TB 83

TB

Transilvania Business AN�VIII • NR �� • ���� • PREŢ �� LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Stefan Vuza

presedinte Chimcomplex PAG. 5-11 ȘTEFAN VUZA REPORNEȘTE ROMÂNEȘTE OLTCHIM PAG. 14-46 AGRO TB PAG. 67-98 CLUJUL REZIDENȚIAL PAG. 105 NEPI ȘI PRIME KAPITAL PRODUC MALL-URI LA FOC AUTOMAT ÎN ARDEAL PAG. 109 INDUSTRIAL PARK BRASOV. ZECE ANI DE DEZVOLTARE CONTINUĂ ȘI SUSTENABILĂ

1

cuprins

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-11

36-39

43,45-46

COVER STORY

AGRO TB

AGRO TB

ȘTEFAN VUZA REPORNEȘTE ROMÂNEȘTE OLTCHIM

SIBIUL DEVINE „REGIUNE GASTRONOMICĂ EUROPEANĂ”

29.000 DE HECTARE ÎN PLUS, POTRIVIT IFN

49-53

100-101

105

CLUJUL REZIDENȚIAL

CAPITAL

REAL ESTATE

MAI SCUMP DECÂT CAPITALA ROMÂNIEI

SOLUȚIA PENTRU DUBLAREA LICHIDITĂȚII BVB

NEPI ȘI PRIME KAPITAL, MALL-URI LA FOC AUTOMAT

PAG. 106-107 IT COSTUL MEDIU AL UNUI INCIDENT DE SECURITATE CIBERNETICĂ: 11,7 MILIOANE DE DOLARI. CÂT DE PREGĂTITĂ ESTE COMPANIA TA? PAG. 109 REAL ESTATE INDUSTRIAL PARK BRASOV. ZECE ANI DE DEZVOLTARE

PLAN EDITORIAL

PLAN EDITORIAL

TRANSILVANIA BUSINESS NR. 84

TRANSILVANIA BUSINESS NR. 85

PAG. 44

PAG. 55

2

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ALBA

CAMPANIE DE INVESTIGAȚII GRATUITE Campania de investigații medicale gratuite ”Nu am făcut destul!”, inițiată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, a ajuns anul acesta la a cincea ediție. Începută ca un proiect de investigaţii gratuite pentru cancerul mamar, în scopul de a oferi un argument în plus Ministerului Sănătății pentru implementarea unui program național de screening pentru cancerul de sân, campania a devenit tot mai complexă de la an la an, în timp ce investigaţiile oferite sunt tot mai diverse. Astfel, în perioada 13 octombrie - 25 noiembrie, 1218 oameni din 12 sate din cinci județe din Ardeal (Cluj, Sibiu, BistrițaNăsăud, Alba) au beneficiat de următoarele investigaţii gratuite: tensiune, puls, glicemie, indice de masă corporală, ecografie mamară, spirometrie, dermatoscopie, măsurarea vârstei arterelor, EKG. Datorită acestei campanii, 990 de femei și-au făcut ecografii mamare la ele în sat, 124 au primit recomandare pentru mamografie, 109 dintre ele au mers la radiolog. Dintre ele, 12 au făcut biopsie și 3 au suferit intervenții chirurgicale. ”O femeie din 1000 va fi diagnosticată cu cancer de sân anul ăsta. Noi am consultat 1.120 de femei și după mamografii, ecografii, biopsii și operații avem trei suspiciuni de cancer”, a declarat Cezar Irimia, președintele FABC. (S. M.)

ARAD

CONCURSURILE GASTROPAN REVIN CU NOI TEMATICI Cea mai mare competiţie dedicată promovării inovaţiilor şi a talente-

lor din industria de panificaţie, cofetărie şi HoReCa se va desfăşura în perioada 28-30 martie 2019 la Arad, în cadrul expoziţiei GastroPan. Concursurile GastroPan aduc împreună cei mai talentaţi brutari, cofetari și bucătari autohtoni care își vor demonstra măiestria în fața unui juriu format din specialiști. Concursurile GastroPan sunt grupate în 3 secțiuni competiționale (PANIFICAȚIE, COFETĂRIE, GASTRONOMIE), în cadrul cărora juriul selectează lucrările care vor primi trofeele Pâinea Anului 2019 și Tortul Anului 2019. Înscrierile la Concursurile GastroPan 2019 se fac până pe 28 februarie.

100 DE MILIOANE LEI ÎN INFRASTRUCTURĂ Primarul Ilie Bolojan a semnat contractul de finanțare aferent proiectului „Coridorul de mobilitate urbană durabilă Piața Emanuil Gojdu - Vasile Alecsandri, Oradea”, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 - 2020, Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.

BIHOR

BRANDIENT VA CONTURA BRANDUL ORADEA Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (APTOR) a contactat firma Brandient în vederea conceptualizării și consolidării bran-

dului de destinație Oradea. Proiectul a început, simbolic, pe 1 decembrie 2018, cu ocazia aniversării centenarului României moderne, iar finalizarea acestuia este planificată pentru lansare în luna mai 2019.

Proiectul va beneficia de suportul unui steering committee format din reprezentanți ai businessurilor locale, ai educației, culturii și artelor, ai tinerilor și studenților, ai cultelor - precum și dintre lideri de opinie locali.

Proiectul va parcurge mai multe stadii, începând cu runda de consultări cu reprezentanții locali, continuând apoi cu conceptualizarea brandului la nivel ideologic și vizual și, mai departe, cu creația și designul unor manifestări concrete, de bază, ale brandului. „Oradea a devenit, în ultimii ani, un model de administrație inteligentă și vizionară și este acum în stadiul în care are nevoie de un instrumentar modern de management al businessului de destinație”, a declarat Aneta Bogdan, Managing Partner Brandient. (S. M.)

Valoarea totală a contractului este de 111,161 milioane de lei (TVA inclus), din care 70,533 milioane de lei este valoarea totală eligibilă.

Durata contractului de finanțare este de 89 luni de la semnarea acestuia.

Obiectivul general al proiectului constă în reducerea emisiilor de carbon în Municipiul Oradea prin crearea unui coridor de mobilitate urbană durabilă din Piața Emanuil Gojdu - Vasile Alecsandri, printr-o abordare integrată bazată pe Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Oradea.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: creșterea estimată a numărului de pasageri transportați în cadrul sistemelor de transport public de călători extinse, scăderea anuală a gazelor cu efect de seră, crearea de benzi separate pentru mijloacele de transport public pe o lungime totală de 990 ml, achiziția de 4 autobuze hibride noi care vor tranzita benzile dedicate create prin prezentul proiect, modernizarea și extinderea zonelor pietonale în suprafață totală de 16.349,74 mp pe traseul coridorului de mobilitate urbană, modernizarea/ reabilitarea liniilor de tramvai pe o lungime de 0,512 km linii tramvai cale dublă, respectiv 1,024 km linii tramvai cale simplă. (S. M.)

INVESTIȚIE DE 50 MILIOANE DE EURO Grupul Sogefi, unul dintre cei mai importanţi producători de componente auto, a decis deschiderea unei fabrici în Parcul Industrial Oradea, în urma unei investiţii de 50 de milioane de euro. Producătorul deserveşte compa-

3

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BRUXELLES nii precum Renault Nissan, Daimler, Nissan, BMW, VW, Peugeot Citroen, Ford, Toyota.

Grupul Sogefi este un furnizor mondial de design şi componente de suspensie flexibilă şi sisteme de filtrare aerisire şi răcire atât pentru echipamentele originale, cât şi pentru canalele ulterioare.

Grupul are 36 de filiale, 4 centre de cercetare şi dezvoltare și a raportat o cifră de afaceri de 1,67 miliarde de euro în 2017.

Sogefi Suspension a primit un ajutor de stat în valoare de 104 milioane de lei. (Sursa foto: ADLO-Primăria Oradea) (S. M.)

AUTOSTRADA TRANSILVANIA, LA GRANIȚA CU UNGARIA Aproximativ 5,3 km din Autostrada Transilvania, de la Biharia până la Borș, la granița cu Ungaria, vor fi proiectați și construiți pentru circa 28,5 milioane de euro. Compania de Autostrăzi a semnat contractul cu o asociere condusă de Trameco SA care va avea termen 19 luni pentru proiectarea și execuția lotului, iar garanția va fi de 10 ani. Sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene. „Operatorul economic care va realiza proiectarea și execuția Lotului 3 este Asocierea Trameco SA – Vahostav SK

AS – Drumuri Bihor – Drum Asfalt SRL – East Water Drillings SRL. Valoarea contractului este de 134,221 milioane de lei, fără TVA, echivalentul a 28,5 milioane euro fără TVA, având un cost/km de 5,3 milioane euro fără TVA”, anunță Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Lotul 3, reprezentând subsecțiunea 3C3, se desfășoară într-o zonă de câm-

REALOCARE PENTRU IMM-URI Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat în 13 decembrie modificarea Programului Operațional Competitivitate (POC).

Modificările vizează adaptarea la evoluțiile din domeniului IT, acordarea unui sprijin crescut IMM-urilor din acest domeniu, precum și actualizarea strategiei pentru investițiile în domeniul cercetării. „Programul Operațional Competitivitate revizuit va sprijini și mai mult domeniul tehnologiei informațiilor, care este de mare importanță pentru România. Este o decizie care ține cont de evoluțiile pozitive din domeniul IT și care vine tocmai pentru a ajuta la dezvoltarea susținută a acestui sector, care contribuie semnificativ la crearea

de noi locuri de muncă în România”, a declarat Corina Crețu la semnarea modificării acestui program.

Ca urmare a acestei decizii, 25 milioane de euro vor fi realocate în cadrul Axei prioritare ”Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă” pentru acțiunea ”Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) și a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere”.

De asemenea, modificarea programului urmărește dezvoltarea unei rețele de centre de cercetare ce folosesc tehnologia cloud și infrastructurile de date de mari dimensiuni. (S. M.)

BUCUREȘTI

HARTA SALARIILOR PE JUDEȚE Angajaţii din Bucureşti au cele mai mari salarii din economie: cu un venit

mediu de 3.467 de lei net în luna septembrie a acestui an, aceştia câştigă cu 29% mai mult decât angajaţii plătiţi cu salariul mediu pe economie şi cu 70% mai mult decât angajaţii din Suceava, care au cele mai mici salarii din România (de 2.039 de lei net). „Diferenţele salariale din oraşele mari se micşorează de-a lungul timpului, pe măsură ce companiile sunt nevoite să crească salariile pentru a atrage candidaţi.

Dacă ne uităm la salariile pe judeţe în anul 2009, de exemplu, probabil că Timişul era peste Cluj ca nivel salarial, dar situaţia s-a schimbat pe fondul investiţiilor masive în centre de servicii şi în sectorul IT din Cluj“, a explicat Anca Puiu, consultant la compania de consultanţă în management şi executive search Korn Ferry. (S. M.)

news

pie, care se înscrie între localitățile Biharia, Satu Nou și granița româno - maghiară, intersectând la nord de localitatea Biharia drumul național DN 19 (Oradea - Satu Mare), la km 59+614, după cum notează CNAIR. (S. M.)

TRAVEL SMART HUB, PENTRU IUBITORII DE CĂLĂTORII Peste 300.000 români aleg să își petreacă an de an sărbătorile de Revelion și Crăciun vizitând stațiuni din țară și din străinătate. Excursiile la ski nu reprezintă singurul obiectiv turistic în sezonul de iarnă, mulți turiști români aleg să viziteze destinații precum Valea Prahovei, Londra, Roma, Viena sau Paris.

Turismul românesc a înregistrat și el o creștere pozitivă anul acesta. În luna octombrie a acestui an s-a înregistrat o creștere față de anul trecut de 11,7% a sosirilor în țară, durata medie de ședere fiind de 2,2 zile la turiştii români şi de 1,9 zile la turiştii străini, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Una dintre comunitățile de travel din România este Travel Smart HUB cu peste 400 pasionați de călătorii prezenți la evenimente dedicate acestora. Printre beneficiile unei comunități de travel se numără: accesul la oferte de călătorie, grupuri tematice, conferințe care facilitează socializarea sau workshopuri practice pentru pasionații de călătorii axate pe planificarea excursiilor, stabilirea bugetelor sau fotografia de călătorie.

Persoanele care doresc să facă parte din comunitate se pot înregistra gratuit pe site-ul oficial www.travelsmarthub.com pentru a fi la curent cu ultimele noutăți în materie de travel, dar și de a beneficia de oferte personalizate de călătorie. (S. M.)

Continuare în pag. 119.

