialist chirurgie plastică), Cristina Hidoș - studentă, pentru implicare în activități civice (premiul a fost ridicat de Mara Ilovan, studentă), dr. Mihaela Ispas - medic primar cardiologie, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș (premiul a fost ridicat de către dr. Mariana Ciorba), Jakab Ștefan - directorul general al companiei Clini Lab, pentru performanță în domeniul aparaturii de laborator și 30 de ani de activitate (premiul a fost ridicat de un reprezentant), dr. Kovacs Judith - șef lucrări, medic primar anestezie-terapie intensivă, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, asist. univ. dr. George Jitcapentru studii doctorale cu impact științi c, Laura Mailat - director general Nova Vita, prof. univ. dr. Adrian Man - șef laborator în cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș, prof. dr. Claudiu Mărginean - șeful Clinicii de ObstetricăGinecologie, Spitalul Clinic Județean Mureș, dr. Corina Mărginean - șef clinică, Secția Pneumologie, Spitalul Clinic Județean Mureș, dr. Lucian Mărginean - medic primar coordonator Radiologie Intervențională, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, prof. univ. dr. Oana Mărginean - șeful Clinicii de Pediatrie, Cristina Elary Pop - Clinica Sevalia (premiul a fost ridicat de Cătălin Neag), prof. univ. dr. Horațiu Suciu - președintele Senatului UMFST ”George Emil Palade” Târgu Mureș, dr. Szava Daniel - medic specialist, Secția Clinică Chirurgie Orală și Maxilofacială, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, dr. Tanaszi Sarolta - medic specialist în sănătate publică, manager al Spitalului Municipal Sighișoara, Varga Laszlo - student, președintele Asociației Studenților Maghiari, pentru multiculturalism în Medicină, și dr. Vass Levente - medic primar urologie, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Din diverse motive obiective, unii dintre cei premiați nu au putut participa la gală, dar vor primi, ulterior, distincțiile: conf. dr. Cristian Boeriu - pentru inovație în învățământul medical, prof. dr. Roxana Carare - Southampton University UK, pentru cercetare științi că realizată de un cercetător străin a liat UMFST, conf. dr. Frygi Attila - medic primar cardiologie, Spitalul Clinic Județean Mureș, pentru activitate clinică, dr. Meda Neagoe - pentru activitate medicală cu impact social, dr. Florin Gomotîrceanu - Centrul Medical TopMed, pentru performanțe în medicină privată, conf. dr. Szedereszi Janos - șeful Secției Clinice ATI, Spitalul

Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, conf dr. Szatmari Szabolcs - șef secție, Clinca de Neurologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, dr. Madaras Zoltanmedic primar oftalmolog, director al Cinicii Dora Optics, dr. Iuliu Modovan - director executiv al Direcției de Sănătate Publică Mureș, pentru activitatea de apărare a sănătății publice, și prof. dr. Rodica Bălașa - șef secție, Clinica de Neurologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.

Mulțumiri partenerilor

La reușita evenimentului și-au adus contribuția partenerii: Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” Târgu Mureș, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Gedeon Richter România, Farmacia Ropharma, Clinica Sevalia, Nova Vita, Clini Lab, Medical Devices & Diagnostics, Cardiotech, Farmacia Apotheka, Centrul Medical Galenus, Seiv Instal, Cvartetul ArteMiss, Florăria Magnolia, Crama Jelna, Crama Casa Drăguș, BCD Video Production & Livestream și gazda galei, Hotelul ”Grand” și Anca Pescar.

77 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE
Anca Dărăbuș - director general Ropharma SA (premiul a fost ridicat de farmacist Mariana Iacob), Derzsi Zoltan medic specialist Secția Clinică Chirurgie Echipa Clini Lab Premiu pentru Sevalia Echipa Nova Vita

Susţinut de

Spiritul antreprenorial feminin, premiat de Corteva Agriscience la Gala TalentA

2022

Compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience și-a desemnat câștigătorii concursului de proiecte de agricultură pentru femei din cadrul programului de granturi educaționale TalentA-2022 în cadrul unei gale găzduită în 21 octombrie de Crown Plaza Hotel din București. Evenimentul a stat sub auspiciile Zilei Internaționale a Femeilor din Mediul Rural care în acest an a avut ca temă: ”Femeile din mediul rural se confruntă cu criza globală a costului vieții”.

„Programul TalentA este unul esențial pentru noi prin care dorim să continuăm să promovăm femei talentate în domeniul nostru, să le sprijinim pe parcursul drumului lor, astfel încât ele să obțină cele mai bune rezultate în ceea ce fac. Corteva pune accent pe incluziune, diversitate și echitate și facem tot ce putem pentru a promova aceste lucruri. Desigur, mai sunt multe de făcut, însă sunt convinsă că prin acest program în România și cu ajutorul altor programe din regiune vom reuși să avem succes”, a fost mesajul transmis în deschiderea evenimentului de Monica Sorribas, Marketing Leader Europa Centrală și de Est, Corteva Agriscience.

Alin ZAHARIE

„Astăzi, în România și nu numai, Corteva este lider în foarte foarte multe segmente de piață. Unul dintre cele mai importante este segmentul de erbicide la păioase, unde compania deține cele mai avansate molecule la nivel mondial. Din punct de vedere al performanțelor, oferta Corteva este imbatabilă. De asemenea, avem cel mai mare hub de producție, producem semințe în România pe o suprafață foarte mare, peste 18.000 de hectare, și asigurăm cea mai înaltă calitate pentru genetica Pioneer. Departamentul de cercetare de la Afumați, investițiile și calitatea cercetătorilor noștri ne asigură succesul. Vom lansa foarte multe produse anul viitor. Pe lângă hibrizii de porumb, unde avem 6 noi lansări, la oarea-soarelui vom avea 3 noi hibrizi, iar pe partea de crop protection încă 5 produse. Practic, lansăm 14 produse noi pentru anul 2023. Sunt produse care, nu încape îndoială, vor cuceri tehnologic marea majoritate a fermierilor. Corteva este liderul incontestabil al pieței de semințe și produse de protecția plantelor în România. Puterea noastră care vine din departamentele de cercetare, de R&D, din noile soluții pe care le lansăm, vor aduce performanță superioară tuturor fermierilor din țară”, a precizat Jean Ionescu.

Maria Cîrjă – Marketing Manager pentru România și Republica Moldova, Corteva Agriscience, a subliniat importanța Programului TalentA în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor din mediul rural. „După cum vedeți, Corteva nu vinde doar produse fermierilor, ci se implică foarte mult în dezvoltarea comunităților în care noi ne desfășurăm activitatea. TalentA a fost creat exact în acest scop, pentru a ajuta femeile din mediul rural să se pregătească mai bine și să contribuie la dezvoltarea comunităților din care ele fac parte. Acesta a fost scopul acestui proiect pe care l-am lansat acum 3 ani. Suntem la a treia ediție și pot spune că în ecare an implicarea doamnelor care au participat la acest proiect a fost din ce în ce mai mare”, a spus Maria Cîrjă.

Locul femeii în mediul rural

Pentru o mai bună aprofundare a rolului femeii în agricultură, a fost elaborat un studiu de piață, datele acestuia ind prezentate de către reprezentantul Corteva Agriscience. „Este un studiu elaborat în 2022 cu ajutorul colegilor de la comunicare în frunte cu Ana Babić, manager de comunicare corporativă Corteva Agriscience pentru Europa Centrală și de

Est, coordonatorul programului TalentA pentru Ucraina, cea care a contribuit la elaborarea acestui studiu de piață. Studiul ne spune exact ce poate noi știm, dar ne con rmă care este locul în acest moment al femeii din mediul rural și nu numai, al femeilor care lucrează în agricultură. Acest studiu de piață a fost făcut de compania Proinsight Lab, unul extrem de proaspăt, primit la începutul săptămânii. Studiul a avut în vedere trei criterii importante. În primul rând, cel socio-demogra c, locul de muncă în agricultură și prioritățile de viață. Au participat femei care se regăsesc în toate zonele geogra ce ale țării noastre. Mai exact, am avut 310 doamne care au participat la acest studiu de piață din diferite zone din țara noastră”, a precizat Maria Cîrjă. La rândul său, Ana Babić a punctat dezvoltarea Programului TalentA la nivel global, demers Corteva Agriscience care însumează 800 de bene ciari la nivel mondial. „Am început programul TalentA în 2019 și pot spune că a fost un succes. Conceptul atunci era puțin diferit. Nu aveam programe dezvoltate special pentru fermieri în România, Ucraina, Polonia, Ungaria. În România și Ungaria, când am început programul în 2020, am vrut să-l dezvoltăm noi înșine într-un program educațional și să îl con gurăm special pentru femeile care lucrează în acest domeniu. Am dorit să le întrebăm pe femei ce fel de cunoștințe doresc. Am dorit să ținem cont de feedback-ul lor, fapt pentru care am dezvoltat programul. Acesta poate diferit de la o țară la alta deoarece partea educațională pe care o avem în România nu corespunde 100% cu ceea ce facem în Ucraina, de exemplu. În prezent, pot să spun că programul a fost unul de succes, îl implementăm în 7 țări, 6 din Europa și una în America de Sud, respectiv Argentina. Am educat deja un număr de 800 de femei în aceste țări. Este un număr semni cativ. În acest an vom lansa programul în alte două țări din America Latină”, a spus Ana Babić.

