Cine este iPlant.Today și ce vă recomandă să conduceți această Asociație?
În primul rând aș dori să vă mulțumesc pentru invitație și oportunitate!
Am lucrat mulți ani într-o multinațională germană și o bună parte din timp eram la volan. Ani la rând vedeam zi și noapte zeci de camioane încărcate cu lemn, în zone le muntoase. Mereu mi-am pus întrebarea de unde atâ ta lemn tăiat? Evident mi-au atras atenția numeroasele semnale din media: reportaje și investigații referitoare la defrișările ilegale. Am realizat că problema nu este nu mai la cei care taie necontrolat și, evident, nu merită sămi consum energiile cu investigații sau proteste pentru a schimba legile.
Astfel, începând cu 2012 am început să plantez în comuna Vârfu Câmpului, Botoșani. De-a lungul timpului am testat diverse modalități de a planta, peste 40 de specii, inclusiv teste pentru a determina timpul optim de irigare vara. Am conștientizat că pasiunea de weekend se transformă într-o misiune personală și așa am decis să dedic mai mult timp acestui proiect. Deoarece la acel moment nu eram pregătit să susțin nanciar această misiune, am plecat în Dubai.
Când ați decis să în ințați Asociația? Ce ați realizat până acum?
După aproape 9 ani de vânzări în imobiliare în UAE simțeam că toate clădirile și construcțiile în general mă presează, mă sufocă. Aveam nevoie să respir aer curat și trebuia să-mi duc la capăt misiunea, care, vă spun sincer, mă măcina aproape zilnic.
Astfel, am în ințat Asociația în februarie 2021, după liniștea impusă în perioada Covid, iar din martie 2022 m-am mutat de nitiv în țară, la Sebeș.
În ecare primăvară avem campanii de ecologizare și co lectare deșeuri – activități pe care încercăm să le multi plicăm. Din fericire, în zona Sebeș, autoritățile locale se implică des în astfel de proiecte și le mulțumim pe această cale.
Referitor la păduri, până în prezent avem 3 plantații: două la Botoșani și una la Sebeș - Alba. Echipa noastră este for mată din 7 membri și mereu avem nevoie de voluntari.
Interesant cum pasiunea v-a adus de la Dubai tocmai la Sebeș... Cum v-ați adaptat? Și, nu mă pot abține, de ce Sebeș? M-am născut la Alba Iulia și mereu am simțit că îmi iau putere și energie în zona asta. Re-adaptarea a venit resc, eram pregătit mental pentru provocările de la noi din țară. Însă oamenii sunt reticenți, nu înțeleg de ce facem asta și, nu de puține ori, judecă sau ne testează valorile/direcția. Omul anului 2022 este prins între necesitatea de a face bani și conștientizarea problemelor climatice, de care ine vitabil se lovește din ce în ce mai des. Pe de altă parte sunt plăcut surprins să descopăr persoane
Ne bucurăm să vă facem cunoștință în acest interviu cu Asociația iPlant.Today și valorile pe care le promovează în rândul tinerilor și celor mai în vârstă, deopotrivă. Stăm de vorbă cu Florin Ungureanu – președinte al Asociației iPlant.Today din Sebeș.
de diverse vârste care înțeleg importanța acțiunilor noas tre. Recent, cineva ne-a abordat pe Facebook cu un mesaj simplu: “vreau sa plantez, am teren disponibil la Suceava, cum facem să-l plantăm?”
La fel de surprins am fost în primăvară, când un domn de 82 de ani a dorit să vină să planteze.
Sunt destule asociații de mediu și evenimente cu plan tat și împăduriri. Cu ce veniți nou pe această “piață”? Dacă, în 2008, WWF adăuga UAE în topul țărilor cu cea mai rea amprentă ecologică per persoană, Emiratele au reușit în mai puțin de 15 ani să devină una din țările cu cea mai explozivă înverzire, prin parcuri și plantații monocul tură, inclusiv prin intermediul proiectelor imobiliare și comunităților – vezi proiectul Sustainable City. Experiența din Dubai mi-a arătat cum se poate face re staurarea habitatului în condiții climaterice vitrege. În momentul în care vezi cum se chinuie un popor să aducă apa în deșert, cum este irigat ecare copac, cum încearcă efectiv pe piatră seacă să pună diverse plante sau copaci, atunci noi ce scuze să mai găsim?
Asociația iPlant.Today controlează terenurile pe care le plantează. Ori avem terenuri achiziționate, ori le concesi onăm pe minim 25 de ani. Dorim să le oferim posibilitatea partenerilor noștri să analizeze în timp munca noastră și, cel mai important, nici un copac nu este tăiat, chiar după ce atinge starea de masiv.
Cu ajutorul inginerului silvic, dl. Sorin Schiop, adaptăm ecare campanie de împădurire în funcție de tipul de sol, altitudine și neapărat creăm păduri mixte (foioase și co nifere). Merită de menționat că pe timpul verilor udăm minim săptămânal toți copacii, pentru a ne asigura de creșterea lor. Am avut ani în care, deși am respectat la liniuță toate procedurile de plantat, seceta ne-a distrus în proporție de 30-40% puieții.
În prezent lucrăm la o tehnologie de împădurit care să ne permită să creștem rata de supraviețuire a puietului spre 95-97%. Cum este de nitivată, vă anunțăm cu siguranță!
Sună bine! Ce alte planuri aveți pe viitor?
Pentru acest an, intenționăm să de nitivăm proiectele în cepute și dorim să creștem echipa.
Începând de la anul vrem să de nitivăm tehnologia de plantat și să avem terenuri împădurite în sudul României.
Consider o provocare să avem un teren comasat de 15-20 hectare, deșerti cat, pe care să-l redăm comunităților lo cale sub forma de pădure.
În curând vom avea un prim proiect la Suceava și un pro iect major în zona Petrești-Alba în primăvară.
Vă rugăm să transmiteți un gând cititorilor noștri și cum se pot implica în proiectele voastre?
Dragă cititor, mulțumim că ai avut răbdarea să citești aceste rânduri și că ești interesat de protejarea mediului. Presupun că îți imaginezi o lume mai bună, mai curată, mai verde.
Dacă simți ca și noi că natura trebuie să e ajutată, te poți implica e ca voluntar în campaniile noastre, e nanciar intrând pe www.iplant.today, e ajutându-ne să găsim te renuri degradate – peste 5-10 hectare, comasate.
Am dori să pro tăm de ocazie și să le mulțumim partenerilor noștri din acest an: fabrica Mercedes din Sebeș, Restaurantul D.O.R. din Bran, ferma-de-brazi.ro, dlui Marius Bogdan Pislariu – #mydubaiadviser și Transylvania College din Cluj.
În 2018, atunci când România celebra 100 de ani de la Marea Unire, Tășuleasa Social, organizația originară din județul Bistrița-Năsăud, păstorită de frații Alin și Tiberiu Ușeriu și de Anna Szekely, lansa proiectul Via Transilvanica –drumul care unește. În 2022, când ani versăm 100 de la ani de la încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în Cetatea Alba Carolina, proiectul a devenit o realitate de 1.400 km, o cale care unește Putna de Drobeta-Turnu Severin și trece prin 10 județe. Cu punc tul nal tot la Alba Iulia.
Cred că nici Alin Ușeriu, creierul Tășuleasa Social și al acestui proiect, nu a crezut la început că Via Transilvanica va marcată, construită, amenaja tă în mai puțin de jumătate de dece niu. Dar uite că un proiect care unește România poate uni oamenii. Și compa niile, în spatele cărora stau tot oameni. Și administrațiile publice locale, care sunt reprezentate tot de oameni.
Întoarsă acasă, mi-s târgumureșeancă, am recitit interviul lui Alin Ușeriu pe care ni l-a acordat în primăvara lui 2019 și care, publicat în ediția specială a revistei din mai, a făcut turul cancelariilor euro pene, a redacțiilor de multe nații prezen te la Sibiu pentru Summitul informal al șe lor de stat și de guverne și a ajuns pe birourile și în casele multor români.
Privind în urmă, îmi dau seama însă că Alin Ușeriu intuia atunci impactul incredibil pe care acest proiect, unul pozitiv, care construia și care ne unea, îl va avea.
“Ce e șocant cu Via Transilvanica e că am reușit, într-un timp colosal de scurt, să adunăm o sumă enormă. Niciodată nu am pățit așa ceva. Avem acum cam 400 de mii de euro destinați următo rilor 400 de km de drum. Într-adevăr cred că proiectul acesta a atins nu una, ci mai multe coarde sensibile. E o sur priză”, spunea, în 2019, Alin Ușeriu. Dacă vă întrebați de ce a avut atâta suc ces proiectul Via Transilvanica, vă ofer
un răspuns pe care același inițiator ni l-a dat la acel moment.
“E neobișnuit să apară deodată ceva pozitiv, de anvergură națională, ca o invitație publică de a deveni parte din ceva care se construiește din mers. Societatea noastră nu poate trăi mereu în negativ, cred eu. Via Transilvanica vrăjește oameni indcă are o aură pozi tivă, nu mai e despre săraci, ci e despre noi toți, e o poveste luminoasă, nonagresivă”, spunea Alin Ușeriu.
Cred că aici e răspunsul, proiectul a vrăjit, ne-a dat un scop, ne-a arătat o cale, ne-a sugerat că putem redescoperi România, cu oamenii săi, călătorind. Și ne-a mai arătat ceva: că putem aduce la lumină, scoate din uitare comunități care nu se a ă la șosea. Și se pot dezvol ta, pentru că Via va aduce oameni care vor avea nevoie de găzduire, de masă, de un cuvânt de încurajare, pe lângă un pat și merinde, ca să meargă până la capăt, de o amintire-suvenir, de un cizmar și de multe altele care se pot ivi într-o că lătorie de 1.400 km.
Iar, pentru viitor, Via Transilvanica poate unită cu alte și cu alte Vii care să străbată România de la Est la Vest, de la Nord-Vest la Sud-Est până vom avea o rețea de drumuri pentru drumeție. Și nu știu de ce proiectele acestea, pornite din sânul civil al societății noastre, le văd mai repede realizate decât rețeaua noastră de autostrăzi.
Până atunci însă, oamenii au o cale prin care să reînvețe să iubească România și să descopere că ospitalitatea tuturor et niilor pe care le vor întâlni pe cei 1.400 km este reală, palpabilă și sinceră. Au o cale pe care să o respecte vizitândo, îngrijind-o și dându-i plusvaloare. Iubind-o că e mult su et pus acolo. Am auzit-o în atâtea povești pe care le-am ascultat de la inițiatori până la sponsori, drumeți și cei care au scris despre Via. Viață lungă, vie Via Transilvanica!
Ligia Voro (0740-686.015)
ligia.voro@transilvaniabusiness.ro
Ionuţ Oprea (0721-197.559)
ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor
Alex Toth (0757-036.968)
alex.toth@transilvaniabusiness.ro
Irina Papuc, Arina Toth, Dan Birta, Călin Poenaru, Alice Valeria Micu, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro
DTP:
Răzvan Matei - IQ-Design
office@iq-design.ro
Nicolae Pop (0740-115.167)
nicu.pop@transilvaniabusiness.ro
Ionel Albu (0756-641.581)
ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0756-265.547) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219)
florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849)
marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Miruna Vitcu (0756-034.333)
office@huntersolutions.ro Timiș
Ioan Sandor (0745-252.788)
ioan.sandor@transilvaniabusiness.ro Mureș, Arad, Hunedoara, Covasna Gruiță Ienășoiu (0744-552.345) ienasoiu@yahoo.com Satu Mare
Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş
Sponsorship & business developer Ioana Dogaru (+40 722 778 994) idogaru@transilvaniabusiness.ro
Responsabili abonamente: Violeta Sandor (0740-894.806), violeta.sandor@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759.022.324) abonamente@transilvaniabusiness.ro Tra c manager: Emo Veres
Contabilitate: SC Contfin SRL
Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRL ISSN 2068-5424
Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613
Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară. Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085
Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română.
Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top Agenții partenere Hunter Solutions Timișoara www.huntersolutions.ro
TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb
Revistă economică distribuită naţional
Tobias Matter este directorul Centrului de Inginerie Bosch din Cluj începând cu octombrie 2021. Centrul de Inginerie este parte integrantă a Grupului Bosch în România și contribuie la dezvoltarea de produse, servicii și soluții inovatoare AIoT, excelente pentru mobilitatea automatizată, conectată și electrică în rețeaua internațională de inginerie Bosch. Tobias conduce organizația în această perioadă de transformare ghidându-se după două valori de bază: încrederea și deschiderea. Un susținător al leadership-ului pozitiv, el consideră că o comunicare deschisă, corectitudinea și colaborarea bazată pe încredere sunt principiile-cheie ale unui leadership de succes. Vasta sa experiență în managementul proiectelor, consultanță în domeniul calității și managementul afacerilor garantează succesul activităților de dezvoltare curente și viitoare la Centrul de Inginerie din Cluj. Recent, am avut plăcerea să discut cu Tobias despre provocările actuale și strategiile de afaceri viitoare. Am descoperit un lider care inspiră și o companie care stabilește tendințe cu mare impact asupra societății noastre.
Conduceți Centrul de Inginerie Bosch din Cluj de aproximativ un an. Cum vedeți rolul dvs. astăzi în organizație și ce impresii aveți despre Cluj? Permiteți-mi să încep prin a puncta creșterea organiza țională impresionantă și dezvoltarea compe tențelor care au avut loc în ultimii nouă ani aici, la Centrul de Inginerie Bosch din Cluj. Dacă în 2013, atunci când Centrul de Inginerie și-a început activitatea, echipa lo cală era formată dintr-o mână de oameni care acope reau doar câteva domenii, astăzi suntem o organizație matură cu peste 1.200 de angajați care lucrează la vi itorul mobilității și au responsabilitate pentru diverse proiecte globale.
Iar lucrurile nu se opresc aici, pentru că procesul de creștere și de consolidare a competențelor continuă. În 2022, de exemplu, avem peste 400 de posturi deschi se în domeniile de inginerie software, hardware și a fiabilității. Suntem într-o permanentă căutare a noilor talente care să se alăture echipei noastre și să contribuie la proiectele viitoare, în domeniile mobilității automa tizate, conectate sau electrice. O provocare constantă pentru noi este să găsim oamenii potriviți. Întrucât sun tem responsabili pentru propriile noastre produse, iar standardele de calitate sunt foarte înalte, avem nevoie de oameni care să ne ajute să finalizăm cu succes pro iecte complexe și solicitante din punct de vedere tehnic. În vremurile volatile de astăzi, îmi văd rolul de lider al acestei organizații în primul rând ca un ghid pentru alți lideri și colegi, astfel încât să putem construi împreună o afacere de succes și durabilă.
Impresiile mele despre Cluj sunt extrem de pozitive: îl resimt ca pe un adevărat oraș european, atât în ceea ce
privește mediul de afaceri, cât și standardele de viață. Sunt impresionat de numărul de companii IT și de afa ceri internaționale pe care Clujul le găzduiește, precum și de calitatea serviciilor pe care orașul le oferă în multe zone. Am remarcat faptul că multe companii fac outso urcing în România și, în acest context, sunt cu atât mai mândru că noi, cei de la Bosch, lucrăm la propriile pro duse. Cred că acest lucru reprezintă o diferență reală în piață. Personal, îmi place foarte mult să trăiesc în acest oraș vibrant. Împreună cu soția mea, creștem aici două fete și un băiat, iar ca familie ne simțim ca acasă.
Care sunt domeniile de activitate strategice pentru Centrul de Inginerie Bosch din Cluj? Care este rolul Centrului în rețeaua globală de dezvoltare Bosch? Cele trei mari domenii de activitate pentru Centrul de Inginerie Bosch din Cluj sunt mobilitatea automatiza tă, electrică și conectată. Cu sistemele sale de asistență pentru șofer și tehnologia de senzori de ultimă oră (video, radar, ultrasunete și Lidar), Bosch este lider în domeniul mobilității automatizate . Pe de o parte, cu scopul de a face conducerea mai sigură și mai relaxa tă, dezvoltă soluții pentru vehiculele personale, cu ac cent pe asistența șoferului și pe sistemele automatizate (nivelul SAE 1 până la 3). Pe de altă parte, lucrăm și la soluții pentru niveluri superioare de automatizare, de dicate flotelor de vehicule și modelelor noi de operare. De exemplu, Bosch a dezvoltat deja parcarea automată cu valet, prima funcție de conducere pregătită pentru producție care nu necesită șofer.
Un alt domeniu este mobilitatea electrică . Vehiculele electrice cu baterie devin din ce în ce mai populare. Potențialul de inovație Bosch în conducerea electrică
este de neegalat, de la biciclete electrice la mașini de construcții. Mai mult, celulele de combustibil au un potențial extraordinar de a defini viitorul mobilității: performanța lor este impresionantă în special pe distanțe lungi. Utilizarea hidrogenului din surse rege nerabile face transportul neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Al treilea domeniu este mobilitatea conectată . Aici, scopul este de a conecta fără probleme utilizatorii, ve hiculele și serviciile prin intermediul internetului. În acest fel, șoferii se bucură de o experiență fascinantă și, în cele din urmă, condusul devine mai distractiv. De aceea, Bosch conectează sistemele și serviciile din inte riorul și din exteriorul vehiculelor, transformându-le în soluții de mobilitate inteligente. Conectăm componen tele și subsistemele vehiculului pentru a forma sisteme complete de gestionare a energiei, siguranței, securității și informațiilor. Bosch dezvoltă servicii conectate ino vatoare, îmbinând tehnologia vehiculelor, conexiunea la internet și o experiență largă de servicii, care include date generate de vehicul.
În ceea ce privește rolul Centrului de Inginerie din Cluj în rețeaua globală de dezvoltare Bosch, aș spune că avem o poziție unică. Datorită capabilităților noastre de ingine rie software, hardware, mecanică și de abilitate, oferim o abordare end-to-end a dezvoltării produselor, care adu ce valoare adăugată rețelei globale. Un alt element impor tant care contribuie la poziția noastră este acela că facem parte, împreună cu centrele de inginerie din Budapesta și So a, din Rețeaua de Centre de Inginerie Bosch din Europa Centrală și de Est. Această calitate de membru ne face un jucător regional puternic în cadrul organizației globale. După cum am menționat anterior, de-a lungul celor nouă ani de existență, Centrul de Inginerie din Cluj a reușit să dezvolte relații solide și competențe, iar astăzi este considerat un partener de încredere de multe alte locații Bosch și de către clienți globali.
Să facem o scurtă incursiune în subiectele de creștere și expansiune. La mijlocul anului 2021, ați anunțat construirea celei de-a doua clădiri de birouri în Cluj-Napoca, iar ulterior ați decis să extindeți activitățile de dezvoltare a Centrului de Inginerie Bosch și în București. Ce implică aceste investiții și care sunt planurile dumneavoastră de extindere pe termen lung?
Într-adevăr, în iulie anul trecut, am anunțat oficial în ceperea construcției celei de-a doua clădiri de birouri din centrul orașului Cluj-Napoca. Noua clădire de biro uri cu 10 etaje și o suprafață construită de aproximativ 10.000 de metri pătrați urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului 2023 și îi va găzdui pe colegii noștri din 2024. Investiția totală pentru această clădire este de aproximativ 21 de milioane de euro. Noua clădire va fi conectată cu cea deja existentă, iar capacitatea finală a acestora va fi în jur de 1.400 de locuri.
În paralel cu activitățile locale de construcție aflate în desfășurare, am implementat un model de colaborare hibrid la nivel global. Noul mod de lucru combină be neficiile lucrului de acasă, oferind eficiență și agilitate, cu beneficiile lucrului la birou, unde diversitatea con tribuie la inovare și colaborare. În 2021, acest nou mod de lucru a fost introdus cu succes și în cadrul Centrului de Inginerie Bosch din Cluj. Ne-am adaptat cu succes modului digital de lucru, iar acum conducem în mod eficient echipe hibride în compania noastră.
Noile condiții flexibile de lucru au facilitat lansarea unui proiect pilot: extinderea activităților de dezvolta re în București. Capitala este una dintre cele mai mari surse de candidați seniori cu profile de inginerie și IT din România și acesta este motivul pentru care am decis să începem cu această locație. Această inițiativă pilot include în principal activități de dezvoltare de software pentru soluții și servicii pentru sisteme de servodirecție electrice, sisteme clasice de propulsie, dar și pentru mașini electrice și conectate și domeniile științei da telor și viziunii computerizate. Astăzi, avem deja peste 50 de colegi din zona capitalei care lucrează cu noi în această nouă configurație - cu posibilitatea de a lucra la sediul central Bosch România pentru cei care doresc să vină la birou. Întrucât acest proiect pilot pare deja a fi un succes, alte orașe sunt în prezent evaluate pentru continuarea extinderii activităților noastre de dezvol tare în viitor.
Acum, să aruncăm o privire la un alt subiect inte resant: inovația. Am citit într-un articol recent că Centrul de Inginerie Bosch din Cluj are mai multe programe de sprijinire a proiectelor de inovare. Cum reușește o companie mare precum Bosch să asigure o cultură a inovației – nu este aceasta o caracteristică a startup-urilor mici? Fiind o companie globală cu competențe vaste, este în cultura noastră să integrăm inovația în munca noas tră de zi cu zi. Bosch are un ecosistem de inovare bine dezvoltat, nu doar datorită multor proiecte de cercetare și inovare, ci și datorită programelor de sprijin pentru startup-uri din interiorul companiei. Pe lângă progra mele de finanțare globale pentru startup-uri interne, unde angajații pot aplica cu idei inovatoare din toate locațiile noastre, noi oferim, la Centrul de Inginerie Bosch din Cluj, programe de mentorat și accelerare pentru a sprijini echipele locale. Echipele noastre loca le au succes – mai multe idei au atins poziții de top în clasamentul global al ideilor. Bosch sprijină financiar angajații care au aceste idei grozave.
Scopul nostru este să ne concentrăm local pe idei până în faza de incubare. Programul local de accelerare in titulat 100 Days Journey a început în septembrie 2021. Astăzi avem deja primele prototipuri de produse care sunt dezvoltate de echipele câștigătoare. Mă bucur că sunt unul dintre mentorii din cadrul acestui program local excelent. Alte proiecte locale de sprijinire a cul turii inovației sunt adaptate nevoilor locale și includ sesiuni de coaching și cursuri pentru echipele care participă la programe internaționale de accelerare Bosch, dar și recompense pentru colegii noștri cu cel mai mare număr de invenții. Credem că mentalitatea noastră orientată spre viitor și îndemnul de a avea un impact pozitiv asupra societății prin intermediul teh nologiei ne vor ajuta să dezvoltăm noi soluții pentru un viitor mai bun.
Vorbind despre viitor, să încheiem discuția noastră de astăzi cu o întrebare despre durabilitate. Ultimii doi ani au fost despre provocări generate fie de pandemia de Covid-19, fie de diferiți factori econo mici. Cu toate acestea, ceea ce este și mai grav sunt consecințele schimbărilor climatice. Ce face Bosch pentru a combate schimbările climatice?
Personal, sunt foarte mândru să vă împărtășesc vestea că Bosch este o companie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon în întreaga lume din 2020. Cred că este un rezultat uimitor, dar nu ne oprim aici și con
tinuăm să depunem eforturi în combaterea schimbărilor climatice. Facem acest lucru fie prin îmbunătățirea măsurilor existente – cum ar fi creșterea în continuare a eficienței energetice și reducerea la minimum a utilizării compensațiilor de carbon, fie prin noi soluții și abordări cu ajutorul tehnologiei.
La Bosch, vedem tehnologia ca ind cheia combaterii schimbărilor climatice. Pentru a vă oferi un exemplu în acest sens, continuăm să m pe deplin implicați în economia hidrogenului și investim în soluții, variind de la cazane pregătite pentru hidrogen până la soluții staționare și mobile cu celule de combustibil. Cercetările și progresele
noastre în aceste domenii urmăresc să stimuleze viața sustenabilă, precum și mobilitatea sustenabilă.
Centrul de Inginerie Bosch a fost înființat în 2013 în Cluj ca parte integrantă a rețelei de inginerie globală Bosch. Centrul are birouri în inima orașului Cluj-Napoca, în incinta fabricii Bosch din Jucu și în
București. Conducerea automatizată, mobilitatea elec trică și conectată, Internetul lucrurilor, transformarea digitală, sunt doar câteva exemple din portofoliul cu rent al Centrului de Inginerie Bosch. În prezent, peste 1.200 de angajați în domeniul ingineriei software, hardware și abilitate și specialiști în zona pla ni cărilor de vânzări lucrează în strânsă colaborare cu alte locații Bosch și clienți din întreaga lume. Specialiștii Bosch din cadrul centrului de inginerie lucrea ză la dezvoltarea de software și algoritmi pentru produse
din diverse domenii, cum ar electri carea vehiculelor, sistemul de conducere automatizată sau conectivitatea. Printre proiectele avansate în inginerie hardware și pro iectare mecanică implementate în cadrul companiei se numără realizarea designului PCB pentru unitățile de co mandă ale motorului, ori personalizarea designului meca nic pentru sistemul de direcție sau chiar pentru produse precum eBike-ul. În ceea ce privește ingineria abilității, competențele lor speciale sunt în domeniul evaluării și va lidării coroziunii și umidității.
Conform raportului CBRE, în România 43% din acest tip de depozite sunt închiriate de persoane zice, iar 57% din unitățile de depozitare cu auto-servire sunt închiriate de com panii, ceea ce reprezintă cel mai mare procent din Europa. Astfel, în ceea ce privește închirierea de spații de depozitare de către companii, România este urmată de Polonia (48%), Cehia (45%) și Spania (39%). În același timp, în România chi ria medie pentru spațiile de depozitare de tip self-storage este de 126 de euro pe metru pătrat pe an, a doua cea mai ieftină chirie din Europa după Letonia (96 de euro/mp/an), în timp ce chiria medie în Europa este de 290 de euro/mp/an.
„Self-storage este un produs nou în întreaga Europă, con turându-se anul acesta în țara noastră ca o opțiune va loroasă atunci când este necesar un spațiu de depozitare identi cabil și închiriabil pe termen mediu/scurt rapid și ușor. Fiind o alternativă de depozitare cu numeroase be ne cii atât pentru companii, cât și pentru persoane zice, estimăm că interesul și cererea pentru servicii de self-sto rage vor avea o evoluție spectaculoasă. Evenimentele din ultimii doi ani au avut un impact pozitiv asupra pieței de self-storage și au contribuit din plin la creșterea acesteia și la evoluția dinamică pe care o prognozăm”, spune Daniela Gavril, Head of Research CBRE România.
Piața de auto-depozitare (self-storage) din întreaga Europă a avut un an record în 2021, în condițiile în care volumul total al investițiilor a ajuns la 650 mil. euro, de 3,5 ori mai mult decât în 2020. Mai mult, în ultimii cinci ani, numă rul de locații a crescut cu 70%, însumând peste 5.400 de locații de depozitare, cu aproximativ 11,5 milioane mp de spații închiriabile în toate țările europene. Cu o cotă de piață de aproape 40%, Marea Britanie este lider de piață în ceea ce privește stocul, urmată de Franța și Spania.
Majoritatea operatorilor de pro l au înregistrat o rată de ocupare de peste 85% în Europa, potrivit raportului European Self Storage Industry. Toate țările au raportat o creștere a nivelului de ocupare în timpul pandemiei. În top se a ă Danemarca și Cehia, care au atins un grad de ocupare de 92% ecare, urmate de Elveția (88%) și Belgia (87%). „După cum arată cercetările noastre, operatorii intenționează să crească numărul de locații de self-stora ge, având în vedere extinderea globală a comerțului elec tronic. Astfel, ne așteptăm la o creștere a pieței de selfstorage, inclusiv în România, unde acest serviciu devine din ce în ce mai atractiv”, explică Daniela Gavril, Head of Research CBRE România.