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Director General Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro edactor ef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro edacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Traian Dan, Călin Poenaru, Alin Zaharie, Ștefana Mureșan - editor online redactia@transilvaniabusiness.ro Corectura: Beatrice Spătaru DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro

ENJOY TRANSYLVANIA! A JEWEL OF ROMANIA IN THE HEART OF EUROPE

Întru afaceri sănătoase și prospere, investitorilor, antreprenorilor, managerilor, specialiștilor țării mele!

An minunat să fie 2019! Optimism realist...

Echipa Transilvania Business, cu respect, vă dorește un an 2019 cu producție, servicii, investiții consistente, cu profit și cu investitori, dar și angajați încrezători, mulțumiți și cu spirit pozitiv la job.

Suntem printre puținii jurnaliști ce vrem și căutam binele, atât cât mai este, în economia românească. Acolo unde este. Și acolo unde bariera, poarta, liftul, ușa, se deschide dacă văd și citesc ce revistă tipărită avem. Acolo unde click-ul pe email-ul adresat de TB este cel corect și adevărat înspre a deschide lumii realizările companiei ce te-a angajat director de marketing sau PR...

Sigur, suntem singura publicație economică națională proactivă întru ce poate fi exemplu – antreprenori – companii – investitori – manageri – specialiști... Mai sunt 12 ani de străbătut și epoca postrevoluției din decembrie 1989 va fi egală cu anii României regimului comunist... Dacă sunt lucruri bune în România mea și a d-voastră aici, în Transilvania Business, le veți citi. Zboară anii...

Gasiți în acest număr și este și pe site-ul www.transilvaniabusiness.ro pentru prima dată în istoria revistei noastre: Planul editorial al TB pe 2019. Dacă vă regăsiți și aveți o poveste faină în acest sens, nu pregetați să ne scrieți! Cu încredere! Vom veni acasă la dvs.

Vă invit mai pe larg la un singur exercițiu elegant de colaborare. Dintre cele peste 40 de proiecte din Plan. Ce are mai deosebit țara mea?!? Și cum suntem Transilvania Business... Începem, astfel: Lucrăm deja la Enjoy Transylvania! A jewel of Romania in the heart of Europe.

Bucurați-vă de Transilvania! Bijuteria României din inima Europei.

Va fi un gând întruchipat din sute de secvențe, o ediție în engleză a TB, prin care le vom oferi celor peste 2.000 de lideri europeni și 800 de jurnaliști străini de la reuniunea de la Sibiu din 9 mai 2019 și celor ce vor

veni la Cluj la reuniunea Comitetului European al Regiunilor privind politica de coeziune și fonduri structurale în 2019, în timpul Președinției rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, un TB de colecție.

De unde să începem?! Drumul vinului, drumul apelor minerale, al salinelor și al stațiunilor balneocliematerice, despre domenii de vânătoare și lacuri și râuri pentru pescuit, trasee și zone turistice majore – Maramureșul istoric, Țara Moților, de la Sarmizegetusa la Sântămâria Orlea.

Podișul Hârtibaciului, Via Transylvanica, Sighișoara, Ținutul Secuiesc, Valea Cernei, castele nobiliare maghiare, biserici fortificate săsești și bisericuțe de lemn, mănăstiri.

Festivaluri. FITS, TIFF, Untold, EC, artiști foto-video, pictori, sculptori, performance, tradiții cultural artistice și gastronomie și multe altele.

Lista rămâne deschisă până în martie.

Acceptați provocarea? Scrieți-ne! aurelian@ transilvaniabusiness.ro Desigur, toate acestea vor fi susținute de branduri tradiționale românești!

Ne maturizăm odată cu economia românească, odată cu antreprenorii români și cu investitorii de toate națiile ce au ales sau au venit în țara noastră. Cred că e și momentul să anunțăm că începem, împreună cu prietenii și partenerii TB, să pregătim aniversarea a 10 ani de Transilvania Business, cândva la începutul verii lui 2020. Dar cum valurile vieții social-economice și, mai ales, politice – care ne influențează – ne prind val-vârtej pe toți vor trece anotimpurile precum anii ce s-au dus ca vântul, și atunci, mai bine, ardelenește, câtinel, să purcedem din vreme la drum cu ideile ca să fie vreme de furtuna lor și cele mai bune să se așeze și să facem un eveniment în spiritul a ceea ce am început.

Noi venim la tine în companie și scriem împreună povestea afacerii!

Manageri publicitate Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş dministrația Director difuzare Liviu Ilinca (0736-386.950) Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László abonamente@transilvaniabusiness.ro 0265-215.612 Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distribuție națională: Casa de Difuzare Presă New Concept SRL, în reţeaua de benzinării MOL, Art Oil, Nis (Gazprom), OMV & Petrom, în hyperrmarketurile Carrefour Hypermarket și Real M, în Carrefour Supermarket, în magazinele de presă Octagon și X press. În reţeaua LaGardere - în magazinele INMEDIO relay și 1Minute.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

5

Ștefan Vuza repornește românește Oltchim de Ligia VORO

Povestea unui vis - renaşterea industriei chimice românești, a unui vis ce sintetizează, poate în cuvinte reci, o dorință de a dovedi că e posibil și în țara noastră să reușești, cu capital autohton, se poate scrie doar cu emoție, dincolo de cifre și calcule.

Dincolo de matematică. Dincolo de strategii și analize. Visul l-a avut Ștefan Vuza, un tânăr antreprenor român, fondatorul Grupului Servicii Comerciale Române (SCR), acum mulți ani. L-a purtat întâi în minte, i-a dat apoi contur, l-a scris, l-a urmărit, iar, în 8 decembrie 2018, acest vis a început să devină o realitate, din ce în ce mai palpabilă. Compania Română de Chimie este operațională începând cu această dată, reunind două platforme chimice, cu o istorie îndelungată, Borzești și Râmnicu Vâlcea, reunind specialiști, reunind dorința de a reuși, de a reporni cu motoarele turate un sector care ne asigura, an de an, o balanță comercială pozitivă.

Cum s-a scris povestea visului recompunem în paginile unui cover story inedit.

6

COVER STORY Cea mai frumoasă tranzacție din industria chimică a ultimilor 20 de ani s-a încheiat în 7 decembrie 2018 – și ea este rodul muncii unui tânăr român care a pornit de la „zero” în antreprenoriat acum 25 de ani, reușind doar prin forțe proprii, să cumpere cel mai mare combinat chimic al țării, Oltchim Râmnicu Vâlcea. Această victorie răsunătoare pentru un antreprenor tânăr român este un exemplu pentru generația de sub 40 de ani din această țară și un semn sănătos că se poate și la noi în țară să reușești în carieră prin muncă și, mai ales, prin perseverență! Antreprenorul se numește Ștefan Vuza și este unul dintre românii care activează în industrie de 25 de ani. Fondator al Grupului Servicii Comerciale Române, Ștefan Vuza coordonează 9 combinate și fabrici în care lucrează peste 3000 de angajați. El adresează tinerilor antreprenori din țară următorul mesaj: „Îndrăzniți! Întotdeauna, dacă vreți, veți reuși, iar limitele vi le setați doar voi! Îndrăzniți, numai așa România se va schimba în mai bine. Și se va schimba cu siguranță. Exemplul meu vă este dedicat. Iar dacă vi se va părea greu, vă reamintesc ce a scris Mahatma Ghandi: “La început te vor ignora, apoi vor râde de tine, apoi vor lupta împotriva ta și apoi vei câștiga!” Noua generație poate prelua antreprenoriatul din diferitele ramuri ale economiei țării, pentru că nu are blocajele mentale ale generației actuale, pentru că are un motor în plus – entuziasmul, iar reușita mea să vă fie un exemplu, cât despre ceea ce vă lipsește – resursele seniorilor – vă spun că sunt soluții, din propria experiență vă reamintesc că “Marile realizări nu sunt atinse prin putere, ci prin perseverență! Lumea nu este a celor ce pot, ci a celor ce vor cu adevărat! Așadar, Îndrăzniți!”

Un drum anevoios În spatele poveștii de succes care s-a încheiat în 7 decembrie și a reînceput în 8 decembrie, cum vă vom arăta mai jos, au stat, deja anticipate, câteva elemente cheie, munca, seriozitatea, perseverența, entuziasmul și îndrăzneala, ingrediente peste care adăugăm experiența, vizi“Oamenii se raportează la muncă în trei moduri diferite: unii au un job, alții o carieră și alții o vocație! Eu am dovedit că tot ceea ce fac, fac din vocație și este o onoare pentru mine să deservesc industria chimică din România!”, Ştefan Vuza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Chimcomplex

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

unea și strategia, iar toate au hrănit visul de a reporni motoarele unui sector intrat în dizgrație și parcă uitat de guvernanți.

“Acest proiect a început de acum 4 ani când ne-am stabilit strategia achiziției activelor Oltchim și am muncit enorm pe opt fronturi pentru ca astăzi să avem toate elementele necesare pe „tabla de șah” și pentru ca acest succes să devină o realitate! Suntem optimiști și ne bazăm pe încrederea și colaborarea între echipa noastră și cea de la Vâlcea cât și pe ceilalți profesioniști din țară care doresc să ni se alăture! Bineînțeles că în spate avem un plan de afaceri bine structurat şi închegat care ar putea fi rezumat în: eficiență economică, investiții masive, integrare şi dezvoltare a ambelor combinate. Am spus în nenumărate rânduri pentru a fi auzit de cât mai mulți decidenți din țară că ramura chimiei merită să fie sprijinită în a se relansa și are sens economic pentru întreaga economie a țării, pentru că ea, chimia, este la începutul lanțului economic, iar prin procesele de chimizare a resurselor minerale ale țării se realizează materiile prime pentru toți ceilalți jucători din economie”, ne povestește Ștefan Vuza, antreprenorul care a crezut în visul său.

Preluarea activelor Oltchim, în baza unei strategii concepută acum mai mulți ani, nu a însemnat un parcurs lin, ci a presupus depășirea unor piedici de natură juridică și legală, în special. Avizele Consiliului Concurenței și al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), acordul Comisiei Europene privind preluarea Oltchim de către Chimcomplex, deși au ținut de legalitatea tranzacției, sunt doar câteva dintre ele. De asemenea, unul din creditorii Oltchim Râmnicu Vâlcea, spre exemplu, a atacat în instanță Hotărârea Adunării creditorilor Oltchim SA prin care a fost aprobat contractul de vânzare active încheiat cu societatea Chimcomplex.

“De la câștigarea licitației și încheierea contractului de vânzare cumpărare a activelor Oltchim, din 17 octombrie 2017, am avut siguranța că această achiziție se va înfăptui: am ales cea mai bună echipă la nivel intern și de consultanți, s-a lucrat asiduu pe 8 planuri, pentru a îndeplini toate condițiile specificate în contract. Rezultatul final este așa cum ne-am așteptat unul pozitiv, iar acesta este cel mai bun mod de a demonstra că noi ne-am achitat de toate datoriile prevăzute în condițiile suspensive, astfel că autoritățile au avizat această achiziție”, a punctat tânărul antreprenor român. Ștefan Vuza consideră că acestea nu au fost decât motive în plus care l-au ambiționat, un catalizator pentru a-și urmări scopul până la capăt.

“Oamenii se raportează la muncă în trei moduri diferite: unii au un job, alții o carieră și alții o vocație! Eu am dovedit că tot ceea ce fac, fac din vocație și este o onoare pentru mine să deservesc industria chimică din România!”, subliniază președintele Consiliului de Administrație al Chimcomplex.

Strategia pentru revitalizarea industriei chimice Ne lovim destul de des în dialogul cu antreprenorul român de un cuvânt care, poate, în alte împrejurări este golit de sens: strategie. Însă, pentru Ștefan Vuza, această vocabulă înglobează un complex de factori, de avantaje competitive pe care le-a luat în considerare atunci când a visat preluarea activelor Oltchim Râmnicu Vâlcea și, mai departe, restartarea industriei chimice românești.