83 AGRO TB
La rândul său, Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova al Corteva Agriscience, a punctat câteva dintre produsele noi care urmează să e lansate în cursul anului viitor de către companie. Jean Ionescu Monica Sorribas

Prima parte a galei le-a avut ca invitate pe câștigătoarele ediției TalentA 2021, Elena Cosmina Socea, cu proiectul „Construirea unei hale de procesare alune în satul Popești” (Locul 1), Corina Oprea, inițiatoarea proiectului „Crăița Merelor - Tradiție. Inovație (Locul 2), și Diana Nicoleta Raba, inițiatoarea proiectului “Diversi carea sortimentală prin dezvoltarea unei game artizanale de conserve din fructe și legume” (Locul 3), care și-au prezentat rețetele de succes.

TalentA 2022, 39 de beneficiare

Maria Cîrjă a prezentat apoi Programul TalentA, înainte de așteptata anunțare a nalistelor. „Ce a însemnat TalentA 2022 în România? 4 luni de instruire, 39 de doamne s-au înscris în program și au participat la cursuri online segmentate pe 2 module, în total 18 lecții. Programul online a fost construit de o echipă de consultanți, coordonați de Radu Stănescu din cadrul companiei partenere Starperforming, un adevărat profesionist. Acestora li s-au alăturat alăturat experții din echipa Corteva pe care doresc să-i felicit pentru întreaga muncă depusă”, a precizat Maria Cîrjă. Radu Stănescu a adresat, de asemenea, felicitări participantelor pentru implicarea în programul din acest an. „Le felicit pe doamnele fermier pentru faptul că au reușit să participe la cursurile online. De asemenea, le felicit pentru că au reușit să participe la ordinare și la atelierul strategic. Am avut plăcerea să văd în foarte multe din webinarele pe care noi le-am organizat doamne fermier care, pur și simplu, au deschis camera, ind în mijlocul culturii de grâu sau de porumb și așa mai departe. Nu în ultimul rând, aș dori să scot în evidență faptul că proiectul TalentA, pe lângă educarea doamnelor fermier în agricultură, a avut și scopul de a oferi posibilitatea participantelor să depună un proiect.

Toate proiectele care au fost depuse au fost analizate de către experții Coteva și consultanții Starperforming. Pot spune că în ecare an a fost di cil să alegem proiectele câștigătoare, dar în acest an a fost și mai di cil având în vedere că am avut posibilitatea să interacționez zic cu doamnele fermier. Toate proiectele au fost foarte frumoase, foarte complexe”, a spus Radu Stănescu.

Câștigătoarele TalentA 2022

Diana Georgescu s-a clasat pe Locul I cu proiectul ”Livada de poveste”, demers care i-a adus un premiu în valoare de 6.000 de dolari.

Împreună cu familia, Diana Georgescu deține o livadă de pomi în județul Argeș, întinsă pe o suprafață de 8 hectare, unde produce anual peste 200 tone de fructe. Prin proiectul depus în cadrul TalentA 2022, Diana Georgescu își dorește să transforme ferma într-o fermă integrată prin în ințarea unei linii de producție pentru suc pasteurizat, fresh-uri și smoothie-uri din fructe în diverse combinații. De asemenea, Diana Georgescu și-a propus să obțină autorizarea unui punct gastronomic local pentru a produce fructe uscate și chipsuri din fructe, dar și gemuri, dulcețuri și compoturi. „Scopul principal al proiectului nostru este să vindem direct către consumator, fără intermediari. Pentru a maximiza pro tul, încercăm să în ințăm linii noi de producție. În acest sens vom face sucuri, smoothie-uri, vom încerca să obținem colaborări cu nutriționiști, dar și cu producători locali de unde să obținem legumele. Mi se pare foarte important să strângem relații cât mai multe cu producătorii locali din zonă. Pentru a face acest lucru într-un mod cât mai e cient, misiunea noastră e să devenim o fermă integrată, să producem, să vindem și să comercializăm implicit tot ceea ce avem acolo. (…) Când am a at despre proiectul TalentA mi s-a părut o oportunitate foarte bună să încercăm să obținem un mic impuls. Programul TalentA m-a învățat să văd lucrurile puțin altfel, pentru că, dacă tehnologia este aleasă și implementată în mod corect, reduce efectele negative pe care procesele tehnologice din agricultură le pot avea asupra mediului. Deci și agricultura poate sustenabilă, pro tabilă, dar și bene că pentru comunitate”, a precizat Diana Georgescu. Locul II în cadrul TalentA 2022, premiat cu un cec în valoare de 5.000 de dolari, a revenit proiectului ”Parteneriat Strategic între fermierii din Băleni, Dâmbovița - crearea unui lanț scurt de aprovizionare”, inițiat de Corina Hodorogea din județul Dâmbovița. Prin acest proiect, Corina Hodorogea își propune îmbunătățirea competitivității producătorilor din satul

84 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB
Locul 1 Locul 2

Băleni, Județul Dâmbovița, și buna integrare în lanțul agroalimentar prin intermediul creșterii calității produselor, prin creșterea valorii adăugate produselor și prin buna promovare a produselor în piață locală în cadrul lanțurilor scurte de aprovizionare. Aceasta cultivă deja, pe o suprafață de trei hectare, o varietate de legume și încearcă să limiteze pierderile prin procesarea proprie a legumelor, dar obiectivul principal al proiectului depus este acela de a ajuta și alți producători din zonă să limiteze pierderile. „Ne dorim cumva să întindem brațele și să aducem laolaltă o mână de oameni din sat, să ne unim forțele și să facem posibilă crearea unui context de colaborare. Considerăm că, dacă ar exista o coeziune între fermieri, problemele ar mult mai ușor de suportat de fermierul mic și am putea să prosperăm împreună. (…) Nu în ultimul rând, ca soluție principală, cum îi spune și numele proiectului, este dezvoltarea unui lanț scurt de aprovizionare pe piața locală cu tot ce presupune acesta, de la fermă până la farfuria clientului, fără intermediari. Cum ne propunem să facem asta? Bineînțeles, prin educare, prin promovare atât a produselor pe care le facem în momentul de față, cât și a fermierilor, a poveștilor din spatele ecărei ferme și, nu în ultimul rând, prin evenimente speci ce care aduc laolaltă produse proaspete, dar și cele procesate, într-un context în care ne găsim clienții nali. În ceea ce privește programul TalentA pot spune că m-au ajutat foarte mult cursurile de agricultură, pentru că eu la bază sunt economist și aveam nevoie de informații în acest sector. Însă și partea de business m-a ajutat foarte mult și mi-a validat cumva proiectul și misiunea pe care o am în implementarea lui. A fost foarte folositor tot programul și îl recomand cât mai multor persoane”, a menționat Corina Hodorogea. Locul III și suma de 4.000 de dolari a revenit proiectului Sunshine Berries coordonat de Elena Larisa Naie-Stoicescu din județul Argeș.