Industria de self-storage este considerată un business eco logic deoarece impactul său asupra mediului este foarte scăzut în comparație cu alte sectoare, datorită numărului limitat de persoane la fața locului și a consumului minim de energie. În plus, operatorii intenționează să reducă consu mul de energie prin punerea în aplicare a unor practici dura bile, cum ar iluminatul cu LED-uri, detectoare infraroșii pasive, ambalaje reciclabile, panouri solare, acoperișuri ver zi și puncte de încărcare a mașinilor electrice.
De peste 17 ani, Zacaria a dezvoltat proiecte rezidențiale și industriale în multiple orașe ale României. În ultimii doi ani, compania a pregătit lansarea pe piață a unor proiecte care continuă direcțiile strategice din anii precedenți, însă își propune să inoveze continuu și să abordeze noi segmente de real estate. Astfel, anul 2022 va reprezenta un reper important în istoria companiei, odată cu demararea lucrărilor la două proiecte din zona de retail și o ce.
Fără îndoială, ultimii doi ani au reprezentat un punct de cotitură atât la nivel de business, cât și la nivel personal pentru foarte mulți dintre noi. Pandemia, lockdown-ul, criza energetică, in ația și întreruperile în lanțurile de supply au in uențat sectorul de real estate și au avut un impact în obiceiurile de consum. Însă orice criză este o oportunitate, iar Zacaria știe cel mai bine acest lucru, începându-și activitatea în România odată cu scăderea economică din 2008. În consecință, compania cu sediul principal la Sibiu a folosit ultimii doi ani pentru a remodela proiectele care urmau să iasă pe piață în scurt timp, identi când nevoile comunităților și implementând cât mai multe elemente bene ce pentru locatari sau chiriași. “Fie că vorbim de scăderea costurilor cu energia prin dotarea clădirilor cu panouri fotovoltaice, e că discutăm despre facilitatea deplasării verzi prin pregătirea parcărilor rezidențiale cu stații de încărcare pentru mașini electrice, este clar că majoritatea clienților vor din ce în ce mai selectivi și dezvoltatorii trebuie să țină cont de nevoile acestora. Pe lângă componentele de sustenabilitate, Zacaria se orientează tot mai mult către proiectele de tip mixed-use, indiferent dacă vorbim de investiții noi sau adaptarea unor proiecte din portofoliul actual. Orașele secundare și chiar și cele terțiare tind să devină din ce în ce mai aglomerate, astfel că strategia de dezvoltare are în vedere pregătirea cât mai multor facilități pentru rezidenți, pentru chiriași și angajații acestora, cu scopul de a evita timpul pierdut în tra c și a limita deplasarea”, argumentează Marius Moga, Sales & Marketing Director al Zacaria.
Având o activitate intensă și multiple proiecte în zona Sibiului de-a lungul timpului, Zacaria a sesizat o nevoie clară de spații moderne de retail pentru zona CisnădieCisnădioara, care să deservească o populație tânără și o creștere accelerată a dezvoltării comunităților de aici. Așadar, încă din 2021 s-a lucrat la realizarea și proiectarea unui concept viu, modern, integrat în arhitectura centrală a orașului și cu o puternică cheie de regenerare urbană. Așa a luat naștere Zacaria Retail Park Cisnădie, un parc de retail ce însumează aproape 9.000 de metri pătrați de spații comerciale moderne, proiectate pentru un mix de chiriași care să propună o varietate de bunuri și servicii pentru care locuitorii orașului momentan se văd nevoiți să se deplaseze la Sibiu. Conceput împreună cu arhitecții de la Triptic Studio, o companie recunoscută pentru proiectele de regenerare urbană, și în colaborare de leasing exclusivă cu CBRE, viitorul parc de retail se a ă în inima orașului Cisnădie și va include atât o sală de evenimente, cât și zone exterioare generoase care vor folosite atât pentru petrecerea timpului liber, cât și pentru organizarea de târguri sezoniere. Mai mult decât atât, în imediata
apropiere va exista un supermarket de 2.500 metri pătrați, întreg perimetrul ind gândit pentru a reprezenta atracția centrală pentru comunitatea urbană și semi-urbană din apropiere.
Componenta de o ce a fost mereu importantă pentru Zacaria, ind însă abordată doar în cadrul proiectelor indus triale dezvoltate de-a lungul timpului în orașele din centrul și vestul țării. Pentru prima dată însă compania demarează lucrările la o clădire de o ce de peste 3.000 de metri pătrați în partea de vest a Sibiului. Situată în incinta unui centru comercial devenit hubul principal pentru mobilier, accesorii pentru casă și decorațiuni din oraș, viitoarea clădire de o ce va nalizată în luna martie a anului 2023 și va conține, de asemenea, multiple elemente cheie de reducere a costu rilor cu utilitățile și cu o componentă importantă de ener gie verde. Așadar, Zacaria Business Center va pregătit încă din start cu panouri fotovoltaice, astfel că viitorii chiriași vor bene cia de costuri reduse la energie și vor avea consumul inclus în service charge. De asemenea, proiectul presupune implementarea unor sisteme de captare și ltrare a apei de ploaie pentru utilizarea acesteia ca apă menajeră. Totodată, în cadrul proiectului vor instalate stații de încărcare pentru mașini electrice, astfel că atât angajații din zona de o ce, cât și vizitatorii centrului comercial vor bene cia de încărcare rapidă pentru mașinile hibrid și full electric.
Zacaria continuă dezvoltarea proiectelor din segmentul rezidențial, acest segment rămânând un element important în portofoliul de business. Peste 300 de apartamente vor puse pe piață între 2022 și 2024 în cadrul a două proiecte, Valletta Park în Sibiu, respectiv Valletta Towers în Craiova. Locațiile au fost selectate pe baza proximității față de elemente cheie, ast fel Valletta Park este construit în vecinătatea viitorului Spital Județean Sibiu, iar Valletta Towers este situat în zona centrală a Craiovei, în imediata apropiere a centrului vechi. Lucrările la Valletta Park au început la nalul anului trecut, urmând ca în noiembrie să e predat primul bloc către pri mii locatari. Finalizarea proiectului este estimată pentru anul următor. Pe de altă parte, Valletta Towers va demarat la nalul anului 2022, după ce compania a obținut autorizația de construcție pentru cele 190 de unități în urmă cu câteva săp tămâni. Proiectul va unul de anvergură, cu subsol pe două
niveluri, nisaje de lux, stații de încărcare pentru mașini elec trice și elemente caracteristice locuințelor de tip smart-home. Mai mult, în faza a doua a proiectului, o clădire istorică a ată în incinta aceluiași proiect urmează să e restaurată și readu să la viață, astfel că locatarii și întreaga comunitate din zonă vor bene ca de multiple spații de servicii și activități. Primele apartamente vor date în folosință în 2024, existând deja un puternic interes din partea comunității pentru acest proiect. Compania are în administrare trei parcuri industriale și alte terenuri disponibile pentru dezvoltări ulterioare. “Industrialul a fost domeniul care ne-a consacrat pe piață și nu vom ieși din acest sector, indcă am avut mereu o relație excelentă cu chiriașii noștri. Suntem însă mai selec tivi cu noile investiții în terenuri și preferăm momentan o abordare de tip build-to-suit pentru noile parcuri indus triale, cel puțin în prima fază a proiectelor. Momentan ne concentrăm puternic pe demararea și livrarea proiectelor rezidențiale și comerciale și căutăm activ noi oportunități de investiții pe aceste segmente de bussiness”, a declarat Marius Moga, Sales&Marketing Director al Zacaria.
Cum ați de ni acum expertiza și rolul JLL România, ce transformări suplimentare au adus ultimii doi ani de recon gurări globale?
Pentru JLL România, ultimii ani au fost puși sub semnul consolidării echipei, diversi cării gamei de servicii pre state și creșterii portofoliului de clienți.
Ne axăm pe atingerea unui grad de exibilitate cât mai mare, vrem să ne adaptăm în permanentă cerințelor dintr-o piață a ată în continuă schimbare. Din acest motiv, în ultimii ani am lansat servicii noi sau abordări noi pentru serviciile deja consacrate, ne-am îmbunătățit cunoșțințele echipei, cooptând totodată oameni cu spe cializări complementare. Practic, ne-am îmbogățit mult gama de servicii, completându-le pe cele clasice, de in termediere a tranzacțiilor de închiriere, vânzare sau de evaluare a imobilelor, cu servicii ce țin de consultanța pură de afaceri, de optimizarea proceselor și a spațiilor alocate, dar și de amenajarea efectivă a spațiilor din clă diri și project management.
Rolul nostru, în calitate de consultanți, este de a contribui la construirea unui viitor mai bun, prin îmbunătățirea tuturor aspectelor ce țin de proprietățile imobiliare și interacțiunea utilizatorilor cu acestea. Credem că acest deziderat poate atins numai prin profesionalism, învățare continuă și inovare. Este ceea ce ne-am propus să facem în România.
Ultimii doi ani au adus numeroase provocări: pande mia, munca în regim hibrid, necesitatea de a scurta sau de a securiza lanțurile logistice, iar acum, mai mult că niciodată, eficienta energetică și în privința con sumului de materiale. Vedem un interes crescut pen tru optimizarea spațiilor din clădiri, pentru oferirea unui climat sigur și stimulant angajaților companiilor, mai ales în cazul spațiilor de birouri, dar nu numai.
Totodată, atât proprietarii de clădiri, cât și chiriașii se uită mult mai atent la eficientizare, au nevoie de mai multe argumente și cifre care să le susțină luarea unei decizii.
Care sunt proiectele principale pentru 2022 și care sunt direcțiile strategice de business pentru 2023? În 2022 am continuat un amplu proces de digitalizare început în 2020, pentru că, mai mult ca niciodată, piața imobiliară are nevoie de date pe cât se poate în timp real,
într-o interfață exibilă, personalizată și intuitivă, pen tru a-și fundamenta deciziile.
Un alt demers început anul acesta este de a ne concen tra pe proiecte complexe în zona industrială și atragerea unor investiții de anvergură, pro tând de necesitatea scurtării lanțurilor logistice la nivel global și de opor tunitatea mutării unor capacități de producție din Asia mai aproape de marile piețe de consum din Europa și America. Credem că și România ar putea atrage investiții importante în următorii ani, având în vedere costurile competitive și apartenența la structurile europene și eu ro-atlantice.
Pe partea de consultanță pentru investiții ne extindem serviciile în zona de strategie și nanțare, dar și pe inter medierea de tranzacții de tip sale and lease back (vânza re și închiriere - atunci când vânzătorul unei proprietăți rămâne în spațiu în calitate de chiriaș al noului proprie tar). Și acest aspect ține tot de e cientizarea portofoliu lui imobiliar și deblocarea unor resurse nanciare supli mentare.
Un alt demers important este și implicarea în proiecte de energie și infrastructură și ne referim aici la energie din resurse regenerabile, unde vedem clar o cerere în creștere, evidențiată acum de criza gazelor în Europa, dar și de cadrul mai larg al schimbărilor climatice și ambițiilor Uniunii Europene în privința dezvoltării eco nomiei verzi.
De asemenea, vrem să dezvoltăm serviciile pentru ame najarea spațiilor și renovarea clădirilor mai vechi, e că ne referim la clădiri de birouri, industriale, hoteluri etc. În acest sens, lucrăm împreună cu Tetris România pe partea de design and build, în echipe multidisciplinare care pot asigura proiectarea, renovarea, nanțarea, în chirierea și (dacă este cazul) vânzarea unor astfel de acti ve tocmai în ideea de deblocare de capital din imobiliare.
Nu în ultimul rând, continuăm să ne extindem servicii le de consultanță în zona rezidențială, îndeosebi pentru proiecte concepute special în scopul închirierii, o nișă nouă pe piața din România, dar cu potențial major de creștere pe termen mediu și lung, pe măsură ce se inten si că mobilitatea populației și a locurilor de muncă.
Retrospectiv, în sinteză, care sunt principalele 5 borne reper ale evoluției JLL România, care au fost provocă rile în ciclurile de piață din acești 15 ani? Dacă ne uităm la istoricul JLL în România, acesta începe în anul 2007, prin în ințarea biroului local cu 1 an îna inte de cea mai mare criză nanciară a ultimei generații. A două bornă este înglobarea operațiunilor King Sturge în cadrul JLL, în 2011, cu echipa aferentă. În 2019, JLL a ajuns lider în piața de consultanță imobiliară din România, considerând cifra de afaceri per ansamblu, poziție păstrată în 2020 și 2021. În 2020, în plină pande mie, JLL a început să exploreze sectorul de consultanță în domeniul infrastructurii și al energiei regenerabile. În 2022 am lansat în România Tetris, divizia JLL specializa tă pe partea de design and build.
Provocări, de o factură sau alta, vor exista întotdeauna, important este să avem încredere în forțele noastre, să m exibili, raționali și inovativi, astfel încât să le facem față cât mai bine și să nu întrerupem dezvoltarea. Încă de la început au existat provocări, dacă ne referim la criză nanciară din 2009, apoi anii de recuperare a pieței imobi liare, apariția în plan local a clădirilor verzi, expansiunea rapidă a stocurilor de spații de birouri și industriale mo derne, intrarea în piață a unor noi jucători specializați. În perioada recentă, începând cu 2020, piața a fost încerca tă de pandemia COVID-19, iar în 2022 vedem climatul instabil generat de con ictul din Ucraina, de in ație și criză energetică.
Ce potențial vedeți pentru piața de real estate din România, care sunt atuurile JLL România și ce oferă echipa JLL pentru clienți și parteneri?
Vedem potențial pe partea de dezvoltare a sectoru lui de servicii, implicit și a sectorului de spații de biro uri. În continuare, stocul modern de birouri din afara Bucureștiului este relativ modest și ne așteptăm să ve dem creșteri pe termen mediu și apariția unor astfel de dezvoltări în orașe care au fost ocolite până acum.
Pe segmentul industrial sunt oportunități de mutare a capacităților de producție din Asia mai aproape de ma rii consumatori din Europa. Totodată, există potențial de creștere și în industria auto și îndeosebi producția de echipamente pentru autovehicule electrice. România poate deveni totodată un important pol logistic regional, având în vedere axa Dunării și axa Mării Negre, dar și potențialul de creștere a regiunii pe măsură ce statele din zona balcanică și din Europa de Est se vor apropia de eco nomia UE. Acum ține de autoritățile locale și centrale și de seriozitatea lor în a atrage astfel de investiții pe de-o parte și de parcursul recesiunii care se anunță la nivel global.
Vedem potențial și pentru produse rezidențiale desti nate închirierii. Nu în ultimul rând, există oportunități pentru e cientizarea portofoliilor imobiliare ale marilor companii, e ele private sau de stat, universități etc. O abordare profesionistă a gestiunii strategice a acestui vast portofoliu are potențialul de a aduce bugetului im portante fonduri. În acest context, principalul atu al JLL România este dat de echipa rodată, multidisciplinară și cu o experientă bogată, coroborat cu expertiza globală a JLL, ceea ce ne permite să aducem în plan local cele mai bune practici de la nivel mondial. Clienților noștri le oferim un parteneriat pe termen lung și o gamă de ser vicii care să îi ajute să navigheze, de la idee, fezabilitate, consultanță în ESG, securizarea nanțării, continuând cu consultanță și serviciile de supervizare pe parcursul
derulării construcției și mergând apoi spre închirierea clădirilor, evaluarea lor și, în cele din urmă, vânzarea acestora.
Care sunt în viziunea dvs. cele mai importante teme pentru investitori, dezvoltatori, autorități?
În esență, ceea ce își doresc investitorii nu s-a schimbat în ultimii ani. Ceea ce s-a schimbat este cadrul general de afaceri și viteza ciclurilor economice. Desigur, inves titorii și dezvoltatorii caută un mediu coerent și predic tibil pentru afaceri cât mai pro tabile și cât mai sigure. În ultima vreme, o componentă importantă a deciziilor investitorilor este impactul asupra mediului ( zic și so cial în principal) iar, mai nou, costurile de nanțare, de construcție și de utilități care au modi cat semni cativ premisele de calcul.
Autoritățile publice ar trebui să aibă în vedere, pe lângă în casările bugetare și următoarele alegeri, livrarea de servicii publice de o calitate mai bună și calitatea vieții cetățenilor. Această viziune asupra rolului autorităților variază (am observat) între județe, ministere și de la om la om.
Din punctul nostru de vedere, toate aceste preocu pări ar trebui să se regăsească deopotrivă și pe agenda autorităților publice, care să asigure cadrul legislativ și să creeze facilitățile pentru ca economia României să facă față acestor provocări.
Sursa foto: depositphotos.com
Volumul schimburilor comerciale dintre Germania și România își menține tendința ascendentă și în prima jumătate a anului 2022, însumând 18,4 miliarde de euro. Creșterea este de 12,3% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut (primele 6 luni 2021: 16,4 miliarde de euro), potrivit ultimelor cifre ale Destatis, furnizate de Camera de de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România). Pentru AHK este un an special pentru că a celebrat 20 de ani de activitate, încununați printr-o Gală aniversară la Palatul Parlamentului. În cadrul galei, au fost acordate premii pentru perfomanță companiilor DAR Dräxlmaier Automotive, Bosch Group Romania, E.ON România și Clariant Products Ro. Sunt doar o parte dintre companiile germane sau cu capital german majoritar care au făcut performanță în ultimii ani. Vă invităm să le descoperiți în secțiunea specială dedicată Zilei Unității Germane.
de propulsie electronică (e-mobility), cooperarea cu universitățile pentru formarea noilor generații, iluminatul școlilor prin sistem LED și producerea de biocombustibili nepoluanți din reziduurile agricole sunt cele patru inițiative câștigătoare ale Premiilor economiei româno-germane, AHK Awards. Premiile au fost acordate, în 2 septembrie, la Palatul Parlamentului, în cadrul Galei aniversare 20 de ani de la în ințarea Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România).
Proiectele au fost inițiate și dezvoltate de companiile: DAR
Dräxlmaier Automotive, cu „E-Mobility Transformation” (Transfomare în electro-mobilitate), premiat la categoria Business Excellence (Excelență în afaceri); Bosch Group Romania, cu „University Cooperation Program” (Program de cooperare uni versitară), câștigător la categoria Our employees - our success (Angajații noștri-succesul nostru); E.ON România, cu „Energy in Schools” (Energie în școli), în categoria Responsability for the futu re și Clariant Products Ro, cu „Producing advanced biofuels from agricultural residues”(Producerea de biocombustibili avansați din reziduuri agricole), la categoria Innovation and new technologies.
La competiție s-au înscris 68 de aplicații, iar juriul a avut di cila misiune de a selecta câștigătorii dintr-un număr mare de proiec te de foarte bună calitate. Este primul an în care AHK România acordă premii prin care sunt recunoscute și promovate efortu rile și rezultatele obținute de companii sau proiectele acestora.
Cei 20 de ani de activitate de succes au fost sărbătoriți de mem brii AHK România împreună cu invitați la nivel înalt de pe scena economică și politică din România și Germania.
Într-un mesaj transmis AHK România cu această ocazie, Ministrul Federal al Economiei și Protecției Climatice, Robert Habeck, a remarcat faptul că în ultimii 20 de ani relațiile eco nomice bilaterale, dar și investițiile germane în România s-au dezvoltat foarte mult, economiile celor două țări ind extrem de strâns legate. „Peste 7.500 de companii cu capital german sunt active în România. Acestea contribuie la dezvoltarea economi că a țării și sunt foarte apreciate ca angajatori. Iar pentru com paniile germane, România este un amplasament investițional
bun pentru inovație și tehnologii ale viitorului. Acest lucru îl arată proiectele recompensate astăzi, la prima ediția a premiilor economiei româno-germane”, a spus Habeck. El a menționat și importanța colaborării bilaterale pentru dezvoltarea și imple mentarea strategiei energetice a UE. „În acest sens susținerea cooperării paneuropene în tehnologii inovatoare este un ele ment central pentru suveranitatea tehnologică pe continentul nostru. Și acest lucru devine, în vremuri ca acestea, pe zi ce trece tot mai important”, a adăugat o cialul german.
Robert Habeck s-a referit, de asemenea, la impactul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară candidată la Uniunea Europeană, și anume deschiderea de noi și interesan te perspective economice. Acest lucru a fost facilitat și de AHK România, prin în ințarea Centrului de competențe pentru Republica Moldova, cu rol în dezvoltarea relațiilor trilaterale între companii din Republica Moldova, România și Germania. La rândul său, Președintele României, Klaus Iohannis, a sublini at în mesajul său că modelele de succes ale companiilor germane sunt un bun exemplu care trebuie urmat și promovat. „Creșterea investițiilor străine directe cu peste 20% pe primul semestru al anului curent este un semn încurajator. Avem nevoie de politici publice axate pe performanță, care să e sprijinite de comuni tatea de afaceri, pentru a susține dezvoltarea României pe linia avantajelor competitive de care dispunem”, a explicat șeful sta tului în mesajul său prezentat de consilierul prezidențial Cosmin Marinescu.
Având în vedere situația internațională, marcată de valori record ale in ației, prețuri mari la energie, sincope de aprovizionare și volatilitatea piețelor, Președintele României s-a referit și la lucru rile punctuale care se pot face în acest context, cum ar utiliza rea sustenabilă a resurselor precum și adaptarea strategiilor de investiții. În încheiere, Președintele Iohannis a a rmat: „Camera
de Comerț Româno-Germană a fost un partener activ, iar pro punerile dumneavoastră [ale mediului de afaceri româno-ger man] au contribuit la bunul mers al economiei și la dezvoltarea unui mediu de afaceri robust și e cient. Am convingerea că această cooperare va continua și vă doresc să rămâneți și pe vii tor același partener de încredere, dinamic și implicat”. Prezent la eveniment, Prim-Ministrul României, Nicolae Ciucă, a apreciat faptul că aniversarea AHK de anul acesta stă sub semnul sustenabilității, o temă extrem de actuală în contex tul economic și geopolitic. „Dezvoltarea sustenabilă înseamnă investiții nu doar în economie, înseamnă investiții în educație, în cercetare, în proiecte verzi, domenii pentru care există interes și implicare efectivă la nivelul guvernului”, a spus el, adăugând că cea mai mare parte a investițiilor prin PNRR merge către astfel de proiecte. Primul Ministru a subliniat și faptul că Germania este unul dintre cei mai mari investitori pe piața românească având o pondere de peste 19% din totalul exporturilor țării. „Pentru Guvernul României, AHK România reprezintă un par tener de nădejde [...], nu este doar un ambasador al companiilor germane care activează în România, este și un real ambasador al României, care ajută investitorii germani să vină și să dezvolte afaceri solide în țara noastră și pentru asta vă mulțumesc”, a de clarat Nicolae Ciucă.
Premierul și-a arătat încrederea că numărul companiilor germane va crește, iar cooperarea bilaterală se va extinde, România având potențial de a deveni hub regional pentru producția, transportul și stocarea hidrogenului sau putând parte în viitoarele proiecte europene din domeniul microprocesoarelor. Un sprijin pentru mediul de afaceri, inclusiv pentru investitorii germani, este adera rea României la Spațiul Schengen: „Mesajul recent de susținere a Cancelarului Olaf Scholz con rmă că suntem pregătiți să ne asu măm acest nou pas important de integrare în proiectul european, care le oferă cetățenilor noștri bene ciile unei piețe unice dezvol tate, în care libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor reprezintă un motor a dezvoltării,” a a rmat Ciucă. Ambasadorul Republicii Federale Germania în România, dr. Peer
Gebauer, a remarcat rolul important jucat de AHK România în povestea de succes a relațiilor economice dintre cele două state: „Felicitări pentru cei 20 de ani de activitate extraordinară aici în România, atât în bene ciul germanilor, cât și al economiei românești”, a spus ambasadorul în deschiderea discursului său. Pe lângă investițiile germane deja existente în România, care au creat peste un sfert de milion de locuri de muncă, alte mari investiții urmează să e realizate de către companiile germane. Acest obiectiv este susținut și de implicarea companiilor în activități de formare profesională. „Se poate spune pe bună dreptate că eco nomia germană este în România un partener model”, a spus dr. Peer Gebauer. Pe de altă parte, și sprijinul acordat Ucrainei de că tre România în contextul războiului de la granițele sale a dovedit faptul că România este un partener de încredere.
„Iar această seriozitate nu este apreciată doar în mod abstract în Berlin sau în alte capitale europene. Recenta declarație de susținere a aderării României la spațiul Schengen venită din partea cancelarului Scholz este o dovadă clară în acest sens și totodată este expresia convingerii că în vreme de criză nu ar tre bui să ne lăsăm divizați, ci dimpotrivă, să strângem rândurile”, a a rmat ambasadorul Germaniei la București.
Volker Treier, șeful Departamentului de Comerț Exterior al Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie din Germania (DIHK), a făcut, printre altele, o retrospectivă a reușitelor AHK România: de la schimburi comerciale în valoare de 4,5 mld. EUR în 2002, anul în ințării, la 17,9 mld. EUR, după primii 10 ani de activitate, ceea ce înseamnă o creștere de patru ori. Iar în anul 2021 volumul schimburilor comerciale crescuse de aproape opt ori comparativ cu 2002.
Între reușitele celor 20 de ani de activitate a AHK România se numără și faptul că Germania este acum principalul partener economic al României, cu schimburi comerciale în valoare de 35 mld. EUR și investiții de 11 mld. EUR, după cum a menționat președintele AHK România, Andreas Lier. El a enumerat prin cipalele domenii pe care se concentrează activitatea AHK: for mare profesională; sustenabilitate, adică e ciență energetică, energii regenerabile, managementul deșeurilor, dezvoltarea orașelor; Curtea de Arbitraj, ca alternativă la procedura judici ară obișnuită; inovația.
„Suntem o comunitate mare și puternică, cu valori și principii comune în viața și în profesia noastră, dovadă faptul că astăzi sărbătorim 20 de ani de prezență în România”, a spus și direc torul general AHK România, Sebastian Metz, în deschiderea festivității. El a adăugat că în cei 20 de ani AHK România a construit „cu și pentru comunitatea de business” un spațiu în care relațiile economice bilaterale s-au dezvoltat extraordinar de dinamic. Elementul central în jurul căruia s-au concentrat și se concentrează în continuare activitățile AHK este sustenabilita tea. „Doar așa relațiile de afaceri pot crește sănătos și pe termen lung. De aceea am ales sustenabilitatea ca temă pentru anul aniversar 2022 și organizăm numeroase evenimente pe acest subiect în cursul acestui an”, a menționat Metz.
Volumul schimburilor comerciale dintre Germania și România își menține tendința ascendentă și în prima ju mătate a anului 2022, însumând 18,4 mld. EUR. Creșterea este de 12,3% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut (primele 6 luni 2021: 16,4 md. EUR), potrivit ulti melor cifre ale Destatis.
Astfel, exporturile către România s-au ridicat la 9,8 mld. EUR, ceea ce înseamnă o creștere de 8,8% față de perioada similară din 2021, în vreme ce importurile Germaniei din România au însumat 8,6 mld. EUR, în creștere cu 16,6% față de primele șase luni ale anului trecut. Aceste rezul tate plasează România pe locul 19 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei privind exporturile și pe locul 21 privind importurile.
„Dezvoltarea relațiilor economice româno-germane este foarte îmbucurătoare, în special în actualul context
internațional di cil. Asistăm la un interes substanțial al rmelor germane de a deschide afaceri în România, respectiv de a a-și extinde aici activitățile, ceea ce pune bazele unei și mai bune dezvoltări a comerțului bilateral. Dacă se menține această dinamică, valoarea schimburilor comerciale bilaterale se apropie în 2022 de 40 mld. EUR. Având în vedere reorientarea lanțurilor internaționale de aprovizionare, dar și datorită deschiderii de noi zăcămin te de gaze naturale, România reprezintă un amplasament investițional bun pentru economia germană. Relațiile bila terale nu se pot decupla însă de evoluțiile geopolitice glo bale. In ația crescută, dobânzile mari, prețurile ridicate la energie, blocajele existente din lanțurile de aprovizionare, încrederea scăzută a consumatorilor sunt doar câțiva fac tori care apasă din ce în ce mai mult asupra economiei”, este de părere Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul Director al AHK România.