Dar ce a însemnat, concret, această strategie?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Stabilirea strategiei de renaștere a chimiei industriale a României, pentru că, de fapt, achiziționarea activelor Oltchim și, respectiv, salvarea combinatului reprezintă doar începutul acestui proces de salvare a unei industrii cu o istorie lungă și fructuoasă înainte de 89 și un potențial uriaș de creștere în viitor s-a bazat pe un cumul de mai mulți factori pe care i-am analizat și luat în considerare: materii prime, specialiști buni, platformele chimice, antreprenorii români, piața”, enumeră Ștefan Vuza. Și apoi ne motivează, pragmatic, fiecare factor, fiecare avantaj competitiv în fapt sau ași pe care țara noastră îi are în domeniul chimiei, însă nu îi exploatează suficient spre deloc. Materiile prime (gaz, petrol, sare, cărbune etc.) reprezintă unul dintre marile avantaje pentru România,

Aproape 20 de ani de la privatizare Fondat în 1954, combinatul Chimcomplex, noul proprietar al secțiilor productive ale Oltchim Râmnicu Vâlcea, a intrat în portofoliul Grupului SCR în 1999. Astăzi, compania exportă susținut produse competitive pe piața mondială, surmontând căderea drastică a exportului de produse românești din anii 1990.

Pe piața internațională, compania s-a afirmat prin următoarele puncte forte, după cum a subliniat Ștefan Vuza: “crearea unor parteneriate cu traderi internaționali și cu firme de distribuție profesioniste locale deoarece ținta noastră a fost să acoperim nevoile de produse ale pieței interne mult mai stabilă și mai eficientă, și doar surplusul să-l livrăm la export, calitatea excepțională a produselor noastre, asigurarea unor servicii asociate pentru clienți, prețurile competitive și, nu în ultimul rând, probitatea profesională a specialiștilor noștri și seriozitatea manifestată în derularea contractelor. În fond afacerile se fac între parteneri, între oameni”.

COVER STORY

consideră antreprenorul. “Aici ar trebui să se renunțe la politica de a exporta primar aceste materii prime în folosul străinilor și să fie sprijiniţi producătorii interni care prelucrează superior aceste resurse ale țării”, explică președintele Consiliului de Administrație al Chimcomplex un principiu economic de bun simț – să adaugi valoare unui produs.

România nu duce lipsă de specialiști buni, dezvoltă Ștefan Vuza cel de-al doilea factor pe care trebuie să îl valorificăm. Mai ales că specialiștii sunt formați și astăzi într-o rețea de învățământ națională, pe care nu o are nicio țară din regiune. O avere considerabilă formată din 23 licee de chimie, 17 universități şi 11 institute de cercetări.

Un alt treilea avantaj competitiv pe care îl putem valorifica sunt platformele chimice de care România dispune.

Acestea reprezintă active neprețuite, din păcate insuficient puse în valoare, şi asta, mai ales, în contextul în care astăzi nu mai autorizează nimeni în Europa construirea unor asemenea platforme chimice gigant, care au o infrastructură enorm de scumpă.

Antreprenorii români au reprezentat, în opinia lui Ștefan Vuza, de asemenea, unul dintre factorii determinanți atunci când a conceput strategia de preluare a activelor Oltchim. Și i-a avut în vedere pe acei antreprenori care doresc să deschidă noi capacități în industria chimică românească, spre deosebire de cei străini care în mare parte doar închid. Antreprenori care între timp au acumulat experiență, resurse, au dorință, știință, strategie și dorinţa de implicare necesară. “A fost, însă, nevoie de timp pentru ca acești antreprenori să prindă credibilitate în fața băncilor, clienților, autorităților, iar acum după 28 de ani de capitalism, cei care au fost serioși dintre ei, merită acest capital de încredere și cu siguranță pot face lucruri remarcabile. Trebuie doar lăsați să-și facă treaba, și nu încurcați! Sunt o nouă generație, care pot face lucruri la fel de valoroase ca și generația actuală! Acum este timpul lor!”, accentuează acesta un mesaj care poate cataliza alte energii și voințe de a dezvolta afaceri sănătoase cu capital românesc.

7

8

COVER STORY

Piața reprezintă un alt argument în favoarea dezvoltării industriei chimice românești și un factor puternic de care s-a ținut cont atunci când a fost luată decizia de a participa în procedura competitivă de achiziţionare a secţiilor productive ale Oltchim. În anul 2017, România a realizat produse petrochimice și chimice în valoare de circa 10 miliarde de euro, însă a importat de 8 miliarde de euro, astfel deficitul de produse chimice fiind imens.

“Din toate aceste date, reiese că industria chimică din România are un potențial neexploatat suficient de către producătorii autohtoni și, dacă numai jumătate din deficit s-ar acoperi prin producție internă, atunci chimia ar înregistra o creștere spectaculoasă de peste 30%, iar efectele indirecte în toate industriile din aval, cât și

Scurt istoric al tranzacției 4 februarie 2017 – depunerea ofertelor neangajante de către 14 competitori 4 6 iulie 2017 – închiderea depunerii ofertelor angajante; Combinatul Chimic Chimcomplex a depus oferta angajantă alături de alți 7 competitori 4 17 octombrie 2017 - Combinatul Chimic Chimcomplex a fost declarat câștigător; Chimcomplex a oferit 127 milioane euro pe o parte a activelor Oltchim și, suplimentar, a preluat și toate obligațiile de mediu care presupun invesțiții de zeci de milioane de euro și s-a angajat la un program de invesțiții de peste 115 milioane euro în următorii 5 ani cu preluarea și asigurarea locurilor de muncă a peste 1150 de salariați.

4 6 noiembrie 2017 – depunerea garanției de 29 milioane de euro 4 7 decembrie 2017 – aprobarea tranzacției în Adunarea Creditorilor 4 7 decembrie 2018 - Chimcomplex a plătit prețul integral al tranzacției 4 8 decembrie, 00.00, Chimcomplex a intrat ca nou operator al activelor Oltchim, încheind în paralel și 1164 de contracte de muncă. Toate activele Oltchim au fost transferate în proprietatea Chimcomplex - Sucursala Vâlcea, inclusiv autorizații și capitaluri circulante.

4 18 decembrie – Compania Română de Chimie, rezultată din comasarea platformelor chimice Borzești și Râmnicu Vâlcea, a devenit funcțională

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în PIB-ul țării vor fi cu adevărat considerabile. Chimia este singură ramura din industrie care, dacă este lăsată să crească, poate aduce o creștere a PIB-lui cu două cifre, respectiv cu peste 10% în fiecare din următorii 5-7 ani! România are acest avantaj competitiv, însă nu îl folosește! Haideți să îl folosim!”, consideră Ștefan Vuza.

Datele tranzacției Avem un vis tangibil, o viziune, o strategie, construite pe realități economice, pe analize și pe cifre, însă cu o doză de necunoscut pe care o include viitorul. Așa ajungem încetîncet la partea pragmatică a tranzacției.

Oltchim Râmnicu Vâlcea era din 2013 într-o situaţie financiară dramatică, an în care a fost declarată în insolvenţă, cu datorii uriaşe de peste 800 milioane de euro. După privatizări eşuate, în 2016, adunarea creditorilor a aprobat derularea procedurii competitive de vânzare a nouă pachete de active ale Oltchim SA Râmnicu Vâlcea. Procedura a demarat propriu-zis în februarie 2017 când au fost depuse ofertele neangajante, etapă la care au participat 14 competitori.

A urmat apoi etapa ofertelor angajante care a fost închisă în 6 iulie 2017 și unde s-au înscris 8 companii între care și Combinatul Chimic Chimcomplex din România. În urma negocierilor, Chimcomplex a fost declarat câștigător, în 17 octombrie 2017.

Chimcomplex a oferit 127 milioane euro, fără TVA, pe o parte a activelor Oltchim și, suplimentar, a preluat și toate obligațiile de mediu care presupun investiții de zeci de milioane de euro și s-a angajat la un program de investiții de peste 115 milioane euro în următorii 5 ani, cu preluarea și asigurarea locului de muncă a peste 1.150 de salariați.

Garanția de 29 de milioane euro a fost depusă în 6 noiembrie 2017, iar în 7 decembrie 2017 a urmat aprobarea adunării creditorilor.

Până la transferul propriu-zis a mai trecut un an, perioadă în care au fost îndeplinite condiţiile suspensive care grevau încheierea tranzacţiei – avizele CSAT şi al Consiliului Concurenţei. În 7 decembrie 2018 a fost plătit prețul integral al tranzacției, iar, începând din 8 decembrie, ora 00.00, Chimcomplex a intrat ca nou operator al activelor Oltchim, încheind în paralel și 1.164 de contracte de muncă.

Toate activele Oltchim au fost transferate în proprietatea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

“Dorim să ne adresăm profesioniștilor din chimie care de mult așteptau acest moment al schimbului de generații, de relansare a noii chimii, să ni se alăture! Categoric este nevoie și de seniori la fel de mult cum este nevoie și de noul aer al noii generații!

Va așteptăm cu drag, iar orice sfat sau implicare reală va fi recompensată”, Ştefan Vuza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Chimcomplex Chimcomplex - Sucursala Vâlcea, inclusiv autorizații și capitaluri circulante.

Pachetele de active - 1-5 şi parţial 7 - transferate către Chimcomplex sunt următoarele: Clorosodice, Oxo-alcooli, Polioli, Servicii pe teren, Vagoane și VCM/PVC 1. Activele includ terenuri, clădiri, investiții în curs de execuție, drepturi de proprietate intelectuală și alte bunuri mobile, reprezentând în principal utilaje, echipamente, tehnologii și orice alte bunuri similare, necesare procesului de producție.

E important de menţionat că datoriile pe care Oltchim le înregistrează nu au facut parte din obiectul acestui contract.

Investiții de 115 milioane de euro Pentru a ajunge la performanța ca Oltchim să înregistreze un salt anual de două cifre creștere economică, va fi nevoie de un program investițional susținut pe care noul proprietar al platformei de la Râmnicu Vâlcea l-a proiectat deja.

“Activele Oltchim achiziționate de noi sunt toate funcționale. Pentru a le utiliza însă la capacitatea pe care ne-o dorim este necesar să demarăm un program de investiții foarte serios care deja este planificat pentru următorii 3 ani. Un exemplu este parcul de vagoane cisternă care, pentru a putea fi utilizat la capacitate, necesită realizarea reparațiilor planificate și a altor formalități legale. Aceste operațiuni implică timp, dar am pus la punct deja programele necesare. Avem un plan de investiții care se ridică la 115 milioane de euro în următorii 3-5 ani.

Acesta include pe lângă investiții în creșteri de capacitate, creșterea eficienței energetice sau reducerea unor categorii de costuri și lucrări necesare pentru conformarea la legislația de mediu”, a precizat Ștefan Vuza, fondatorul Grupului SCR. Creșterea economică pe care managementul companiei o prevede pentru perioada următorilor 5 ani are la bază în mare măsură și cercetarea-dezvoltarea.

“Vom continua ceea ce știm deja să facem și am făcut cu pasiune în Borzești, unde echipa de inovații a adus rezultate remarcabile de-a lungul timpului. Ca să specific un singur rezultat: de la instalarea electrolizei cu membrană, Chimcomplex s-a situat între primele 5 combinate din Europa ca eficiență”, a punctat antreprenorul.

Pentru că un asset important al unei companii sunt și oamenii, iar în chimie chiar mai mult, cel mai important capital este resursa umană, nici acest aspect nu a fost uitat în strategia de viitor a noului proprietar.

“Ne dorim să dezvoltăm și să aplicăm o strategie de resurse umane de calibrul marilor corporații, astfel punând bazele unei structuri organizaționale solide care poate acomoda dezvoltarea ulterioară pe care ne-o propunem.

Prin totalitatea proceselor de resurse umane pe care le desfășurăm: de la recrutarea de personal, la integrarea acestora în companie și dezvoltarea lor ulterioară, condițiile de muncă și salariile decente, ne dorim să devenim angajatorul cel mai dorit din domeniul nostru.

De asemenea, prin Chimcomplex suntem deschiși în perma-

nență către tinerii specialiști cu studii medii și superioare, organizăm internship-uri în cadrul companiei, sponsorizăm clase dedicate pentru specialiști. Colaborăm cu instituții de

Elemente cheie din statisticile tranzacției: 4 Din totalul celor 880 de fonduri de investiții din lume, un număr de 67 au experiență în chimie și deschidere pentru riscurile specifice Europei de Est; 4 Dintre acestea au răspuns solicitărilor - senior advisorului Deloitte Londra: 47 de fonduri și bănci de investiții; 4 În urma întâlnirilor bilaterale de la Londra și în alte 5 capitale europene cât și a vizitelor la cele două platforme chimice din țară - Borzești și Vâlcea - și-au exprimat interesul de a rămâne în finanțare 14 mari fonduri și bănci.

