PAG. 5-11 ORADEA: BUSINESS NEXT LEVEL AND LIFE NOUVEAU PAG. 14-15 CHANGE ALLOWS NEW OPPORTUNITIES TO UNFOLD PAG. 25-37 ZIUA AVIAȚIEI PAG. 47-51 PROIECTE DE CÂTEVA MILIARDE DE EURO PENTRU SPITALE AN XII • NR 111 • 29 AUGUST – 30 SEPTEMBRIE • PREŢ 30 LEI VENIM ȘI SCRIEM ÎMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA 5 94848 59 0 010 91 1 1 0 0BusinessTransilvaniaTB www.transilvaniabusiness.ro Oradea: Business Next Level & LifeNouveauAlinaSilaghi,ManagingDirectorADLOFlorinBirta,MayorofOradea
1WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY ORADEA: BUSINESS NEXT LEVEL AND LIFE ”BTRAVELNOUVEAUTHEHOTEL” REAL ESTATE CHANGE ALLOWS NEW OPPORTUNITIES TO PROIECTESĂNĂTATEUNFOLDDECÂTEVAMILIARDEDEEUROPENTRUSPITALE ZIUA DIRECTORULINDUSTRIEIVIITORULAVIAȚIEIAVIATICEENERGIEGENERALALDEER,INTERVIUÎNPREMIERĂÎNTB cuprins47-5114-15 66-6925-37 PAG.71-80 EVENIMENT CELE MAI PERFORMANTE COMPANII DIN JUDEȚUL CLUJ, PREMIATE PAG.81-83 AGRO TB EURODEPUTATUL DANIEL BUDA DESPRE NOUTĂȚILE AGRICOLE 44-455-11
Modernizarea mașinilor industriale are un impact enorm asupra întregului proces de producție - în ter meni de eficiență, siguranță și funcționalitate.
Problema raportată de client - eficiența scăzută
Sandeen Manufacturing este un producător important la nivel mondial de compresoare pentru industria auto. Compania a raportat nevoia pentru un nou design și găsirea unei soluții care să optimizeze eficiența liniei lor de producție. Înainte de modernizare, producția pe linie era manuală - operatorul încărca manual în coșul mașinii de curățat piesele de pe conveior și plasându-le în coșul de procesare al echipamentului. Piesele erau așezate în dispozitive distincte pentru fiecare model de Apoipiesă. coșul era așezat în echipament, iar acesta conti nua procesul de spălare al pieselor în 3 etape: curățare, clătire și uscare. Apoi piesele uscate erau descărcate
Modernizarea echipamentelor ca soluție de eficientizare economică. Un studiu de caz
2 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAFACERE
Pot fi nenumărate motive pentru modernizare - nevoia de a face mașina să îndeplinească un plan de producție standard, de a îndeplini noi obiective de producție sau de a îmbunătăți nivelul de siguranță al operatorilor. Vă prezentăm în cele ce urmează un studiu de caz des pre cum un producător de compresoare pentru indus tria auto a modernizat o linie de producție folosind echipamente NOYEN, distribuite în exclusivitate în România de către Klarwin.
Care au fost câștigurile clientului după modernizare Ca rezultat al modernizării, clientul are acum o linie complet automatizată care a dublat volumele producției, crescând eficiența. Procesul de modernizare a dus la multe îmbunătățiri care au rezultat în beneficii cuanti ficabile cum ar fi: - scurtarea ciclului de încărcare / curățare / clătire / uscare / descărcare. - reducerea riscului de eroare umană prin eliminarea încărcării și descărcării manuale - plasarea eronată a pieselor putea duce la coliziuni ce puteau avaria piesele sau chiar linia de producție însăși. - controlul complet asupra procesului de producție mulțumită monitorizării fiecărei etape (ex. durata fie cărui proces, temperatura în timpul curățării și uscării Specialiștiietc). noștri se bazează pe mulți ani de experiență în modernizarea și modificarea mașinilor industriale. Încercăm tot timpul să ajustăm serviciile și soluțiile re comandate pe nevoile clientului, luând în considerare atât specificațiile echipamentului, avantajele moder nizării, precum și ușurarea activității operatorilor și al personalului auxiliar.
În plus, Klarwin oferă cele mai noi tehnologii de fil trare, separare și purificare, ce asigură nivelul de pu ritate dorit pentru toate fluidele industriale, în toate etapele de producție, până la obținerea produsului fi nit. Alte operațiuni care pot prelungi viața și optimi za funcționarea mașinilor de spălat industriale și care pentru Klarwin reprezintă proceduri de rutină sunt flushingul – indiferent de complexitatea lungimii cone xiunilor –, purificarea uleiurilor de orice tip și tratarea apei, inclusiv cea uzată, pe care o readucem la starea inițială printr-o tehnologie care are la bază osmoza in versă, fapt ce ne permite să nu pierdem nici detergenții din soluție, așa încât beneficiul economic al clientului să crească. Pentru mai multe detalii, contactați specialiștii Klarwin.
manual din mașină și plasate pe un alt conveior care muta piesele către o mașină de sudură. Sanden dorea scurtarea acestui proces și mărirea eficienței liniei de producție. Soluțiile propuse și procesul de modernizare Pentru a mări eficiența liniei de producție, experții au recomandat automatizarea procesului de încărcare și descărcare. Pentru asta ei au sugerat utilizarea unui sis tem dedicat NOYEN ROBOTICS, folosit în paralel cu o mașină de curățat eficientă de tipul NOYEN EXPERT ModernizareaT250. proiectului presupunea automatizarea coșului de încărcare. Acesta trebuia operat de către un robot ceea ce ar fi dublat eficiența întregii linii. În plus, față de optimizarea procesului de încărcare, au fost re comandate și alte soluții pentru a îmbunătăți procesul de curățare și uscare.
AFACERE
3WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO
Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Secretar de redacție Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Dan Birta, Călin Poenaru, Alice Valeria Micu, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP Răzvan: Mateioffice@iq-design.roIQ-Design Manageri publicitate Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0756-265.547) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) Alba,florin.marcel@transilvaniabusiness.roHarghita Marius Morar (0755-044.849) Alba,marius.morar@transilvaniabusiness.roHarghita,Mureș Miruna Vitcu (0756-034.333) Timișoffice@huntersolutions.ro Ioan Sandor (0745-252.788) Mureș,ioan.sandor@transilvaniabusiness.roArad,Hunedoara,Covasna Gruiță Ienășoiu (0744-552.345) Satuienasoiu@yahoo.comMare Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Sponsorship & business developer Ioana Dogaru (+40 722 778 994) idogaru@transilvaniabusiness.ro Administrația Responsabili abonamente: Violeta Sandor abonamente@transilvaniabusiness.roGabrielavioleta.sandor@transilvaniabusiness.ro(0740-894.806),Belean(0759.022.324)
4 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO Venim și scriem împreună despre afacerea ta!
Tra c manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRL ISSN Adresă2068-5424redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară. Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română. Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top Agenții partenere Hunter Solutions www.huntersolutions.roTimișoara TB este membru al Biroului Român de Audit Revistăwww.facebook.com/agrotbwww.facebook.com/transilvaniabusinesswww.tb.com.rowww.transilvaniabusiness.roTransmediaeconomicădistribuitănaţional
NOILE AEROPORTURI ALE ROMÂNIEI. TOPUL INVESTIȚIILOR.
Ionuț OPREA
editorial
“Vă rog să mergeți la celălalt security, în ter minalul nou – mă rog, nou acum 10 ani”, îmi spunea, cu un zâmbet complice la nal, un angajat vesel la Otopeni în februarie 2022. Bancul e valabil și la Cluj-Napoca unde chiar o mini expoziție între sosiri și plecări reamintește oamenilor că au trecut deja mai bine de 10 ani de la o extensie – modernizare amplă, desigur sunt 2-3 porți noi, platforme de parcare extinse și încă un salon business nou, dar cu design tot vintage inspirat din 2009, iar muzica între anunțuri e tot aceeași de măcar un deceniu, încât pentru cei care zboară des are deja rol de cântec de leagăn. Și mai sunt niște planuri, revin la ele. Dacă, la București, o cialii încă mai “caută” aproape 1 miliard de euro de la un “inves titor” sau se mai dezbate privatizarea – de mare efect la Budapesta, pentru aeropor turile regionale au fost semnate contracte ce au și con nanțare europeană de peste jumătate de miliard de euro la o numără toare generală, pentru 11 orașe, așadar, cele mai importante vor transformate radical până în 2023-2024, așa cum veți putea citi într-un capitol – proiect exclusiv, dedicat domeniului, pe care încercăm să îl dezvol tăm din 2014 cu sau fără susținerea acto rilor din piață. Și pentru mine, implicat în comunicare și marketing pentru proiecte în real estate de un deceniu, și pentru me dia sau consultanții de business în general, avalanșa de sume, suprafețe, oportunități corelate pentru infrastructură, industrial –logistică, turism, servicii etc. și impactul în transformarea unor zone sau comunități, generează o atenție aparte, așadar nu pu tem decât să recomandăm ca aceste proiec te să e promovate corelat cu potențialul de dezvoltare a orașelor în noua economie ce va accentua oportunități în diverse regiuni. Aici, trebuie să mai facem un arc peste timp, tot cu iz de zâmbet, dulce – amărui: aeroportul botezat Transilvania Târgu Mureș, construit din 1969, “binecuvântat” mai recent cu autostrada în față, parc industrial din 2003 în spate și liniie de cale ferată dincolo de acest parc, putea avea frumusețe de cargo hub încă de pe vremea când jumătate de guvern era din același oraș, desigur taxe încasate, investiții, joburi și un nivel ridicat de trai pentru comunitate, însă cum o cialii mai mult au vorbit, bonus au renovat pista tot la 2.000 de metri doar în 2017-18, iată cum primul terminal cargo corelat cu parcuri industriale va livrat de dezvoltatorul CTP într-un parteneriat cu Consiliul Județean în 2022, însă la Oradea, și chiar 60.000 de mp în trei clădiri, adică de 20 de ori mai mare decât noul terminal de pasageri livrat la Oradea în 2020, desigur aeroportul are în continuare proiecte de extindere și mo dernizare acolo. Și, iată, încolțind întrebarea dacă nu cum va toate autoritățile și managerii de aero porturi s-au trezit prea târziu, căci dacă vă întrebați la ce contează toate acestea, investițiile și dezvoltarea au venit în ulti mele decenii corelat cu investiții în mobi litate și conectivitate, așa cum un raport ABSL Polonia arată, vorbind despre indus tria de outsourcing și centre de servicii, orașele noastre au concurat cu peste alte 138 de localități în ultimii ani, nu doar în tre ele pentru a atrage talente, bugete și a crește calitatea vieții. Și dacă orice tranzacție, chiar și de 2.000 mp sau 5.000 mp este anunțată de industrie cu surle și trâmbițe, va chiar interesant să descoperim ce se va întâmpla cu suprafețe ce vor crește exponențial și în aeroporturi, respectiv în contextul boomului din in dustrial, logistică, unde dezvoltatorii pot exploata și monetiza orice nouă bucată de infrastructură, chiar și pentru experiența pasagerilor care poate vor avea șansa la retail creativ, contemporan în aeroporturi, pentru că experiența ecărui pasager, tu rist, investitor va însemna alți bani atrași. Cum mărimea contează, vă invit să descoperiți în paginile 25-37 topul contrac telor, suprafețelor și facilităților noi, desigur vom continua acest serial și online și cu dez bateri live. Sperăm, nu-i așa, să ciocnim un pahar și la primul zbor de la Brașov, promis în 2022, după investiții de 130 de milioane de euro, în afara celor două evenimente găz duite acolo anul acesta, ce arată că termina lele pot și bune locații de networking. Așadar, cum ar putea cheltuite optimizat 600.000.0000 de euro? Dezbatem tot îm PS:preună.Nebucurăm anul acesta și de revenirea Bucharest International Air Show, așa că ne vedem și acolo! Cer senin!
Having a clear sustainable development strategy for Oradea, the municipality focuses on increasing the standard of living by upgrading connectivity and mobility, trough a proactive attitude in attracting and supporting private investments, with an infrastructure prepared for a smart and green city, a university city that wants innovative projects and to attract talents.
Oradea: Business Next Level & Life Nouveau
5WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY
More support for business infrastructure
Oradea, a jewel nurturing businesses and prosperous life e municipality of Oradea is in everyone’s attention when it comes to setting a positive example of local public administration in Romania. In the last 14 years, it has attracted investments worth 650 million euros only from projects with non-reimbursable nancing, transforming the municipality into a jewel of Romania and CEE. No less than 44 projects are currently being implemented in the Municipality of Oradea.
Supporting the development of the business environment, the Oradea City Hall completed the project „Creation of a business infrastructure in the Municipality of Oradea and the provision of public utilities to the Industrial Park Eurobusiness I Oradea”. Tourism and business cannot be developed if there is no friendly road infrastructure wi thin easy reach of tourists, businessmen and residents. In this sense, the Oradea City Hall implemented the projects „Construction of uneven passages between the Ring Road of the Municipality of Oradea (Ogorului Street) and the National Road DN 76 relation to Deva, respectively betwe en the Ring Road of the Municipality of Oradea (Ogorului Street/Calea Sântandreiului) and National Road DN 79 Arad-Oradea”, as well as „Decongestion of road tra c and improvement of population mobility on the crossRecord amounts attracted from European funded projects
Oradea has gone through an amazing transformation in just 14 years. It is no miracle recipe, but something matte red. You must have a leader - the mayor Florin Birta - who is attentive to what is needed in the city and who assumes the decisions made. Intelligently managed money can be found in all corners of the city. e credit for attracting European funds belongs to the Internationally Funded Project Management Direction (DMPFI) at the City Hall, established ten years ago, through which Oradea City Hall managed to win several projects with non-refundable nancing, aimed at rehabilitating a series of touristic and architectural objectives, but also projects that lead to the development of the city’s infrastructure - roads, business, transport, medical or educational. A number of projects have been completed, others are ongoing, and others are in the pre- nancing phase. To recall the completed projects that pursued the tourism development of the city, these would be: Rehabilitation, re-functionalization and introduction into the tourist circuit of the Oradea Citadel - „Oradea Citadel, European Multicultural and Multi-Confessional Centre”, Promotion of tourism by capitalizing on the heritage of the multi-eth nic communities of Oradea-Debrecen (ZION Synagogue), Bicycle path between Oradea and Berettyoujfalu (Hungary), Development of natural habitats of protected tree species and spontaneous ora on the Ciuperca hill in the municipality of Oradea, the restoration project of the Black Eagle Passage and the creation of pedestrian stre ets in Unirii Square, Ferdinand Square, Vasile Alecsandri Street, Aurel Lazar Street or on the left bank of Crisului Repede river.
6 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROCOVER STORY
44 projects implementationunder
7WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY border corridor connecting Oradea-Biharkeresztes”, the construction of a new tram line 3.8 km long and the completion of the Magheru passage through the project „Development and the prioritization of passenger trans port from the Municipality of Oradea”, the construc tion of the Centenary Bridge as well as the purchase of 20 new trams and 15 hybrid buses through the Regional Operational Program. ree other projects carried out by the mayor’s o ce aimed at the diversi cation of thermal energy sour ces, respectively the energy e ciency of the heating system. In this sense, three projects were implemented: „Geothermal energy exploitation”, respectively the rst two stages of the investment objective „Rehabilitation of the urban heating system at the level of the Municipality of Oradea for the period 2009 - 2028 in order to comply with environmental legislation and increase energy e ciency”. e municipality of Oradea has invested in many projects in the eld of education. us: rehabilitation and expansion of 3 kindergartens, 4 high schools, 2 secon dary schools in the last 2 years and aims to create the rst Campus for Dual Technical Education.
In 2022 - another 19 projects submitted for financing through PNRR is year, until July, the Oradea City Hall, through the Internationally Funded Projects Management Direction (DMPFI), elaborated and submitted 19 projects with European funding, in order to continue the strategic deve lopment of the city. In 2022, Oradea City Hall submitted a number of 19 projects worth over 60 million euros throu gh the National Recovery and Resilience Plan. At the same time, a project for the purchase of 7 new and modern trams was submitted for nancing. rough PNRR, 79 charging stations for electric cars will be installed in order to support the transition to non-polluting cars. A project to restore a bastion of the Oradea Citadel was submitted for nancing, as well as a project aimed at the construction of a photovoltaic power plant in the area of the new multi purpose sports hall. e last mentioned, was inaugurated this year, having a capacity of 7,000 seats for performan ces, respectively 5,500 seats for sports competitions. e value of the investment is approximately 28.2 million eu ros, which were provided by the Ministry of Development through the National Investment Company (23 million euros) and the Municipality of Oradea (5.2 million euros). e municipality ensured both the exterior arrangements and the connection to related utilities: access roads, rela ted parking lots, green areas, connection to utilities (wa ter, sewage, heating, electricity). In addition to the main eld, the hall also has a training eld and is equipped with the best playing surface in Romania, but also with one of the best sound installations.
No less than 44 projects are currently being implemented in the Municipality of Oradea. ese aim at various elds from increasing the energy e ciency of public buildings, implementing a project to build a new outpatient clinic and purchase some medical equipment. e team of the Management of Internationally Funded Projects Direction (DMPFI) was also attentive to the dynamics of the popu lation and the needs of the inhabitants, whose number has exceeded 220 thousand in the last almost 10 years, as well as to the requirements of the labor market and the needs of local companies, investing in the educational infra structure of the municipality. Another area in which the Municipality of Oradea invests a lot in this period is re presented by urban mobility. 6 underground passages are under construction, 3 pedestrian squares are being built in the most important neighborhoods of Oradea, and the installation of 16 electric vehicle charging stations will be completed this year. Another eld in which many invest ments are made is represented by the eld of energy and heating. us, projects aimed at the thermal rehabilitation of over 34 blocks of ats, two projects in the geothermal eld worth over 30 million euros are being implemented. Other important projects are two projects aimed at digi tizing the services o ered by Oradea City Hall as well as building a modern market in Cetate Square.
8 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROCOVER STORY
of that saying that says that the responsible man makes his sled in the summer, and his cart prepares in the winter. Of course, in the di cult international context we are going through, we can expect unpredictable deve lopments. However, we owe it to the community to take all those measures that have already yielded results and that we know will bring development even further. We are determined to continue the development of the city by making maximum use of the grant funds. We also want to be as attractive as possible to potential in vestors, being aware that we also have the obligation to nd solutions to attract talent here, including highly skil led workforce. It is the reason why we continue to develop industrial parks and maintain the incentives we o er to investors. We are looking for Oradea to become the place they call home for as many young people as possible, and not only. In this sense, we run programs such as „Make IT in Oradea”, addressed to IT professionals, as well as the „Diaspora Quarter” initiative, to stimulate our compa triots to return to the country. Here, in Oradea, we await them with open arms.
We are fast-forwarding major energy e ciency projects at a time when energy costs have exploded. In terms of hea
We, at Oradea City Hall, seek to nd timely solutions to the increasingly complex problems that arise and that urban communities, regardless of their size, will face in the years to I’mcome.afollower
In addition to the rehabilitation of schools and the con struction of campuses for students, we are aware that we need to invest in sports. is year we inaugurated the new Multipurpose Hall, an investment where we worked well with the Romanian Government. We are planning a new modern sports complex, which will also include the city’s future stadium. And here, we rely on the partnership with the Government of Romania.
dernized as soon as possible. We are also further expan ding the pedestrian areas in the city center and continu ing the buildings rehabilitation program to enhance their architecture.epandemic
We prioritize everything related to infrastructure. From that of transport and urban mobility to the medical, re spectively educational, and from everything related to our obligations on the energy side and smart-city elements to the green lung, respectively the network of sport campu ses. I will give you some examples, to be more concrete. In recent years, Oradea has excelled in terms of investments in transport infrastructure. Time has proven that this policy was the correct one. New streets, passages and un derground and above-ground parking were built, a tram line was put into operation and new trams and buses were Webought.will continue on the same path, with the di erence that our new projects are getting more complex and larger. e number of cars in Oradea is increasing spectacularly and we don’t want the city to become choked with tra c. e quality of the environment in which we live greatly in uences the quality of life. at’s why we are investing in streamlining tra c, creating underground passages in major intersections in the city. us, we will also increase the speed of travel for public transport, aware that this is the only way we will make public transport even more at tractive for our citizens. People want to feel comfortable in their city. at is why we emphasize the need for quality green spaces, both in the center and in the neighborhoods, even if their main tenance is also a serious challenge. is is the reason why several new parks have been set up in Oradea in recent years, and the central ones will be rehabilitated and mo
Florin Birta, Mayor of Oradea, What are the prospects and development strategies of the city?
years have shown us how vulnerable we re ally are to health challenges. at is why in Oradea we will build an ultra-modern hospital for infectious diseases. In parallel, we are continuing the investments already made in the city’s hospitals. By spring 2023, work will begin on the new integrated outpatient clinic that will be built in the co urtyard of the County Hospital and which will be adjacent to another complex investment - the much-needed multistory parking lot.
completion of monuments and buil ding facades in the central area of Oradea Municipality play an important role in attracting visitors - the conti nuation of these investments.
ting, we know that we cannot a ord any more losses on the network. at is why the third stage regarding the rehabi litation of the municipal heating system is being executed. We intend to e ciently exploit the geothermal bag on whi ch the city is located, through a project whose execution will start soon and as a result of which the contribution of geothermal energy to the municipal heating system will in crease considerably. In the coming years, we will necessarily access nancing for the installation of photovoltaic panels in several locations in the city. I have tried to present to you, synthetically, what we propose in Oradea, in the coming years, aware that we cannot a ord any breaks, if we want our city to remain an attractive one for this part of Romania. Especially for the younger genera tion, who have to nd their future they want here, at home.
Strategic objectivesdevelopment2027
Investments in energy e ciency represent a point of interest for the local public administration & for the busi ness Metropolitanenvironment.Development
9WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY
& Urban Mobility - increa sing the capacity of public transport by tram from 65% (current capacity) to 80%; the purchase of hydrogenpowered buses; the introduction of the metropolitan train or the tram lines that ensure the connection at the metropolitan level to increase mobility at the level of the entire metropolitan area.
e digitalization of medical services in the context of the pandemic, even if it was done in a forced way, must be seen as an opportunity, the digitalization process can be continued in directions such as: teleconsultation, te leradiology, telemedicine. From recent experience, attractive tourist destina tions (e.g. Aquapark, Oradea Citadel) and increased connectivity (e.g. road infrastructure, diversi cation of airlines) increase the attractiveness of the metropo litan area, stopping the migration of local entertain ment tourism and contributing to the development of the local Investmentseconomy.forthe
Municipalities members of the Oradea Metropolitan Area have nalized their sustainable development stra tegies for the period 2021-2027. Supporting small and medium-sized enterprises, so that there is fair competition; the business environment must be supported by reducing bureaucracy and stren gthening the partner role of public institutions for the business environment. e economic areas of interest that need to be strengthe ned and that can be approached in an integrated man ner with other sectors of activity are: „agriculture”, „to urism”, „technology & communications”. Capitalizing on existing o ce spaces can be a point of attraction for multinationals on a local level.
It is opportune to build an Exhibition Pavilion, also an element that could represent an asset of the municipa lity of Oradea could be the setting up of a stadium.
Bihor aims to become a dynamic and competiti ve county by the year 2027, where the well-being is directly felt by all the inhabitants of the county and wants to be recognized as an entry and exit gate to Western Complementarily,Europe.
the county wants to be recognized as an important tourist destination, both in Romania and abroad, with an accessible and adequate infrastructure.
Objectives: attracting investors to the less developed areas of Bihor County, creating new jobs for the local community, developing local communities from an economic, social and educational point of view.
Business incubator e business incubator, named „Cresc Oradea Mare”, will host companies from the creative elds such as software development for design, creation, animation and others. According to the project, at the end of the works, in July
e total of private investments attracted in the industrial parks in Oradea, until now, is 550 million euros, of which 140 million euros will be attracted in 2022, which will generate a total number of 10,000 jobs by 2024. Below, a top 7 projects and opportunities for 2022-2024.
e Oradea Local Development Agency SA received six industrial park titles, four locations being situated in Oradea: on Calea Borșului (145 ha) - Oradea Eurobusiness Industrial Park I, Ogorului Street (80.19 ha) - Oradea Eurobusiness Industrial Park II, Uzinelor Street - Eurobusiness Industrial Park Oradea III (17.8 ha), and Corneliu Baba StreetEurobusiness Industrial Park Oradea IV (6.5 ha), respectively for two sites located in Bihor County, the Sacueni Industrial Park (5.03 ha) and the Tileagd Industrial Park (9.22 ha). e industrial parks o er all the necessary utilities, at competitive prices, Oradea also being licensed in the distribution of electricity. e implementation of some development projects and the provision of new facilities have been completed, among which we mention: International School of Oradea; Eurobusiness Vocational School – dual system schooling; Nursery and kindergarten in EBP I (Industrial Park I); Complex of integrated services in EBP I – business accommodation spaces, tness room, medical services, public catering services, conference room and electric charging station for cars. Make IT in Oradea Make IT in Oradea is a non-pro t initiative developed by several local companies with a technological and IT prole alongside the local administration. Purpose: stimulation, development, promotion of local IT&C talent and creative startups. Currently, Make IT in Oradea develops and oversees the evolution of the rst incubation program in Oradea, with the aim of forming, discovering, stimulating and nancing innovative startups in the eld of technology. e incubator’s annual budget is 300,000 euros and is provided by the local authorities with the sole purpose of stimulating and attracting creative and innovative people to Oradea.
Industrial parks, more opportunites in the county
10 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROCOVER STORY
e investments made in recent years in Oradea have made the city situated along the Crisul Repede River one of the most attractive cities in Western Romania for investors. Many internationally renowned companies have recently chosen to invest in industrial parks in Oradea, bene ting from numerous facilities and support from the city hall. e largest investment attracted so far by the Oradea Local Development Agency S.A. (ADLO in Romanian) in the industrial parks of Oradea is amounted 125,000,000 Euro. Andreas STIHL AG&Co. KG. from Germany, signed to build in Oradea, in the Euobusiness I Industrial Park, on Calea Borsului, a new production facility on a land area of approximately 147,000 square meters.
Developing communities, next level, the ADLO objective
Establishment of new industrial route in Bihor County
Alina Silaghi, General Director, ADLO
11WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY 2023, the building will host 20 o ces for start-ups, 30 open-space workspaces, 6 workshops and support spaces for the hosted companies, event and training rooms, on St. Louis Pasteur Street No. 28 (the building of the former Hospital no. 5), construction area 2,200 sqm, a project with a value of 3.6 million euros. Main objective: to support ne wly established companies and those with a short history of operation (maximum 2 years) in order to launch on the market some products or services that correspond to the creative sector. e incubator will o er business support services (e.g. legal, nancial) and SME guidance services to various existing nancing programs, identi cation of partners, promotion of their services and products.
Commuter employees will be able to bene t from the se homes. To provide support to all companies in their struggle to retain and attract new workforce, ADLO is building 3 new units of 65 apartments/unit to be rented by local companies. e rst building will be completed by the end of 2022.
Objectives: • streamlining freight transport and improving the impact of transport on the environment and tra c safety, • decongestion of road transport by reducing the number of road accidents, the level of noxes emitted by motor ve hicles and the noise threshold in the city, • the socio-economic development of the area both throu gh revenues to the local budget and through the creation of new jobs. Speci cally, the project will o er:
• accesses (road from DN1/E60 and railway)
•storageshort- and medium-term storage hall for conventional
•goodspublic utility infrastructure • administrative buildings and a service area for employe es and drivers (hotel, toilets, showers)
It will be realized on Ceyrat Street No. 4, in the vicinity of the University of Oradea, on an area of 5,417.78 sqm, following an investment of 7 million euros and has as its general objective the creation of an infrastructure for innovation and technological transfer in Bihor County in order to increase innovation in companies in the elds of chosen intelligent specialization and implicitly for the purpose of economic development. Partners in the „Establishment of Bihor Science and Technology Park” project: Bihor County Council, University of Oradea, Bihor Science and Technology Park Society and Oradea Local Development Agency S.A. Housing for employees in industrial parks in Oradea e housing complex for the employees of the indus trial parks will be built near the industrial platforms.
• railway lines • roads and platforms for road-rail transfer and container
• green spaces. Cargo Terminal e Bihor County Council together with the Municipality of Oradea through the Oradea Local Council, with the Oradea Local Development Agency S.A. and with R.A. Oradea Airport developed a partnership agreement with the investment objective of building a cargo terminal that will be located at Oradea Airport. e realization of this investment will ensure optimal conditions for the air transport of the products needed by Oradea companies in the production process that are brought from long dis tances. e project was awarded through a tender to the international developer and investor CTP, which started building the project this spring, with ADLO ensuring ac cess to the utilities in the Industrial Park II and support in terms of promoting the project. e Cargo Terminal will be operational starting from September 2022, ful ly functional at the end of 2023 on Umbrei Street No. 4, Oradea – connected to the Oradea Airport, near Industrial Park II, on an area of 14.4 ha, 3 buildings will be delivered totalling 60,000 sqm.
Development of an intermodal transport hub with easy access to road and rail transport in the station area
Science and Technology Park
Mihai Pătrulescu, Head of Investments Properties –CBRE Romania
12 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROREAL ESTATE
An article by Ionut OPREA
Expanding the networks Bucharest modern o ce stock reached 3.30 mln. sq.m at the end of rst half of 2022, as four o ce projects with approximately 100,000 leasable sq.m were delivered. e Center-West area of the city represents almost 60% of the new supply, as two projects – Sema Park II - Oslo & London building (31,500 leasable sq.m) and AFI Tech Park 2 (24,500 leasable sq.m) – were added to stock. At the same time, the Center and North-West sub-markets include two new deliveries, Tandem and the rst phase of @Expo. Moreover, another 41,400 sq.m in two o ce buildings will be added to modern stock by the end of the year. 83% of the total area to be delivered will be added to the Center-West area’s stock, in one building, One Cotroceni – phase 2, with a GLA of 34,500 sq.m. e remaining 17% is claimed by Center sub-market which will welcome Tudor Arghezi oce scheme, a 7,000 leasable sq.m project. At the same time, the Capital city’s modern o ce stock will have another approx. 94,000 sq by the end 2023. On the industrial side, following a c.7% growth of the leasable modern warehousing stock, it closed in on the 6 million
Market summary: the numbers adding trust
e total investment volume in Romania reached EUR 323 mln. in the rst half of 2022, 6% higher compared with the amount transacted in the same period of the previous year, according to the Romania Real Estate Market Outlook 2022 research by CBRE Romania. 542,000 sq.m of industrial and logistics spaces were leased in H1 2022, a 50% increase compared with the same period of 2021, according to Cushman & Wake eld Echinox.
In the rst six months, 14 transactions were signed, with an average value of 23 million euros. At the same time, 79% of the year-to-date volume was concluded during the second quarter of the year. e largest transaction of the year to date was signed in the second quarter of the year, with the acquisition of EXPO Business Park by S IMMO AG from Portland Trust, assisted by CBRE. Claiming the largest share of the total investment volume, Bucharest attracted 10 transactions. Only 20% of the total investment was directed towards regional cities out of which Cluj-Napoca emerged as the most sought-after regional location. From the point of view of the market sectors, the o ce sector occupies the rst position, with 62% share from the H1 2022 overall country investment volume. Industrial claims 15% and retail properties represents 12% from the total volume, while hotel and mixed-use properties have a joint share of 11%, according to CBRE Research. Regarding the nationality of the investors, the most important part of the capital, 37% of the total investment volume, was brought by Austrians, followed by Belgians (22%) and Romanians (18%). In the rst quarter of 2022, the source of capital was exclusively foreign, Romanian investors closing several deals in Q2. With investment deals pipeline quite consistent, the year’s total investment volume could surpass the 2021 volume. e pipeline of investment deals will be de ned by the leasing market, combined with the ongoing outlook for nancial conditions in the broader monetary ”markets.epipeline of activity for 2022 remains very strong and we are certainly seeing the premises for one of Romania’s strongest years in terms of transactional volume. e outlook for 2023 is more mixed, as the ongoing interest rate hikes are having a downward e ect on liquidity. Even in this context, Romania’s high yields by regional standards are acting as a bu er to safeguard activity.” says Mihai Pătrulescu, Head of Investment Properties at CBRE Romania.
13WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE square meters level. Demand is still on par with record levels seen in the last couple of years, owing to the fact that the local modern stock remains well behind it should be for a market that grew as fast as Romania during the last decade, says Laurentiu Lazar, Managing Partner for Colliers ARomania.similar trend of a fast-growing market that remains undersupplied and which feeds into stronger demand for storage spaces is the retail sector, where the stock per capita remains well lower than in Poland or Czechia for similar levels of consumption. “Apart from the traditional demand for larger formats, Small Business Units (SBU) and Last Mile Logistics (LML) are becoming more attractive. e truly modern stock in Romania is limited and only in recent years has shown some signs of more robust growth down the line. When looking strictly at SBUs, there are only a handful of modern schemes worth looking at and these will serve as a testing ground to see if there is potential. Last-mile projects have also started developing faster only more recently. Given the high population density that a city like Bucharest has, the overall transport infrastructure has been more strained with each passing year. In other words, the need for last-mile projects and, even more relevant, incity logistics makes sense in the long run. Demand for these formats has seen an increase in requests over the last 3 years”, explains Victor Coșconel, Head of Leasing | O ce & Industrial Agencies la Colliers. Overall, the total I&L stock for the CEE-15 region has grown to exceed 50 million square meters, with 20 million square meters situated in and around the 15 capital cities markets. Poland maintains the largest I&L market and is approaching the 25 million square meters mark. e recent „ExCEEding Borders I&L” report released by Colliers indicates that all CEE-15 countries have seen an increase in enquiries for SBU/LML space. is is connected, among others, with the signi cant development of the e-commerce sector and courier services. ese factors mean that in the coming quarters we can expect further signi cant development of this market segment in CEE-15. e total stock of typical SBU / Last Mile Logistics space in the CEE-15 countries accounts for over 3 million square meters and another 500,000 square meters of SBU/LML space under construction. 542,000 sq.m of industrial and logistics spaces were leased in H1 2022, a 50% increase compared with the same period of 2021, according to data from the Cushman & Wake eld Echinox. e volume transacted in Q2 was of approximately 240,000 sq.m, which was added to the Q1 take-up of more than 300,000 sq.m. A net take-up of 86% was recorded in H1, while the remaining 14% consisted of contract renewals and renegotiations. Bucharest attracted over 54% of the transactional volume, while an important leasing activity was also noticed in Ploieşti (16%), Timișoara (6%) and Cluj (3%). Demand was driven by various sectors, as retail and ecommerce (28%), along with logistics and distribution (11% market share) and automotive (5%) companies were the most active in Q2 2022. e stock of modern industrial and logistics spaces in Romania exceeded 5.9 million sq.m and it will break the 6 million sq.m threshold by the end of the year given the developers’ current plans. Around 3 million sq.m of such spaces can be found in projects located around Bucharest, while Timișoara (583,000 sq.m), Cluj-Napoca (412,000 sq.m) and Ploiesti (370,000 sq.m) represent the main regional logistics hubs. New projects totaling almost 600,000 sq.m are currenly under construction in Romania, as Bucharest remains the most active market, with a pipeline of over 300,000 sq.m, developers also being active in Oradea, Cluj or AndreiTimișoara.Brînzea, Partner, Land & Industrial Agency, Cushman & Wake eld Echinox: “ e industrial and logistics market continues to have a balanced evolution in terms of supply and demand, as we witnessed a national vacancy rate decrease below 4%, the lowest level recorded during the last ve quarters. e second half of the year is marked by in ationary pressures and also by the increase in construction costs, but the market should still be able to reach at least the 2021 levels in terms of demand”.
2021 has marked a further increase in land prices on a national level and especially in the capital city. Bucharest has a higher GDP per capita than the EU average, which supports a constant demand for o ce, residential or logistics developments, according to Crosspoint Real Estate Romania. is consistent growth, together with the decreasing availability of inner-city plots suitable for medium to large scale developments, have created a very dynamic land market. e number of land transactions in Bucharest and Ilfov was 12% lower than the previous year, yet the largest deals alone amounted to over 350M €. Residential developments were the main destination for the land plots acquired in Bucharest in 2021, with an overwhelming 68% share in total activity. Due to the increasing scarcity of inner-city plots, the development of surrounding locations in Ilfov county has continued in 2021. e metropolitan areas of the main cities suitable for residential developments are more and more in demand.
Laurențiu Lazăr, Managing Partner – Colliers România
The low availability of inner-city land plots will further increase the prices
SpacePlus, the Small Business Units product of Speedwell
Change invites new opportunities to unfold
An interview by Ionut OPREA Loredana Oprisa, Olympian Parks:
How would you de ne the current business model and your strengths in the Romanian market? What are your plans for 2022-2023?
14 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROREAL ESTATE
Olympian Parks portfolio in Romania is currently comprised of four locations with land for future developments, these being in di erent phases of permitting. Bucharest, Constanta and Cluj add up to more than 330,000 sqm which will be ready to receive clients from light production and logistics areas. Loredana Oprisa - Leasing and Development Manager at Olympian Parks, summarizes the opportunities in the market.
Loredana Oprișa – Leasing and Development Manager, Olympian Parks
Olympian Parks is an expert in customized buildings having gained expertise through past projects developed and sold, be it units for frozen and temperature-controlled goods, production facilities or for light storage purposes. e recipe includes Location, Location, Location and then permits, kind of funny but it really is this simple. Our focus is to nd those locations that best represent the type of projects and clients we wish to attract. Currently we have in our portfolio 5 locations from which 3 are undergoing the permitting process. We have just obtained the PUZ for our park in North Bucharest and we are focusing our resources to deliver the 1st Phase of 30,000 sqm in the 3rd quarter of 2023. We also added to our portfolio new land in Constanta - Palas industrial area, where the focus will be on small units suitable for in-city logistics. Besides these two projects we are still interested to develop our project in Cluj and 2023 will be the year we do so. What transformations were determined/ are necessary due the challenges of 2020 and the current geopolitical context, how do tenants and potential clients respond to them? Are there opportunities in this market conditions? Many opportunities arise in times of chaos. 2020 and now the geopolitical context, teach us just that. We are traversing times that we would probably not have thought of before. We observe that clients are looking closer at their business plans, learned to be more exible and remembered what is like to be human in times of con ict. e pandemic has brought light to mental health and more exible working spaces and the war has united us in a way that maybe was not possible otherwise. e new circumstances help us have more exibility in negotiations, on both sides and being more solution oriented as partners when di cult situations arise. Both events show us that we can excel and create great things when we unite. What are the main strong points of the Romanian market and your current development plans for Bucharest and the regional cities in Romania? What type of new formats and new locations are you considering? e Romanian market is very attractive still as it has a lot of potential for improvements and new developments. If you are an investor and look at the numbers, it is clearly shown that there is space and opportunity to enter the market and turn out a big success. It takes a bit of getting used to, getting to know the local regulations and the right experts that can be of a real value if one wished to also act fast and e cient, but I assume it takes a bit of getting used to with any new market conditions. Infrastructure is slowly moving towards a more western state, emphasize on slowly, availability of land is another great asset for Romania, as in many other markets this can be a challenge, we are looking at Greece for example and it is quite di cult. In terms of formats and new locations it is pretty simple:
25 years of activity in Romania Olympian Parks has been actively operating and trading in Romania since 1997. e development journey began in 2003, with the construction of the rst Industrial Park in Domnesti, on the southwestern outskirts of Bucharest, the group’s activities have mainly centered on the industrial real estate market and related services. In 2005 Phoenix commenced the development of Mercury Logistics Park and joint ventured with Helios Properties UK, a major British industrial developer to form Helios Phoenix to undertake industrial developments across Central and Eastern Europe. During the period 2006-2007 Helios Phoenix established joint ventures with GE Real Estate and Cal East Global Logistics for industrial developments in the Central and Eastern European region and agreed forward funding sales with CB Richard Elis in Eastern Germany and Heitman International in Romania. In 2010 Phoenix acquired e Helios share of the Joint Venture thereby increasing its stake in Helios Phoenix to 98% and remains active in the Romanian Property Development Market progressing the various industrial and residential developments of the Joint Venture. In 2019 Helios Phoenix embarked on a new joined venture with M1 Real Estate and formed Olympian Parks Management to further develop and manage the industrial portfolio. In 2021, which was probably the biggest transaction of the industrial market, Olympian Parks sold its income producing assets to one of the biggest developers in the region. Overall Olympian Parks has transacted more than 500k sqm of built units together with land to be developed.
15WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE
we are looking at those cities that still have potential and demand, where our clients need us to be. Also, we target secondary cities where there aren’t many class A developments present and projects that are needing longer timelines in order to be ready for development – for example in cities where infrastructure is lacking but have other important factors present, hence we can buy land and developed it in the future. Which technological innovations are shaping new developments and how is your company responding to the focus on ESG, sustainability? We all love to think of a safer, more pro table, and greener future. e markets seem to have stabilized and found new and improved ways to make it work in terms of supply chain disruptions that created chaos during the pandemic. ese new ways help us foresee a much brighter future, yes, still challenging at times, but we are all more prepared to tackle each day as it arrives. We think of the future as a safe space, a space where we can breathe clean air and continue to enjoy nature as it was created while we continue to develop a successful business. For this purpose and more, we, at Olympian, are looking into ways to reduce our carbon footprint as much as possible, we are looking to use the rooftops of our future developments for solar panels, we are looking at ways to decrease energy consumption and we are involved in di erent communities where we can bring awareness over the importance of a greener lifestyle, plant trees and support di erent groups that contribute to the wellbeing of our communities. We are also consulting di erent experts on the green certi cation process and how we can be sure to obtain the highest scores posible for our parks. What are your thoughts considering the e-commerce sector, Small Business Units, and the readjustments of supply chains in the region and in Romania, what do you expect in terms of legislation, support, and state policies to nurture the further development of industrial/ logistic sector? Considering the total global value of e-commerce market, which was just under $ 5 trillion in 2021, I consider this sector to be getting a lot more of our attention. E-commerce has pushed all of us to innovate, be creative and act fast not only for shortterm purposes but also long term. It is the sector that has given way to the concept of in-city logistics, as providers desire to be closer and closer to their customers and so the location analysis has spread to areas that not too long ago were considered to be inappropriate for logistics. Taking into consideration that most of our projects are designed to accommodate businesses from 500 sqm up, I believe that Small Business Units are representing the beginning of a long-term partnership between developers and tenants. I say long term partnerships as most small businesses that start with 500 sqm, grow and so we grow together which makes this even more interesting. We are also constantly in touch with local authorities looking to nd more suitable and fast solutions, we follow the pace of processes, and we are con dent in the projects we chose to develop, sooner or later. Infrastructure will always be a key topic for industrial developments, so any progress is bringing more bene ts. Also, for the way of designing our cities, instead of just giving out building permits, we recommend a thorough analysis for the entire areas and the long-term impact on the communities.
Covering an exhibition area of more than 72,000 sqm, with more than 2,000 and 46,000 visitors representing all continents and almost all countries of the world, EXPO REAL is the biggest European business platform for real estate and investments, hosting the entire real estate industry worldwide. e three-day trade fair takes place in Munich every October, just next to the Oktoberfest - and has been doing so since 1998!
From idea and concept to investment and nancing, realiza tion and marketing as well as operation and use, you will nd here potential business partners for the complete real estate life cycle. Participants of EXPO REAL also re ect the com plete supply chain: project developers and project managers, investors and nancers, property consultants and agents, architects and planners, corporate real estate managers, ex pansion managers, economic regions and cities.
An article by Ionut OPREA
Celebrating 10 years of the Romanian booth at Expo Real Munich
• By acting big you will become an international key player in the international real estate market!
e world known trade fair is now at his 24th edition, with Romania joining for the rst time in 2012.
• You nd potential business partners & scale up your bu •siness.Youget inspired by the latest trends and innovations of the property, investment and nancial markets.
•Also being part of a joint booth, an important advantage is the ease and cost reduction of participation as AHK Romania takes over all the logistics and organization burdens. Reach out to us if you also want to be a part of the booth.
• Together we put Romania on the world’s real estate map!
• You gain unique international experience & internati onal acknowledgement and also get to know better the Romanian co-exhibitors, representing the whole countries and all categories from cities and county councils to im portant investors in the real estate market, engineering and planning companies etc. e synergies between Romanian co-exhibitors are a factor which should not be ignored.
„AHK Romania has been organizing the Romanian joint bo oth since 2012. We have started small, with 3-4 exhibitors joining the booth but with much enthusiasm and the dream to put Romania on the real estate map of the world. It was a long journey with tremendous e orts and a lot of challenges but we managed on the last minute to overcome those and be present. Since then, traditional exhibitors from Romania have been: public authorities and regions (e.g. Cluj, Iasi, Oradea or Suceava) but also the private sector with top representatives like AFI Europe Management, Warehouses de Pauw Romania, Speedwell or REC IMMPULS”, announces Ilinca Pandele, Member of the Executive Board, AHK Romania. Romania has been in the past 5 years always occupying a place in the top 10 of exhibitors surpassing countries like France, Spain or Italy. is year Romania will hold Stand A1. 241 in the rst hall of the 7 exhibitors halls dedicated to the fair, between 4-6 October. e coexhibitors who have already registered to join the booth are Bucharest Real Estate Club, City of Reșița, City of Galați, Warehouses de Pauw Romania, Regional Development Agency Centru, Speedwell, REC IMMPULS, Derom Total, Olympian Parks Management, County Council Suceava, AFI Europe Management, Industrial Parks Maramureș.
• With an intense promotion of the stand done by AHK Romania – increase of visibility within the networking events (e.g. wine tasting, Romania conference, workshops, etc.), the Romanian joint booth has become over the years the One stop shop for the Romanian real estate market. As such, you as coexhibitor get the chance to be the Ambassador of the Romanian Real estate in your eld of activity.
E: Pandele.ilinca@ahkrumaenien.ro T: +4021 2079168
e top-notch conference program addresses what is moving the industry. More than 140 conferences and panel discus sions with 300+ industry experts discuss trends and inno vations of the property, investment and nancial markets.
Why joining the Romania joint booth is always a good idea:
16 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROREAL ESTATE
New projects around airports?
Regional cities have important strengths when it comes to attracting new investments: skilled and loyal workforce, decent wages, access to new transport infrastructure, lower taxes or even tax exemptions or other facilities from local authorities, or maybe even opportunities like old industrial sites that can be refurbished and developed rapidly, a classic example of disadvantages turned into advantages, especially in this gloomy international background. rough our professional brokerage and consulting services, specialized in the industrial real estate sector, we manage to optimize the time and work volume put in by landlords for the successful accommodation of their tenants, as well as the time spent by tenants in this whole process, which is very often too complex for their know-how in this eld. We successfully build business for our partners and clients, that’s why we are Busy Brokers! +40 744 377 www.busy-brokers.com860
Regional cities in Romania are currently running strategic investments regarding the modernization and expansion of their airports. Sibiu, a city whose modern western industrial area has developed right in the vicinity of its airport, has just started the airport expansion project through an investment of over 55 million euros. Industrial real estate developers are planning to build new logistic parks or expand their existing ones in the airport area, and next to the A1 Motorway, and some of them will also o er SBUs to meet the speci c demand in this city. Oradea Airport is currently building a cargo terminal, a project developed in a partnership with the leader of the industrial and logistics market. Cluj Airport has gone through a continuous process of transformation in the last years, and the growth of its tra c has contributed fully to the economic success story of both the city and the entire northwest region. Obviously, most of the logistic parks in this city are in the vicinity of the airport and the A3 Motorway. 12 km from the city, Brașov Airport is currently being built next to the future A3 Motorway. Most of the modern industrial parks in Brasov are concentrated in western area of the city, towards Ghimbav and Cristian, o ering both big-box and SBUs for lease, for all categories of potential tenants.
Starting from the request for industrial space until the handover of the leased space, Busy Brokers - Commercial Real Estate follows its mission to represent at the regional level its partners, the developers, managers, and owners of industrial and logistic parks, and to support clients throughout the entire rental and accommodation process, from identifying spaces suitable for their activity, to choosing the ideal space and adapting it to their real business need. We already witness a spike in the demand for small and medium-sized industrial spaces in regional cities, and clearly a strong development of the SBU segment (surfaces between 500 and 2,000 sqm) will follow, marking the next wave of industrial real estate development in the country. e trend is fueled by: companies with various elds of activity which relocate from former in-city industrial areas that now turn into retail, residential or mixed-use areas; local entities of larger companies, looking for a better location, in the proximity of new transport infrastructure to optimize the supply and delivery activities; last mile logistics companies; clients that expand their national distribution networks and that follow a prudent entry in new cities by leasing out smaller warehouses for minimal stock; companies optimizing energy consumption, which migrate to modern, energy-e cient industrial buildings. ere will also be a spike in the demand for production space, medium and large units mostly, from Western Europe companies looking to optimize costs related to energy and personnel, from Asian companies, for supply chain optimization purposes, from Ukrainian companies relocating their operations outside the war zone, and from companies coming from many other countries of the world to start new production units related to the reconstruction of Ukraine.
Opportunities in regional cities, the new wave
19WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE
Florin Oprea, Managing Partner, Busy Brokers
CTPark Oradea Cargo Terminal will comprise of 60,000 sqm, being ideal for international logistics and e-commerce businesses, as well as light manufacturers, smaller businesses and startups, with available surface from 500 sqm. e project will set a new benchmark in terms of sustainability. It facilitates emission-free logistics, contributing to tenant’s sustainability goals and those of the municipality of Oradea.
CTP, the largest owner and developer of logistics and industrial space in the Continental Europe, will deliver by the end of 2022 the rst spaces from CTPark Oradea Cargo Terminal, a unique real estate project on the Romanian market.
According to the International Air Transport Association, the worldwide air cargo volumes will be 11.7 per cent higher in 2022 than in 2019, and 4 per cent more than in 2021, even if the global air passenger tra c is forecast to be about a fth lower than 2019 levels.
The first air cargo terminal in Romania
Air freight is considered much more carbon-intensive than shipping by sea, as a recent Financial Times analysis showed. In 2019, ships moved nearly 350 times more cargo than planes but accounted for only ve times more carbon dioxide emissions, according to the International Transport Forum. But air freight is faster and has proven more reliable than alternatives as ports have been backlogged, truck drivers have been scarce and warehouses have lled up during the pandemic. Meet CTP CTP is one of Continental Europe’s largest owner, developer and manager of logistics and industrial real estate by gross lettable area, owning over 9.5 million sqm of space across ten countries. CTP is the only investor in the region with an entirely BREEAM-certi ed CEE portfolio, and it became carbon neutral in operations from 2021, underlying its commitment to being a sustainable business. In Romania, CTP owns a total area of approximately 2.2 million sqm of class A warehouses in 15 cities: Arad, Brasov, Bucharest, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Oradea, Pitesti, Sibiu, Timisoara, Turda, Targu Mures, Caransebes, Ineu and Salonta.
Strategically located in the proximity of the Oradea Airport and the Eurobusiness II industrial park, CTPark Oradea Cargo Terminal is the rst industrial park in Romania with an air cargo terminal, which provides direct access to the airport. “CTPark Oradea Cargo Terminal is a unique project in Romania, being probably the most innovative logistic project on the market. It is the rst industrial park with an air cargo terminal, involving special infrastructure works coordinated by our construction team. We strongly believe that infrastructure is the key for industrial and logistic projects and we get involved every time when we nd authorities open to such sustainable developments”, stated Ana Dumitrache, Country Head, CTP Romania.
21WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE
Why air cargo?
Valentin Rosu – Construction Director, CTP Romania & Ana Dumitrache –Country Manager, CTP Romania
Fotbalistul Sepsi László investește, la Cluj, în V Floor Parquet
Cele trei branduri care au “acaparat” parterul complexu lui rezidențial de pe strada Fabricii 68, Sophia, Grinda cu Lustre și V Floor Parquet și-au făcut intrarea o cială pe piață, la Cluj, printr-o petrecere nonconformistă în gră dina de vară din interiorul ansamblului. Sophia este fur nizor de perdele, draperii și decorațiuni textile, Grinda cu Lustre e specializată în corpuri de iluminat, iar V Floor se axează pe parchet, tapet și pro le. Zeci de arhitecți, designeri imobiliari, producători locali au venit la eveniment, printre persoanele prezente remar cându-se cântăreața Vlăduța Lupău sau consulul onori c al Tunisiei la Cluj, Decebal Cotoc. “Povestea cu parchetul este ceva mai deosebită, un proiect de su et. Cei de la Vicla au o cultură pentru parchet. Nu este o fabrică la început de drum, ei sunt producători din 1938, adică trei generații de parchetari, deci cu experiență în domeniu. Parchetul pe care îl avem noi în showroom îl puteți customiza în funcție de culoarea pe care o alegeți, textura lui și tipul de montaj. Dacă aveți un client care își dorește un anumit număr de noduri pe parchet sau dungi într-un anumit fel sunt lu cruri care se pot face. Deci arhitecții pot veni cu ideile lor, să customizeze parchetul în ce fel își doresc”, le-a transmis celor prezenți Vlad Corfar, cofondator al V Floor Parquet. Showroomul V Floor este așezat strategic, pe colțul clădi rii din cartierul Mărăști, cu acces dinspre străzile Fabricii (care va concentra câteva mii de apartamente) și Bobâlnei. Unitatea este pro lată pe o varietate de modele tapet, par chet premium, plinte și pro le Gaudi, dar și produse pen tru Parchetulîntreținere.comercializat include gamele Antico, Gaia, Il Noce, Messier, Mozaic și Raw, iar tapetul, modele le Academy, Banat, Banco Popular, Barkers, Blue Imari, Bullocks, Chrysler, Eden eatro, Eltham Palace și Maceo.
Acesta este produs la fabrica Vicla, din judetul Sibiu, bran dul considerat drept unul dintre cele mai competitive de pro l din Europa. Sepsi László și Vlad Corfar sunt asociați în proporții egale în V Floor Parquet.
La numai 35 de ani, fotbalistul “de națională” Sepsi László, care a evoluat la Ben ca, Nurnberg, Rennes sau Santender, are deja mai multe linii de business conectate la domeniul imobiliar. Acum Sepsi se întoarce în forță în oraș. Nu pentru a juca la “U” sau la CFR, ci pentru a-și pune în practică ideea unui showroom de amenajări interioare.
22 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROREAL ESTATE
Ați trecut repede de la fotbal la business? În 2016, jucam fotbal în Germania și s-a ivit o oportunitate de investiție imobiliară în Târgu Mureș. Acolo mi-am in vestit banii, aveam un asociat care s-a ocupat de partea de Călin POENARU
“Cariera fotbalistică în Vestul Europei m-a ajutat în afaceri” Sepsi László, cofondator al V Floor Parquet, ne-a acordat, totodată, un interviu despre ideea și deschiderea show room-ului, cât și despre cariera sa de dezvoltator și inves titor în domeniul imobiliar.
vânzări în 2018. Un an mai târziu am revenit în țară, la “U” Cluj, și am încercat să gestionez acest business împreună cu tatăl meu, care se ocupa de partea de administrare a șantierelor, apoi am acționat de unul singur. După decesul tatălui meu, în 2019, am fost nevoit să renunț la fotbal, de oarece era greu să gestionez rmele prin care am dezvoltat aceste blocuri de locuințe. Am preluat rmele, am ajuns să le controlez. Nu mai am timp de sport la 35 de ani, deși alții joacă și la 40, la nivel înalt. Nu mă prea motivează fot balul din România, care a ajuns la un nivel foarte jos, cu tot mai mulți oameni care nu se pricep. Cariera m-a adus în multe locuri, acumulând experiență în Germania, Spania, Portugalia. Mă bate gândul să devin, la un moment dat, antrenor sau manager, acum mă axez pe afaceri. Debutul l-ați făcut, deci, cu imobiliare... Am început cu un bloculeț în Mureș, acum am peste 200 de apartamente construite. Avem proiecte în derulare în acest județ, cel actual ind Lavandei Residence, dar și alte proiecte rezidențiale pentru anii viitori, în funcție de evoluția pieței. Acest ansamblu este situat în comuna Livezeni de lângă Târgu Mureș, grupează trei blocuri, 105 apartamente, spații comerciale. Luna aceasta încercăm să nalizăm primul bloc dintre cele trei, vom preda cheile be ne ciarilor undeva la mijlocul lunii august. Pe viitor avem în vedere un alt proiect de ansamblu rezidențial, la Târgu Mureș. Cât ați investit și care este cererea de locuințe? Afacerile noastre se ridică la 8 milioane de euro. Valoarea exactă a investiției nu o pot reda deoarece vedem că prețurile la materialele de construcții se schimbă de la o zi la alta. Cererea pentru apartamente a fost cumva în valuri: 1, 2, 3. Anul trecut, la pornirea proiectului, vânzările au mers foarte bine. A început războiul și s-a simțit o scădere, apoi iar creștere, urmată de stagnare. Cu Covid-19 eram deja obișnuiți, știam că vine valul 5, apoi revenea cererea. Apartamentele au o suprafață medie de 60-70 mp, la sta diu pre nisat, cele mai cerute ind cu 2-3 camere, dar și garsonierele. Fiecare tip de apartament are felul său de client. Nu le facem din start cu mobilă și cu parchet, dar la achiziție le prezentăm bene ciarilor câteva dintre vari ante, din care își pot alege un model sau dacă au deja un designer, putem colabora cu acesta.
Cum v-a venit ideea showroom-ului? Amenajam un apartament la Târgu-Mureș pentru sora mea și aveam nevoie de un parchet de calitate, care să e con gurat așa cum arăta în randările designerului. L-am întâlnit pe Vlad Corfar, actualul meu partener, care venea din domeniul vânzărilor auto, de la care am cumpărat o mașină. Din discuții, la o cafea, am convenit să punem pe picioare acest showroom. Vlad avea o cunoștință la o fa brică din Sibiu, actualul nostru furnizor. Am mers acolo, mi-a plăcut ce am văzut și am demarat afacerea. Faptul că producția se face în România a fost un atu important. Este o fabrică de tradiție, cu producția începută acum aproape un secol, în Italia, după care s-a mutat în România. De ce la Cluj și de ce în această zonă? Am decis să facem acest business la Cluj pentru că a de venit un oraș peste media din România, comparabil ca piață cu cea de la București, ca putere de cumpărare, dez voltare. În Cluj, domeniile imobiliar, construcții se a ă în plină expansiune, iar atunci automat există cerere în amenajările interioare. Orice construcție nouă necesită o asemenea amenajare. Am început să căutăm un spațiu comercial în Cluj, mi-au plăcut zona, blocul și am decis să rămânem aici. Este o zonă în pli nă dezvoltare, ca tot Clujul, de altfel. Avem clienți din Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Mureș, Bihor. În principiu, acesta este un business care se dezvoltă în colaborare cu foarte mulți arhitecți, designeri de interi or, indcă e un produs pe care poți să îl personalizezi, să îți alegi tot: dimensiune, mod de montaj, grosi me, culoare, periat-neperiat, cu no duri-fără noduri. Toate sunt produse premium, deci nu sunt ieftine. Un metru pătrat de parchet pleacă de la 51 euro, plus TVA, dar produsele au atuurile lor, ind din stejar, cu strat de suport mesteacăn. Ele se pretează la orice tip de locuință, dar și la biro uri, hoteluri, restaurante și mai ales în clădirile unde este încălzire în pardoseală. Mai nou, am legat o colaborare și pentru tapet, tot de producție româ nească. Sepsi László este născut la Luduș, județul Mureș, dar a debutat la Gaz Metan Mediaș. A avut o ascensiune rapi dă în fotbal, ca fundaș lateral, ajungând până la nivel de echipă națională, atât la juniori, cât și la seniori. Printre cluburile la care a evoluat se numără Stade Rennes, Ben ca Lisabona, Racing Santander, FC Nurnberg, iar în România, CFR și “U” Cluj, Gloria Bistrița, Politehnica Timișoara, ASA Târgu Mureș. Ben ca plătea 2,5 mili oane euro Gloriei Bistrița, în 2007, pentru a bene cia de serviciile sale. A fost cel mai scump transfer din istoria Timișoarei, clubul bănățean achiziționând-l de la Ben ca pentru 1,5 milioane euro. Ultimul club la care a evoluat a fost “U” Cluj, în 2019.
23WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE
investiții
informații
Aeroportul Bacău, poarta
INDUSTRIEI
25WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ZIUA AVIAȚIEI
investiții în
Viitorul AVIATICE așteptată reluând & General Exhibition (BIAS). de României, a încheiat un proiect de amplu, iar Internațional Iași se pregătește pentru realizarea celui mai mare proiect de infrastructură din istoria sa. Aproximativ 600 milioane de euro sunt cheltuite acum pentru proiecte de extindere și modernizare ale aeroporturilor, în 11 orașe din România. Totodată, noutăți vin și dinspre companiile care oferă servicii și produse industriei aviației. Veți regăsi în paginile următoare despre KONE, lider global în industria de ascensoare și scări rulante, și GOTO Parking, cea mai modernă parcare de aeroport din România.
Industria aviației încă își revine după criza sanitară și se luptă să facă față războiului din Ucraina, însă semne bune sunt. După o întrerupere de doi ani, Compania Națională Aeroporturi București restabilește o tradiție agreată și
Aeroportul
Aviation
acces spre nord-estul
organizarea Bucharest International Air Show
Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition a fost, de fiecare dată, un eveniment emble matic și pentru Capitală, așezând Bucureștiul pe harta internațională a evenimentelor din domeniul aviatic. Ediția cu numărul 12 este o ediție specială nu doar pen tru că închide paranteza tristă impusă de pandemie iu bitorilor de aviație, ci și pentru că este dedicată primei femei parașutist din România, Smaranda Brăescu, care a stabilit numeroase recorduri mondiale, dar și celebră rii celor 110 ani de la înființarea Aeroportului Băneasa, considerat al treilea cel mai vechi aeroport din lume încă BIASfuncțional.2022va organizat de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, având drept co-organiza tori Forțele Aeriene Române, Aeroclubul României, ROMAERO, ROMATSA. Ultima ediție (2019) a înregis trat un record de participare, reunind pe parcursul celor peste 12 ore de show aerian un public de peste 100.000 de spectatori (cumulat pe întreaga zi). Estimăm, așadar, un public mult mai numeros și mult mai entuziasmat, cu atât mai mult cu cât pe agenda evenimentului, pe lângă profesioniști ai manșei din România – Aeroclubul României, Forțele Aeriene Române, Compania Tarom, Inspectoratul General de Aviație al MAI, Structura de Aviație a SRI, gurează forțele aeriene aliate NATO din Germania, Italia, Slovacia, Slovenia, Ungaria și Canada precum și prestigioase nume care domină topurile internaționale în competițiile de acrobație aeriană și în show-urile aeriene din întreaga lume. Totodată, BIAS 2022 include și expoziția pentru promovarea aviației generale, “General Aviation Exhibition”, un eveniment unic la nivel național, unde vor expuse diferite tipuri de aeronave, de la avioane ultraușoare la business jet-uri, reunind pro ducători, dealeri și proprietari de aeronave, societăți care oferă servicii de aviație generală, școli de zbor și centre de pregătire și excelență în aviație, furnizori de echipamente și articole cu tematică aeronautică. Povestea care începea timid în urmă cu 13 ani, trans formându-se destul de repede într-un mega-proiect, are, de data aceasta, o semnificație specială și o doză su plimentară de emoție, oferind din nou publicului BIAS bucuria reîntâlnirii cu elita aviației din România și de peste hotare, într-o mereu fascinantă demonstraţie de talent și profesionalism.
BIAS is back! După o întrerupere de doi ani, Compania Națională Aeroporturi București restabilește o tradiție agreată și așteptată nu doar de lumea aviației, ci și de publicul pasionat de acest domeniu, reluând organizarea Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition (BIAS), care va avea loc pe Aeroportul Internațional București Băneasa-“Aurel Vlaicu”, în data de 3 septembrie 2022.
26 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROZIUA AVIAȚIEI
KONE ASCENSORUL SA a fost în ințată în Romania în 2008, dar activează pe piață prin distribuitori încă dinainte de 1990. Ascensorul care deservește turnul de control din Aeroportul Henri Coandă a fost fabricat de KONE acum mai bine de 30 de ani. În prezent KONE ASCENSORUL SA are 85 de angajați și activează pe trei linii principale: vânzări, instalare și întreținere a “Facemechipamentelor.partedin clusterul Balcani-Adriatica-Mediterană (BAM), împreună cu Croația, Grecia, Cipru, Bulgaria, Serbia, Muntenegru și Bosnia. KONE România este singura companie din regiune creată pe modelul green eld și în prezent este considerată un motor al acesteia datorită contextului economic protabil, a comportamentului de piață în curs de dezvoltare rapidă și a interesului din ce în ce mai crescut al investitorilor în soluții inovative, abile și de înaltă calitate tehnologică. Portofoliul nostru include proiecte din toate sectoarele, pe întreg teritoriul țării: rezidențiale, birouri, comerciale, infrastructură (stații de metrou, stații de cale ferată, aeroporturi), precum și proiecte cu utilizare mixtă din ce în ce mai populare. Orașul București este centrul principal al activității noastre, jumătate din ota a ată în întreținere ind desfășurată aici, urmat îndeaproape și de celelalte puncte de interes precum Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Constanța și Iași”, explică Cătălina Dragomir, Managing Director, KONE România. În ultimii ani, societatea a acordat o importanță deosebită proiectelor de infrastructură, reușind să convingă cei mai mari jucători din piață să implementeze soluțiile KONE. “Unul dintre proiectele cu care ne mândrim este Aeroportul Brașov, în cadrul căruia am produs, livrat și instalat 10 echipamente de transport pe verticală, respectiv ascensoare și scări rulante. Proiectul de tip „green eld” în cadrul căruia am livrat și instalat 6 ascensoare MonoSpace, 2 ascensoare EcoSpace, 1 ascensor Transys și 1 scară rulantă TravelMaster a dovedit capacitatea KONE România de a se implica în proiecte cu impact major asupra comunității. Soluția implementată a fost una personalizată și respectă standardele aplicabile proiectelor de infrastructură, respectiv soluții antivandal destinate tra cului intens”, mai arată Cătălina Dragomir. Un alt proiect de referință îl reprezintă modernizarea Terminalului 1 al Aeroportului Internațional Henri Coandă - Otopeni, proiect câștigat în anul 2021. În cadrul acestui proiect, KONE va înlocui echipamentele de transport pe verticală care și-au epuizat durata de viață, oferind o nouă experiență utilizatorilor. Proiectul cuprinde înlocuirea unui număr de 17 ascensoare și 2 scări rulante (Mono500, Mono700 și TM120). Echipamentele înlocuite cuprind ascensorul KONE ce deservește turnul de control, 7 ascensoare în zona terminalului Sosiri, 4 ascensoare în zona terminalului Plecări, 5 ascensoare în zonele logistice și de tranzit precum și 2 scări rulante în zona terminalului Sosiri. Soluții de ultimă generație sunt încorporate în echipamentele ce vor livrate, inclusiv soluții de conectare și integrare cu echipamente existente, astfel încât să existe o monitorizare în timp real a activității acestora. În plus, toate echipamentele fac parte din generația DX – Digital Experience care permit monitorizarea 24/7, mentenanță predictivă și intervenția înaintea Întreținereaevenimentului.regulatăa echipamentelor – și întreținerea inteligentă, preventivă–ajută la minimizarea și chiar eliminarea timpului de nefuncționare a echipamentului. Această soluție revoluționară este bazată pe conexiunea Cloud care utilizează colectarea datelor prin senzori dedicați, a unei serii de parametri privind performanța echipamentului și analize real time pentru a identi ca posibilele abateri. Serviciul poate îmbunătăți siguranța oamenilor, în cele mai multe cazuri reducând numărul
27WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ZIUA AVIAȚIEI
de opriri și alte incidente majore cu până la 60%. KONE și proiectele de infrastructură KONE este lider global în industria de ascensoare și scări rulante, oferind soluții de echipamente noi inovatoare și durabile, asigurând siguranța și disponibilitatea echipamentelor în funcțiune și oferind soluții customizate pentru modernizarea echipamentelor deja existente. Cătălina Dragomir, Managing Director, KONE România Testare nală ascensor Aeroport Brașov - Ghimbav Demontare scară, Terminal Sosiri, Aeroport Henri Coandă
28 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROZIUA AVIAȚIEI
GOTO Parking își menține titlul de „cea mai moder nă parcare de aeroport din România”, urmând exem plul parcărilor din Europa Occidentală. Care au fost investițiile realizate până în acest moment? De la preluarea în administrarea GOTO Parking a parcării din incinta Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj în anul 2019, ne-am orientat spre o parcare modernă, cât mai digitală și cât mai verde. Ne-am dorit încă de la început să avem o viziune orientată spre viitor. Până în acest moment am investit peste 500.000 de euro, iar rezultatele se văd: avem un mod de operare modern, un sistem de iluminat și de suprave ghere video pentru ca mașinile să e în siguranță, o aplicație prin care se poate rezerva locul de parcare (ZENParking) și o alta prin care se poate achita foarte simplu contravaloarea timpului petrecut în parcare (yeParking). De asemenea, avem un sistem care recunoaște plăcuțele de înmatriculare, iar asta ajută la uidizarea tra cului. Totul este rapid și simplu. Anul acesta au fost amenajate zonele de intrare în parcare și cele din fața terminalelor de pasageri cu aranjamente orale și arbuști ornamentali. Vrem ca întreaga experiență a clienților noștri să e una cât mai plăcută, motiv pentru care am dorit să înfrumusețăm parcarea. De asemenea, am refăcut marcajele rutiere, în speci al trecerile de pietoni, care au fost marcate cu culoarea roșie pentru a cât mai vizibile și în acest fel să creștem siguranța pietonilor. Tot anul acesta a fost asfaltată o suprafață de 450 de metri pătrați, lângă terminalul vechi. Însă, cu siguranță, cea mai importantă investiție pe care am realizat-o în acest an a fost achiziționarea a două stații de încărcare a mașinilor electrice. În felul acesta dorim să ne implicăm în demersurile sociale prin care mediul este pus în prim plan. Care sunt planurile de viitor ale GOTO Parking? Cum veți reuși să păstrați acest etalon pe care singuri l-ați impus? Ne așteptăm ca până la nalul acestui an să ajungem la 500.000 de mașini parcate. Ținând cont de faptul că cererea pentru locuri de parcare este în creștere datorită trendu lui ascendent al tra cului de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj-Napoca, în viitorul apropiat dorim să demarăm construcția unei parcări supraterane, pentru a face față cererii. Vrem să ținem în continuare pasul cu parcările de aeroport din Europa Occidentală, iar atenția noastră se va concentra în mare parte pe dotarea parcării cu stații pentru încărcarea mașinilor electrice. Vom face în continuare investiții și în ceea ce privește digitalizarea, cu scopul de a implementa soluții cât mai clare și simple pentru a îmbunătăți relația dintre noi și clienții noștri. GOTO Parking se alătură misiunii ESG (environmen tal, social, governance). Ne-ați spus deja despre demer surile pe care le realizați pentru a mai prietenoși cu mediul, dar ce ne puteți spune despre partea socială? Da, ne dorim să creăm un simț al implicării sociale. Din acest motiv am început să arătăm că facem parte din comunitatea clujeană și ne orientăm spre realizarea unei legături cu clienții noștri care să e mai mult decât un business. Astfel, încă de la
Sanda Ardelean, administrator GOTO Parking: „Parcarea unui aeroport trebuie să ofere o experiență în sine pentru ca pasagerul să fie satisfăcut” GOTO Parking este cea mai modernă parcare de aeroport din România, iar începând din luna iulie are un nou administrator, pe Sanda Ardelean, care face parte din companie de peste 15 ani. Sanda aspiră să e un lider vizionar, care să aducă o perspectivă nouă businessului, pentru ca GOTO Parking să-și mențină în continuare serviciile la cel mai înalt nivel.
nele anului trecut, ne-am propus (și am reușit) să realizăm în ecare lună una sau două acțiuni prin care să consolidăm relația cu clienții noștri: am împărțit ciocolată în formă de inimioară de Sfântul Valentin și de Dragobete, am dăruit mărțișoare de 1 martie și ori de 8 martie. Am organizat o tombolă pentru șoferii de taximetrie de Ziua Internațională a Taximetriștilor, oferind astfel trei abonamente valabile un an de zile. Desigur, acestea sunt doar câteva exemple. Am realizat multe altele și dorim să menținem această linie cu care credem că ne-am obișnuit deja clienții. De asemenea, am realizat o colaborare cu Festivalul Internațional de Carte Transilvania, care este un eveniment internațional, extrem de important pentru comunicarea clujeană. Am desfășurat împreună o acțiune, oferind cărți șoferilor care au trecut prin parcare, dar mai avem proiecte pe care urmează să le imple mentăm în viitorul apropiat, care au ca scop susținerea cărții și îndemnul la lectură. Cât de importantă este parcarea în experiența unui pasager care zboară cu avionul? În momentul în care un pasager merge înspre avion, prima interacțiune pe care o are este cea cu parcarea, e că alege să meargă la aeroport cu taxi-ul sau cu mașina personală. Din acest motiv, parcarea unui aeroport trebuie să ofere o experiență în sine pentru ca pasagerul să e satisfăcut.
Ați fost numită administratorul GOTO Parking la începutul lunii iulie a acestui an. Ce vă recoman dă și care sunt planurile dumneavoastră de viitor în ceea ce privește parcarea din incinta Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca? Sunt născută în Zalău, dar m-am mutat în Cluj-Napoca din primul an de facultate și nu m-am mai gândit să plec, deoarece orașul a devenit „acasă” pentru mine. Am absol vit Facultatea de Studii Europene, la specializarea Relații Internaționale. Imediat după nalizarea studiilor am lucrat ca asistent manager într-o companie de birotică și papetă rie, iar în scurt timp am ajuns să mă ocup de departamentul de vânzări. Acestea se întâmplau în perioada 2005-2007. În primăvara anului 2007 m-am integrat în echipa GOTO Parking ca derulator de contracte, iar patru ani mai târziu am devenit manager de proiect. Și, începând din luna iulie sunt administrator. Am crescut împreună cu GOTO Parking, iar în toată această perioadă mi-am concentrat resursele pen tru a implementa valorile companiei în toate aspectele, de la relația cu colegii, până la relația cu clienții și partenerii. În acest nou rol, scopul meu este să identi c factorii cheie pentru succesul business-ului și să u un lider vizionar și îmi propun să muncesc zi de zi pentru ca GOTO Parking să își păstreze în continuare titlul de „cea mai modernă parcare de aeroport din România”. Ne dorim să avem un model de business care să e reper pentru Cluj și să gene reze valoare pentru comunitatea locală. Este di cil pentru o femeie să aibă un astfel de rol într-o companie? Dacă privim la nivel global, într-adevăr există o discrepanță între numărul de femei care se a ă în funcții de conducere și numărul de bărbați care au aceleași funcții. De asemenea, de cele mai multe ori, femeile ajung să se confrunte cu dife rite provocări cu care bărbații nu au tangențe. Totuși, ideea de leadership feminin a început să e tot mai prezentă în societatea în care trăim, chiar și la noi în țară. Tot mai des vedem femei care sunt exemplu pentru noi toți: exemplu de putere, de determinare și care arată că sunt specialiste în do meniul pe care și l-au ales. Iar în nal contează cunoștințele, experiența, nu genul. De acest lucru s-a ținut cont și în nu mirea mea în funcția de administrator al GOTO Parking: toți anii pe care i-am petrecut în această companie, toate cunoștințele pe care le-am acumulat în această perioadă și toate rezultatele pe care le-am avut în pozițiile pe care leam ocupat anterior.
De aceea, aici la GOTO Parking ne-am străduit și încă ne străduim să oferim o experiență cât mai completă de la în ceput și până la nal. Vrem să îi asigurăm pe clienții noștri că pot apela cu încredere și în viitor la serviciile noastre, deoarece sunt de cea mai bună calitate și au fost gândite în așa fel încât să răspundă la nevoile actuale.
29WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ZIUA AVIAȚIEI
4 Turn control și anexa administrativă. În prezent, Turnul de control ROMATSA este unul dintre cele mai moderne din țară și îndeplinește toate reglementările europene în materie.
30 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROZIUA AVIAȚIEI
Activitatea operațională de transfer a Turnului de control și a echipamentelor de la Politia de Frontieră, o premieră în România, procesul de transfer ind efectuat într-o singură noapte între două zboruri (Astfel, în data de 15 noiembrie 2017, la ora 7.25, au plecat primii pasageri procesați prin noul terminal).
Aeroportul Bacău - trend ascendent în aviația civilă românească
4 Terminalul de pasageri reprezintă unul dintre cele mai moderne terminale din regiune cu o suprafață de 6.300 mp (de 8 ori mai mare decât cel vechi) și o capacitate de procesare de 300 pasageri/oră, la standarde occidentale
spre nord-estul României, oferă taxe aeroportuare atractive pentru operatorii aerieni și potențialul unor destinații variate, o piață deja formată și un număr de pasageri în creștere.
„Modernizare și devoltare infrastructura transport ae rian la Aeroportul Internațional George Enescu Bacău”
4 Terminalul intermodal pentru transport rutier (auto care, microbuze) 4 Clădiri care respectă cele mai înalte standarde de ca litate şi funcţionalitate, însoțite de clădirile conexe: garaj auto, centrală termică, uzină electrică, gospodărie de apă
Poarta de acces spre nord-estul României,
Aeroportul Bacău se a ă pe un trend ascendent în ceea ce privește numărul de pasageri înregistrați, ind poziționat în anul 2021 pe locul 5 în clasamentul aeroporturilor din România, în condițiile în care în ultimii ani, a trecut prin tr-un proces de modernizare care s-a desfășurat în mare parte în paralel cu activitatea operațională. În prima jumătate a anului 2022, a depășit numărul de pa sageri înregistrat în Semestrul I 2019 - referinţa pieţei ae riene (record de pasageri în luna iulie a acestui an - 77.490). Piața oferită de regiune și dezvoltarea segmentului de ope rare a zborurilor charter a determinat apariția unor noi ope ratori aerieni, astfel vara 2022 aduce cea mai variată ofertă de zboruri charter de până acum - 3 destinații de vacanță Hurghada, Antalya, Corfu (premieră pentru rețeaua de rute a Aeroportului Internațional “George Enescu” Bacău).