AHK România este reprezentanța o cială a economi ei germane și totodată cea mai mare Cameră de comerț bilaterală din România. În ințată în 2002, AHK numără peste 550 de rme-membre și oferă companiilor o platfor mă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin eve nimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața româ nească și este totodată partener al rmelor românești in teresate de piața germană.
De aproape trei decenii, Violeta și Mircea Oltean scriu povestea MAVIPROD, poveste în care li s-a alăturat și ul Andrei. În 1993, fondatorii rmei au înțeles nevoia pieței pentru piese de schimb și accesorii speci ce domeniului forestier, dar și agricol și au riscat, valori când acea oportunitate. Începuturile au fost într-un sediu de câteva zeci de metri pătrați din municipiul Reghin, județul Mureș, însă afacerea s-a dezvoltat cumpătat și încontinuu, astfel că recent am avut prilejul de a vizita noul sediu al companiei. Aproape 5.000 de mp de spații moderne, funcționale și adaptate nevoilor unei companii în permanentă expansiune.
Nouă ne plac poveștile. V-am putea spune sec povestea a doi oameni, soț și soție – Mircea și Violeta Oltean, care au creat o rmă și timp de trei decenii au dezvoltat-o, iar, as tăzi, MAVIPROD reprezintă un brand recunoscut la nivel național și internațional, cu sucursale peste graniță și cu parteneri de renume mondial.
Reprezentativ pentru legătura lor, numele companiei a fost inspirat din inițialele membrilor familiei Oltean: M ircea A ndreiVIoleta, culmile pe care compania avea să le parcurgă ind ghidade de spiritul de familie și unitatea lor. Însă e prea simplist.
Povestea de astăzi adună în ea cuvinte care pot părea mari, însă sunt potrivite pentru a descrie o afacere de familie clădită 30 de ani: perseverență, responsabilitate, viziune, puterea de a nu renunța, respect pentru clienți și angajați, dar și mult su et.
Povestea de astăzi ne permite să desenăm simbolic un arc peste timp care ne-a purtat dintr-un depozit de dimensiuni reduse în noul sediu MAVI care cuprinde showroom-ul, birourile și depozitele. Construcția modernă și amplă este o etapă din evoluția MAVIPROD care a venit resc și răs punde momentului de dezvoltare în care se a ă compania. “Acest pas a fost generat de faptul că suntem într-o con tinuă extindere, deschizând noi puncte de lucru, având contracte cu mai mulți parteneri și clienți nali și, nu în ultimul rând, datorită faptului că tot timpul ne îmbogățim portofoliul de produse, iar MAVIPROD dorește să ofere în continuare soluții rapide pentru orice utilaj și varietate în gama de produse”, spune Violeta Oltean, directorul gene ral al companiei.
Suprafața totală a tuturor construcțiilor se cifrează la aproape 5.000 de mp.
Noul showroom este o îmbinare de modernism și e cienti zare a spațiilor, o combinație perfectă și echilibrată dintre natură și tehnologie, cum subliniază fondatorii companiei. Exprimă, de altfel, și expansiunea de aproape trei decenii a MAVIPROD, care în cifre puține poate redată astfel: trei produse comercializate în 1993 versus peste 30.000 de produse care se regăsesc în prezent în portofoliul compa niei mureșene.
Astăzi, MAVI acoperă într-o proporție foarte mare piața pieselor de schimb pentru utilaje forestiere, acesta ind domeniul de la care a și pornit, gama de produse ind extinsă de-a lungul timpului și cu alte categorii, precum: anvelope; piese de schimb pentru tractoare agricole; pro duse de ambalare (balotat); motounelte și accesorii; casă și grădină; jucării, drumeții sau hobby.
Una dintre cele mai recente noutăți este lansarea propriei game de produse PSU, care cuprinde motocultoare, moto coase, motopompe, generatoare și uleiuri.
De altfel, așa cum veți descoperi dacă vizitați sediul cen tral al MAVIPROD și vă îndemn să nu-l ratați dacă treceți pe acolo, o parte din produsele comercializate se regăsesc expuse pe rafturile din showroom, repartizate grupat în funcție de companiile care le furnizează, ceea ce ușurează mult orice căutare.
Am vizitat noul sediu MAVI în a doua jumătate a lunii septembrie. Prima senzație ca vizitator este că te a i într-un spațiu amplu, aerisit, cu multă lumină naturală și cu o adâncă preocupare pentru a proteja resursele epuizabile. E o împletire între elemente de secol XXI cu unele care au
“Începuturile companiei noastre au fost pline de visuri, din dorința de a face lucruri mărețe și de a lăsa ceva în urmă. Cele mai mari provocări clar s-au regăsit când am început, ind legate de creditele pe care a trebuit să le accesăm pentru a face față dezvoltării, credite care aveau dobânzi foarte mari, in ația ind și ea foarte ridicată în acele vremuri. Am crezut însă în mine, în soțul meu, în ideea de a crea o afacere de familie pe termen lung, am pornit la drum și nu m-am uitat prea des peste umăr”,
Violeta Oltean, director general, MAVIPROD
existat dintotdeauna în natură – lemn și piatră, mai ales. Decorarea e atentă și spațiul în tonuri ușor sobre e încălzit de mobilierul în culori vii, vesele.
Însă, cel mai bine îl descriu cei care i-au gândit designul. “Sediul MAVI reprezintă epitomul dezvoltării companiei în momentul de față.
Nu este doar o simplă clădire cu un anumit număr de investiții, ci o imagine fastuoasă a ceea ce încercăm să realizăm, și anu me: combinația perfectă și echilibrată dintre natură și tehno logie. Sediul combină în mod egal elemente de design tehno logic, cum ar tavanul industrial expus și pereți din sticlă, ci și design organic: elemente din lemn, forme ovale precum și o scară în spirală, element pe care Fibonacci l-a observat în abso lut orice element din natură”, explică Violeta Oltean.
În interiorul sediului, la o primă privire ați crede că nu există încăperi sau dulapuri, asta pentru că ecare ușă se integrează între panourile din stejar care plachează pereții. În showroom se poate observa cel mai bine îmbi narea dintre elemente, piatra Kanfanar Blue se împreu nează cu un perete decorativ din bușteni de brad, peretele geometric din stânga showroom-ului contrastează și scoa te în evidență elementul spiralat, organic și alb al scărilor, iar toate acestea nu ar posibile fără lumina naturală pe care showroom-ul o primește, de la cei doi pereți vitrați. Din showroom ajungi la birourile diferitelor departamen te, iar culoarul se închide în depozitul pentru produse mici. Cu o suprafață de 1.439 mp, noul depozit este dotat cu rafturi noi, de ultimă generație, înalte de 4 m. La fel este structurat și amenajat și depozitul pentru produse mari, care se întinde pe 2.203 mp. Manipularea mărfu rilor din depozite se face doar cu utilaje speciale pentru ridicat greutăți și, în anumite cazuri special prevăzute, se pot transporta manual sau cu un vehicul electric de di mensiuni mici.
Ca altă noutate, în noua locație este implementat cel mai modern sistem de management, respectiv WMS (ware house management system) care este dedicat gestionării activității din cadrul depozitelor de mărfuri și distribuție pentru cei mai mari retaileri din lume. Această aplicație răspunde complet la cerintele logisticii moderne, ind fo losite cele mai noi concepte pentru un management e ci ent al uxului de produse.
Fluxul operațional o ine începe cu o comandă, comanda de vânzare se trimite într-o tabletă și acolo gestionarul,
operatorul de front o ce, de back-o ce vede cu ușurință ceea ce a propus sistemul și găsește exact la raft acel produs. Datorită acestui sistem de management, după cum ne-a explicat Gheorghe Rotaru, ghidul nostru în noul sediu, este asigurată trasabilitatea în depozite, respectiv crește e ciența în manipularea și livrarea produselor chiar dacă vorbim de un angajat începător.
Procedura de lucru în depozit este în felul următor: siste mul propune încărcarea și aranjarea produselor în funcție de greutate și de volum, mai întâi cele grele și voluminoase și încheind cu cele mai ușoare. În depozite se lucrează în două schimburi, ind trei ges tionari pe schimb care fac echipă cu lucrătorii comerciali la operațiunile de manipulare, numărare, înregistrare a mărfurilor.
Din depozite, livrările către clienți sunt efectuate, în cea mai mare parte, cu propria otă, pe care, probabil ați re marcat-o în toate colțurile țării, ceea ce asigură rapidita te și calitate în livrare. De multe ori, produsele ajung la clienți în aceeași zi sau cel mult a doua zi dacă nu sunt comenzi deosebite, echipa MAVI știind că, în domeniul forestier și în agricultură, un utilaj care nu funcționează înseamnă pierdere. Ca mărime, MAVIPROD deține un parc auto format din 8 autoutilitare (camioane), 5 autouti litare (până în 3.5 t), 27 autoutilitare (Caddy + Dokker), 25 de autoturisme și 6 remorci.
Pentru unele comenzi se optează pentru livrarea prin curierat rapid, însă în aceleași condiții și la aceleași standarde MAVI. De asemenea, merită menționat că în parcul companiei se mai găsește și o rulotă personalizată pentru târguri, pro movarea MAVI la astfel de evenimente ind unul dintre atuurile rmei. Potrivit politicii proprii, participările la târguri și expoziții naționale și internaționale sunt pregă tite minuțios și nicio prezență nu este la fel ca anterioara din punct de vedere al produselor expuse în stand, al ofer telor sau al altor noutăți. Un departament extrem de important în economia com paniei este departamentul service. Clientul bene ciază astfel de o paletă largă de servicii și lucrări, de la intervenții service în termen de garanție și post garanție până la lu crări de mentenanță și reparații capitale în centrele dotate la standarde europene. Unul dintre avantajele oferite de MAVIPROD clienților rezidă din capacitatea de a răspun de rapid oricăror solicitări și în orice punct din țară, având acoperire națională prin intermediul mai multor echipaje de intervenție, cu înaltă cali care profesională și personal instruit. Echipajele de intervenție sunt dotate cu autove hicule de service complet echipate cu toate instrumentele necesare pentru diagnosticare și service.
Spuneam că în spatele celor trei decenii de activitate stă o poveste. Vă propunem acum să vă lăsați purtați în trecut și să vă lăsați imaginația să construiască tabloul de atunci. E 1993. Într-un apartament, doi tineri, soț și soție –Mircea și Violeta Oltean - discută despre punerea pe picioare a unei companii care să valorifice o nevoie pe care au descoperit-o în piață într-o zonă cu exploatații forestiere vaste. Producătorii aveau utilaje și echipa mente pentru a exploata lemnul, însă nu aveau un ma gazin dedicat în apropiere de unde să își cumpere piese de schimb și accesorii pentru acestea. Piața este eferve centă, riscantă, dar oferă, în același timp, oportunități multiple.
Mircea și Violeta Oltean au energie, știință, viziune și un plan bine pus la punct, în contrapondere la ecosistemul riscant în care vor evolua, pentru a deschide o afacere și a furniza produsele necesare pentru utilajele și echipamen tele folosite în domeniul forestier.
Așa a apărut compania MAVIPROD, în inima unui apar tament, cu un singur angajat și un sediu de 30 mp închiriat pentru depozitarea celor trei tipuri de produse comercia lizate pe atunci.
În doar trei ani de la în ințarea companiei, proprietarii MAVIPROD investesc într-un spațiu propriu, de 140 mp, care permite depozitarea unui stoc de peste 1 milion de piese de schimb.
În 1999, după zile ocupate de calcule, vizite la bănci și nopți nedormite, familia Oltean ia o decizie uriașă pen tru viitorul MAVIPROD, și anume cumpărarea pache tului majoritar de acțiuni al IRUM SA, producătorul de utilaje și tractoare articulate forestiere aflat în faliment. E o decizie care îi aduce portofoliului MAVIPROD plus valoare, dar, în același timp, și o activitate dificilă, chiar eroică la acel moment când fabricile dispăreau una după alta – cea de producție a utilajelor forestiere și, implicit, a pieselor de schimb. A fost și este o investiție de succes care mai șterge din amintirea nopților de nesomn care au urmat achiziției, IRUM fiind astăzi unicul producă tor de tractoare articulate forestiere, respectiv tractoa re agricole din Europa de Est și deține singurul centru privat de cercetare-dezvoltare pentru utilaje agricole și forestiere.
Doi ani mai târziu, familia Oltean decide să construiască un sediu de 1.000 mp, care permite depozitarea a 2,5 mili
oane de piese. Până astăzi, MAVIPROD și-a continuat ac tivitatea acolo, pe strada Pandurilor nr. 74, unind traseele clienților veniți dinspre Bistrița – Toplița – Târgu Mureș și din câte și mai câte locuri. Încheind istorisirea primului deceniu trebuie amintit că în 2002 începe povestea colaborării dintre MAVI și Perkins, marele producător englez de motoare, formân du-se astfel departamentul MAVI POWER, care se ocupă de activitatea de nitorie a companiei ca unic distribuitor Perkins în România (motoare, piese de schimb, service).
Răspunzând nevoilor clienților răspândiți în întreaga țară și pentru a scurta lanțul de aprovizionare a acestora, managementul MAVIPROD decide în 2006 extinderea afacerii, prin deschiderea altor magazine în țară. Primul punct de lucru este deschis la Reșița în același an. Un an mai târziu, MAVI investește în alte patru magazine pro
prii. De atunci au fost deschise alte 12 puncte de lucru pe teritoriul României, un sediu în Ungaria, respectiv unul în Republica Moldova.
Magazinele MAVI funcționează astfel în Baia Mare, ClujNapoca, București, Rădăuți, Fălticeni, Vatra Dornei, Piatra Neamț, Miercurea-Ciuc, Onești, Sfântu Gheorghe, Sebeș, Hațeg, Râmnicu Vâlcea, Deva, Drobeta-Turnu Severin, plus sediul central al companiei din Reghin.
Iar numărătoarea nu se oprește aici pentru că decizia ma nagementului companiei este de a deschide în ecare an câte unul sau două puncte de lucru noi în țară.
Nici parteneriatele cu furnizorii cu tradiție nu sunt omi se. În 2008, MAVI ajunge reprezentant unic Perkins și în Republica Moldova, iar doi ani mai târziu obține același statut și în Ungaria, unde construiește un nou sediu. Încredințarea acestui statut pentru MAVI și pe alte terito rii denotă calitatea activității și a relației departamentului MAVI POWER din România cu compania engleză, repre zentând, de altfel, și dovada încrederii.
Piața și evoluția tehnologică au determinat în 2017 o altă investiție marca MAVIPROD. Lanțul de magazine zice a fost dublat de dezvoltarea rețelei de vânzare și în mediul online.
“Pe data de 2 februarie 2017 am lansat shop-ul nostru onli ne, prin care punem la dispoziția clienților o gamă largă de produse, accesorii, componente pentru utilaje forestiere și agricole, articole de casă, grădină și bricolaj, generatoare, dar și articole personalizate și jucării, magazinul online construit pe domeniul web shop.maviprod.ro ind o mo dalitate de a mai aproape de clienți, pentru a ajunge în ecare colț al țării și a oferi informații utile persoanelor in teresate de produse”, subliniază Violeta Oltean, directorul general al companiei.
De asemenea, MAVIPROD urmează trendurile și e aproa pe de clienții și de publicul său și pe rețelele de socializare,
shop.maviprod.ro oferă o experiență diferită de cum părăturile în magazinele zice ale MAVIPROD, ind motivul pentru care produsele care pot achiziționate oferă o paletă mai largă decât cele vândute o ine. Magazinul online este foarte prietenos și ușor de uti lizat, toate etapele sunt explicate în detaliu, de la cum se comandă până la politica de retur sau termeni și condiții.
Ne-a interesat însă cum funcționează mai departe, după lansarea comenzii. Sistemul online este legat de un sistem de facturare ERP, care comunică, la rândul său, cu sistemul de ma nagement al depozitului (WMS). Shop-ul online are propria echipă, de la angajați responsabili de relațiile cu clienții până la cei care pregătesc coletele pentru clienți. Coletul pleacă atât prin logistica proprie, cât și prin curierat rapid la client.
interacțiunea cea mai densă ind cu utilizatorii de pe con turile Facebook și Instagram ale companiei. În paralel cu dezvoltarea rețelei de vânzare, managementul MAVIPROD a reușit să încheie parteneriate cu noi furnizori. Una dintre colaborările onorante pentru echipa compa niei este cea încheiată în 2021 cu FG Wilson, parteneriat care statuează că MAVIPROD este noul și unicul distribu itor o cial în România al producătorului de generatoare cu origini irlandeze. Experiența acumulată până acum, serio zitatea și responsabilitatea de care au dat dovadă le-au stat ca recomandări pentru semnarea acestui nou parteneriat, însă vine, totodată, ca o recunoaștere a rezultatelor bune avute în Ungaria, unde MAVIPROD KFT reprezintă FG Wilson încă din 2009.
Ca un corolar, MAVIPROD are astăzi încheiate colaborări sau parteneriate cu Perkins (motoare), FG Wilson (generatoare),
PSU (brandul propriu), Grizzly (cabluri tracțiune), Veriga (pla se de lanț), OZKA (anvelope), Stihl, Yokohama (o -highway tires), Galaxy (anvelope), Ponsse (utilaje forestiere, piese de schimb, service), Rombat (baterii), Caranda (baterii), ZILL (fo lii de ambalat/balotat), Tajfun (utilaje prelucrare lemn), OFAS (Implemente agricole), Bondioli & Pavesi (pompe + distribui toare hidraulice), Star Seat (scaune tractoare), Berecket (mul gători animale), Hattat (tractoare agricole).
Luând în considerare faptul că povestea MAVIPROD înce pe cu un mic magazin care comercializa piese de schimb pentru utilaje forestiere, speci cul forestier ind în conti nuare elementul de identi care a publicului față de gama de produse existentă, cele mai bine vândute produse, con form datelor contabile interne, nu ne surprind, astfel avem, după valoarea vânzărilor, următorul clasament: 1. Piese de schimb pentru utilajele forestiere TAF; 2. Anvelope; 3. Uleiuri și lubri anți; 4. Cabluri forestiere.
Fiind o afacere de familie, oamenii au reprezentat, dintot deauna, în compania MAVIPROD o resursă importantă și reprezentanții rmei au dorit să vorbească neapărat des pre această valoare organizațională intrinsecă.
În momentul de față, grupul de rme MAVI-IRUM este for mat din peste 600 angajați, cei care își desfășoară activitatea zi de zi, prin munca efectivă în secțiile de producție, organi zarea activității, comerț sau activități administrative conexe. Numărul de angajați ai companiei MAVIPROD este de 138 persoane: Departament Economic: 21 angajați (manageri, contabilitate, juridic, HR, pază), Departament Comercial: 94 angajați (vânzări, marketing, logistică și transport), Departament MAVI POWER: 23 angajați.
“Diversitatea este o însușire caracteristică pentru persona lul MAVI-IRUM, deoarece înglobează zeci de meserii, nive luri de experiență și etape ale vieții diferite. Vorbim despre angajați fără experiență, tineri care își descoperă aptitudini
la noi în companie și se cali că pe parcurs, absolvenți de liceu sau facultate, care în urma studiilor urmate își încep cariera la MAVI sau IRUM, chiar și cei care încep stagii le de practică sau internship. Dar, desigur, nu putem să nu amintim angajații cu ani de experiență, cei care au zeci de ani de experiență în grupul de rme, dar și persoane care de-a lungul anilor au făcut parte din corporații, companii mari din străinătate, care ulterior ni s-au alăturat la Reghin, s-au aliniat cu obiectivele noastre și se implică în evoluția companiei, în procesul de dezvoltare și plasare pe piață a produselor românești.
Suntem constant în căutare de forță de muncă de calitate, ne dorim să avem alături colegi dedicați, care să contribuie în diferite sectoare de activitate, avem mereu posturi des chise”, explică Mircea Oltean.
Povestea de acum se încheie aici. Cu siguranță, este o po veste care încă se scrie și care inspiră, iar noi sau cei care vin după noi vom aici să o consemnăm.
MAVI POWER , divizia de Motoare si Generatoare de curent din cadrul MAVIPROD, se va muta după re novare în fostul sediu MAVI, a at în aceeași curte cu sediul central al companiei.
Departamentul MAVI POWER este structurat în pre zent astfel: Vânzarea de echipamente noi: Motoare diesel Perkins și Generatoare de curent FG Wilson; Instalarea de motoare noi pe echipamente; Punere în funcțiune de Generatoare de curent; Suport tehnic; Service prin echipe mobile și în atelier; Livrare de pie se de schimb noi originale.
MAVIPROD este distribuitor o cial Perkins în România, Republica Moldova și Ungaria. În România din 2002, în Moldova din 2008 și în Ungaria din 2010. De asemenea, este distribuitor o cial FG Wilson în Ungaria și România. În Ungaria din 2009 și în România din 2021.
¡Viva México!, ¡Viva Rumania! au răsunat pe terasa restauran tul Rodizio din Cluj-Napoca în seara zilei de 22 septembrie și a fost una dintre dovezile bunei colaborări dintre cele două state.
Peste 100 de invitați, reprezentanți ai cluburilor de afaceri bilaterale, oameni de afaceri români, mexicani și de alte naționalități, reprezentanți ai administrației publice județene și locale, artiști au sărbătorit Ziua Națională a Statelor Unite Mexicane, alături de Ambasadorul Mexicului în România, Excelența Sa Guillermo Ordorica Robles și de adjunctul său, Benito Jiménez Sauma.
La începutul evenimentului, reprezentanții administrației locale și județene au salutat invitații.
“În numele domnului primar Emil Boc, al membrilor Consiliului Local și al meu personal bun venit la acest eve niment, mă uitam și până acum seamănă cu un eveniment pe care toți ni l-am dorit și l-am așteptat – un eveniment ve sel, cum este imaginea noastră despre Mexic”, a spus Emilia Botezan, șeful Biroului Relații externe și investitori din ca drul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.
“Mexicul pentru noi este o destinație interesantă, este o țară plină de oportunități, sper ca prin aceste întâlniri să ne pu tem cunoaște mai bine și să oferim și noi oportunități și să m interesanți pentru ei”, a fost mesajul lui Vákár István Valentin, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.
În a doua decadă a lunii septembrie, Ziua Națională a Statelor Unite Mexicane a fost celebrată și la Cluj-Napoca, prin grija Consulatului Onori c al Mexicului, condus de Dorin Zăgrean. Evenimentul a fost onorat de prezența Excelenței Sale Guillermo Ordorica Robles, Ambasadorul Statelor Unite Mexicane, a at la Cluj-Napoca la una dintre ultimele sale prezențe la un eveniment în țara noastră înainte de plecarea în Qatar.
Ligia VORO
Excelența Sa Guillermo Ordorica Robles, Ambasadorul Statelor Unite Mexicane în România, ne-a povestit succint despre războiul împotriva Spaniei pentru independența Mexicului, sub conducerea preotului Miguel Hidalgo y Costilla. Lupta a început în 15 septembrie 1810 și s-a încheiat cu declarația de independență din 1821.
„Mulțumesc pentru această oportunitate de a alături de dvs. Trebuie să vă mărturisesc că sunt trist că voi părăsi România în curând, am fost numit Ambasadorul Mexicului în Qatar (...) Voi duce cu mine amintirile frumoase, toate momentele bune îmi voi aminti cu recunoștință de șederea mea minunată în această țară uimitoare care este România”, a adăugat Excelența Sa. S-a dat apoi startul petrecerii la restaurantul Rodizio, care s-a transformat pentru o seară într-un local autentic mexican, cu bucate speci ce și tequila.
“Spiritul latino-american a fost la el acasă, a fost o seară excepțională în care toți cei prezenți am simțit și trăit la pro priu bucuria în stil mexican. Mulțumesc din su et tuturor celor care ne-au onorat cu prezența și, nu în ultimul rând, trupei NapoLatino și dansatorilor care ne-au încântat su etele cu muzica și dansul speci c, latino-american. ¡Viva México!”, a fost mesajul consulului onori c Dorin Zăgrean. Mexicul are un Acord de Asociere Economică, Coordonare Politică şi Cooperare cu Uniunea Europeană, intrat în vigoare la 1 iulie 2000 şi a dobândit statutul de partener strategic al UE.
Vlad Sarca, partener Sparking Capital:
Fondurile cu capital de risc, venture capital, sunt alternativa băncilor pentru startup-uri incipiente. Unul dintre aceste fonduri este Sparking Capital, primul, și singurul, fond românesc acreditat de Autoritatea de Supraveghere Financiară în calitate de fond de investiții alternative. Despre fondurile cu capital de risc, cum funcționează acestea și despre cum își aleg startup-urile în care să investească, ne-a vorbit orădeanul Vlad Sarca, partener în Sparking Capital.
„Diferența dintre o bancă și un fond de capital de risc este foar te mare. Noi nanțăm niște afaceri pe care băncile este puțin probabil să le nanțeze. Pentru că aceste companii, pe care le nanțăm noi, sunt companii de tehnologie, care au dezvoltat un produs de software, care au potențial de creștere foarte mare, dar nu au un produs zic în spate. Or, băncile preferă companii cu multe active în spate, iar aceste companii investesc mai mult în cercetare, dezvoltare”, ne-a precizat Vlad Sarca. Companiile care apelează la nanțări prin Sparking Capital sunt companii foarte tinere, de 3 – 5 ani.
Sparking Capital a început prin a atrage fonduri de la inves titori în 2019, fonduri pe care le-a investit în primele compa nii din portofoliu. „În momentul de față avem 12 companii în care am investit. Mai mult de jumătate din companiile din portofoliu au primit și runde succesive de nanțare. Am inves tit alături de alte fonduri din Franța, Marea Britanie, Suedia, Bulgaria și fonduri locale”, spune investitorul. Alături de Vlad Sarca, ceilalți doi parteneri din Sparking Capital sunt Vlad Panait și Cristian Negruțiu. Atragerea de investitori în fondul cu capital de risc este o pro
Printre companiile din portofoliu se numără: Questo (o apli caţie mobilă pentru turism), Bright Spaces (un proptech - o platformă digitală de leasing şi management al spaţiilor co merciale), Vatis Tech (o aplicație care dezvoltă un algoritm de transfer din video și audio a conținutului în text), Bankata (o platformă digitală de agre¬gare completă a produselor nan ciare), HyperHuman (platformă digitală dedicată profesio niştilor în tness pentru crearea şi monetizarea de conţinut video), Instant Space (platformă tehnologică prin care hote lurile pun la dispoziţia clienţilor sălile, facilităţile şi serviciile dedicate evenimentelor), KFactory (soluţii de automatizare şi optimizare a proceselor operaţionale din industria produ cătoare), Eco Tree (platformă digitală care ajută companiile să recicleze deşeurile), Symphopay (platformă de integrare a plăţilor la terminalele de plată cu cardul (POS) de la comerci anţi), ProductLead (platformă software pentru e cientizarea proceselor de marketing ale unui brand) şi Ever Toys.
vocare pentru cei trei parteneri. „Noi ne propunem să obținem randamente superioare celor de la Bursă, undeva între 20% și 25% pe an. În ultimii trei ani am avut un randament de 60%. Deocamdată de propunem să investim doar în companii românești sau care au fondatori români”, subliniază omul de afaceri. „Am observat că unor companii, la început de drum, din domeniul IT le este greu să strângă fonduri pentru a-și dez volta produsul. Am vrut să m unul din fondurile care le ajută să se dezvolte”, menționează Vlad Sarca. Vlad Sarca a vorbit și despre recuperarea banilor investiți în startup-uri. „Noi inves tim la stagiile pre-seed și seed. Companiile trec prin diferite stagii de dezvoltare și primesc runde succesive de investiții. Un ciclu durează în medie 5 – 6 ani. Rolul nostru este să-i susținem cu bani pe cei care dezvoltă produse de IT. După ace ea, să-i consiliem în privința dezvoltării de piață, să-i ajutăm să angajeze oamenii potriviți. Îi ajutăm și -să-și găsească clienți”, a menționat omul de afaceri. Provocările companiilor din por tofoliu sunt și provocările Sparking Capital. Una dintre acestea este lipsa forței de muncă.