Această etapă s-a desfășurat în lunile iulie – septembrie; 4 În etapa finală, după 111 runde de negocieri au fost constituite 4 consorții de investitori din care câștigătorul a fost selectat ținându-se cont de: elementele de siguranță ale tranzacției, cost și reputație; 4 Au fost în total 535 de întâlniri de afaceri la care au participat peste 1.100 de seniori manageri - 121 de teleconferințe la care au participat 182 de avocați și specialiști în chimie din 3 continente 4 Emailurile înregistrate doar pe căsuța Președintelui Vuza au fost de 44.512 și toate au fost soluționate.

9

10

COVER STORY

învățământ superior unde susținem în permanență prezentări și conferințe pe teme de interes pentru viitorii ingineri”, a punctat președintele Consiliului de Administrație al Chimcomplex.

Un nou început Cum aminteam mai sus, încheierea tranzacției pentru achiziția activelor Oltchim Râmnicu Vâlcea a însemnat un nou început. Şi asta pentru că, la numai 10 zile după preluarea Oltchim, Chimcomplex a lansat planurile de dezvoltare a noii Companii Române de Chimie, constituită din cele două mari platforme chimice românești: Borzeşti şi Râmnicu Vâlcea. Astfel, din 8 decembrie 2018, Compania Română de Chimie, echivalând cu cel mai puternic pol regional din industria chimică, este funcțională.

“Acest eveniment este cu totul remarcabil pentru industria chimică din România: lansăm cel mai amplu proiect de integrare economică din industria chimică din ultimii 20 de ani. Suntem optimiști și ne bazăm pe încrederea și colaborarea dintre echipa noastră și cea de la Vâlcea, dar și pe expertiza și ambiția altor profesioniști din țară care doresc să ni se alăture. Avem un plan de afaceri bine structurat, construit pe principii de eficiență economică, investiții masive, relansarea cercetării şi dezvoltarea pe orizontală a ambelor combinate. Doresc să mulțumesc echipelor de manageri ale ambelor companii, firmelor de consultanță care au lucrat zi de zi la acest proiect de anvergură, autorităților și mediului financiar pentru înțelegerea oportunității de relansare a industriei chimice din România”, a declarat omul de afaceri Ștefan Vuza, Președintele Consiliului de Administrație al Chimcomplex.

Compania estimează că va crește producția anuală cumulată de la 500.000 de tone la 700.000 de tone pe an și va dubla productivitatea muncii în următorii 5 ani, prin demararea unui program susținut de investiții în cerceta-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

4 127 milioane de euro, exclusiv TVA, valoarea tranzacţiei 4 164 milioane de euro finanţare - VTB Bank Europe SE, Credit Suisse AG și Global Loan Agency Services Limited (GLAS) - Common Security Agent 4 115 milioane de euro – programul de investiţii 4 1.164 numărul de salariaţi re și inovație, unde se va aloca 8% din totalul investițiilor planificate, adică de 4 ori mai mult decât ceilalți jucători din regiune.

Principalele oportunități de dezvoltare a noului pol industrial regional sunt cererea puternică atât pe piața internă cât și externă, experiența în domeniul industriei chimice, viziunea și expertiza echipei de management, precum și sustenabilitatea economică a opțiunilor identificate și analizate de Chimcomplex.

Consiliul de Administrație al Chimcomplex include specialiști internaționali care aduc expertiză și viziune. Astfel, noua structură de management îi include pe Ștefan Vuza, în funcția de Președinte, Virgiliu Băncila, în calitate de Vicepreședinte, și trei membri: antreprenorul Ion Sturza, cunoscut pentru expertiza în companiile industriale de profil în România, bancherul de investiții Ilinca von Derenthall și omul de afaceri Liviu Cojoc.

Preluarea activelor Oltchim de către Chimcomplex și lansarea planului de revitalizare a noului pol industrial au fost finanțate cu 164 milioane de euro de către VTB Bank Europe SE (Arranger&Agent, Senior Facility), Credit Suisse AG (Arranger&Agent, Mezzanine Facility) și Global Loan Agency Services Limited (GLAS) - Common Security Agent. Deloitte UK împreună cu Deloitte Romania au asigurat consultanța financiară pentru pregătirea, structurarea și obținerea creditului. Tranzacția a fost asistată de casele de avocatură Hogen Lovells pe dreptul englez și Bulboacă și Asociații pe dreptul român.

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum multiplicăm succesul Povestea transferului producţiei Oltchim unui antreprenor care şi-a propus să o eficientizeze şi dezvolte este un vis transformat în realitate, o poveste a unui investitor român care a demonstrat că se poate. Însă cum putem multiplica un asemenea exemplu în sectorul industrial şi în cel al chimiei? Cum poate un asemenea model să devină un bulgăre de zăpadă pentru alţi antreprenori români şi cum poate statul român să susţină acest efect de bulgăre de zăpadă? Ce măsuri ar putea să ia statul român prin care să susţină capitalul românesc în sectorul industrial, în general, şi în cel al industriei chimice, în special? Sunt întrebări pe care nu le ocolim şi care ne par potrivite a fi adresate celui care a dovedit şi ne-a dovedit că se poate. Iar răspunsurile nu întârzie. “În primul rând trebuie să considerăm experiența pe care o au țări europene cu același potențial de dezvoltare ca și România unde antreprenorii și decidenții din mediul politic au înțeles că cea mai corectă modalitate de dezvoltare a industriei chimice naționale este structurarea tuturor combinatelor din țară (de stat sau private) sub o singură umbrelă. Astfel au apărut grupurile de companii Grupa Azoty, BASF sau Dow Chemicals”, punctează Ştefan Vuza prima măsură pe care guvernanţii ar trebui să o ia.

A doua se referă la faptul că statul ar trebui să acorde tuturor participanților la activitatea industrială condiții competitive de achiziție a materiilor prime interne care se utilizează la fabricarea produselor cu valoare adăugată mare, de exemplu gazele naturale pentru producția de îngrășăminte chimice și poliolefine.

Iar ultimele două măsuri pe care statul ar trebui să le aibă în vedere presupun, după cum ne sunt prezentate de preşedintele Chimcomplex, Ştefan Vuza, următoarele: „crearea unor fonduri de investiții care să finanțeze proiectele de obiective de producție deoarece banii externi sunt scumpi, respectiv constituirea unor parteneriate public-private pentru reinventarea învățământului tehnic: școli profesionale, licee industriale, școli tehnice postliceale, școli de maiștri etc.”.

Toate aceste măsuri vin dintr-o axiomă economică potrivit căreia, subliniază antreprenorul, “o economie națională este sănătoasă și în echilibru atunci când ponderile capitalului străin, național și cel de stat, sunt proporționale.

România anului 2018 arată o cu totul altă împărțire: capitalul străin de 75%, în timp ce capitalul autohton este de doar 9%, diferența fiind formată de companiile de stat. Ca urmare, este imperativ necesar, pentru echilibrarea macroeconomică a țării, pentru stabilitatea ei, ca autoritățile române să sprijine dezvoltarea capitalului românesc, să sprijine antreprenorii autohtoni în demersurile lor de investiții. Suntem într-un moment în care o mare parte dintre investitorii români au ajuns la maturitatea și responsabilitatea de business necesare pentru a reuși cu forțe proprii să reindustrializeze economia românească. Totuși nu este suficient că avem o masă critică bună de antreprenori corecți și profesioniști, consider că mai este nevoie și de intervenția statului în a proteja capitalul autohton pentru că altfel, fără un ajutor logistic din partea autoritatitor, lupta cu multinaționalele devine foarte grea. Noi nu cerem ajutor sau facilități, ci ne dorim ca decidenții să ne ofere aceleași avantaje competitive pe care le au și multinaționalele când vin în țară. Diminuarea dramatică a prezenței capitalului autohton și de stat în propria economie are efecte deosebit de nocive pornind de la depedenţa de produsele străine, continuând cu instabilitatea acestor investiții și mergând până la pierderea identității naționale prin dispariția mărcilor românești”.

Faptul că Oltchim, cu istoria sa neîntreruptă de peste 50 de ani, se transformă dintr-o problemă economică și socială într-un un motor de relansare al industriei chimice din România, ne arată că drumul spre reindustrializare e posibil. Ne arată că, poate, a venit vremea relansării acestei industrii, după 28 de ani de decădere, şi că, poate, a venit vremea investițiilor mari, care să asigure locuri de muncă pe verticală și orizontală. Îşi vor asuma însă guvernanţii ieşirea din pasivitate? E o întrebare la care avem răbdare să primim un răspuns în perioada următoare.

Activele Oltchim achiziționate • pachetul 1 de active, constând într-o facilitate de producție a clorului, sodei caustice (lichidă și solidă bloc și fulgi), acidului clorhidric, hipocloritului de sodiu, acidului sulfuric și hidrogenului tehnic comprimat (Clorosodice); • pachetul 2 de active, constând într-o facilitate de producție a oxo-alcoolilor, respectiv izo-butanol, normal-butanol și 2-etil hexanol (Oxo-alcooli); • pachetul 3 de active, constând într-o facilitate de producție a poliolilor-polieteri, oxidului de propilenă, propilenglicolului, diclorpropanului și pentru fabricarea varului din calcar (Polioli); • pachetul 4 de active, constând în infrastructură și facilități care asigură următoarele utilități și servicii necesare facilităților de producție: energie electrică, apă decantată, apă potabilă, apă demineralizată, abur, utilități pentru subunități și servicii distribuție a energiei electrice (Servicii pe teren); • pachetul 5 de active, constând în vagoane de cale ferată (Vagoane), o parte din acestea fiind necesare alimentării cu materii prime și altor operațiuni logistice aferente facilităților de producție, restul vagoanelor reprezentând capacitate excedentară care poate fi folosită în alte scopuri; • activul „VMC/PVC 1” (parte din Pachetul 7), constând dintr-o unitate de producție PVC1, compusă dintr-o unitate de producție VCM2 datând din anul 1975, neretehnologizată, dintr-o facilitate de producție PVC, retehnologizată în anul 2008, și dintr-o a doua facilitate de producție PVC, retehnologizată, dar nepusă în funcțiune până în prezent.

11

12

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

13

14

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

15

RALF 2018, soluții cu și pentru marii fermieri de Alin ZAHARIE

Forumul Internaţional de Agricultură RALF, eveniment organizat de agenţia de comunicare BORO PR & Communication, și-a derulat cea de a treia ediție la Radisson Blu Hotel din București.

La cea de-a treia ediție a Forumului Internațional al Marilor Fermieri - RALF au onorat cu prezența peste 200 de fermieri români, cu peste 1.000 de hectare fiecare, din toate regiunile țării care au aflat despre modelele de business și proiectele de succes din agricultura românească și internațională. „Ceea ce ne bucură și ne încântă la ediția 2018 este entuziasmul cu care fermierii vin la acest forum, atât fermieri din țară cât și din străinătate, și dorința lor de a schimba experiențe și de a vedea lucruri noi. Întâlnirea cu ceilalți fermieri îi bucură, aceste întâlniri provoacă discuții, dialog.

Sunt poate abordări diferite asupra unor probleme comune, însă ce este foarte important este să vadă lucrurile în context.

Asta își propune RALF, să prezinte ceea ce este bun în agricultura românească într-un context internațional. De fapt, discutăm despre un amplu schimb de experiență pe care încercăm să-l ducem cât mai sus”, a punctat Bogdan Romaniuc, Managing Partner BORO PR & Communication.

Noi concepte lansate la RALF 2018 RALF 2018 a adus în premieră două noi concepte, ”X Group Meetings” pentru agricultură și „Seara marilor fermieri”. „Am lansat conceptul „X Group Meetings” pentru agricultură sau, mai pe românește, Întâlnirea celor 10 fermieri reprezentativi pentru agricultura românească. X Group Meetings va fi aplicat tuturor domeniilor importante pe care le abordăm, educație, sănătate, ospitalitate, mari proiecte de dezvoltare. Intenția noastră este de a reuni pentru toate aceste domenii un grup consultativ alcătuit din profesioniști care au oferit prin activitatea lor un exemplu de excelență, un grup la nivelul căruia se dezvoltă tehnologii, un grup la nivelul căruia sunt testate strategii, un grup la nivelul căruia se obțin cele mai bune rezultate. Grupul celor 10 a fost lansat cu primii patru fermieri, Dimitrie Muscă, Lucian Buzdugan, Nicolae Sitaru și Gelu Scutaru, urmând ca următorii șase fermieri să fie anunțați pe parcursul anului viitor. Grupul complet de 10 va avea prima întâlnire cu ocazia unui nou eveniment pe care îl anunțăm în premieră la RALF 2018, se numește „Seara Marilor Fermieri”, care va avea loc în luna noiembrie a anului viitor, la Palatul CEC”, a precizat Bogdan Romaniuc.