Proiectul este localizat în comuna Buzoești, județul Argeș, unde Elena Larisa Naie-Stoicescu deține o mică plantație de căpșuni și își propune dezvoltarea afacerii prin construirea unui nou solar și derularea altor investiții menite să pună în valoare potențialul de producție și calitatea fructelor. „Proiectul nostru a început în 2021 dintr-un impuls nebunesc de care nu îmi pare rău. ”Sunshine Berries” are ca principal obiectiv producerea de fructe proaspete și livrarea acestora direct către consumatorul nal, către client. Livrarea noastră până acum s-a făcut doar la domiciliul clientului sau la puncte xe stabilite cu acesta. Am inițiat acest proiect pentru a acoperi de citul de fructe, în special căpșuni, pentru că importăm anual cantități enorme de fructe din diverse țări. Am ales căpșunile pentru că prezintă un interes foarte mare atât alimentar, cât și economic. Potențialul lor de producție și calitatea sunt foarte mari, ind de altfel singurele plante care produc din primul an după plantare. Obiectivul proiectului este de a răspunde tendinței actuale a clienților de a consuma fructe naturale produse pe plan local și, de ce nu,

Premiul special

de a satisface pe o perioadă cât mai lungă de timp cererea în creșterea fructelor. Noi, prin producerea căpșunilor în solar, vom reuși să venim pe piață din primăvara devreme până toamna târziu, undeva din aprilie până în noiembrie, lucru pe care nu prea reușim să-l facem cu plantele din afară. De asemenea, vrem să ne dezvoltăm și zona, ind o zonă rurală mult prea puțin dezvoltată, mai ales în plan economic. Un alt scop principal al proiectului nostru este forarea unui puț pentru a ușura și e cientiza sistemul de irigații. Estimăm undeva la 6 luni de zile să reușim să construim solarul, să forăm puțul și în martie anul viitor deja să și plantăm, astfel încât din iunie să și mâncăm căpșuni. Ne dorim prin acest proiect să creștem productivitatea și perioada de recoltare, precum și creșterea portofoliului de clienți și, de ce nu, a veniturilor”, a spus Elena Larisa Naie-Stoicescu. Premiul Special în valoare de 1.500 dolari oferit de Starperfomining a revenit proiectului social ”Roadele Culturii” inițiat de Loveva Blidariu din județul Argeș. Scopul principal al acestui proiect are o direcție socială, prin care se dorește asigurarea persoanelor vârstnice și a copiilor din locuințe protejate cu fructe din livada pe care Loveva Blidariu o deține la poalele munților Făgăraș. „În ultimii doi ani am învățat ce înseamnă să ai o bucată de pământ. Nu contează cât este de mică, contează ce privilegiu și incredibilă responsabilitate ai. Am început să observ de unde ne vin roadele. Ne-am uitat atent la iarbă, ne-am uitat atent la buruieni, ne-am uitat atent la pomii noștri și am zis că trebuie făcut ceva. Toți cei implicați ne-am propus să învățăm cum să facem, ce să facem să însănătoșim locul nostru pentru a putea pune pe picioare o livadă. Am auzit de Programul TalentA și mi s-a părut o oportunitate extraordinară. Cursurile din cadrul programului TalentA au fost esențiale. Mai exact, niciunul dintre cei implicati în proiectul meu nu are noțiuni în agricultură. Am ascultat cu atenție ecare curs și am învățat multe, iar cursul de pomicultură m-a ajutat să conturez ideea și să stabilesc că în nal vom cultiva o livadă de piersici. În paralel, pe lângă noțiunile de agricultură, am învățat și cum să negociez și cum să îmi organizez timpul, iar nanciar, cum trebuie să gândesc lucrurile, cursurile de management nanciar ind foarte extinse. Pot spune că am învățat în cadrul cursurilor TalentA mai mult decât am învățat în toată școala la matematică”, a a rmat Loveva Blidariu.

“A treia ediție TalentA a fost una de succes și ne-a impresionat determinarea doamnelor participante. Pentru Corteva este confirmarea faptului că acest proiect aduce bene cii semni cative în rândul comunităților din care provin participantele, iar proiectele pe care le depun sunt de interes și merită susținute. Ne-a fost greu să departajăm proiectele câștigătoare și vrem să le felicităm toate participantele pentru implicare, pentru modul în care au realizat proiectele și sperăm ca acestea să e puse în aplicare cât mai curând. Ne bucură să vedem și reușitele participantelor din anii trecuți, lucru ce ne motivează și mai mult în susținerea femeilor din zona rurală, despre a cărei importanță suntem tot mai conștienți”, Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România & Moldova

85 AGRO TB
Locul 3

60 de ani de activitate într-un spectacol eveniment

Două branduri au fost celebrate pe scena Sălii Mari a Teatrului Național din Târgu Mureș în 20 octombrie. Azomureș și Compania Liviu Rebreanu a Naționalului târgumureșean au găsit împreună chimia care să îi antreneze într-un spectacol eveniment care să marcheze vârsta ecăruia. “În 1962, în actuala clădire a Palatului Culturii începe să funcționeze secția română a Teatrului Național, cu o stagiune ce avea să aibă în componență titluri din dramaturgia contemporană, românească și universală. Ce se întâmpla la București în 1962? Pe data de 15 noiembrie, Consiliul de Miniștri emite un decret în care decide ca la 1 decembrie 1962 să e în ințat Combinatul de Îngrășăminte Azotoase, astăzi Azomureș. Era vorba de o platformă la marginea orașului Târgu Mureș, în direcția Cluj-Napoca. Primul director numit în acel moment a fost inginerul Mircea Constantinescu”, au prezentat cele două gazde – Ovidiu Maior, purtător de cuvânt al Azomureș, și actorul Liviu Pancu momentul fondării celor două branduri. 1962 a fost un an interesant și pe plan internațional și le amimtim pentru că unele au revenit mai târziu în discursul fostului CEO al Azomureș, Harri Kiiski: con ictul între SUA și Cuba, decesul actriței Marilyn Monroe, primul zbor cosmic pe orbita Terrei, câștigarea de către Brazilia a Campionatului Mondial de Fotbal din Chile în fața Cehoslaviciei, lansarea de către Beatles a primului lor hit în Anglia Love Me Do, în ințarea trupei Rolling Stones și ridicarea relațiilor dintre România și Elveția la nivel de Ambasadă. O coincidență interesantă, Harri Kiiski s-a născut tot în 1962, în octombrie, în Finlanda. A fost o trecere spre primul discurs al serii.

Arc peste timp cu Harri Kiiski

Fostul director general al AZO Harri Kiiski a avut un discurs interesant care a legat trecutul cu prezentul. “Într-adevăr m-am născut în 1962 într-o lume de aparent con ict nuclear între Cuba și Statele Unite. Cât de puțin am învățat din istorie pentru că acum la 60 de ani distanță să ne confruntăm cu același pericol. În anii 60, în România a început industrializarea și acela a fost un proiect major. Companii ca Galați, Petrobrazi, Azomureș, ca să numesc doar câteva, au fost în ințate. Este ironic ca 60 de ani mai târziu, Europa împreună cu România să

se gândească la dezindustrializare din cauza crizei energetice. În 1962, când Azomureș a fost în ințată, producția mondială de amoniac era de 15 milioane de tone. Astăzi, Europa a oprit 11 milioane de tone. (…) În 1962, fabricile de fertilizanți erau în principal deținute de stat, parte din politica de asigurare a securității alimentare. Astăzi, Comisia Europeană discută despre aceeași problemă, cum să asigure securitatea alimentară pentru cetățenii săi în anii care vor veni. (…) Aș vrea să închei cu cuvintele Regelui Mihai din discursul său în Parlamentul României: Națiunile care nu își cunosc trecutul, nu au un viitor”, a fost o parte a mesajului fostului director general. În același an, Compania Liviu Rebreanu își începea parcursul teatral prin șase premiere. Unul dintre spectacolele de atunci revine în acest an în repertoriul teatrului în această stagiune. Este vorba de Jocul de-a vacanța, piesa lui Mihail Sebastian, regizată în 2022 de tânărul Nicolas Cristache, din care am putut urmări un fragment.

87 Agro TB
Ligia VORO Compania Azomureș și Compania Liviu Rebreanu a Teatrului Național din Târgu Mureș au sărbătorit împreună, printr-un spectacol-eveniment, 60 de ani la în ințare, în Sala Mare a Naționalului. Rând pe rând, reprezentanți ai Azomureș au așezat pe harta istoriei bornele cheie din cei 60 de ani de activitate ai companiei. De cealaltă parte, actorii Naționalului au marcat, prin joc, momente artistice din aceiași ani cheie ai Azomureș. Dublă aniversare: Azomureș și Compania Liviu Rebreanu au celebrat, împreună,

1978, dezvoltare pentru

Azo, îndrăzneală pentru teatru

Anul 1978 din istoria Azomureș a fost rememorat pe scena Naționalului de către inginerul senior Alexandru Achim. “Situația și conjunctura anilor 70-80 a fost deosebit de favorabilă dezvoltării Azomureșului în drumul său spre ceea ce reprezintă astăzi. A fost o perioadă cu o deschidere foarte mare spre tehnologiile occidentale moderne. Astfel s-au executat investiții și pus în funcțiune cele 2 instalații de mare capacitate de amoniac Kellog, instalația de uree Stamicabon, instalații de acid azotic, îngrășăminte complexe non-hidro, prin care producția de îngășăminte minerale creștea de la circa 700-800 tone de azotat amoniu la peste câteva mii de tone de uree, azotat de amoniu și îngrășăminte complexe”, a spus acesta. În viața teatrului, 1978 aduce un plus de îndrăzneală în repertoriul teatrului, Reprezentativă pentru această stagiune este piesa Interviul de Ecaterina Oproiu, în regia Ralucăi Iorga Mândrilă.