În ceea ce privește planurile de viitor, antreprenorul spune că acestea se axează pe atragerea de fonduri în Sparking Capital. Despre concurența cu alte fonduri, antreprenorul precizează că este una colegială. „Noi avem co-investiții cu majoritatea fondurilor din piață. În același timp, concurăm pentru startupuri, dar și colaborăm. Mai este loc de creștere pe piață”, este de părere Vlad Sarca. Printre recomandările făcute startupurilor la început de drum, investitorul accentuează faptul ca acestea să-și asculte clienții, să comunice, să facă produse care să acopere nevoile reale ale pieței. Vlad Sarca este absolvent al Facultății de Științe Economice a Universității de Vest din Timișoara și s-a perfecționat la cursuri din întreaga lume.
Alfa Software împlinește 25 de ani de activitate pe piața de IT din România. O companie cu capital privat integral românesc, Alfa Software investește în calitate, performanță, inovație și, nu în ultimul rând, în oameni.
În martie 1990 a fost fondată societatea Alfasoft, la Zalău, care avea activitatea de bază axată pe realizarea de sisteme informati ce și distribuirea de echipamente de birotică, calculatoare, copi atoare, echipamente cu coduri de bare și altele de acest fel. Alfa Software, la acea vreme, era divizia de soft din cadrul Alfasoft condusă de Constantin Joldeș. Existau mai multe departamente, conduse ecare în parte de câte un asociat. Însă s-a luat decizia scindării și s-au format mai multe companii, una dintre ele ind Alfa Software, în ințată și ea la Zalău în 1997 și care la scurt timp s-a mutat la Cluj, devenind compania care oferă soluții de digita lizare inovative pentru afacerile românești din Transilvania. Încă de la început, Alfa Software a fost determinată să răspundă nevoilor pieței prin soluții ERP exibile și 100% adaptabile pentru afacerile românești.
„Anul 1997 nu a fost un an prielnic din punct de vedere economic. Tehnologia era total diferită față de ce avem acum. Internetul era la începuturi, nu exista Google, iar transferul de date se baza pe o dischetă. Companiile care funcționau în mai multe sedii se con fruntau de multe ori cu probleme logistice când venea vorba de consolidarea datelor. În aceste condiții, noi ne-am orientat înspre tehnologia care reprezenta viitorul”, a spus Cristian Pavel, direc tor general Alfa Software.
Evoluția Alfa Software a fost graduală și ecare an, din cei 25 de activitate, a însemnat pentru companie un pas mai aproape în spre a deveni una din cele mai inovatoare companii românești.
În 2005, trecerea la ASiS a adus pentru utilizatorii săi o interfaţă mai prietenoasă, module şi funcţionalităţi moderne. Datorită acestui nou sistem, gradul ridicat de scalabilitate al soluției oferite și adre sabilitatea acestui ERP unor domenii de activitate foarte variate au determinat creșterea portofoliului de utilizatori ASiS la peste 2.500. „Ne-am dorit încă de la început să dezvoltăm soluții inovative care să răspundă cererilor venite din piață”, a explicat Cristian Pavel, director general Alfa Software.
Anul 2008 a fost un an de ra nare a soluţiilor existente şi de cerce tare asiduă privind tehnologiile RIA (Rich Internet Application) pentru a aduce ASiS via browser/ Internet, mai aproape de client.
Instrumentele de muncă care au permis apariţia unei noi versiuni au venit din partea partenerului companiei: Microsoft.
ASISria a fost lansată la mijlocul anului 2009 și permite unor aplicaţii şi module ale sale să ruleze în orice browser de Internet, păstrându-și funcţionalităţile de aplicaţii desktop tradiţionale. Susținând continua dezvoltare a sistemului ASiS ERP, Alfa Software a lansat o nouă platformă de business intelligence în HTML5: ASiS Ria3 în 2019. Noua platformă automatizează pro cesele companiilor la un nivel mult mai înalt, iar datele au un grad mai ridicat de securitate.
Cu gândul la nevoile utilizatorilor ASiS, Alfa Software lansează platforma smart de gra ce interactive, instrumente de analiză a
datelor și rapoarte intuitive, ASiS BI, tot în anul 2019. ASiS BI oferă business-urilor din ecare industrie un avantaj competitiv, contribuind la optimizarea proceselor acestora și la creșterea performanței lor.
În cei 25 de ani de activitate, Alfa Software a analizat nevoile pieței pentru a crea soluții inovative pentru afacerile românești. Astfel, în 2022 o nouă direcție de dezvoltare a vizat verticala Transporturi/ Expediții. Un nou modul ASiS a fost creat pentru companiile de transport. Acesta are capacitatea de a realiza simulări, plani cări de rute, integrări în timp real via API-uri cu: soluții de TrackingGPS, burse de transport, benzinării și sisteme de taxare. Dispune inclusiv de o aplicație dedicată pe telefonul mobil pentru șoferi.
În continuare, Alfa Software își dorește să construiască noi soluții inovative, care să ofere stabilitate afacerilor românești în perioade de criză, crescând randamentul acestora prin digitaliza re, la fel cum au făcut în primii 25 de ani de activitate. Cu gânduri și planuri de viitor, Alfa Software speră să crească împreună, la fel ca până acum, alături de acționarii care au rămas parteneri încă din prima zi și de oamenii care au făcut posibile toate realizările pe care le-au avut în cei 25 de ani de activitate și le vor avea de acum încolo.
„Alfa Software în 10 ani va mult mai mare, procesând un volum mult mai mare de date. Vom continua să oferim ceea ce promi tem, un sistem informatic integrat de tip ERP, care digitalizează compania și o e cientizează”, a răspuns Cristian Pavel, director general Alfa Software.
„Invest in Aiud”.
Inaugurarea Autostrăzii A10 Sebeș-Turda, disponibilitatea forței de muncă, dar și potențialul turistic și cultural al orașului sunt unele dintre principalele motive ce i-au determinat pe șase tineri din Aiud să înceapă o campanie amplă de promovare și atragere a investitorilor în localitatea lor de baștină.
Tiberiu Grecu, Alexandru Cocioran, Cosmin Georgiu, Sergiu Savu, Cristi Pavel și Ciprian Oltean au creat „Invest în Aiud”, o platformă ce pune la dispoziția potențialilor in vestitori informații relevante despre micul oraș de la poa lele Apusenilor, despre care aceștia spun că a venit timpul să se dezvolte.
Ne-am întâlnit cu membrii organizației „Invest in Aiud” lângă Cetatea Aiudului, un impresionant monument isto ric, a at în centrul localității, considerată a una dintre cele mai vechi cetăți urbane din Transilvania. În prezent, monumentul nu poate însă vizitat, având loc lucrări de modernizare și reabilitare. Intenția noastră principală a fost să-i cunoaștem pe acești tineri, dar și să a ăm ce a stat în spatele deciziei ferme de a începe o amplă campanie de promovare a Aiudului, în vederea atragerii de investitori. „Aiudul - până acum întrunea anumite condiții pentru potențiali investitori, dar odată cu deschiderea autostrăzii, s-au împlinit toate condițiile necesare unui antreprenor să se dezvolte aici”, explică liderul organizației, Tiberiu Grecu, momentul decisiv care l-a determinat să creeze o echipă la Aiud.
Tiberiu Grecu: „Născut și crescut în Aiud, educat la Cluj-Napoca în primii ani de studenție. Am făcut Științe Politice pe linia engleză la Cluj, la FSPAC, UBB. Am ple cat în timpul facultății cu o bursă Erasmus în Cehia, timp de 6 luni. Am făcut și un program de Work&Travel în America. După facultate, am făcut un master în Securitate internațională și Drept internațional în Danemarca. În timpul facultății am făcut și un internship la Bruxelles la Reprezentanța României de acolo. Am plecat la facultate cu gândul că lucrurile se schimbă de sus în jos; adică te duci, dacă vrei să schimbi lucrurile la ni vel internațional, în Consiliul de Securitate de la ONU sau în Guvernul României, pe plan național. Cu timpul am re
alizat că, de fapt, lucrurile se schimbă de jos în sus. Și dacă reușești să produci o schimbare, cum spune Ilie Bolojan (fost primar al municipiului Oradea, actual președinte al CJ Bihor - n.n), în jurul tău și să creezi plus-valoare, atunci automat locul din jurul tău se îmbunătățește. Dacă ne-am imagina toate localitățile din România ca Oradea, atunci toată România ar prospera, de fapt”.
Alexandru Cocioran: „Lucrez în mediul privat. Am fost antrenat în mai multe activități voluntare în Aiud, după care am fost cooptat în echipa doamnei primar și în pre zent sunt consilier local în Aiud, la primul mandat. După care am fost invitat de Tiberiu și am creat această platfor mă. Sunt încă student la Istorie, an terminal. În prezent, lucrez în telecomunicații, iar Istoria o studiez pentru că îmi place”.
Cosmin Georgiu: „Am 41 de ani. Sunt momentan direc tor adjunct al Centrului multicultural „Liviu Rebreanu”, Direcția Municipală de Cultură Aiud, dar cu o experiență de 10 ani în mediul privat acumulată anterior, plus alți 3 ani la catedră ca profesor de Limbă și Literatură Română. Sunt absolvent de Litere, Filologie Română-Franceză, la Cluj, la UBB. Căsătorit, am o fetiță de 11 luni. Sunt foar te implicat în viața comunității, atât cultural și educativ, dar și ca voluntariat, cooptat de căpitanul de echipă Tibi Grecu în „Invest în Aiud”.
Sergiu Savu: „Sunt student la Horticultură la USAMV Cluj-Napoca și sunt cel mai tânăr vini cator din România. Sunt îndrăgostit de tot ce înseamnă Aiud. Terroir-ul aces tui oraș ne permite să producem unele dintre cele mai bune vinuri. Cred că este momentul ca Aiudul să e mai mult decât un simplu oraș. Este timpul să ducem totul la un alt nivel. Avem oameni frumoși, avem peisaje idilice, avem tineri determinați și o conectivitate de invidiat”.
precum și IT/Fintech. Una dintre expertizele mele include și pilotatul dronelor/UAV care a început ca un hobby, dar încet-încet a devenit obiectiv principal pentru viitor pe lângă domeniul IT. Îmi doresc ca pentru grupul „Invest in Aiud” să pot aduce și să aloc cât mai multe lucruri utile din experiența mea pentru a dezvolta tot mai mult potențialul acestei echipe și al orașului Aiud”.
Cristi Pavel: „Sunt psiholog ca formare de bază. Am pro fesat 4 ani (part time) în cabinetul Universității BabesBolyai, iar 6 ani am fost consultant în zona de HR pentru companii multinaționale, în special din zona automotive și IT (Daimler, MHP Porsche, Continental etc.). Am avut oportunitatea să lucrez cu persoane din managementul și top managementul mai multor companii și să observ ele mentele de gândire strategică, orientarea cerere-ofertă, poziționarea în piață, care sunt nevoile și provocările unor companii raportat la comunitatea în care își desfășoară activitatea ș.a.m.d., iar acest lucru m-a ajutat să înțeleg ce nevoi au și cum gândesc niște potențiali investitori. Am fost implicat și în proiecte mixte (psihologie-tehnolo gie), iar în prezent lucrez full time ca software developer la o companie IT din Cluj. Totodată, foarte des trec pe acasă, la Aiud, iar când am primit oportunitatea de a mă implica prin ceea ce știu în proiectul „Invest in Aiud” am fost bu curos să îmi aduc contribuția”.
Am fost curioși să-i întrebăm pe membrii echipei „Invest in Aiud” ce ar motiva astăzi tinerii din România să rămână în țară, în general, și să încerce să contribuie la dezvoltarea localităților lor, în special, având în vedere că aproape toți au plecat să studieze într-un oraș dezvoltat, cum e ClujNapoca. Adică își doreau să ajungă tot mai departe. „În 2004, când am absolvit eu facultatea, mindset-ul nu era de maniera asta, cum e acum. Adică acum foarte mulți tineri care părăsesc localitatea de baștină încearcă să ră mână în orașele mari, în metropole, însă eu sunt îndrăgos tit de orașul meu natal și mi-am dorit tot timpul să pun umărul la dezvoltarea lui, astfel că tot timpul am tras către casă, aici am și predat în învățământ. Conjunctura a fă cut ca de aproximativ de un an de zile să locuiesc în ClujNapoca, din considerente familiale: soția mea e avocat în Cluj, iar eu mi-am asumat naveta către Aiud, pentru că-mi place. Am venit azi la această întâlnire cu trenul, care a pornit la 5:30”, ne spune Cosmin Georgiu. Tiberiu Grecu își amintește că din perioada studenției participă la loteria vizelor organizată de Ambasada SUA, cu gândul de a obține mult-râvnitul de mulți tineri Green Card. „M-am înscris 7 ani la rând. Acesta e primul an în care am avut reminder-ul pe telefon, căruia i-am dat snoo ze până când a expirat perioada de participare. Adică a fost primul an când nu am vrut să particip la loteria vizelor pentru că am simțit că oportunitățile de aici sunt mult mai mari decât ce aș putea găsi acolo. Aici simți că lucru rile sunt într-o evoluție ascendentă, simți cum lucrurile se dezvoltă”, spune Tiberiu. El mai crede că un aspect impor tant care ar putea să-i țină pe tineri în România sunt și fondurile europene - „niște oportunități de dezvoltare pe plan nanciar extraordinare”. La rândul său, Alexandru Cocioran spune că tinerii ar trebui să plece să studieze, după care să se întoarcă cu cunoștințele din străinătate și să investească. „Dacă la 20 de ani simți nevoia aglomerației, zgomotului, a agitației, ce nu înțeleg copiii aceștia e că nu rămân la acea vârstă pentru totdeauna. Ei la un moment dat cresc, își fac o familie. Și din punctul meu de vedere Aiudul e un oraș destinat atât tinerilor, cât și persoanelor care și-au făcut o familie. Te poți plimba în parc, o să avem piste de biciclete, sunt o grămadă de evenimente culturale la care pot par ticipa, o să avem un centru multicultural nou. Doar cine nu vrea, nu vede că există posibilitatea să te te dezvolți, să crești și să te educi în continuare la Aiud”, îl completează Cosmin Georgiu.
Ciprian Oltean: „Eu sunt un tânăr din Aiud, repatriat în România de câțiva ani, după ce am petrecut jumătate din viață în Statele Unite ale Americii. Am terminat Facultatea de Hospitality Management și certi cările de Trainer. Acolo mi-am dezvoltat multe skilluri, lucrând în diverse domenii și am continuat lucrul acesta și acasă, în țară, activând în bănci pe segmentele de analiză nanciară și fonduri europene, vânzări, construcții, logistică, HoReCa,
Ideea creării unei organizații care să se ocupe exclusiv de promovarea Aiudului, ca destinație favorabilă dezvoltării sau extinderii unei afaceri a apărut anul trecut după inau
gurarea tronsonului de autostradă A10 Sebeș-Turda.
„I-am contactat pe colegii mei, astăzi suntem șase în echi pă, și am început munca efectivă. Am pus pe hârtie un plan cu tot ceea ce înseamnă colectare de date de la INS, ITM etc., am centralizat terenurile Primăriei și ale pro prietarilor privați din Aiud. Am creat un site și am urcat informațiile acestea într-un mod digerabil pentru public, am lmat cu drona proprietățile, ne-am creat pagini de so cializare, un logo. Plus, un plan de marketing despre cum ne promovăm, de care ne ținem. În același timp, facem și abordări directe spre investitori sau dezvoltatori de par curi industriale, parcuri logistice etc., cărora le prezentăm oferta Aiudului și încercăm să-i atragem la Aiud”, explică Tiberiu Grecu.
O astfel de încercare însă a avut loc și mai devreme, își amintește Cosmin Georgiu. „În 2016, când eram consilier local, aveam și eu în minte o idee asemănătoare, dar n-am avut energia sau timpul, ceva mi-a lipsit să încep acest lu cru. Îmi amintesc pentru că i-am spus doamnelor primar și viceprimar că le pot face legătura cu un investitor pu ternic, pe care îl cunoșteam, să vină în Aiud la o discuție, în care Primăria să-i propună să-și extindă afacerea și în Aiud. Mi-au spus că au discutat deja, ceea ce spune mul te despre deschiderea administrației locale (...) Acum am aplaudat decizia lui Tibi și mi-am spus că o să-mi dedic timp pentru a promova orașul și a merge țintit cu mesaje către investitorii pe care îi avem în rețeaua noastră”. Până la urmă, acel investitor a ales să se stabilească atunci la Sebeș, ind unul dintre momentele în care Aiudul a pierdut, după cum ține să remarce Alexandru Cocioran. „A pierdut mult în trecut. Și acum e mult de recuperat și asta se face ori cu multă muncă, in nit mai multă, ori să vină cetățenii și să pună umărul, ceea ce, practic, noi asta facem. Și o facem din voluntariat. Și atunci putem recupe ra decalajele din trecut împreună, muncind mai mulți”, a explicat acesta. Se pare că ambițiile celor șase tineri dau roade mai repede decât s-au așteptat ei. În mai puțin de un an de la crea rea organizației, despre Aiud s-a scris în presa națională și s-au făcut reportaje la televiziuni cu rating mare. Tiberiu Grecu lucrează în cabinetul primarului de Aiud din anul 2017 și spune că știe despre toate discuțiile care se poartă cu anumiți potențiali investitori.
„Dacă înainte nu aveam discuții frecvente cu investitorii,
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, populația municipiului Aiud este de aproximativ 25.000 locuitori după domiciliu, în timp ce populația pe o rază de 25 de km în jurul Aiudului (excluzând Turda și Alba Iulia) este de aproximativ 142.000 lo cuitori.
acum pot să spun că cel puțin o dată pe săptămână intru în legătură cu un nou antreprenor care se arată interesat de mediul de afaceri sau de o posibilă extindere”. Ne-a oferit și un exemplu concret: „Acum 3 săptămâni am fost contactați de la o ambasadă. Au văzut proiectul Invest in
Aiud pe LinkedIn și l-au propus unor antreprenori din țara respectivă, care caută o locație în România. Au venit și la Aiud printre altele. Le-am prezentat tot ce aveau de văzut în Aiud, ne-au zis care sunt caracteristicile, am fost cu ei pe teren, le-am prezentat o locație de investiții. Au avut un set de vreo 7-8 întrebări pe timpul întâlnirii; la nicio oră le-am trimis răspunsul pe e-mail la întrebări.
Au vizitat mai multe locații; singurul răspuns pe care ni l-au dat până acum e că și Aiudul e pe lista scurtă a orașelor în care intenționează să se dezvolte. Compania e din industria alimentară”.
Principalul obiectiv al acestei echipe rămâne ca în urmă torul an să atragă un mare investitor la Aiud, care să creeze oricâte locuri de muncă, ceea ce ar un prim mare succes.
De fapt, disponibilitatea forței de muncă este unul dintre cele cinci mari avantaje pe care le are localitatea, cred ei, după conectivitate (ieșire la Autostrada A10, Drumul euro pean E81 și magistrala CFR care străbat orașul, construcția la nici 10 km a primului port uscat din România, un termi nal intermodal și existența la 100 de km a trei aeroporturi internaționale, Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Sibiu).
„Am discutat cu cei de la Agenția de Dezvoltare Locală Oradea, care sunt probabil cei mai buni din România în ceea ce privește atragerea de investitori. Știm care sunt atuurile lor; dar un atu pe care îl avem noi față de ei este disponibilitatea forței de muncă. Spre exemplu, la cel mai recent proces de recrutare organizat de o companie pri vată, pentru 30 de locuri de muncă s-au depus peste 300 de CV-uri. Ceea ce spune enorm de multe despre acest as pect”, subliniază Tiberiu Grecu.
Alte caracteristici importante ale Aiudului, potrivit celor șase tineri, sunt deschiderea administrației publice loca le, deoarece mediul de afaceri își dorește să aibă o relație bună și deschisă cu aceasta, precum și disponibilitatea locațiilor de dezvoltare. Atât în proprietatea publică, cât și în cea privată a Aiudului există terenuri de vânzare de pes te 20 hectare, cât și de 2.500 de mp. „Avem inclusiv o fos tă platformă industrială unde se regăsesc toate utilitățile;
este conectată la magistrala CFR 300 și chiar există cale ferată prin toată fosta platformă industrială - sunt undeva 28 ha și un singur proprietar”.
Nu în ultimul rând, potențialul turistic și cultural al orașului este un aspect ce nu poate neglijat de un in vestitor care își respectă angajații. „Urbaniștii vorbesc despre conceptul de traversare a orașului la pas în 15 mi nute, adică din orice punct al orașului să ajungi spre o instituție publică sau în altă locație în 15 minute pe jos. Noi îndeplinim criteriul acesta, ba chiar în 10-15 minute ajungi în mijlocul unei păduri sălbatice și te găsești în inima Transilvaniei. E un aspect la care noi ținem foarte mult”, spune liderul echipei.
„Pe un investitor, în momentul în care hotărăște să-și deschidă un business, îl interesează în primul rând cu cine să-l facă, oamenii. Pe care îi găsește. Dar el o să-și pună o întrebare: omul meu va munci de la 6 la 14, sau de la 7 la 15 sau de la 8 la 16; el ce va face după ce termină jobul? Pentru că are nevoie să e bine și emoțional, și psi hic, și zic. Și vrea să știe ce îi oferă orașul după serviciu, ca a doua zi când vine la serviciu să e fericit. Și atunci în 2-3 ani vom avea un sediu nou al centrului multicultu ral, care va unic în zonă: vom avea săli de teatru, cine matograf, săli de conferințe. Oferta culturală la ora asta în Aiud vine cu peste 150 de evenimente culturale pe an – festivalul de umor, de folclor, festival internațional de artă plastică etc. Vom avea și o bază sportivă nouă, care la anul va gata, cu nocturnă și cu 500 de locuri în tribună. Avem un parc municipal foarte fain, cu arbori seculari, cu alei frumoase, terenuri de tenis.
E un oraș în care se creează toate ingredientele să poți rămâne, locui și să muncești în el și să ai și timp pentru asta. Plus că există școala aiudeană, cu o ștampilă poziti vă, pentru că au ieșit de aici minți luminate care au creat impact social acasă, dar și peste ocean. Îmi vine în minte Sergiu Pașca, arhicunoscut om de știință și zician, care a studiat la Colegiul Național „Titu Maiorescu”. El aici s-a educat”, concluzionează Cosmin Georgiu.
În Aiud sunt înregistrate peste 1.300 de rme cu di verse forme de activitate, potrivit site-ului lista rme.ro.
Ion SURDU
Consiliul Județean Sibiu a găzduit la mijlocul lunii iu nie o dezbatere tematică privind fondurile europene disponibile pentru IMM-uri în perioada 2021-2027. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, și a reunit antreprenori, autorități publice locale, instituții bancare și consultanți din regiunea Centru.
În cadrul dezbaterii, președinta CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, a precizat că la nivelul Consiliului Județean Sibiu, parteneriatele dintre mediul public și privat au adus rezultate benefice pentru comunitate. În acest sens, județul Sibiu este primul județ din țară la nivelul căruia va fi înființat biroul „Sibiu Business Agency”, prin care, după modele de bune practici identificate la nivel european, se dezvoltă proceduri și mecanisme pentru promovarea exportului și atragerea de investiții în ca drul IMM-urilor din județ. Acest organism va fi creat în cadrul proiectului „Sibiu Business Agency”, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă și derulat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România în parteneriat cu Consiliul Județean Sibiu.
„Consiliul Județean Sibiu promovează parteneriatele dintre mediul public, privat și societatea civilă în toa
te domeniile de activitate. Avem o relație strânsă cu Patronatul Județean al IMM-urilor, iar domnul Adrian Rada, președintele acestuia, este un partener de încre dere, cu inițiativă și care susține dezvoltarea sustenabi lă a companiilor. În scurt timp vom putea sprijini și mai mult IMM-urile, datorită proiectului «Sibiu Business Agency», care beneficiază de finanțare europeană”, a spus Daniela Cîmpean.
Ulterior, Florin Jianu, președintele CNIPMMR, a expli cat cum a apărut ideea extinderii proiectelor de crea re a birourilor la nivelul județelor care să se ocupe de identificarea investitorilor. „La nivelul Consiliului IMM-urilor am avut o discuție cu primarul general al Capitalei și am stabilit că o să facem un proiect îm preună, legat de o agenție de atragere a investițiilor în București. A venit Adrian (Adrian Rada, președintele Patronatului Județean al IMM-urilor Sibiu - n.n.) și a întrebat dacă nu se poate să facem și la Sibiu același lu cru. Am făcut proiectul și la Sibiu, n-a fost chip să nu-l facem. Chiar proiectul de la Sibiu a ieșit cu un punc taj mai mare decât cel de la București (...) Sibiul, prin CNIPMMR, Patronatul județean al IMM-urilor și în parteneriat cu CJ Sibiu, vor dezvolta o agenție de atra gere a investițiilor și promovare a exporturilor - „Sibiu Business Agency” - care pe modelul Agenției de atrage re a investițiilor și promovare a exporturilor din Viena va pune un pic de ordine în ceea ce înseamnă acest lu cru. E primul județ din România care își dezvoltă o ast fel de agenție”, a explicat Jianu. Acesta a descris pe scurt și modul în care va funcționa noua structură: „Agenția va însemna câțiva pași: o scanare a situației actuale și ce se întâmplă în atragerea de investiții și promovare a ex porturilor; după care o strategie de atragere a investiției și promovare a exporturilor. După care va mai exista și o etapă de training, de formare pentru cei care sunt interesați să își dezvolte propriile departamente”. Pentru realizarea acestui proiect, cele două entități –CJ Sibiu și CNIPMMR – au semnat, în luna martie, un acord de parteneriat. Printre activitățile propuse în do cument se menționează organizarea de evenimente, de plasări și derularea de cursuri, respectiv o campanie de promovare, organizarea unei mese rotunde în care se va realiza o analiză a nevoilor de investiții și promovare a exporturilor firmelor din Sibiu, o vizită de studiu într-o țară din UE, realizarea unei strategii de investiții și pro movare a exporturilor firmelor din Sibiu etc. Totodată, acordul prevede că biroul urma să fie deschis în luna iulie și că parteneriatul este valabil până la sfârșitul anului 2023.
Județul Sibiu este primul județ din țară la nivelul căruia va în ințat un birou dedicat atragerii investițiilor și promovării exporturilor - „Sibiu Business Agency”. Agenția va funcționa prin preluarea de elemente dintr-un model de bună-practică identi cat în Austria, la „Vienna Business Agency”.
În contextul înființării biroului „Sibiu Business Agency”, am întrebat-o pe președinta CJ Sibiu dacă agenția va funcționa și după 2023, dar și care sunt așteptările reale ale județului odată cu funcționarea noii structuri.
După încheierea proiectului (decembrie 2023), această agenție va continua să activeze în cadrul CJ Sibiu?
Unul dintre pilonii importanți în Strategia de dezvol tare economică a județului Sibiu este creșterea dina mică, performantă și diversificată a IMM-urilor care creează oportunități multiple pentru comunități, atât prin locuri de muncă, dar și prin contribuția pe care o au la creșterea calității vieții pentru cetățeni. De ace ea, după încheierea proiectului, în decembrie 2023, Sibiu Business Agency va continua să activeze în cadrul Consiliului Județean Sibiu. Ne dorim să fim un parte ner pe termen lung și de încredere pentru companiile din județul nostru, de aceea vom lua în considerare vi ziunea lor, iar ca autorități județene ne asumăm că vom investi constant în infrastructură, astfel încât județul Sibiu să fie una dintre opțiunile relevante pentru noi oportunități de business care se ivesc.
Care sunt așteptările CJ Sibiu de la acest proiect, re spectiv care sunt principalele nevoi de investiții ale județului în acest moment?
Sibiu Business Agency va avea rolul de a implemen ta activități specifice care să susțină IMM-urile din județul Sibiu care sunt interesate să exporte și compani ile străine care vor să își dezvolte activitatea și afacerile în județul nostru.