Corteva Agriscience, hibrizi zonați pentru fiecare fermă Cea mai mare companie de agricultură din lume, Corteva Agriscience a fost reprezentată și la RALF. Ce înseamnă astăzi Corteva Agriscience ne-a explicat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

„În luna august a anului trecut s-a anunțat o mare unire aș putea spune, trei mari coloși americani și-au pus forțele și s-au unit. Este vorba de Dow AgroSciences, DuPont și Pioneer, care au devenit în cursul anului trecut o singură companie, iar secțiunea pentru agricultură poartă azi numele de Corteva Agriscience. În acest moment este cea mai mare companie de agricultură din lume. Oficial, în România, lansarea companiei va fi pe data de 17 ianuarie 2019. De unde vine numele de Corteva? Aș putea spune că este un nume sfânt, vine de la cor, care înseamnă inimă, mai exact inima pământului, și de la un cuvânt foarte vechi din limba ebraică, teva, care înseamnă natură. Pot să vă spun că nu se va schimba nimic, sămânța Pioneer va rămâne cu același brand Pioneer, iar produsele de protecția plantelor DuPont și Dow Agroscience vor fi reetichetate începând cu sezonul 2020. Din unirea celor două companii rezultă o ofertă mai largă și un flux de producție robust, în domenii precum germoplasmă, ameliorarea biotehnologică și protecția culturilor, competență tehnică, integrare și inovare. În acest moment, Corteva investește în fiecare zi un milion de dolari în cercetare. Angajamentul Corteva pentru agricultură este satisfacerea nevoilor cultivatorilor, ne adaptăm produsele

16

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Soluții Petkus pentru procesarea și depozitarea cerealelor Petkus reprezintă una dintre cele mai importante companii din domeniul procesării și depozitării cerealelor. Adrian Badea, Director Național Vânzări Petkus, le-a prezentat fermierilor prezenți la RALF detalii despre activitatea companiei. „Petkus are o istorie foarte îndelungată, este prima companie din domeniu, înființată în urmă cu aproape 170 de ani.

Filozofia noastră este să producem tehnologii inovative și soluții ingenioase în beneficiul clienților noștri. Este o companie de familie, deși a supraviețuit imperiilor, celor două războaie mondiale, unei naționalizări, ea fiind localizată în fosta Germanie de Est. A revenit la familia care a înființat-o și în continuare se dezvoltă vertiginos. Obiectul de activitate sunt soluțiile de stocare pentru cereale, echipamente pentru transferul acestora în interiorul liniilor de procesare, linii complete pentru procesarea semințelor, mori, selectoare optice, uscătoare. Toată producția Petkus este localizată în Germania, iar echipa Petkus Români este capabilă să ofere fermierilor din România soluții la cheie pentru toate tipurile de proiecte care au legătură cu cereale”, a punctat Adrian Badea, Director Național Vânzări Petkus. și serviciile pentru a veni în întâmpinarea fiecărei culturi, fiecărei parcele și a fiecărui hectar. Aceasta este dorința noastră, să avem hibrizi zonați pentru fiecare fermă dacă se poate. Inovăm continuu, pentru a-i ajuta pe cultivatori să facă față cererii de alimente. Nu avem altă soluție decât prin inovare, să obținem mai mult pe hectar. Nu în ultimul rând, capacitatea de a oferi soluții integrate care ne permit acum să satisfacem nevoile cultivatorilor, asigurând în același timp creșterea productivității și rentabilității, atât pentru clienți cât și pentru Compania Corteva Agriscience”, a explicat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Conceptul de fermă digitală Ervin Miklós, Manager LGT Proiect, distribuitor exclusiv AgroVIR, a adus în atenția fermierilor un nou tip de fermă, una a viitorului. „Succesul vine din control. Știm acest sentiment când ne iese ceva bine. Succesul celui mai mare fotbalist român venea tocmai din acest control, din faptul că Hagi controla mingea. Cât timp avea controlul asupra balonului, meciul era câștigat. Asta este importanța controlului, să poată să

Oaspeții RALF 2018 Printre speakerii ediției RALF 2018 s-au mai numărat George Mușat (Director Proiect Ameliorare Porumb KWS Semințe), Chris Baylis (Fermierul Anului în Marea Britanie), Rainer Morgenstern (Director Comercial Executiv Europa, Same Deutz-Fahr Group, Germania), Margus Muld (Fermierul Anului în Estonia), Zdenék Částka (Agrospol Cehia), Harm Kalfsbeek (administrator Europefarming, Ungaria), Luis-Carlos Alonso, (Syngenta, Spania), Alexander Shyrokih (Director General Lubimovka, Ucraina), Maira Dzelkalēja (Project Manager Vilciņi-1, Letonia), Lars Stadman (Sales Manager Europe Agrifac Machinery B.V., Olanda), Dirk Peters (Director General, Agro-Farm GMBH Nauen, Germania), Pascal Cassecuelle (Senior Bayer Representative & CropScience Division Head Country Group Romania, Bulgaria, Moldova), Khrystyna Horstka (Export Manager, Gelios-1, Ucraina), Liset Ivașcu (Director Proiect, CEC Bank), Nicole Winkelmann (Manager General, Agrargenossenschaft ‚’Höhe’’, Germania), Nataliya Cherep (Svarog West Group Corporation, Ucraina) și prof. József Adamczyk (Director, Hodowla Roslin Smolice, Polonia).

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ofere garanția succesului. Fermierul român asta dorește, să fie unul de succes, de aceea este foarte important ca în acest mediu schimbător să aibă lucrurile sub control. Controlul nu trebuie să fie punctual, nu doar un anumit segment din fermă trebuie controlat, controlul trebuie să fie încrucișat. Într-o fermă, fermierul trebuie să fie atent la tot ce înseamnă parcelele, stocurile, contractele de arendă, utilaje și toate acele lucruri care sunt în afara ariei principale de a face producție. Fermierul român nu are o singură minge, ca în cazul lui Hagi, are cel puțin opt mingi, cu care trebuie să jongleze și să controleze tot ce înseamnă informațiile produse în aceste domenii dintr-o fermă modernă. Ferma viitorului înseamnă o fermă controlată. O fermă controlată înseamnă informații care vin din câmp, care sunt corelate cu informații care vin din utilaje, și toate acestea sunt coordonate într-un birou, astfel fermierul devine beneficiar de informații și control în urma căruia poate să ia deciziile cele mai bune pe baza informațiilor care apar. Considerăm noi că soluția este o integrare a tuturor componentelor dintr-o fermă, tot ce înseamnă agricultură de precizie, zona de contabilitate, APIA, ANAF și toate aceste lucruri administrative care sunt foarte importante în viața unei ferme. Propunerea noastră este să ne testați. Cât timp avem control pe informații, cât timp știm ce se întâmplă în fermă, nu avem cum să pierdem meciul. Indiferent de ce se întâmplă în mediul extern, putem să intervenim pe loc, putem să luăm anumite decizii care să ajute să rămânem profitabili și să rămânem fermieri de succes”, a arătat Ervin Miklós, Manager LGT Proiect, distribuitor exclusiv AgroVIR.

Fermieri de succes Printre cei prezenți în cadrul forumului RALF 2018 s-a numărat și Valentin Mărginean, unul din fermierii de succes ai județului Mureș, administrator al Klaus Agrar SRL din Adămuș, fermă care gestionează circa 1.200 de hectare de teren din Valea Târnavei Mici, la limita județelor Mureș și Alba, în localitățile Adămuș, Dâmbău, Mica și Bahnea. „Este destul de importantă prezența noastră la un astfel de eveniment, întâlnirea cu alți fermieri din diferite regiuni ale Europei, cu experiența lor de fermă, care sunt mult mai mari și mai bine organizate. E important să putem și noi

AGRO TB

împărtăși din experiența lor. Noi, fermierii români, suntem în alt context, dar putem prelua idei de la cei din afară, la fel cum și ei la rândul lor pot prelua anumite idei de la noi, deoarece și în România există ferme de succes care se ridică la nivelul celor din afară. Este o experiență și pentru fermierii din afară venirea lor în România. În ce privește activitatea noastră, putem spune că a fost un an bun. Avem un pic de probleme cu răsărirea la rapiță și la grîu, dar sperăm ca în cel mai scurt timp să se rezolve această problemă și să recuperăm, vegetația să pornească bine în primăvară, să nu plecăm chiar cu un deficit atât de mare în primăvara anului 2019. Ca în fiecare an, avem o gamă de culturi destul de echilibrată, porumb, grâu, rapiță, floarea soarelui și soia”, a declarat Valentin Mărginean.

17

18

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

19

20

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Contribuția tehnologiei la dezvoltarea agriculturii ecologice din România de ing. Silvia-Niculina HICEA – membru Asociația BIOTERRA

Asociaţia Bioagricultorilor din România BIOTERRA a organizat, în acest sfârșit de an, cea de-a XVII-a Conferinţă naţională cu tema - Contribuția tehnologiei la dezvoltarea agriculturii ecologice din România. Evenimentul s-a desfăşurat în Aula „Mihai Şerban” a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca şi a adunat peste 170 de participanţi.

Lucrările au fost moderate de Prof. univ. dr. ing. Ioan Rotar (USAMV Cluj-Napoca) şi au debutat prin constituirea Prezidiului, din care au făcut parte importante personalităţi din lumea ştiinţifică agricolă şi din administraţie: Conf. univ. dr. ing. Sorin Muntean – Prorector, și Prof. univ. dr. ing.

Ioan Rotar – USAMV Cluj-Napoca, dr. ing. Miklós Nagy – Preşedintele Asociaţiei Bioagricultorilor din România BIOTERRA, dr. ing. Ion Toncea – membru A.S.A.S. ”Gheorghe Ionescu-Sisești” și președinte, prof. univ. dr. ing.

Ilarie Ivan – consilier personal al ministrului Petre Daea, dr. Gábor Solti – Preşedintele Federaţiei pentru Agricultura Ecologică a Bazinului Dunărean (Ungaria), dr. ing. Emma Máthé – producător ecologic din județul Harghita.

S-a păstrat un moment de reculegere în memoria domnului Gherman Nicolae – membru fondator și membru al Consiliului Director al Asociaţiei BIOTERRA, care s-a stins din viaţă în luna martie 2018.

Au fost rostite Cuvinte de salut din partea reprezentanţilor ASAS, USAMV Cluj-Napoca, MADR şi a unor asociaţii de bioagricultori din Ungaria, Slovacia, Polonia şi Republica Moldova. Un punct aparte l-a reprezentat momentul în care domnul Gábor Solti a adus pe masa prezidiului 17 sticle de vin ecologic din Ungaria, explicând participanților că a făcut o promisiune la prima conferință a Asociației Bioterra, desfășurată în anul 1999, și anume aceea de a veni la toate edițiile și de a aduce o sticlă de vin în plus la fiecare participare. A fost, așadar, a 17-a prezență a domnului Solti

Gábor la Cluj-Napoca, acompaniată de tot atâtea sticle de vin.

La rândul său, Asociaţia BIOTERRA şi-a manifestat recunoştinţa pentru sprijinul primit de-a lungul timpului în derularea activităţilor sale, oferind Diplome de Excelenţă unor personalităţi, organizaţii de fermieri și entități private din România şi de peste hotare care au militat activ în ultimii ani pentru promovarea ideilor ecologiste și dezvoltarea sectorului ecologic. Şi această ediţie a Conferinţei a beneficiat de prezentări pe marginea tematicii anunţate, prezentări susţinute de specialişti din domeniul agriculturii ecologice recunoscuţi în ţara noastră, dar și străini, şi anume: - dr. ing. Ion Toncea, cercetător - Institutul Naţional de de Cercetare-Dezvoltare pentru Agricultură (INCDA) Fundulea: “Cercetări de agricultură ecologică la INCDA Fundulea”; - prof. univ. dr. Costin Lianu – director USH Pro Business Center, București: ”Aplicarea tehnologiilor avansate în agricultura ecologică prin ecosisteme inovative la nivel regional”; - dr. ing. Roszik Péter – BIOKONTROLL Ungaria: „Importanţa input-urilor în agricultura ecologică”; - Prof. univ. dr. ing. Vasile Stoleru – Prorectorul USAMV Iaşi: „Influenţa unor fertilizanţi asupra producţiei şi calităţilor nutritive la diferite culturi de legume”; - ing. Niculina-Silvia Hicea – MADR/Direcția pentru Agricultură Județeană Cluj: „Contribuția tehnologiei la dezvoltarea agriculturii ecologice din România”; - Ioana Drăgan – Agenția de Dezvoltare Regională Nord-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vest: „Bune practici europene în sectorul ecologic: Plan de acțiune Regiunea Nord-Vest 2018-2023”; - Bogdan-Vasile Rusu, Director executiv – Prezentarea GAL SOMEŞ-NADAŞ; - Joaquin Gonzales, SC DAYMSA SRL: „Biostimulatorii - un avantaj pentru agricultura ecologică” - dr. ing. Burnichi Floarea – secretar științific, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău: „Tehnologii pe bază de microorganisme în legumicultura bio”; - dr. ing. Ovidiu Secu – Director general SC SIRIO ORGANIC SRL: „Fertilizanții bio - alternativa la tratamentele chimice”.