La răscruce de drumuri

Anul 1990 a însemnat pentru Azomureș un moment de răscruce. Compania a trecut prin mai multe sesiuni de privatizare și ajunge să intre pe un făgaș oarecum normal în 1998. Aurel Botezan, angajat în 1990 ca inginer chimist în companie, azi director Tranziție Verde și Management Energie, a punctat dezvoltarea companiei, subliniind: “Nu este întâmplător faptul că astăzi Azomureș este singura companie din România capabilă să producă fertilizanți într-o gamă atât de variată, în condiții de siguranță și în armonie cu comunitatea mureșeană. Dezvoltarea în timp a companiei, metamorfoza ei, adesea sub imperiul factorilor externi, au fost posibile în primul rând datorită calității și viziunii oamenilor care au reprezentat-o și o reprezintă și astăzi la

toate nivelurile. Disciplina, rigoarea au fost și trebuie să e elemente de nitorii impuse în primul rând de complexitatea și riscurile proceselor tehnologice”. Și teatrul a trecut prin momente de cumpănă. Ieșit din comunism, Municipiul Târgu Mureș a trecut prin acel martie negru din 1990. Răspunsul companiei de teatru a fost să pună în scenă piesa Take, Ianke și Cadâr. Spectacolul a revenit în ultimii ani în repertoriul secției române, iar un moment din acesta le-a fost oferit și invitaților din Sala Mare.

Din 2012 privind spre viitor

“2012 a fost un an crucial în istoria Azomureș pentru că ne permite astăzi să vorbim despre Azomureș”, a spus Ovidiu Maior. A fost anul în care Grupul Ameropa a achiziționat Azomureș și Chimpex. “Ne-am petrecut următorii ani investind în tehnologie, implementând excelență operațională, trainuind angajații și crescând siguranța pe platformă. Depunem multe eforturi pentru a crea parteneriate cu reprezentanții fermierilor, clienții noștri, distribuitorii, mare parte dintre ei sunt astăzi alături de noi. Ca grup, Ameropa a investit și în alte zone de agribusiness pentru a sprijini mai bine fermierii români. Am achiziționat și am dezvoltat alte companii care distribuie fertilizanți și alte inputuri către fermieri. Intenția noastră este de a crea o singură platformă pentru a ajuta dezvoltarea agriculturii din România. (…) Astăzi, mulțumită colaborării dintre noi toți, România este lider în agribusiness, în Europa, dar cred că și la nivel mondial. Ameropa este un lider în agribusiness în România, iar România este foarte importantă pentru Grupul Ameropa, aici avem principalele noastre active și cei mai mulți angajați ai grupului. România este foarte aproape de inima noastră”, a spus William Dujardin, directorul general al Ameropa Elveția.

Acesta l-a prezentat apoi pe Josh Zacharias, noul director general al Azomureș. Josh Zacharias este de peste 13 ani în grup, a deținut foarte multe atribuții în companiile din grup și a activitat în acest timp pe diferite continente. “Sunt încrezător că este una dintre cele mai bune opțiuni pentru Azomureș”, a adăugat William Dujardin. Noul director general a subliniat importanța comunității pe care AZO a catalizat-o în jurul său.

“Azomureș este o importantă comunitate, de doi ani de zile sunt și director comercial și am o relație de afaceri cu clienții noștri, cu distribuitorii, și observ acest lucru că Azomureș creează o comunitate. Îmi doresc să văd în Azomureș în următorii ani o nouă eră și sunt onorat că fac parte din această comunitate”, a subliniat Josh Zacharias. În aceeași perioadă, în stagiunea 2012-2013, se juca pe scena Naționalului Școala Nevestelor, în regia lui Cristi Juncu.

88 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB

Gala Fermierilor, în premieră la Târgu Mureș

Evenimentul a fost găzduit de Studium Hub din Târgu Mureș la care au onorat cu prezența fermieri din județele Mureș, Harghita, Covasna, Cluj, Bistrița-Năsăud, Alba, Sibiu. „Vă mulțumesc că ați ales pentru acest eveniment important locația noastră, Studium Hub din Târgu Mureș. În calitate de secretar de stat la Ministerul Sănătății spun că este e extraordinar de important să ai propriile surse agricole, propriile surse de mâncare, dar și propriile surse de medicamente, propriile surse de a oferi alimentația și sănătatea populației. Consider că cele două profesii ale noastre sunt înrudite care împreună cu educația trebuie să stea la baza societății românești”, a precizat Vass Levente, secretar de stat în Ministerul Sănătății, președintele Fundației Studium Prospero. Prima parte a evenimentului a fost marcată de un dialog între fermieri și reprezentanții instituțiilor și asociațiilor având ca obiect de activitate domeniul agricol, respectiv Ministerul Mediului, reprezentat de Porszolt Levente, consilierul ministrului Mediului Apelor și Pădurilor, LAPAR - Nicu Vasile, Fundația Pro Economica - Emőke Geréb, Patronatul Român Alba - Cosmin Maier, Agenția Națională a Zonei Montane - Gheorghe Hîrlav, SCDB Sângeorgiu de MureșIoan Oroian, Semtest BVN Târgu Mureș - Valer Sician, OJFIR Mureș - Daniela Lupei, APIA - Ovidiu Săvâșcă, DAJ Mureș - Ileana Gușatu, Asociația Aberdeen Angus România - Nagy Péter Tamás și, nu în ultimul rând, Asociația Agricultorilor Maghiari din România, Filiala Mureș - Fazakas Miklós. "Pregătim cea mai amplă campanie de împăduriri din ultimele decenii în România. Avem deja ordonanţa de urgenţă care permite acest lucru, avem şi schema de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeană, schemă de ajutor de stat care s-a materializat într-un ordin de ministru, şi am pregătit şi ghidul de nanţare, care sperăm ca într-o

săptămână, pe data de 25 noiembrie, să i se dea startul. În cadrul acestei campanii se vor nanţa integral plantarea şi întreţinerea plantaţiilor iar, un lucru nou, timp de 20 de ani se vor oferi compensaţii de 456 de euro pe an pe hectar pentru o suprafaţă împădurită timp de 20 de ani. Aceşti bani reprezintă contravaloarea creditelor de calcul pentru pădurea ce se în inţează", a spus Porzsolt Levente, consilierul ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor. ”Suntem mândri că avem foarte mulți fermieri care știu să pună în valoare avantajele pe care județul Mureș și această zonă a țării le are. Prin eforturi deosebite, printr-o muncă asiduă, prin tehnologizare, prin investiții în mașini și utilaje performante, prin aplicarea tehnologiilor performante de producție și printr-un personal cali cat au dovedit că pot să obțină rezultate deosebite”, a subliniat Ileana Gușatu, director executiv Direcția Agricolă Județeană Mureș. „Pe lângă cunoscutele ajutoare de COVID care, începând cu anul 2020 s-au acordat atâta în sectorul vegetal, cât și în sectorul său tehnic, anul acesta am venit și cu un ajutor excepțional pe pomicultură, viticultură, cât și la creșterea porcului și a păsărilor. În acest moment există un proiect de ordonanță de urgență care să vină cu un sprijin suplimentar și pentru crescătorii de bovine, undeva la 80 de euro pe cap de animal”, a punctat Ovidiu Săvâșcă, director executiv APIA Mureș. „Ca o noutate a Programului Național Strategic (PNS) 2023- 2027, avem investițiile în hamei și struguri de masă. Valoare maximă a sprijinului este de 1.000.000 de euro pe proiect, iar în ce privește achiziția de utilaje, valoarea va de 300.000 de euro/proiect. Aici, intensitatea sprijinului este de 65%, diferența ind suportată de către fermier. Tot ca o noutate sunt investițiile în oricultură, plante medicinale și aromatice”, a arătat Daniela Lupei, director executiv OJFIR Mureș.