Aeroportul Bacău, poarta de acces
În ciuda faptului că este un aeroport regional, acesta asigură accesul către unele dintre cele mai importante destinații din Europa: Blue Air: Milano, Londra, Roma, Torino, Bruxelles, Paris, Barcelona, Dublin, Liverpool, Madrid; Wizz Air: Londra, Roma, Milano, Torino, Liverpool, Bologna, Bruxelles, Catania. Repere de referință fundamental importante în istoria aeroportului, desfășurate în ultimii ani: dezvoltarea cu fonduri europene, apariția celui de-al doilea operator aerian, diversi carea destinațiilor. Prin proiectele realizate, Aeroportul International „George Enescu” Bacău a reusit performanța, la data încheierii acestora, de a obține cel mai mare grad de absorbție afe rent actualei perioade de nanțare în cadrul POIM 20142020 și, respectiv, cea mai mare intensitate a ajutorului de stat din totalul fondurilor acordate aeroporturilor din România, contribuind în acest mod la clasarea Județului Bacău pe locul I din Moldova la absorbția fondurilor euro pene, pentru perioada 2014 – 2020. Proiecte majore prin care a fost modernizat integral Aeroportul Bacău cu finanțare din fonduri europene
“Creșterea capacitătii portante, modernizarea pistei de aterizare-decolare și a suprafețelor de mișcare aferente”, al doilea mare proiect de anvergură din istoria Aeroportului Bacău care a presupus modernizarea structurilor rutiere ae roportuare (pista cu structura exibilă și căi de rulare), in stalarea unui sistem de balizaj modern CAT II, extinderea platformei de îmbarcare și debarcare, construirea unui drum perimetral de securitate și a 2 platforme antisu u, precum și amenajarea zonelor de siguranță RESA la capetele pistei.
31WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ZIUA AVIAȚIEI
Instalația de balizaj, exclusiv pe bază de LED, a fost prima utilizare totală pe un aeroport din România. În cifre brute, modernizarea pistei de decolare-aterizare a însemnat: 130.000 tone de asfalt, 1.000 de lămpi și becuri de semnalizare, 6 km de conducte de canalizare pluvială, 500 mașini și echipamente, 310 angajați, 16.000 mp mar caje, 4.000 mc de apă consumați pe lună.
Situații pozitivcusemestrialeeconomico-financiare2022,încheiateunrezultatfinanciar
4 Parcare auto de 258 de locuri (creștere de 400% față de numărul de locuri de parcare disponibile la vechiul terminal)
Aeroportul Internațional “George Enescu” Bacău a încheiat situațiile economico- naciare semestriale 2022 cu un rezul tat nanciar pozitiv, într-un context di cil atât din punct de vedere operațional, cât și al creșterii prețurilor la utilități și Înmateriale.contextul pandemiei de COVID-19, Aeroportul din Bacău a accesat cea mai mică tranșă de bani din suma alocată ca ajutor de stat, pentru depășirea di cultăților nanciare. Anul 2021 a fost încheiat cu pro t, aspect care creează premisele unei reve niri complete din punct de vedere nanciar și nu numai. În ciuda impedimentelor create de pandemia de COVID-19, efectele pozitive ale investițiilor semni cative în infrastruc tura aeroportuară nu au întârziat să apară, ind atinsă astfel o etapă importantă în perspectivele de extindere ale aeropor tului prin atragerea unui nou operator aerian (Wizz Air) și di versi carea destinațiilor. Începând cu luna octombrie 2020, Wizz Air este cel de-al doilea operator aerian care alege să își dezvolte operațiunile la Aeroportul Internațional “George Enescu” Bacău, recunoscând potențialul regiunii într-o peri oadă în care industria aviatică este greu încercată de efectele pandemiei COVID-19. “Dorim să ne consolidăm relatia cu pasagerii din cadrul întregii comunități deservite de Aeroportul Internațional “George Enescu” Bacău și să le oferim în continuare atât lor, cât și partenerilor noștri aceleași servicii atractive și de înaltă calitate cu care aceștia s-au obișnuit, astfel încât să ne menținem poziția în topul preferințelor acestora”, a subli niat Oana Daniela Chelaru, președinte executiv Aeroportul Internațional “George Enescu” Bacău.
Activitatea șantierului s-a desfășurat fără nici o suspenda re, în ciuda impedimentelor apărute în contextul pande miei de COVID-19. Etapa a III-a de modernizare a presupus închiderea totală a pistei pe o perioadă de 47 de zile, lucrările desfășurându-se zi și noapte (24h/24h). “Creșterea gradului de siguranță și securitate la Aeroportul Internațional “George Enescu” Bacău”. Acest proiect a însemnat înnoirea a 90% a parcului auto, cât și dublarea numărului de echipamente și utilaje speci ce pentru efectuarea activităților aeroportuare, achiziții care înscriu Aeroportul Bacău în categoria celor mai dota te aeroporturi de acest nivel din România. Echipamentele de deszăpezire deținute în trecut au deve nit simple piese de muzeu, mai plastic spus. Prin aceste investiții, administrația aeroportului a îmbunătățit condițiile de procesare a pasagerilor, atrăgând astfel noi operatori aerieni și, evident, destinații noi spre și dinspre Bacău, toate aceastea conducând la dezvoltarea municipiului Bacău și a întregii regiuni.
Imagini protejate
Aeroportul Internațional Iași prinde aripiun nou terminal din 2024 și trafic record de pasageri în 2022 Imagini protejate prin drepturi
Aeroportul Internațional Iași se pregătește pentru realizarea celui mai mare proiect de investiții în infrastructură din istoria sa. Proiectul de dezvoltare și modernizare presupune, într-o primă etapă, construirea unui nou terminal de pasageri și extinderea parcării auto. Viitorul terminal T4 va de opt ori mai mare decât actualul T3, va avea o suprafață desfășurată de peste 31 de mii de metri pătrați, pe trei niveluri. În noul terminal vor şase porţi de îmbarcare, din care trei porţi de la etaj vor prevăzute cu aviobridge-uri. În cadrul acestui amplu proiect de modernizare va construit și un parc fotovoltaic de 1 MW. Terminalul T4 va dedicat zborurilor internaționale, în timp ce actualul terminal T3 va prelua cursele interne, cele două clădiri urmând a conectate prin două coridoare. Noul terminal va cel mai mare din țară ca suprafață, după cel din Otopeni, având o capacitate de procesare de 3,3 milioane pasageri pe an. Lucrările de Ionescu) prin drepturi de autor (©Claudiu Ionescu)
autor (©Claudiu
32 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROZIUA AVIAȚIEI
efective sunt programate să înceapă în această toamnă și vor nalizate în decembrie 2023. Astfel, T4 va putea de veni funcțional în anul 2024. Întreg proiectul este susținut din fonduri europene și are o valoare totală ce depășește 357 milioane lei fără TVA, valoarea eligibilă ind de 303 milioane de lei. Din această sumă, 85% reprezintă contribuţia de la Fondul European de Dezvoltare Regională, 13% este contribuţia de la buge tul de stat, iar restul va alocat din bugetul Aeroportului.
33WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ZIUA AVIAȚIEI
„Practic, prin această investiție marcăm începutul unui nou capitol în dezvoltarea celui mai puternic aeroport din regiunea Moldovei. Vom avea un aeroport complet nou, dotat la cele mai înalte standarde, cu dublă capacitate de procesare. Cifrele de tra c raportate în ultimele luni, peste cele de dinaintea pan demiei, arată că extinderea infrastructurii aeroportuare este o necesitate stringentă, capacitatea actuală ind deja depășită. Astfel, vom putea rezolva problemele generate de creșterea ac celerată a tra cului de pasageri, prin extinderea parcării exis tente (la 600 de locuri), înlocuirea sistemului de gestionare și plată a parcării, suplimentarea căilor de acces în fața terminale lor, realizarea unor sensuri giratorii etc. A existat o coordonare excelentă a eforturilor din partea tuturor actorilor implicați –atât echipa aeroportului, cât și Consiliul Județean, autoritatea tutelară, ne-am dedicat complet pentru ca acest proiect să e realizabil, având și sprijinul necondiționat al instituțiilor la ni vel central, iar faptul că am obținut nanțarea și am reușit să parcurgem toate etapele necesare implementării proiectului în timp record spune multe despre potențialul Aeroportului Iași. Urmează o perioadă di cilă de 16 luni, însă rezultatul nal va pe măsura așteptărilor – vom avea un aeroport mult mai atractiv pentru comunitate şi pentru companiile aeriene care vor dori să investească aici”, susține Romeo Vatră, Directorul General al Aeroportului Internațional Iași. Într-o etapă ulterioară se va putea lucra, în funcție de necesități, și pentru extinderea suprafeței de mișcare, con struirea unei parcări auto de lungă durată, a unui terminal cargo (prin recon gurarea terminalului T2), a unui turn de control integrat și a unui nou sediu de birouri administrative. În ceea ce privește tra cul de pasageri, Aeroportul Internațional Iași a înregistrat record după record în ultimele luni, consolidându-și astfel a doua poziție pe podiumul ae roporturilor regionale din România. Aeroportul din inima Moldovei a depășit deja pragul semni cativ de un milion de pasageri înregistrați în 2022, cu o lună mai devreme decât în 2019, semn că tra cul și-a revenit rapid după restricțiile impuse de pandemie. Spre exemplu, în primul semestru al acestui an au tranzitat Aeroportul Iași peste 692 de mii de pasageri, avansul ind de 350% față de aceeași perioadă din 2021 și de 13% față de 2019. În luna iulie a acestui an, aproxi mativ 180 de mii de persoane au folosit serviciile aeroportului ieșean, număr care constituie un record lunar absolut. „Datele de tra c din această perioadă, luând în considerare și tra cul relocat de pe Chișinău, în contextul con ictului actual din Ucraina, noile rute deschise recent și interesul companii lor de a-și extinde bazele din Iași ne fac să rămânem optimiști - pentru nalul acestui an estimăm o depășire a recordului de 1,3 milioane de pasageri înregistrat în 2019, iar prin con struirea noului terminal T4 vom putea lua și mai mult avânt. Foarte importantă pentru dezvoltarea aeroportului nostru este conectarea directă cu aeroporturi-hub (Viena, ParisCharles de Gaulle), ce oferă opțiuni de călătorie multiple în toată lumea, existând planuri de diversi care a rețelei de rute atât interne (Cluj-Napoca, Timișoara), cât și internaționale. Totodată, am reușit, în urma negocierilor cu Wizz Air, ex tinderea bazei la Iași și permanentizarea unor rute relocate temporar pe Aeroportul Iași (Basel și Memmingen), precum și introducerea unei noi destinații, Copenhaga. În paralel, purtăm discuții pentru stabilirea unor partaneriate soli de cu noi companii aeriene, LOT Polish Airlines și Turkish Airlines. Strategia noastră de dezvoltare include și realizarea unor legături directe cu alte aeroporturi-hub puternice, pre cum Istanbul și Dubai, existând posibilitatea revenirii zboru rilor spre Munchen, Amsterdam ind o destinație anunțată pentru anul viitor. Avem parteneriate corecte și perspective frumoase de dezvoltare cu companiile aeriene existente, de aceea ne propunem să le consolidăm în următorii ani pentru a oferi o conectivitate mai bună la Aeroportul Iași”, mai spu ne Romeo Vatră, Directorul Aeroportului din Iași. În prezent, la Iași operează cinci companii aeriene: Tarom, Blue Air, Wizz Air, Austrian Airlines și Hisky. Harta destinațiilor prezente pe Aeroportul Iași cuprinde 25 de rute permanente către orașe importante din toată Europa și nu numai, aces tea ind completate cu zboruri charter/sezoniere către șapte destinații de vacanță în Grecia, Turcia și Egipt. Ținând cont de potențialul Aeroportului Iași de a atrage tra c intern și internațional, dar și de impactul direct pe care îl are asupra mediului economic, social sau turistic local și regional, contribuind la creşterea calităţii vieţii locuitorilor, este important ca acest obiectiv strategic să-și consolideze poziția de aeroport principal al Regiunii de Nord-Est și de cel mai important aeroport civil din Estul României.
Contractul de proiectare și execuție pentru „Extinderea și modernizarea Aeroportului Internațional Craiova” are o valoare de 85 milioane de euro și a fost atribuit companiei Erbașu. Proiectul cuprinde realizarea unui nou terminal de pasageri cu o suprafață construită de 12.791mp, o nouă parcare, drumuri rutiere de acces, amenajarea suprafeței nivelate a benzii pistei, amenajarea ariei de siguranță, drumuri tehnologice, o platformă de degivrare a aeronavelor, o platformă de îmbarcare-debarcare, căi de rulare, echipamente și sisteme de control de securitate, cât și unele dotări. Lucrarea va avea o durată totală de proiectare și execuție de 25 de luni și va executată împreună cu rmele Grup Primacons și Váhostav SK. După nalizarea întregului proiect, Aeroportul Internațional Craiova va putea procesa până la 2 milioane de pasageri anual. Sorin Manda este de la începutul anului 2021 director general al Aeroportului Internațonal Craiova și are responsabilitatea de a gestiona cel mai mare contract implementat la aeroporturile din țară. Și Aeroportul Iași derulează un proiect cu sumă record: valoarea contractului de nanțare este de aproximativ 72 milioane de euro și va asigura construirea terminalului T4, care va cel mai mare terminal din țară, după cel de la Otopeni - cu o suprafață desfășurată de 31.210 mp, pe trei niveluri, pe o lungime de 200 de metri și o adâncime de 50 de metri. Proiectul de extindere a Aeroportului Internațional Iași include și mărirea capacității de parcare la aproape 500 de locuri. Consiliul Județean Iași a promis că va investi și în modernizarea infrastructurii de transport rutier în zona de nord, pentru a facilita accesul către aeroport. Astfel, va modernizat drumul județean DJ 282G: Lim. Mun. Iași — Aroneanu — Rediu Aldei și se va realiza drumul de legătură din DJ 282G (Aroneanu) către Aeroportul Internațional Iași, în total 6,5 km. Modernizarea drumului de la aeroport va asigura și conexiunea cu viitoarea bretea a Autostrăzii A8, dar și accesul către Spitalul Regional de Urgență. 55 de milioane euro pentru Sibiu În luna iunie a fost parafat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și la sediul Consiliului Județean Sibiu și contractul de proiectare și execuție lucrări pentru obiectivul „Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare – activități economice”, Faza I. Potrivit o cialilor CJ Sibiu, licitația a fost câștigată de Asocierea CON-A S.R.L. – BOG’Art S.R.L. și UTI Construction and Facility Management SA. Valoarea totală a proiectului este de aproape 272,5 milioane lei, iar valoarea totală eligibilă este de 193,63 milioane de lei. Termenul limită de nalizare a construcției este 31 decembrie 2023. Terminalul va avea o suprafață construită de 22.400 m.p., cu o capacitate totală de procesare de aprox. 2,5 milioane de pasageri, 6 ltre de securitate, 7 automate pentru self-check-in, 10 ghișee check-in cu operator, unul dintre acestea deservind uxul de VIP, 7 porți de îmbarcare, precum și alte dotări necesare tra cului aerian internațional intra și extra comunitar, plus spații publice de uz comercial utilitar.
de Ionuț OPREA Aproximativ 600 milioane de euro sunt cheltuite acum pentru proiecte de extindere și modernizare ale aeroporturilor, în 11 orașe din România. Încă un miliard de euro ar necesar pentru a dezvolta și Aeroportul Otopeni, însă proiectele din orașele regionale au deja nanțare, contracte de execuție semnate și lucrări începute, unele cu termene de nalizare în 2023-2024. Cine sunt perfomerii, care vor efectele? Top noi aeroporturi în România PESTE Jumătate de miliard de euro, investiții în 11 orașe Așa va arăta noul Aeroport Internațional Sibiu Cristian Erbașu și Sorin Manda la semnarea celui mai mare contract pentru aeroporturile regionale - Craiova
și
34 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROZIUA AVIAȚIEI
Aeroportul Internațional de la Brașov - Ghimbav va gata de utilizare la 1 noiembrie 2022, conform promisiunilor autorităților care au mai estimat că, în primul an, vor 300.000 de pasageri. Aici s-au cheltuit deja aproximativ 130 de milioane de euro în ultimul deceniu din fonduri guvernamentale și locale, chiar dacă la început Consiliul Județean Brașov anunța că va căuta un partener – operator privat. Asocierea Bog’Art SRL – UTI Construction and Facility Management SA a construit terminalul Aeroportului Brașov-Ghimbav, iar din iunie 2021 a început lucrările pentru realizarea elementelor auxiliare terminalului de pasageri. La realizarea pistei a lucrat Porr, iar rma suedeză Saab Digital Air Tra c Solutions va furniza soluţia de turn remote pentru dirijarea la distanță a tra cului aerian pe Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav. Aeroportul BăneasaAurel Vlaicu, 110 ani Compania Națională Aeroporturi București a nalizat lucrările la obiectivul de investiții ”Reabilitarea și refuncționalizarea interioarelor clădirilor A, B și Rotondă de la Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu (AIBB-AB)”. Valoarea contractului a fost de 66.629.040 lei fără TVA, valoarea decontată ind în procent de 96%. Antreprenorii acestor lucrări de anvergură au fost Bog’Art (lider de asociere), UTI Grup SA (asociat), UTI FM (subcontractant), garanția lucrării ind de 73 de luni. Aeroportul Internațional București-Băneasa este al treilea cel mai vechi aeroport din lume încă funcțional și cel mai vechi care nu și-a întrerupt activitatea aeronautică.
Extinderi și la Târgu Mureș, Oradea, Timișoara
Consiliul Județean Maramureș a votat proiectul - ”Creșterea gradului de siguranță și securitate a Aeroportului Internațional Maramureș prin achiziționarea de echipamente speci ce”, în valoare de 103 milioane de lei, TVA inclus, și îl va depune prin Programul Operațional Infrastructură Mare – POIM. Tot prin acest program se a ă în licitație publică noul terminal ce va avea o capacitate de 450 de pasageri pe oră, o suprafaţă totală de 12.209 metri pătraţi, iar termenul de nalizare al acestuia este de 2 ani. Valoarea estimată a proiectului este de 138,12 milioane de lei, TVA inclus. Odată cu realizarea noului terminal, zona aeroportuară se va dezvolta și prin construirea unor facilități precum: o parcare pentru autoturisme - 450 locuri, parcare microbuze - 10 locuri, parcare autocare - 8 locuri, parcare VIP şi business, zonă pentru staţionarea taxiurilor, zonă pentru staţia de autobuz - 2 locuri, zonă cargo şi un hotel.
35WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ZIUA AVIAȚIEI
Primele zboruri de la Brașov?
La începutul anului a fost semnat contractul de nanțare între Ministerul Transporturilor și Aeroportul Internațional ,,Transilvania” Târgu Mureș pentru alte lucrări de modernizare, în cuantum de 25,75 milioane euro, din care 18,33 co nanțare europeană din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020. Perioada de implementare prevede nalizarea până în 31 decembrie 2023. Proiectul prevede extinderea platformei de parcare aeronave și extinderea terminalului de pasageri. Compania de construcții Concelex a câștigat licitația pentru proiectarea și construirea noului terminal pentru plecări curse externe de la Aeroportul Internațional Timișoara, la valoarea de 89 milioane de lei, iar lucrările vor trebui nalizate până la sfârșitul anului 2023. Noul terminal va avea o suprafață construită de 12.000 mp, 6 ltre de securitate, 18 ghișee check-in, 6 porți de scanare automată a documentelor. Noua construcție va completa terminalul de Sosiri Curse Externe care este în exploatare din 29 iulie 2021 - acesta are o suprafață totală de 4.383 mp, iar investiția s-a ridicat la 30,35 milioane de lei, fonduri europene nerambursabile, de la bugetul de stat și din veniturile proprii ale aeroportului. Clădirile vechi, utilizate și în prezent pentru deservirea pasagerilor, au fost realizate între 1960 – 1964. Aeroportul Oradea, subordonat Consiliului Judeţean Bihor, are în derulre un proiect de peste 132,7 mil. lei (aproximativ 27 mil. euro) pentru extinderea pistei de decolare/aterizare, extinderea platformei de debarcare/îmbarcare, împrejmuirea incintei, realizarea unui drum de securitate şi achiziţia echipamentelor necesare pentru desfăşurarea activităţilor de întreţinere şi mentenanţă. Alte aproximativ 5,7 milioane de euro a costat noul terminal de pasageri, în suprafață de aproape 3.000 mp, inaugurat în 2020. Tot aici, compania CTP investește 37 milioane de euro pentru un terminal cargo, 3 clădiri ce vor totaliza 60,000 mp, din care primele două vor livrate în 2022. 30 de milioane euro, la Tulcea Compania Concelex a anunțat că va începe lucrările pentru modernizarea și extinderea Aeroportului Delta Dunării Tulcea, asigurând servicii de proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări pentru: modernizarea și extinderea terminalului pasageri; modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare și a căii de rulare Alfa (construite în 1973); construire platformă dedicată activităților de degivrare/antidegivrare aeronave. Valoarea investiției ajunge aproape de 30 de milioane de euro, pentru lucrare ind prevăzută etapa de proiectare de 2 luni și cea de execuție de 16 luni. Și Aeroportul Internațional George Enescu Bacău a nalizat recent proiecte de modernizare atât a pistei, cât și a terminalului, după investiții de peste 50 de milioane de euro. 48,2 milioane euro pentru Aeroportul Maramureș?
Aeroportul Internațional Timișoara după extindere și modernizare
Luis Felipe de Oliveira, director general - ACI World, a punctat la eveniment următoarele: “Aviația civilă este o afacere legată de libertate, acum însă vedem oameni obligați să își părăsească țara natală. În pandemie am pierdut 70% din tra c. Pierderile aeroporturilor au fost de câte 130 miliarde euro în 2020 și 2021; anul acesta vor de 60 miliarde. Tra cul pierdut va recuperat la nivel internațional în 2024, în statele arabe, în 2023. Europa va recupera mai greu. Tra cul internațional a scăzut cu 76% în ultimii ani, cel intern, doar cu 40%. Acesta a revenit la nivelul de acum 20 de ani”. În acest context, Pierre Coutu, președinte al Strategiei Internaționale de Aviație, a susținut că viitorul aviației va depinde de parteneriate. “Am realizat, împreună cu Universitatea Oxford, un stu diu privind scenariile plauzibile privind viitorul aviației, în funcție de megatrendurile globale, dar nu acele planuri stra tegice nerealiste care se făceau în trecut, cu analize SWOT, analize de piață. Viitorul îl reprezintă organizarea pe bază de parteneriate, mai ales în acest mediu turbulent”.
aviației, în căutarea traficului pierdut
Mesajele companiilor aeriene
Jozsef Varadi, CEO Wizz Air, a subliniat că: “Oamenii își doresc mult să călătorească, deoarece mobilitatea le-a fost afectată: s-a văzut că, atunci când guvernele au ridicat restricțiile, oamenii au revenit în avioane. Mobilitatea este o nevoie umană de bază. Companiile low-cost s-au adap tat mai bine decât cele mari la scumpirile combustibilu lui. Noi vom primi 40 de avioane noi Airbus A321, mai performante, ce vor opera cu costuri mai mici. Am redus cu 60% amprenta de carbon, vrem să devenim o companie sustenabilă, prietenoasă cu mediul, cu zero emisii de CO2. Consolidarea companiilor va una dintre soluțiile pentru cele intrate în incapacitate de plată”.
Rafael Schvartzman, vicepreședinte regional IATA –Europe, consideră că în aviația din Uniunea Europeană mai sunt lucruri de pus la punct. “Încă lipsesc măsurile armonizate în aviația din UE. România este printre puținele și primele țări care au anu lat toate restricțiile anti-Covid. Afacerile din aviație au stagnat din cauza pandemiei și războiului, Europa a pier dut piețe deschise și mobilitate. Trebuie să se materiali zeze inițiativa cerul liber european. Să e create condiții pentru circulația aeriană fără contact uman, să se măreas că e ciența operațională”, a subliniat acesta.
Călin POENARU Aeroporturi, operatori aerieni, companii de servicii și specialiști în domeniu au expus, la Aviation-Event Cluj, strategii pentru depășirea crizelor generate de pandemie, război, energie. Conferința a grupat 150 de participanți. Platforma germană organizatoare e specializată în conferinţe de aviaţie pe plan european. Viitorul aviației, pregătit la Cluj
AVIAȚIEIExperții
Andrei Mungiu, Policy O cer - DG Move, Comisia Europeană, a spus, în timpul evenimentului, că aviația eu ropeană trebuie să continue procesul de modernizare. “Aviația europeană provoacă invidia întregii lumi deoa rece suntem continentul cel mai bine conectat. Europa a produs democratizarea aviației; fără conectivitate nu aveam această unitate europeană. Am trecut de Covid, acum avem în față altă criză, cea produsă de acest război brutal, care poate și mai accentuată și care nu se va în cheia prea curând, deși s-au impus sancțiuni Rusiei.
Noi trebuie să ne continuăm eforturile de modernizare a aviației europene. Agilitatea și adaptabilitatea în acest sec tor trebuie să se pună în mișcare. Adoptarea generalizată a certi catului Covid a demonstrat că a fost un succes, iar în contextul din Ucraina trebuie să aplicăm măsuri similare. Vedem că au crescut prețurile la combustibil, că s-au lun git rutele aeriene din cauza acestor sancțiuni. Este clar că vor crește costurile, însă CE va adopta măsuri regulatorii care să reducă dependența față de resursele fosile”, a fost mesajul acestuia.
36 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROZIUA
Samil Karakas, vicepreședinte senior - Turkish Airlines AnadoluJet, a spus: “Avem o performanță mai bună pe ru tele interne decât pe cele spre Europa de Est. Am vrea să avem un tra c mai mare cu România, însă întâmpinăm probleme majore cu vizele cerute turcilor. Vrem să vedem că există in teres din partea autorităților, să avem sprijin din partea aero porturilor și regiunilor, iar atunci noi venim și investim. Din punctul nostru de vedere a fost mult mai ușor să introducem curse noi în Bulgaria, Serbia sau Ungaria, din Ankara și din Istanbul, decât în România”.
Cătălin Nichifor, director nanciar – Tarom, crede în re venirea “Suntemcompaniei.ocompanie publică, însă în pandemie ne-am confruntat cu aceleași probleme ca și operatorii privați. Deosebirea este că noi am zburat în tot acest timp, în care alții nu au zburat deloc pentru că s-au uitat la pro tabi litate. Noi am efectuat zboruri speciale, umanitare. Ne vom reveni mai repede decât restul pieței pentru că există apetența de a călători”, a spus acesta.
Tehnologia, în slujba furnizorilor de servicii Marius Văcălău, CEO - Lagardere Travel Retail România, a susținut că răspunsul companiei la provocările actuale a fost diversi carea portofoliului. “Am decis să ne diversi căm activitatea, avem partea de duty-free, cu branduri cunoscute la nivel internațional, urmăm tendințele din tra c, vrem să convingem pasagerii să cheltuiască bani, să reducem cât mai mult din impactul negativ al pandemiei.
37WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO
Constantin von Alvensleben, CEO - Aeroport Tirana, a sub liniat următoarele: “Aerogara noastră a trecut pandemia fără niciun ajutor din partea guvernului, cu toate că uxul de numerar a scăzut atunci cu 60%. Totuși, am reușit să ne autosusținem din 2020 încoace. Nu am pierdut mult tra c în pandemie deoarece mulți albanezi lucrează în Italia și au reve nit în țară să își vadă familiile. Restricțiile au afectat puțin tra cul, ind puține curse anulate, însă în general tra cul a fost pe creștere, ne ind afectat nici cel etnic, nici cel de business. Majoritatea zborurilor de pe aeroportul nostru sunt opera te de către Wizz Air, însă avem și Lufthansa. Aveam mulți turiști din Ucraina, Rusia, Armenia, Arabia Saudită. Acum suntem nevoiți să înlocuim turiștii din statele ex-sovietice cu alții din noi piețe. Vrem să triplăm numărul pasagerilor existent în actualul terminal, să deschidem alte șapte porți, să mărim spațiul pentru magazine. Încă nu avem o platfor mă digitală ca la Frankfurt, de exemplu, însă vrem să mărim viteza de scanare pentru pasageri pentru a nu-și mai scoate laptopurile și lichidele din bagaje. Faptul că lumea petrece mult timp pe aeroportul nostru înseamnă că magazine gen duty-free sau cafenelele pot de succes”.
ZIUA AVIAȚIEI
Cum se descurcă financiar aeroporturile Europei Lars Mosdorf, managing director Aeroportul Dusseldorf, a explicat că: “Acest con ict din Ucraina va avea un impact mondial. Am ieșit dintr-o criză și am intrat în altă situație de nesiguranță. Asupra aeroportului nostru nu a fost un impact foarte mare, aveam doar 450.000 de pasageri pe an din Rusia și Ucraina, însă au scăzut apoi rezervările spre Europa de Est, cu creșterea celor pentru Europa de Vest. Încercăm să reducem consumul de gaze și să creștem energiile regenerabile, lucruri care e necesar să le facem astăzi, nu mâine. Este de văzut ce se va întâmpla cu lanțul global de furnizori, unde transportul maritim și aerian au un rol Pentruimportant.căavioanele de marfă trebuie să facă acum ocoluri mai mari, cresc cheltuielile cu combustibilul și se reduce vo lumul care poate transportat. Sperăm ca acest război să se încheie cât mai repede, însă e clar că va greu să se reia, la valorile inițiale, lanțurile de furnizare. De asemenea, criza coronavirusului nu s-a încheiat, ci va continua, din punct de vedere nanciar, timp de 2-3 ani. Noi am apelat la credi te atunci, pentru a ne continua activitatea. Să nu uităm că felul în care funcționează aeroporturile afectează nu numai transportul de marfă, ci și turismul, schimburile culturale”.
Piața globală în domeniul nostru se ridică la 135 de miliar de de euro. Aeroporturile pot să își crească veniturile, prin aceste servicii de vânzare cu amănuntul, cu până la 40%. Am constatat, în pandemie, schimbări semni cative în compor tamentul pasagerilor, am făcut un studiu pe comportamentul din magazine și a rezultat că lumea voia să e mai distanțată, iar noi ne-am pliat pe aceste tendințe. Pasagerii voiau să fo losească noile tehnologii, deci o combinație între experiența zică și cea digitală. Clienții vor să înceapă tranzacția îna inte de a intra în aeroport. Trebuie să vedem cum ne raliem cerințelor populației mai tinere. În magazinele viitorului vom crea o experiență bazată pe tehnologie”, a punctat acesta. Totodată, Mugurel Marinescu, Customer Success Manager –SITA, a susținut că: “Până acum, furnizorii de servicii de pe aeroporturi făceau promoții la nivel general, în prezent, cu fo losirea noilor aplicații, aceste promoții se pot realiza persona lizat. Oamenii vor să aibă totul în același loc, deci vom conecta pasagerul cu aeroportul, cu compania, cu magazinul din aero gară și cu avionul. Apar tot mai mult securitatea cibernetică, servicii cloud care toate măresc mobilitatea, sisteme fără atin gere (touchless), internetul tuturor lucrurilor, cu speci cația că la acest ultimul capitol trebuie să m foarte atenți”.
„Să ne imaginăm o lume mai bună” La rândul său, noul guvernator al Districtului Rotary 2241 România și Republica Moldova, Florin Mărginean, a promis că „de astăzi ne apucăm de treabă”, precizând că tema anului este „Imagine Rotary”: „Să ne imaginăm ce putem face ca lu mea să e mai bună și vin să vă provoc să ne imaginăm cum putem face acest lucru, cum vom reuși să punem în practică ceea ce ne propunem în cadrul întâlnirilor noastre de club și cum putem realiza proiecte sau altfel spus, cum putem să ne ajutăm comunitățile, cum putem servi mai presus de sine”. Ulterior, Mărginean a explicat pentru Transilvania Business că în mandatul său organizația se va concentra pe proiectele destinate domeniului Educației, în paralel cu continuarea proiectelor a ate în derulare. „Ne dorim să investim foarte mult în educație. Deja am lansat un proiect care se intitulează «Educație pentru noua generație». Va un proiect pentru orientare în carieră și vom face teste de orientare în carieră, acreditate de Ministerul Educației.
În discursul său la încheierea mandatului, Adrian Luca a vorbit despre anul în care a condus clubul. „A fost un an în care am avut foarte multe provocări, care n-au depins de noi. Toate acestea ne-au făcut probabil să ne arătăm ade vărata noastră valoare ca rotarieni. Consider că a fost un an atipic. N-aș vrea să spun că a fost un an mai greu, ci unul deosebit din care toți am învățat. Cred că am reușit să ajutăm prin fondurile de urgență proiectele cluburilor în acest an cu peste 2 milioane de lei. A fost un an în care am obținut granturi de peste 200.000 de dolari doar de la Rotary International”, a menționat Luca. În contextul războiului din Ucraina, fostul guvernator a amintit despre ajutoarele trimise în țara vecină și la punctele de preluare a refugiaților: 4 ambulanțe complet echipate, sute de camioane, tiruri cu marfă - „a fost un moment în care noi, ca rotarieni și ca nație, am ajuns la concluzia că există mari speranțe în țara asta”. La nalul discursului, Adrian Luca a anunțat că Districtul Rotary 2241 România și Republica Moldova rămâne cu peste 70.000 de dolari, 20.000 de euro în fondul de urgență - „peste 400.000 de lei în district, ca lucrurile să nu se rupă, să continue”.
38 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROEVENIMENT
Pe altă direcție vom merge în zona rurală, unde vrem să achiziționăm tehnică smart pentru școlile din zona rura lă, acolo unde aceasta nu există și să oferim posibilitatea elevilor să învețe cu ajutorul acestei tehnologii. Iar cel mai important din punctul meu de vedere este școala încre derii – vrem să schimbăm sistemul de predare, sistemul vechi din școli și copiii să învețe altfel. Venim în întâm pinarea lor cu un astfel de proiect”, a explicat Mărginean. Potrivit guvernatorului, bugetul pentru astfel de proiecte, pentru o perioadă de 3-4 ani, poate depăși un milion de euro.
Clubul Rotary, partener al instituțiilor de stat În cadrul ceremoniei de la Alba Iulia au mai fost anunțați noii lideri ai cluburilor locale Rotary și, totodată, au ținut discursuri o ciali din județul Alba.
Educația, în centrul atenției Districtului Rotary - România & Republica Moldova
„Educație pentru noua generație” este proiectul pe care Districtul Rotary din România își dorește să-l implementeze odată cu alegerea unei noi conduceri. Pe 1 iulie, la Alba Iulia, în Sala Unirii, a avut loc ceremonia de rotire a Colanului de Guvernator al Districtului 2241 România și Republica Moldova. Acesta va purtat de Florin-Daniel Mărginean, ind transmis de Adrian Luca. Ion SURDU
Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel și-a manifestat convingerea că instituția pe care o conduce și Clubul Rotary vor continua parteneriatul. „Vreau să amin tesc despre sprijinul pe care ni l-ați acordat în pandemie. Colaboratorii noștri din Spitalul Județean au apreciat efortu rile pe care le-ați făcut, adăugate la eforturile administrației județene și locale, cu ajutorul primit din afara țării. Vreau să vă mulțumesc și pentru sprijinul față de cetățenii din județul Alba loviți de calamități, dar și pentru eforturile pe care le faceți în ceea ce privește mediul. Noi, la CJ, avem ca obiectiv ca județul Alba să e unul verde, adică să e curat din toate punctele de vedere. Îmi doresc, ca și la nivel național, lucru rile să se lege cu Republica Moldova, așa cum o faceți dvs. în Districtul 2241”, a transmis președintele CJ Alba Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, care este membru al Clubului Rotary din localitate, a ținut să menționeze că a sesizat importanța membrilor acestor organizații de când se a ă la conducerea administrației loca le. „De ce? Pentru că din nefericire sunt rari. Oameni care se pun în slujba comunității, în slujba țării. Tocmai de aceea, îmi doresc să realizăm întotdeauna lucruri bune pentru omenire, pentru că provocările se lasă așteptate”. La rândul său, rectorul Universității „1 Decembrie 1918”, Daniel Breaz a salutat tematica aleasă de noul guvernator pentru mandatul său, aceea a investirii în educație. „Cine nu conștientizează că cea mai importantă investiție a unui po por este în primul rând educația, înseamnă că nu gândește pozitiv, constructiv vizavi de viitorii cetățeni, de tinerii pe care trebuie să-i educăm într-un spirit corect, într-un spirit constructiv și, de ce nu, într-un spirit patriotic”. Breaz l-a in vitat pe Mărginean la universitate pentru a discuta posibile proiecte comune. La nalul primei părți a ceremoniei de transmitere a cola nului de guvernator a vorbit deputatul Florin Roman: „Dvs. vă diferențiați de mulți alții pentru că niciodată nu cereți. Dvs. sunteți cei care întotdeauna oferiți. Nu doar în pande mie, dar când a trebuit să faceți o faptă bună, ați făcut-o și cu o anumită decență. Pentru aceasta noi vă mulțumim, vă respectăm și vă apreciem”. La eveniment au participat și foști guvernatori ai Districtului 2241 România și Republica Moldova. Printre aceștia, Ovidiu Coș (2007-2008), Martha Maria Mocanu (2008-2009), Radu Popescu (2012-2013), Marian Mocan (2013-2014), Daniel Tănase (2015-2016), Mircea Solovăstru (2016-2017), Milian Sopoian (2017-2018). Totodată, a fost prezent și guvernato rul ales al districtului pentru mandatul de anul viitor, 20232024, Ovidiu Bunget. Fostul guvernator Mircea Solovăstru a fost numit viceguver nator în acest an. „Începem astăzi o nouă călătorie, la care particip și eu. În 2016-2017, când am fost guvernator, am avut ca temă principală educația. Florin a fost de acord să pună în prim plan în mandatul său proiectele educaționale. Cred și eu că cheia de dezvoltare a societăților noastre și a comunităților noastre o reprezintă educația. Vreau să-i doresc lui Florin putere de muncă, smerenie, empatie și să știe că are alături oameni puternici, dornici să facă ceva, în așa fel încât vocea Rotary să e auzită și în România, și în Republica Moldova. Florin-Daniel Mărginean s-a născut la Alba Iulia. Este membru al Clubului Rotary din anul 2014. Este manager general și peisagist al companiei Bell Flover SRL și fonda tor al brand-ului “Toskana Garten” în anul 2002. Din 2016 este și membru fondator a Asociației Antreprenorilor de Peisagistică din România. Rotary este o rețea mondială de persoane care se impli că în cauze sociale, proiecte locale etc. La nivel mondial, Rotary International este alcătuită din peste 34.000 de cluburi Rotary din întreaga lume.
39WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO EVENIMENT
În România, primul club Rotary a fost în ințat în anul 1929, mișcarea rotariană ind interzisă în 1939. În anul 1992, cu sprijinul rotarienilor francezi, s-a reîn ințat Clubul Rotary Bucureşti, iar la 1 iulie 1996, România a fost desemnată de către Rotary International drept “zona de expansiune rotariană”, împreună cu Republica Moldova.
În prezent, Clubul Rotary are 3.648 de membri în România și Republica Moldova, împărțiți în 148 de cluburi.
Digitalizarea domeniului logisticii și transporturilor înseamnă e cientizare, exibilitate și acuratețea previziunilor de business.
Adaptabilitate sporită Transformarea digitală atrage o mai mare adaptabilitate a business-urilor. Comunicarea promptă face posibil ca, în momente cheie, să e luate cele mai e ciente măsuri de optimizare, de la consolidarea transportului până la adaptarea rutelor în timp real. În plus, în retail, unde consumul poate însemna adesea marfă cu rulaj rapid și volum mare, afacerile trebuie să se sincronizeze din mers la cererea din piață. Se poate lua din nou spre exemplu situația recentă, când, în perioada de lock-down, a crescut neașteptat și abrupt cererea pentru marfă perisabilă (alimente) sau aparatură de tness indoor. Aceasta a presupus și o reorientare rapidă, inclusiv prin găsirea celor mai adecvate rute sau vehicule de transport.