Agenția de Afaceri din Viena („Vienna Business Agency”) a fost în ințată în 1982 ca Fond de Dezvoltare Economică din Viena de către de către primăria orașului, Camera de Comerț din Viena, UniCredit Bank Austria AG (fostă Zentralsparkasse), precum și Erste Bank der Österreichischen Sparkassen AG (fosta Erste Österreichische Sparkasse).
Biroul din Viena susține companiile locale și internaționale în toate fazele dezvoltării afacerii lor, oferind consilie re cu privire la toate problemele corporative și ajutând expații să se instaleze și să funcționeze în capitala Austriei. Organizația oferă toate informațiile necesare pentru ori cine își dorește să în ințeze o companie: startup-uri, comercianți individuali, întreprinderi mici și mijlocii sau corporații interne și internaționale. Totodată, agenția promite să ajute noii investitori care sunt în căutare de nanțări, sediu de afaceri, un birou, consiliere gratuită sau ateliere și doresc să stabilească noi parteneriate.
Potrivit raportului de activitate pentru anul 2021, „Vienna Business Agency” a nanțat 1.527 de proiecte, iar valoarea investițiilor declanșate anul trecut a fost de 718
În materie de nevoi de investiții, însuși scopul acestui proiect este acela de a analiza atragerea de investiții și promovarea exportului, inclusiv prin preluarea de ele mente dintr-un model de bună-practică identificat la nivel european – „Vienna Business Agency”. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în parteneriat cu Consiliul Județean Sibiu, a efectuat o analiză prin care a identifi cat nevoia de dezvoltare la nivel local în ceea ce privește promovarea exporturilor și atragerea de investiții, așadar Sibiu Business Agency vine în întâmpinarea acestei nevoi cu scopul sprijinirii IMM-urilor și a pro movării de activități și politici prin care investițiile și activitățile de export să se dezvolte. În acest sens, una dintre activitățile importante pe care biroul Sibiu Business Agency le va avea, cuprinde analiza nevoilor în materie de investiții.
milioane de euro, care au asigurat un număr de aproape 5.300 de locuri de muncă. Totodată, agenția împreună cu administrația orașului au lansat anul trecut cel mai pu ternic pachet economic alcătuit vreodată, în valoare de 70 de milioane de euro. După trei etape de blocări din cauza pandemiei de coronavirus, banii au fost orientați spre revigorarea afacerilor, în industria hotelieră vieneză, pentru cercetare și dezvoltare...
De asemenea, odată cu propriul model de nanțare pen tru persoanele zice autorizate, dezvoltat de agenție îm preună cu Primăria orașului Viena în aprilie 2021, a fost oferit sprijin direct administratorilor sau fondatorilor acestora. Scopul acestui pachet este de a sprijini compa niile private în dezvoltarea în continuare a modelului lor de afaceri și astfel să investească în viitorul companiei lor pe termen lung. Pe lângă investițiile aferente proiectelor, sunt subvenționate și costurile de personal ale companiei. Cu un fond de nanțare de 10 milioane de euro pentru modelul EPU, Agenția din Viena a susținut până acum un total de 238 de proiecte cu 1,36 milioane de euro. Din acest an suma nanțării a fost majorată de la 7.000 de euro la 10.000 de euro, iar perioada de nanțare a fost prelungită până la sfârșitul anului 2022. De asemenea, a fost majorată și rata de nanțare, de la 50 la 60 la sută. Asta înseamnă că dacă o companie investește 1.000 de euro, va primi 600 de euro nanțare. S-a redus și suma minimă la 1.000 de euro, ceea ce înseamnă că și cele mai mici proiecte pot acum implementate, potrivit administrației locale din capitala Austriei.
Situat în centrul României, la Sibiu, Complexul Național Muzeal ASTRA este cea mai importantă instituție etnomuzeală din România. Am decis să discutăm cu Ciprian Ștefan, managerul instituției, despre rolul muzeelor în România și cum este perceput acesta, mai ales că este și președintele Rețelei Naționale a Muzeelor.
Care sunt cele mai mari provocări în gestionarea instituției din punct de vedere al menținerii și dezvoltării ca afacere în domeniul cultural?
Turismul cultural în România e o glumă și o spun cu toată res ponsabilitatea. Or, turismul cultural, mai ales în mediul rural poate să genereze dezvoltare locală; se construiesc drumuri, dar pentru cine, dacă nu reușim să facem locuitorii acelor co mune, sate să rămână acolo sau o parte din ei? Dar ca să-i faci să rămână acolo trebuie să le arăți că își pot asigura un trai de cent. Ei au niște resurse, dar sunt prăfuite în momentul de față. Acele resurse, în primul rând, sunt ei, pentru că resursa umană e cea mai importantă din punctul meu de vedere. Apoi restul. Resursele respective, bine valorizate și conștientizate în primul rând de ei și puse în slujba turismului cultural, adică să garan teze cumva cineva calitatea, autenticitatea serviciilor respecti ve, poate să genereze venituri clare pentru comunitate. Și îi faci să rămână acolo, să se dezvolte. Și să facă asta, valorizând prac tic ce au ei în ograda casei, ce au ei ca și cunoștințe. Asta con struim noi la muzeu – încercăm să construim o relație, de fapt, între comunitatea care e sursă și resursă și publicul vizitator. Ca publicul să înțeleagă că nu vine la muzeu numai ca să vadă cum se gătește o mâncare din Delta Dunării, ci să înțeleagă că atunci când se duc acolo, asta ar trebui să caute. Dacă vrem să mai avem o Delta Dunării și în viitor, ca noi și copiii noștri să o poată accesa așa cum e ea, în toată splendoarea ei. În spate stă o muncă de cercetare foarte puternică. Noi nu inventăm programe, nu inventăm rețete, noi nu inventăm meșteri. Și eu fac teren în continuare și îmi place, că e cea mai faină muncă – când te duci și discuți cu oameni, ca să le a i nu numai nevoile, dar și resursele. Și am văzut că oferind evenimente de calitate numărul de vizitatori a crescut. Dacă în 2013 aveam 150.000-200.000 de vizitatori, în 2019 au fost 600.000 de vizitatori. Cu venituri de aproape un milion de euro, ceea ce spune mult pentru o instituție de cultură. Nu mai vorbesc de fondurile atrase de noi, pentru că noi scriem proiectele, le câștigăm și apoi le implementăm. Eu nu prefer să spun că sunt director, ci lider – am crescut o echipă foarte tare și am crescut împreună, de fapt. Trebuie să înveți să-ți produci bani, în limita posibilităților, bineînțeles, că nu ajun gem să avem doar acțiuni culturale de dragul de a face veni turi, pentru că atunci deraiem de la menirea noastră. Dar se pot obține venituri frumoase și din acele venituri noi practic trăim acum.
Marile provocări sunt legate de partea de funcționare. Cheltuielile au crescut foarte mult pe partea de funcționare și autoritatea, din păcate, nu are o potență nanciară ridicată pentru că are alte provocări, pe sănătate, pe asistență socială.
Aici ar trebui o politică la nivel național, dacă mă întrebați pe mine. Noi suntem instituție de importanță națională, dar
suntem în subordinea Consiliului Județean, ceea ce e foar te bine. Avem o relație excelentă și dau asta întotdeauna ca exemplu. Și eu nu sunt a liat politic, ca să u bănuit că laud pe cineva. Dar și livrăm rezultate.
Iată din această funcție, credeți că la nivel național se poate spune că muzeele din țară reprezintă sau urmează modele de business cultural /turistic?
Nu prea multe, din păcate. A avut loc și un schimb de generații. Sunt etape care trebuie depășite după care putem să vorbim la mai multe muzee din România de un business cultural. Sunt muzee mici unde cheltuielile de funcționare ajung la 4 milioane, cu tot cu salarii etc. Banii vin de la auto ritate, iar tu ca manager nu mai ești tentat să faci nu știu câte chestii. Și sunt muzee, cum suntem noi, cu 30 de milioane: trebuie să-mi fac cel puțin 5-6 milioane venituri proprii ca să pot asigura o parte din funcționare și din planul minimal. Avem și activități speci ce: noi nu putem funcționa în muzeu fără conservatori, fără restauratori, fără muzeogra . Sunt provocări, dar acest lucru trebuie să plece și de la strategia națională, la care se lucrează în momentul de față. Noi nu am avut o strategie concretă pusă la punct și nu a fost asumată de autoritățile locale. Acum asta sper să e asumată. Dar, în același timp, strategia trebuie să-ți ofere și instrumente. Nu avem în România în momentul de față unde să aplicăm, în afară de Administrația Fondului Cultural Național. Maximul
de sumă e 70.000 de lei pe proiect. Nu e o sumă mare de bani, dar nu e frumos ca tu, cu angajați, să aplici și să iei proiectul în fața unui ONG. Și ONG-urile din sectorul cultural trebuie să trăiască și să se dezvolte. Noi trebuie să m în completare, nu concurenți. Când ai ONG-uri puternice și în zona asta, ai o altă voce.
Nici pentru patrimoniu nu mai e niciun instrument – era programul Patrimoniul în pericol, nu mai este. Care te ajuta. Primeai 500.000 de lei, un milion, ca să întreții monumen tele, că sunt costuri. Lucrări pe care eu nu pot să le fac, dar trebuie să le cumpăr; iar în felul acesta susțin un meșter care știe să facă șindrilă, care știe să cioplească.
Care e rolul muzeului Astra și cum e perceput rolul muzeelor la nivel de stat?
În momentul de față, o spun colegii din țară, Muzeul Astra este locomotiva muzeogra ei românești. Și asta este. Noi suntem mai atipici: ne numim muzeu, pentru că așa e legea, dar prefer să spun că suntem o instituție care oferă servi cii comunitare. Și că patrimoniul pe care îl gestionăm noi, moștenirea asta noi știm s-o valorizăm la maxim, s-o comu nicăm, s-o interpretăm, s-o mediem. Sunt cuvinte-cheie care trebuie să existe în discursul ecărui director de muzeu și în planul managerial al ecăruia și autoritatea trebuie să impu nă chestia asta.
Dacă vorbim doar de partea de conservare, restaurare, de săpă turi arheologice, fără o comunicare către public, nu este bine, nu este în regulă. N-am inventat noi rețeta asta, ea în occident există, au fost reduceri de personal, reduceri de cheltuieli și au fost cumva obligați să găsească soluții cum funcționează. Uitați-vă, în plină criză pandemică, Metropolitan Museum – care deja acela e business, nu mai e muzeu – și-a vândut câteva tablouri ca să-și poată plăti funcționarea și salariile. Se ajunge la măsuri de genul acesta și în țări bogate. Nu trebuie să avem pe buze doar componenta economică. Componenta de valorizare este vitală, să-ți poți asuma resursele pe care le gestionezi și cum să generezi maximum de valoare din eca re. Trebuie să știm, să m convinși noi ca muzee că, în primul rând, noi suntem datori față de societate, față de comunitate, că le gestionăm moștenirea lor, nu e a noastră. Eu azi-mâine plec din muzeu, nu mă gândesc să apară numele meu peste tot sau să scriu cărți – o să scriu cărți când mă retrag din activitate. Când ești manager, ești manager sau lider, nu ești arheolog, nu ești restaurator, nu ești istoric; trebuie să faci management și să utilizezi la maxim resursele și să înțelegi că e foarte simplu. Sunt trei chestiuni: e cacitate, economicitate și e ciență.
„Dezvoltare” trebuie să e pe buzele tuturor. Când ai dezvol tare, ai și fonduri care să-ți permită conservarea, restaurarea la un alt nivel.
La nivel de stat, suntem percepuți ca și cheltuitori. Și aici e marea provocare pentru mine, ca președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor, să fac factorul decizional să înțeleagă că noi nu suntem cheltuitori, noi suntem generatori – și pe partea economică, și pe partea educațională, și pe partea so cială, și pe partea de patrimoniu. Asta suntem.
Dar cred că și la nivel de societate există această percepție. Aici trebuie să i tu, ca manager, capabil să convingi comuni tatea că tu gestionezi bunul lor, de fapt. Trebuie să ieși din ti parele clasice, de muzeu din anii 70-80, în care tu ai doar 2-3 expoziții. Dacă am o piesă de valoare sau un tablou, trebuie să generez cel puțin patru programe educaționale pentru co pii, să-i provoc, pe limbajul lor: ce înseamnă pălăria aceea etc. Să generez niște programe și pentru copii, și pentru adulți. E obligatoriu să ai componenta gastronomică, adică să ai o ca fenea, un restaurant în proximitate. Noi în muzeu avem două restaurante, avem chioșcul de la lac și avem și zona Târgului de țară. Și tot nu-i su cient. Aceste facilități aduc publicul în muzeu; pentru programele pe care le faci trebuie să ai grijă la limbaj, de asta noi avem educator în muzeu. Un muzeograf folosește un limbaj câteodată prea aplicat, mult prea tehnic, pe care un copil nu-l înțelege – el stă din complezență cu gru pul, cu profesoara și trebuie să asculte. Provoacă-l. Teren de joacă – muzeele trebuie să devină teren de joacă. Și o spun cu toată responsabilitatea, fără a periclita patrimoniul. Dar trebuie să devină un teren de joacă nu doar pentru copii, ci și pentru toate categoriile de vârstă. Diversi carea oferte lor, serviciilor, chestionare trimestriale sau măcar anuale. Trebuie să a ăm nevoile comunității.
Când ați preluat mandatul de manager la Muzeul Astra ați declarat că vreți să duceți muzeul în primele 5 din Europa. În 2019 l-ați dus pe primul loc, obținând titlul de European Museum Academy, singurul muzeu în aer liber din Europa. Care e următoarea țintă?
Am vrut să devenim importanți, să m o voce, ceea ce sun tem acum: împreună cu colegii mei facem parte din tot fe lul de grupuri la nivel european. Dar nu mai am o miză în Europa, pentru că acolo suntem cineva. Miza este în țară, să conving factorul decizional de la nivel central că în muzee trebuie investit și că ele sunt generatoare de efecte concre te pe plan economic, social și educațional. Dacă o să reușesc asta, o să plec mulțumit de la muzeu.
Folosindu-se de
antreprenor Cătălin Briciu
contribuit
care promovează un stil de viață sănătos sau dezvoltă produse digitale de succes cu ajutorul unei echipe tech de top. Acesta este în SUA pentru câteva luni pentru a vedea cum poate accelera procesul de inovare și dezvoltare al start-up-urilor americane. Linnify este o companie care susține oamenii inovatori și
dezvoltarea
Cătălin Briciu și-a dezvoltat competențele antreprenoriale prin urmarea studiilor în domeniul economic și juridic. Prima experiență a fost Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), iar în paralel, s-a apucat și de Facultatea de Drept, din cadrul Universității BabeșBolyai. A nalizat studiile prin urmarea unui master în
cadrul ecărui domeniu, ambele axate pe dezvoltarea relațiilor de afaceri internaționale. Motivat de dorința de a crea și dezvoltare, în aceeași peri oadă, în 2016, a început un start-up împreună cu co-fon datorii Linnify, Alexandru Bogdan și Răzvan Bretoiu. Un apartament a reprezentat sediul unde 3 studenți au înce put să e din ce în ce mai dornici să-și dezvolte ideile cura joase într-o afacere de succes care îndrăznește să schimbe modul în care oamenii își trăiesc viața. Așa a luat naștere deliverME, primul lor startup, care livra cumpărături aca să sau la birou locuitorilor din Cluj-Napoca la comandă, printr-o platformă online care găzduia principalele lanțuri de supermarketuri din oraș.
Povestea Linnify a continuat până astăzi cu peste 60 de pro duse digitale construite pentru clienți, în care aceștia au reușit să contribuie la dezvoltarea lor și să învețe cum se construiește un startup de succes în mod e cient. Atât din punct de vedere tehnic, cât și în ceea ce privește nevoia din piață. Nimic nu ar fost posibil fără oamenii care s-au alăturat companiei în timp, primii 3 ind Darius Bogdan, Sebastian Godja și Răzvan Todea. În prezent, echipa este formată din 50 de profesioniști, toți dedicați construirii produselor di gitale de succes printr-un mindset bazat pe validare. “Pentru tehnologie este o perioadă foarte bună: pandemia
a acționat ca un catalizator al digitalizării în toată lumea. Oamenii și-au dat seama că pot comunica e cient și sigur de acasă, de la distanță. Acest lucru a fost bene c pentru Linnify. Astfel, în perioada 2020-2021, ne-am dublat cifra de afaceri, lucru care se va întâmpla și în 2022. Sunt oportunități din ce în ce mai bune din SUA, Germania sau țările nordice. Ne focusăm pe industriile de sănătate, educație, well-being, sus tenabilitate, respectiv cum facem să îmbunătățim modul în care oamenii își trăiesc viața mai bine cu ajutorul tehnologiei. Avem aplicații mobile și web: una dintre ele ajută copii între 2 și 7 ani, din SUA, să învețe să citească mai ușor și mai rapid prin intermediul unui AI; alta, chiar prima platformă de te lemedicină din Austria face ca pacienții să se conecteze la un medic în mai puțin de 5 minute. În statele din Vest există un interes mai mare în a investi în inovație și tehnologie pentru că, pe lângă faptul că exis tă un capital semni cativ mai ridicat decât aici, oamenii înțeleg care sunt bene ciile pe termen lung pe care le aduce în ceea ce privește competitivitatea pe piața globală a țării. În România încă trebuie să privim lucrurile pe termen scurt, majoritatea populației gândindu-se cum va peste o lună, nu peste 10 ani. În ultima perioadă am devenit ceva mai vocal și în mediul public, în a găsi soluții prin care putem să accele răm digitalizarea în țara noastră”, explică Cătălin Briciu.
Prin intermediul lui Cătălin, Linnify face deja pași semni ca tivi spre consolidarea prezenței în piața americană. La acest moment, acesta se a ă în SUA pentru câteva luni pentru ve dea cum pot adapta procesul de validare Linnify la nevoile speci ce ale startup-urilor americane pentru a crește viteza cu care acestea inovează și obțin validare pe piață. În funcție de rezultatele acestei vizite, vor face ulterior pașii necesari în spre deschiderea unei reprezentanțe în Austin, Texas. “Am fost de mai multe ori în SUA - Silicon Valley, New York, Miami, în toate zonele de interes din sectorul teh nologic. Am fost și la clienții/partenerii noștri actuali și la cei potențiali, la evenimente, conferințe; de ecare dată reușesc să creez conexiuni acolo. Anul trecut am fost în Austin, Texas, socotită ca bulă a tehnologiei. Au început să vină foarte multe companii de tehnologie din New York și Silicon Valley. De ce? Nu ai taxe pe venituri, iar costurile de trai sunt puțin mai reduse. Nu în ultimul rând, tra cul e mult mai relaxat decât în Los Angeles, California în general. Acolo se pre gurează următorul Silicon Valley. Elon Musk a mutat Tesla în Austin, Joe Rogan, care are cel mai cunoscut podcast, s-a mutat în același loc. Voi sta trei luni în Austin
pentru a deschide un punct de lucru acolo, o reprezentanță prin care să putem oferi mai multă valoare raportat la proce sele noastre de dezvoltare, să m prezenți zic la fața locului, “foot on the ground”. Zona Austin e axată pe software, dar și pe hardware, mai mult decât Silicon Valley, existând nu meroase fabrici. E zona din SUA în care m-am simțit cel mai mult în largul meu, oamenii sunt mai deschiși, mai puși pe a construi, cam ca în Silicon Valley acum 20 ani. Există un “vibe” deschis înspre dezvoltare și colaborare la modul gene ral. Lumea de acolo a auzit de Cluj, însă e văzut momentan ca o soluție foarte bună pentru ousourcing-ul de calitate. Adică, americanii nu vin la noi în țară pentru acțiuni creative, ino vare, implementări de proiecte sau strategie – la acestea ar trebui să ne punem amprenta la nivel internațional ca eco sistem local. Una dintre acțiunile pe care o voi întreprinde în Austin va să impulsionez crearea unei punți cu Clujul, însă fără ajutor local de aici nu voi reuși. Deci colaborăm în mod e cient cu clusterele și mediul public în acest sens.”
Nutriento s-a născut pentru Cătălin dintr-o pasiune și ne voie personală - voia o mâncare sănătoasă într-o perioadă în care nu aveai foarte multe asemenea opțiuni în Cluj. Pe când era student, avea mereu problema timpului: cum să facă să mănânce sănătos, dar să aibă apoi energie pen tru activități. A optat pentru ovăz, cereală cu multe calo rii generatoare de energie, dar nu reușea să aibă su cient timp pentru gătit, iar aceeași opțiune devenea plictisitoare.
A luat legătura cu un prieten din copilărie, Virgil Ciobota, și au decis să facă un restaurant cu opțiuni sănătoase, nu numai pe bază de cereale, ci și cu legume și fructe. Cei doi au început să scrie planul de afacere și să aplice pentru linii de nanțare. Ghinion! Sau nu, pentru că au investit până la urmă banii proprii și au simțit pe pielea lor ce înseam nă o afacere în HoReCa. Au pornit afacerea în 2020, când începea pandemia, însă nu mai puteau da înapoi. Deja au făcut angajări, au cumpărat rețete, lucrau cu un bucătar cu experiență în domeniul vegan. Viziunea lor: toată lumea să ducă un stil de viață sănătos, ușor, simplu, la un cost decent. Inițial au mers pe livrări pentru că voiau să testeze piața ca să vadă feedback-ul referitor la calitatea produselor, care s-a do vedit foarte bun. În schimb, adopția a fost grea la început. În 2020 au deschis o locație pe Bd. Regele Ferdinand, în centru. Au ținut-o un an, dar pentru că era pandemie, aceasta nu era frecventată și le mărea costurile, iar bucătăria era prea mică
pentru comenzile pe care le aveau și nu mai puteau să intro ducă multe opțiuni în meniu. Anul acesta s-au mutat pe str. Haiducului, într-un spațiu de șase ori mai mare.
“Am început cu boluri, acum avem și opțiuni sănătoase de sucuri, burgeri și deserturi. Bolul este o bază de cereale inte grale, rece sau caldă, ce poate să conțină fructe sau legume. Sunt, de fapt, superalimente, condimente sau plante care au o cantitate ridicată de diferite vitamine sau minerale. Au mai mulți nutrienți decât alte alimente. Apoi, avem sosuri sănătoase, făcute manual, fără procesare sau ulei.
Ne ghidăm după trei principii: echilibru, prezență, energie. Echilibru implică o stabilitate zilnică pentru corp - caloric și macronutrițional. Prezența se referă la calitatea produ sului: să simți că e mâncare “adevărată”, ceea ce facem prin prezența produselor locale, sezoniere și mininum procesa te. Echilibrul și prezența ne face să avem energie.
Clientul nostru ideal este o persoană care are deja com portamentul îndreptat către un stil de viață sănătos.
Majoritatea urmează deja un regim vegan sau vegetarian, fac sport, ca grupă de vârstă se situează în intervalul 2035 ani, 80% sunt femei. Este o piață emergentă, conversia acestora spre a ne deveni clienți este ridicată. Provocarea mai mare este cum ajungem să pătrundem în masă, să de venim o opțiune obișnuită. Când mănânci ar trebui să ai mai multă grijă la calitate, nu la cantitate”, spune Cătălin. Pentru dezvoltarea și extinderea afacerii, au apelat la sur se de nanțare private, ind un domeniu riscant datorită noutății produsului și gradul de adopție pe piață. Primii in
vestitori care au crezut în concept datorită vitezei cu care creștea au fost prietenii și familia. Printre ei se a ă co-fon datori din alte afaceri, părinți și apropiați ai fondatorilor din perioada facultății. Principalul angel investor în Nutriento de până acum a fost Mihnea Fodor, apropiat al lui Cătălin din perioada studiilor la FSEGA, care a ajutat atât prin capi tal, cât și prin experiența sa din domeniul culinar. “Am fost extrem de norocoși cu oamenii ce au investit în Nutriento până acum deoarece sunt ghidați de aceleași va lori ca noi, crezând într-o lume în care alimentația trebuie să e sursa noastră de energie pentru a duce o viață mai bună”, spune Cătălin.
Printre obiectivele lor se a ă crearea unei rețele de furni zori de astfel de produse, un ecosistem local. Sosurile se fac “în casă”, nu se folosesc deloc semipreparate. În România, primele proiecte de trasabilitate a acestor produse vor în cepe în 3-5 ani. Vei putea a a în viitor, pe baza unui pachet inteligent, urmărit prin blockchain, dacă roșiile produse în Cluj au fost crescute într-un anumit fel, că au fost folosite anumite tipuri de îngrășăminte, că au ajuns la un anume restaurant care folosește și alte ingrediente de tip similar. Atunci vei putea să te asiguri că tot ceea ce vezi în farfurie este într-adevăr sănătos, nu a fost procesat și nu conține îngrășăminte care îți pot afecta sănătatea și starea de bine. “Mâncarea noastră este poziționată pe piața locală drept cea mai sănătoasă opțiune existentă. Adică să te gândești că, dacă ai cumpărat orice de la noi, știi că este sănătos. Suntem singurul restaurant ce arată valorile nutriționale ale preparatelor, calorii, carbohidrați, grăsimi, proteine. Deci poți să îți calculezi necesarul caloric zilnic.
Vrem să educăm audiența în privința a ceea ce înseam nă să mănânci sănătos, pornind de la principiile noastre, explicarea ingredientelor noastre. Avem triada - local, se zonier, minimum procesat. Am creat și o standardizare a proceselor noastre ca să putem ajunge și în alte orașe, însă prin pași calculați și sustenabili.
Vrem să ne adaptăm la speci cul ecărei zone geogra ce în care suntem. În România ai anumite opțiuni de a mânca sănătos, în Italia, altele. Până la nalul anului ne concen trăm pe calitate și pe creșterea ofertei: paste sau noodles sănătoase, diversi care și digitalizarea businessului. Am
creat un website de comerț electronic din care să poți co manda din orice restaurant, însă viziunea este să trans formăm platforma Nutriento într-un loc în care poți să îți faci abonamente dinamice, compuse din varietatea oferte lor de mâncăre sănătoasă ce există în restaurantele locale. Asta înseamnă că utilizatorii intră pe platformă, menționează care sunt preferințele lor culinare, ce alergii au, apoi își aleg abonamentul de meniu. Îi vom ajuta să-și creeze un abonament personalizat, folosindu-ne de oferta locală care trece prin ltrul nostru de a mânca sănătos. Vrem să învățăm pro lul culinar al ecărui utilizator. Să vedem ce funcționează mai bine pentru sănătatea lui și să reducem semni cativ costurile de logistică, de livrare. Companiile de livrare la cerere, ca Glovo, Bolt, au o di cul tate de a optimiza de unde se ia comanda și unde se duce, astfel încât să crească numărul de livrări. Având abonamen te prede nite, cu minimum 24 de ore înainte putem să cu plăm oferta existentă cu ceea ce își dorește clientul, dar cu abonament, deci ceva previzibil”, explică fondatorul. În acest sens, Nutriento va începe un parteneriat cu HealthU, un alt brand din Cluj-Napoca cu care este aliniat pe valori și calitatea pe care trebuie să o ofere clienților. “Suntem mereu deschiși la a construi împreună și credem că pe asta se dezvoltă orice viziune îndrăzneață cu privire la viitor”, adaugă Cătălin Briciu.
În toiul pandemiei, pe când restaurantele mureau pe cape te în oraș, tânărul antreprenor surprindea cu anunțul prin care Nutriento se arăta pregătit oricând să demareze un proiect de livrări cu drone. “Acest sistem de livrare există deja în SUA, Noua Zeelandă, China, însă în cartiere atent selecționate, în care variabilele mediului extern sunt controlate. Există riscuri: drona poate să se lovească de ceva și să cadă, să e furată. Toate fac di cilă adoptarea la scară largă a acestui mod de livrare. Aceste drone sunt mult mai mari, li se atașează pachete xe, solide. Cu pizza funcționează cel mai bine, ind ușor de stocat și mai greu să se strice pe drum. De altfel, Pizza Hut îl experimen tează deocamdată ca proiect pilot, fără a ajunge unul în masă. De la restaurant se atașează pachetul la dronă, care încă nu este complet autonomă, ci asistată de un operator. Ea se ridică și merge până la punctul de destinație. E nevoie de un spațiu aerian deschis, de cartiere de case, astfel încât drona să lase mâncarea în curte.