89 AGRO TB
Alin ZAHARIE PRIAevents, în parteneriat cu Asociația Agricultorilor Maghiari din România (AAMR), Organizația Mureș, LAPAR, Maschio Gaspardo România, Semtest-BVN și Patronatul Roman Alba a organizat, în 18 noiembrie, prima Gală a Fermierilor din România organizată la Târgu Mureș.

„Începând cu 2023 vom începe un program regional în care o să invităm toate entitățile interesate de a veni alături de noi să construim ceva durabil și care să ne reprezinte pe ecare zonă în parte. Fiecare zonă are speci cul ei și va trebui tratată ca o entitate bine de nită. Lucrul acesta îl putem face doar prin unitate, doar prin colaborare și prin crearea de cooperative sau susținerea coperativelor deja existente. Eu zic că acesta este viitorul nostru și acesta este drumul”, a precizat Cosmin Maier, președintele Patronatului Român Alba.

Importanța și rolul geneticii

Invitații au avut intervenții și din domeniul zootehniei. „Foarte important este să folosim genetica bună pentru a avea rezultate. Orice leu economisit în sămânță și genetică se va întoarce împotriva dumneavoastră. Spun asta deoarece materialul seminal, genetica nu este cheltuială, este investiție. Când o să înțelegem lucrul ăsta, atunci o să tratăm diferit activitatea de creștere a animalelor. Este investiție pentru că ce-ați folosit azi ca material seminal, peste doi ani așteptați în grajd”, a spus ing. Valer Sician, director executiv SemtestBVN Târgu Mureș.

„În ce privește prioritățile în domeniul zootehniei, amintesc aici de creșterea potențialului genetic al populației de bovine, respectiv cele două rase, Bălțată și Brună, la producții de peste 7.000 litri de lapte la maturitate. Aici, un aport deosebit îl are genetica pusă la dispoziție de cei din cadrul Semtest BVN. De asemenea, producția de material de prăsilă, femele și masculi din cele două rase și difuzarea acestora către fermierii din aria de creștere a celor două rase. O altă prioritate o reprezintă formarea și consolidarea unu nucleu de vaci din rasa Pinzgau de Transilvania a ate în pericol de dispariție. Este o rasă locală formată în zona de munte care valori că foarte bine pajiștile”, a adăugat ing. Ioan Oroian, director SCDB Sângeorgiu de Mureș.

„Putem spune că suntem cea mai puternică organizație la nivel european, cu peste 1.750 de fermieri, cu o medie de vârstă de 25 de ani, cu un efectiv mediu pe fermă de 70 de capete, cu peste 100.000 de capete în registrul genealogic și cu exporturi în multe țări, ultimele pe listă ind Macedonia și Kazahstan”, a punctat apoi Nagy Péter Tamás, reprezentant Asociația Aberdeen Angus, zona Nord-Est.

Pro Economica, factor de dezvoltare a economiei locale

Fundația Pro Economica sprijină de câțiva ani comunitățile în vederea dezvoltării economiei autohtone. „În viziunea noastră, produsele locale de calitate înaltă reprezintă garanția dezvoltării durabile. Programele noastre de nanțare au fost adresate în primul rând fermierilor mici. După aceea, am nanțat investițiile mari agricole, precum silozuri, depozite, procesatoare de alimente și, nu în ultimul rând, am nanțat și turismul, în sensul construirii unor hoteluri moderne care atrag turiștii nu doar prin locația lor fabuloasă, ci și prin gastronomia locală de înaltă calitate. Prin aceste programe derulate am creat mai multe sute de locuri de muncă noi, de la muncitor necali cat până la manager hotel de 4 stele. Prin acest fapt, am încercat să împiedicăm migrarea forței de muncă în străinătate. Am încercat să-i ținem aici pe plan local, să angajăm forța muncă disponibilă pe plan local. Pe lângă aceste sprijiniri, noi ne-am asumat și un rol educativ, în sensul că, prin programele derulate am încercat să-i învățăm pe fermieri să se obișnuiască cu mediul digital, în condițiile în care depunerea proiectelor la noi se desfășoară doar pe cale electronică. Pe lângă acestea, noi organizăm și evenimente care au rolul de a educa publicul să cunoască, să aprecieze și să prefere produsele locale față de de cele importate”, a povestit Emöke Geréb, Fundația Pro Economica.

Mesaje de unitate

Fazakas Miklós, președintele AAMR, Filiala Mureș, asociație parteneră a evenimentului, a transmis un mesaj de unitate. „Aduc mulțumiri colegilor fermieri pentru munca depusă și pentru perseverența de care au dat dovadă în ultimii ani. Ceea ce ne unește în aceste vremuri destul de grele este spiritualitatea prin care am reușit să ne facem datoria. A venit momentul în care trebuie să vedem cum putem să ne unim

90 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB
Fazakas Miklós Valer Sician Ioan Oroian Nagy Peter Tamas Raluca Voivozeanu Nicu Vasile Porszolt Levente

forțele, cum să găsim parteneriate mult mai viabile, cum să ne înțelegem cu cei care ne conduc de fapt, să încercăm să construim o strategie și un viitor comun. Cred cu tărie că avem momentul oportun ca să putem să ne așezăm la masă și să construim viitorul”, a precizat Fazakas Miklós. Despre unitatea fermierilor a vorbit și Nicu Vasile, președinte LAPAR. „Faptul că ne întânim aici, la Târgu Mureș, reprezintă un pas mic pentru agricultură, dar un pas mare pentru viitor. Această întâlnire a noastră, a fermierilor, împreună cu cercetarea, împreună cu producătorii, cu culegătorii de genetică să spunem așa, este una extrem de importantă. Fără această unitate nu putem să facem absolut nimic”, a spus președintele LAPAR.

Premii pentru fermieri

A doua parte a evemimentului a fost marcată de premierea celor mai destoinici fermieri din județele Mureș, Harghita, Covasna, Cluj, Bistrița-Năsăud, Alba și Sibiu. „Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. De asemenea, am apreciat crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură. Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special”, a precizat Raluca Voivozeanu, CEO, PRIAevents, moderatorul evenimentului. Au primit respectul cuvenit în cadrul Galei: Kovács Sándor (zootehnie), Roman Cristian Vlad (zootehnie), Székely Loránd (Loropar Fooders SRL), Istrate Dorel (SC Istrate Serprod SRL), Ioan Pop (SC Ceragrim SRL), Cătălin Beian (Bio Agras SRL), Botiș Adrian și Botiș Marinela (Crama Vie-Vin Lechința), Takács József (Tak-Agrozoot SRL), Orbán Mihály (distilare fructe), Koronka Illa-Maria (SC Vitafruct Ribes SRL), Albert Antal (zootehnie), Constantin Pogăcean (SC Aromat Batoș SRL), Csípán Emőke (SC Csibiole SRL), Péter Nagy Tamás (Black Angus Farm), Fábián Ferenc (cultură mare), Antal Zoltán (SC Strong Transylvanian SRL), Savu Sergiu Nicolae (Pivnița Savu), Marius Tibream (zootehnie), Gheorghe Giurgiu (zootehnie), Ilie Hulea

(zootehnie),

„Mulțumesc pentru invitație, pentru această recunoaștere, iar colegilor fermieri le urez mult succes și să o țină tot așa și pe mai departe”, a transmis Roman Cristian Vlad. „Această Diplomă de Excelență mă onorează. Îndemnul meu către fermieri este să nu ne lăsăm, indcă asta se dorește”, a a rmat Székely Loránd, SC Loropar Fooders SRL. „Fac agricultură de 28 de ani. Motto-ul meu este următorul, pământul este sfânt, iar dacă îngrijești plantele și le înveți limba, ele te vor răsplăti”, a împărtășit Istrate Dorel, SC Istrate Serprod SRL.