Pentru a se asigura că partenerii săi au instrumentele care le permit viteza de reacție cerută, Gebrüder Weiss a implementat pe piața locală un instrument integrat de digitalizare: portalul myGW, o soluție în continuă dezvoltare, permanent optimizată în baza feedbackului de la parteneri. Instrumentul digital asigură acces rapid la serviciile companiei, printr-un cont de client, iar mii de clienți care l-au adoptat deja la nivel global pot gestiona online toată comunicarea cu furnizorul de servicii logistice.
Vizibilitate în timp real
Sustenabilitate rentabilă
Cinci ale digitalizării în logistică și transporturi
40 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAFACERE
Compania Gebrüder Weiss, unul dintre principalii furnizorii de servicii logistice și transport la nivel local și global, este conștientă că investițiile în transformarea digitală pot avea impact semnicativ asupra pro tabilității afacerilor pe care le deservește. De aceea, rolul procesului de digitalizare continuă a companiei este de a progresa permanent în categorii de bene cii care e cientizează operațiunile și optimizează costurile pentru clienții săi.
Digitalizarea relației cu clienții oferă instrumente indispensabile pentru viteza de reacție solicitată de logistica și transporturile viitorului. În acest scop, portalul digital myGW le oferă clienților un canal de comunicare permanent, independent de programul de lucru, pentru transparență deplină la orice oră. Clientul este constant la curent cu momentul estimat al livrării mărfurilor (ETA), ceea ce duce la o gestionare corectă a așteptărilor privind termenii de livrare și poate reduce fricțiunile provocate de eventuale întârzieri.
Eficientizarea proceselor Automatizarea oferită de digitalizare reduce considerabil erorile umane și elimină sarcinile repetitive, precum recepția măr i. O decizie simplă, precum stocarea documentelor în mediul electronic, înseamnă că acestea nu mai sunt expuse degradării zice și sunt mult mai ușor trasabile, datorită standardizării proceselor și vizibilității crescute. Contul de client implementat de furnizorul de logistică oferă o optimizare a resurselor și autonomia de a gestiona stocurile și comenzile, de la rezervare la administrare și managementul documentelor. La un an de la lansarea portalului myGW în România, 400 de utilizatori au gestionat, prin intermediul portalului, 415.000 de transporturi și au plasat 30.000 de comenzi.
beneficii
Digitalizarea cantității uriașe de documente speci ce domeniului logisticii este un pas care salvează multiple resurse de mediu și nanciare, pe lângă faptul că e cientizează comunicarea. Documentele digitale mai înseamnă și costuri in me de transfer, indcă pot trimise prin e-mail sau accesate, prin câteva clicuri, dintr-un cont de client. În acest scop, începând din februarie 2022, clienții Gebrüder Weiss au acces, prin portalul myGW, la con rmările electronice de livrare (POD: proof of delivery) pe plan local, pentru toate transporturile în regim de grupaj. Con rmările de livrare sunt disponibile exclusiv în format electronic, fără a mai necesară munca suplimentară de a le scana și încărca în arhiva electronică. Noua funcționalitate digitală se aliniază strategiei de grup a companiei, cu scopul de a le oferi partenerilor săi toate beneciile digitalizării, alături de politici de mediu sustenabile.
Predictibilitate oferită de analiza datelor Printre cele mai importante bene cii ale digitalizării se numără datele acumulate. Corect analizate și interpretate, informațiile permit observarea unor șabloane situaționale și aduc predictibilitate. Su ciente date asigură posibilitatea de a economisi resurse nanciare și de timp, prin crearea și aplicarea unor scenarii de optimizare, în funcție de situațiile apărute. Spre exemplu, blocajele globale din transporturi din ultimii doi ani pot folosite și ca material didactic pentru sistemele IT. Pe viitor, în cazuri similare, tehnologia va putea ajuta industria logisticii să reducă impactul sau chiar să evite crizele din transporturi.
Ajungem la Conacul Benke 5*, în satul Moacșa, un conac foarte ofertant pentru mediul de business. Conacul Benke 5* le oferă oaspeților un hotel de lux cu exibilitatea caracteristică pensiunilor, subliniază propri etarii, “oferind spații comune și cazare în camere elegante, restaurante și locuri pentru cine romantice sau de afaceri, săli de ședințe și conferințe pentru business, team buildin guri, evenimente corporate, locație ideală pentru relaxare și petrecerea timpului liber în zonă, de spa & wellness”. Pe lângă serviciile de spa și welness, oaspeții au la dispoziție o ofertă variată de alte servicii: plimbări cu bicicleta, tenis, echitație, plimbări cu sania în timpul iernii, excursii pe Munții Bodoc și în Rezervația Reci. Pensiunea dispune de 36 de locuri de cazare în camere double, delux și apartamente exclusiviste.
Începem periplul nostru pe hârtie în satul Micloșoara unde veți regăsi Casele de oaspeți ale Contelui Kálnoky 3*. Patru casuțe tradiționale, construite în anii 1800 și restau rate cu cu multă grijă pentru a-și păstra farmecul și carac terul lor original, mobilate cu antichități în stilul secuiesc și saxon, își așteaptă oaspeții. În descrierea lor, proprietarii mai spun că: “Casele sunt si tuate în grădini spațioase, unele cu berze care cuibăresc pe acoperișurile din apropiere. Șederea în aceste case îți dă senzația basmelor fraților Grimm. Pășești în camere țărănești cu grinzi de stejar și pereți de ipsos în timp ce te bucuri de căldura sobelor de teracotă antică”. Casele de oaspeți ale Contelui Kálnoky 3* oferă 20 de lo curi de cazare, în camere cu paturi duble și cu băi echipate. Puteți răsfoi aici o colecție de cărți rare, pentru că televi zorul și radioul lipsesc. Turiștii au la dispoziție o ofertă diversă de rute culturale și naturale, prestabilite, câte una pentru ecare zi a săptă mânii, dar și excursii de călărie pentru cei cu experiență sau lecții pentru începători la centrul de echitație din Totodată,apropiere. oaspeții pot vizita Muzeul Vieții Transilvănene, găzduit de Castelul Kálnoky, restaurat recent.
Județul Covasna și-a construit un bun renume în ultimii ani ca un veritabil Ținut al Conacelor. Investitori care le-au văzut potențialul, le-au restaurat și le-au introdus în circuitul turistic, adăugându-le savoarea basmelor lui Grimm, culoarea din tablourile lui Monet și renascentismul nobiliar de secol XVII. Toate aceste conace sunt considerate de încredere și de Visit Covasna, Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în județul Covasna.Fiecareconac
42 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO
Viață renascentistă la Castle Hotel Daniel 4* Ne mutăm în satul Tălișoara, regiunea Baraolt, la Castle Hotel Daniel 4*, care aduce în călătoria noastră superbul stil renascentist târziu, de început de secol XVII. “Mihály Daniel, căpitan adjunct al ”Celor Trei Scaune” (mai târziu județul Covasna), iar în secolul al 19-lea i s-a adăugat o aripă, construită în stil clasicist. De atunci, cas telul a suferit mai multe modi cări, dar un singur lucru nu s-a schimbat: frescele castelului, care au devenit sim bolurile acestuia. Ele reprezintă secvențe politice din viața familiei Daniel”, îi spun povestea actualii proprietari. Cu dotări grandioase, ecare cameră este unică combinând elemente de sute de ani cu unele moderne. Una dintre cele mai spectaculoase încăperi este Camera Constantinopol unde veți a a povestea frescei pictate deasupra patului. Oferta de care bene ciază oaspeții include de la turul isto ric al castelului, Spa Cellarium, cu jacuzzi, piscină interi oară, saună și baie de aburi, ședințe de masaj, mese bogate din gastronomia locală, cine renascentiste, călătorii în na tură sau vizite la meșteșugari. Capacitatea de cazare maximă este de 50 de persoane, în 20 de camere.
Covasna - Ținutul conacelor
restaurat din județul Covasna are o poveste, o istorie care poate retrăită pentru că actualii proprietari s-au îngrijit să recreeze în acestea atmosfera de acum 100200, 300, chiar 400 de ani, decorându-le luxuriant și luxos, dar să ofere facilități și servicii de secol XXI, astfel încât oaspeții să călătorească în timp, însă savurând confortul contemporan.
JudețulTRAVEL
Oferte pentru mediul de business la Conacul Benke 5*
Tradițional în Casele de oaspeți ale Contelui Kálnoky 3*
Exotic3 Transilvănean
În Valea Zălanului regăsim Prince of Wales’s Guesthouses 3*. Pensiunea agroturistică a Prințului de Wales “și-a păstrat autenticitatea transilvăneană, ind restaurată cu atenție prin metode și materiale tradiționale. Acum este deschisă să găzduiască și să bucure călătorii din întreaga lume. Cu 7 camere duble cu o capacitate totală de 17 persoa ne vă oferă o cazare autentică în case țărănești cu terase tradiționale. Fostul grajd transformat în salonul elegant este spațiul preferat al oaspeților. Sala de mese încălzită cu șemineu, grădina liniștită sunt doar câteva elemente care servește relaxarea adevărată”, este descrierea de prezenta re a acesteia.
Oferta domeniului Zabola cuprinde vizite în natură unde poate admirată o faună bogată.
Pensiune regală în Valea Zălanului
43WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO TRAVEL Serate de gurmanzi la Conacul Gaál 3*
Unicitatea Zabola Estate 3*/5* Încheiem periplul nostru în comuna Zăbala, la Zabola Estate 3*/5*, pe domeniul Zabola întins pe 500 de hectare, din care 50 sunt ocupate de parcul castelului. “Închipuiți-vă în fața unei picturi de Monet și toate culorile pe care le folosea - acesta e domeniul Zabola dacă cineva ar apăsa un buton să-i amestece la întâmplare nuanțele. Atmosfera generală din Zabola amintește într-un fel de anii 1920. Unii spun că l-au văzut pe Hercule Poirot furișânduse afară din sala de mese”, este descrierea care ne fascinează întotdeauna când ne gândim la Zabola Estate 3*/5*. Domeniu unic prin biodiversitatea sa, Zabola Estate recre ează, totodată, atmosfera secolelor trecute. “Camerele noastre de oaspeți datează din secolele 18, 19 și 20. Aceste camere aveau scopuri diferite de-a lungul tim pului. În momentul de față se pot rezerva patru case, din care trei sunt în zona grădinii și una în pădurea domeniu lui (cabana de vânătoare ‚Dobrica’). Pe lângă cele trei case de oaspeți, domeniul cuprinde și Vechile Grajduri - o casă de banchete pentru relaxare, masă și băutură, recepții și alte evenimente. O grădină en glezească întreținută impecabil, cu 2 lacuri și 4 bălți, pavi lioane, terase, o saună în pădure, grajduri, hambare și alei pentru plimbări, călărie și mersul cu trăsura vă așteaptă să le folosiți”, își prezintă actualii proprietari spațiile.
Oaspeții sunt bineveniți pentru vizite ghidate de luni până vineri, de două ori pe zi, cu rezervare prealabilă. Dacă doriți o experiență complexă, puteți completa tu rul în Ținutul Conacelor cu vizite la Castelul MikesSzentkereszty, Conacul Nagy 4*, Castel Daniel - Vârghiș, Conacul Pünkösti, Muzeul Haszmann Pál.
Pe lângă un tur pe cont propriu în locurile prezentate an terior, în această perioadă trei locații nobiliare vă așteaptă pentru un sejur combinat de 6 nopți îmbibat cu istorie, ro mantism, tradiţie și relaxare. Călătoria începe la Domeniul Zabola, continuă în Castelul Daniel și se încheie pe Domeniul Contelui Kálnoky. Costul unui pachet este de 764 euro/persoană, 348 euro pentru copiii între 5-12 ani, în aceeași cameră cu părinții, gratuit pentru copiii sub 4 ani, în aceeași cameră cu părinții. Oferta completă poate accesată pe site-urile celor trei conace.
Cazări de epocă Ajungem și în satul Coșeni, unde a fost construit în seco lul al XIX-lea, în 1802 mai exact, Conacul Koréh-Dénes, astăzi un conac restaurat și amenajat pentru a răspunde pretențiilor moderne. Pe lângă serviciile de cazare, oaspeții au la dispoziție un bar vintage la subsol și un restaurant cu o capacitate de 70 de persoane, ideal pentru team buildinguri, conferințe, degustări de vinuri, cât și pentru organizare de nunți, bo tezuri și cine festive. Conacul situat în apropriere de Sfântu Gheorghe oferă 3 camere cu pat matrimonial și 4 camere duble superioare. Mergem apoi la Bicfalău unde este situată Pensiunea Zöld Diófa 3*, în mijlocul unei livezi de un hectar, în vecinătatea “Pensiuneapădurii. se compune din două clădiri, prima este un co nac construit în anul 1801, care are două camere, două băi, o cameră de zi și bucătărie utilată. Cea de a doua clădire recent construită în stilul celui vechi are 6 camere cu baie proprie și o sală de mese pentru 35 de persoane cu bucătă rie utilată”, își prezintă proprietarii pensiunea. Speci cul pensiunii este că mizează pe mâncarea natura lă, produsă în grădina și gospodăria proprii. Oaspeților li se oferă partide de vânătoare, plimbări cu căruța, cu sania și călărie la cerere, drumeții, excursii în pădure și pe câmp, dar pot să participe la hrănirea găini lor, bibilicilor sau la prepararea pâinii cu maiac și să asiste la sacri carea porcului.
Continuăm periplul nostru. La Dalnic, în Curbura Carpaților, se a ă Conacul Gaál 3*. “Conacul Gaál Kúria a aparținut unei familii transilvăne ne nobile. Conacul renovat se a ă pe o proprietate de 30 de hectare împrejmuită de pajiști și păduri. Puterea de re generare a moșiei este dată de sauna, de cada cu hidroma saj, terenul de fotbal și terasa de barbeque. Camerele sunt amenajate ori în stilul conacului din sec. al XIX-lea, ori în stil modern (cele care se a ă în „Hambar”)”, își descriu actualii proprietari conacul. Conacul este special pentru gurmanzi pentru care sunt organizate serate, iar la cerere se servesc și mâncăruri tradiționale transilvănene. Capacitatea de cazare este de 25 de persoane.
B the Hotel dispune de o parcare încăpătoare cu supra veghere video 24 h/24, două staţii de încărcare pentru mașinile electrice și, nu în ultimul rând, o sală de conferinţe spaţioasă, cu o capacitate de 30-40 de persoane, unde pot organizate diverse workshop-uri, team-meetings, prezen tări sau mini-evenimente. „Cei din oraș cunosc clădirea construită la începutul ani lor 70 drept cămin muncitoresc, ulterior sediul a multor societăți din oraș. În anii 90, oprindu-se activitatea, clădi rea s-a degradat. Ea a fost practic reconstruită și adusă în
Alin ZAHARIE
Facilitățile oferite de „B The Hotel” Hotelul deschis de Boer Lehel deține 42 de camere de di ferite capacităţi şi cu diverse dotări. De la camere standard single până la camere executive „signature” şi suite destina te familiilor, cele 10 tipuri de camere pot găzdui numeroase tipologii de clienți, business, leisure, grupuri, familii etc.
44 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROTRAVEL
Cât contează într-un business de succes colaborarea cu specialiști, cum e cazul Kronstadt Hospitality Expert? „Contează 100%. Poziționarea corectă a hotelului și in trarea în piață cu dreptul reprezintă punctul central de a avea o deschidere reușită. Sunt convins că piața va revoluționată. Asta s-a văzut, de asemenea, și la nivelul interesului angajaților locali, mulți și-au dorit să lucreze aici, dar, din fericire pentru noi i-am selectat și recrutat pe cei mai buni. Poziționarea pe care am oferit-o acestui hotel a fost în primul rând cea de primul hotel business de 4 stele din județul Covasna. Da, este singurul hotel la momentul acesta de 4 stele care este poziționat ca busi ness hotel. Sigur că mai avem hoteluri de 4 stele, dar din alt areal, și anume resorturi. Cu siguranță acest hotel va martor la multe afaceri care se vor pune la cale în perioa da următoare. Sunt convins că ceea ce vom face aici va un proiect reușit, tocmai datorită implicării sută la sută a tuturor celor implicați”, a spus Ionuț Alexandru Blându.
Primul business hotel de 4 stele din județ
”B the Hotel”. De la ”clădirea comunistă” la primul hotel business de 4 stele din Covasna La nele lunii iulie, omul de afaceri Boer Lehel din Sfântu Gheorghe și-a văzut visul împlinit, intrarea cu succes în domeniul HoReCa cu prilejul inaugurării singurului hotel de business din judeţul Covasna, investiție în valoare de 5 milioane de euro, posibilă grație sprijinului nanciar venit din partea Fundaţiei Pro Economica Alapítvány. ”B e Hotel” a primit botezul o cial în 28 iulie, pangli ca inaugurală ind tăiată în prezența o cialităților și a reprezentanților Fundației Pro Economica. „Am făcut drum lung până am ajuns la acest moment. Firma noastră, în ultimii patru ani, a trecut prin nume roase momente de cotitură, dar a reușit să facă față pro vocărilor, chiar dacă de multe ori chiar și noi ne-am mi rat de acest lucru. De ce un comerciant de materiale de construcții deschide o afacere în HoReCa? Răspunsul este chiar în întrebare. Pentru diferența dintre cele două domenii. Întotdeauna am avut în gând să fac ceva diferit, altceva față de business-ul meu inițial. Ocazia s-a ivit când am văzut un banner pe clădirea deplorabilă care era îna inte, care speci ca faptul că acest imobil este de vânzare. Sfântu Gheorghe nu este un oraș mare, dar este su cient de mare ca să aibă nevoie de o astfel de investiție, respectiv un hotel business. Nu prea sunt locații spre zona de cen tru, iar această clădire mi s-a părut foarte bine poziționată și am crezut că pot construi ceva. Din start am gândit o investiție premium, iar acum, la momentul inaugural, cred că am făcut alegerea potrivită”, a precizat Boer Lehel, pro prietarul ”B e Hotel”.
starea actuală, după o demolare până la cărămida netedă. S-a executat o intervenție structurală pentru a îndeplini normele seismice actuale. Practic, din clădirea veche, în afara zidăriei decopertate, nu s-a păstrat decât balustrada originală, ca amintire a punctelor de legătură cu trecu tul. Astfel, am ajuns să avem la dispoziție 42 de camere cu apartamente, restaurant cu terasă de aproximativ 80100 locuri, meeting room cu spațiu dedicat pentru co ee break de până în 40 de locuri. Am reușit să avem toate con gurațiile de camere uzuale în structurile hoteliere. Pe lângă clădirea inițială s-au proiectat terasa și peronul de sosire oaspeți care, în afară de funcționalitate, au scos clădirea din tiparul de cutie comunistă, devenind astfel o clădire cu înfățișare fresh, modernă”, spune Boer Lehel. Un aspect deloc de neglijat în cadrul B e Hotel o repre zintă oferta culinară, având câteva atuuri deloc de negli jat, în capul listei ind bucătarul șef născut în Ungaria, instruit în Sicilia și în Secuime. Meritul principal în ce privește acest aspect și nu numai le revine celor din cadrul Kronstadt Hospitality Expert, companie de consultanță specializată în domeniul HoReCa. „Firma de consultanță Kronstadt Hospitality Expert a parti cipat la elaborarea stategiei ”B e Hotel” încă din perioada de pre-opening, cu 6 luni înainte de deschiderea hotelului. Practic, am pus în operă, de la funcțiuni, partea de recruta re, selecția CV-urilor, așezarea produsului din punct de ve dere al marketing-ului și produsului hotelier, după care tot ceea ce înseamnă lansarea lui în piață, în mediul online, dar și parteneriatul strategic pe care urmează să-l avem cu com paniile locale, naționale, dar și agențiile de turism. De ase menea, totul s-a focalizat pe pregătirea sistemelor și inter conectarea acestora între ele pentru a avea o funcționalitate inter-departamentală cât mai bună. Totul se raportează la buna funcționare, marketing și pregătirea angajaților. Împreună cu maestrul bucătar al hotelului am participat la degustarea de meniu și lansarea acestuia. Sunt convins că vor preparate foarte bune din bucătăria internațională, dar și locală, cu preparate românești și ungurești, ceea ce ne bucură”, a precizat Alecsandru – Ionuț Blându, Managing Partner, Kronstadt Hospitality Expert.
45WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO TRAVEL
Efect major asupra economiei județului Covasna Fără să minimalizăm din meritele proprietarului Boer Lehel, aportul principal care a făcut posibilă inugurarea B e Hotel a fost adus de Fundația Pro Economica, care, după investițiile în agricultură, se implică cu succes și în domeniul turismului. „Prin strategia noastră am dorit să creăm un lanț valoric integrat, de la cel mai mic producător, prin procesare și prelucrare să ajungem în domeniul HoReCa, în domeniul turismului, practic să creăm o piață de desfacere. Prin acest lanț valoric integrat pe care am dorit să-l creăm în urmă torii ani împreună cu bene ciarii programelor noastre și împreună cu antreprenorii din județele Mureș, Harghita și Covasna și nu numai, am dorit să creăm o bază pentru o dezvoltare durabilă, o dezvoltare economică care, prin crearea locurilor de muncă, prin întărirea antreprenori atului local, să devină practic în comunitatea noastră în aceste județe un punct de reper, să putem să ne bazăm pe antreprenorii noștri locali. Investiția în acest hotel este do vada muncii noastre, a faptului că merită să facem o echi pă cu antreprenorii din zona noastră de operare prin care să realizăm investiții majore. Este o investiție care va avea un efect major asupra economiei și asupra comunității din Sfântu Gheorghe și din județul Covasna. Sprijinul nostru nanciar a însemnat ca valoare aproape 7.000.000 de lei, o sumă care merita să e atribuită bene ciarului, date ind criteriile pe care antreprenorul le-a îndeplinit. În prezent sunt nouă bene ciari ai programului nostru destinat tu rismului. Am dori să creăm o echipă cu ei prin care să să schimbăm informații, să facem o strategie pentru a a ajuta marketingul, pentru a ajuta în întregime domeniul turis mului din Secuime”, a precizat Kozma Monika, directorul executiv al Fundației Pro Economica.
47WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE
ConstrucțiaALBA
Proiecte de câteva miliarde de euro pentru spitalele transilvănene
Având în vedere că proiectul presupune și refacerea izolației exterioare a clădirii, spitalul municipal va avea un aspect înnoit, cu fațada reabilitată. Suprafața totală care va reabilitată energetic este de circa 5.800 mp. Valoarea eligibilă a proiectului depus de Consiliul Județean Arad este de 3,1 milioane euro. Renovarea energetică a clădirilor publice bene ciază de nanțare în proporție de 100%, deci Consiliul Județean Arad nu trebuie să aloce niciun leu pentru co nanțare. „Faptul că am depus acest proiect demonstrează că suntem pregătiți cu soluții pentru sistemul arădean de sănătate publi că. Acesta este al treilea proiect depus de noi pentru spital”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru modernizarea infrastructurii spitalicești, precum și construcția de unități noi, România bene ciază de 1,1 miliarde de euro. Totodată, fonduri sunt alocate spitalelor și pentru reabilitarea lor energetică, prin componenta Valul Renovării. Care sunt proiectele de infrastructură medicală din Ardeal propuse spre nanțare, a ați dintr-o sinteză a redacției revistei Transilvania Business.
Ligia VORO, Dan BIRTA, Robert BLOANCĂ, Călin POENARU & Ion SURDU
dirilor cu trei stații de încărcare pentru mașinile electrice, recompartimentarea interioară în vederea organizării opti me a uxurilor și circuitelor medicale, schimbarea tuturor corpurilor de iluminat cu LED-uri.
La două săptămâni după ce a preluat de la Primărie toa te clădirile fostului Spital Municipal, Consiliul Județean Arad a depus un proiect pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reabilitarea energetică mode rată a pavilionului central și a clădirii zioterapiei, din Piața Mihai Viteazul. Este primul proiect depus de Consiliul Județean Arad pe PNRR. Reabilitarea energetică moderată presupune termoizolarea podului, schimbarea ferestrelor, termoizolarea șarpantei, eliminarea in ltrațiilor din subsol, schimbarea instalației de încălzire și apă caldă, montarea de pompe de căldură, montarea de surse regenerabile de energie, echiparea clă
și dotarea de noi secții la spitalul județean În județul Alba, un obiectiv major pentru componenta de Sănătate rămâne modernizarea și extinderea infrastructurii spitalicești. Astfel, CJ Alba a depus un amplu proiect care vi zează Spitalul Județean de Urgență Alba. Este vorba despre relocarea și modernizarea activității secției de oncologie și în ințarea compartimentului de cardiologie intervențională, cu o valoare de 229 milioane lei; construcția și dotarea secției de boli infecțioase (46,5 milioane lei), precum și construcția și dotarea secției de psihiatrie cronică (25,8 milioane lei). În cadrul Componentei 5 – Valul Renovării, autoritățile din Alba au depus proiectul „Proiectarea, amenajarea, moder nizarea, reautorizarea PSI și transformarea Centrului de Recuperare și Reabilitare Galda de Jos în CABR Galda de Jos, localitatea Galda de Jos, nr. 376, Județul Alba”. Valoarea totală a proiectului este de 10,6 milioane lei, iar obiectivul investiției este renovarea energetică moderată a clădirii pen tru scăderea consumului anual de energie convențională, utilizarea energiei din surse regenerabile și scăderea gazelor cu efect de seră, potrivit informațiilor transmise redacției Transilvania Business. NoiARADsecții de obstetrică și ginecologie
Celelalte două cereri de nanțare depuse de Consiliul Județean Arad, în parteneriat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad sunt achiziționarea unui sistem de detectare a incendiilor pentru clădirea fostului Spital Municipal din Piața M. Viteazul, respectiv modernizarea rețelei de uide medicale (oxigen, vacuum și aer comprimat) și dotarea spi talului cu trei grupuri electrogene. În ceea ce privește infrastructura medicală, autoritățile ară dene speră să prindă lista scurtă cu proiectele: Construcţia de noi secţii de obstetrică şi ginecologie, neonatologie, chi rurgie pediatrică şi pediatrie, reabilitarea serviciilor spita liceşti de medicină cardiovasculară la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad, respectiv – o secție de radioterapie nouă, tot la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad.
Construit pe locul unei foste cazărmi militare, spitalul de boli infecțioase și pneumologie va corespunde tuturor cerințelor secolului XXI. Valoarea totală a investiției este de aproape 136 milioane de euro cu TVA. Construcția se va ridica pe 4 etaje, va avea minim 218 de paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților, ce vor putea su plimentate la 295 de paturi, în funcție de necesități, la care se adaugă 20 paturi în regim de spitalizare de zi și 11 paturi pentru terapie intensivă, ajungând la un total de minim 249 paturi –maxim 326 paturi. Capacitățile noului spital de boli infecțioase și pneumoftiziologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea sunt for mate din zona de spitalizare continuă, spitalizare de zi, zona de îngrijire ambulatorie, dispensarul TBC, zona de servicii de dia gnosticare și un bloc operator de 15 dimensiuni reduse. Spitalul va avea, de asemenea, și un compartiment pentru urgențe, cu camera de gardă pentru ecare dintre specialitățile medicale deservite: boli infecțioase, pneumoftiziologie, un cabinet pentru vaccinuri și spații pentru deservirea funcției educaționale (sală conferințe, săli studiu, camere pentru rezidenți Totodată,etc).vaavea un compartiment pentru primiri urgențe, ca meră de tratament și monitorizare, 3 izolatoare și cu câte o came ră de gardă pentru ecare dintre specialitățile medicale. Va cuprinde și un ambulatoriu integrat, cu cabinete pentru e care dintre specialități, precum și săli de tratamente. În cadrul ambulatoriului se va regăsi și o cameră hiperbară. Pentru a oferi servicii medicale complete în specialitățile viza te, noua clădire va cuprinde, pe lângă serviciile necesare trata mentului pacienților internați, și serviciile necesare diagnos ticului (imagistică, explorări funcționale, endoscopie bronșică și Spitaluldigestivă).vadispune de 175 locuri de parcare pentru autoturisme și 139 locuri parcare biciclete, distribuite în parcaj subteran și parcaje la sol. Suprafața totală destinată proiectului este de 25.000 mp, amprenta la sol a spitalului este de 10.516 mp, iar suprafața desfășurată este de 40.334 mp. Se preconizează că spitalul va gata în Abduraman2025. Redin, arhitectul proiectului, a declarat că au fost trei principii de la care s-a pornit în realizarea studiilor: exibili tate, securitate și e ciență. „Am încercat să introducem noi concepte pe partea de securitate la incendii și din punctul de vedere al dimensionării facilităților”, a spus el, amintind incidentele de la Piatra Neamț, București etc. A fost urmărită „securitatea biologică a personalului, a pacienților și a vizitatorilor”, prin separarea strictă a circuitelor, fără niciun fel de interferență necontrolată. Flexibilitatea a fost urmărită în „interconectivitatea secțiilor” – pentru că numărul de pacienți și diagnosticele ar trebui să in uențeze structurarea secțiilor. E ciența, spune Abduraman Redin, s-a urmărit în primul rând în privința consumului energetic – „reducerea amprentei de carbon și dimensionarea corectă a spațiilor”. Clădirea se va încălzi din sursă mixtă, sistemul local de termo care și energie geotermală.
Precizăm că edi ciul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Brașov a fost construit în perioada 1979-1984 și are o suprafață desfășurată de 13.843 mp. Potrivit autorităților județene, intervențiile propuse în cadrul proiectului vor determina o reducere cu peste 50% a consumului anual de energie nală pentru încălzire față de consumul anual înre gistrat înainte de renovarea energetică, o scădere a consu mului de energie primară totală și o reducere a emisiilor de dioxid de carbon de 30%, până la 60%. Un alt proiect al Brașovului în domeniul Sănătății vizează reabilitarea clădirii administrative cu anexe, relocare de secții spitalizare de zi și Ambulator din incinta Spitalului Clinic de Obstetrică Ginecologie «Dr. I.A. Sbârcea». Pe data de 27 mai administrația județeană a încărcat în platforma electronică a PNRR cererea de nanțare pentru acest pro iect. Acesta are o valoare eligibilă de 366.000 euro fără TVA și a fost depus pe Componenta 5 – Valul renovării, urmând să intre în etapa de evaluare. „Acesta este cel de-al doilea proiect pe care îl depunem pe Componenta 5 – Valul renovării din cadrul PNRR - după cel privind clădirea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii,
BISTRIȚA-NĂSĂUD
spitalelor cu echipamente medicale În Brașov, pe Componenta 12 – Sănătate din cadrul PNRR, specialiștii Direcției de Sănătate și Asistență Medicală din cadrul CJ Brașov împreună cu echipele manageriale ale ce lor cinci unități spitalicești din subordine (Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, Spitalul Clinic de Urgență pen tru Copii Brașov, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase, Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie „Dr. A.I. Sbârcea” și Spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov) și cu sprijinul Agenției de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov au în vedere pregătirea mai multor proiec te vizând dotarea cu echipamente de prevenție a infecțiilor nozocomiale și dotarea cu echipamente neonatologice. Astfel, pe 13 mai, CJ Brașov a aprobat proiectul „Creșterea e cienței energetice a clădirii Spitalului Clinic de Urgență pen tru Copii Brașov”, care urmează să e depus spre nanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Forul deliberativ județean a aprobat valoarea maximă eligibi lă a proiectului, în sumă de 6,09 milioane de euro fără TVA, precum și acordul de parteneriat între UAT Județul Brașov și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov, care va permi te desfășurarea tuturor etapelor de contractare și implementa re a lucrărilor incluse în proiect. Potrivit hotărârii adoptate, din bugetul județean vor asigurate resursele nanciare necesare implementării optime a proiectului, în condițiile rambursării ulterioare a cheltuielilor eligibile din PNRR. „Până în prezent nu am avut posibilitatea să accesăm pro iecte cu fonduri europene pentru această unitate, deoare ce a trebuit să clari căm situația juridică a imobilelor care intră în componența ei. Cu acest proiect pe care acum îl demarăm, putem spune că nalizăm întreaga modernizare a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Brașov”, ne-a transmis președintele CJ Braşov, Adrian-Ioan Veștea.
48 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSĂNĂTATEBIHORSpital
de boli infecțioase la Oradea
Investițiile la SJU Bistrița constau în creșterea e cienței ener getice a clădirii, înlocuirea întregului sistem de iluminat din interior cu leduri, optimizarea sistemului de încălzire a celor trei corpuri de clădire, sisteme de climatizare, puncte de re încărcare electrică amenajate în parcare. La această investiție lucrăm cu echipa condusă de managerul SJU, Gabriel Lazany pentru obținerea de fonduri UE”, a declarat Emil Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud. De asemenea, pe Componenta 12, se urmărește extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei noi clădiri.
DotareaBRAȘOV
pentru pneumologie și boli infecțioase
Demersuri pentru construcția unei noi clădiri pentru secţi ile de pneumologie şi boli infecţioase ale Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc au început din 2018 când a fost lansată licitația pentru întocmirea studiului de fezabilitate. În 2021, Consiliul Județean Harghita aproba, printr-o hotă râre, investiția de 70 milioane de lei care urma să e realiza tă în asociere cu Compania Națională de Investiții. De altfel, apoi, Guvernul României a aprobat indicatorii tehnico-eco nomici ai obiectivului de investiții. Cele două secții funcționează într-o clădire veche de 200 de ani, care aparține Arhiepiscopiei Romano-Catolice și care nu corespunde standardelor actuale. Noua construcție va avea 2.080 mp, pe 3 niveluri, în formă de U. Funcțional, clădirea are o organizare simplă: aripa vestică este destinată secției de TBC/Pneumologie, iar aripa estică adăpostește secția de Boli Infecțioase. La demisol a fost prevăzută partea de ambulator, triaj inter nări, laboratoare, spitalizare de zi, iar la parter și etaj au fost proiectate saloanele, împărțite pe compartimente. Zona de ambulator și zona de saloane au circuite diferite. Prin proiect, se vor realiza și o serie de spații noi pentru prac tica medicală, lărgindu-se astfel paleta serviciilor medicale oferite de aceste secții: Imagistică cu aparatură RTG nou, digital, Laborator BK (Bacil-Koch), Laborator Somnologie și Laborator Bronhologie. Secția de Pneumologie este prevăzută cu 51 paturi, 4 paturi pentru spitalizarea de zi, 4 paturi pentru saloanele paleati ve, 22 paturi pentru compartimentul pneumologie acută și 21 de paturi pentru TBC cronici. Secția Boli infecțioase va avea 50 paturi: 4 paturi pentru spi talizarea de zi, 6 paturi pentru saloanele paleative, 2 paturi pentru enteral copii, 2 paturi pentru aerogen copii, 2 paturi pentru HIV copii, 14 paturi pentru enteral adulti, 14 paturi pentru aerogen adulți, 6 paturi pentru HIV adulți. Construcția ar urma să e nalizată în mai puțin de 3 ani.
UnMUREȘnou centru cardiovascularchirurgical În județul Mureș, pe lista PNRR de infrastructură medica lă se a ă incluse două obiective, și anume construcția unui nou spital de urgență regional și al unui nou Institut al Inimii. Mai aproape de realizare, din discuțiile cu specialiștii din do meniu, s-ar a a Centrul chirurgical cardiovascular, dacă la momentul depunerii proiectelor va cu documentele la zi. În 2021, consilierii județeni au aprobat iniţierea și derula rea demersurilor necesare pentru realizarea proiectului „Centru Chirurgical Cardiovascular” de către Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș – unitate sanitară publică de interes județean, pe un
PrimulCLUJ
49WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE
FonduriHARGHITA
şi pe care sperăm să-l accesăm, astfel încât să putem recu pera din fonduri europene o parte din investițiile pe care le-am plani cat la Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Brașov”, a mai adăugat Adrian-Ioan Veştea. spital public construit de la zero Consiliul Județean (CJ) Cluj păstorește investiții cumulate care se apropie de valoarea Spitalului Regional de Urgență, estimat la 600 milioane de euro. Cele mai mari sunt în Spitalul Pediatric Monobloc (SPM) și Centrul Integrat de Transplant (CIT), pentru care instituția a alocat, în acest an, 28 de milioane de lei. “Proiectele noastre sunt mature și avansate. Intenția noas tră este de a atrage cât mai multe fonduri UE pentru dez voltarea sistemului clujean de sănătate. Ne dorim ca SPM și CIT să devină realitate în cel mai scurt timp”, a spus Alin Tișe, președintele CJ Cluj. Instituția a solicitat Ministerelor Proiectelor Europene și Sănătății decontarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a cheltuielilor realizate până acum, din bugetul propriu, pentru edi carea celor două obiective. CJ le-a transmis celor două ministere lista cu cheltuielile realizate pentru CIT (6,2 milioane lei). Pentru SPM, primul spital public de pro l ce va construit de la zero în România după 1989, valoarea deja investită de CJ și solicitată la nivel național se ridică la 5,7 milioane lei. CJ a primit proiectul preliminar al SPM, prima fază din pro cesul de proiectare. Sunt cunoscute rezolvările arhitecturale: compartimentarea interioară, planurile nivelurilor, cotele ge nerale ale construcției. În urma concursului internațional de soluții proiectarea a revenit companiei Planho Consultores (Spania), în asociere cu 4B Consultanță Arhitectură. La con curs s-au prezentat 28 de ofertanți, pentru un contract cu valoarea estimativă de 31 de milioane de lei. Unitatea de 150 de milioane de euro va avea 675 de paturi și va dispune de un heliport pe terasa imobilului. SPM va amplasat la limita dintre cartierele Gheorgheni și Borhanci, pe 17 ha, va avea cinci etaje și va oferi servicii medicale integrate de pediatrie. Proiectul tehnic al CIT este nalizat. Proiectarea a realizat-o asocierea Pinearq (Spania) – Dico & Țigănaș (România) care a câștigat concursul. Unitatea ar urma să e construită în trei ani. Investiția care va poziționa Clujul pe harta centrelor de trans plant multiorgan din Europa va demarată pe 74.000 mp, în zona Complexului Hasdeu. Va primul centru din țară ce integrează facilități pentru transplant de cord, plămân, hepatic, renal. “CIT va rezolva și problema Institutului de Transplant Renal ClujNapoca. Este de amintit faptul că, pe lângă personalul medical de excepție din municipiu, două treimi dintre din donatori sunt din zona Transilvaniei”, remarcă autoritatea județeană. Unitatea va dispusă pe 11 niveluri, patru ind de subsol. Acesta va avea 280 de paturi pentru pacienți și 176 de locuri de parcare. Cu o valoare estimată la 200 milioane euro, proiectul este inclus la nanțare pe fonduri UE prin intermediul PNRR, alături de bugetul județului și alte surse de venit legal constituite.