Cele zece prezentări au suscitat un mare interes în rândul participanţilor. Aceștia au adresat numeroase întrebări şi au făcut o serie de comentarii pe marginea materialelor prezentate, mai ales a acelora cu conținut de natură tehnologică. În ultima parte a Conferinţei, microfonul a aparţinut pentru aproximativ două ore tuturor celor care au dorit să ia cuvântul şi să expună în plen din experienţa, ideile şi propunerile lor, sau să adreseze anumite mesaje celorlalţi participanţi. Au vorbit printre alții: prof. univ. dr. Ion Bozgă – Universitatea București/Filiala Slatina, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților în perioada 2000-2004, ing. Aurel Petruş – fermier din judeţul Călăraşi, dr. ing. Gheorghe Ionescu – cercetător din Turda, dr. ing. Ion Toncea – Preşedintele FNAE și membru ASAS, dr. ing. Senic Iurie – președintele unei organizații de fermieri din Republica Moldova, prof. univ. dr. Maxim Aurel – USAMV Cluj-Napoca, ing. Daniel Enea – furnizor de input-uri, Tatár Ernö – fermier din Țara Oașului etc.

Fermierii care au vorbit s-au plâns de relaţia proastă cu A.P.I.A. şi de preţurile foarte mici pe care le obţin pentru produsele lor. În ceea ce privește faptul că România este singura țară din Uniunea Europeană în care se cere existența Certificatelor de tranzacție pentru produsele ecologice, un document emis de organismele de inspecție și certificare, părerile operatorilor au fost împărțite: o parte dintre aceștia le consideră o barieră birocratică, în timp ce alții sunt de părere că acestea reprezintă un instrument util în stabilirea trasabilității produselor.

Totodată, reprezentanții operatorilor au subliniat că este necesară crearea unei organizații care să se ocupe mai intens de găsirea de noi piețe, dar și de valorificarea produselor ecologice pe piața internă. Domnul prof. univ. dr. Costin Lianu a spus că este necesar să se acorde o atenție sporită organizației interprofesionale din România care activează pe lângă MADR – denumită INTER BIO, despre care a menționat că are rolul de a exercita un lobby la nivelul factorilor de decizie din țara noastră care creează politici

AGRO TB

pentru sectorul agricol.

Cu ocazia Conferinţei a fost organizată şi o expoziţie de produse ecologice. Şi-au prezentat produsele următorii expozanţi: Biocentrum din Slovacia (vin și fructe deshidratate), SC Mik A Impex SRL Gherla (dulcețuri din fructe de pădure), SC Bio Carpathia SRL Braşov (produse lactate), SC Remete Lekvar SRL din Remetea Oașului, județul Satu Mare (siropuri și conserve de legume-fructe), Szasz Ilyes - Melinda Miere Carpatică din Corund, județul Harghita (miere și produse apicole), SC Dried&Fresh Fruits SRL din localitatea Jac, județul Sălaj (fructe deshidratate, miez de nucă, ciuperci, etc.), SC Agrosel SRL Câmpia Turzii (semințe), SC Sirio Organic SRL (fertilizanți și produse de protecția plantelor).

Așteptat cu nerăbdare de participanți, la finalul întâlnirii a luat cuvântul dr. ing. Miklós Nagy – Preşedintele Asociației BIOTERRA. Acesta a mulțumit tuturor celor care s-au implicat în organizarea conferinței, dar mai ales celor care au sprijinit financiar acest eveniment, respectiv celor peste 30 de sponsori. În cuvântul său, președintele a menționat că apreciază efortul constant al fermierilor care practică agricultura ecologică de a rezista pe piaţă în ciuda tuturor neajunsurilor şi a încheiat alocuţiunea sa într-un ton optimist, încurajându-i pe participanţi să depăşească momentele grele și să se focuseze pe satisfacțiile pe care cu siguranță le au de pe urma muncii lor, chiar dacă acestea nu sunt neapărat de natură financiară, sau nu se ridică mereu la înălțimea aspirațiilor de moment.

Iar la finalul alocuțiunii i-a invitat pe participanți la următoarea Conferință a Asociației BIOTERRA, care va fi ediția de majorat, adică cea de-a XVIII-a din istoria asociației, și care va fi organizată în luna octombrie 2019.

21

22

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Banchera” în cizme de cauciuc.

Cum s-a născut prima seră de roșii bio din Cluj de Călin POENARU

Alina Nedeluș a renunțat la ținutele business, pantofii cu toc și confortul din birourile unor mari companii pentru bălegarul din sera de la Căpușu. A creat, pe bani europeni, prima seră de tomate ecologice din județul Cluj. În doar doi ani a reușit să intre în patru rețele de hipermarketuri și să livreze la nivel național.

Ați activat mulți ani într-un mare grup bancar, dar ați ajuns în agricultură.

E o provocare să lucrezi într-o bancă, eram deja angajată din facultate. În seră am ajuns fără o pregătire specifică, nu înțelegeam ce înseamnă horticultură, era ca limba chineză. Între timp am făcut studii de specialitate, masterul în științe horticole, am fost în Olanda la un curs de mediu controlat.

Am ales din motive personale să mă întorc acasă. Am lucrat și în piața imobiliară, unde am cunoscut și o grămadă de lume, atunci mi-a venit ideea - că tot mă îndrăgostisem de agricultură în Franța - că se poate face așa ceva în România, mai ales pe partea de bio.

Ați absolvit Universitatea Clermont-Ferrand, ați activat și la o companie franceză profilată pe comerț de legumefructe. Cum este agricultura acolo?

E mult mai bine pusă la punct: toți agricultorii au asigurare, există o bursă a legumelor, un preț minim pentru care nu se poate vinde. Suntem departe de agricultura din Franța. Ei au mai mult interes pentru reciprocitate, sprijinul agricultorilor.

Au multe cooperative, asociații care se ajută. La ei se poate asigura recolta în condiții rezonabile. Vocea fermierilor este puternică; sunt bine organizați în asociații, totul e bine pus la punct și în detrimentul nimănui. Dacă prețul la roșii scade sub nivelul de rentabilitate, oamenii din regiune le adună pe toate, le distrug și își primesc banii ca să poată trăi liniștit.

Consumatorul nu este lăsat de izbeliște, există importuri.

Asociațiile, cooperativele apără interesele fermierilor, la fel se întâmplă în Olanda sau Danemarca.

La noi există o reticență pentru asociere.

Pentru ca asociația să fie o voce auzită, fermierii trebuie să se unească, indiferent că sunt din sectorul agricol sau zootehnic, să înțeleagă că doar împreună pot să devină o forță. Dacă badea Ilie are trei vaci și nu vrea să se asocieze cu badea Gheorghe pentru că are două și nu se înțeleg la prețul de livrare a laptelui, el nu va avea nici volum, nici forță să negocieze cu retailerii. Altfel negociezi la preț dacă ai cantitate. Aici devine importantă calitatea, într-o lume în care importăm produse cu pesticide sau fără gust. Suntem prea săraci ca să nu oferim produse bune.

De ce ați înființat sera la Căpușu Mare?

Fiindcă este la 35 km de Cluj-Napoca, iar acolo am găsit teren și disponibilitate din partea primăriei, acesta fiind luat în concesiune. Inițial ne-am gândit ca producția să fie vândută exclusiv aici. Proximitatea unui oraș mare este importantă: dacă ai nevoie de un instalator, că ți s-a spart o țeavă, altfel îți ajunge dacă este la 100 km. Nu ne-am închipuit că vom livra în toată țara, ci că zona poate să ne absoarbă producția de roșii bio.

Ați venit cu bani de acasă sau de la alții?

Finanțarea am realizat-o cu ajutor de la bănci și prin fonduri europene. Investiția Bio Culture este o seră de 8.000 mp suprafață cultivată și 1.000 mp clădiri anexe și birouri, fiind pe măsura 1.2.1, modernizarea exploatațiilor agricole.

Primul credit de la bancă a fost de 365.000 de euro, apoi de 100.000 - pe acestea am reușit să le sting - și mai am unul de 150.000 de euro. Fondurile europene au fost folosite pentru construirea serei, licitație câștigată de o companie din Olanda. La noi încă nu există o firmă care să predea la cheie o seră de sticlă, de folie încă mai sunt.

Ce presupune o astfel de seră?

Există o fundație, o structură de oțel solidă, care să reziste la zăpadă, sticlă securizată pe acoperiș care dacă se sparge să se facă bucățele și să nu existe riscul să rănească muncitorul.

Are un sistem de căldură pe 2-3 niveluri, sus este degivrare care topește zăpada, iar jos face ca solul să nu înghețe niciodată.

Cum a evoluat producția? În primul an, 2016, nu a fost grozavă, dar anul acesta am obținut 75 de tone de roșii ecologice acreditate, certificare primită în 2018, plus certificarea GlobalGAP. În condiții eco poți să obții, la 1 ha de seră, undeva la 120 de tone. Dacă faci mai mult nu mai este eco, strici fundamentul de la care ai plecat. Mi-ar plăcea ca la anul să fac 100 de tone, pentru că la

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

120 de tone ar însemna să nu mai am niciun fel de problemă, ceea ce e imposibil, pentru că mai apare o musculiță, un virus. Anul acesta am folosit protecția biologică: insecte care le mănâncă pe cele dăunătoare. A început și România să fie specializată pe partea de produse de top, cu protecție biologică, bondar, o aștept și pe cea de îngrășăminte ecologice acreditate. Sunt o grămadă de persoane, de firme care ne spun că putem conta pe acestea în agricultura ecologică, dar fără să aibă documentele necesare. Iar noi suntem controlați de organismele care ne monitorizează și ne certifică.

Cât de greu se obțin aceste certificări?

Sunt mai multe organisme de certificare de agricultură ecologică. Am fost sprijiniți și de Direcția Agricolă, și de Direcția Sanitară Veterinară. Sunt o grămadă de proceduri și norme, toate presupun siguranța alimentară, iar aceasta nu se poate obține decât dacă oamenii au conștiința de a lucra curat și frumos. Regulile de igienă se reflectă în plante.

Ce îngrășăminte folosiți, cu ce le stropiți? Îngrășământul constă în mraniță, bălegar de 2-3 ani, ideal de 4 ani, dar nu prea găsim. Acesta e dezinfectat cu substanțe acreditate bio și amestecat cu pământul din seră. La un moment dat solul poate să aibă un deficit de azot; dacă necesită hrană, cerem un produs bio cu o concentrație mai mare de azot, însă la produsele bio concentrațiile sunt micuțe față de cele chimice. Ritmul de creștere este cel natural, nu e forțarea de la o seră hidroponică, unde poți să atingi 4-500 tone/sezon.

Care este deosebirea între bio și hidroponic?

Condiția esențială a serei bio este producția în sol. Hidroponic înseamnă fie substrat de vată minerală, nucă de cocos, fie crescut în apă. Sunt și antreprenori de succes pe această nișă, care fac treabă bună. La Reghin este o seră foarte frumoasă, pe 3 ha, în Alba, Ialomița, Iași, Timiș. Hidroponic înseamnă producție mare, iar cum România importă multe roșii, e loc pentru mai mulți. Bio înseamnă starea naturală a plantei care își caută ea în pământ substanțele de care are nevoie. Are altă rezistență și alt gust. Ultimul este dat și de sămânță, iar una bună costă mult.

De unde vă procurați semințele? În afară de băncile de gene de la Cluj și Suceava, este un institut la Buzău cu care colaborăm. Testăm soiuri de roșii tradiționale românești care să aibă gust, dar să fie și rezistente la transport. Toți cumpărăm cu ochii, de aceea trebuie să arate și bine. Pe când eram studentă, în Franța, toți își cumpărau din hipermarket roșiile cele mai pricăjite pentru că aveau gust. În acea perioadă, România încă nu era confruntată cu avalanșa de produse aduse din afară. De aici, tendința românilor de a se întoarce la produse naturale și crescute în condiții cât mai apropiate de sursa inițială, de sol. În testele pe care le facem urmărim rezistența la boli, dăunători, dar și cea în caserolă.