„În 31 de ani ne-am străduit să facem ceva de calitate, un produs care să e recunoscut nu doar în țară, ci și în străinătate. Am încercat să facem ceva care să e și tradițional, dar bazat și pe o tehnologie mai modernă care se folosește în fabricarea băuturilor alcoolice. Aici amintesc faptul că în procesul tehnologic lucrăm pe bază de aburi, astfel calitatea produselor noastre ne permite să concurăm cu orice distilerie din Europa. Niciodată pălinca distilată din Ardeal nu a fost mai prejos decât orice vinars dulce din Europa”, a spus Antal Zoltán, SC Strong Transylvanian SRL. „Este destul de greu ca la 18 ani să intru într-un astfel de domeniu al băuturilor alcoolice, dar cu toate astea de-a lungul timpului am dat dovadă de seriozitate, iar rezultatele se văd”, a declarat Savu Sergiu Nicolae, Pivnița Savu. „Sunt apicultor de o viață. Doresc să rămân în continuare în acest domeniu cât timp forța și sănătatea îmi vor permite. Doresc succes la toți apicultorii precum și tuturor fermierilor din celelalte ramuri agricole”, a menționat Simma Francisc, apicultor. „Mă ocup de agricultură de aproximativ 30 de ani. Am început cu o fermă mică, iar în prezent am ajuns la o suprafață de teren cultivat de 250 de hectare, un efectiv de 80 de vaci, 500 de oi, 100 de porci. Mulțumesc organizatorilor pentru această recunoaștere, iar tuturor fermierilor mult succes”, a arătat Szikszai Robert, SC Robiza SRL.

91 AGRO TB
Vasile Vingărzan (zootehnie), Ovidiu Anca (SC Prod Anca SRL), Nagy Natanael (SC Speranța EL SRL), Costică Ludușan, Tudor Darius Lăpușan, Căpușan Miruna-Andreea (SC Ambisco SRL), Vasile Mihăiță Nașca, Szabó János (SC Europiggletsband SRL), Simma Francisc (Apicultură), Kardos Erzsébet (SC Oleander Garden SRL), Vitus Csaba (Transylvanian Wellness Products), Kósa Belényes Alpár (SC Kodrago SRL) și Szikszai Robert (SC Robiza SRL). Emőke Geréb Gheorghe Hîrlav Cosmin Maier Ileana Gușatu Ovidiu Săvâșcă Daniela Lupei Bernát Nyulas

Ramina SRL, două decenii în slujba comerțului de calitate

Cu o activitate în spate de aproximativ două decenii, societatea Ramina SRL din Reghin a reușit să-și consolideze poziția pe piața de pro l. Cu o lozo e de business corectă, dar mai ales realistă, Anișoara Maria Ioan s-a impus ca un jucător pe piață respectat pentru corectitudine și seriozitate.

„Domeniul nostru de activitate se bazează în principal pe distribuția de furaje, materiale de construcții, dar și în ce privește mărfurile industriale. Am încercat să aducem orașul mai aproape de noi, să avem practic de toate pentru toți. Omul s-a obișnuit să cumpere dintr-un loc tot ce are nevoie, fapt ne-am îndreptat noi spre ce are nevoie omul. Am făcut tot posibilul să avem toate produsele necesare vieții de zi cu zi”, a rmă Anișoara Maria Ioan, administratorul Ramina SRL. În ultimii 20 de ani vremurile au tot uctuat, iar azi, instabilitatea a atins cote alarmante, spune omul de afaceri reghinean. „Se fac azi mâine 20 de ani de când am început activitatea, bazată în prezent pe comerț. La început parcă a fost un pic mai ușor, dar acum e din ce în ce mai greu pentru că nu există stabilitate. Aici nu mă refer la politică, ci la stabilitatea nanciară. Oamenii de afaceri nu cred că pot să e mulțumiți de această situație. Nu știu dacă există cineva care își poate face un plan de afaceri pe termen nu lung, cât de cât mediu, pentru că este foarte greu. Prețurile cresc într-un ritm extrem de rapid, sunt variații extraordinare și, din această cauză, noi am renunțat la unele produse pentru că am simțit că nu e corect față de clienții noștri să schimbăm prețurile în ecare zi, să le mărim în ecare zi sau să riscăm să ne decapitalizăm. Dacă nu ești atent la acest aspect al prețurilor, există acest risc”, a rmă Anișoara Maria Ioan.

Cu o lozo e de afaceri adaptată condițiilor actuale, Anișoara Maria Ioan a reușit să rezolve anumite probleme, printre care și cea a forței de muncă.

„Dat ind faptul că în acest domeniu în care activăm este această muncă zică, ne-am îndreptat spre mediile defavorizate. Mai concret, nu am adus forță de muncă din țări defavorizate cum am avut inițial de gând, ci ne-am îndreptat spre cei defavorizați de la noi de acasă, spre defavorizații noștri cum se zice. Venim în sprijinul acestora, unora leam făcut inclusiv acte de identitate. Putem spune că le-am oferit o șansă, nu doar la un loc de muncă, ci și la o nouă viață. Cred că am luat decizia corectă. Spun asta deoarece aceștia sunt harnici, dar mai ales extrem de mulțumiți că au un loc de muncă, ceea ce nu au avut niciodată”, spune administratorul Ramina SRL.

Rezistența pe piață nu e una deloc de neglijat, în condițiile în care multe rme de pro l au dispărut din peisaj, nu și Ramina SRL care și-a consolidat poziția, ajungând în prezent la o cifră de afaceri considerabilă.

„În ultimii 10 ani am avut constant o creștere undeva între 10 și 20% anual. E adevărat că în ultimii 2-3 ani au fost aspecte care au in uențat dezvoltarea, dar mulțumirea noastră este atunci când nu ne scade cifra de afaceri, ea ind în acest moment undeva la 1,5-2 milioane de euro anual. Suntem pe locul 47 după cifra de afaceri la nivelul municipiului Reghin, lucru care nu e de neglijat. Legat de domeniul în care activăm, lumea este ceva mai rezervată

când vine vorba de a cumpăra ceva. Chiar foarte reținută aș putea spune. Lumea este foarte atentă la ce și cât cumpără. Clienții noștri care în special sunt crescătorii de animale, dat ind faptul că avem în portofoliul de produse și furaje pentru animale, renunță în mare parte și pun lacătul pe afacere. Este un aspect destul de trist și de neplăcut pentru noi, dar mai ales foarte dezavantajos. Am avut colaboratori, rme foarte mari care au fost nevoite să închidă și au lăsat pe drumuri între 300 și 500 de angajați. Este și cazul unuia dintre colaboratorii noștri, al cărui distribuitor am fost, societate cu capital românesc, ceea ce este și mai trist. Cei cu capital românesc nu sunt avantajați absolut deloc. Din păcate, Guvernul nu-și îndreaptă privirea spre oamenii de afaceri din România. Foarte mulți patroni din diferite domenii cu care noi avem legătură prin prisma activității de comerț pe care o facem sunt nevoiți să-și închidă afacerile pentru simplul fapt că oamenii nu mai pot, nu mai rezistă. De asemenea, nu există muncă cali cată deoarece e foarte greu să plătești bine un om în condițiile în care statul îți ia undeva la peste 60% din pro t”, declară Anișoara Maria Ioan.

Mergem într-o direcție greșită

Direcția spre care România se îndreaptă nu pare să e una favorabilă mediului de afaceri autohton, este de părere administratorul Ramina SRL.

92 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB

„Dacă micii întreprinzători nu sunt puțin ajutați de guvernanți, va foarte greu. E nevoie de legi bene ce, stabile, clare, pentru că legile se schimbă și de la o lună la alta și toată lumea e bulversată. Începând de la patron, contabil, toată lumea nu știe ce și cum va luna viitoare. Ca atare, nu cred că ne îndreptăm spre o direcție bună, dovadă că foarte mulți patroni care și-au închis afacerile pleacă în străinătate ca simpli muncitori. Vin acasă și spun că au un loc decent de muncă, mult mai bine plătit ca în România, fără bătăi de cap. În România, un patron nu doar că administrează o rmă, muncește mult mai mult decât dacă ar un simplu muncitor. Acesta din urmă merge acasă după program și pune capul pe pernă liniștit dacă are un salariu cât de cât decent. În schimb, un patron e pur și simplu ros, măcinat de toate problemele care intervin în ecare zi, probleme care în mod normal nu ar trebui să existe, cu un guvern ok, cu cu niște legi bine stabilite, cu o direcție clară, o direcție care să e pe perioadă îndelungată, nu de la o zi la alta”, spune aceasta. Anișoara Maria Ioan consideră că, totodată, pandemia și războiul din Ucraina au accentuat instabilitatea. “Nu în ultimul rând creșterea prețurilor la utilități, aspect care cred că-i omoară pe 80% dintre cei care au o afacere. Sunt foarte mulți factori care in uențează această instabilitate, care, din păcate, nu aduce vreun bene ciu nici oamenilor de afaceri, dar nici țării. Dacă guvernanții noștri s-ar îndrepta un pic mai mult spre oameni de afaceri mai mici, cred că altfel am putea și noi să lucrăm, mult mai bine, și ce e foarte important, mult mai sigur. Mulți dintre colaboratorii mei spun că nu-și închid afacerea pentru că nu știu pe ce cale să apuce sau pentru că au datorii la bănci sau din varii motive bine întemeiate. Mereu aud că ”ne-am săturat de tot ceea ce se întâmplă”, ceea ce nu e chiar în regulă”, spune Anișoara Maria Ioan. Motivația de a merge înainte și sinceritatea în relația cu clienții au fost elementele esențiale care au făcut ca Ramina SRL să răzbată cu succes prin tumultuoasele vremuri ale ultimelor două decenii. „Fac comerț de foarte mulți ani, de prin 1978 și chiar nu știu să fac altceva decât afaceri. Îmi place ce fac și până la urmă, trebuie să recunosc că această activitate mi-a adus și satisfacții. La o anumită vârstă, după ce ai trecut de 60 de ani, motivația de a merge înainte este dată de plăcerea pentru ceea ce faci. Nu e de lepădat și partea nanciară și multe altele care îți aduc satisfacție în ceea ce faci. La toate acestea se adaugă și sinceritatea, în special în relația cu clienții. Este un aspect esențial, poate cel mai important aspect. Am o legătură permanentă, în special cu clienții