Cum ar veni, e un elicopter la dimensiuni mult mai reduse care livrează mâncarea la pachet. La experiența utilizatorului mai este de lucrat; poate în curte este un câine ori un copil care se joacă. Fără niciun dubiu, acesta va modul în care se vor livra mâncarea și pachetele mici peste 10 ani. De fapt, nu tehnologia în sine e problema, ci adoptarea acesteia de către clientul nal, cum se îmbină tehnologia cu felul nostru de viață.
În Cluj s-a anunțat un viitor cartier cu livrare cu drone, Transilvania Smart City. S-ar putea face acest lucru la an samblul Colina Nouă, la Vultureni: este un cartier de case, spațiu aerian liber, însă este cam departe de oraș, la 35 km.
Mai degrabă s-ar potrivi un ansamblu de case din Feleacu. Un ansamblu modern, bazat pe sustenabilitate, deschis la tehnologie ar foarte util pentru adoptarea unui proiect de livrare cu drone. În fazele de inovare ar costuri mai mari, dar ele se reduc când poți să scalezi proiectul, să îl faci la o dimensiune superioară”, consideră Cătălin.
Atenția lui Cătălin este îndreptată acum înspre constru irea unei prezențe zice pentru Linnify în SUA si livra rea de mai multă valoare clienților existenți și viitori prin procese de validare și dezvoltare construite în cadrul companiei. Crede într-o lume în care inovarea aplicată la nevoile pieței va contribui la o viață mai bună și plină de experiențe unice pentru ecare dintre noi.
Cu privire la Nutriento, dezvoltarea acesteia în continuare într-un concept de succes la nivel național a fost prelua tă de către Gabriel Todea, care a ocupat anterior rolul de șef de operațiuni în cadrul companiei. Acesta re ectă în trutotul valorile pe care au construit până acum, reușind prin experiența operațională, cât și ideile inovatoare cu care vine să creioneze în detaliu viziunea înspre care se îndreaptă aceștia.
Fiind ghidat de o motivație puternică spre construirea de soluții care ne ajută să ne bucurăm de experiența de a trăi prin intermediul tehnologiei, este mereu în căutare de concepte, oameni ori inițiative pe care le poate ajuta în această direcție.
Compania mureșeană CLINI-LAB SRL are o lungă tradiție în organizarea de manifestări științi ce și simpozioane pentru clienți, în cadrul cărora sunt prezentate inovații și produse noi din domeniul medicinei de laborator. După 2 ani de pauză impusă de pandemie, începând din primăvara acestui an, CLINI-LAB a plănuit cel puțin 10 astfel de întâlniri, dintre care trei au avut deja loc la Iași, la Cluj-Napoca și la Timișoara. Aceste simpozioane oferă companiei prilejul de a expune noutăți din domeniu și de a purta schimburi de opinii cu clienții. Un alt aspect important, atât pentru CLINI-LAB, cât și pentru medici, este stabilirea nevoilor actuale în do meniul medicinei de laborator, care se schimbă într-un ritm alert, încercând să facă față provocărilor din ultimii 3 ani.
Cele mai importante tematici la aceste trei simpozioane au fost automatizarea laboratoarelor în vederea creșterii și optimizării uxului de lucru, respectiv introducerea pe piața din România a unei familii de analizoare imunologi ce de ultimă generație, special concepute pentru aplicații oncologice și pediatrice.
Prezentările au fost susținute de mai mulți specialiști de la CLINI-LAB și experți de la compania Tosoh Bioscience și Mindray, furnizorii echipamentelor prezentate. Planurile pentru această toamnă includ organizarea a încă două simpozioane, la Baia-Mare și la Brașov, cât și par ticiparea la Conferința Națională de Hematologie Clinică și Medicină Transfuzională, respectiv la Conferința Națională de Microbiologie și Epidemiologie. Compania CLINI-LAB, este un important furnizor de aparatură pentru sistemul de sănătate din România, par tener al mai multor lidei mondiali din domeniul aparaturii medicale. Mai multe detalii despre compania mureșeană, care anul viitor aniversează 30 de ani de activitate, găsiți pe pagina web www.clinilab.ro
Educația are multe aspecte, iar din punct de vedere me dical, ea se adresează deopotrivă pacienților, cadrelor medicale și aparținătorilor. Care este latura educației medicale de care vă ocupați cu precădere?
Prof. Dr. Nicolae Crişan: Prima direcție a activităţii educaționale din universitățile de medicină se adresează studenților, iar a doua direcție este educația postuniversi tară care cuprinde medicii rezidenți. Pregătirea medicilor rezidenți este esențială în formarea viitorilor profesioniști. Aș îndrăzni să spun că educația medicilor rezidenți este chiar mai importantă decât cea a studenților pentru că la acest nivel avem obiective clare, drumul ales este bine de nit de specialitatea pentru care s-a optat (tânărul medic știe clar ce dorește să devină: chirurg, internist, cardiolog, uro log etc.), încât putem obține şi cuanti ca calitatea rezultatu lui nit. Personal sunt implicat în ambele tipuri de activități educaționale, dar vă mărturisesc că sunt mult mai provocat de educația medicilor rezidenți. Rolul de mentor se exersea ză cel mai bine în relația cu rezidenții, pentru că, practic, ei participă alături de mentor la toate etapele actului medical. Acest lucru conturează cadrul pentru ca valorile mentoru lui să poată transferate tânărului în orice moment și când ești pe culmi, și când ești în faliment. Nu este nimic cos metizat sau regizat în această relație: tinerii pot prelua de la mentori viața reală cu toate fețele ei.
Se vorbeşte mult de perioada în ani necesară formării unui medic. Poate că ne-ar mai util o viziune mai amănunţită, ulterioară celor șase ani de studenţie.
Prof. Dr. N. C.: Formarea unui specialist în medicină ne cesită 30.000 de ore de activitate medicală. Dacă veți face un calcul, veți observa că rezidentul ar trebuie să mun cească 16 ore pe zi, zilnic, timp de 5 ani. Acest lucru este
imposibil și trebuie suplinit printr-o activitate educațională medicală susținută. Miza este foarte mare, pentru că orice mediocritate se traduce în decese evitabile pentru pacienți. Obiectivul nostru ca formatori este de a crea generații de specialiști caracterizați de profesionalism.
Ce înseamnă, în opinia dumneavoastră, profesionalis mul în acest domeniu?
Prof. Dr. N. C.: Profesionalismul în medicină este de nit prin următoarele calități: respect față de pacient, societate și profesie; compasiune; integritate; reacție față de nevoia pacientului deasupra interesului propriu; preocupare conti nuă pentru excelență și dezvoltare profesională; aderența pe termen lung la principii etice; sensibilitate și reacție față de anumite categorii de pacienți; respectarea con dențialității pacienților. Implementarea acestor valori este o reală pro vocare în sistemul medical românesc. De exemplu, le repet frecvent rezidenților că ei trebuie să e generația de medici care renunță la plățile informale, o adevărată rușine pentru profesia de medic. Sau un alt exemplu: este o adevărată
vocare să dezvolți calitatea de a pune interesul pacientului deasupra interesului personal într-o generație educată timp de 18 ani (8 ani de școală primară, 4 ani de liceu și 6 ani de facultate) că sinele este cel mai important și că a mă simți bine cu mine însumi este deasupra oricărui lucru (aceasta este lozo a care stă la baza educației în prezent – sinele este cel mai important, el are dreptul la fericire și nu trebuie să se sacri ce pentru fericirea altora). Acest tip de mentalitate lasă loc puțin pentru capacitatea de a te sacri ca pentru altul. Sau un alt exemplu: o mare problemă a tinerilor este motivația care este mult diluată. Probabil acest lucru este una dintre consecințele expunerii excesive la bunăstare și la tehnologie. Încercăm să creionăm tinerilor principalele motivații pentru activitatea de medic: posibilitatea de a ajuta pacienții și de a face bine dezinteresat, sentimentul personal de mulțumire, contribuția la progresul medical, posibilitățile viitoare legate de carieră, provocarea intelectuală.
Formarea unui medic este extrem de complexă pentru că îmbină pregătirea teoretică cu însușirea de abilități practi ce, dobândirea responsabilității profesionale cu atingerea unui nivel înalt de performantă, stimularea maximală a ta lentului cu o atitudine de smerenie. În același timp, educația medicilor rezidenți este particulară pentru că se adresează unor adulți care au ales ei să facă acest lucru, deci nu pot constrânși într-un anumit fel pentru atingerea de obiective.
Pentru început oferim tinerilor medici niște repere (mi lestones) pe care ne dorim să și le însușească (de exemplu: elaborarea unui plan de îngrijire a pacientului; realizarea unei proceduri chirurgicale; realizarea diagnosticului diferențial; dobândirea de evidențe științi ce etc.). Apoi, ne concentrăm pe metoda de achiziție, și anume o învățare și perfecționare bazate pe practică. Aceasta etapă este pro vocatoare pentru că medicii rezidenți sunt predispuși la erori medicale prin lipsa de cunoștințe și de experiență, dar voi reveni asupra problemei erorilor medicale. Ulterior, adăugăm pregătirii o serie de obiective pe ter men mai lung, care necesită un timp prelungit de expu nere a tânărului la viața de spital: abilități de comunicare cu pacientul, cu familia și cu ceilalți membri din echipa medicală și atitudinea de profesionalism. Pe toata durata acestor etape, sensibilizăm rezidentul asupra ansamblu lui la care ne raportăm, adică sistemul medical în care ne desfășurăm activitatea. Această caracteristică este de ni tă ca activitate bazată pe sistem.
Ceea ce îmi spuneţi aici pare a armătura unui verita bil nucleu de pregătire şi formare profesională. Care i-ar caracteristicile?
Prof. Dr. N. C.: Consider că un centru de pregătire și for mare a rezidenților trebuie să îndeplinească următoarele trăsături: să ofere un program de instruire documentat cu scopul de a se obține o certi care recunoscută internațional; să aloce procedurile în funcție de abilitățile rezidentului și în funcție de anul de pregătire; să construiască un climat bun de muncă în echipa de rezidenți; să asigure participarea la cursuri de formare; să consolideze deprinderea de abor dare a patologiei în comisii multidisciplinare; să stimuleze învățarea la patul pacientului. Fără o însemnătate redusă faţă de cele menţionate aş aminti reducerea perioadelor de timp din programul zilnic care sunt inutile, creșterea tim pului alocat educației în defavoarea serviciilor.
Sunt obiective multiple aici. Cine le coordonează? Prof. Dr. N. C.: La nivelul ecărui centru, educația medica lă are 3 actori: administratorul (care poate să e managerul de spital, șeful de secție sau coordonatorul de rezidențiat), formatorul (reprezentat de medicul alături de care lucrea
ză rezidentul și care este în același timp mentor, profesor și antrenor) și rezidentul care este principalul responsabil pentru formarea lui. Toți acești trei actori conlucrează la o trecere e cientă a medicului rezident prin cele 5 etape de formare: în prima etapa este complet fără independență; apoi, trecerea se face spre supervizare atentă, supervizare limitată și activitate independentă; ultima etapă este aceea în care rezidentul format aproape complet va superviza la rândul lui alți rezidenți mai mici.
Ce se întâmplă după nalizarea rezidenţiatului?
Prof. Dr. N. C.: Un aspect particular și extrem de impor tant al activității medicale este faptul că aceasta nu se poate realiza decât în echipă. Integrarea medicilor rezidenți care sunt indivizi cu personalități diferite, cu motivații diferi te poate reprezenta o adevărată provocare. Sunt două axe pe care se deplasează integrarea tinerilor în echipele me dicale: prima axă este autoritatea (mă refer la respectarea autorității) care se de nește ca ind dreptul unei persoane de a impune ascultare; a doua axă este responsabilitatea, adică obligația unei persoane de a efectua un lucru, de a răs punde și de a da socoteală pentru ceea ce face.
Prof. Dr. N. C.: Realizarea actului medical se bazează pe o comunicare e cientă atât în interiorul echipei medicale, între membrii ei, cât și între membrii echipei medicale și pacient sau aparținători. În orice moment al actului medical trebuie să m siguri de faptul că pacientul înțelege foarte bine ce pro blemă de sănătate are și ce urmează să i se facă. Canalele de comunicare sunt atât verbale (mesaje exprimate clar, răspi cat, transmise pe cât este posibil scris și nu doar oral, însoțite totdeauna de con rmarea recepționării), cât și non-verbale reprezentate de gesturi, imagini, simboluri sau semne. O co municare bună pe durata actului medical conduce la multi ple avantaje: pacientul raportează mai multe informații des pre el (medicul a ă mai multe simptome); crește acuratețea diagnosticului; pacientul primește mai multe informații spe ci ce despre boală; pacientul este mai aderent programelor de educație medicală; pacientul este mai compliant la trata mentul recomandat; se reduce suferința emoțională a paci entului; pacientul acceptă mai ușor evenimente neașteptate dacă a fost informat și crește calitatea vieții pacientului.
Aţi vorbit până aici de partea frumoasă a pregătirii şi exercitării profesiei medicale, aţi văzut doar construc ţia. Din nefericire, există şi o parte mai puţin frumoasă, iar noi, pacienţii şi aparţinătorii, avem tendinţa să ve dem, în urma unui eveniment din familie, doar dărâma rea, atunci când dăm vina pe medicul rezident.
Prof. Dr. N. C.: Un aspect negativ, dar real este cel legat de riscul de erori medicale care însoțește procesul de forma re a medicilor. Un medic rezident prezintă un risc de 5 ori mai mare de a realiza o eroare medicală față de un medic cu experiență. Mai mult de jumătate dintre erori sunt consecința lipsei de experiență. O altă cauză este lipsa de cunoștințe sto cate în memoria rezidentului (utilizarea excesivă a tehnologi ei afectează profund această funcție de stocare). Consecințele pentru pacient sunt grave atunci când se produce o eroare medicală: de la dizabilități pentru pacient, la prelungirea spi talizării sau chiar deces. Discutând despre educația medicală din perspectiva erorilor medicale, aș putea rezuma folosind două cuvinte: checklist și double-check. Acești termeni sunt preluați din aviație și cuprind un ansamblu de metode prin care se urmărește reducerea erorilor. De exemplu, utilizarea unui checklist înainte de începerea oricărei intervenții chi rurgicale (prin care se veri că identitatea pacientului, tipul de procedură chirurgicală, administrarea preoperatorie a antibioticului, estimarea pierderilor de sânge și disponibili tatea rezervei de sânge pentru transfuzii etc.) poate să reducă rata de erori la jumătate. Introducerea în activitatea clinică a checklist-ului și a double-check-ului încă din perioada de rezidențiat organizează e cient munca acestora, crește ran damentul și reduce maximal riscul de erori.
Cum este receptat acest complex de aptitudini, infor maţii de către rezidenţi? Simţiţi e cienţa mentoratului asupra lor? Mai seamănă viaţa rezidenţilor de azi cu perioada destul de recentă în care v-aţi specializat?
Prof. Dr. N. C.: Spuneam mai sus că lozo a de educație s-a schimbat mult în ultimii 20 de ani. În momentul de față, școala pune accentul mai mult pe dezvoltarea copiilor din punct de vedere emoțional și social decât pe atingerea unor standarde educaționale înalte. Ce înseamnă practic acest lucru: profesorii sunt preocupați mai degrabă să-i facă pe tineri să se simtă bine decât să-i conducă spre însușirea unor valori. Școala nu mai este o comunitate de valori. Școala a devenit un loc în care toată lumea „trebuie să se simtă bine”: „um ăm” notele elevilor ca să se simtă bine; toată lumea primește premiu indiferent de cât de mult a muncit; am schimbat „ i cuminte” cu „ i tu însuți” (chiar și atunci când copilul face lucruri grave) și „nu contează ce faci, contează
cine ești”. În nal, copiii aceștia ajung să se creadă mici zei obsedați de lucrurile care le oferă emoții pozitive. Drama apare atunci când intră în viața reală care este dură și unde nimeni nu-i mai recunoaște ca mici zei. Astfel se explică rata crescută de abandon, de depresie, de atacuri de panică, de anxietate și chiar suicid. Acum vă rog să faceți un exercițiu de imaginație și să translatați aceste tipuri de personalități într-un sistem de educație medicală strict, cu volum imens de muncă și care implică o disponibilitate crescută de dăru ire de sine. Este exact opusul a ceea ce au fost învățați tine rii timp de 18 ani. Rezultatele se văd într-un număr crescut de rezidenți care se găsesc la a treia sau patra încercare de specialitate și încă nu se regăsesc „pe sine”. Dar, așa cum spunea profesorul Mircea Miclea, ecare generație într-un fel sau altul tot va reuși să depășească obstacolele întâlnite.
Sunteţi în plină activitate profesională şi academică, iar anii dumneavoastră de pregătire se de nesc atât prin efortul personal, cât şi prin acela al mentorilor pe care i-aţi avut. Care mai este relaţia dumneavoastră cu aceştia?
Prof. Dr. N. C.: Relația cu mentorul nu încetează nicioda tă. Chiar dacă zic s-ar instala o despărțire, totuși prezența mentorului rămâne. Aici eu nu vorbesc doar despre a păstra amintirea mentorului sau de a avea iterativ o atitudine de recunoștință și mulțumire sau de a-i dedica realizările pro fesionale. Toate acestea rămân, desigur, valabile. Dar este vorba despre altceva, care se preia de la mentor și te însoțeste permanent. Este vorba despre spiritul omului, despre felul lui de a . Adevăratul discipol este acela care dobândește spiritul și felul de a al mentorului. Aceste trăsături pă trund în ADN-ul uman, in uențând gândirea, dorințele, atitudinea și comportamentul. Prin tot ce am spus acum am descris practic relația cu mentorul meu, Profesorul Emerit Dr. Ioan Coman. Eu nu am învățat de la dânsul doar practi carea unei profesii chirurgicale. Am învățat de la profesorul Ioan Coman felul de a al unui mare caracter, al unui pre fesionist deosebit și al unui dascăl cu har.
Ultima oprire din seria de evenimente e Voices of Business Awards a fost la Târgu Mureș. Unul dintre cele două municipii de unde revista Transilvania Business și-a tras seva în urmă cu 12 ani. Unicitatea evenimentului a fost dată de faptul că am onorat elite ale business-ului mureșean, companii de succes și instituții sau organizații care generează schimbare în bine în comunitate. Gala de la Târgu Mureș a fost susținută de partenerii noștri DAW Bența România, DP World, Gedeon Richter România, IRUM SA, Maviprod, Dafcochim, Hirschmann Automotive TM, CIS Group, Transavia, BS Guarding Security, Materom, Astor Valpet, Clini Lab, Welthee, Ingricop, Aages SA, Nakita Prod Comimpex, Geiger Transilvania, Decorex Prod, Istrate Serv Prod, Florăria Magnolia și Art Bending.
Ligia VORO | Foto: Cătălin NICOLAU și Mihai TODORAN
Alături de premianți și partenerii noștri, ne-au fost alături la evenimentul organizat la Târgu Mureș judecătorul Andreea Ciucă, președintele Curții de Apel Târgu Mureș, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, prof. univ. dr. Horațiu Suciu, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgență de Boli Cardiovasculare și Transplant, președintele Senatului Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” totodată, prof. univ. dr. eodora Benedek, șeful Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, notarul public Iuliana Dobre, avocații Camelia Laslo, Vasile Costea și Ciprian Dobre, Gheorghe Ștef, directorul executiv AJOFM Mureș, sau cel mai premiat fermier mureșean Valentin Mărginean.
Mesajul de bun venit a fost transmis, ca de ecare dată, de Aurelian Grama, fondatorul revistei Transilvania Business și al cotidianului Zi de Zi.
“Am reclădit un anumit tip de abordare a jurnaliștilor din Transilvania prin care să convingem cei mai importanți manageri ai acestei zone din România că vocea lor trebuie auzită, nu doar în 25 a lunii când plătesc taxele și impozitele, ci mult mai des, mai ferm, mai ascultați, mai luați în seamă și poate pe viitor, cu implicare mult mai serioasă în destinele României împreună cu cei care sunt aleși odată la 4 ani și care gestionează bugetele pe care cu har, cu înțelepciune, cu efort, cu inovare, dumneavoastră reușiți să le aduceți pentru binele nostru, și al copiilor, și al generațiilor care vin”, a spus acesta.
Mara Togănel, singurul prefect invitat la evenimentele noastre, a adus un mesaj de colaborare între mediul administrativ, cel de afaceri și cel universitar pe podiumul virtual al sălii de conferințe din Hotelul Privo.
“Am venit pentru că, în primul rând, respect foarte mult ceea ce faceți dumneavoastră și pentru că eu consider că nu există un județ puternic fără a o colaborare și o unitate în abordare între domeniul public, privat și, evident, mediul universitar”, a spus Mara Togănel.
Primarul municipiului reședință de județ, Soós Zoltán și-a centrat discursul pe lucrările de infrastructură care îi vor asigura Târgu Mureșului conectivitatea, inclusiv în beneciul mediului de afaceri.
“De ceea ce suferim și noi și dumneavoastră este infrastructura, acesta este scopul nostru numărul unu să e pornite ocolitoarele și infrastructura mare de care aveți nevoie. Partea bună este că, în sfârșit, două tronsoane din localitatea Târgu Mureș au ajuns la București și va pornită licitația pe tronsonul trei. Aceste două tronsoane s-ar putea să e nalizate până la sfârșitul anului viitor, respectiv strada Gheorghe Doja să e reabilitată din fonduri europene”, a spus acesta.
Partenerii ne-au sprijinit în maratonul care a început în 3 martie, la Oradea. I-am amintit mai sus pe toți care ne-au fost alături la gala mureșeană. Însă, participanții la e Voices of Business Awards de la Târgu Mureș au putut face cunoștință, mai îndeaproape, cu o parte dintre ei.
Am pătruns astfel, prin materiale video, în universul producției de tractoare articulate forestiere și agricole al IRUM SA Reghin, în cel al producției de vopsele și materiale de nisaj alături de profesioniștii DAW Bența România sau am a at noutăți despre Florăria Magnolia, care aduce culoare oriunde în lume prin livrările sale de buchete.
Welthee ne-a însoțit în întreaga caravană. La Târgu Mureș, Alin Moldovan, Manager Vânzări, Welthee, ne-a povestit mai multe despre fondul de investiții descentralizat, blockchain based. “Suntem dornici să creăm oportunități pentru mulți dintre cei care cred și au viziune în ceea ce privește libertatea nanciară și investițiile descentralizate. Viziunea noastră este să oferim șansa tuturor celor care au un cont astăzi, indiferent că vorbim de un cont de Facebook sau Google și acces la un mobil, să poată investi cu o sumă minimă, inclusiv cu risc zero”, ne-a spus acesta. Un alt partener care s-a prezentat la Târgu Mureș este DP World, companie care a intrat în România acum 18 ani și a început să gestioneze un terminal în Portul Constanța, care astăzi este cel mai mare din Marea Neagră. Compania a înțeles importanța de a scurta lanțurile de aprovizionare astfel că dezvoltă o rețea de terminale. Primul și cel mai
important este la sub 100 de kilometri de Târgu Mureș, în comuna Mirăslău, județul Alba, lângă Municipiul Aiud. Terminalul de lângă Aiud va avea o capacitate de depozitare de aproximativ 3.000 de containere, va legat prin cale ferată atât de porturile din partea de Vest a Europei, cât și de cele din partea de nord a continentului și va operațional în prima parte a anului viitor.
Am început premierea cu înmânarea trofeelor unor parteneri speciali ai revistei Transilvania Business care sunt motor de dezvoltare economică a Municipiului Târgu Mureș, a județului Mureș și a regiunii noastre. Primul trofeu Vector în dezvoltare durabilă a fost acordat Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie
„George Emil Palade” din Târgu Mureș și a fost înmânat prof. univ. dr. Leonard Azam rei.
“S-ar putea să vă puneți întrebarea: de ce și universitatea? în acest trinom, dar, până la urmă trebuie să recunoaștem ecare faptul că resursa umană cea mai constantă pe care o regiune o are este universitatea. (…) Eu cred foarte mult în conceptul de universitate antreprenorială, nu suntem doar o fabrică de doctori sau o fabrică de ingineri sau furnizori exclusivi de educație și trebuie să înțelegem că universitățile trebuie să producă plusvaloare într-o societate”, a spus prof. univ. dr. Leonard Azam rei. Cu cel de-al doilea trofeu Implicare, dezvoltare și suste-
nabilitate a fost distinsă Fundația Pro Economica, care a fost ridicat de către Kozma Mónika, directorul executiv al fundației.
“Cred că stric puțin regula propusă de doamna prefect, adică nu reprezint în momentul de față nici o instituție, nici mediul privat, adică o rmă, nici măcar o universitate. Dar totuși noi, la fundație, prin munca noastră încercăm să devenim un motor pentru această colaborare pe care cu toții ne dorim să o avem în județul Mureș. Deci pot să promit că vom continua”, a spus Kozma Mónika.
Mircea Oltean, directorul general IRUM SA, a ridicat trofeul Companie de elită în business pentru Grupul IRUMMaviprod.
“Consider că este foarte important să analizăm performanțele și să promovăm elitele. Societatea are nevoie de exemple pozitive care să îi călăuzească și pe alții în activitatea lor. Pe lângă performanțele de business, o preocupare importantă am avut-o și legat de performanțele sociale, adică mai concret ne-am aplecat spre nevoile celor care lucrează pentru noi, am oferit un cadru, o variantă pentru inginerii și muncitorii români pentru a-și putea arăta valoarea, pentru a putea performa și a demonstra că și noi, românii, suntem în stare să
avem produse cu performanțe deosebite pe care să le punem lângă cele occidentale”, a spus Mircea Oltean.
Pentru Grupul Materom, trofeul a fost ridicat de către Rodica Baciu, unul dintre proprietarii grupului și soția fondatorului grupului.
“Am reușit multe, sub o deviză frumoasă pe care aș vrea să vă o împărtășesc. Deviza Materom este: Relații de calitate, afaceri de succes. Credem în armonie, credem în hărnicie, credem în buna înțelegere și cu aceste lucruri se poate trece peste orice criză. De asemenea, credem că este responsabilitatea ecărui cetățean și mai mult a celor care au și chemare pentru antreprenoriat să in uențeze mediul de business și dezvoltarea României prin profesionalism și prin bune rezultate. De aceea ne-a am propus să performăm”, a fost mesajul Rodicăi Baciu.
Din partea Grupului Maurer Imobiliare SA a ridicat trofeul Bogdan Oancea, directorul general Maurer Imobiliare SA. “Și noi credem că rmele și economia și tot ce reprezintă elita economiei românești trebuie anunțate, promovate și felicitate pentru că este o perioadă extraordinar de grea, atât la noi, cât și în lume și este nevoie de acest lucru. Elitele trebuie încurajate prin orice modalitate. Cât despre noi continuăm să facem blocuri, continuăm să creștem, continuăm să mărim comunitatea Maurer și, totodată, să oferim mureșenilor ce avem noi mai bun de oferit pentru aceștia”, a rostit Bogdan Oancea pe podiumul virtual.
Trofeul acordat Grupului Dafcochim i-a fost înmânat lui Ovidiu Laslo, director economic, Mihai Todoran, director de dezvoltare, a ridicat trofeul pentru Grupul Mirdatod, trofeul pentru Grupul Larix a ajuns la proprietarul rme-
Azomureș SA, laureată cu trofeul Companie de elită în business, ne-a adus vestea supărătoare a suspendării, din nou, a producției fabricii de amoniac. “Acum o săptămână când primeam invitația de a participa la eveniment, ne gândeam să vă transmitem un mesaj pozitiv, dar ieri (n.a. 22 iunie 2022), probabil ați a at, am anunțat că suspendăm din nou activitatea. Criza energetică este o criză care ne afectează pe noi în mod direct, pentru că un sac de îngrășăminte este 80% gaz natural. Vă dați seama cât de mult impactează orice creștere a prețului la gaz, este o perioadă di cilă pe care noi o resimțim astăzi. Depunem însă toate eforturile”, a fost mesajul lui Ovidiu Maior, purtător de cuvânt al Azomureș SA. În schimb, Dana Chelărescu, directorul general al Gedeon Richter Romania SA, a anunțat că producătorul de medicamente continuă programul de investiții.