TimișoaraTIMIȘ
SpitalSIBIU județean nou Unul dintre cele mai mari proiecte în domeniul sănătății pe care autoritățile vor să-l nanțeze, inclusiv cu ajutorul fon durilor venite în cadrul PNRR, este construcția unui nou spital județean al județului Sibiu. Solicitați de Transilvania Business, reprezentanții CJ Sibiu ne-au transmis că instituția intenționează să depu nă pe Componenta 12 Sănătate din cadrul PNRR proiectul „Construire Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu”. Prin acest proiect se propune realizarea unei construcții noi de spital cu o structură formată din 805 de paturi de spitalizare continuă (dintre care 185 de paturi de spitalizare continuă pentru copii, diferența pentru adulți) și 90 paturi de spitali zare de zi (40 de paturi pentru copii și 50 de paturi pentru adulți). Din punct de vedere arhitectural, soluția propusă este formată din 4 corpuri cu formă de bară (corp A, corp B, corp C și corp D) unite printr-un corp de legătură. Pe lângă aceste componente, proiectul prevede și realizarea unui heliport. „Proiectul Noului Spital Județean are la bază principii sustena bile de construire bazate pe optimizarea costurilor, pe soluții de management sanitar complet digitalizate, pe un sistem de monitorizare și control centralizat, dar și pe soluții de ma nagement e cient al consumurilor și al mentenanței clădirii. Clădirea îndeplinește conceptul nZEB. Necesarul de energie va acoperit în mare măsură din surse regenerabile care sunt prevăzute în proiect”, se arată în informarea transmisă de CJ Sibiu redacției noastre. Pentru realizarea acestei investiții, anul trecut, pe data de 4 august 2021, a fost obținută autorizația de construire. Valoarea totală estimată a acestei investiții se ri dică la suma de 2,42 miliarde de lei (inclusiv TVA). Ar de menționat că, prin PNRR, pentru proiectele care depășesc 300 milioane euro, alocarea va de maxim 60% din valoarea totală. De asemenea, CJ Sibiu a depus în cadrul PNRR, Componenta 5 - Valul Renovării mai multe proiecte ce vizează instituții Estemedicale.vorba despre un proiect de renovare energetică a Pavilionului central din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu (operațiune B1). Valoarea proiec tului necesară nanțării este de 12.053.150 euro fără TVA. Renovarea energetică a secției Anatomie Patologică din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu (operațiune B2) este un alt proiect vizat de autoritățile din Sibiu. Valoarea nanțării este de 641.220 euro fără TVA sau 3.156.533,69 lei fără TVA. Și pentru această clădire au fost contractate servicii de exper tizare tehnică și auditare energetică. Tot în cadrul Operațiunii B2 CJ Sibiu își dorește să obțină 700.092 euro fără TVA pentru proiectul de renovare energetică a Pavilionului Administrativ din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.
teren situat în Târgu Mureş, strada Gheorghe Marinescu nr. 50, proprietatea publică a Judeţului Mureş, teren aferent Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. Noua clădire va avea o înălțime parter plus trei etaje, ală turată clădirii Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, precum și realizarea unei legături între cele două clădiri pentru a putea asigura circuitele și uxurile nece sare cu respectarea prevederilor legale în domeniul sanitar. Centrul de recuperare ar presupune centru de recuperare cardiovasculară, după accidente rutiere, de muncă, acciden te colective etc. Dacă va realizat Spitalul regional Tîrgu Mureș va avea o capacitate de aproximativ 800 – 1.000 de paturi, va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe, care nu pot rezolvate la nivelul judeţelor sau al municipiilor arondate, va dotat cu heliport şi elicopter pentru urgenţe, cât şi cu clinici de specialitate şi centre de cercetare dotate corespunzător.
50 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSĂNĂTATE
vrea 170 de milioane de euro
Municipalitatea timișoreană are visuri mari în ceea ce privește obținerea de bani pentru infrastructura medi cală a orașului, din Programul Național de Redresare și Reziliență. A cerut bani pentru o nouă maternitate a Spitalului Municipal, pentru cumpărarea de aparatură me dicală de cea mai bună calitate pentru noul Spital de Copii, singurul de specialitate din zona de vest a țării. Deși o cial nu se vorbește despre sume, cele două proiecte ar presupune solicitarea a aproximativ 170 de milioane de euro. E vorba despre 150 de milioane pentru maternitate, respectiv 20 de milioane pentru dotarea Spitalului de Copii. Proiectul noii maternități a Spitalului Municipal a apărut prima dată în 2018. A ”crescut” și are și primul contract semnat, cel pentru „Servicii de proiectare și asistență tehni că din partea proiectantului ST+PT+DDE+AC maternitate SCMU Timișoara și corp administrativ str. Balta Verde nr. 17”. Acesta a fost atribuit rmei Hospital Project&Consulting SRL din București, de altfel singura care s-a înscris la licitația primăriei. Valoarea contractului încheiat în 6 iulie 2018 a fost de 430.395 lei cu tot cu TVA. Documentația ar trebuit să ajungă în cinci luni la primărie, fostul primar Nicolae Robu anunța atunci că maternitatea va gata prin 2021. Nu de aceeași părere este și actualul primar, Dominic Fritz. Anul avansat pentru nalizarea și dotarea maternității este 2025. Noua maternitate a primăriei va ridicată pe un teren de 4.500 de metri pătrați și ar trebui să aibă demisol, parter și șase etaje. În total vor 236 de paturi și zece lifturi. Primăria Timișoara alocă aproape șase milioane de lei pentru a continuată extinderea corpului B al Spitalului de Copii. Vorbim, de fapt, despre un nou corp de clădire, care va prelua cea mai mare parte a activității medicale, desfășurată în pre zent într-un corp găzduit de o clădire istorică. În urma lucră rilor suplimentare, copiii vor avea condiții mai bune de trata ment în alte trei secții de specialitate - chirurgie, neonatologie - prematuri, precum și laboratorul de pneumoftiziologie. Lucrările suplimentare sunt necesare pentru a putea na liza și pune în funcțiune, până în 2024, clădirea nouă de spital. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la aproape 5,92 milioane de lei, fără TVA. Extinderea Corpului B a început în 2014, structura este re alizată, iar clădirea este prevăzută cu sisteme smart de ilu minare și încălzire. În această clădire nouă vor funcționa U.P.U (Unitate de Primire Urgenţe), o policlinică, laboratoa rele de analize și secţiile de Radiologie, chirurgie, ATI, pre maturi. În noul corp vor amenajate spații pentru mame, astfel încât acestea să poată rămâne, în condiții de confort, alături de copiii lor a ați în tratament. Acum mai este necesară achiziția de aparatură medicală specializată, care va face obiectul unei licitații separate. Iar aceasta înseamnă nu mai puțin de 20 de milioane de euro, bani pentru care s-a solicitat sprijin din PNRR. Programul Național de Redresare și Reziliență nu este un target pentru obținerea de bani pentru sănătate din partea Consiliului Județean Timiș. Administrația județului are în sub ordine Spitalul Județean, dar spune că acesta ar aparține, de fapt Ministerului Sănătății. Deci nu cere bani din PNRR. ”Nu s-a de pus și nici pe viitor nu vom depune deoarece nu suntem eligibili, neavând în subordine vreo unitate spitalicească”, a fost punctul de vedere o cial primit de la CJ Timiș la solicitarea noastră.
1.4 Centre comunitare integrate (Alocare - 40,20 mil. euro): În cadrul sub-investiției vor construite/reabilitate/moder nizate/extinsă infrastructura existentă și/sau dotate 200 de centre comunitare integrate. Cel puțin 100 dintre centrele comunitare integrate vor localizate în zone/regiuni mar 1.5ginalizate.Cabinete de plani care familială (Alocare - 10,00 mil. euro): În cadrul sub-investiției vor dotate și/sau reabilitate 119 de cabinete de plani care familială existente. 2. Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice 2.1. Infrastructură spitalicească publică nouă (Alocare1.089.05 mil. euro). Potrivit MIPE, investițiile în infrastruc tură spitalicească publică nouă se vor realiza în vederea re locării integrale sau parțiale a unităților medicale din acele spații care pun în pericol pacientul și personalul medical și care nu răspund cerințelor igienico-sanitare. 2.2. Echipamente și aparatură medicală (Alocare – 635,00 mil. euro): Investiții în echipamente medicale și aparatu ră pentru infrastructura sanitară nou-construită. Din 49 de spitale și unități sanitare identi cate, vor selectate cel puțin 25. Selecția celor 25 de unități spitalicești care fac obiectul nanțării prin PNRR se va realiza în baza unei me todologii de prioritizare, iar metodologia va elaborată cu ajutorul unor experți externi și supusă unei aprobări inter ministeriale, urmând a aprobată prin Hotărâre de Guvern. Selectarea celor 25 de spitale care vor construite și/sau dotate prin nanțare parțială prin PNRR, se va realiza în al treilea trimestru al anului 2022. 2.3. Secții de terapie intensivă pentru nou-născuți (Alocare – 80,20 mil. euro): 25 de unități de terapie intensivă vor pri mi investiții în infrastructura destinată pacientului critic neonatal, cu scopul diagnosticării precoce, tratamentului antenatal/neonatal și postnatal. 2.4. Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale (Alocare – 150,38 mil. euro): Cel puțin 25 de spitale publice vor primi echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, (de exemplu: echipamentele pentru controlul microbiologic al aerului din blocurile operatorii și unitățile de terapie inten sivă, instalații pentru dezinfectarea personalului medical). MIPE precizează că, având în vedere că termenele de lansa re pentru apelurile de proiecte asociate celor două tipuri de investiții sunt e trimestrul al II-lea, e trimestrul al III-lea 2022, la acest moment autoritățile nu au la dispoziție date privind numărul proiectelor depuse.
* Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia - relocarea şi mo dernizarea activităţii secţiei de oncologie şi în inţarea com partimentului de cardiologie intervenţională; * Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia - construcţia şi do tarea secţiei de boli infecţioase;
Componenta 12 Sănătate din PNRR - date oficiale În cadrul componentei Componentei 12 Sănătate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin Ministerul Sănătății, în calitate de coordonator de reformă și investiții, se au în vedere investiții atât în infrastructura medicală prespitalicească (1 Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești), cât și investiții în infrastructura publică spi talicească (2. Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice).
51WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE
Conform Componentei C12 - Sănătate, Investiţia I2. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice, Ţinta 377 (Construirea şi/sau dotarea de noi unităţi medicale/spitale publice), lista de 49 de obiective de investiţii, dintre care vor selecctate 25, este compusă din:
La solicitarea Transilvania Business, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ne-a transmis o listă a intervențiilor ce sunt prevăzute în cadrul celor două tipuri de investiții. 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești 1.1. Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabi nete de asistență medicală primară (Alocare - 180,45 mil. euro): Sub-investiția urmărește reabilitarea, modernizarea și dotarea a 3.000 de asocieri de cabinete sau cabinete de asistență medicală primară (medici de familie). Cabinetele vor dotate cu facilități de screening, diagnostic precoce și monitorizare a pacienților cronici, prioritizând cabinetele din mediul rural și din urbanul mic (inclusiv zone margina lizate/defavorizate și inclusiv pentru zonele defavorizate cu populație majoritar romă sau comunități rome, după caz). Cel puțin 75% din contractele semnate cu asociații de cabi nete sau cabinete ale medicilor de familie trebuie să e loca lizate în regiuni sau municipalități marginalizate.
* Spitalul Clinic Municipal „Dr. G. Curteanu” Oradeaconstrucţia şi dotarea secţiilor de boli infecţioase şi pne *umologie;SpitalulJudeţean de Urgenţă Bistriţa - extinderea pavilio nului spitalului prin construirea unei noi clădiri; * Spitalul Judeţean de Urgenţă Sibiu - spital nou; * Spitalul Municipal de Urgenţă Timişoara - construirea şi dotarea unei noi maternităţi * Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu”, Timişoara - dotarea noului spital cu echipamente medicale;
* Centrul Regional de Boli Cerebro¬vasculare şi Neurochirurgie, Cluj - spital nou; * Pavilion politraumă nou, Braşov; * Pavilion politraumă nou, Sibiu; * Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia - construcţia şi do tarea secţiei de psihiatrie cronică; * Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie, Braşov - un nou corp de clădiri; * Centrul de transplant multiorgan, Cluj - spital nou; * Institutul Regional de Oncologie Timişoara - spital nou; * Construcţia de secţii de obstetrică şi ginecologie, neona tologie, chirurgie pediatrică şi pediatrie, Arad - unităţi noi; * Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca - secţie nouă; * Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc - construcţia unei noi clădiri pentru secţiile de pneumologie şi boli infec *ţioase;Spitalul Regional de Urgenţă Braşov - spital nou; * Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei”, Lugoj - spital nou; * Spitalul Pediatric Monobloc, Cluj - spital nou;
1.2. Unități medicale mobile (Alocare - 4,02 mil. euro): Sub-investiția urmărește dezvoltarea de caravane medicale (unități medicale mobile) care vor putea derula activități de screening pentru cancerul mamar și pentru cancerul cer vical în zonele cu acces limitat la servicii de asistență me dicală specializată, inclusiv pentru zonele defavorizate cu populație majoritar romă sau comunități rome, după caz (10 caravane în 8 centre).
1.3 Unități de asistență medicală ambulatorie (Alocare –80,20 mil. euro): Sub-investiția vizează reabilitarea, moder nizarea, extinderea (inclusiv prin construcții de clădiri noi) și dotarea a cel puțin 30 de ambulatorii/unități medicale pu blice sau a altor structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie. Cel puțin 20 de unități de îngrijire ambulatorie vor situate în regiuni sau municipalități mai puțin dezvoltate.
Sunteţi un medic căutat, activitatea clinică e completată de cea academică. Când mai are timp de el omul Sorin Claudiu Man? Mai ajungeţi în Sălajul natal? Dacă ar să judecăm după timpul de așteptare între solici tarea unei consultații și data programării, da, sunt un medic căutat. În ceea ce privește cum se completează activitățile mele, trebuie să vă spun că partea didactică, academică, este completată de cea clinică și nu invers. Eu sunt în primul rând cadru universitar. Când sunt întrebat „ce mi-aș dori?”, răspunsul meu este invariabil: „timp”. Eu văd timpul ca cea mai prețioasă resursă, cel puțin în ceea ce mă privește. În Sălaj ajung rareori, o dată sau de două ori pe an, dar, de fapt, ajung mult mai rar în multe locuri în care în trecut eram prezent mai des.
Aţi ales Medicina într-o perioadă în care se intra greu, uneori după admiteri succesive, cum se întâmpla şi la Drept. Cum de v-aţi oprit la Pediatrie? Foarte adevărat: se intra foarte greu la Medicină, mulți candidați erau la a 3-a, la a 4-a încercare, unii candidați erau chiar la a 7-a admitere. În acele vremuri, dacă te gân deai la Medicină era recomandabil să-ți dedici ultimii 2 ani de liceu învățatului pentru admitere. Nu am avut me dici în familie, dar părinții mei au avut mulți prieteni me dici, care ne vizitau acasă și eu, copil ind, auzeam multe discuții din domeniul medical. Cred că mulți medici aleg specialitatatea și datorită cadrelor didactice pe care le-au întâlnit în acea specialitate, cadre didactice care au știut să-i atragă în acel domeniu. Acesta a fost și cazul meu unde un rol important l-au avut profesorii pe care i-am avut în anii studenției.
Cine sunt cei mai di cili pacienţi, copiii sau medicii? Mă gândeam că mă întrebați dacă sunt copiii sau părinții lor mai di cili în momentul consultației și a îngrijirii lor me dicale în general. Nu cred că există copii di cili sau părinți cu adevărat di cili. Dacă mă întrebați di cultatea evaluării și îngrijirii copiilor ai căror părinți sunt medici, nici aici nu văd o problemă. Eu întreb despre profesia părinților și le și explic de ce formulez această întrebare: doar pentru a uti liza limbajul adecvat în explicațiile pe care le ofer. Eu cred că există doar lipsă de timp, lipsă de experiență în comuni carea cu părinții și copiii lor. În schimb există boli di cile, greu de diagnosticat, greu de tratat.
Alice Valeria MICU
Social media e un spaţiu tot mai vizitat pentru informaţii, iar mamele secolului XXI cer referinţe acolo, pe grupurile dedicate. Unul dintre numele cele mai vehiculate în Cluj, dar şi în Sălaj este cel al Profesorului Dr. Sorin C. Man, Medic primar Pediatrie, căutat mai ales pentru Pneumologie pediatrică şi Alergologie pediatrică, Șeful Clinicii de Pediatrie III de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca.
Aici vă voi da cel mai scurt și clar răspuns: niciodată. Și dacă ar să o iau de la început, aș urma același drum, deși mulți mi-au prezentat la momentul respectiv „dezavanta jele” acestei opțiuni.
Aţi regretat vreodată alegerea făcută?
Pediatria de la Doctorul „Au, mă doare!” la albinuță și ochelari 3D cu Prof. Dr. Sorin C. Man
52 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSĂNĂTATE
Medicul pediatru trebuie să evite purtarea clasicului halat alb în cabinetul de consultație; mulți copii asociază purtarea halatului alb cu experiențe mai mult sau mai puțin neplăcute. Consultația pediatrică se poate desfășura, și uneori numai așa este posibilă, în brațele mamei; copilul mic nu trebuie neapărat „întins” pe pat pentru că multora le provoacă anxietate această situație.
„Nu am crezut că recoltarea poate fi un eveniment aproape plăcut!” Acum înţeleg de ce dau copiii buzna în cabinetul dumnea voastră. Cu ce-i aşteptaţi dincolo de dragostea pentru copii? Aţi văzut pereţii clinicii, în sălile de consultaţii şi tratamente, i-aţi văzut şi în cabinet, copiii sunt întâmpinaţi cu personaje din dese nele animate, cu multă culoare, iar la mine în cabinet ei găsesc un şir de animăluţe de cauciuc cu care se joacă în timp ce părinţii îmi explică motivul venirii lor la mine, aşa că pot vorbi în linişte, de obicei cu mama, iar copilul nu mai e stresat, anxietat. De îndată ce ul meu nu le-a mai folosit, le-am adus în cabinet, unde ele pot dezinfectate, sunt adecvate copiilor mici, nu pot înghiţite, căci nu uităm cât e de importantă siguranţa în cabinet, la consultaţie. Îmi amintesc cu drag de un mic pacient care a revenit de mai mul te ori în cabinet, ştia că aici există jucării şi văzându-le mi-a spus dezamăgit, cu intonaţia ardelenească: „Tăt pă ăstea le ai!” Aşa că pe unde am mai fost, prin ţări străine, am luat mereu altele noi, un dragon cu trei limbi, un purcel care guiţă şi altele.
Asta ca să nu mai aveţi reclamaţii întemeiate din cauza jucăriilor. Ce vi se mai reproşează? În afară de timpul mare de aşteptare pentru consultaţii, inerent, de vreme ce putem vedea doar patru pacienţi într-o oră, e faptul că spun adevărul, chiar dacă s-a aplicat anterior un tratament greşit. Încerc să le explic părinţilor că nu-i jignesc când pun un diagnos tic de astm bronşic, nu e nimic ruşinos, că nu e vina familiei. E important adevărul şi explicând exact ce manevre medicale ur mează, chiar copiii sunt mai receptivi, mai puţin anxioşi, trec de la plânsul de frică, neîntrerupt, la o atitudine mai calmă, normal că e o situaţie neplăcută, dar e mai uşor de colaborat. Le explicăm că nu le facem nicio surpriză neplăcută, că ne pot spune când trecem de un nivel acceptabil şi ne oprim, că le spunem dinainte tot ce se va întâmpla. Răbdarea e foarte importantă şi dă rezultate.
53WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE
Interacțiunea cu pacientul pediatric este total diferită față de cea cu adultul și atunci medicul pediatru trebuie să posede ap titudini deosebite pentru ca interacțiunea să e una plăcută și e cientă din punct de vedere medical. Nu am un decalog, dar pot să enumăr câteva sfaturi. În primul rând, medicul pedia tru trebuie să e înzestrat cu multă răbdare; consultația pedi atrică nu se poate derula cu viteza celei din medicina adultului.
Aşadar, atmosfera, tehnicile s-au schimbat mult şi în Pediatrie. Am venit cu multe noutăţi din Statele Unite. Acolo am văzut pro fesorii universitari, şe de secţie sau de clinică în secţia de Pediatrie purtând nu halatul alb, ci cămaşă şi cravată cu Donald Răţoiul sau Mickey Mouse. Păreau, chiar erau în mintea copiilor, dar desigur, halatul alb sau cel steril era îmbrăcat în blocul operator, la terapia intensivă, în secţia de nou-născuţi. Însă, copiii intrau bucuroşi în cabinet, deja ştiau cum e acolo, că nu se întâmplă nimic dureros. Atunci, în anii ’90 am învăţat multe şi am aplicat multe. Am pre luat modelul şi câteva mici trucuri, de exemplu, nu facem niciun fel de manopere dureroase în salonul copilului, acesta rămâne o zonă de siguranţă. Sigur că acum aproape nu mai avem manevre dureroase, folosim distragerea atenţiei, anestezice, facem recoltare la cei mărişori cu ochelari 3D. Din păcate, în unele locuri, chiar şi acum e la fel, cu atmosferă ce aminteşte de faptul că la doctor trebuie să doară. Nici vorbă de aşa ceva! Cel puţin la noi, în Clinica Pediatrie III, se recoltează probele pentru analize cu cremă anes tezică, cu ochelarii 3D sau cu albinuţa care vibrează şi are aripile ţinute anterior la congelator, astfel încât senzaţia de rece combina tă cu vibraţiile albinuţei fac dintr-o experienţă altădată dureroasă, una mult mai uşor de acceptat. Recent am observat la un sugar, care a reacţionat mult mai bine la albinuţă decât la crema aneste zică. Poate că de asta spun mamele pe reţelele de socializare: „Nu am crezut că recoltarea poate un eveniment aproape plăcut!” Mai vin studenţii către disciplinele pediatrice în aceste condiţii? Da, tocmai am încheiat recent examenul de specialitate şi am acor dat titlul de medic specialist pediatru unor candidaţi. Da, avem rezidenţi în specialitatea Pediatrie, dar, precum în alte domenii, trebuie să-ţi placă. Iar dacă alegi cariera universitară, trebuie să-ţi placă şi munca cu studenţii. Studenţii internaționali care studiază Medicina în limba engleză la UMF „Iuliu Hațieganu” m-au ales de trei ori „Decanul de su et”, un titlu acordat de ecare serie de absolvenți celui mai îndrăgit cadru didactic. Eu le spun tuturor studenţilor în momentul absolvirii că Pediatria cere multă răbda re şi iubire, este poate mai di cilă comparativ cu unele specialități, dar vorba unui clasic: „dacă drumul pe care-l veţi parcurge în viaţă de azi înainte este prea uşor, înseamnă că este un drum greşit”. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca Șef Clinica Pediatrie III Medic primar Pediatrie Medic primar Pneumologie pediatrică Competență Explorări funcționale respiratorii speciale Atestat Alergologie și Imunologie pediatrică UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca Facultatea de Medicină Director Departament Studenți Internaționali Șef Disciplina Pediatrie III
Din specializările dumneavoastră pediatrice să înţelegem că cele respiratorii sunt cele mai dese afecţiuni la copii? În mod clar, afecțiunile respiratorii domină patologia pediatri că, e că ne referim la cele mai frecvente boli acute ale copilului – infecțiile respiratorii –, e că ne referim la bolile cronice ale copilăriei, și aici locul 1 este ocupat de astmul bronșic. În ultima perioadă mă ocup și mă confrunt frecvent cu patologia alergică a copilului, patologie a ată în evidentă creștere din punct de vedere epidemiologic, creștere care este una reală – în mod clar sunt mai multe cazuri – dar și una bazată pe cunoașterea și explorarea mai amănunțită a acestei patologii; cu alte cuvinte, în prezent descope rim mai multe cazuri și prin faptul că suspectăm și explorăm mai des această ipoteză diagnostică: boala alergică. Ştim că ecare pacient are propriile manifestări în ca drul aceleiaşi patologii şi, totuşi, există câteva erori pe care le comit părinţii. De ce ar trebui să ţină cont cei ce au în grija lor copii? Aveţi un Decalog în acest sens?
Țigănaș, decan Facultatea de Arhitectură și Urbanism
EVENIMENTȘerban
54 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO
Arhitectul – artist, inovator sau executant? “Acesta trebuie să e arhitect, nu altceva și nici mai puțin decât arhitect, un fragment sau un procent de arhitect. Arhitectul este de nit ca generalist, integrator, coordona tor, garant, cercetător, apărător deopotrivă al intereselor publice și private. Nu e cu sau, e cu și. Deși nu avem un jurământ precum cel al medicilor, la intrarea în profesie, avem un cod deontologic al profesiei de arhitect care tre buie respectat. Dacă ar să descriu altfel rolul arhitectu lui, aș spune că el trebuie să e un partener al clientului său, împreună cu care, pe baza viziunii, cunoștințelor și inspirației pe care le are, să propună proiecte oportune, sustenabile, care să contribuie la fericirea celor care le vor utiliza construcțiile. Vorbim despre o mare complexitate și diversitate de situații, de la dorințe personale, la nevoi ale unor instituții și până la afaceri pro tabile. Toate ar trebui să conducă la arhitectură de calitate și din când în când, cât mai des, la arhitectură foarte bună și excepțională. Densitatea de reușite depinde foarte mult și de clienții arhitecților, de modul în care înțeleg ei ce înseamnă arhi tectură de calitate, de modul în care își aleg arhitecții cu care să lucreze, de dispoziția de a onora munca și rolul lor corect față de eforturi și valoarea obținută”. Se închid multe centre de artă în oraș. Un mare centru nanțat public la Cluj? “Eu văd altfel lucrurile. Cultura independentă este și tre buie să e dinamică și oportunistă, în sensul bun. Situațiile temporare, intermediare, precum cele menționate, cu clă diri dedicate artelor și evenimentelor culturale nu trebuie să se permanentizeze. Se știa de la început, în toate aceste cazuri, că totul e temporar, până când proprietățile vor in tra într-un alt ciclu investițional. Așa e peste tot. Artiștii trebuie să colonizeze alte spații, că nu s-au terminat fabri cile și centrele de tot felul din Cluj! Încremenirea în proiect nu e soluția pe care trebuie să ne-o dorim. Nu cred ca la Cluj să apară în curând un mare centru de artă nanțat public pentru sectorul privat (independent). În schimb, e nevoie de mai multe focare artistice, de dimensiuni rezo nabile, de galerii, săli de spectacole, cluburi sau altele, vii, dinamice, sustenabile. Nimic mare și unic. Unele au apă rut deja și încep să aibă relevanță, cum ar Cinema Arta, a at în proprietatea și coordonat de Monica Sebestyen, dacă tot vorbim de arhitecți. Mai sunt și altele. Păcat că nu a apărut o sală bună de concerte, să vedem ce va ieși din proiectul Academiei de Muzică. Artele plastice ar trebui să invadeze spații cu destinații diverse, nu doar muzeele și galeriile. Muzica live să colonizeze barurile și restaurante le, iar piesele de teatru, cluburile de mici dimensiuni. Cu
Fuziune între business și artă la Cluj. Networking cu sute de invitați Evenimentul Art in Business, din ciclul X Party & Networking, a prilejuit apropierea reprezentanților a două domenii care, la prima vedere, par antagonice. În consecință, Transilvania Business a solicitat părerile câtorva dintre protagoniștii “marii reconcilieri” de la hub-ul de coworking Xponential. Călin POENARU
Cosmic House, director Hansen Cluj
Hunor cofondatorDebreceni,Galeria
55WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO EVENIMENT
De ce sprijiniți o galerie de artă? “Cultura și arta sunt foarte importante pentru societate. Din acest motiv este neapărat nevoie să susținem și să ținem în mișcare atât centrele culturale și galeriile de artă, cât și activitatea artiștilor tineri și emergenți. În momentul actu al, derulăm mai multe proiecte care contribuie la susținerea artiștilor emergenți, precum și descoperirea de noi talente”.
Cum implicați artiștii în business?
mijloacele de comunicare de acum ar trebui să e ușor de a at ce se întâmplă în lumea culturii din oraș. Mă întreb zilnic unde aș putea să ascult un saxofon, un acordeon, o chitară, pe seară, fără să mă mut cu cortul acolo, împreună cu alți 100.000, pentru mai multe zile”.
Adrian directorIelciu,general Stadt Artiștii să se întâlnească periodic cu oamenii de afaceri? “Este chiar recomandat ca artiștii să întâlnească oamenii de business cât mai des. Ce poate ieși rău din pragmatis mul oamenilor de afaceri și creativitatea artiștilor? Ideile excepționale au nevoie de cineva să le pună în practică. Și viceversa – orice business are nevoie de creativitate”. Aduce un artist valoare adăugată afacerii? “Ce ar marketingul fără artă? Ce ar designul fără fru mos? Având ca obiect de activitate amenajările interioare, suntem direct dependenți de artiștii implicați în acest seg ment și nu concepem business-ul nostru fără aportul lor. De aceea îi încurajăm și îi sprijinim în orice fel cu putință”. Florin Bugnar, fondator XPN De ce aduceți la un loc artiști și businessmeni? “Înțelegem că, la prima vedere, e puțin bulversant pentru antreprenorul sau managerul român. Aparent, companiile nu au nimic de împărtășit cu artiști, uni versitari, reprezentanți ai instituțiilor. Doar aparent și
“Avem o colaborare apropiată cu artiștii, lucrând împreună la conceptul de “sell & rent art”, ceea ce oferă posibilitatea companiilor și instituțiilor să achiziționeze sau să închiri eze opere de artă de la artiștii galeriei noastre. De aseme nea, avem proiecte comune cu artiștii în ceea ce privește fuziunea dintre arta clasică / zică și arta digitală”.
Noul concept de networking își propune să aducă împre ună mediul artistic și cel de afaceri pentru a interfera în căutarea celor mai interesante sinergii. Evenimentul Art in Business, din ciclul X Party & Networking, a prilejuit apropierea reprezentanților a două domenii care, la prima vedere, par antagonice. “Arta este o componentă minunată a condiției uma ne care ne însoțește în momentele cele mai frumoase, excepționale, chiar cotidiene. De cele mai multe ori o că utăm în galerii, muzee și săli de spectacole, dar poate și invers. Putem să m noi căutați de artă acasă, la locul de muncă sau acolo unde ne relaxăm și petrecem timpul liber”, au motivat organizatorii evenimentului.
Printre invitații speciali s-au numărat Ingo Tegge (Centrul Cultural German), Oana Giurgiu (TIFF), Mihai Racu (Uniunea Arhitecților din România), Gabor Tothfalusi (Tektum), Cosmin Morărescu (Ordinul Arhitecților din România), Silvia Sbârciu (Filarmonica de Stat Transilvania), Călin Neamțu (Universitatea Tehnică), Mihaela Cordea (Facultatea de Horticultură), Claudiu Turcuș (Facultatea de Teatru și Film), Denisa Curte (Liceul de Arte Vizuale), Nicolae Maniu (pictor), Vlad Mureșan (designer de interior), Ioan Isaiu (actor).
dacă privim dinamica simplă a activităților. Dacă în cepem să aprofundăm, ne dăm seama că toți suntem interconectați și depindem unii de alții. Diferențele apar doar în ce privește conectarea directă (exemplu: client și furnizor) sau o conectare pe un lanț mai lung (firmele au nevoie de angajați, salariații au nevoie de spitale ca să fie sănătoși, de infrastructura pe care să ajungă la locul de muncă, de spații frumoase în care să își desfășoare activitatea și să fie creativi). Aici intervin artiștii. Deci observăm că toate aceste entități sunt importante unele pentru altele, iar noi încercăm să construim un context în care reprezentanții tuturor organizațiilor să se întâl nească, să comunice, să își înțeleagă contextul și să con lucreze mai eficient”. Ce acțiuni plănuiți pentru promovarea artei? “Fiecare eveniment pe care îl organizam are în target atragerea artiștilor, iar prin participarea lor, promovarea artei, împărtășirea cu ceilalți participanți a posibilităților și includerea artei în activitatea noastră zilnică. Această integrare, acest mix al artei în toate domeniile și la toate nivelurile reprezintă succesul artei. Arta trebuie să facă parte din viața noastră de zi cu zi; doar atunci putem vor bi despre succesul artei și, deopotrivă, succesul nostru. Gândiți-vă la multele clădiri pe care le vedem cu toții și la care partea artistică lipsește… sunt doar niște betoane mohorâte”.
Un eveniment cu sute de invitați Art in Business este un eveniment din seria XPN care a adunat, la hub-ul de coworking Xponential Transylvania, din Cluj-Napoca, sute de reprezentanţi din mediul de bu siness (manageri, antreprenori), juridic (avocaţi, notari, executori judecătorești), diplomatic și academic, medici, arhitecți, artiști, atât din România, cât și din străinătate.
56 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROEVENIMENT
Din mediul de afaceri au fost prezenți investitori din Transilvania, precum Ștefan Gadola (EnergoBit), Dan Pitic (Ax Perpetuum, Scala), Ioan Așchilean (ACI), Emanoil Viciu (Iris Design), Doru Boloș (Zeolites), Oliviu Matei (Holisun), Mihaela Miron (Impress), Marius Bota (Basis) sau Adrian Coroian (Liga Întreprinzătorului Hub-ulRomân).de pe Bd. 21 Decembrie și terasa acestuia s-au do vedit neîncăpătoare pentru a uxul de invitați, iar la subsol au fost organizate o expoziție de artă și una de gastronomie.
Este un proces continuu care nu începe sau se termină cu o tăiere de panglică. Se schimbă mereu materialele, ide ile, vremurile, set-up-ul necesar. Încercăm să punem pe picioare un spațiu cât mai bine dotat, utilat și gândit pen tru tot felul de activități creative, culturale sau sociale, dar și să facem o conexiune cu productivitatea, activitatea de producție. Să nu rămână totul doar la nivel de studio, de artist conceptual. Orice idee să o trecem de la stadiul de simplă discuție la proiect, bugetare, prototipare, produs nal. La aceeași masă pot lucra la proiect multiple discipline și entități, cu resurse puține, dar bine calibrate și adaptate, să rezolve sarcini cât mai di cile și mai complexe”. Cum să faci lucruri mari cu bugete mici MushuROI a găzduit, alături de o trecere în revistă a no ului hub, și o prezentare a nanțărilor europene speci ce (disponibile pentru perioada 2021-2027), susținută de reprezentanți ai Ministerului Culturii. Ciprian Comșulea, manager al agenției de consultanță Transylvania Evolution, le-a dezvăluit invitaților mecanis mele prin care hub-ul poate să devină sustenabil. “Trebuie să reveniți în acest mușuroi ca furnică lucrătoare, deoare ce este nevoie de oameni inovativi. Să accesăm banii eu ropeni - mulți dintre ei folosiți anapoda în țara asta - care vin pentru cultură, artă, inovație pentru a produce impact pe termen lung. Noul Bauhaus european este exact ceea ce ne dorim: mai mulți bani pentru aceste domenii, însă întrun cadru mai minimalist, mai atent la resurse, sustenabil. Planeta se distruge, impactul negativ climatic este tot mai mare, iar prin artă, cultură trebuie să avem grijă
Renner, Clujana, MushuROI. De la fabrică de bocanci, la hub creativ În una dintre halele odinioară ponosite ale fabricii de încălțăminte Renner / Clujana, antreprenorii Sani Stranszky (Numa Design) și Adrian Dragoș (Pitas, Da Pino) ridică un centru de industrii creative care se vrea viitorul hub-fanion al României.
Călin POENARU
Sani Stranszky, coordonatorul hub-ului, a explicat cum s-a născut proiectul. “Am pornit inițiativa MushuROI de la o problemă care trebuia rezolvată: cea a spațiului în care creativul trăiește, comunică, interacționează în societate. Dacă activitatea ta este creativă, nu poate închisă în programe de lucru 08:00-16:00, ci e un proce sor care funcționează permanent, în diferite proiecte. În consecință, ai nevoie de un spațiu adaptat, diferit față de unul corporate, industrial sau comercial, dar luând câte ceva din ecare. Prin creativitate, design, imagine, comu nicare, industriile creative sunt adunate, astfel, la un loc.
57WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO INEDIT
Cu toate că lansarea o cială a hub-ului MushuROI este programată abia în toamnă, între timp diriguitorii așezământului atrag fonduri private și se pregătesc de cele europene. Drept pentru care au invitat oameni de calibru ai Clujului, chiar ai României, să li se alăture: investitori, manageri de companii, experți în fonduri europene, uni versitari. “Suntem acum în faza în care, asemeni unei co lonii de furnici, continuăm să nalizăm și să adunăm re surse, să detaliem cât mai “pe măsură” spațiile, uxurile și funcțiunile. Pe de altă parte, ne a ăm în proces de conso lidare și de creștere a coloniei prin activitățile desfășurate și prin extinderea comunității implicate în acest proiect”, rezumă inițiatorii hub-ului. Raluca Ciornea, artist foto și video, este unul dintre pri mii rezidenți. Și nu unul obișnuit, ci unul care concepe coperțile pentru reviste celebre precum Harper’s Bazaar sau Alist Magazine. “Nu doar că noi, cei care activăm în acest domeniu la Cluj, suntem solicitați în capitală; acum chiar Bucureștiul vine aici ca să realizăm împreună aceste producții. Mi-a plăcut de prima dată această locație pentru că am multă lumină naturală, foarte importantă pentru mine. Prin acest hub noi, cei de aici, ne-am propus să acce săm fonduri europene. Industria foto-video este o piață în creștere, una foarte bună”, ne mărturisește tânăra artistă.