cei mari, dar și cu cei mici. Sunt mereu printre ei, pe 80% dintre ei îi cunosc personal, le știu problemele, astfel îi pot înțelege. La fel și în ce privește fermierii care ne sunt clienți, le cunosc ofurile, știu ce greutăți au, aspect care într-o relație cu un client contează. Sunt alături de ei pentru că văd cât muncesc de mult, muncă care de multe ori nu le este recunoscută la adevărata valoare, mai ales în condițiile în care, din lipsa forței de muncă, e implicată familia. Este important să ai o relație sinceră și deschisă cu ei. În ce mă privește, îi anunț despre creșterea de prețuri sau le ofer câte un sfat în ce privește achiziția unui produs, dacă e rentabilă sau nu. Este un mare atu acest lucru, că pot vorbi deschis și sincer cu clienții”, spune Anișoara Maria Ioan.

2023, an aniversar, 20 de ani de activitate

O întrebăm pe interlocutoarea noastră dacă a făcut un bilanț al celor 20 de ani de activitate. „Nu am făcut un bilanț. Ca în orice business există nemulțumiri, dar dacă le pui în balanță cu mulțumirile, acestea din urmă sunt cu siguranță mai mari și mai multe. În urmă cu ceva ani aveam în plan să ne extindem, să cumpărăm un spațiu nou unde să ne desfășurăm activitatea, dar văzând ce se întâmplă pe piață am renunțat. Dacă piața își revine, dacă guvernanții noștri își apleacă un pic interesul către oamenii de afaceri, nu am absolut nicio problemă în a mă extinde. Până la urmă interesul nostru este să venim în sprijinul oamenilor cu niște spații mai centrale, mai moderne, cu același profesionalism și promptitudine de care am dat dovadă în cei aproape 20 de ani de activitate. Pot spune că sunt un pic mai reținută, foarte tipicară conform zodiei mele. Așa sunt Fecioarele. Dacă nu ești atent, în România este foarte ușor să cazi pe pentru că tentațiile sunt mari. Avem o regulă foarte clară vizavi de bănci, suntem extrem de reținuți vizavi de credite, doar cât a fost necesar. Totodată am fost foarte atenți și la furnizori. Aplicăm o regulă, nu dăm și nu luăm pe datorie, și atunci putem spune că am dormit un pic mai bine decât alții noaptea. De multe ori ne-am gândit că puteam să ne extindem. Am avut inclusiv propuneri de colaborare de la rme mari și serioase, dar am fost reținuți și am zis, conform bunicilor mei de pe câmpie, nu te întinde mai mult decât îți este plapuma. Se vede treaba că a fost bună această povață”, conchide Anișoara Maria Ioan.

93 AGRO TB

MegaMarket Coniflor, plus valoare cumpărăturilor pe Valea Gurghiului

La poalele munților Gurghiu pornea la drum în 1994 o afacere de familie, SC Coni or SRL din Gurghiu, cu un mic magazin sătesc, cu doar câțiva clienți zonali, urmând ca doi ani mai târziu să pună bazele fabricii de preparate din carne și a abatorului pentru sacri carea porcinelor și bovinelor. Startul a fost dat grație fondurilor obținute prin Fundația FAER, după care a urmat tehnologizarea făcută din fonduri europene și resurse proprii.

Un alt pas important în dezvoltarea afacerii condusă de Nicu Costea a fost adaptarea la cerințele cele mai exigente ale pieței, atât prin produse Premium, cât și prin ridicarea standardelor în ce privește spațiile de vânzare, lucru certi cat în 2021 prin deschiderea unui market propriu în municipiul Reghin. Al treilea moment important în istoria brandului Coni or îl reprezintă deschiderea în luna octombrie a acestui an a celui mai mare supermarket existent pe Valea Gurghiului, MegaMarket Coni or, situat în Gurghiu, Str. Petru Maior, nr. 15. Investiția realizată în cadrul SC Coni or Megamarket SRL aduce mai aproape de locuitorii Văii Gurghiului produse proaspete, de calitate.

„MegaMarket Coni or vine în ajutorul clienților cu o gamă bogată și diversă de produse proaspete, atât marca proprie de produse și preparate din carne Coni or, cât și alte produse destinate consumului zilnic și nu numai. La noi găsesc zilnic

orice au nevoie: carne, lactate şi brânzeturi, legume şi fructe, produse de igienă și de curățenie, băuturi, produse din pâine, patiserie și prăjituri delicioase. De peste 27 de ani suntem în slujba clienților noștri, iar prin această nouă investiție ne dorim să venim în ajutorul lor oricând au nevoie. Conceptul MegaMarket aduce plus valoare cumpărăturilor clienților și face ca experiența la cumpărături să e una la standarde ridicate, chiar la ei acasă, în Gurghiu. Ne străduim zi de zi ca, pe lângă coșul plin cu produse, clienții să plece acasă și cu un zâmbet și o vorbă bună!”, a rmă inimoasa echipă Coni or care vă așteaptă la supermarketul din Gurghiu de luni până sâmbătă între orele 07:00-21:00, respectiv 08:0021:00 în ziua de duminică.

Oferta de produse va îmbogățită în cursul anului viitor, odată cu deschiderea spațiului de la etaj destinat mărfurilor de larg consum.

94 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB

Miklos Gyula, pasiune mare pentru culturi mici

Ne-a primit la ferma domniei sale din Bălăușeri, prilej să ne povestească despre cei 45 de ani de când activează în domeniul agricol. A știut din clasa a X-a că își dorește să e agronom, inspirat ind de unchiul său Joska bácsi. A absolvit astfel Facultatea de Agronomie în 1977 la Cluj și s-a instalat în 16 octombrie 1977, la Bălăușeri, la CAP-ul de peste cele trei sate ale comunei – Agrișteu, Bălăușeri și Filitelnic – care avea arondată o suprafață de 900 de hectare teren arabil. Și-a început ucenicia pe lângă inginerul-șef Mátyás Bela, care s-a îmbolnăvit în primăvara lui 1980 și automat a fost pus în locul domniei sale pentru a coordona întreaga activitatea agricolă. “Pot spune acum, la atâția ani distanță, că facultatea mi-a dat cultura generală, dar meserie am învățat de la oamenii cu care am lucrat. Cu ambiție, cu ajutor din partea celor din jur care activau în acest domeniu, am reușit să mă descurc. Astfel, în foarte scurt timp am devenit fruntaș în ce privește producțiile agricole”, spune ing. Miklos Gyula.

De la privatizare la restart

Perioada de început a anilor 90 a adus schimbări în ce privește parcursul său profesional, de la privatizări până la apariția Fitoserv în 2006. „În octombrie 1993, s-a ivit posibilitatea unei forme de privatizare prin vânzarea de active. Astfel, trei persoane am privatizat această locație unde sunt și în prezent. Era perioada în care oamenii au primit înapoi pământul și aveau această ambiție să-și lucreze terenul, motiv pentru care am mers mai mult pe partea de prestări servicii. La acea vreme am avut doar vreo 20 de hectare în cultură, dar lumea încet, încet a început să mai cedeze din teren, în special după 1994. Așa se face că am urcat cu suprafața undeva la peste 270 de hectare la ferma privatizată în 1993”, a rmă ing. Miklos Gyula. Anul 1997 avea să aducă închiderea activității agricole. Din cauza unor inundații foarte puternice, nu au avut producție și nu au putut să achite creditele bancare. Au vândut două din cele cinci tractoare, însă nu a fost su cient și, până la urmă, au închis rma. Miklos Gyula s-a orientat atunci spre domeniul tosanitar, însă oamenii îl rugau să le preia terenurile. „Am decis să repornesc activitatea sub forma unei Întreprinderi Individuale. Mi-a fost alături un om care m-a ajutat foarte mult, Janos Truța, un fost tractorist din Agrișteu, alături de care am lucrat până în 2006. Suprafața cultivată a crescut foarte mult, motiv pentru care a trebuit să angajez un om. Astfel, din Întreprindere Individuală

ne-am transformat în SRL. Așa a apărut Fitoserv SRL”, ne spune Miklos Gyula.