De ce le puneți în caserole?

AGRO TB

Altfel te poți trezi că lângă roșiile bio, la 5 lei, ai altele, la 2 lei, care par la fel. Omul le ia pe cele bio și le marchează la cântar ca fiind la 2 lei. Roșiile Cherry sunt mai scumpe datorită gustului, dar avem și Inimă de Bou. Varianta românească, respectiv cea care arată ca o inimă, e foarte gustoasă, dar perisabilă. Cei de la Buzău au combinat Inimă de Bou cu roșiile tradiționale și au ieșit niște roșii foarte frumoase, crețe, un pic mai rezistente. Cele în varianta românească sunt în prima zi galbene, în a doua zi roșii, iar dacă le atingi, brusc se înmoaie. Trebuie să le mănânci atunci; nu rezistă la niciun fel de transport, dar au un gust puternic. Roșiile tradiționale nu vor dispărea, vor exista în agricultura de plăcere, însă cererea de semințe va fi mai mică din partea fermierilor orientați spre business.

Roșia este cea mai consumată legumă din lume. În România, oamenii știu gustul roșiei autentice, o pun în orice fel de mâncare, chiar și în salata de castraveți. Inclusiv iarna se consumă foarte mult, mai ales roșiile Cherry. Pentru noi 2018 a fost cel mai bun an din punctul de vedere al gustului de când am înființat sera.

Produceți permanent sau sezonier?

Sezonul la roșii începe în februarie. Se pot produce și iarna, dar au nevoie de lumină artificială, care le influențează gustul. Le poți da căldură, însă costurile sunt foarte mari.

Aceste roșii s-ar putea să arate foarte bine vizual, dar să nu aibă gust.

Ați încercat și alte legume?

Fiind o seră ecologică și pe proiect european, trebuie să facem rotația culturilor, iar pentru perioada toamnă-iarnă am optat pentru spanac și ridichi. Încep să apară primele frunzulițe, arată destul de bine. Pentru fiecare este nevoie de certificare bio separată pe care sperăm să o primim curând.

Cum ați intrat în hipermarketuri? Mulți fermieri se plâng că sunt obstrucționați.

Sunt cerințe mari în privința calității, aici se face delimitarea între cei care vor să facă doar agricultură și cei care vor performanță. Orice legumă care ajunge la hipermarket trebuie să fie sănătoasă, să nu fie atinsă, stricată, verde.

Am făcut rost de numere de telefon, am trimis e-mailuri, am ajuns la achizitorii de la București. În două zile am primit documentele de completat și într-o săptămână aveam contractul semnat. Nu am dat bani ca să intru în aceste rețele, cum și-ar închipui unii. Colaborez deja cu patru retaileri și cu niciunul dintre ei nu s-a pus problema.

Livrați acum în toată țara. Ați putea să faceți și export?

Am primit telefoane de apreciere de la consumatori din București, Constanța, Timișoara, Neamț, Vâlcea. Exportul nu ar fi greu; mai avem nevoie de o certificare suplimentară, de un control și ceva în plus la etichetare. Având deja GlobalGAP, nu ar fi diferențe majore între țările europene pe partea de produse bio.

23

24

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Azomureș a lansat oficial 3 tipuri noi de îngrășământ complex, de tip NP și NPK, parte din strategia de dezvoltare a companiei Provocările care stau în fața sectorului agricol sunt cele de a răspunde cerințelor crescânde de hrană ale omenirii și, în același timp, să asigure creșterea eficienței economice a fermelor agricole, concomitent cu prezervarea mediului înconjurător. Este unul dintre motivele pentru care cel mai important producător de îngrășăminte pentru agricultură din România, Azomureș Tîrgu Mureș, a realizat în ultimii ani progrese notabile în ceea ce privește dezvoltarea de produse noi, adaptate actualelor condiții climatologice, dar și cerințelor fermierilor români.

Azomureș susține dezvoltarea sustenabilă a fermelor agricole și folosirea rațională a îngrășămintelor, fiind conștienți de provocările pentru anii care urmează și de necesitatea fermierilor de a obține mai mult, având la dispoziție resurse mai puține.

Departamentul intern de Cercetare-Dezvoltare, împreună cu echipa de specialiști agronomi și, în colaborare cu mediul academic a dezvoltat noi produse din gama îngrășămintelor complexe: - NPK 14:14:14 + Kieserit (4MgO+7SO3) - NP 18:18 + Kieserit (5MgO+10SO3) - NP 20:20 + Zinc (0,05Zn) În ultimii ani, Azomureş a promovat intens necesitatea asigurării unei fertilizări echilibrate, raţionale, astfel încât plantele să se dezvolte armonios. Consumul de NP

Despre Azomureș Cu o istorie de peste 50 de ani, Azomureş este cel mai important producător de îngrăşăminte minerale pentru agricultura din România. Este singurul producător de Uree granulată din Sud-Estul Europei şi singurul producător de îngrăşăminte complexe de tip NP şi NPK din România. Construcţia instalaţiilor de pe platforma de la Tîrgu Mureş a început în anul 1962 şi s-a desfăşurat în mai multe etape, ocupând astăzi o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare, în partea de Sud-Vest a oraşului. În primăvara anului 2012, combinatul Azomureş a fost preluat de grupul Ameropa, integrator de inputuri agricole la nivel mondial. În perioada 2012 - 2016, în vederea creşterii capacităţilor de producţie şi pentru a reduce impactul asupra mediului înconjurător, Ameropa a investit peste 250 milioane de euro în modernizarea instalaţiilor şi a condiţiilor de lucru.

Astăzi, Azomureş este o platformă industrială modernă, având un standard care presupune un loc de muncă sigur, care respectă pe deplin reglementările de mediu şi care asigură în mod constant produse de o foarte bună calitate pentru fermierii din România.

Livrarea îngrăşămintelor către fermierii români se face printr-un sistem de distribuţie stabil şi solid, care acoperă toate regiunile agricole din România şi alături de care, în ultimii ani, Azomureş a contribuit la dezvoltarea agriculturii locale, fiind lider incontestabil pe piaţa agricolă românească.

şi NPK în România creşte constant, semn că fermierii au înteles necesitatea utilizării unor formule de îngrăşăminte echilibrate care să conţină toate elementele nutritive (N, P, K, Mg, S, dar şi microelemente ca Zn), Azomureş fiind lider incontestabil, cu o cotă de piaţă de peste 40% pe acest segment de produse.

Primele inovaţii aduse pe piaţă au fost sorturile noi de îngrăşăminte complexe cu formule echilibrate şi îmbogăţite, printre care amintim 14:14:14+4MgO+7SO3 și 18:18+5MgO+10SO3 , două produse care deja au notorietate în piață, unde S și Mg sunt extrase din Kieserit. Roca de tip Kieserit este un produs 100% natural, care conţine în compoziţie 32% SO3 solubil în apă şi 16% MgO. Gama de fertilizanți obținută pune în valoare rolurile și efectele sulfului și magneziului, îmbunătățirea cantitativă și calitativă a produselor obținute, sporește efectul și valorificarea elementelor esențiale deținute (NP și NPK), manifestă superioritate față de introducerea sulfului din sulfatul de amoniu cu efecte acidifiante pentru soluri.

Magneziul este responsabil pentru procesele de fotosinteză.

Testele au dovedit faptul că lipsa magneziului poate duce la scăderi de producţie de până la 10-15%, din cauza obstrucţionării fotosintezei.

“Ca să faci o producţie de peste 4 tone pe hectar la rapiţă, ai nevoie de 40 de kilograme de sulf/ha. De când combinatul de la Tîrgu Mureş face reţeta cu NPK 14:14:14+MgO+SO3, e în exclusivitate îngrăşământul pe care îl folosesc la fertilizarea

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

25

de bază la rapiţă. Formula aceasta de NPK a funcţionat bine în ultimii ani”, a declarat fermierul Radu Jolta, din județul Bihor.

Un nou sort cu azot și fosfor Din luna martie a acestui an, Azomureș a început să producă un nou sort cu azot şi fosfor, în cantităţi echilibrate, dar îmbogăţit cu zinc, şi anume NP 20:20+0,05Zn. Este o formulă concepută special pentru cultura porumbului.

Planta este mare consumatoare de zinc, mai ales atunci când fermierii cultivă hibrizi performanţi. Zincul este esenţial pentru activarea enzimatică a proceselor de creştere ale porumbului, determinate prioritar de azot şi fosfor. Are o serie de efecte în fotosinteză şi în sinteza clorofilei, în formarea proteinelor şi a cloroplastelor şi se asociază cu azotul, cu fosforul și cu alte elemente în asigurarea integrităţii celulelor plantelor. De asemenea, este implicat în reglarea regimului fosfatic al plantelor şi fosforilarea hidraţilor de carbon. Pentru cultura porumbului, aceste efecte sunt esenţiale fiind o specie cunoscută ca mare consumatoare de zinc, iar consumul de zinc sporeşte la majoritatea hibrizilor performanţi pe măsura fertilizării cu îngrăşăminte complexe de tip NP şi NPK. Produsul a fost deja testat în mai multe loturi amplasate în diferite regiuni ale ţării, rezultatele fiind semnificative, atât din punct de vedere cantitativ, dar şi economic. Sporurile de producţie înregistrate sunt peste 1 tonă/ha.

“Cred că NP 20:20 cu Zinc va avea viitor. Având în vedere că anul acesta s-a dovedit eficient, voi cultiva o suprafaţă suficient de importantă cu acest complex. Zincul este un element de care porumbul are nevoie pentru dezvoltare, pentru înrădăcinare, pentru dezvoltarea ştiuletului şi îl dădeam sub formă de fertilizant foliar în vegetaţie. Acum e bine că există un fertilizant solid cu zinc, cum e sortul de la Azomureş, pentru că se poate aplica încă de la fertilizarea de bază şi nu mai venim cu o trecere în vegetaţie. Îl aplicăm şi lângă sămânţă”, a susținut Gheorghe Cozma, fermier din judeţul Iaşi.

“În anul 2012, grupul elveţian Ameropa, unul dintre cei mai importanţi traderi de cereale şi inputuri agricole, a preluat practic compania Azomureş şi aş putea spune că a fost un restart pentru Azomureş, pentru că dacă nu era această preluare, cred că nu ne-am fi întâlnit astăzi în acest context şi nu am fi discutat despre lansarea unor noi produse, despre un important jucător în economia, în agricultura românească”, Ovidiu Maior, PR Manager Azomureș Tîrgu Mureș

UAN - fertilizant lichid cu azot În portofoliul de produse Azomureş se regăseşte sortimentul fertilizant lichid cu azot, sub denumire comercială UAN, care este o soluţie echilibrată din azotat de amoniu şi uree. Având în vedere că UAN-ul are avantaje multiple în comparaţie cu îngrăşămintele solide cu azot, Azomureş va susține și promova utilizarea acestuia. Vorbim de o distribuţie mai uniformă, aplicare şi manipulare mai uşoară, absorbţie mai rapidă de către plante, fiind cea mai eficientă cale de a asigura necesarul de azot pentru culturile vegetale. Este un fertilizant utilizat cu succes în întreaga lume, dar aici în România, în ciuda avantajelor produsului, mulţi încă îl privesc cu reticenţă din cauza limitărilor logistice. Deși există niște costuri logistice inițiale, acestea vor fi repede amortizate prin sporul de producție obținut.

“Mulţi fermieri privesc cu reticenţă ideea de a folosi un îngrăşământ lichid. Eu cred că e doar frica de necunoscut.

Dacă făceam o tehnologie cu uree şi azotat de amoniu ajungeam, la grâu, la o medie de producţie de cel mult 5 tone/ha. Nu ajungeam la 6,2 tone/ha, în medie, ca acum.

Pe unele sole obţinem şi 8,1 tone/ha. Faptul că folosim îngrăşământ lichid ne permite un spor de producţie. Se distribuie mai uniform şi se absoarbe mai bine de plante”, a subliniat Antonio Mucci, fermier din judeţul Teleorman.

Specialiştii din Azomureş lucrează în continuare la crearea de noi produse în funcţie de cerinţele fermierilor. Pe viitor, se garantează fermierilor siguranţa că vor avea la dispoziţie un îngrășământ mai calitativ şi mai performant, eficient atât din punct de vedere economic, dar şi agronomic.