Proiectele creative, gândite în termeni de business
de generațiile viitoare. Ele vor cele care se vor bate cu sustenabilitatea și cu clima: să reziste cu resurse limita te, să aibă grijă la energie, la apă - a ată într-o criză tot mai acută. În acest cadru se vor aduna oameni faini, pe proiecte faine, cu impact european. Noi încercăm să le dăm artiștilor un activ, un asset, un loc plăcut în care să se simtă bine și în care să sinergizeze cu alte specialități. Veți vedea aici zone de artă, cultură, muzică, evenimente, gastronomie – cu observația că trebuie să mâncăm puțin și bun ca să m sustenabili. Este foarte important ca eca re dintre noi să împingă spre sustenabilitate proiectul său. Trebuie să învățăm ce înseamnă eligibilitate în proiectele europene și cum să folosim acești bănuți. Clujul generează diverse energii culturale prin festivaluri, evenimente și mai ales oamenii din spatele lor, dar să fa cem în așa fel încât ei să se întâlnească. Eu aș vedea un hub cultural într-o pădure, o pajiște unde să zburdăm pe iarbă; totuși, în ultimii ani arta a intrat în fostele zone industria le pentru că ele dispun de spații mari. Asta s-a întâmplat la Berlin, Praga, unde arta a făcut sinergie cu industrialul vechi. Acest industrial a ajutat arta, la costuri mai mici, ind până la urmă o problemă de bani. Arta și cultura se a ă însă într-o tranziție în Europa: va pleca și din industrial pe pajiști sau în campusuri. Ne interesează să vină la MushuROI oamenii pasionați, care știu ce trebuie făcut cu timpul, dar și cu banii investiți. Să știm care este valoarea ecărui dulap de aici, care poate folosit și ca element izolant, să lucrăm sustenabil”. În căutarea unei locații în Zona Metropolitană
Vor să se finanțeze direct de la Bruxelles Finanțările publice, mai ales cele europene, reprezintă o țintă a hub-ului de la Clujana. Trimișii Ministerului Culturii au detaliat sursele de nanțare de la UE. Sorin Enuș a vorbit despre programul “Europa creativă” – sub programul cultură, sprijin pentru sectoarele culturale și recreative, Oana Băluțescu, despre programul “Cetățeni, egalitate și valori” – suport pentru organizațiile societății
58 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROINEDIT
Arhitectul Eugen Pănescu a făcut o sinteză a inițiativelor de coagulare a artelor din oraș. “Un hub poate să e aici sau oriunde, chiar la mine acasă. Proiectul Fabrica de Pensule a pornit tocmai din faptul că artiștii nu își per miteau chiriile umilitoare din Cluj, era o formă de spri jin real al acestora. Artiștii de aici au pornit, încă de pe vremea administrației Funar, de la ideea că nu trebuie să aibă mari așteptări de la alții și să facă față cum pot, în lipsa unui sprijin real al autorităților sau al mediului de afaceri. Clujul este un oraș care a avut șansa să se descurce singur. MushuROI este același lucru, doar că, și asta prin excepție, bene ciază și de deschidere din partea guvernu lui și a autorităților centrale. Concluzia e că nu trebuie să așteptăm să ne deschidă altcineva poarta”. Adrian Dragoș, cofondator al noului hub, a dezvăluit urmă toarea fază a proiectului. “Pentru MushuROI sunt impor tante toate aceste furnici care îl alcătuiesc, dar și companii le care îl susțin nanciar: UniCredit, Vodafone, Kronospan, Transgaz. Sper ca toți cei care cred în creativitate și în industriile creative să ajute sau să se pună la dispoziție, să vină la noi “acasă”. Am convingerea că, într-un interval de timp scurt, vom facem următorul pas către o nouă locație, indiferent care va ea, lângă Cluj-Napoca sau în Zona Metropolitană, unde dorim să construim un așezământ în acest sens. Locul îl vom identi ca alături de specialiști. Acolo vom pune bazele unei așezări unde artiștii și oamenii interesați să se formeze, să se profesionalizeze”.
vare, creativitate, sustenabilitate, care sunt complemen tare. La Cluj se întâmplă lucruri remarcabile care merită evidențiate. Sunt foarte multe lucruri care trebuie nanțate acum de către Guvern - infrastructura, educația, sănătatea, plus toate crizele pe care trebuie să le gestionăm și care, din păcate, nu se vor termina prea curând. Dorim să promovăm aceste inițiative prin parteneriate pe care noi le încurajăm și le susținem între entități private, ONG-uri, universități și administrația locală. Mereu le spun și colegilor din Guvern că trebuie să luăm exempul Clujului în multe domenii. La MushuROI este un mediu foarte prietenos, primitor. Vă în demn să ți foarte proactivi în toate proiectele pe care le aveți la dispoziție. Noi suntem porniți pe tot ce înseamnă accesarea de bani europeni. Facem tot posibilul să simpli căm proceduri, să m mai e cienți, deși nu reușim întot deauna, dar cu răbdare și responsabilitate vom face față”. Noul hub este amplasat în Piața 1 Mai, într-un spațiu de patrimoniu industrial. Transformarea sa a dus la apariția de multiple zone și ateliere multifuncționale, spații de creație, studiouri de muzică. MushuROI conține zone de evenimente, studiouri creative de design, spații de lucru ca niște ateliere care pot adaptate. Hub-ul găzduiește un atelier de tâmplărie, o bucătărie de teste, zone de educație bazate pe Zero Waste Creative (ZWC), zone pop-up, spații pentru industria textilă, urbanism și mobilitate. Primii rezidenți în hub-ul de la Clujana sunt Sani Stranszky –design, Mihai Babii, Paul Kovacs – producție muzicală, Raluca Ciornea, Andrei Nemeș – foto, video, Rareș Drăgan – arhitectură, Marco Genna – gastronomie, Ciprian Sipos – ZWC, Cora Kovacs – artist vizual.
civile, iar Roxana Proca, despre “Noul Bauhaus european” – cu referire la inovație și sustenabilitate. “Există fonduri UE mai puțin cunoscute în România, cele co munitare, gestionate direct de la Bruxelles, de către Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură. În minis terul nostru există Unitatea de Management al Proiectului. Pentru “Europa creativă”, apelurile de proiecte se gestionează de la nivel european, nu național, și pot accesate de către organizații, nu de către persoane zice, din cele 39 de țări participante la program. Noi acordăm consultanță gratuită celor interesați, îi ajutăm să își găsească parteneri în alte țări, promovăm proiectele selectate”, a spus Enuș. Fostul negociator-șef al României cu UE, Vasile Pușcaș, mem bru al Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania, a venit cu propuneri inedite. “Pe când negociam capitolul de cultură al tratatului, m-a enervat foarte tare Bruxelles-ul. Cultura era văzută atunci în UE doar în termeni de piață. Am întrebat unde e creativitatea la capitolul cultură, unde e inovarea la capitolul știință. Am fost foarte supărat când s-au formulat bugetele europene - și trebuie să m foarte atenți la asta - când au vrut să diminueze programul Erasmus. Am făcut lobby la Bruxelles să nu mergem nu numai pe dezvol tare, ci pe o UE guvernată de generația Erasmus. Mă bucur că acum există un dialog între ofertanții banilor europeni și potențialii bene ciari. Dacă va exista o cerere mai puter nică din partea culturii, va crește și nanțarea europeană. Programele vor avea șanse în România dacă administrația centrală, agențiile de dezvoltare regională nu vor birocra te, ci partenere în proiect. Nu în ultimul rând, am o mare dorință să văd că se dezvoltă jurnalismul cultural. Spiritul european va dat de cultură, dar și de media. Să creăm un program de schimburi, de vizite ale jurnaliștilor care să nu ia numai date de pe internet, ci să meargă să perceapă, la fața locului, spiritul european acolo unde se manifestă, în zone ca Trieste, Lyon, Munchen”.
“Le zic mereu să ia exemplul Clujului” Guvernul României a fost reprezentat de către șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean. “MushuROI este o inițiativă incredibilă, tot ceea ce s-a realizat aici trebuie promovat. Discutăm despre conceptele europene de ino
59WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO INEDIT
România - hub regional în ceea ce implementarea 2030 Borbély László este șeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă în cadrul Guvernului structură creată 2017, la 2 ani de la adoptarea, la New York, a Agendei 2030 pentru durabilă. interviul de mai jos, am discutat cu Borbély László despre conceptul de durabilă România. SURDU
în
României,
dezvoltare
Pe 28 iunie ați prezentat raportul Departamentului pen tru Dezvoltare Durabilă în cadrul Sub-comisiei parla mentare pentru dezvoltare durabilă, în care le-ați transmis parlamentarilor care este stadiul implementării Agendei 2030 în România. Vă rog să ne spuneți și nouă, pe scurt, care e stadiul implementării Agendei 2030? România este recunoscută ca hub regional în ceea ce privește implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabi lă. Am fost printre primele țări care a revizuit Strategia națională pentru dezvoltare durabilă și a adaptat-o la noul cadru internațional prin includerea perspectivei celor 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă. După adoptarea acesteia în 2018 am demarat realiza rea cadrului instituțional. Avem în momentul de față un cadru instituțional coerent și funcțional: Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, Consiliul Consultativ, Nuclee de dezvoltare durabilă în toate instituțiile publice centrale, un parteneriat puternic cu so cietatea civilă și mediul de business prin Coaliția pentru România Sustenabilă (125 de organizații cu peste 70.000 de angajați în echipele lor). Mai mult, avem o listă de 100 de indicatori naționali de dezvoltare durabilă pe care am sta bilit-o prin colaborare cu Institutul Național de Statistică, ministerele și alte instituții care furnizează date. Dar cel mai important este că sistemul de monitorizare al indicato rilor este funcțional și vom putea urmări evoluția datelor în următorii ani astfel încât să luăm cele mai bune și e ciente decizii bazate pe cifre reale.
În
în
dezvoltare
60 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROINTERVIU
Agendei
privește
Ion
Cum ați caracteriza în general perioada acestor 7 ani care s-au scurs de la adoptarea, la New York, a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (DD)? Mă refer în pri mul rând la manifestarea atitudinii, dorinței și implicării autorităților din România în implementarea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă. Așa cum am spus și la întrebarea anterioară, în România am avansat destul de mult. Am avut ocazia încă de la înce put să discut cu mii de oameni despre Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă cu ocazia evenimentelor pe care le-am organizat în mai multe regiuni din țară. După ecare întâl nire am văzut că există dorință la toate nivelurile de decizie și la toate segmentele societății pentru a avea un viitor sus tenabil, cel puțin la nivel de principiu. Dezvoltarea durabilă este însă un domeniu complex și este nevoie perseverență și mult efort pentru a pune lucrurile pe traiectoria pe care ne dorim. Avem nevoie de o schimbare de mentalitate pe care
o putem obține doar pe termen mediu și lung cu alocare de resurse și cu aplecare mai ales către educație.
Pentru ce domenii/ ministere a fost cel mai di cil să e identi cate acțiunile potrivite pentru a atinge rezultate estimate bune și de ce? Fiecare domeniu are speci cul său, iar prin perspectiva dezvoltării durabile trebuie acordată o atenție și mai ridica tă întrucât toate aspectele sunt interconectate. Într-adevăr unele ministere pot mai operative decât altele, dar în urma experienței pe care am avut-o în ultimii ani pot să vă spun că Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă își poate îndepli ni rolul de catalizator și să deblocheze situația acolo unde e cazul. Legat de această întrebare este important de menționat că nu identi căm singuri acțiunile potrivite, ci cu ajutorul ministerelor. Astfel, este foarte importantă rețeaua de nuclee de dezvoltare durabilă, parte a cadrului instituțional de im plementare a Strategiei, formată din reprezentanți la nivelul tuturor ministerelor. Marea majoritate vor și primii experți în dezvoltare durabilă, așa că avem toate motivele să credem că vom avea o colaborarea foarte bună în continuare.
Ați mai spus că și susținerea politică este „mai mult de cât necesară în demersul nostru”. Cât de deschiși îi vedeți pe politicienii din România în îndeplinirea obiectivelor de DD? Există domenii în care aceștia sunt mai reticenți, indiferenți sau în care încearcă să tragă de timp? În primul rând, Parlamentul României a fost primul din cele 170 ale Uniunii Interparlamentare care a votat în favoarea unei declarații puternice pentru susținerea implementării Agendei 2030 în România. Mai mult, votul a fost favorabil în unanimitate. Eu am și în ințat la nivelul Comisiei de Politică Externă a Camerei Deputaților o Sub-comisie de dezvoltare durabilă. Avem periodic întâlniri cu parlamentarii în acest cadru și vreau să vă spun că de cele mai multe ori am primit un feedback pozitiv. În septembrie, România va avea primii experți în dezvol tare durabilă, în total 160, ind vorba de o nouă cali ca re. Ce va face și unde va activa această primă promoție? Toți experții din această primă promoție sunt angajați în instituții ale administrației publice centrale. Deci cel mai probabil vor activa în continuare la același loc de muncă. Noi nu ne-am dorit să creăm noi funcții în administrația publi că, ci să le oferim celor care activează perspectiva dezvoltării durabile astfel încât în activitatea zilnică pe care o desfășoară să integreze aceste principii. Până în 2026 ne propunem să formăm 2.000 astfel de experți, marea majoritate la nivelul administrației publice locale. Cu asemenea promotori ai dez voltării durabile la toate nivelurile de decizie sunt convins că vom reuși să facem un pas decisiv în direcția schimbării de mentalitate despre care vorbeam.
Până în anul 2018, 102 state au prezentat raportări vo luntare în fața Forumului Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă (HLPF), printre care și România. Până în 2030, România își propune să mai prezinte cel puțin două raportări. Când vor celelalte două raportări și ce așteptări aveți sau cum credeți că vor arăta acestea? Pot să vă spun despre următoarea raportare care ne dorim să aibă loc chiar anul viitor. Am fost și anul acesta la HLPF și am participat la prezentări de rapoarte de țară care m-au inspirat. Așa cum vă spuneam, pe zona de indicatori ne-am pregătit foarte bine și cred că vom putea prezenta date ac tualizate și relevante. Dar prezentarea raportului este doar ultima parte a unui proces care are o valoare în sine. În cu rând vom începe să demarăm etapele necesare și ecare este importantă întrucât vom încerca să implicăm cât mai mulți reprezentanți ai tuturor segmentelor sociale. Prezentarea raportului voluntar de țară este și o oportunitate de a ară ta din nou că România a luat în serios angajamentul privind Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și că suntem unul din statele care a progresat cel mai mult în implementarea acesteia. Nu întâmplător, în 2021 am primit premiul cel mare oferit de Organizația Națiunilor Unite pentru e cientizarea administrației publice și inovare în ceea ce privește imple mentarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă.
61WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO INTERVIU
Cât de cunoscut e acest concept în societate și cum vedeți deschiderea oamenilor de a ține cont de principiile dez voltării durabile? Cât de mult li s-a explicat acest concept în acești ani? Este foarte important să reușim să formăm o masă critică de oameni care să promoveze principiile dezvoltării durabile și să acționeze pentru punerea lor în practică în viața de zi cu zi. Momentan datele pe care le avem arată că dezvoltarea dura bilă este un concept mai degrabă abstract la nivelul populației generale. De aceea, avem foarte multe proiecte de popula rizare. Aș vrea să vă dau exemplul proiectului „Educație la înălțime” în cadrul căruia elevii pot urmări live pe Youtube lecții despre obiectivele de dezvoltare durabilă lmate cu drona în diferite zone spectaculoase, predate de profesori extraordinari într-un mod interactiv. Cred că impactul este foarte mare și zeci de mii de elevi au auzit cel puțin despre acest proiect. Exemplele pot continua: avem benzi desenate pe care le-am trimis la școli, am susținut realizarea unei piese de teatru în licee și în ecare an grupuri de copii construiesc canotci sub îndrumarea unui marangoz. În una din postările Dvs. ați menționat că una dintre cele mai mari provocări ale Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a fost încă de la început relația cu societatea civilă. De ce? Societatea civilă este un element cheie în tranziția către dez voltare durabilă, așa că trebuie să implicăm cât mai mute organizații. În capitolul 3 al Strategiei de dezvoltare durabilă se vorbește despre în ințarea unei Coaliții a societății civile pentru dezvoltare durabilă. După cum vă spuneam, am spri jinit formarea acesteia și astăzi avem o rețea puternică în care sunt reprezentate 125 de organizații ale mediului de business și non-guvernamental. De asemenea, marea majoritate a pro iectelor de promovare a dezvoltării durabile pe care le organi zăm sunt în parteneriate cu organizații non-pro t. Vreau să vă spun că pentru a stimula implicarea organizăm în ecare an și o competiție: Gala Dezvoltării Durabile la care se pot înscrie ONG-uri, companii, școli, universități și instituții de cercetare sau instituții publice.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă coordo nează implementarea Strategiei naționale pentru DD. Recent, a fost adoptat și planul de acțiuni privind facili tarea implementării acestui document. Ați putea vă rog să descrieți cum a derulat procesul de realizare a planu lui: care au fost cele mai mari provocări în realizarea lui? În primul rând vreau să punctez faptul că am reușit să atragem fonduri europene din Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 pentru realizarea Planului de acțiune. Am încercat să implicăm cât mai mulți reprezentanți ai tuturor segmentelor sociale, motiv pentru care am organizat o serie de întâlniri unde au participat reprezentanți din ministere, societatea civilă, universități, cercetare, sindicate etc. De asemenea, un aport foarte im portant l-a avut Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă în care activează 34 de profesioniști cu rezultate academice remarcabile în domeniile lor. Am ajuns astfel, după o serie de consultări, la un document suplu, coerent și foarte bine structurat care are potențialul de a un adevărat facilitator pentru implementarea Strategiei.
Proiecția 2022-2024 privind noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile este 600 de MW din eolian și 900 din solar, potrivit datelor Transelectrica, care țin cont de programele de casări/ reabilitări/ grupuri noi din planul de perspectivă al RET. Potrivit acestor date, nici în zona hidro nu sunt anunțate, momentan, investiții majore în această direcție. De altfel, Hidroelectrica a anunțat în acest an doar modernizări. Așa sunt, de exemplu, cele mai recente contracte semnate pentru ”modernizarea instalațiilor electrice aferente echipamentelor hidromecanice și instalație de acționare hidraulică aferentă Barajului deversor Gogoșu”, respectiv lucrările de modernizare a stațiilor de 110 kV, 20 kV și 0,4 kV Bloc Tehnic CHE Tismana Subteran. Valoarea acestor con tracte se cifrează la circa 35 de milioane de lei. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie verde din România și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național, ind o companie vitală pentru un sector strategic, cu implicații în siguranta națională. Compania exploatează un număr de 209 centrale, având o putere instalată totală de 6.482 MW. Acestora li se adaugă parcul eolian de la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.
Planul Național de Redresare și Reziliență a reprezentat în acest an o gură de oxigen pentru stimularea investițiilor în producția de energie electrică din surse regenerabile. Un număr de 668 de proiecte au fost depuse pe platforma pusă la dispoziție de Ministerul Energiei pentru nanțare prin PNRR, în vederea instalării de panouri fotovoltaice și centrale eoliene. Cele 668 de proiecte depuse prin platformă vor aduce în plus în România peste 3.500 MW capacitate instalată de energie verde, atât solară, prin panouri fotovoltaice, cât și eoliană. Companiile interesate de creșterea e cienței energetice au avut la dispoziție posibilitatea de a depune proiecte de investiții pentru montarea de panouri fotovoltaice de cel puțin 0,2 MW capacitate instalată, pentru care ar putut so licita până la cel mult 15 milioane de euro.
PNRR stimulează proiectele de energie curată
Măsura de nanțare cu sprijin din PNRR a fost anunțată de Ministerul Energiei în prima parte a acestui an, pentru ca ea să debuteze pe 31 martie. Inițial, măsura prevedea posi bilitatea de depunere timp de 30 de zile, până la 30 aprilie, însă aceasta a fost prelungită de trei ori, odată cu 30 de zile, apoi cu încă două săptămâni, ca în nal să mai e prelun gită cu încă o săptamână, ca răspuns la solicitările mediu lui de business care nu avea timpul necesar să pregătească documentația necesară. „Utilizarea energiei din surse regenerabile are multe bene cii potențiale și viitoare, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, diversi carea surselor de aprovizionare cu ener gie și reducerea dependenței de piețele de combustibili fosili (în special de petrol și gaze, pe piețe precum Rusia). Creșterea surselor de energie regenerabilă poate stimula, de asemenea, ocuparea forței de muncă în UE, prin crearea de locuri de muncă în noile tehnologii „verzi”. Vedem un potențial uriaș în acest sector pentru țara noastră în anii următori, iar măsu rile de sprijin precum cel inclus în Componenta C.6 - Energie este doar un pas către un viitor verde”, a precizat Roxana Mircea, managing partner REI, compania care a depus
mai Potențial uriaș în atragerea de investiții verzi 3.500 MW potențiali din surse regenerabile până în 2026 În anii care urmează, investiții importante în domeniul producerii de energie electrică sunt anunțate în zona de producție din surse regenerabile. Potrivit datelor Transelectrica, capacitățile noi vor aduce în Sistemul Energetic Național alți 1.500 MW până în 2024. Stimulate de nanțările din Planul Național de Redresare și Reziliență, capacitatea instalată s-ar putea dubla.
62 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROENERGIE
România are un potențial uriaș de a atrage investiții în dome niul energiei regenerabile, iar acest lucru se va datora atât po liticii stabilite de Uniunea Europeană ca până în 2050 țările membre să folosească, în cea mai mare parte, energie verde, cât și a situației de la granița cu Ucraina, unde războiul ar putea provoca mari dezechilibre în lanțul de aprovizionare cu Potrivitenergie.datelor Eurostat, energia regenerabilă a reprezentat 22,1% din totalul de energie consumată în anul 2020 , peste așteptările UE, în timp ce ponderea vehiculelor electrice a re prezentat peste 10% din total. Aproximativ un sfert din energia consumată în România (24,5%) provine din surse regenerabile, mai arată datele Eurostat, țara noastră situându-se pe locul 11 din cele 28 state membre, cu mult peste țări precum Polonia (16,1%) sau Ungaria (13,9%), dar și peste Bulgaria, care se situează în urma noastră în clasament, pe locul 12. Suedia (60,1%), Finlanda (43,8%) și Letonia (42,1%) sunt țările din UE cu cea mai mare pondere a energiei regenera bile în total consum, în timp ce Islanda (83,7%) și Norvegia (77,4%) sunt țările din afara spațiului comunitar cu cea mai mare pondere a consumului energiei regenerabile la nivel european.
O altă variantă de nanțare sunt investițiile private. Un număr de peste 100 companii mici și mijlocii și-au redus facturile la energie cu până la 30%, alegând să-și asigure energia necesară activității cu ajutorul soluțiilor fotovoltaice oferite de E.ON. Sistemele fotovoltaice au puteri instalate între 17 și 258 kWp, în cadrul proiectelor E.ON ind montate 35.722 de panouri. Împreună, acestea generează 13.860 MWh pe an și contri buie la reducerea emisiilor anuale de CO2 cu 3.000 de tone. E.ON propune soluții la cheie, proiectate să corespundă nevo ilor și pro lului de consum al clienților și sprijină rmele să devină prosumatori pe parcursul întregului proces. Compania asigură evaluarea locului de consum, întocmirea proiectului tehnic, obținerea avizelor necesare, instalarea centralei foto voltaice, precum și realizarea mentenanței sistemului și veri carea instalației electrice, după nalizarea procesului. De exemplu, un sistem fotovoltaic cu putere instalată de 100 kWp produce minimum 110 MWh/an, ceea ce poate însemna o economie anuală la factura de energie de circa 110.000 lei. Amortizarea se face într-un termen scurt pentru o investiție în domeniul energetic, respectiv în aproximativ 4 ani. Compania oferă partenerilor posibilitatea ca investiția să e achitată în rate lunare pe o perioadă de până la 7 ani.
mult de 15% din totalul celor peste 650 de proiecte pentru instalarea de panouri fotovoltaice. Componenta C.6 Energie din PNRR a fost una dintre cele mai așteptate măsuri de sprijin pentru investiții în creșterea e cienței energetice și reducerea consumului pentru compa niile cu activitate în România, cu un buget total alocat de cir ca 600 milioane euro, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pentru instalarea de panouri fotovoltaice, companiile au pu tut solicita sprijin nerambursabil în valoare de 750.000 EUR/ MW – pentru capacități instalate între 0,2 MW (exclusiv) și 1 MW (inclusiv), respectiv 425.000 EUR/MW – pentru capacități instalate mai mari de 1 MW. Pentru centrale eoliene, companiile interesate au putut so licita sprijin nerambursabil de 1,3 mil. EUR/MW - pentru capacități instalate între 0,2 MW (exclusiv) și 1 MW (inclu siv), respectiv 650.000 EUR/MW - pentru capacități instalate mai mari de 1 MW. Ajutorul maxim care s-a putut acorda pentru un proiect de investiţii nu putea depăşi 15 milioane euro pe întreprindere, pe proiect de investiții. Ministerul a lansat deja în consultare, pe 22 iunie, Schema de ajutor de stat și Ghidul Speci c aferente Măsurii de investiții I5 – Asigurarea e cienței energetice în sectorul industrial, cu o alocare de 62 milioane euro, pentru care deja se poartă discuții avansate cu potențialii bene ciari. „Mediul de afaceri asteaptă cu interes și alte axe de nanțare, respectiv proiectele din Fondul de Modernizare pentru energie regenerabilă adresate agriculturii, dar si al tor domenii. Interesul rămâne foarte ridicat pentru soluțiile verzi, ca o alternativă la gazele și petrolul rusești, mai ales că avem aproape un con ict care se poate anunța de durată, iar sancțiunile impuse Rusiei pot crea dezechilibre majore în aprovizionarea cu energie. România are nevoie ca de aer de aceste nanțări adresate investițiilor în energie”, a conchis Roxana Mircea.
63WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ENERGIE
Investiții private în energie regenerabilă
Eurostat: „Vedem un potențial uriaș”
Lumea energiei s-a schimbat. Obiectivele climatice au devenit mai provocatoare decât oricând, iar societăţile, companiile şi noi ca indivizi, am devenit conştienţi de problemele de mediu. În noua lume a energiei, E.ON participă activ la tranziția către o economie mai verde. E responsabilitatea noastră să protejăm mediul și să îi sprijinim pe partenerii noştri în a avea un business mai sustenabil. Într-o piaţă în care prețul energiei este în creştere, partenerii noștri caută să îşi reducă costurile cu energia, să e independenţi energetic şi să aibă un business mai sustenabil. Decarbonizarea, descentralizarea şi digitalizarea sunt acţiuni care vor contribui la o economie mai verde şi vor îmbunătăţi atât business-urile partenerilor noştri, cât şi comunităţile din care fac parte business-urile. Ca răspuns la aceste nevoi, E.ON a dezvoltat un portofoliu de soluţii care să susţină business-urile partenerilor săi pe termen lung. Prin soluţiile implementate, E.ON a redus emisiile de CO2 cu 10.000 de tone şi a generat peste 32.000 de Mwh de energie verde anual.
E.ON Photovoltaic Explorează alternativa solară şi asigură într-un mod sustenabil energia electrică necesară business-ului tău. Ce înseamnă asta? Îţi produci singur electricitatea, reducând astfel costurile cu energia şi emisiile de carbon generate.
Soluții de eficiență energetică pentru un business sustenabil
65WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ENERGIE
E.ON PV Prosumer Peste 100 companii și-au redus facturile la energie cu până la 30%, alegând să-și asigure energia necesară activității cu ajutorul soluțiilor fotovoltaice oferite de E.ON. Optând pentru o centrală fotovoltaică, cu putere instalată de 60 sau 400 de kW vei putea debita în rețea energia produsă și neconsumată, la un preț reglementat. Pentru un sistem bine proiectat, perioada de recuperare a investiției este de la 4 până la 6 ani. Corelat cu o durată de viață de 20-30 de ani reprezintă fără îndoială alegerea potrivită. E.ON Lighting Solution Soluţii e ciente de iluminat, bazate pe corpuri cu tehnologie LED şi sisteme de control inteligent, optimizează costurile cu energia electrică şi cu mentenanţa sistemului de iluminat, crescând în acelaşi timp calitatea luminii şi confortul în mediul de Soluțiilelucru.deiluminat e cient se adresează atât companiilor, cât și primăriilor interesate să reducă costurile cu iluminatul public. 44 de localități și-au redus deja cu până la 60% facturile pentru iluminatul stradal și al clădirilor publice, cu sprijinul E.ON. E.ON ORC Solution Este soluția prin care transformi căldura reziduală în electricitate printr-un sistem ORC. Organic Rankine Cycle este un proces cu ciclu închis, similar procesului convețional de ciclu pe aburi, în cadrul căruia căldura reziduală este utilizată pentru evaporarea unui uid organic. Diminuezi semni cativ costurile cu electricitatea utilizand căldura reziduală pentru a produce electricitate 100% curată și pentru a-ți reduce amprenta de CO2. E.ON Drive Este prima soluție la cheie dedicată posesorilor de mașini electrice, clienți rezidențiali, business sau municipalități. Soluția include pachete de echipamente dar şi servicii care să răspundă nevoilor speci ce pieţei e-mobility. Printre bene cii se numără suportul din partea specialiştilor, montajul și punerea în funcțiune gratuite, mentenanţă pe perioada contractuală, asistență 24/7, sistem de monitorizare și control de la distanță, sistem de facturare ce oferă posibilitatea de amortizare a investiției.
“Digitalizarea rețelei a devenit una dintre prioritățile strategice ale companiei”
Obiectivele principale ale strategiei de nite pentru seg mentul de distribuție au în vedere optimizări pe trei di mensiuni: performanța operațională, calitatea servicii lor și optimizarea costurilor la consumatorul nal. Care sunt acțiunile concrete pe care le-ați întreprins pentru atingerea acestor obiective? În completare, un alt obiectiv principal al strategiei este e ciența energetică. În actualul context al crizei energeti ce, planurile de investiții includ, în mod deosebit, lucrări în RED care au ca bene ciu direct și imediat reducerea CPT. În plus, DEER a accesat fonduri europene prin 5 proiecte (POIM axa 6), care au ca principal scop e ciența energetică și reducerea emisiilor de CO2.
în 20 de ani s-a făcut trecerea la digitaliza rea operațiunilor, în aceasta constă deosebirea majoră. Asemănările, însă, își au rădăcinile în faptul că legile zicii și ale electricității sunt în continuare aceleași, iar, colocvial vorbind, curentul tot pe “sârmă” circulă. Anul trecut a fost nalizată fuziunea prin absorbție a celor trei companii de distribuție a energiei electri ce din cadrul Grupului Electrica, Distribuție Energie Electrică Romania ind astăzi cea mai mare companie de distribuție a energiei electrice din România, iar dvs. ați preluat recent mandatul de director general al noii create companii. Cum v-ați structurat planul de mana gement al DEER SA?
MihaelaENERGIERodicaSuciu, Director General al Distribuție Energie Electrică Romania:
Sunteți o bună cunoscătoare a pieței de energie electri că prin multiplele responsabilități pe care le-ați avut în acest sector. Dacă ar trebui să faceți o comparație între cum arăta sistemul de distribuție a energiei electrice acum 20 de ani și cum arată acum, care sunt asemănă rile și care sunt deosebirile esențiale?
66 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO
Cu o experiență de peste 20 de ani în sistemul energetic, Mihaela Rodica Suciu a preluat, în acest an, funcția de Director General al Distribuție Energie Electrică Romania. În interviul pe care ni l-a acordat, Mihaela Rodica Suciu vorbește despre viitorul companiei, despre investițiile preconizate, despre provocările din domeniu și despre multe alte teme pe care sperăm să le găsiți interesante.
Până în anul 2020, liala de distribuție a grupului Electrica era reprezentantă de cele 3 companii, respectiv, Transilvania Nord, Transilvania Sud și Muntenia Nord. În urma fuziu nii de la 1 ianuarie 2021, a luat naștere Distribuție Energie Electrică Romania (DEER). Noua companie deservește 40,7% din teritoriul României, acoperind 18 județe. În urmă cu peste 20 de ani, la nivelul rețelei electrice de distribuție (RED) au apărut pe piață primele echipamente telecontrolate (separatoare telecontrolate în SF6) și prime le echipamente RMU din posturile de transformare. Cu excepția acestor “noutăți”, toată activitatea rămânea în afa ra telecontrolului și nedigitalizată. În ultimii ani, s-a acordat o importanță deosebită moderni zărilor în RED, modernizări ce presupun echipamente mo derne telecontrolabile, cu mentenanță care tinde spre “0”. Digitalizarea rețelei a devenit una dintre prioritățile strate gice ale companiei. Mai mult, DEER a anticipat importanța digitalizării de pro ces și, în acest moment, sunt în curs de promovare sisteme precum Asset Management System (AMS), Meter Data Management (MDM), Workforce Management (WFM), Outage Management System (OMS) etc., pentru o parte din tre acestea, implementarea realizându-se cu nanțare euro Practic,peană.
Am preluat mandatul de director general al companiei de curând, într-un context extrem de di cil, generat de pan demie, de criza energetică provocată de războiul din veci nătate, de explozia generalizată a prețurilor. Prin urmare, a trebuit să ne adaptăm rapid condițiilor de piață determinate de lipsa de predictibilitate a factorilor STEP, adică, factori sociali, tehnologici, economici și politici. Ca o primă consecință, planul de management pe termen scurt al DEER a necesitat acțiuni imediate de ajustare a unor activități, de reducere a unor cheltuieli. Spre exemplu, am diminuat cheltuielile de regie, utilități, transport, am redus cheltuielile bancare astfel încât să menținem un grad de creditare/îndatorare cât mai mic. De asemenea, am în cercat să realizăm achiziția de energie electrică pentru CPT direct de la producători și am reprioritizat unele lucrări de investiții, prin reașezarea pe noi coordonate a gra celor de lucrări și plăți, de comun acord cu furnizorii și prestatorii de servicii și lucrări. Toate aceste măsuri fac parte, alături de multe altele pe care le-am implementat la nivelul com paniei, dintr-o necesitate de acțiune imediată, generată de contextul economic și geopolitic actual. Atât aceste noi realități, cărora trebuie să ne adaptăm cu toții, cât și am plul proces de fuziune, care este încă în plină desfășurare din punct de vedere al armonizării proceselor și, dacă vreți, al mentalităților, reprezintă pentru mine, personal, foarte mari Ținândprovocări.seamade toți factorii enumerați mai sus, ne adap tăm continuu, dar suntem cu privirea către viitor, pentru a construi împreună programe de dezvoltare sustenabilă pentru anii următori.
Ligia VORO
• Modernizare și extindere Stația de Transformare 110 kV – Tecuci, jud. Galați Cu o valoare a investitiei de 10.118.000 lei, cea mai impor tantă stație din nordul județului Galați, asigură bucla de 110 kV între Stația Smârdan și Stația Focșani Vest, ind
Pentru anul 2021, raportat la valoarea planului nanciar aprobat de 638,9 milioane lei, planul de puneri în funcțiune a fost de 549,2 milioane lei, din care am realizat 99%, adi că 544,9 milioane lei. Principalele bene cii ale acestor investiții au urmărit îmbunătățirea calității serviciului de distribuție și creșterea e cienței operaționale prin moder nizarea, automatizarea instalațiilor, implementarea tehno logiilor moderne precum și creșterea e cienței energetice prin reducerea pierderilor în rețele. Amintim, cu titlu de prezentare, câteva lucrări importante de investiții, realizate în anul precedent:
67WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ENERGIE
• Implementarea smart grid și promovarea contorizării in teligente: DEER funcționează într-un domeniu reglementat; lucrările de contorizare inteligentă parcurg, începând cu 2019, un calendar asumat la ANRE, pe care facem tot posi bilul să îl realizăm, având ca obiectiv realizarea integrală a acestuia până în 2028.
• Digitalizarea proceselor și îmbunătățirea experienței utilizatorilor: implementarea INA este un exemplu con cret în ceea ce privește direcția pe care ne-am propus să o urmăm. Aplicația este de interfață cu utilizatorii în ceea ce privește procesul de racordare; ne a ăm în perioada de postimplementare și, având în vedere schimbările repetate de legislație primară și secundară din domeniul racordării, adaptăm din mers implementarea sistemelor informatice aferente. Valoarea consolidată aprobată a Planului de Investiții (CAPEX) al Grupului Electrica pentru anul 2021 a fost în sumă totală de 712,4 milioane lei, din care 638,9 milioane lei reprezintă planul nanciar anual 2021 al Distribuție Energie Electrică Romania S.A., în ceea ce privește investițiile. Cât a fost atins din acest plan și care sunt investițiile principale realizate?
Mai trebuie menționat că printre obiectivele strategice ale DEER se regăsesc:
• Stația de Transformare 110/20 kV în axul LEA 110 kV Bartolomeu – FS Râșnov, circuit comun cu LEA 110 kV ICA CuGhimbav.ovaloare a investiției de 25.793.980 lei, lucrarea a avut ca scop mărirea capacității de distribuție a energiei electrice din zonă, aflată în permanentă dezvoltare.
Prin PNRR, s-au accesat fonduri pentru 9 proiecte care au ca obiect montarea panourilor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice necesare acoperirii consumului propriu.
Digitalizarea, investițiile în tehnologiile noi, mai e ciente, sau sursele de energie regenerabilă sunt principalele repere ale pieței de energie astăzi, într-un context în care planeta trebuie să-și reducă emisiile de carbon.
În conformitate cu prevederile legale aplicabile, DEER ela borează în această etapă Planul de Dezvoltare a RED pe 10 ani, 2024 – 2033 în care se vor regăsi atât strategia și direcțiile de acțiune, precum și resursele nanciare necesa re pentru atingerea țintelor stabilite.
racordați, la aceasta stație, producători importanți de ener gie regenerabilă. • O altă lucrare reprezentativă de investiții este moderni zarea Stației 110/20/10kV Baciu, județul Cluj, cu o valoare totală de 9.639.999,81 lei. Pentru DEER, creșterea e cienței operaționale și îmbunătățirea anuală a indicatorilor este o prioritate, peste jumătate din pla nul de investiții ind dedicat acestor direcții. Pentru 2022, care este volumul de investiții care a fost supus aprobării și care sunt obiectivele principale de investiții vizate? Distribuție Energie Electrică Romania are un plan nan ciar de investiții pentru anul 2022 în valoare de 689 mili oane lei, pentru modernizarea și dezvoltarea sistemului de distribuție a energiei electrice. Direcțiile principale vizea ză parametrii de continuitate și calitate în alimentarea cu energie electrică, e ciența energetică și reducerea pierde rilor în rețele; e ciența operațională și, implicit, reducerea costurilor cu mentenanța și, nu în ultimul rând, racordarea la rețele a noilor utilizatori de energie electrică. Pentru orizontul mediu, compania are în plan dezvolta rea rețelelor de distribuție în acord cu unitățile adminis trativ-teritoriale si cu solicitările utilizatorilor relevanți, continuarea modernizării infrastructurii de rețea, accele rarea digitalizării, dezvoltarea de canale alternative pentru interacțiunile cu utilizatorii, precum și crearea unui mediu de lucru modern pentru angajați, prin implementarea con ceptului de Distribuție Digitală. Pe termen lung, proiectele companiei au în vedere orientarea către conceptul de smart grid, în linie cu trendurile din industrie.
• a fost elaborată, și este în curs de implementare, o nouă strategie IT&C, cu accent pe digitalizarea proceselor, re spectiv dezvoltarea și implementarea unui sistem Advanced Asset Management (achiziție cu nanțare din fonduri eu ropene), în vederea optimizării, pe termen mediu și lung, a planurilor de investitii;
Care ar volumul de investiții necesar la nivelul celor 18 județe acoperite de DEER pe termen mediu și lung pentru a răspunde obiectivelor europene așa cum sunt cuprinse în Pactul Verde European și în legislația euro peană și națională aferente și a face față provocărilor generate de tranziția energetică?