Diversitatea culturilor

În prezent, Miklos Gyula cultivă o suprafață agricolă de 110 hectare, cu o multitudine de culturi, 17 la număr, diversitatea ind una din plăcerile agronomului din Bălăușeri. „În momentul de față mă axez pe culturile clasice de toamnă, respectiv orz, triticale, grâu și rapiță. În ce privește culturile de primăvară, soia este cea mai importantă cultură, foarte puțin porumb, undeva la 2 hectare, la care se adaugă cultura de sfeclă. În primăvară mai cultiv grâu de primăvară, ovăz. Cultiv totul doar pentru sămânță, mai puțin la soia pe care o vând atât sub formă de sâmânță, cât și ca produs nit. Sunt 17 culturi pe care merg, începând cu păioase, continuând apoi cu meiul, glanțul, armurariul și terminând cu mazărea și sfecla pe care o cultiv pe o suprafață de 12 hectare”, explică Miklos Gyula. Dacă vă întrebați de unde are Miki bácsi pasiunea pentru culturi neconveționale, răspunsul este undeva în trecut, prin anii 80, când stătea de vorbă cu directorul Direcției Agricole de atunci, Teodor Ardelean. „Mi-a propus printre altele să cultiv mei. I-am urmat sfatul, iar după schimbarea sistemului am rămas cu această cultură pe care o aprofundez și în ziua de azi. Crescătorii de păsări ornamentale, păsărarii cum îi numesc eu, veneau și cereau alte și alte culturi, motiv pentru care mi-am diversi cat culturile. Deși am încercat mai multe, în prezent am rămas cu doar trei, patru culturi. Ca producție, vând undeva la 40-50 de tone de mei pe an, 5-6 tone de glanț, 20 de tone de mazăre, atât cea de toamnă, cât și cea de primăvară”, ne-a mai spus Miklos Gyula.

95 AGRO TB
Întâlnim, în dese rânduri, oameni devotați pasiunii lor, oameni peste care timpul nu doar că a trecut cu folos, dar nu a știrbit deloc patosul dobândit pentru munca de zi cu zi. Un exemplu grăitor în acest sens este inginerul agronom Miklos Gyula, administratorul Fitoserv SRL din comuna mureșeană Bălăușeri, cunoscut atât pentru pasiunea pentru viticultură, ind membru de bază în cadrul Ordinului Cavalerilor Vinului Târnava Mică-Târnave-Kokeltal, cât și pentru munca câmpului, mai exact pentru cerealele mai puțin convenționale – mei, glanț, armurariu.

Tomate de România premiate la Bruxelles

Festivalul tomatelor din Bruxelles de la nalul lunii august 2022 a consemnat un câştigător al locului al II-lea din România. Florin Bidasca a reuşit performanţa anul acesta la prima sa participare într-un concurs de mare anvergură, cu o varietate de roşie cherry.

Leuștean au trimis soiuri de tomate în standul României, dar nu au fost prezenți la cea de-a opta ediție a Brussels Tomato Festival, organizată în spaţiul pus la dispoziţie de La Ferme Nos Pilifs. Românii au amenajat acolo al doilea stand ca mărime, prezentând peste 200 de varietăţi cultivate tradiţional în România, precum şi multe altele cu circulaţie internaţională. Dincolo de ceea ce le-au oferit organizatorii – prezentarea a 1400-1500 de soiuri, sfaturi privind recoltarea seminţelor, informaţii, sfaturi și trucuri, degustări de produse artizanale și bio, standuri informative despre eco-responsabilitate, posibilitatea de vizitare a fermei şi altele – românii noştri s-au întors cu un loc II, obţinut de Florin Bidasca şi Anamaria Balmus cu roşiile cherry din soiul Brad's Atomic Grape, cultivate în satul General Scărişoreanu, judeţul Constanţa. Roşiile premiate sunt cherry mari, alungite, grupate în ciorchine, iar din punct de vedere cromatic surprinzătoare, cu dungi mov lavandă și violet, care se transformă apoi în verde oliv, roșu și maro albăstrui când sunt complet coapte. Nici aroma nu e mai prejos, cultivatorii declară că e vorba chiar de un atac total asupra simțurilor. Fructele cu o pulpă verde cu roşu, extrem de dulci se țin bine pe viță, ceea ce l-a ajutat pe Florin Bidasca în transportarea roşiilor la festival în bune condiţii.

De la Constanța în Cataluna și înapoi

Povestea lui Florin Bidasca nu este una nouă. A plecat, ca mulţi alţii, să muncească acolo unde roadele eforturilor se puteau aduna. A ales Spania şi pentru mulţi ani a lucrat acolo, cu două locuri de muncă, aşa cum fac mulţi români. Criza l-a determinat să părăsească Spania şi să caute o proprietate în ţară, unde să pună în practică toate ideile

care îi stăpâniseră visul. Desigur, dacă cineva i-ar spus cu zece ani înainte că va avea o fermă ecologică şi că va creşte păsări, că va cultiva legume în trei solarii, pe o suprafaţă de 420 m.p. într-un sat din Constanţa, ar râs ca de o glumă bună. Este şi el un orăşean care a ales agricultura, unul din frumoşii nebuni ai micilor sate, care s-a repro lat după 40 de ani şi a ajuns să îmbrăţişeze cu bucurie viaţa la fermă. A plantat în su etul său dragostea pentru legumicultură bunica sa, grădinăreasă pricepută şi şefă de C.A.P. Contaminat de soarele iberic şi agricultura de acolo, a ajuns să cultive, odată ajuns în Dobrogea erbinte, de la ceapă şi usturoi, la anghinare şi sparanghel, însă reginele fermei sunt tomatele. Nu mai puţin de 350 de soiuri au rodit sub mîinile sale, iar anul acesta a cultivat 150 de varietăţi, însă doar 78 dintre ele au întrunit caracteristicile necesare pentru a transportate cale de peste 2.500 km pentru festival. Ne-a mărturisit că, la început, cultiva câteva soiuri tradiţionale pentru România, dar a întâlnit-o pe Luminiţa Pujade la un eveniment şi toată frumoasa nebunie a cultivării tomatelor în cât mai multe şi variate forme şi culori i-a adus multe satisfacţii. E adevărat că cele mai multe materiale necesare în fermă sunt produse în străinătate, că e nevoie de multă atenţie, de lucrări speci ce, atenţie la ecare soi în parte, mai ales că e vorba de culturi Eco. Aerul salin dobrogean aduce un plus de aromă, spune el, dar vântul, lipsa precipitaţiilor în sezonul estival determină luarea unor măsuri speci ce, care cresc costurile de producţie. Anul acesta Florin Bidasca a produs peste 800 de răsaduri pentru a le planta în solariile sale. Achiziţionarea unor soiuri noi, materialele, lucrările ridică adesea costurile de producţie efective la 6 lei/răsad. Dacă mai luăm în considerare producţia limitată a acestor soiuri preţioase la 1-1,5 kg. la o plantă, vom înţelege de ce tomatele cu un gust superior, culori şi forme speciale sunt foarte apreciate în lume şi considerate nişte delicatese, care ajung uneori şi la 25 euro/kg. Păcat doar că românii au cheltuieli de producţie similare cu ale francezilor, spre exemplu, dar nu au parte nici de încasările acestora, nici de subvenţiile acordate culturilor preţioase, care fac mândria oricărei agriculturi care se respectă. Oricum, Florin Bidasca spune că experienţa de la festival a fost uimitoare, una care a meritat tot efortul.

96 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB
Echipa prezentă la Bruxelles a fost formată din Luminița Poujade, Ana și Neculai Gheorghiu, Anca Ursu, Silviu Fogoros, Florin Bidasca, Anamaria Balmuș. George Cartis, Vali Cucu și Ionela
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.