“Vin investiții noi, așa cum vin în ecare an, de fapt, în ultimii 25 ani. Avem un buget de investiții plani cat pe următorii zece ani, rulăm planul de afaceri pe termen lung, mediu și doar adaptăm anual la condițiile socio-economice planurile pe termen lung. M-aș bucura ca întreaga activitate
din România să se desfășoare într-un mod plani cat și cu proiecte cu viziune pe termen lung. Sunt convinsă că toți cei din sală o fac și știți prin ce condiții grele trecem în acest moment cu toții”, a spus Dana Chelărescu. Investiții derulează și compania austriacă Hirschmann Automotive TM.
“Suntem o investiție austriacă într-o expansiune în ultimii doi ani foarte mare. Nici nu ne-am gândit să săpăm pentru a patra extindere și deja vrem să depunem documentația pentru a cincea extindere. Pe de o parte, războiul din Ucraina ne avantajează pentru a șasea extindere, însă va trebui să vedem dacă mai găsim forță de muncă. Avem plasată o ofertă de muncă pentru 250 de persoane”, a arătat Paul Ilea, director administrativ al Hirschmann Automotive TM. Reprezentanții Kastamonu Romania și Geiger Transilvania au participat, de asemenea, la eveniment și le-au fost înmânate trofeele Companie de elită în business pentru performanțele nanciare ca rme cu capital străin.
Reprezentanta DAW Bența Romania, Mirela Fodor, Manager HR, a dezvăluit, de asemenea, programul investițional pe care compania îl va derula în anii următori.
“Acest premiu ne onorează și ne obligă să continuăm ceea ce am făcut și până acum, ba chiar să ne străduim să fa-
cem lucrurile și mai bine. Nu vă ascund faptul că acum lucrăm la deschiderea unei noi fabrici, de cărămizi decorative Meldorfer, de care suntem teribil de mândri și nici nu am deschis-o încă și deja lucrăm la extinderea capacităților de producție de vopsele și tencuieli, un proiect de peste 14 milioane de euro”, a punctat Mirela Fodor. Kakassy Blanka, Manager HR Clini Lab, a prefațat aniversarea de 30 de ani a companiei.
“Clini Lab, anul viitor, va împlini treizeci de ani. Suntem o rmă în dezvoltare. Ne-am dezvoltat constant și echilibrat până acum și așa sperăm și în continuare. Poate nu suntem așa de cunoscuți în Târgu Mureș, dar ne bucurăm că suntem cunoscuți în laboratoarele medicale din țară”, a arătat Kakassy Blanka.
Bioeel a fost reprezentată la eveniment de primul angajat al companiei – Daniela Ciulei, director executiv.
“Bioeel, o companie producătoare și distribuitoare de medicamente, anul acesta împlinește 30 ani, suntem mândri. A pornit în 1992 cu doi fondatori, români, cu un capital de 100 de lei. Astăzi capitalul social al Bioeel este de 15 milioane de lei. Am pornit cu un singur angajat, eu, (…) iar, astăzi, echipa noastră este formată din 270 de angajați. Deja vorbim de un grup de rme”, a subliniat Daniela Ciulei.
Ramona Stoica, director nanciar Herlitz România, ne-a adus, la gală, mesajul directorului general Horațiu Nicolau, un partener încă de la primele noastre ediții după ce a ridicat, de asemenea, trofeul Companie de elită în business.
Emil Lucaci, directorul STTM Romgaz Târgu Mureș, a fost singurul reprezentant al companiilor cu acționariat statul
Revista Transilvania Business a onorat, așa cum aminteam în primele rânduri, și alte rme din județ care fac performanță, cărora le-a fost oferit trofeul Companie de succes.
AMB Wine Company, mai cunoscută drept Crama Liliac, a transmis, prin Ionuț Dumitraș, Chief Vineyard Engineer, un îndemn tuturor iubitorilor de vinuri din România.
“Cu o nanțare străină reușim să punem în valoare potențialul terenului românesc, să facem unul dintre cele mai apreciate vinuri din Transilvania. Și vă sfătuiesc deecare dată să beți vinul care vă place cel mai mult”, a spus Ionuț Dumitraș.
Andrei Moscviciov a reprezentat Anvico SA, deși a ales să se retragă din companie, atrăgând atenția că: “Suntem bucuroși că majoritatea dintre jucătorii economici ai județului Mureș sunt jucători care au început imediat după 90 și iată că unii au reușit performanțe deosebite. Nu trebuie, de asemenea, să uităm că aceste performanțe deosebite reprezintă mai puțin de 2% din suma tuturor jucătorilor de pe piață și practic colaborările pe Prof. dr. Benedek Imre care a ridicat trofeul pentru Asociația
Transilvană de Terapie Transvasculară ne-a purtat prin istoria familiei creatoare de universități prin Transilvania și în Europa.
“Mama și tata și o generație au venit și au format universitatea din Târgu Mureș, care a fost făcut-o pentru toți. Noi și voi nu suntem responsabili să îngrijim această valoare. (…) Am luat și am dus mai departe această moștenire. Am format o școală care are în spatele ei în momentul de față 25 de doctoranzi”, a spus prof. dr. Benedek, care a amintit de granturile de 2 milioane de euro pe care alături de prof. dr. eodora Benedek le-a atras recent și care vor destinate cercetării.
Daniel Boca, directorul general CALA – Centrul de Tehnologii fără Săpătură, și-a exprimat dorința de a mai atenți la afacerile a ate la început.
“Ne onorează această recunoaștere, sunt într-adevăr în spate 30 de ani de muncă. Un element comun pe care l-am observat eu în seara asta, toate rmele de aici au 30 de ani. Respect pentru toată lumea. Dar mi-ar plăcea ca la următorul eveniment să vedem aici premianți start-up-uri, tineri cu energii, cu forță, mulți mulți tineri și economia județului să nu stea neapărat în, să zicem așa, dinozaurii de 30 de ani”, ne-a transmis Daniel Boca.
“Suntem o rmă în ințată în 1994, am pornit la drum cu mine și cu doi angajați și astăzi am ajuns la 140 de angajați. Ne desfășurăm activitatea în agricultură și industria alimentară și întreg colectivul de ingineri, tehnicieni, economiști și muncitori ai rmei se străduiesc să aducă pe masa românilor produse de pani cație de calitate, de carne și de lapte autohtone și produse în România”, a fost mesajul lui Ioan
Pop, proprietarul Grupului Ceragrim, adresat premianților. Mai tineri în business, Bernát Nyulas, proprietar Fomco Group, a apreciat însă clasarea companiilor pe care le deține printre elitele mureșene. “Suntem un grup de rme în ințat în urmă cu 20 de ani, suntem mai tineri decât cei dinozauri. Suntem prezenți în mai multe domenii de activitate, începând de la producția de mobilă la service camioane, dezvoltare imobiliară și dezvoltarea proiectelor fotovoltaice. Suntem onorați și suntem mândri să m printre elitele business-ului mureșean”, a arătat acesta.
“Lucrăm terenurile și câmpurile de 28 de ani. Facem o agricultură performantă la un nivel foarte mare, cu oameni puțini”, a punctat Dorel Istrate, directorul general Istrate Serv Prod, de ce conduce o companie de succes. Bartha Carol conduce Leco Impex, tot o companie cu trei decenii de activitate, însă, după cum a remarcat, nu se simte un dinozaur și speră “să mergem înainte cu toții”.
“Avem o companie care se ocupă cu transporturile cu autocisterne, în special a substanțelor chimice, suntem de 15 ani pe piață, suntem lideri la nivel național”, a prezentat Cristian Straia rma cu capital autohton MC Trans.
“Desigur că premiile întotdeauna sunt binevenite, vă mulțumim pentru el, însă consider că cel mai important pre-
miu pe care l-am putea obține este mulțumirea pacienților noștri și consider că orientarea către pacient reprezintă cheia dezvoltării unui sistem medical sănătos atât în sistemul public, cât și în sistemul privat”, a fost mesajul acestuia. “Provocat” pe tema start-up-urilor, Dan Mașca, CEO
REEA, a amintit de câteva pe care compania pe care o conduce le-a sprijinit – de la librării de muzică la digitalizarea artei sau proiectul Români Uniți Afară.
“Din păcate pentru IT-ul târgumureșean, nu vor apărea rme construite de târgumureșeni, pentru că trebuie să vă gândiți că este cea mai dură piață, sunt 3.000-4.000 de rme în România, plus cele 50.000 de rme străine în IT care sunt concurenți directi ai noștri și care sunt concurenți alături de cei din miliardele de cetățeni ai Indiei, Asiei, Americii de Nord și Sud, Africii, nu mai vorbesc de cei din Ucraina, Rusia și toată zona de est, care ne batem pe aceeași piață bogată, cea occidentală, pentru că ei au legi care permit inovarea”, a mai adăugat antreprenorul. Dacă tot aminteam de proiectul RUA, Doru Borșan, creierul acestuia, l-a prezentat invitaților noștri.
“Ce își dorește RUA – cea mai mare rețea de socializare a românilor? Își dorește să promoveze povestea noastră, a românilor. Ceea ce nu au știut alții în 30 de ani încercăm să facem noi, să le spunem tuturor de-a lungul și de-a latul acestei planete că suntem buni, frumoși, inovatori și în 2-3 ani să mergem cu pieptul scos și cu capul foarte sus pe toate bulevardele mari ale acestei planete”, a ținut Doru Borșan să sublinieze.
“Suntem distribuitori de instalații, produse HVAC și sani-
tare, facem parte din grupul olandez RENSA, avem sediul la Târgu Mureș și alte 9 puncte de lucru în toată țara. Această distincție ne onorează și ne obligă, totodată, să ținem steagul sus și să sprijinim comunitatea de business din zonă”, a prezentat Nicole Rotaru, Marketing Manager, compania de succes Uniprest Instal și angajamentul față de comunitate, după înmânarea trofeului.
Dipl. eng. Bakó Mihály, Director Național Vânzări & Dezvoltare al Wessling România, a punctat câteva dintre activitățile companiei: “Noi oferim servicii în domeniul protecției mediului și a siguranței alimentare, ca atare avem grijă de siguranța mediului care ne înconjoară prin serviciile oferite. Avem trei divizii: divizia protecția mediului în Târgu Mureș, divizia siguranță alimentară și divizia consultanță în București, care vine ca parte complementară la divizia protecția mediului”.
Ne-au onorat cu prezența, ca premianți, Sandy și Raisa Huprich din partea Autodomus SA, reprezentantele BS Guarding Security și Cotraco Rom, Farcas Mihai-Dan – Expert IT, Manuele Morini, director Framo Romania, reprezentantul Kovács Trade Company, Orbán Levente – proprietar Landmania, Roberto Ghincea, proprietarul Orobianco Ristorante – compania R Expert Gastro, și Constantin Ungureanu, director general Seiv Instal.
Toate trofeele acordate, o creație a partenerului nostru Art Bending, au fost realizate cu o bază de lemn de stejar furnizată de Decorex Prod, sârmă galvanizată și vopsea acrilică. Zece grupuri de companii cu capital românesc, 10 rme cu capital străin, cinci rme cu capital mixt și cinci companii cu acționar statul român/autoritatea publică locală au fost distinse cu trofeul Companie de elită în business. Acestea sunt:
Companii cu capital românesc: Grupul IRUM-Maviprod; Grupul Dafcochim; Grupul Darina; CIS Group; Grupul Aliat; Grupul Materom; Grupul Mirdatod; Grupul Oprea Avi Com; Grupul Maurer Imobiliare; Grupul Larix.
Companii cu capital străin: Azomureș SA; Gedeon Richter România; Hirschmann Automotive TM; Hochland Romania SA; Kastamonu Romania SA; Sefar; Geiger Transilvania; Hell Energy; GST Safety Textiles RO; Marsorom.
Companii cu capital mixt: DAW Bența România; Clini Lab; Herlitz România; Șurub Trade; Bio EEL.
Companii cu acționar statul român/autoritatea publică locală: E.ON Energie Romania SA, Delgaz Grid SA, SNGN Romgaz SA - Sucursala Târgu Mureș, STTM Romgaz Târgu Mureș și Compania Aquaserv SA.
Companiile sau organizațiile care au performat în domeniile lor de activitate au fost, de asemenea, premiate
cu trofeul Companie de succes. Acestea sunt: Aages SA, Aesculap Prod, All Cris, AMB Wine Company, Anvico SA, Asociația Transilvană de Terapie Transvasculară, Astor Com, Autodomus SA, BSG Security, Cableteam, CALA - Centrul de Tehnologii fară Săpătură SA, Castel Vinum, Centrul Medical Top Med, Ceragrim, Cotraco Rom, Cromatic Tipo, Durkopp Adler, Euronarcis Com, Expert IT, Fomco Group, Framo Romania, Gliga Instrumente Muzicale SA, Insta Grup, Istrate Serv Prod, Kovacs Trade Company, Landmania, Lecoimpex, MC Trans, Media Marketing, Nakita Prod Comimpex, Nova Vita Hospitals SA, Ortopro l Prod Romania, Parat Ro, Premaco SA, R Expert Gastro, Rocada Serv, RUA Home Investment, Seiv Instal, Semtest BVN SA, erezia Prodcom, Uniprest Instal, Wessling Romania.
Felicitări tuturor celor premiați și apreciem, totodată, mesajele pozitive pentru o revistă print pe care invitații noștri ni l-au transmis.
Călin POENARU
“Anul acesta am avut o recoltă bună, puțin afectată, totuși, de ploile din septembrie. Au fost și zile propice recoltatu lui, mai complicat ind cu personalul zilier, cu care noi lucrăm mult în toamnă, plecat în masă la cules de ciuperci - în număr mare în acest an, după ploi. Avem avantajul că, în zona noastră, cea din nordul României, există un sol cu turf vulcanic care dă vinurilor o mai mare aciditate decât în sudul țării.
Am reușit să lansăm o linie destinată segmentului HoReCa - șase vinuri spumante și cinci liniștite - avem acum și brandul Măgura Silvaniei. În perioada verii spumantul Rose a avut vânzările cele mai mari, dar și spumantul Blanc Floral Extra Brut. De asemenea, Muscat Ottonel sau Pinor Noir vini cat în alb au fost apreciate. Am reușit să obținem o serie de medalii de aur sau de argint la nivel mondial, inclusiv la Bruxelles, prin vinuri Cuvee, Blanc de Blancs, Rose Brut sau Pinot Noir”, ne spune Cătălina PopDregan, director de marketing. În paralel, Podgoria Silvania își continuă strategia în sec torul evenimentelor, reușind să organizeze, în premieră, la Lompirt, primul său festival, dar și să își construiască propriile sale structuri turistice. “Pensiunea de la Lompirt este nalizată, acum suntem în căutare de personal. De asemenea, lucrăm la amenajarea hanului de lângă fabrica din Șimleu Silvaniei, clădirea în sine ind deja terminată.
La unitatea de producție am adus echipamente noi care ne vor permite, în curând, să pornim producția de vin pro secco; pas cu pas vom amenaja incinta, galeriile vizitabile, parcul, parcarea din complex”.
Acum Podgoria Silvania deține 35 ha de viță-de-vie la Lompirt, în special struguri din soiurile Chardonnay, Fetească Albă, Fetească Regală, și 15 ha la Șimleu Silvaniei, cultivate cu Muscat Ottonel, Fetească Regală, Pinot Noir.
Celebrele galerii-labirint de 4 km de sub dealurile Șimleului, unice în România, devin acum punctul terminus al unui proiect de renaștere a turismului silvan. Este reconstituit vechiul han evreiesc din incintă – cu pivniță, terasă și sală de degustare, iar fabrica va reamenajată “pe gustul vizita torilor”. Rețeta va completată de podgoria din Lompirt. Familia Dregan a preluat fabrica de vin spumant din orașul Șimleu, fostul MAT, acum aproape 10 ani. Galeriile de sub deal adăposteau, în vremurile de glorie, 7 milioane de sticle. Crama
a trecut prin 3-4 privatizări, iar în 2012 a intrat în faliment, ind preluată de frații Dregan care vor să renască brandul. Sub egida MAT s-a creat, până în 1985, cea mai mare cramă din România: o rețea de galerii de 4,5 km, la o adâncime de 60 m, un adevărat labirint, cu punctul cel mai îndepărtat a at aproape sub Cabana Brădet. Metoda Champenoise este un procedeu de fabricare tradițional (nu prin matu rare forțată), pe durata a 1-3 ani, fără a nevoie de adaos de dioxid de carbon. Vinul e depozitat în sticle și lăsat la fermentat. Metoda manuală implică o răsucire treptată a sticlelor realizată zilnic de angajați. Vechea fabrică își va schimba fața. Investițiile se ridică deja la câteva milioane de euro, din fonduri europene și proprii. Partea turistică se derulează în paralel cu cea de vini care. Vechiul han evreiesc este reconstituit în haine noi, sub deal. Zidurile de la ac tuala intrare vor puse la pământ, ind reamenajată parcarea pentru autocare, microbuze. Turiștii vor putea intra în adâncuri, în galerii, sau pe un traseu în pădure, cu vedere deasupra fabricii. În părculețul cu brazi și iarbă din incintă vor apărea băncuțe, ind regândit și accesul la pârâul din vecinătate.
“Hanul am vrea să îl nalizăm cât mai repede. Totul va în funcție de cum merg lucrurile cu pandemia, cum găsim meseriașii – tot mai puțini în construcții. Pensiunea din Lompirt are opt camere, spa, jacuzzi, piscină. Avem solicitări de team-building. La Lompirt se vor caza turiștii care vor preluați cu microbuze, duși în cramă, într-un circuit de vizi tare. Seara se vor organiza degustări de vin și de specialități locale, de la pogăcele, brânzeturi, mezeluri de la Carmangeria Cordiș până la specialități gastronomice tradiționale, speci ce”, ne spunea directorul Podgoriei Silvania, Delian Dregan.
Recent, fabrica a avut invitați de soi: componenții trupei Iris – Cristian Minculescu, Valter Popa, Doru Borobeică, Mihai Dumitrescu. Trupa a susținut un concert la Șimleu, ind invitată atât în galerii, cât și în fabrică, alături de personalități din mediul diplomatic și academic. Acestora li s-a prezentat istoria obiectivului, procesul de fabricație, dar și perspectivele Podgoriei Silvania.
După anii marcați de pandemie, când evenimentele au fost reduse aproape la zero, Podgoria Silvania a organizat primul festival în crama de la Lompirt - comuna Sărmășag. La festi valul Vin în Vie – Via Silvania au avut loc, alături de degustări de vinuri, demonstrații gastronomice, ateliere, o expoziție de artă (Flavius Lucăcel) și un concert cu grupul Corbu (Sergiu Corbu Boldor, Matei Sax). Maestrul bucătar Mircea Groza a
1251 Blanc de Noir, un Pinot Noir vini cat în alb 1251 Rose – Pinot Noir Rose
Măgura Silvaniei – Chardonnay (la baric)
Măgura Silvaniei – Pinot Noir (roșu, la baric, învechit în butoi de stejar franțuzesc)
Spumant Silvania Rose – brut (gama Dealurile Silvaniei)
Cuvee brut natur (gama Dealurile Silvaniei) Dealurile Silvaniei Rose brut – medalia de aur la Concursul Mondial Bruxelles
făcut sinteza festivalului din județul Sălaj. “A fost prima ediție, vor urma altele, ani mulți de acum înco lo. Am pregătit 700 de sarmale în foi de viță și tot atâția cârnă ciori de casă înveliți în frunză de viță și copți la cuptor. Multe platouri cu o selecție de brânzeturi, pâine de casă (Noblesse Pizza Express Zalău, Ioana Pop), minitarte cu struguri, prăji tură, „turtă”, cu brânză dulce și sta de (Patiseria Chic). Și a mai fost ceva, tot din Sălaj, Bioforia cu produsele lor, bineînțeles bio, unt, smântână, brânzeturi și carne de vită, Bălțată Românească, gătită în fel și chip. Carnea din fermele Bioforia e românească, dar și de o calitate excepțională. În afară de degustările produselor lactate Bioforia, cei peste 200 de invitați au apreciat minunatele preparate din carne de vită pregătite de Adrian Cotoi, Ionuț Coste, domnul Șimonca și colegii lor.
Cu echipa Bioforia a fost și „Nașul” Adrian Radu Cheța, care a adus tradițiile spaniole „de la Bodega”, hamon iberico, câte va sortimente de cașcaval maturat și o incredibilă tocană de cozi de vițel (Bioforia pregătită pe loc, la ceaun, cu vin roșu sec de la Podgoria Silvania” a rezumat gastronomul sălăjean.
Festivalul din Cetatea Șimleului tinde să devină unul fanion al Transilvaniei, în așteptarea reabilitării, pe fonduri europene, a acestui important obiectiv istoric. Târgul producătorilor și meșteșugarilor locali, conferința despre relația dintre mediul academic și cel economic, prima prezență a TIFF în Sălaj s-au numărat printre principalele coordonate ale acestei ediții a Bathory Fest.
“A fost ceva mai complicat să organizăm această ediție deoarece sezonul rece s-a instalat ceva mai repede decât ne așteptam, iar noi am conceput un program foarte dens. Am avut 120 de invitați internaționali. Pentru prima dată am bene ciat de un sponsor, Construcții Erbașu, compa nia care execută lucrările la rețeaua de apă și canalizare a orașului. Pentru anul viitor vom dispune de fonduri mai consistente, iar festivalul va crește progresiv în ca litate. Estimăm că în Cetatea Bathory vor încăpea până la 5.000 de participați”, ne-au relatat organizatorii de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Țara Silvaniei. Evenimentul a adunat oameni nu numai din județul Sălaj, ci și din cele învecinate, mulți dintre ei interesându-se, înaintea de începerea festivalului, de posibilitățile de ca zare existente în zonă.
Stupina Gust de Rai, în ințată de apicultorul Daniel Neaga, în satul Drighiu, a venit la Bathory Fest cu numeroase pro duse: miere de diferite sortimente sau în diverse combinații, chiar cu sâmburi de nucă, faguri. Inclusiv ustensile de mane vrat licoarea făcută de albine sau derivatele de stup. Cerdacul cu Lavandă este cunoscut mai cu seamă prin pensiunea din Brebi-Creaca, însă de această dată produsele sale au fost expuse în Cetatea Bathory. “Am ajuns pentru prima dată la Șimleu Silvaniei, unde se desfășoară Bathory Fest, un festival cu tradiție cunoscut dincolo de granițele țării. Am avut plă cerea să aduc parfumul lavandei într-un loc ce se transformă în scenă istorică”, mărturisea Simona Măricean, fondatoarea complexului din Brebi. Alți producători locali au adus siropuri de plante sau fruc te, “silvoiță” sau pălincă. Artizanii din zona Sălajului au fost prezenți cu elemente de costume populare (ii, catrințe, năfra me), împletituri din nuiele, ștergare, covorașe, vase ceramice, medalioane, butoiașe. Figurinele din turtă dulce și cozonacul secuiesc s-au dovedit a cele mai apreciate deserturi, din tre băuturi vinul ert a fost la mare căutare, dar și celebrele spumante de Șimleu, iar preparatele la grătar au ocupat cel mai generos stand. Nu numai cele tradiționale în Ardeal, ci și hamsii ori calamari, pentru amatorii de fructe de mare.
Descoperirile de artefacte medievale ale familiei Bathory, ra mura de Pericei, au fost prezentate de către cercetătorul Dan Băcueț, de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Partea de reconstituire istorică, atât în teorie, cât și în practică, a fost dublată de expoziții și de conferințe, cea mai așteptată ind cea a rectorului Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, „Școală pentru viitor. Perspective privind dezvoltarea parteneriatelor școală-comunitate”. “Educația este de trei feluri: formală –cea clasică, din școli, licee, universități; nonformală – cursuri de IT organizate de companii, școala media a unei televizi uni; informală – se întâmplă în viață sau la locul de muncă. Universitățile trebuie să genereze oameni bine pregătiți pentru companii, care să știe să își pună cunoștințele în practică. Să nu îndepărtăm tinerii de ecran (telefon, tabletă, computer) pen tru că expunerea la tehnologie este bună, dacă nu e excesivă. Profesorul trebuie să e însă mai mult mentor decât cel care
știe tot în domeniul său – mai ales că acum tot ceea ce zice poa te veri cat de elev sau de student în timp real, să îi învețe să preia doar acele informații relevante, nu toate fake news-urile care circulă pe rețelele sociale”, a spus rectorul UBB. Consulul onori c al Lituaniei la Cluj, Anca Rarău, a luat par te la manifestări. Fondatorul Universității din Vilnius, din această țară, este chiar Ștefan Bathory. Ea a vorbit despre importanța legăturilor istorice, științi ce și culturale dintre cele două națiuni, cu accent pe pilonii multiculturali și de dezvoltare comunitară pe care Bathory i-a construit. La cere monia de deschidere a festivalului au participat reprezentanți ai autorităților locale, Guvernului și Parlamentului, misiu nilor diplomatice din Polonia, Ungaria, Lituania. “Cea de-a șaptea ediție a Bathory Fest a avut de toate: istorie, multi culturalitate, interacțiuni și întâlniri ale reprezentanților diverselor misiuni diplomatice în România, tradiții aduse în mod creativ în atenția comunității, o conferință pe teme de educație - susținută de rectorul UBB, dar și prima prezență TIFF în Șimleu. E clar că mai mergem. Ne-a plăcut mult la Șimleu”, a mărturisit Anca Rarău.
„Observ cu bucurie că acest festival medieval de reconstituire is torică este, de la an la an, mai plin de viață, mai spectaculos, cu parteneriate multidisciplinare și de top ce asigură publicului de toate vârstele o ofertă culturală și educativă bogată. Țin să îi felicit pe organizatori pentru toate eforturile depuse pentru a păstra și promova zestrea istorică a Șimleului, implicit a Țării Silvaniei”, le-a transmis participanților șeful județului, Dinu Iancu Sălăjanu. O premieră a constituit-o prezența, în cadrul Bathory Fest, a caravanei Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), prin însuși fondatorul Tudor Giurgiu. El a selectat, pentru festivalul din Sălaj, lmele “România sălbatică” (do cumentar) și “Dineu cu vecinii de sus” (comedie).
Bazat pe istoria castelului și a fortăreței lui Bathory din Șimleu, Bathory Fest a adus în fața publicului demonstrații de luptă cu cai, parada costumelor, teatru stradal, întâlniri cu reprezentanții orașelor înfrățite, vernisaje de pictură, concerte. Evenimentul a fost coincis cu 30 de ani de la în ințarea Fundației Bathory și cu împlinirea a 489 de ani de la nașterea Regelui Ștefan Bathory în castelul din Cetatea Șimleu.
Acesta s-a născut în castelul familiei din cetatea for ti cată situată în Șimleu Silvaniei la 27 septembrie 1533. A fost botezat în biserica romano-catolică, lăcaș de cult construit cu un an mai devreme de către părinții săi. A studiat la Universitatea din Padova și a ajuns principe al Transilvaniei în 1571. Șase ani mai târziu, devine rege al Poloniei și al Marelui Ducat al Lituaniei, prin căsătoria sa cu Anna Jagiello. A murit la vârsta de 53 de ani, în 1586, ind unul dintre cei mai reprezentativi conducători ai Poloniei.
Compania mureșeană Azotrans, specializată în depozitare, vânzare și livrare de îngrășăminte chimice a avut o activi tate amplă și în 2022, în po da turbulențelor care au afectat în acest an majoritatea activităților economice. Condițiile speciale generate de pandemie și război au avut și consecințe pozitive – o mai strânsă legătură între furnizori, în acest caz Azotrans, și fermieri. Această colaborare poate oferi agricul torilor soluții personalizate, mai e ciente.