O parte importantă din resursele necesare va acoperită de surse atrase, astfel că, începând cu trimestrul al treilea al anului 2022, DEER va accesa Fondul de Modernizare (fon duri europene) pus la dispoziție prin Ministerul Energiei. DEER are în pregătire un portofoliu de lucrări de moder nizare a rețelelor electrice, cu integrarea de tehnologii noi, nepoluante și de creștere a capacității de racordare a produ cătorilor RES. Care este gradul de acoperire la acest moment a celor 18 județe pe care le operați din punct de vedere al dezvoltă rii de rețele de distribuție a energiei electrice? Domeniul extinderilor și electri cărilor este un domeniu reglementat. Distribuție Energie Electrică Romania răs punde permanent la solicitările Unităților AdministrativTeritoriale, Consiliilor Județene, precum și utilizatorilor, în conformitate cu ordinele ANRE. Toate solicitările primite sunt gestionate în conformitate cu legislația în vigoare. Spre exemplu, pentru lucrările de extindere, electri care și dez voltare de rețele (dezvoltatori), puse în funcțiune, în cele 18 județe, au fost realizate investiții în valoare de: 18,7 milioane lei (2019), 36,2 milioane lei (2020), 43,1 milioane lei (2021). Suntem în 2022, într-o societate care devine din ce în ce mai tehnologizată, iar unul dintre obiectivele DEER se referă la smart grid și contorizarea inteligentă, în ce stadiu vă a ați, care sunt investițiile pe care le implică implementarea proiectelor de smart grid și contorizare inteligentă și cât de presantă este solicitarea Comisiei Europene, via ANRE, din punct de vedere nanciar, ma terial și uman ca până în 2027 toate contoarele să e înlocuite? În conformitate cu Decizia ANRE nr. 778 din 8 mai 2019 privind aprobarea „Calendarului de implementare a siste melor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel național pentru perioada 2019-2028”, DEER şi-a plani cat instalarea, până în anul 2028, a unui număr de 1.361.181 contoare inteligente, din totalul de peste 3,8 milioane con toare a ate în rețelele proprii. Acest volum de circa 1,4 milioane contoare inteligente a rezultat din analiza cost-bene ciu care stă la baza ecă rei investiții, instalarea de contoare inteligente ind şi o investiție supusă regulilor de e ciență economică impuse de către SolicitareaANRE.Comisiei Europene este de devansare cu un an a calendarului de implementare SMI, respectiv nalizarea volumelor aprobate de către ANRE în anul 2027. La data de 31.12.2021, în instalațiile DEER, era montat un volum de 171.023 contoare inteligente. Pentru anul 2022, DEER şi-a plani cat instalarea unui număr de circa 200.000 contoare inteligente, dar criza semiconductoarelor a afectat şi industria producătoare de contoare inteligente, furnizo rul de echipamente de contorizare inteligentă neputând li vra întreaga cantitate de contoare inteligente. Înlocuirea integrală, până la nalul anului 2027, a parcu lui de contoare al DEER cu contoare inteligente presupune instalarea, în perioada 2023-2027, a unui volum anual de circa 720.000 contoare inteligente, lucru extrem de greu de realizat atât din perspectiva posibilităților reale ale furnizo rilor de contoare inteligente, cât şi din perspectiva resurse lor umane necesare (într-o estimare grosieră sunt necesari circa 600 electricieni care să execute exclusiv acest tip de activitate). Care sunt proiectele DEER de dezvoltare în domeniul e cienței energetice, care presupune și e cientizarea operațională? În zona de distribuție, focusul este pe atingerea e cienței operaționale și optimizarea investițiilor, începând, însă, pregătirea pentru impactul noilor tendințe și tehnologii. La nivelul anului 2022 au fost realizați pași semni cativi în implementarea strategiei pentru perioada 2019-2023 pen tru următoarele obiective: 4 Îmbunătățirea performanței operaționale în vederea creșterii continue a calității serviciilor oferite utilizatorilor: • a fost reproiectat modelul de business, cu efecte care au devenit vizibile chiar începând cu anul 2021, prin fuziunea celor trei companii de distribuție a energiei electrice (reali zată cu data efectivă 31.12.2020);
• este în curs de achiziție cu nanțare din fonduri europe ne, implementarea unui sistem Management al Datelor de Măsurare și implementarea SMI în zone omogene; • a fost inițiată, la nivelul DEER, implementarea Workforce Management. 4 Continuarea investițiilor pentru îmbunătățirea abilității infrastructurii:
68 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROENERGIE
• DEER continuă investițiile în modernizarea și dezvoltarea rețelelor de distribuție, urmărindu-se, în continuare, oportunitățile de nanțare externă: PNRR, Fondul de Modernizare etc. În contextul intern, în acord cu Strategia Energetică a României, viziunea este de dezvoltare a sectorului energetic în condiții de sustenabilitate. În domeniul distribuției de energie electrică, dezvoltare în•seamnă:racordarea de noi capacități de distribuție bazate pe tehnologii de vârf nepoluante; • retehnologizarea și modernizarea capacităților de distribuție existente, folosind echipamente cu caracteristici tehnice superioare; • dezvoltarea rețelelor electrice în concept de rețele inteligente (smart grid) și internet energetic, apte să faciliteze interacțiunea în timp real cu prosumatorii și cu producă•torii;îmbunătățirea accesului la surse alternative de energie.
Căror provocări trebuie să le găsiți rezolvare în perioada următoare? Preocuparea majoră a societății pe care o reprezint, Distribuție Energie Electrică Romania, cel mai mare operator de distribuție a energiei electrice din România, este de îmbunătățire continuă a calității serviciului public de distribuție a energiei electrice, către utilizatorii racordați la rețelele pe care le gestionează. Transformările tehnologice, politicile de mediu bazate pe diminuarea emisiilor de GES (gaze cu efect de seră) și pe schimbarea atitudinilor sociale în favoarea „energiilor curate”, ținta impusă statelor membre UE de reducere a emisiilor de gaze până în 2050, vor avea impact direct în dezvoltarea rețelelor de distribuție la nivelul DEER. Aceste schimbări implică trecerea reţelelor electrice spre a treia generaţie, ceea ce presupune: • dezvoltarea sistemelor informatice şi a sistemelor de comunicaţii modern; • utilizarea de echipamente care digitalizează procesele de achiziţie si transfer de date; • prelucrarea şi extragerea comenzilor necesare controlului funcţionării sistemului. În această etapă, schimbarea rolului Operatorilor de Distribuție în Operatori de sistem reprezintă cel mai important driver al tranziției energetice în aria de distribuție. Generarea distribuită, creșterea numărului prosumatorilor, apariția unor noi participanți la piața de energie: agregatori, comunități de energie, toate acestea conduc la transformarea rețelelor de distribuție în sisteme de distribuție. Dezvoltarea reţelelor electrice în reţele inteligente implică eforturi importante în care contextul legislativ actual are un rol primordial. În prezent, ne a ăm într-un moment important, în care Operatorii de Distribuție se confruntă cu o problemă majoră, generată de un context de piață în afara controlului și atribuțiilor fundamentale ale activității de distribuție, generat de creșterea fără precedent a prețurilor la energie. Acest lucru a făcut ca rezultatele nanciare pentru anul 2021 și pentru trimestrul 1 din anul 2022 să e negative. Pentru a depăși această situație di cilă, care afectează activitatea curentă și pune în pericol posibilitatea de nanțare a activității operaționale și a investițiilor, vreau să trag un semnal de alarmă: este nevoie mai mult decât oricând de implicarea, în egală măsură, a tuturor factorilor decizionali Guvern – Reglementator - Operator de Distribuție, în scopul identi cării, cu celeritate, a celor mai adecvate măsuri și solutii. În România, de câțiva ani deja, e o discuție amplă despre lipsa forței de muncă sau despre slaba pregătire a forței de muncă, care sunt obstacolele pe care întâmpinați în ceea ce privește recrutarea personalului? Ce soluții ați identi cat pentru a vă asigura forța de muncă necesară companiei care va juca un rol în creștere în tranziția energetică și într-o Europă care se dorește verde și neutră din punct de vedere a emisiilor de gaze cu efect de seră? Segmentul de piață a forței de muncă în care activăm înregistrează, de câțiva ani, într-adevar, un de cit de personal cali cat în domeniul energetic. Pentru a lărgi baza de recrutare, de trei ani dezvoltăm parteneriate cu licee energetice din Cluj, Brașov, Ploiești și Alba Iulia, prin susținerea învățământului dual. În cadrul acestui parteneriat, DEER asigură ecărui elev al claselor profesionale pe care le susține, o bursă lunară în valoare de 500 lei, la care se poate adăuga un premiu de stimulare a performanței în valoare de 200 de lei/lună. Elevii bene ciază de condiții excelente de pregătire practică, inclusiv în instalațiile DEER, sub coordonarea și îndrumarea tutorilor, echipament de lucru și de protecție, dar și de examinare medicală periodică gratuită. După obținerea cali cării pentru meseria de electrician, absolvenții au oportunitatea de a se angaja în cadrul Distribuție Energie Electrică Romania și de a-și construi o carieră în domeniul energetic, în funcție de specializarea absolvită. Anul acesta avem prima generație de absolvenți a claselor de învățământ dual, susținute de DEER, și sperăm ca aceste promoții să contribuie la echilibrarea de citului de forță de muncă în domeniul energetic. Pe de altă parte, DEER este unul dintre partenerii tradiționali ai universităților tehnice de pro l, în ecare an găzduind studenții din liera electrică și energetică pentru activitatea de practică. De-a lungul anilor, mulți dintre studenții care au făcut practică în societatea noastră au revenit la noi, ca angajați. Începând cu acest an, atât pentru a pregăti, cât și pentru a atrage tinerii ingineri, organizăm stagii de internship pentru studenții din anii terminali. În ceea ce privește tranziția energetică, politicile de recrutare, de retenție și de dezvoltare profesională, vizează oportunitățile de dezvoltare, certi cări sau training-uri, organizate permanent, încurajând dezvoltarea abilităților ecărui angajat și pregătirea acestora pentru noile trenduri din domeniul energetic. De asemenea, politicile de promovare din interiorul companiei, îi fac pe oameni să se simtă apreciați, compania având un procent crescut de retenție a angajaților.
69WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ENERGIE
Gala of Business
Penultima oprire din maratonul de primăvară-vară – galele e Voices of Business Awards organizate de revista Transilvania Business - a fost la Cluj-Napoca. Unul dintre cele două locuri unde s-a născut revista într-un iunie de acum 12 ani, astfel că nu surprinde pe nimeni dacă vă spunem că emoțiile au fost copleșitoare.
71WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO EVENIMENT
Awards. Cele mai performante companii din județul Cluj, premiate
Respect față de antreprenori
The Voices
Am celebrat, la elegantul Radisson Blu Hotel, un loc care va deveni, cu siguranță emblematic pentru industria de evenimente a Clujului, perfomanța, inovarea, creativita tea, rezistența, adaptabilitatea companiilor din județ și am onorat personalități care au făcut istorie în business-ul clujean, dintre care unele au ales de curând să scrie istorie în alte domenii. Gala e Voices of Business Awards reprezintă, așa cum spunem de ecare dată parcă într-o rutină a cuvintelor cu accente de picătură chinezească, un eveniment unic de promovare a liderilor din business din Transilvania & GalaBanat.dela Cluj-Napoca a fost susținută de numeroși parte neri - DAW Bența România, E.ON, Rombat SA, Romprest Servicii Integrate, DP World, ATP Group, Transavia SA, Welthee, Alfa Software, Cristallini, Consiglieri, Valor Smartwash – reprezentant Ehrle, Transilvania Investments, Florăriile Magnolia, Crama de Spumante Carastelec, Art Bending și Decorex Prod.
Mesajul de bun venit la Gala e Voices of Business Awards, la care au fost prezente câteva zeci de oameni de afaceri laureați, dar și invitați de seamă precum rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, prof. dr. Cornel Cătoi, prorectorul Universității Babeș Bolyai, prof. dr. Christian Săcărea, Consulul Onori c al Estoniei la Cluj, Bianca Muntean, Consulul Onori c al Italiei la Cluj, Massimo Novali, și Consulul Onori c al Mexicului la Cluj, Dorin Zăgrean, a fost adus de că tre Aurelian Grama, fondatorul revistei Transilvania “SuntBusiness.jurnalist de 26 de ani, vreau să cred că este vremea în care dumneavoastră, cei care aduceți plus valoare, bu năstare, cei care plătiți taxe și impozite, cei care creați, cei care oferiți locuri de muncă, cei care duceți România mai departe, să ți onorați la adevărata dumneavoastră valoa re, adevărata dumneavoastră putere de muncă, creativita te, inovativitate și, mai ales, să primiți din partea presei economice, a Transilvania Business, respectul nostru”, a spus Aurelian Grama.
Rombat, bateria care mișcă economia Partenerii sunt coloana care a susținut seria de evenimen te e Voices of Business Awards. Prima companie care a intrat în scenă a fost Rombat SA, compania care și-a ales un slogan adaptat corebusinessului său: “Bateria care mișcă economia”. Noutăți despre activitatea companiei bistrițene ne-au fost aduse de către Ligia VORO
DAW Bența. Partener onest și de încredere Următorul partener care ne-a însoțit și în călătoria de la Cluj-Napoca este unul dintre cei mai importanți jucători în piața vopselelor și materialor de nisaj. DAW Bența România și binecunosctul său brand Caparol.
Echipa ne-a pregătit un material video care a inclus un mesaj din partea lui Remus Aurel Bența, directorul general DAW Bența, care a subliniat care sunt valori le pe care compania și-a clădit activitatea: “de a fi un partener onest și de încredere pentru clienți și angajați, de a adopta o filosofie de business sustenabilă pe ter men lung și de a utiliza constant capitalul de inovație al Grupului DAW”. “Gama de produse pe care noi o comercializăm și o denumim generic materiale profesionale pentru fini saje în construcții sunt vopsele de interior și exterior, acoperiri epoxidice pentru pardoseli și pereți, sisteme de termoizolații și finisaje ale pereților, lacuri și lazuri pentru lemn și metal, precum și materiale pentru re novarea și conservarea clădirilor istorice”, a adăugat Sorin Rus, director zonal DAW Bența, în cadrul eve nimentului The Voices of Business Awards – ClujNapoca. DP World, expansiunea în regiune Investițiile în logistică pot face diferența în lumea noastră modernă între o afacere de succes sau, dimpotrivă, una Alexperdantă.Crăciun, Head of Governmental A airs, DP World, ne-a explicat mai multe despre compania care a intrat în România acum 18 ani și a început să gestioneze un termi nal în Portul Constanța, care astăzi este cel mai mare din Marea Neagră, și cum contribuie la e cientizarea costuri lor “Acumlogistice.câțiva ani am început o politică destul de agresi vă de expansiune din port în regiune. Astăzi avem o rețea de terminale pe care o dezvoltăm, deja suntem la al doi lea. Primul și cel mai important este la câteva zeci de ki lometri de aici, în comuna Mirăslău, județul Alba, lângă Municipiul Aiud. Acela va unul dintre punctele cheie ale regiunii care, practic, va da mai multă conectivitate între gii regiuni și vă va aduce mai aproape de piețele de export sau de import”, a arătat Alex Crăciun. Este vorba despre un terminal cu o capacitate de depozita re de aproximativ 3.000 de containere care va legat prin cale ferată atât de porturile din partea de Vest a Europei, cât și de cele din partea de nord a continentului care va operațional în prima parte a anului viitor.
72 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROEVENIMENT
Alin Ioaneș, CEO Rombat SA: “Suntem într-o perioadă în care încercăm să facem și această traversare dinspre motoarele termice înspre motoarele electrice și toată in dustria în care activăm noi este supusă unei tranformări continue. Suntem singura companie din zona aceasta a Europei care încearcă să experimenteze în zona de elec tric împreună cu anumiți parteneri de-ai noștri. Suntem, în același timp, într-o perioadă de repoziționare ca brand. Obișnuim să spunem că dăm viață tuturor mașinilor din România sau o inimă bate în ecare mașină din România cu o baterie ROMBAT. Dar nu numai. Penetrăm și noi în piețe, dar în același timp încercăm să venim și într-o altă zonă, în această zonă de energy storage, într-o zonă interesantă din perspectiva transferului înspre energie verde”.
Henri Coandă, Arena Națională din București, dar și festivaluri anuale, respectiv bazele militare NATO de la Deveselu și Mihail Kogălniceanu. Welthee, your financial buddy Welthee ne-a fost cel mai del partener de-a lungul ca ravanei noastre, compania însoțindu-ne în toate cele 14 județe vizitate. Din partea fondului de investiții descen tralizat l-am avut alături de noi pe Cristian Voaideș, CEO “VolatilitateaWelthee. este una dintre cele mai mari probleme din domeniul investițiilor și, mai ales, în zilele acestea când vedem in ația și bursele cum scad. Noi avem o soluție în domeniul volatilității. În urmă cu doi ani de zile am în ceput dezvoltarea unei platforme. Wallet-ul nostru este în appstores, atât în Android cât și în iOS. Portofelul digital este momentan cu asset-uri în dome niul crypto, dar anul viitor vom adăuga și alte asset-uri în domeniul investițiilor. Avem un modul de risc variabil, care este o inovație în lume, avem un patent în așteptare în momentul de față, credem că anul acesta îl vom primi. Această inovație va integrată în wallet-ul nostru în ur mătoarele treizeci de zile. De asemenea, avem un program business to business prin care bonusăm atât rmele, cât și angajații rmelor printr-un crypto token”, a explicat Cristian CompaniaVoaideș.aresedii în România, la Cluj-Napoca și în Elveția. Alfa Software promovează conceptul paperless Alfa Software este producătorul sistemului integrat ASiS!. Mai multe despre companie și despre produsele și tehno logiile dezvoltate ne-a spus Claudiu Mîndru, director de vânzări al Alfa Software. “Dacă, de obicei, rmele de IT pleacă din garaj, noi am ple cat din Zalău, acum 30 de ani aproape. Momentul 2009 a fost cel mai important pentru noi, am dezvoltat prima aplicație românească web oriented, era un pionierat pe zona aceasta la momentul respectiv”, și-a început Claudiu Mândru expunerea.
se diferențiază prin echipele mobile Totodată, în logistică și nu numai, sume importante sunt alocate facility managementului. Cum pot aceste costuri e cientizate ne-a prezentat Mihai Duță, director vânzări Romprest Servicii Integrate (RSI). “Puteți apela cu încredere la RSI pentru servicii profesiona le de curățenie, facility services, dezinfecție, dezinsecție și deratizare, curățenia post constructor, întreținerea spațiilor verzi. Deszăpezirile și degivrările fac și ele parte din por tofoliul nostru. Un diferențiator în piață al RSI cu care ne mândrim sunt echipele mobile specializate. Ne putem de plasa oriunde pe teritoriul României, în 24, 48 ore pentru urgențe, dar și pentru proiecte de scurtă durată, de până la una, poate două săptămâni”, a menționat Mihai Duță. Pentru a sublinia capacitatea companiei de a naliza proiecte complexe, circumstanțiate, acesta a amintit câțiva dintre clienții din portofoliul RSI - Gara de Nord din București și cele două aeroporturi – Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu și Aeroportul Internațional
Romprest Servicii Integrate
73WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO EVENIMENT
74 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROEVENIMENT Compania activează în domenii diverse, cu accent însă pe “Celproducție.mai mult ca ADN avem partea de producție –construcții, dar lucrăm și pe zona de servicii și transpor turi și digitalizăm procesele clienților noștri. Comunicăm cu diverse device-uri, de la case de marcat la cântare, tot ce înseamnă partea de device-uri mobile, tot ce înseamnă zona de raportare a producției. Încercăm să m o companie care promovează conceptul paperless, în cercăm să limităm registre scrise de mână, șiere de Excel ș.a.m.d. Avem o soluție integrată în care ecare utilizator să își vadă munca și să o dea mai departe celor care o folo sesc și sunt bene ciarii muncii lor”, a continuat speakerul.
Încredere și profesionalism. ATP Group Partenerii de la ATP Group au ținut să ne transmită pro priul mesaj într-un material video. I-am ascultat pe Mircea Cirț, președintele ATP Group, și pe Lucian Varga, directo rul general ATP Motors, alături de propriii colegi.
Eleganță cu Consiglieri și
Cristallini
Gala ne-a adus mai aproape de frumos. Am învățat importanța materialelor, a texturii, a culorilor și de la par tenerii noștri Consiglieri și Cristallini. Cele două branduri au oferit, totodată, vouchere cadou com paniilor clasate pe primele cinci locuri în ecare categorie.
Membră a ATP Group, ATP Trucks Automobile, compa nia producătoare de autovehicule de transport rutier și persoane din România, a anunțat recent producția de serie pentru primul lot de autotractoare Truston con guraţie 4x2, 480 CP, în varianta cu cabină joasă, cutie automată. În urmă cu exact un an, primul cap tractor 4x2, cabină înaltă, ieșea de pe linia de producție. Vă invităm să vizionăm ce înseamnă să investești încredere și cu încredere, așa cum ne demonstrează partenerii noștri ATP Group.
“Nu imaginile contează, nu ceea ce se vede este extrem de important, important este ceea ce nu se vede, dar la care lu crăm cu profesionalism și sper cu șanse reale de a aduce oa menilor atât din oraș, cât și din Maramureș și din România un mod de a-și dori, un mod de a vedea lucrurile, un mod de a înțelege viitorul pe patru roți, pe 12 roți, 18 roți altfel decât este acum”, a spus Mircea Cirț în materialul video.
EVENIMENTFlorăria
76 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO
“Electrogroup este cea mai importantă companie din gru pul E.INFRA, cu o cifră de afaceri de peste 55 milioane de euro, avem proiecte mari și continuăm să creștem”, Erika Csorba, avocat in house Electrogroup SA. “Mă bucur să fiu în această locație superbă și să primesc și premiu. AROBS este o companie românească, pre zentă la Bursa de Valori București, observ cu plăcere și câțiva dintre investitori aici și mă bucur, este o societate cu o capitalizare bursieră de aproximativ 180 milioa ne de euro, specializată în zona de software develop
Magnolia, oriunde în lume Buchetele elegante pe care le-am dăruit au fost rodul par teneriatului cu Florăria Magnolia. Partenerii noștri ne-au invitat în universul lor colorat printr-un material video, mai ales că “un buchet de ori spune mai mult decât 1.000 de cuvinte”. Art Bending. Artă din sârmă pentru Transilvania Business Când ne-am apropiat de nalul acestui maraton și pentru că, pentru el, Clujul este acasă, nu l-am uitat pe partene rul nostru Paul Cristian Cordoș, creatorul tuturor trofee lor care au fost înmânate reprezentanților companiilor și personalităților premiate. “Am avut o viziune acum 20 de ani, să creez ceva unic pe piață într-o perioadă în care nu se găsea absolut nimic, într-o perioadă în care arta era artă și obiectele nu existau. Și am venit cu o viziune nouă, să fac obiecte din sârmă.
Am început cu obiecte absolut comerciale, gen suporturi, și acum am ajuns să u expus în diferite galerii din Los Angeles, Monaco, Paris. Dar nu pot să închei fără să vă zic un singur lucru fantastic, și văd câțiva colecționari de artă de aici, din Cluj, vă mulțumesc tuturor pentru tot ce ați făcut pentru mine. Clujul este pentru mine și va rămâne casa mea și punctul de pornire în tot ceea ce voi face de acum încolo”, a rostit Paul Cristian Cordoș, Art Bending, pe podiumul virtual al evenimentului.
Vocile business-ului Reprezentanții companiilor cu capital românesc, străin sau mixt, clasate pe primele trei locuri, ne-au transmis gândurile lor la gala e Voices of Business Awards.
77WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO EVENIMENT
ment și produse software pe piața românească, dar și în alte 7 țări”, Voicu Oprean, CEO AROBS Transilvania “AmSoftware.început în 2012, în februarie 2013 am produs primul aparat de cafea în județul Cluj. În momentul de față avem trei fabrici, una la Jucu, una la Salonta, în județul Bihor, și recent am achiziționat o fabrică în județul Satu Mare. Le doresc tuturor companiilor de aici mult succes în depășirea tuturor provocărilor de astăzi”, Raul Ghirean, Financial Manager De’Longhi Romania. “Mulțumim pentru recunoaștere. Suntem în Cluj de mai bine de 16 ani, continuăm să investim și pe partea de producție, și pe partea de servicii și am ajuns să depășim 3.300 de angajați în prezent. Vom în continuare un partener, așa cum am fost și până acum, pentru Cluj și pentru Transivania”, Alcora Coman, Finance Director Emerson. “Suntem unul dintre liderii naționali în domeniul reciclării. Suntem prezenți în cincisprezece județe și avem un aport important la protecția mediului prin gestionarea deșeurilor și reintroducerea lor în circuit”, Sorin Popoviciu, director de vânzări Rematinvest. “Ne simțim extrem de onorați pentru acest premiu, înseamnă că ne facem treaba foarte-foarte bine și aș vrea să vă transmit mulțumirile celor 370 de angajați”, Sandu Stoica, director general TH Trucks. Vocile Cetății Clujului Antreprenori de succes, deschizători de drumuri în diverse domenii, creatori și inovatori, personalități într-un cuvânt, s-au a at, de asemenea, pe podiumul virtual de premiere, aducându-ne mesajele lor. “Ne bucurăm foarte tare că am putut aduce ceva nou în Andreea Bodola, Marketing Director LasselsbergerIris Viciu, partener Osea Interiors
“Un antreprenor este un călător, dar nu orice călător, este un căpitan de vas și un antreprenor adevărat decide el când și unde trebuie să ducă el nava și în ce port și când să părăsească acea navă. De aceea am luat decizia de a tre ce în mediul academic pentru a încerca să dau din toată experiența mea oamenilor tineri care au nevoie de o viziu ne, au nevoie de speranță, au nevoie de mai multă lumină pentru viitor”, Prof. dr. Daniel Metz. “Transilvania Business este alături de Transilvania Digital Innovation HUB și de clusterele care fac parte din Transilvania Digital Innovation HUB de foarte mulți ani, încă de la început. Mă simt deosebit de onorată, nu mă așteptam, este o surpriză și ne dorim să continuăm acest parteneriat, să comunicăm, să diseminăm proiectele de succes pe care le implementăm în colaborare în regi unea noastră”, Bianca Muntean, cofondator Transilvania Digital Innovation HUB. “Dacă nu știți cine este Lasselsberger, cu siguranță că veți ști că, de fapt, este vorba despre Sanex, care scrie istorie de 60 de ani în România, suntem brand românesc unic în țară, de gresie și faianță, fabricat în Cluj din 1962. Noi sun tem Lasselsberger, grupul care a achiziționat fabricile din mai multe țări din Europa”, Andreea Bodola, Marketing Director Lasselsberger. “Ne bucurăm să putem aici mai mulți reprezentanți din partea conducerii Clubului Economic German. Ne bucurăm și de colaborare și de faptul că mulți parteneri de-ai noștri, membri ai clubului sunt frecvent prezenți în paginile revistei, la fel ca și noi, clubul”, Erika Varga, vicepreședinte DWNT Cluj-Napoca. “Sunt onorată să primesc această recunoștință în numele echipei Vitrina Advertising, pe care o conduc, și în numele doamnei Mihaela Rus, fondatoarea companiei. Mulțumim pentru acest cadou aniversar, Vitrina împlinește anul acesta 30 de ani de performanță în publicitate, ind cea mai importantă agenție de publicitate independen tă din România”, Ioana Căprar, director general Vitrina Advertising. Cei mai buni dintre cei buni Gala e Voices of Business Awards este o inițiativă a re vistei Transilvania Business, o etapă integratoare a pro iectului special - Elite în business. Banat și Transilvania, proiect concretizat editorial în ediția cu nr. 107 a revistei. În cadrul proiectului au fost evidențiate 50 de companii
78 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROEVENIMENT
Cluj, și anume mobilier high-end, de lux, sperăm că vă vom vedea pe la noi, la showroom, pe Dragalina 116. Este design high-end, de lux, dar care este făcut de designeri care au pasiune pentru mobilierul bine făcut și calitate”, Iris Viciu, partener Osea Interiors.
79WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO EVENIMENT
străine
Zi,
capital mixt au pri mit, totodată, din partea redactorului-șef al cotidianului mureșean
Toth, o integramă. COMPANII CU CAPITAL ROMÂNESC: 1. Electrogroup SA; 2. AROBS Transilvania Software; 3. CIA ABOLIV; 4. SDC Imobiliare; 5: Agressione Group SA; 6. Nova Power & Gas; 7. AX Perpetuum Impex; 8. Oncos Transilvania; 9. AUTOWORLD; 10. Clever Media Network; 11. Deltamed; 12. Punctual Comimpex; 13. Secpral Pro Instalații; 14. Rottaprint; 15. Panemar Morărit și Pani cație; 16. Metalicplas Activ; 17. CH Transbeton Construcții; 18. Fortech; 19. Wincon; 20. Star Lubricants. COMPANII CU CAPITAL STRĂIN: 1. MOL Romania Petroleum Products; 2. DE’LONGHI Romania; 3. Emerson; 4. Terapia SA; 5. Rondocarton; 6. Cognizant Technology Solutions Romania; 7. Ecolor; 8. NTT DATA Romania; 9. Endava Romania; 10. Skiptrans; 11. Energobit SA; 12. Betfair Romania Development; 13. Inter Cars Romania; 14. NY’ER Romania; 15. ECKERLE Automotive; 16. CARRION Expedition; 17. Unix Auto; 18. KÉSZ Construcții Romania; 19. Mobile Distribution; 20. Scala Assistance. COMPANII CU CAPITAL MIXT: 1. Antrepriza de Reparații și Lucrări; 2. Rematinvest; 3. TH Trucks; 4. Logistic E Van Wijk; 5. VLG RO; 6. Brantner Servicii Ecologice; 7. RMB Inter Auto; 8. Tiger Someș Impex; 9. Promelek XXI. De asemenea, echipa revistei a acordat trofee unor parte neri care ne-au însoțit în cei 12 ani de activitate, precum și companiilor care s-au remarcat în domeniul lor de activi tate sau sunt de perspectivă. Au fost acordate, astfel, trofee următoarelor personalități sau entități: Prof. dr. Daniel Metz – “Mecena al culturii și sportu
locuri și
– 20 cu capital românesc, 20 cu capital străin și 10 cu ca pital mixt, clasate în funcție de cinci criterii: doi indicatori care vorbesc despre evoluția în timp și bogăția compani ei – capitaluri proprii și active imobilizate, cu o pondere de 55% în clasamentele nale, și alți trei indicatori – cifra de afaceri, pro tul și numărul de salariați, care reprezintă diferența până la 100%. În cadrul galei, rmele au fost laureate cu trofeul Companie de elită în business, trofeu realizat cu o bază de lemn de stejar furnizată de rma mureșeană Decorex Prod, sârmă galvanizată și vopsea acrilică, creație a artistului clujean, Paul Cristian Cordoș – artbending.ro. Companiile românești și clasate pe primele trei primele două companii cu Zi de Alex
80 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROEVENIMENT
lui clujean”; DWNT (Clubul Economic German) ClujNapoca - “Partener de promovare regională”, pentru excelenta colaborare, susținere și încredere reciprocă; IRUM SA – “Excelență în cercetare-dezvoltare” pentru susținerea inovării în domeniul industrial în România și dezvoltarea iFOR Cluj; Lasselsberger - “Cesarom 60 de ani”, pentru anduranță, tradiție și promovarea vechiului brand clujean Cesarom; Transilvania Digital Innovation Hub - “Perseverență în inovare”, pentru implicare în iden ti carea și diseminarea unor strategii de consolidare a potențialului și capabilităților de inovare în Transilvania; Vitrina Advertising – “Aniversare 30 ani”. Totodată, au fost laureate cu trofeul “Companie de suc ces” următoarele rme: ACI Cluj, BRK Financial, CSi, Diferit Construcții, Electroglobal, EMS Floor, Felinvest, Life is Hard, LKE Group, MSG Romania, OSÉA Interiors, Nagarro Iquest, Salina Turda, STK Properties, Skyline Engineering, TAZ.ro, TPF Inginerie, Transferoviar, Transilvania Construcții, Traust, Woerwag Pharma. Gala de premiere a fost urmată de o sesiune de ne tworking, desfășurată alături de partenerul nostru Crama de Spumante Carastelec. Apărută pe harta viticolă din țara noastră în 2011, Crama de Spumante Carastelec este prima investiție din România gândită să producă preponderent spumante și vinuri eferves cente. Este situată într-una dintre cele mai vechi zone pro ducătoare de vin din tară, în apropierea masivului muntos Măgura Şimleului, numită și insula cristalină a Transilvaniei, zonă, care se remarcă printr-un sol aparte, din care vița-devie își extrage mineralele necesare pentru a da naștere unor vinuri elegante, pline de nețe și ra nament.
81WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, consideră “Programulcă: LEADER reprezintă șansa grupurilor de acțiune locală pentru dezvoltare” În calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, Daniel Buda explică bene ciile aduse de programul LEADER pentru mediul rural, cum se poate dezvolta acest spațiu cu ajutorul fondurilor din Politica de Coeziune și în ce sta diu este Planul Național Strategic. Toate răspunsurile le găsiți în interviul pe care ni l-a acordat eurodeputatul Daniel Buda. Dorel VIDICAN
82 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAGRO TB
Daniel Buda: Politica de coeziune are implicații extrem de importante pentru spațiul rural, iar sinergia fonduri lor trebuie să reprezinte fundamentul viitoarelor proiec te europene. Doar în acest fel va exista o reformă amplă a investițiilor în domenii importante pentru orice comu Într-adevăr,nitate.
Nici o regiune nu trebuie lăsată în urmă. Nu va deloc ușor, dar nici imposibil. Trebuie să implementăm o poli tică responsabilă şi orientată spre viitor.
Programul LEADER se a ă în inima comunităților loca le, accesibil din punct de vedere al formalităților ce tre buie îndeplinite, permițând zonelor îndepărtate, greu ac cesibile să facă investiții. Da, abordarea LEADER implică costuri şi riscuri suplimentare, în comparație cu unele metode mai tradiţionale de implementare a strategiilor de dezvoltare locală, dar are potențialul de a produce o valoare adăugată incomensurabilă comunităților. Spațiul rural poate dezvoltat nu doar cu bani din Politica Agricolă Comună, ci și cu bani din Politica de Coeziune. Ce prevede acordul de parteneriat menit să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a regiunilor din România, recent adoptat de Comisia Europeană?
Domnule Buda, într-un raport special despre pro gramul de dezvoltare locală LEADER prezentat de Curtea Europeană de Conturi în cadrul reuniunii comune a Comisiei de Control Bugetar și Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală se arată că 24% din cheltuieli merg pentru susținere și asistență tehnică, un procent mult prea mare în opinia audi torilor. A dezvoltat programul LEADER bene cii care să justi ce costurile adiționale și riscurile adiționale?
Cu toate că România are o capacitate semni cativă de producție de cereale și semințe oleaginoase, fermierii români se confruntă cu o creștere a prețurilor materii lor prime, facturilor la energie, iar, mai nou, și cu pre siunea pusă de cerealele venite din Ucraina, care odată ajunse în portul Constanța se vând la jumătate de preț. Fiecare sprijin face diferența și susține fermierii să se adapteze. Ce măsuri s-au luat/se au în vedere la nivel european pentru a sprijini fermierii din aceste zone, asta pentru a nu avea o agricultură fără fermieri?
Daniel Buda: Cerealele ucrainene care rămân în România, de multe ori prin mijloace mai puțin ortodoxe, concurează intens cu producția locală. Această situație alimentează teama și resentimentele în rândul fermie rilor. Pentru a încerca să contribui la găsirea soluțiilor, am organizat o vizită la instalațiile portuare din orașele Constanța și Galați împreună cu colegii din Comisia de Agricultură a Parlamentului European. În plus, am dis cutat cu autoritățile navale și cu fermierii din regiunile de frontieră. În acest context, am avut discuții în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională cu doamna Comisar Elisa Ferreira, pentru a exibiliza utilizarea banilor din politica de coeziune, pentru a crește capacitatea de sto care și a mări tranzitul de cereale în portul Constanța. Comisia Europeană și statele membre ar trebui să su pravegheze întregul lanț de aprovizionare, să se asigure că cerealele ucrainene tranzitează Uniunea Europeană
Comisia Europeană a aprobat acordul de parteneriat, care sperăm că va îmbunătăți considerabil regiunile din România a ate la niveluri diferite de dez voltare. Așa cum ați menționat, acest acord are menirea de a promova coeziunea economică, socială și teritoria lă a regiunilor din România și va susține tranziția verde și digitală. România va primi astfel 31.5 mld euro prin Politica de Coeziune. Acest acord de parteneriat prevede priorități de investiții identi cate de România, care să e în concordanță cu prioritățile UE și să permită o dezvol tare sustenabilă, ce va duce la eliminarea disparităților dintre Fondurileregiuni.acordate prin cadrul acestui parteneriat vor crește competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii, vor permite soluții inovatoare, dezvoltarea de noi teh nologii printr-o colaborare strânsă între întreprinderi și universități. De asemenea, se va investi în îmbunătățirea competențelor digitale ale elevilor, profesorilor, dar și a întregii populații. Din punct de vedere al digitalizării sunt așteptate îmbunătățiri majore. Deoarece acest spri jin va menit și digitalizării întreprinderilor și servicii lor Vorpublice.disponibili 2.3 mld euro pentru asigurarea accesu lui cetățenilor la sănătate. Totodată, 7.3 mld euro se vor acorda pentru îmbunătățirea accesului pe piața muncii, în special prin îmbunătățirea sistemului educațional și scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor. 3.5 mld euro se vor asigura pentru dezvoltarea antreprenoriatului so cial, în timp ce 3.3 mld vor alocați pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor. Aceste fonduri vor dezvolta servicii sociale, educaționale și medicale de calitate ridi cată în 2.000 de comunități rurale.
Daniel Buda: Bene ciile aduse de programul LEADER sunt fără niciun dubiu vizibile și au schimbat viața a mi lioane de oameni. În raportul special prezentat de Curtea Europeană de Conturi, efectele programului LEADER sunt prezentate dintr-o perspectivă, după părerea mea, eronată. Curtea de Conturi concluzionează că există puține bene cii care să depășească costurile și riscuri le programului. La această concluzie s-a ajuns probabil dintr-un turn de ldeș, în care se a ă cei de la Curtea de Conturi, în niciun caz din teren, unde ne a ăm noi. Costurile și riscurile suplimentare se justi că prin abor darea ascendentă, ce permite implicarea comunităților locale în identi carea principalelor nevoi din teren. Acest lucru permite o gestiune nanciară mai bună, o pregătire corespunzătoare a actorilor locali și, mai mult decât orice, permite ascultarea vocii comunității. Avem numeroase exemple de bune practici, în același timp, este adevărat că există aspecte ce pot îmbunătățite. Cu toate acestea, programul LEADER reprezintă șansa grupurilor de acțiune locală pentru dezvoltare. Susțin de ani de zile că acest program este subfinanțat. Sumele previzionate la nivel european sunt mult prea mici, raportate la nevoile din teren. GAL-urile au capa citatea de a identifica nevoile acestor comunități, dar și de a dezvolta proiecte eficiente, acolo unde alte finanțări europene sunt greu accesibile pentru actorii locali. Eficiența investițiilor în cadrul acestor programe este greu de cuantificat în 5 ani de zile. Cum cuantifici, de exemplu, viețile salvate de un buldoexcavator care a fost folosit în timpul inundațiilor, iar în acest mod s-a reușit salvarea vieților a zeci sau sute de oameni. Alt exem plu este diminuarea abandonului școlar în comunitățile unde s-au dezvoltat structuri de învățământ, iar exem plele ar putea continua.
și sunt exportate către destinația nală în țări terțe sau acolo unde este necesar în interiorul UE. Comisia Europeană a adoptat câteva măsuri pentru a veni în sprijinul fermierilor afectați de războiul din Ucraina, de creșterea inputurilor, de secetă ori de pandemia Covid-19. Printre aceste măsuri se numără: exibilități temporare speci ce pentru utilizarea terenurilor pâr loagă care reprezentau 4% din suprafața agricolă a UE, posibilitatea de a oferi plăți în avans mai mari sau posi bilitatea statelor membre de a veni cu resurse nanciare proprii în sprijinul fermierilor. De asemenea, s-a activat rezerva de criză de 450 de milioane de euro reținută din fondurile PAC pentru astfel de situații, României reve nindu-i 25.490.649 de euro. La nivel național s-au alocat resurse nanciare pentru sectorul agricol, domnul prim-ministru Nicolae Ciucă a înțeles foarte bine problemele și a dispus o serie de me canisme și proceduri. Dar, în opinia mea, este nevoie de bani noi în agricultură de la nivel european. Am cerut și voi continua să cer Comisiei Europene să aloce resurse nanciare noi către agricultură. Simplul fapt că Comisia Europeană urgentează plata anumitor sume de bani nu rezolvă problemele reale și actuale ale sectorului.
83WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB
Sper ca acest exemplu de bunătate și iubire să inspire cât mai multă lume. Acum, mai mult ca niciodată, aces te exemple de misiuni caritabile trebuie să fie cunoscu te. Solidaritatea trebuie să devină noua normalitate. De asemenea, vreau să îi felicit pe colegii mei din cadrul grupului Popular European care ne încurajează să fa cem cunoscute astfel de povești. Promovez orice proiect care are menirea de a aduce plus valoare societății în care trăim. De exemplu, organizez anual concursuri legate de Uniunea Europeană, în urma cărora îi aduc pe studenți la Parlamentul European. Îmi doresc ca tinerii să cunoască și să e mai aproape de valorile europene și de instituțiile europene. Vreau să îi motivez să-și îmbunătățească cunoștințele despre UE, consider că e foarte important pentru viitorul nos tru și al păcii pe continent. De asemenea, susțin Gala de Excelenţă „10 pentru Cluj”- eveniment educativ, dedicat tinerei generaţii. În cadrul galei, premiez anual tinerii cu o excursie la instituțiile europene în Bruxelles. Spre exemplu, anul trecut am premiat Grupul GetOverIT de la Asociația „Descoperă-ți pasiunea în IT”. Nu de puține ori am premiat elevii de liceu din Transilvania, care au luat nota 10 la examenul de bacalaureat. În calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, promovez poveștile tinerilor fermieri români la nivel european. Organizez concursul: „Tânăr român, fermier european!”. Proiectele câștigătoare participă în cele din urmă la Congresul Tinerilor Fermieri desfășurat de Grupul PPE la Bruxelles. Sigur, acestea sunt doar câteva dintre acțiunile mele. Cu această ocazie, îmi exprim disponibilitatea prin interme diul dvs. de a parte la orice proiect care poate să aducă plus valoare României!
Daniel Buda: Da, încerc cu fiecare ocazie să aduc în atenția colegilor din Parlamentul European lucrurile frumoase ale României. Acțiunile și momentele care ne definesc ca națiune, iar Asociația Misionarii lui Padre Pio este o poveste de succes, care merită promovată.
Daniel Buda: Planul Național Strategic trebuie înțeles ca ind ”Biblia” cheltuirii banilor din sectorul agricol până în anul 2027! De aceea, PNS trebuie scris foarte bine, ast fel încât să corespundă nevoilor din teren. Încă de la înce put trebuie să reținem că cel puțin 10% din alocările din Pilonul I de dezvoltare trebuie îndreptați către fermele mici și mijlocii. Pe de altă parte, este obligatoriu ca acești bani europeni să e investiți în exploatații durabile, care să se regăsească în teren și peste 50 de ani. Acest lucru presupune să investim banii e cient. Uitați-vă la sectorul cărnii de porc! Înainte de Revoluție eram exportatori de carne de porc, iar astăzi importăm peste 80% din acest sortiment, în condițiile în care sun tem printre primele țări exportatoare de porumb sau de grâu. De aceea este important ca Planul Național Strategic să e scris bine și nu neapărat repede! O primă formă a fost trimisă la Bruxelles dar a fost retrimis cu o serie de observații, lucru care s-a întâmplat în cazul tu turor statelor. Nu suntem nici premianți, dar nici codași! În momentul de față se lucrează la acest document împre ună cu structurile asociative. În Parlamentul European fa cem o evaluare permanentă a situației PNS-urilor depuse la nivelul Comisiei Europene. Dar repet, fermierii trebu ie să e confortabili cu normele a ate în Planul Național Strategic, astfel încât să nu pierdem banii europeni! Iar acest lucru presupune să investim banii e cient, indiferent dacă discutăm despre fermele mici, mijlocii sau mari. Cu toții sunt importanți în complexul proces de asigurare a alimentelor de calitate și la prețuri accesibile. Recent, în cadrul unei campanii a grupului PPE din Parlamentul European, bazată pe povești ce inspi ră, ați ales să vorbiți despre o asociație specială din județul Cluj, Asociația Misionarii lui Padre Pio. Ce alte lucruri bune din România ați mai promovat la Parlamentul European?
Care mai este stadiul actual al Planului Național Strategic pe baza căruia România ar trebui să distri buie cele 20 miliarde euro, fonduri europene, în urmă torii 7 ani? Ce noutăți aveti pentru fermieri?
87WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB
Ioana MĂRGINEAN La nal de luna iulie, dimineața devreme, colegii noștri Ioana și Laci s-au îndreptat spre Grebenișu de Câmpie, județul Mureș, pentru a asista live la recoltatul rapiței. Dacă sunteți obișnuiți cu acele spectaculoase mări galbene de rapiță care incită în a le și a te fotogra a în ele, lanurile bune de recoltat bat în auriu. Despre tainele culturii de rapiță am a at detalii utile de la Vlad Șter, inginer agronom la Ceragrim. Campania de recoltare a rapiței de pe suprafețele Ceragrim de la Grebenișu de Câmpie începuse deja de două săptămâni, combinele și camioanele de transport au lucrat în toată peri oada cu vreme potrivită recoltatului. Pentru cultura de rapiță a fost un an bun, spre deosebire de cele de primăvară afectate de lipsa apei din sol. „Anul acesta putem să ne declarăm mulțumiți de producțiile pe care le-am obținut la culturile de toamnă. Acum ne a ăm într-un câmp de rapiță semănată în 17 august, anul trecut. Este o rapiță mai mult decât mulțumitoare. Recoltatul îl fa cem cu 6 combine de la New Holland și John Deere, care ne ajută să recoltăm într-un timp scurt producția, astfel încât să nu avem vreun eveniment, vreo grindină, care ar putea com promite până la 90% cultura de rapiță”, a punctat inginerul agronom. Despre tehnologia de cultivare a rapiței Cultura de rapiță a fost semănată după ce a fost recoltat grâul, cultura premergătoare. „Am aplicat un disc greu pentru dezmiriștire, apoi pregătirea patului germinativ a fost efectuată cu Tiger Horsh, am aplicat îngrășăminte complexe, iar pe urmă am efectuat o lucrare cu grapa rotativă. Semănatul a fost realizat, după cum am spus, în data de 17 august, anul trecut, cu o densitate de 55 plante/ mp. În toamnă am efectuat o erbicidare în combinație cu in secticid și am aplicat un regulator de creștere. În primavară, devreme am efectuat două fertilizări cu îngrașăminte pe bază de azot și sulf, de asemenea am aplicat mai multe tratamen te tosanitare, astfel încât să o protejăm de principalii dău nători și boli ai acesteia. Acum o recoltăm și în această solă estimăm o producție de peste 5 tone/ha, iar media pe ferma noastră va undeva la 4.000 de kilograme, deci o producție mai mult decât mulțumitoare pentru condițiile climatice care sunt acum”, ne-a informat Vlad Șter. Întrebat dacă există secrete pentru o cultură bogată a rapiței, inginerul de la SC Ceragrim SRL a speci cat că importantă este tehnologia profesionistă, care trebuie neapărat aplicată. „Nu este o anumită rețetă. Dacă sunt respectați anumiți pași ai tehnologiei, adică să se facă și o cartare, să vedem ce avem în sol, putem obține producții foarte, foarte bune. Acum sun tem dependenți și de factorii climatici pentru că nu avem sis teme de irigație”, a adăugat acesta. Strategia pe care o au îi determină pe agricultorii de la SC Ceragrim SRL să depoziteze rapița recoltată, până când prețurile vor în creștere. Producția obținută o vor comer cializa apoi, în proporție de 100% prin Cooperativa Agricolă „Podișul Transilvaniei”. Seceta..., mic distrugător al culturilor Situația climatică din zona Transilvaniei nu este deloc fa vorabilă pentru agricultori și investițiile pe care le-au alocat „Înculturilor.ceeace privește culturile de primăvară am reușit să apli căm o tehnologie bună. În schimb, începând cu sfârșitul lu nii mai, apoi luna iunie, inclusiv iulie, ne confruntăm deja cu o secetă pedologică foarte dură. Culturile de porumb, oarea soarelui și soia sunt vizibil afectate. Dacă nu vor veni precipitații în zilele următoare, credem că vom avea mari probleme cu aceste culturi”, a speci cat Vlad Șter. Despre Ceragrim Compania Ceragrim, al cărei sediu se a ă în Ungheni, județul Mureș, este o societate care se ocupă cu exploa tarea unei suprafețe de 1.600 de hectare de pământ, din care rapița reprezintă 122 de hectare. Restul de pământ exploatat este împărțit astfel: 500 de hectare de porumb, 500 de hectare de grâu, 118 hectare de soia, oarea-soare lui - 145, lucernă - 95 de hectare, iar restul sunt pășuni și fânețe. Pe lângă agricultură, compania mai deține o bru tărie, o fabrică de carne, o fabrică de nutrețuri combinate, două ferme zootehnice de vaci și un complex de porci.
Compania mureșeană Ceragrim este unul dintre importanții cultivatori de rapiță din județ. Anul acesta, o echipă a revistei Transilvania Business și a cotidianului Zi de Zi a participat la recoltarea rapiței, pentru a vedea chiar în câmp ce înseamnă această cultură. Producția obținută la Grebenișu de Câmpie de pe cele 122 ha cultivate a fost, în acest an, de circa 4.000 kg/ha.
Producție bună la cultura de rapiță
Povestea Ovidiu & Paula a pornit la drum în martie 2013, călătorie facilitată de fondurile europene care au stat la baza pensiunii, respectiv Măsura 3.1.3 – Încurajarea activităților turistice. Anul acesta, pensiunea și-a dublat capacitatea de cazare. Alin ZAHARIE Natura, indiferent de anotimp este cea care ne oferă oaza de liniște și relaxare de care avem atâta nevoie, în special în aceste zile în care suntem sufocați de ritmul cotidian, de stresul locului de muncă, acum când pandemia a rămas mult în urmă, sperăm să și rămână acolo. Un astfel de loc plin de liniște este Valea Gurghiului, un loc de poveste încărcat cu de toate, de la oameni harnici și gospodari până la peisaje și frumuseți naturale deosebite. Din acest minu nat tablou face parte și Pensiunea Ovidiu & Paula, situată la aproximativ 20 de kilometri de Municipiul Reghin, în localitatea Brădețelu, comuna Ibănești, în imediata apro piere a Platoului Fâncel. Povestea Ovidiu & Paula a pornit la drum în martie 2013, călătorie facilitată de fondurile europene care au stat la baza pensiunii, respectiv Măsura 3.1.3 – Încurajarea activităților turistice. „Pensiunea este prezentă în peisajul miri c al Văii Gurghiului în apropierea platoului Fâncel. Am deschis pensiunea în anul 2013, investiție realizată cu fonduri europene. Perioada de început a fost una marcată de în cercări, după care lucrurile au început să meargă din ce în ce mai bine, în special după ce lumea a început să a e de existența pensiunii. Inedit este faptul că nu ne-am axat foarte tare pe reclamă, promovarea s-a făcut mai mult din vorbă-n vorbă, prin clienții pe care îi aveam. Ei au fost cei care au dus mai departe vestea despre pensiune, despre serviciile și calitățile pe care le oferim celor care ne cal că pragul. Așa lumea a început să a e de existența acestui loc unde pot găsi în primul rând liniște. Este cred cea mai mare calitate a acestui loc, liniștea și frumusețea peisaju lui. La toate acestea se adaugă și serviciile oferite de către noi”, a precizat Maria Suceava, administratorul Pensiunii Ovidiu & Paula. Tot răul spre bine În plină pandemie, optimismul era la el acasă la Pensiunea Ovidiu și Paula, dacă e să ne referim la administratorul Maria Suceava. „Am mari speranțe că într-un lnal lucrurile își vor da drumul și vom reintra în normal. Lumea a început să audă de noi, de oferta noastră, fapt pentru care nu ne putem de clara decât optimiști pentru perioada următoare”, ne- spus Maria Suceava în plină perioadă de pandemie. Optimismul se pare că nu a fost chiar așa exagerat, mai mult de atât, a fost completat cu lucrări de investiții, fapt pentru care proiectul de extindere a pensiunii a fost reluat, nalizat în cele din urmă în acest an. „Ne-a ajutat într-un fel această perioadă de pandemie în care am putut să ne desfășurăm lucrările de extinde re fără să deranjăm clienții, știut ind faptul că pensiu nile au fost închise. Astfel, în vara acestui an am reușit să nalizăm lucrările începute în 2017. Astel, am reușit să creștem capacitatea de cazare a pensiunii, de la cele 9 camere câte aveam înainte, în momentul de față avem 21 de camere, plus cele două apartamente. De asemenea, am mărit capacitatea sălii mari de mese, de la 110 locuri am ajuns în prezent la 250 de locuri, la care se adaugă sala mică cu o capacitate de 50 de locuri. Ne bucurăm de această investiție prin care am crescut capacitatea pen siunii, respectiv un total de 50 de locuri de cazare, plus
88 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAGRO PensiuneaTB
Ovidiu & Paula, mai încăpătoare, dar la fel de primitoare pe Valea Gurghiului
Povestea continuă
89WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB
Pe mulți nici nu-i mai știu pe nume, dar de fiecare dată aduc o bucurie, să vezi că nu te-au uitat și am rămas în relații de prietenie. Sunt și clienți care vin la sfârșit de săptămână anume să guste din tradiționalul păstrăv. Se știe că în apropiere se află o binecunoscută păstrăvă rie de unde ne aprovizionăm, fapt pentru care în oferta noastră culinară la loc de cinste este păstrăvul”, a spus Maria Suceava.
Povestea ”Ovidiu și Paula” continuă frumos. Începută în primăvara lui 2013 pensiunea își vede frumos de drumul ei, condus cu pasiune și dragoste de Maria Suceava. În cei aproape zece ani, anul viitor vom consemna primul dece niu ”Ovidiu și Paula”, pensiunea a devenit cunoscută în rândul celor care vizitează zona atât prin amplasarea întro zonă pitorească, pe platoul Fâncel, în imediata apropiere a locului în care se desfășoară Festivalul Văii Gurghiului, dar și prin calitatea constantă a serviciilor oferite. Dacă doriți să ți părtași la această frumoasă poveste cu ocazia vreunui eveniment sau chiar un sejur la ”Ovidiu și Paula”, o puteți face apelând 0769678507. Restul e relax și multă bună dispoziție.
partea de restaurant îmbogățită considerabil, fapt pentru care putem organiza și evenimente mai mari. De aseme nea, spațiul de parcare din fața pensiunii a fost îmbogățit substantial. Sperăm ca această investiție să e una de bun augur, să ne putem bucura de cât mai mulți vizitatori care doresc să petreacă clipe minunate în acest loc mi nunat al Văii Gurghiului”, ne-a declarat Maria Suceava. Cei care trec pragul pensiunii se pot bucura de un loc într-adevăr plin de liniște și frumos. Pensiunea „Ovidiu și Paula” dispune de 50 de locuri de cazare, un resta urant cu capacitate de peste 200 locuri și o sală de conferințe. Confortul și funcționalitatea se îmbină aici cu spiritul tradițional și specificul local, iar oaspeții se pot bucura de ciubărul cu apă sărată, sauna și ja cuzzi. Turiștii au parte de plimbări în natură, inlcusiv vizitarea tradiționalelor stâne, precum și diferite mese festive pentru nunți, logodne, botezuri, aniversări și tradiționala „Cină a porcului”. Cei care ajung în zona Fâncelului, pe lângă condițiile ofe rite de Pensiunea Ovidiu & Paula au la dispoziție multe alte atracții ale zonei, de exemplu Castelul de regal de vâ nătoare și Mănăstirea Sfântul Nicolae de la Lăpușna. La acestea se adaugă și Festivalul Văii Gurghiului, al cărui loc de desfășurare se a ă în imediata apropiere a pensiunii. Astfel, după o repriză de istorie, de aer curat sau de încăr cătură spirituală, turistul se poate bucura de un moment de relaxare și odihnă oferit cu generozitate de Pensiunea „Ovidiu & Paula”. „Este extrem de importantă relația pe care o ai cu clienții. În decursul anilor ne-am bucurat de turiști veniți din întreaga țară, nu doar din județul Mureș, in clusiv din străinătate care au simțit pe viu farmecul zo nei. Acum, cu această perioadă, clienții sunt, de regulă, cei din zonă, care vin să petreacă momente de relaxare. Clienții care ne trec pragul se declară foarte mulțumiți de ce le oferim. Chiar dacă nu sunt aici, la plecare mă sună și îmi mulțumesc personal pentru ospitalitate, pentru clipele petrecute la pensiunea noastră. Sunt per soane care, de când am deschis pensiunea și care ne-au trecut pragul, mereu ne sună, de Paști sau de Crăciun.
din Covasna într-un magazin virtual pentru promovarea bioeconomiei în Europa!
ProduseTB
90 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAGRO
Dezvoltarea durabilă și protecția împotriva modi cărilor climatice se regăsesc printre temele centrale ale secolului nostru. Se constată că omenirea a atins un punct al evoluției sale, în care se impune folosirea judicioasă a resurselor de natură biologică pentru a nu periclita biosfera, concomitent cu asigurarea unei bunăstări a populației și a dreptului acesteia la dezvoltare.
Autor: MÁTYUS Enikő În opinia specialiștilor, bioeconomia ar reprezenta un liant între economie și ecologie, care ar facilita dezvoltarea într-o manieră durabilă a societății. Pentru a veni în sprijinul statelor membre din această perspectivă, Comisia Europeană susține dezvoltarea tehnologiilor inovatoare, elaborarea strategiilor naționale (și regionale), precum și schimbul de cunoștințe ca instrumente de promovare a bioeconomiei. Cea mai impor tantă sursă de nanțare pentru CI (Cercetare & Inovare) legată de bioeconomie la nivelul UE o reprezintă Programele Cadru Europene pentru Cercetare și Dezvoltare Tehnologică. Astfel, proiectul Bio-based strategies and roadmaps for enhanced ru ral and regional development in the EU (BE-Rural), nanțat din programul Orizont 2020, a fost dezvoltat cu scopul de a susține realizarea strategiilor și foilor de parcurs ale bioeco nomiei regionale care promovează o utilizare sustenabilă a ecosistemelor agricole, silvice și marine. Pentru aceasta, au fost analizate anumite zone pilot, cu potențial bioeconomic gene ros, cum este județul Covasna, pe lângă Regiunea Stara Zagora din Bulgaria, Regiunile Kurzeme (Curlanda) și Vidzeme din Letonia, Regiunea Strumica din Macedonia de Nord, Laguna Szczecin și Laguna Vistula din Polonia. O activitate a proiectului a fost identi carea produselor sus tenabile bazate pe resurse biologice și lansarea unui pop-up store virtual (expoziție/magazin virtual) pentru promo varea acestora. Patru produse fascinante au fost selectate din județul Covasna: băutură proteică din apa minerală de Vâlcele, băutură proteică din zer de lapte, jucărie educativă printată 3D din material biodegradabil, tocător de deșeuri lemnoase pentru obținerea biomasei. Magazinul poate vizitat aici: https://be-rural.com/pop-up/ Județul Covasna este unul dintre promotorii bioindustrii lor în România, și regiunea în care Institutul de Prognoză Economică (IPE) a fost implicat în numeroase proiecte UE. Potențialul bioeconomic al județului Covasna constă în re sursele sale de biomasă și în rețeaua sa densă de factori care pot aduce o contribuție, formată din incubatoare de afaceri și clustere, care bene ciază de activitățile întreprinse timp de un deceniu de trei Grupuri de Acțiune Locală (GAL). Are o puter nică identitate culturală, încă tributară tradițiilor locale, care sunt cultivate cu grijă: băi termale, mofete (emanații într-o regiune cu activitate vulcanică dispărută, conținând dioxid de carbon, azot și alte gaze) și meșteșugurile tradiționale. Covasna are un potențial considerabil de dezvoltare a economiei bio circulare, datorită structurii sale economice: toate sectoarele de producție primară (agricultură, silvicultură, pescuit și ac vacultură) sunt bine reprezentate în economia locală, precum și energia verde, creșterea animalelor, prelucrarea lemnului și fabricarea mobilierului, industria textilă, confecții și tricotaje, prelucrarea alimentelor (carne și lapte) și turism. Despre rezultatele cercetării privind potențialul bioeconomi ei în Covasna precum și bioinovotorii județului puteți citi mai multe aici: susținuteconomieiaPrognozăRomânia,Înconomieititănivelulconcordanțădarcomportamental,AbreviereaRO_OIP-Covasna-_BioRoadmap.pdfhttps://be-rural.eu/wp-content/uploads/2022/01/proiectului(BE-Rural)exprimăunîndemnînsensulprețuiriitradițiilorșiresurselor,șipentrupromovareareascăaacțiunilorcaresăeîncucerințeleuneidezvoltăridurabilechiarșilacelormaimicicomunități.Înacestspirit,afostpregășiFoaiadeparcurspentruostrategieîndomeniulbioeajudețuluiCovasna.calitatedefacilitatoralzoneipilotselectatepentruîncadrulproiectuluiBE-Rural,InstitutuldeEconomică(IPE)–aparținândAcademieiRomâne,elaboratFoaiadeparcurspentruostrategieîndomeniulbioajudețuluiCovasna,pebazaunuidemersștiințicdecolectivuldecercetare,acontribuțiiloradusede
91WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB
membrii echipei ASIMCOV – Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii Covasna (parte regională de interes a liată proiectului BE-Rural) și a consultărilor efectuate pe parcursul a numeroase seminarii și întâlniri cu reprezentanți locali ai mediului de afaceri, ai autorităților publice, ai mediului academic precum și ai societății civile. Regiunile europene sunt diverse – din punct de vedere economic, ecologic și cultural. Aceste zone găzduiesc o mulțime de ecosisteme și resurse, bioeconomia promițând oportunități pentru ocuparea forței de muncă în mediul rural și creștere durabilă. Această tranziție către o economie regională nouă, bazată pe bioindustrii, necesită implicarea activă a unui spectru larg de părți interesate și utilizarea durabilă a ecosistemelor agricole, forestiere și marine. Plecând de la această idee, proiectul BE-Rural explorează potențialul economiilor regionale și locale, bazate pe bioindustrii și sprijină dezvoltarea strategiilor economice în domeniul bioeconomiei și a modelelor de afaceri. Economia bazată pe bioindustrii și începuturile mișcării politice în acest domeniu necesită punerea în comun a cunoștințelor și experienței, ceea ce reprezintă fundamentul abordării conceptuale a BE-Rural. Bioeconomia are un potențial enorm de a crea noi locuri de muncă la nivel local, datorită unor întreprinderi inovatoare. Acestea se bazează pe cooperarea sporită dintre mediul academic, industrie, decidenții la nivel de politici și societatea civilă. Dezvoltarea bioeconomiei contribuie și la îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ODD ale ONU). În sfârșit, bioeconomia își propune să pună bazele unui mod de viață mai sănătos atât pentru oameni, cât și pentru animale. Acest proiect a primit nanțare din partea Programului Uniunii Europene pentru cercetare și inovare Orizont 2020 în baza acordului de grant cu numărul 818478.
BORO PR & Communication a încheiat cu succes cea de a 6-a ediție a RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum, cel mai complex eveniment profesional și de business din România dedicat marilor fermieri, investitori și lideri din agricultură, producătorilor și procesatorilor, care abordează întreg lanțul agricol valoric. Pe parcursul a două zile, forumul a reunit cei mai dinamici antreprenori și investitori din agribusiness, tema aleasă pentru acest an ind „România Agricolă Europeană”. Alin ZAHARIE RALF este primul eveniment din România dedicat mari lor fermieri și liderilor din agricultură, care prezintă anual la București bune practici, modele de business, exemple de succes și studii de caz din agricultura românească și „Temainternațională.pecare am ales-o în acest an este ”România agri colă europeană”. Am crezut că în acest context pe care îl traversăm cu toții, un context complex, pe toate palie rele, economic și geopolitic, această temă ar merita dis cutată. Aș vrea să mulțumesc partenerului o cial al eve nimentului RALF, unei companii care de mai mulți ani ne susține în toate activitățile noastre de comunicare în domeniul agriculturii, și anume Corteva Agriscience”, a precizat Bogdan Romaniuc, Managing Partner BORO PR & PrezentCommunication.laeveniment, Achim Irimescu, ministrul plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, a punctat câteva din subiectele la zi în ce privește agricultura românească. „Subvențiile pentru fermierii români vor crește în con tinuare, Vom mai primii încă 20 de euro pe hectar. Actualmente, plata este de 95,47 de euro. Eu zic că sunt vești foarte bune, pe lângă provocările extraordinar de mari care sunt la ora actuală”, a precizat Achim Irimescu. La rândul, analistul economic Ionuț Dumitru a făcut o radiogra e asupra sectorului agricol românesc. Astfel, deși România este al cincilea jucător european după suprafața arabilă, respectiv suprafața cultivată cu cereale, procen tul în PIB al agriculturii este de 5%, iar populația care activează în agricultură este de 12-13% din populație, în țara noastră, în continuare, se practică o agricultură de „Majoritateasubzistență. populației implicată în acest sector este, de fapt, o autoocupare, și prea puțin o agricultură care utili zează forța de muncă ca salariați. Față de alte state euro pene, avem o problemă și cu dimensiunea fermelor. Ferma medie în România are 3,7 ha, procent care ne situează la coada clasamentului la nivel european. Avem un număr foarte ridicat de ferme de subzistență, 86% din fermele românești practic consumă mai mult din ceea ce produc, ceea ce ne poziționează foarte nefavorabil față de medii le europene. Ca puncte pozitive, avem creșteri foarte im portante în ce privește e ciența la porumb, la grâu, unde creșterea de producție este absolut evidentă, dar rămâne această problemă a volatilității”, a precizat Ionuț Dumitru.
93WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB
Cum s-a văzut, la RALF, România Agricolă
Singura soluție este știința
Europeană
Și în acest an, compania Corteva Agriscience, Master Partner RALF, a fost reprezentată la cel mai înalt nivel, de Jean Ionescu, Country Leader România & Republica Moldova, și Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România & Republica Moldova. „Avem la Afumați cel mai mare hub de proces sămânță din țară. Aici avem o suprafață de peste 17.000 de hectare unde producem semințe. Vizavi de ce produce Corteva,
Investiți în educație
fermierul este pe primul loc, pentru că dorim întotdeauna să oferim cele mai avansate soluții agronomice. După cum fermierii știu, am reușit, cu foarte multe produse și tehno logii cu care am venit în România, să aducem plus valoare semni cativă business-urilor din agricultură, adică o pro ductivitate mai bună. Unul dintre ele este la rapiță. Aici, Corteva este cel mai mare furnizor de departe de inputuri, de produse de protecția plantelor, la care se adaugă partea de genetică”, a spus Jean Ionescu. Preocupările Corteva legate de managementul e cient al fermei au în vedere aplicația Granular. „Granular Inc. va partea de digitalizare a agriculturii cu care noi, Corteva, vom intra în România. Vom foarte bine pregătiți din acest punct de vedere. Cu siguranță, ce vom oferi va diferit față de ce are piața astăzi. Granular Inc. este o companie achiziționată de Corteva, unul din liderii americani pe partea de digitalizare. Cu siguranță că și agricultura românească are nevoie de așa ceva, nu se mai poate vorbi la ora actuală de tehnologie fără digitali zare, și în tot ce facem, partea de digitalizare este mai mult necesară”, a declarat Jean Ionescu. „Știm cu toții, în toată lumea unde agricultura este foar te bine dezvoltată se folosesc biotehnologiile. De ce avem voie să producem medicamente folosind biotehnologiile atât pentru animale, cât și pentru oameni, dar în schimb nu avem voie să folosim biotehnologiile pentru a produ ce produse care să răspundă agresivității unor dăunători, boli sau fenomene naturale cum este seceta. Se pot obține prin biotehnologie hibrizi de porumb cu toleranță la sece tă, hibrizi de porumb rezistenți la Ostrinia, sfredelitorul porumbului. Acești hibrizi care se cultivă în toată lumea, iar Europa, nu neapărat pune piedică, ci oprește evoluția în agricultură. Acesta este cuvântul care de nește exact ceea ce se întâmplă”, a subliniat, pe de altă parte, Maria Cîrjă.
94 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAGRO TB
Printre cei care au completat lista invitaților primului panel din cadrul RALF 2022 a fost și Leonard Gonciulea, director economic Maxagro, Timiș, jucător important în agricultura vestului țării cu 10.000 hectare de teren agri col cultivat la care se adaugă și o fermă de vaci cu un efec tiv de 2.800 de Reprezentantulcapete.Maxagro și-a ales ca subiect de dezbatere problema forței de muncă. „Facem toate eforturile ca să-i ținem, să-i plătim bine și să mergem înainte cu ei. Le asi gurăm în momentul de față cam tot ce ține de partea de utilaje, mașini, tot ce este nou. Într-o formă sau alta am devenit o fermă a lor sau, mai bine zis, o fermă de încercări a anumitor utilaje care apar pe piață. (…) Pe această cale aș avea rugămintea la instituțiile naționale să ia în cal cul ca o mare parte din banii care vin de la Comunitatea Europeană să e investiți în educație, să se dezvolte partea de jos a agriculturii, și anume școlile profesionale și cele liceale. Este insu cient ca noi managerii să m pregătiți, școlarizați, să ieșim în lume, dacă nu avem cu cine să lu crăm, oameni pregătiți pentru un anumit sector”, a preci zat Leonard Gonciulea. Din partea de nord-vest a țării a poposit, la RALF 2022, Horațiu Oliviu Buzgău, administratorul Grupului Agrind din Tășnad, județul Satu-Mare, care a răspuns provocării lansate de organizator în cadrul celui de-al doilea panel al primei zile intitulat ”România irigată”. „Dacă luăm cazul Grupului Agrind din nord-vestul țării, exploatăm peste 3.000 ha teren cultură mare, iar în ul timii cinci ani de zile ne-am diversi cat activitatea și pe partea de pomicultură unde am început să punem în prac tică partea de irigații. Acolo, printr-o instalație prin picu rare încercăm să testăm, iar modelul să-l aplicăm la nivel de întreagă entitate economică. Desigur, la partea de cul tură mare nu se pretează acest sistem, dar strategia pe care noi am încercat să o închegăm vizează aceste demersuri. Trebuie să invocăm în acest context provocările inerente cu care ne confruntăm în zonă, și anume sursa de apă care este la mare distanță de zonele unde avem aceste terenuri, gradul de comasare al terenurilor și, nu în ultimul rând, birocrația, care, în loc să te ajute să faci ceva, mai mult încurcă”, a precizat Horațiu Oliviu Buzgău. Un subiect aprig dezbătut în cadrul RALF a fost cel legat de digitalizare. În acest context s-a înscris și prezentarea Aplicației FMC Arc Farm făcută de Cătălin Cosmin Viziru, Marketing Manager în cadrul FMC Agro Operational România și Republica Moldova. Mai pe scurt, aplicația gratuită FMC Arc Farm Intelligence se bazează pe o rețea de capcane, atât convenționale, cât și automate, cu fero moni și atractanți alimentari, care sunt monitorizate cu o anumită frecvență. Valorile rezultate din citirea capca nelor sunt validate de către specialiștii companiei FMC în
Pe Drumul Vinului s-a înscris și Sandor Darabont, propri etarul Cramei Familia Darabont din Biharia, județul Bihor.
„Noi am decis să jucăm în doze mari în această mare în cercare, pe piața de spumante, segmentul de piață care crește cel mai bine, și în zona vinurilor rosé pe care leam exportat în ultimii ani. E un proces complex deoarece acest lanț de creare de valoare în vin are multe puncte de editare”, a spus reprezentantul Grupului Cotnari.
colaborare cu cercetătorii în entomologie de la renumi tele institute de Cercetare şi Dezvoltare în Agricultură, INCDA Fundulea și SCDA Lovrin.
„Cu ajutorul platformei ARC Farm Intelligence putem avea o predicție pentru următoarea săptămână în ceea ce privește apariția dăunătorilor în cultura de porumb. Ne referim aici la Sfredelitorul porumbului (lat.:Ostrinia nu bilalis) și Helicoverpa armigera, cei doi dăunători pe care îi monitorizăm în România. (…) În momentul de față, cu aju torul aplicației Agro Farm Intelligence, care poate des carcată pe mobil, disponibilă atât pe Android, cât și iOS, puteți primi o noti care, un mesaj direct care vă anunță dacă în zona dumneavoastră există un pericol ridicat de apariție a dăunătorilor”, a spus Cătălin Cosmin Viziru.
Drumul Vinului A doua zi din cadrul RALF 2022 a fost deschisă de ”Drumul vinului”, făcut subiectul primului panel de discuții. Printre cei care s-au perindat pe acest drum s-a numărat și Ștefan Chirițescu, Marketing Manager al Grupului Cotnari.
„Noi, ind un brand nou, Crama Darabont, o afacere de familie, știm că trebuie să avem răbdare pentru a investi pentru a cunoscuți”, a subliniat Sandor Darabont. „Problema cea mai mare a acestui sector este vânzarea. Din punctul meu de vedere este în momentul de față o supraproducție la nivel european. România a ajuns a cin cea țară ca producător de vin din Uniunea Europeană, practic suntem un jucător foarte important în Europa cu o producție proprie de vin. Cred că un ajutor pentru a desface vinurile sau stocurile ar prin ecoturism, cel mai rentabil pentru producători să vândă direct din cra me cu o marjă de pro t maxim și cu marketingul asociat. De asemenea, ajutorul din partea instituțiilor statului de a promova vinul românesc. Ar trebui să vorbim aici de vi nul românesc ca un brand de țară. Avem exemple în acest sens, statul chilian, Australia și Noua Zeelandă, țări care au reușit să investească în promovarea vinului autohton și să ajute producătorii din țările respective în ce privește vânzarea”, a mai adăugat Sandor Darabont. Alte soluții propuse de Sandor Darabont au în vedere im plicarea statului în ce privește infrastructura, astfel ca Drumul Vinului să nu rămână doar o metaforă. Tot pe Drumul Vinului am rulat în cadrul RALF alături de Florin Dănoaie, directorul general al Domeniilor Boieru, Alba. „Ori de câte ori am mers în Europa și am vizitat crame, pot spune că în România nu suntem cu nimic mai pre jos, tehnologia alături de plantațiile existente fac ca vi nul să e de o calitate deosebită. Acest lucru este dovedit de multiplele medalii pe care le obținem ca producători la concursurile internaționale. Of-ul este acela că nu se investește prea mult în ce privește promovarea acestor premii, medalii, iar publicul nu prea știe să aprecieze ce este de valoare. Aici, cu siguranță ar trebui să investim cu toți producătorii în ce privește imaginea, deoarece de unul singur este destul de di cil”, a punctat directorul general al Domeniilor Boieru. Un posibil Drum al Vinului pe calea ferată a fost propusă, în cadrul RALF, de managerul general al Cramei Oprişor, Mehedinți, Gabriel Roceanu. „Ați avut curiozitatea să vedeți cam cum arată infrastructura feroviară a Europei? Cu siguranță, mulți dintre noi am folo sit-o în ultimii 32 de ani. Poate vă veți întreba de ce mă leg de infrastructura feroviară, când noi aici dezbatem problema vinului. (…) O infrastructură de conexiune feroviară între sa
95WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB
tele românești ar dezvolta foarte rapid bunăstarea populației care ar veni către noi, cei care lucrăm în agricultură, cu mult mai mult entuziasm”, a subliniat Gabriel Roceanu. Drumul Laptelui ”Drumul Laptelui” a fost și el inclus în cadrul forumului RALF din acest an, printre cei care s-au perindat pe aces ta ind și Marius Bîcu, director general De la Ferma și Unilact Transilvania, Alba, important jucător pe piața de brânzeturi premium și nu numai. „Viitorul este un business sută la sută integrat în care să vinzi fără intermediari. Produci brânză, carne, mâncare în general, fără să apelezi la un intermediar, astfel încât totul să se vândă de la fermă. La asta mă gândesc în ecare zi, la ce fain ar dacă am vinde direct la clientul nal fără intermediari”, a conchis Marius Bîcu. Printre pasagerii ”Drumului laptelui”, intersectat pe alo curi cu ”Drumul Cărnii” s-a numărat și George Cățean, proprietarul Fermei Cățean din județul Brașov. „Facem ceea ce vrea și ne propune Uniunea Europeană, scurtăm lanțul dintre producător la consumator”, a subli niat proprietarul Fermei Cățean din județul Brașov. Un drum al laptelui poate parcurs inclusiv cu ajuto rul roboților este de părere medicul veterinar Vlăduț Peica, adninistratorul Ferma Peica din localitatea Orheiu Bistriței, comuna Cetate, județul Bistrița-Năsăud, unul dintre protagoniștii RALF 2022. „Putem face o altfel de calitate cu ajutorul roboților. Ferma noastră este dotată momentan cu roboți de patru catego rii diferite. Are trei roboți de muls, un robot de curățare, un robot de furajare care pregătește singur furajul pentru animale și un robot care apropie furajul pentru a cât mai aproape de fondul de furajare (…) Ce înseamnă investiția și tehnologizarea, respectiv robotizarea? Răspunsul este unul simplu, dacă în urmă cu șase ani lucrau 6 oameni și produ ceau 2.000 litri de lapte, în prezent lucrează doi oameni cu o producție de 5.000 litri de lapte. Despre asta e vorba, și acolo trebuie să se ajungă”, a precizat Vlăduț Peica. Alte drumuri. Unele bio „Drumul Cărnii” i-a avut printre protagoniști și pe cei din cadrul Asociației Aberdeen Angus din România, repre zentată, în cadrul RALF, de către Ioan Gociman, director tehnic executiv. Una dintre preocupările asociației o reprezintă educarea pieței în ce privește carnea de vită specializată. „Am luat-o pas cu pas. În primă fază, exact ca la construcția unei case, am consolidat fundația, am turnat placa peste etajul 1, și am ajuns la o populație semni cativă de bovine Angus în România. Dacă până acum am lucrat pe caractere cantitative, acum mergem pe caractere calitative, inclusiv în ce privește promovarea acestei cărni, una extrem de valoroasă. Ca exem plu, în anul 2019 România a participat în Marea Britanie prin ferma Karpaten Meat la World Steak Challenge, cea mai mare competiție de gătit steake-uri șa care au participat 200 de ferme din peste 40 de țări, iar România a câștigat argintul pentru antricot”, a subliniat Ioan Gociman. Am poposit, totodată, pe Drumul Pâinii, alt subiect atins în cadrul celei de a doua zi din cadrul RALF. Aici l-am gă sit pe Dacian Sabău, administrator Biosab Timișoara. „Se consumă foarte mult pe transport. Noi tot vorbim de eco logie, de bio, de Europa Verde, dar totuși nu se gândește nimeni la acest drum al pâinii. Copil ind, mâncam pâinea făcută din grâul care îl cultiva bunicul în grădina sa de pe lângă casă. Apoi mama cumpăra pâine de la brutăria din orașul de lângă satul bunicii, iar acum am ajuns să mănânc pâine de la supermar ket care provine dintr-un grâu produs de fermierii români, dus într-o țară europeană, măcinat, congelat, după care e adus în România pentru a transformat în produs nit. Drumul Pâinii mi se pare că este unul extrem de lung”, a precizat Dacian Sabău.
Subiectul bio a fost prezentat în cadrul RALF 2022 de către Dacian Badea, preşedintele Fermelor Ecologice Silvania Cooperativă Agricolă, Sălaj. „Drumul laptelui bio este alb, dar încă nu este imaculat”, este de părere Dacian Badea. „Există și lapte fake bio produs cu nerespectarea în totalitate a condițiilor impuse de agricul tura ecologică. De multe ori, în ferme care funcționează în paralel, ecologic și convențional, culmea, producția ecologică este aproape cât cea convențională. Așa se explică de ce există în piață, din păcate, fermieri, nu mulți dar există, care vând lapte ecologic mai ieftin decât laptele convențional. Când faci din pasiune și nu urmărești doar pro tul, trebuie să spui despre toate aceste lucruri, despre concurența neloială pen tru că această concurență neloială îți răpește ție șansa de a te dezvolta și de a aduce produsele ecologice în piață celor care știu despre valoarea lor, văduvește practic această șansă de a mânca sănătos”, a conchis Dacian Badea.
96 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAGRO TB