Azotrans este o companie din județul Mureș, care de mai bine de 11 ani oferă soluții optime agricultorilor. Firma, par tener important al producătorului Azomureș, este specia lizată în furnizarea de îngrășăminte chimice, depozitare și livrare, o afacere de familie, bazată pe valori care pot suda în piața de pro l relații trainice, corecte și utile între toți cei implicați. Familia Suciu, temelia și forța motrice a companiei, cu sprijinul unei echipe bine închegate, aduce, prin Azotrans, soluțiile necesare investitorilor dornici de performanțe întrun domeniu strategic, cum este agricultura.
”Am început această activitate în 2011, iar de atunci am dezvoltat în permanență rma. În 2021 am avut o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei, iar în acest an vom avea o creștere considerabilă. Din păcate pentru agricultori, o par te din această creștere are drept cauză mărirea prețurilor la îngrășăminte chimice, lucru pe care nu și l-a dorit nimeni”, ne spune Horațiu Suciu, director general al Azotrans.
Clienții companiei mureșene, provin din aproape toa tă România și sunt atât distribuitori, cât și agricultori. Conform conducerii Azotrans, ultimii doi ani au schimbat puțin pro lul clientului. ”Di cultățile apărute o dată cu pandemia, apoi cu războiul, au dus la o schimbare în relația cu bene ciarii, în sensul că lucrăm mai mult cu agricultorii.
Acest lucru are implicații pozitive asupra activității lor. În primul rând le diminuează puțin costurile și le oferă posibi litatea de a bene cia de soluții personalizate. Noi le oferim și consultanță, astfel că le putem oferi produse pliate exact pe nevoile lor”, spune Carmen Ionescu, director marketing în cadrul companiei.
Livrarea cu propria otă de mașini este un alt element care conferă avantaje clienților Azotrans. Costul mai bun, livrare rapidă și transportul în siguranță, cu respectarea normelor speci ce transportului de îngrășăminte, sunt asigurate de serviciile de livrare Azotrans.
Directorul general al companiei apreciază că la buna aprovizio nare a clienților cu produse au avut un rol important și stocurile. ”Am avut tot timpul asigurate stocuri de marfă, în ciuda pro blemelor din piață, astfel că am putut onora comenzile clienților noștri. Cele mai solicitate produse sunt îngrășămintele NPK și azotoasele, dar în funcție de nevoile clienților putem oferi o gamă largă de produse”, spune Horațiu Suciu. În completarea ofertei de produse necesare agriculturii mo derne, compania Azotrans a deschis, la sediul rmei de pe strada Depozitelor 27-29, o tofarmacie. Aceasta oferă soluții complexe pentru creștere, întreținere și remedii, de la spații verzi, până la culturi mari. Mai multe detalii despre produsele și serviciile Azotrans puteți obține la sediul rmei sau la numărul de telefon 0744387172.
Primul proiect – CEE2ACT este dezvoltat în domeniul bio economiei și urmărește identi carea potențialului, prelua rea de modele, exemple, dezvoltarea unei strategii și stabili rea unui plan de acțiune la nivel național în acest domeniu. Cel de-al doilea proiect – BioRural – are stabilit ca obiectiv principal crearea unei Rețele Paneuropene de Bioeconomie Rurală în cadrul căreia părțile interesate vor coopera pen tru a promova soluții bazate pe bioresurse - soluții la scară mică, funcționale în prezent în zonele rurale.
Proiectul Consolidarea capacității țărilor din Europa Centrală și de Est de a dezvolta strategii și planuri de acțiune în domeniul bioeconomiei - Empowering the Central and Eastern European Countries to Develop Bioeconomy Strategies and Action Plans (CEE2ACT) este dezvoltat de un consorțiu format din 17 parteneri din 17 țări din Europa. Coordonatorul proiectului este organizația Geonardo Environmental Technologies din Ungaria, iar partenerul din România este Clusterul AgroFood cu sediul în Incubatorul de Afaceri din Sfântu Gheorghe.
Finanțarea obținută se cifrează la 3,9 milioane de euro, nanțare primită din partea programului de cercetare și inovare Orizont Europa al Uniunii Europene, în cadrul acordului de grant nr. 101060280.
Durata proiectului este de 36 de luni, de la 1 septembrie 2022 până în 31 august 2025.
Așa cum se poate lectura din descrierea proiectului, obiec tivul CEE2ACT este “de a împuternici țările din Europa Centrală și de Est (Ungaria, Bulgaria, Croația, Cehia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia) și nu numai (Grecia, Republica Serbia) să dezvolte strategii de bioeconomie circulară și pla nuri de acțiune, prin transfer de cunoștințe și modele de guvernanță inovatoare, pentru a realiza procese de luare a deciziilor mai bine informate, implicare societală și inovare, bazându-se pe practica țărilor cu experiență (Austria, Belgia, Finlanda, Germania, Olanda, Spania, Suedia)”.
Fiecare țară reprezentată în CEE2ACT va în ința un hub național CEE2ACT de bioeconomie. website: www.cee2act.eu
Un consorțiu internațional format din 19 parteneri din 14 țări din Europa (Grecia, Olanda, Franța, Germania, Danemarca, Polonia, Lituania, Letonia, Spania, Portugalia, Italia, Slovenia, Romania, Macedonia de Nord) va im plementa, de asemenea, proiectul Accelerarea integrării soluțiilor de bioeconomie circulară în zonele rurale euro pene - Accelerating circular bio-based solutions integration in European rural areas. Coordonatorul proiectului este CERTH Centre for Research and Technology Hellas, Grecia, iar partenerul din România - Clusterul Green Energy. Finanțarea primită pentru acest proiect, prin programul de cercetare și inovare Orizont Europa al Uniunii Europene în cadrul acordului de grant nr. 101060166, este de 3 milioane de euro. Perioada de implementare a proiectului este de 36 luni, între 1 septembrie 2022 - 31 august 2025. Principalul obiectiv al BioRural, se arată în șa de pro iect, este de a crea o Rețea Paneuropeană de Bioeconomie Rurală în cadrul căreia părțile interesate vor coopera pen tru a promova soluții bazate pe bioresurse - soluții la scară mică, funcționale în prezent în zonele rurale - cu scopul de a crește ponderea bioeconomiei, oferind o valoare sporită pentru aceste zone.
Un astfel de cadru va contribui la reducerea decalajului din tre soluțiile de biotehnologie noi și de înaltă calitate și viața rurală europeană de zi cu zi. BioRural va dezvolta un cadru de tranziție către o bioeconomie circulară durabilă, regene ratoare, incluzivă și echitabilă în întreaga Europă la scară locală și regională și va sprijini inovatorii pentru a extinde soluțiile incluzive și la scară mică în zonele rurale. Website – în construcție: www.biorural.eu
Mădălina Șerban administrează Madagri Exim, din Hodaie – Cătina (Cluj) societate care se ocupă de culti varea legumelor, pepenilor, a rădăcinoaselor și tubercu lilor. A câștigat o bursă agricolă pentru tineri masteranzi și participă constant, în ultima vreme, la diverse târguri și concursuri de pro l. “Mă bucur că am păstrat o legătu ră strânsă cu universitatea, că nu încetăm să colaborăm. Avem nevoie atât de partea practică, dar și de cea teoreti că, pe mine m-a ajutat extrem de mult în dezvoltarea mea personală și în cadrul fermei”. În comuna Fărăgău (Mureș), Paul Moldovan se ocupă de ferma de familie (de agronomi), desfășurată pe suprafața a patru comune, alături de tatăl său, școlit la București. În cinci ani, Agroprest și-a dublat cifra de afaceri și nu mărul de angajați. Societatea se axează pe agricultură și pe prestările de servicii către fermieri. “Este o fermă din zona Mureș, am ajuns să lucrăm 1.600 de hectare”, a re zumat acesta. Ferma a început cu 70 ha.
Frații Vlad și Dragoș Dobocan au o fermă vegetală și zo otehnică în Fundătura – Iclod (Cluj), suprafața cultivată ind de 300 ha. Terenul este cultivat de Agroavis Gold cu porumb, grâu, orz, orzoaică de bere, rapiță și soia. Dragoș se ocupă de sectorul zootehnic, iar Vlad, de cel agricol, astfel încât se gospodăresc și își produc singuri furajele. Au accesat fonduri europene pentru achiziția de utilaje. “Avem și partea de cultivare a cererealelor, dar și comerț cu șroturi”, a explicat Dragoș, laureat cu titlul de fermie rul anului în Cluj acum câțiva ani. Alexandru Mătieș gestionează împreună cu tatăl său, in giner agronom, Morile Mătieș de Maramureș. Societatea a debutat cu activitatea de cultivare a cerealelor, plantelor le guminoase și oleginoase. Ultimul proiect concretizat este o fabrică având o capacitate de 500 kg/oră, care produce paste
scurte integrale cu metodă de uscare lentă. Sunt produse realizate fără amelioratori, conservanți și coloranți. “Avem o afacere în creștere. Încercăm să ne dezvoltăm, să ținem aproape de universitate. Pregătirea mea academică a avut un rol important în acest proces”, a recunoscut Mătieș Jr.
Felician și Alin Rus dețin, în proporții egale, Agrarus Prod (Turda), o fermă performantă din județul Cluj, care acum, la rândul său, organizează stagii de practică pentru studenții de la USAMV. “Sunt mândru să lucrez la aceas tă fermă alături de tatăl meu”, spune Alin Rus. Ferma a ajuns la afaceri anuale de 6,4 milioane de lei, în 2021, în volum triplu față de acum cinci ani, în timp ce pro tul net este de patru ori mai mare decât în anul precedent. “Reprezint o fermă de familie din Țara Făgărașului, una mixtă, cu bovine de lapte și cultură mare, care își pro duce singură furajele. Acolo eu sunt și primul specialist. Părinții noștri nu au fost specialiști, dar au reușit să facă afaceri frumoase. Am nădejdea că noi, tinerii fermieri, o să aducem un plus de valoare fermelor noastre, prin creșterea producțiilor, procesare și valori care prin produse nite”, susține Horea Bândescu. El este impli cat în Cooperativa Vegelact și Oliclado, din Ucea de Sus (Brașov). Vegelact, specializată în creșterea bovinelor de lapte, are afaceri anuale constante de 8,5 milioane de lei,
iar Oliclado, de 7 milioane. Cooperativa demarată de fa miliile Bândescu și Borzea grupează cinci fermieri, iar laptele este livrat grupului Lactalis.
Rareș Cornea se ocupă de Pro Terra Plant Dej (Cluj). “Ferma pe care o administrez este una mixtă: cultură mare, legume, carto . Consider că agricultura este un pilon al economiei românești. Toți suntem profesioniști, am trecut prin facultate, dar recomand tinerilor agri cultori să studieze economia și marketingul. Vedem cu toții că prețurile inputurilor au crescut, iar fără tehnici de marketing, fără noțiuni de economie aprofundate vom ajunge să ne plângem cu toții. Noi, agricultorii, trebuie să ne lăudăm, nu să ne plângem”, crede acesta.
Norbert Ferencz Csibi provine dintr-o familie tradițională de zootehniști din Harghita. “Ferma noastră este una mixtă, cu un efectiv de 75 de bovine de lapte și cultură mare pe 200 ha. Mi-am folosit experiența căpătată în facultate ca să e ci entizez producția”, a spus tânărul harghitean. Cooperativa Trotuș a reușit, prin concesionarea pășunilor locale și cu ajutorul banilor europeni, să pună în funcțiune o fabrică de procesare a laptelui, de 1 milion de euro, în Lunca de Sus. Aceasta folosește materie primă de la 100 de membri coo peratori din zona Ghimeș pentru a produce brânzeturi fer mentate, unt și cașcaval. Acestea sunt distribuite, cu autou tilitara proprie, la magazinul rmei și la Odorheiu Secuiesc. Gala Fermierilor Români din Transilvania a avut loc la Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate, ind orga nizată de PRIA Agriculture și USAMV. Au primit premii fermieri de perspectivă din Transilvania, ind vizați cei
la început de drum și femeile din agricultură. Principalele criterii de selecție a premianților au fost excelența în agricultură, încurajarea inovării, facilitarea schimbului de bune practici, crearea de noi locuri de muncă, impli carea în comunitate. Evenimentul a fost însoțit de o dez batere speci că și de un târg de oportunități de muncă în agricultură. Printre posturile puse la bătaie s-au numărat specialist vânzări furaje, șef mentenanță utilaje agricole și echipamente zootehnice, tehnician veterinar, mecani zator, mecanic utilaje sau îngrijitor de animale.
Principalele teme dezbătute de către specialiștii prezenți au fost măsurile luate de stat pentru agricultură (fermi eri, producători, procesatori), tendințele de mediu și di gitalizare din Politica Agricolă Comună, stadiul plății subvențiilor, Pactul Verde în agricultură, agricultura bio și cea de precizie, oportunitățile pentru agricultură în aceas tă perioadă.
Printre subiectele abordate s-au numărat produsele românești în strategia retailerilor, codul de bune prac tici agricole, importanța cercetării în agricultura româ nească, expertiza consultanților și avocaților, nanțarea fermelor de familie, statusul legii terenurilor agricole, pregătirea forței de muncă în agricultură, învățământul
agricol dual, provocările fermierilor în creșterea afaceri lor, rolul asociaților și clusterelor agricole. “Noi, ca universitate agricolă, suntem în prima linie a preocupărilor privind educarea fermierilor și asigurarea competențelor acestora. Se pune tot mai mult problema managementului fermei, a marketingului produselor de valori cat. Agricultura face parte din economia circulară. Sunt mai multe moduri în care fermierii practică agricul tura: conservativă, regenerativă, biologică, digitală. Am reușit să aducem laolaltă, aici, producători de inputuri, companii de comercializare a produselor agricole, mediul nanciar care susține aceste activități, nu în ultimul rând fermieri de succes, absolvenți ai universității noastre”, a spus Roxana Vidican, decanul Facultății de Agricultură a USAMV. “În campania din octombrie 2021, până în mai 2022 am plătit către fermieri 2,8 miliarde de euro din fonduri euro pene și bugetul național pe diverse scheme – plăți directe (subvenția pe hectar) și celelalte măsuri derulate de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA). De doi ani funcționăm în format digital - fermierii au putut depune cererea de plată direct online. Observăm că, de la un an la altul, în evidențele noastre apar suprafețe mai mari și un număr de fermieri mai mic. Asta înseamnă că se lucrea ză terenurile din ce în ce mai compact, fermele devin mai mari, deci este o creștere a e cienței. Până în mai 2022 am consemnat 36.000 de cereri de plată, dar suprafața totală a crescut cu 10.000 ha, un trend care ne bucură”, a consemnat Paul Kmen, director adjunct al APIA.
“Am plecat pe drumul agrobusiness-ului acum 15 ani, pe care acum ocupăm trei benzi: lapte, carne și uleiuri - care duc către o singură direcție, cea a alimentelor foarte sănătoase. Suntem dedicați exclusiv producției ecologice. Consumul de asemenea produse este pe un trend ascendent. Am bifat aso cierea, am făcut un lanț integrat eco “de la furcă la furculiță”, lucrăm 2.200 ha și deținem 1.800 de vaci în sistem ecologic. Facem procesare de lactate, de semințe oleaginoase și de cu rând de carne, reunite în brandul Bioforia. Suntem 100 de angajați în organizația noastră, tinerii au unde să lucreze la noi, nu trebuie să plece din țară”, consideră Dacian Badea, președintele Fermelor Ecologice Silvania Bio.
“În România, produsele bio, eco, organice sunt în general certi cate, de încredere, dar există o confuzie cu produsele “tradiționale”, „făcute acasă”, “de serie mică”, „home made”, „ca la țară”. Orice produs „tradițional” poate așa în satul lui, „home made” înseamnă ce faci tu la tine acasă, „ca la
țară” poate să nu respecte o siguranță alimentară. Produsele nonecologice sunt un compromis între un preț mic și o cali tate mai slabă, sperând să rămânem sănătoși. Produsele ecologice înseamnă produse certi cate, produse mai sănătoase și un mediu mai curat. Drumul laptelui nu este întotdeauna unul “curat” în România: există ferme care produc în sistem paralel, convențional și ecologic. Așa se explică anomalii că găsim pe raft lapte ecologic mai ieftin decât cel tradițional. Producătorii eco onești au de suferit și greutăți în comercializare, din moment ce li se reproșează mereu că în piață există ceva mult mai ieftin.
Noi am optimizat toate costurile, dar vedem că statul nu reușește să controleze fabricarea de produse ecologice. Există concurență neloială, producătorii eco nu sunt încurajați, consumatorul ro mân ind astfel defavorizat, cum ar mamele care caută produ se cele mai sănătoase pentru copiii lor”, a spus Badea.
“Noi producem sere și solarii în Cluj pentru că am dori să ne întoarcem la vremurile în care România avea 2.450 ha de sere încălzite, înainte de Revoluție. Astăzi țara este doar la 10% din acea suprafață. Paradoxul este că România are cei mai mulți fermieri din Europa, însă nu ca număr de hecta re cultivate. Totuși, importăm legume, fructe, carne. Ar timpul să ne revenim și să producem și în România. Noi am ales să dăm de lucru producătorilor locali: policarbonatul, șuruburile, aluminiul, le aducem de aici și facem toată ma nopera la Cluj. Sperăm să putem cumpăra și oțel sau folie din țară, din păcate nu se produc. Din păcate, prețurile la gaz, curent și lemn au explodat în România; bine ar să ur măm modelul olandez în care utilitățile sunt subvenționate de către stat pentru că sunt cheltuieli enorme”, a remarcat Csaba Lengel, CEO al Sere Transilvania.
Tinerii prezenți s-au familiarizat cu tehnologii de ul timă oră folosite în agricultura de mare precizie, în speranța ca ele să suplinească, unde este posibil, meto dele tradiționale. Printre noile tehnologii s-a numărat și una dintre cele mai performante drone existente pe piața agricolă din România. Aceasta este folosită la efec tuarea de tratamente tosanitare în fermele agricole, poate transporta o cantitate de 30 de litri și întreține, în condiții ideale, 150 ha / zi. La capătul parcelei este amplasată o soluție amestecată, drona vine singură “acasă”, i se atașează soluția, apoi acționează autonom. Drona are un radar sferic care poate detecta orice fel de obstacol. Prețul său depășește 20.000 de euro.
Cum ați ajuns să în ințați această federație națională?
Am început ca sportiv în 2016, atunci se numeau curse cu obstacole. Între timp s-a făcut fuziunea între Ninja Sport, Adventure Racing, curse cu obstacole, în ideea de a admi se în grila olimpică. Între timp a apărut oportunitatea de a lucra pentru Federația Internațională, de a ajunge mai sus în managementul sportiv.
Un exemplu atipic: de la nivel internațional la unul național.
Sunt foști sportivi, medaliați olimpici, personalități cu mulți bani care au ajuns direct în foruri internaționale de conducere. Eu și cu o mână de oameni din conducerea federației, care nu dispunem de aceste resurse nanciare, venim, totuși, la masă cu un aport de timp prin care com pensăm. Cei din forurile internaționale au văzut că suntem tineri, cu inițiativă, deci ne-au sprijinit.
Pentru cei nefamiliarizați, ce înseamnă sporturi cu ob stacole?
Sunt un set de obstacole construite sau naturale, abordate în mod sistematic în așa fel încât concurentul să ajungă la linia de nal într-un timp cât mai scurt. Ele provin din zona pregătirii militare, un set de provocări care fac cât mai di cilă parcurgerea de către concurent. Avem multe variante și o grămadă de formate pe distanță scurtă, lungă, foarte lungă. În principiu, este alergare combinată cu parcurgerea obstacolelor.
Tendința este să e cât mai multe sau să se concentreze? Inițial au fost trei sporturi, baza de pornire ind cursele de aventură. Apoi s-a pus problema unei con gurații care să e reprezentativă. Din 2010 au apărut partea de OCR și de Ninja Sport. Trendul este de conturare a celor două într-un singur sport, pe formatul propus de Federația Internațională de Sporturi cu Obstacole (FISO) celor de la Federația Internațională de Pentatlon Modern (FIPM). Propunerea este ca pentatlonul modern să includă o probă de combinație a celor două. Probabil sub formă restrânsă, altfel se cam elimină varianta de competiție televizată. Un traseu de peste 10 km nu se pliază ca sport olimpic. Deci se merge înspre compactare, la 100-500 m, probabil legată de forma unui stadion olimpic.
Cum ar veni, de la 10 km să se ajungă la 100 m? Da, cu frecvență de obstacole foarte mare. Probabil că aceasta va varianta optimă de probă olimpică. Așa au con cluzionat cei care coordonează mai sus decât mine. Asta nu înseamnă că dispar formatele pe distanță lungă la alte competiții.
Vă convine compactarea? Sau contează mai mult vizibi litatea internațională?
La un moment dat, Federația de Baseball din SUA, sport ce revenise în grila olimpică, era încântată de un rating estimat de 16 milioane de persoane, pe când alții vorbeau despre un rating olimpic de 3,7 miliarde. Șansele ca sportul nostru să e ales sunt considerabile indcă FIPM înțelege aportul di namic pe care îl aducem. Atuul nostru este că ne aliniem la ceea ce solicită Comitetul Internațional Olimpic (CIO). În pentatlon există scrimă, înot, alergare, Laser Run, călărie. Ultima este variabilă, în momentul de față.
Adică în loc de călărie să se introducă o probă cu obsta cole?
Călăria are meritele ei, însă noi venim cu ceva mai proas păt, iar exact cerința respectivă este aspectul cerut de CIO pentru ca pentatlonul să e păstrat în con gurația olimpică. Există o cerință a CIO de sporturi inovatoare.
Dacă veți primi undă verde la Jocurile Olimpice (JO), care vor următorii pași?
Prezența noastră ar urma să se voteze în cadrul Congresului Uniunii Internaționale de Pentatlon Modern, de la nele anului. Următoarea Olimpiadă va , în 2024, la Paris, unde probabil se va merge pe călărie, deci am putea prezenți de la ediția din 2028. Era mai greu să m pregătiți pentru 2024, nu că ar imposibil, ci pentru că plani carea olimpică se face în cicluri ample.
În România sunteți la început. Care este situația acestor sporturi?
Chiar dacă avem câteva inițiative, la București, Timișoara, încă nu am reușit să aliniem aceste organizații astfel încât să înțeleagă că o construcție a unui sport înseamnă alini erea la un anumit standard. Deocamdată vor competiții de
distracție, însă noi le așteptăm la partea mai serioasă a spor turilor cu obstacole.
OCR-România merge pe sportul de performanță sau spre cel de masă?
Noi ne axăm pe cel de performanță, dar cum de multe ori socoteala nu se potrivește, am zis atunci să reevaluăm piața locală, să schimbăm strategia. Încercăm să atragem sporti vii în zona profesionistă, persoane care au ajuns să aibă re zultate la nivel de top au decis să lucreze cu noi. Construirea comunității o facem însă de jos în sus pentru ca oamenii să prindă gustul acestor sporturi.
Cât de tare v-a încurcat pandemia? Federația s-a lansat tocmai în 2021... În 2022 se suprapun multe competiții, însă ne concentrăm și pe zonele de comunitate, de sport amator. Pentru ca oa menii să înțeleagă ceea ce înseamnă sporturile cu obstacole pregătim o platformă online de informare. Aici vor inven tariate aceste sporturi, bazele de pregătire, cluburile unde se pot înscrie.
Câți asemenea sportivi sunt în România?
Acum avem în jur de 2.500, practicanți la nivel mai serios - undeva 200. Un raport destul de dezechilibrat în favoa rea “sportivilor de weekend”. Sporturile cu obstacole oferă șansa să poți să concurezi chiar dacă nu ești înscris într-o organizație sportivă. Să plătești bilet, ca la maraton, la un concurs inițiat de o organizație comercială și să încerci să termini cursa. La aceste competiții se atrage mai multă pu blicitate față de sportul profesionist pentru că încă nu avem bene ciile clar conturate, ca alte federații.
Cum se prezintă infrastructura din România? Încă nu avem complexe avansate, doar anumite baze im provizate. Totuși, dacă o societate comercială nu a reali zat investițiile în mod corespunzător, avem posibilitatea de a veni cu soluții. Noi colaborăm cu un constructor din Ungaria prin care putem să punem la dispoziție orice struc tură necesară unui asemenea centru din România. Alte va riante pe care le putem propune sunt crearea de structuri pentru evenimente sau soluții complete de organizare a unei competiții.
Vor apărea centre regionale de pregătire?
Noi am primit oferte de la investitori din Marea Britanie, care ne-au întrebat unde ar putea să investească în România.
După ce vom avea con gurația traseului pentru JO, vom analiza poziționarea unor baze de antrenament în județele relevante. Îi vom învăța pe proprietarii bazelor cum le pot face pro tabile, ca activitate comercială. Ei ar trebui să aibă
acel traseu încorporat pentru pregătirea JO 2028, dar și o zonă îndeajuns care să permită practicarea unor formate mai mari. Noi am gândit o variantă pentru oraș, alta pentru periferie. Undeva la 5.000 mp ar pentru oraș, 10-15.000 mp pentru exterior.
Ce investiție presupune o asemenea bază? În străinătate se ridică la 100-150.000 de euro, iar recupe rarea se face în trei ani. La noi este mai greu de estimat în cât timp se face recuperarea pentru că încă nu am reușit să facem promovarea corespunzătoare a acestor sporturi, să ieșim mai bine spre publicul larg.
Se mișcă lucrurile după pandemie? Vrea lumea să facă mai mult sport?
Oamenii ies la sport, dar încă nu la nivelul la care se așteaptă organizatorii. Probabil că își fac niște calcule, încearcă să e precauți. Lumea se întoarce, totuși, la sălile de sport, e o tendință evidentă.
Care este cea mai mare competiție de acest gen organizată în România?
De departe, Spartan Race, cu 3.000 de concurenți, din 25 de țări, o mobilizare extraordinară. Nu există o variantă națională care să rivalizeze cu așa ceva. Cursele mici au, însă, șansa de a ne partenere. Adică noi să le promovăm evenimentul, în așa fel încât să crească în timp, să aibă un număr mai mare de participanți. Iar în România să avem mai multe etape, evenimente.
Cum se nanțează Spartan Race?
OCR nu se poate compara cu resursele Spartan Race care are o cifră de afaceri impresionantă și un buget de market ing foarte serios. Ne punem multe speranțe în colaborarea cu FIPM. Dacă se va concretiza colaborarea și vom ajunge la JO 2028 – Los Angeles, lucrurile se schimbă radical. E un ideal spre care tindem.
Putem să vorbim despre o industrie în constituire pe plan local?
Acum avem nevoie, ca de aer, nu numai de investitori în baze sportive, ci și de oameni care să înțeleagă ceea ce fa cem. E nevoie de nanțatori pentru deplasări, echipamente. Încă nu au apărut magazinele care comercializează produse speci ce, dar multe lucruri se pot lega de această micro industrie a sporturilor cu obstacole. E loc pentru apariția de magazine, săli de sport, centre outdoor, antrenori specializați. Sunt o grămadă de posibilități care oferă un venit suplimentar celor care preferă să se implice în această zonă a sportului.
Din ce se fac bani într-o competiție ca Spartan Race? O cursă de obstacole care presupune logistică și infrastruc tură nu poate la fel de ieftină ca una de alergare. Deci cos tul biletului va mai mare. Și câștigul va ceva mai mare, dar per ansamblu, când tragi linia, nu rămân atât de mulți bani. Organizarea și siguranța obstacolelor presupun chel tuieli considerabile. Sunt multe tentative în această zonă pentru că au văzut ce fac OCR sau Spartan Race și atunci se apucă să asambleze obstacole pe cont propriu, fac multe improvizații. Ceea ce este foarte periculos.
Pot folosite bazele militare din România?
Unele dintre ele arată suprinzător de bine. Militarii știu foarte bine valoarea sportului pe care îl practicăm. Una e să se promoveze la un eveniment general ca Untold, altceva la o competiție serioasă cu obstacole. Eu am reușit să aduc militari la un eveniment organizat de noi la Cluj și au avut un succes deosebit.