“Vrem să avem avem un viitor aici, în România, alături de fermierii din România, alături de toţi locuitorii României, pentru că putem spune cu mândrie că anul acesta asigurăm hrana plantelor care să asigure necesarul de mâncare pentru peste 50% din România. Avem o cotă de piaţă, în 2018, în jur de 45%.

Volumul estimat de marfă este de aproximativ 1,6 milioane de tone, în timp ce necesarul de îngrăşăminte pentru piaţa României este de circa 2,5 milioane de tone pentru cele aproximativ 8 milioane de hectare”, Liviu Bădărău, director naţional de vânzări al Azomureş Tîrgu Mureș

26

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

27

Anul 2018, liniștit și pozitiv pentru activitatea APIA Mureș A consemnat Alin ZAHARIE

2018 a fost un an, pe cât de pozitiv, pe atât de liniștit pentru APIA Mureș, este de părere Costel Citirigă, consilier juridic în cadrul instituției, care a făcut o radiografie a activității APIA Mureș pe anul 2018.

Cum considerați activitatea APIA Mureș în anul 2018 ?

Considerăm activitatea din acest an ca fiind una normală.

2018 a fost cel mai liniștit an din punctul de vedere al derulării tuturor operațiunilor APIA, primire cereri, efectuare controale administrative în teren și primirea la timp a autorizării la plată.

APIA reprezintă o instituție complexă, la noi se derulează două operațiuni care, de multe ori, se suprapun. O dată autorizăm dosare pentru anul de cerere și, la un moment dat, primim cererile pentru anul viitor. A contat foarte mult faptul că, pe 2017, am plătit în acest an plata finală până a început primirea cererilor la 1 martie 2018, astfel că funcționarii nu au trebuit să sară de la un dosar la altul. Pe de altă parte, sunt niște riscuri inerente, obiective, de care ne lovim an de an la finalizarea primirii cererilor, undeva în data de 15 mai, mai exact ultima săptămână premergătoare acestei date. Vrem, nu vrem, mulți fermieri, din anumite cauze, se aglomerează pe final. Atunci, facem tot ce trebuie ca să-i primim pe toți, până când se închide aplicația. Anul 2018 a fost unul dintre cei mai liniștiți și mai normali, lucru pe care l-au resimțit pozitiv și fermierii, dar și angajații APIA. Care au fost cel mai mari provocări în acest an pentru APIA Mureș ?

Nu au fost foarte mari provocări în acest an, noi trebuie să respectăm calendarul, atât al Comisiei Europene cât și al factorilor de decizie de la Ministerul Agriculturii, care trasează un calendar din care noi nu putem ieși, scopul final fiind ca fermierii să primească banii în timp util. O provocare mai specială este aceea că județul Mureș este unul mai complex, cu multe forme de relief, cu suprafețe de teren relativ fărămițate față de alte județe, unde terenurile arabile sunt mai întinse și mai ușor de gestionat. În eșantionul de control, având și foarte multe scheme de plată, pot spune că suntem un județ destul de complex, cu un eșantion de control consistent. E o analiză de risc ceea ce presupune și verificarea în teren a celor selectați la control. Avem un corp de inspectori constant, cu vechime în activitate, iar provocarea este să te deplasezi în termen util, în condiții meteo mai diverse, spre locurile de controlat.

Care au fost principalele sesiuni de finanțare pentru fermieri?

Sunt mai multe tipuri de subvenții, cele unice pentru aproximativ 25.000 de fermieri, unde finanțarea de la Uniunea Europeană este cea care vine prima pe calendarul de plată. Pe anul 2018 a fost plătit avansul (16 octombrie-20 noiembrie). Suntem acum în procesul plății finale, din schemele din fonduri europene.

Am plătit avansul, în procent de 70% pentru plățile din Fondul European de Garantare Agricolă, până în 30 noiembrie, unde am plătit peste 80% din fermieri. Am început plata finală, pentru aceiași fermieri dar și pentru alții. Pot să spun că pe anul 2018, între 16 octombrie și 30 noiembrie, a fost efectuată plata în avans, și aici mă refer doar la fondurile europene. Încă nu am ajuns la fondurile pe animale, ajutoarele naționale în sectorul ovinelor și bovinelor. Acestea, de obicei, vin după 1 ianuarie. Am plătit în avans, numai pentru județul Mureș,

undeva la peste 28 de milioane de euro, la un număr de peste 21.000 de fermieri. Între timp, de la 1 decembrie, am pornit autorizarea la plata finală, diferența de 30% pentru aceleași fonduri europene. Situația evoluează, din câte știu vreo 11.000 de cereri le-am plătit integral, la care am mai adăugat câteva milioane de euro plata avansului, în afara celor 28 de milioane. În afară de subvențiile pe teren, mai avem un serviciu care plătește multe scheme mai puțin cunoscute publicului larg.

Vorbim aici de sectorul apiculturii, unde Mureșul este un județ fruntaș, ca număr mare de cereri și valoare autorizată la plată.

Pe anul 2018 am avut autorizate la plată peste 4,6 milioane de lei. De asemenea, Mureșul mai are cereri în sectorul animalier, în așa-zisa bunăstare a porcilor și păsărilor, unde cererile sunt mai puține dar cu o valoare mai mare. Pentru nouă astfel de cereri în ce privește bunăstarea porcilor au fost peste 6 milioane de lei, aproape un milion pentru fiecare cerere, ceea ce ridică semnificativ valoarea sumelor pe care noi le autorizăm.

Care sunt perspectivele pentru anul 2019 ?

La cum a decurs acest an, sper ca perspectiva anului 2019 să fie una bună, dacă am optimiza ceea ce s-a întâmplat în 2018. Nu depinde numai de noi, lucrăm cu o aplicație informatică, care are o anumită capacitate de implementare sau de funcționare.

Pe de altă parte, excludem faptul că Guvernul sau factorii de deasupra noastră nu ne vor asigura sumele necesare. Din acest punct de vedere sunt premize pentru 2019 să plătim tot, cererea unică de plată până în 31 martie. Din perspectiva subvențiilor pe 2019, cererile unice care se vor depune de la 1 martie, partea bună este că nu va dispărea nicio schemă. Avem un angajment cu cei de la Comisia Europeană. De asemenea, plățile directe, pe suprafață, vor crește. An de an, ele cresc cu 5 până la 7%, și scad în egală măsură, dar nesemnificativ, sumele asigurate de la bugetul național, respectiv ajutoarele naționale tranzitorii. Și din acest punct de vedere e o creștere a subvenției, astfel că fermierii ar trebui să fie mulțumiți în ce privește condițiile de acordare a subvențiilor.

28

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Printr-o expoziție inedită de vinuri alese, special concepute,

Vintest a celebrat, la București, Centenarul Marii Uniri de Ligia VORO

Vintest - “VIN la EXPO! Iubesc Vinul Românesc” a celebrat, la București, printr-o expoziție inedită de vinuri alese, special concepute, Centenarul Marii Uniri. De asemenea, cei mai importanți producători cu peste 200 de vinuri, și-au dat mână cu mână într-o Unire simbolică, în perioada 7-9 decembrie 2018. Nu a lipsit, din cadrul salonului de vinuri, o expoziție de caricaturi și tablouri.

Iubitorii de vinuri s-au putut bucura, între 7-9 decembrie, de un regal de vinuri la cea de-a opta ediție a Vintest – “VIN la EXPO! Iubesc Vinul Românesc”, evenimentul organizat și în acest an de VINVEST și directorul său cu suflet mare, Lucia Pîrvu, în colaborare cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, în Sala Expozițională a instituției academice. Și-au dat mână cu mână într-o Unire simbolică, așa cum subliniau organizatorii care ne-au îmbiat să trecem pragul Salonului de vinuri, Vincon România, Crama Hermeziu, Cotnari, Crama Trantu, Crama Budureasca, Crama Dealul Dorului, Crama Gabai, Domeniile Anastasia, Domeniile Urlați, Domeniul Vlădoi, 1000 de Chipuri, Comuna Prundeni- Proiectul “Drumul Vinului Vâlcean”.

“Aflat deja la cea de-a VIII-a ediție, VINTEST este mai ales îndrăgit pentru campania ”IUBESC VINUL ROMÂNESC”, demarată în urmă cu 5 ani. Acum, în anul de grație 2018, demersul de promovare a soiurilor românești atinge cel mai sensibil punct și i-a provocat pe reprezentanții cramelor să își personalizeze produse de marcă din portofoliu, astfel încât să creăm povestea 100 de vinuri pentru 100 de ani”, spune ing. Lucia Pîrvu, director VINVEST. Timp de trei zile au fost organizate, într-o atmosferă caldă, colocvială, de amiciţie, degustări de excepție, susținute de reprezentanții cramelor prezente, dar și degustări unice, cu vinuri vechi de peste 50 de ani.

Am fost prezenţi la două degustări, întâmplător din aceeaşi regiune viticolă – Murfatlar, o regiune care dă României şi

lumii vinuri catifelate, pentru că, în regiunea cuprinsă între Cernavodă şi Valul lui Traian, aciditatea strugurilor este mult mai scăzută decât în zona de nord a României, Moldova și Transilvania, ceea ce le oferă vinurilor o onctuozitate, o catifelare, sunt mai prietenoase, mai ușor de băut.

Degustări din Podgoria Murfatlar Prima degustare la care am participat a fost susţinută de proprietarul Cramei Trantu, Iota Trantu, care a adus în faţa iubitorilor de vin ştiinţa celor peste 30 de ani petrecuți în industria vitivinicolă. Pe cele 130 de ha deținute de Crama Trantu sunt cultivate soiuri albe, atât românești cât și de import - Fetească Albă, Fetească Regală, Chardonnay, Pinot Gri, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, și roșii - Fetească Neagră, Merlot, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon.

Din oferta cramei ne-au fost oferite spre degustare trei vinuri, tinere – un Chardonnay din 2017, un Pinot Rose din 2017 şi o Fetească Neagră, din 2016, fiecare cu povestea sa. Albul Chardonnay, de exemplu, a fermentat 50% în baric, unde a stat timp de patru luni, iar cealaltă jumătate a fermentat în tanc. “Am vrut să avem un echilibru între lemn și fructele

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

proaspete – aromă de banane, de portocală, de citrice, un vin foarte consistent”, ne-a explicat Iota Trantu.

Pinot Rose ni s-a dezvăluit în pahare într-o plăcută culoare a cojii de ceapă, “un vin diafan, un vin care se poate bea și dinainte de masă, nu neapărat cu un anumit fel de mâncare”, a punctat vinificatorul.

Feteasca Neagră, un soi autohton românesc, a stat într-un baric franțuzesc opt luni, a fost cupajat și apoi încă șase luni a mai aşteptat până a fost pregătit pentru a le oferi iubitorilor de vin aroma dominantă de prune uscate şi vişine.

A doua cramă ai cărei reprezentanţi şi-au prezentat vinurile, printr-o degustare, a fost Domeniul Vlădoi, care ne-au făcut atenţi şi la un “duel” amical între generaţii.

Anca Maria Vlădoi, fiica proprietarului Domeniului Vlădoi, al cărei prim an de vinificaţie a fost în 2014, a explicat cum a apărut gama de vinuri care îi poartă numele.

“Mi-am dorit să fac și eu vinul meu, un vin care să îi convingă pe tineri să consume vinuri seci. Am ajuns în cel de-al cincilea an de vinificație, iar, dacă în primul an am vinificat două vinuri, un Sauvignon Blanc și un Cabernet Sauvignon, acum am ajuns să vinific în total 8 vinuri, trei să spunem că deja vorbesc de la sine pentru că anul acesta am obținut cu Rose-ul Anca Maria Marele Trofeu la Balcanic Wine Contest și cu Sauvignon Blanc – Double Gold Medal. Spre deosebire de tatăl meu, eu încerc să vin cu vinuri mai fructate, mai fresh, ușor de băut și cu un mic rest de zahăr, în limita secului, undeva la 2,5, pentru că eu îmi opresc vinurile din fermentație cu 2-3 zile înainte”, a povestit tânăra.

De cealaltă parte, Ion Vlădoi ne-a povestit despre gama de vinuri Ravac, o gamă mai apropiată de generaţia sa. “Dacă gama Ravac este primul vin pe care l-am produs după ce am modernizat crama în 2009-2019 și care a moștenit numele de la mustul Ravac care se scurge liber, gravitaţional, înainte de presă, și gama Anca Maria este produsă tot din must Ravac.

Care ar fi diferenţa între cele două game? Gama Ravac este vinificată de către mine, pe gustul meu, pe gustul generației

29

mele, un vin mai sec, mai extractiv, în comparație cu gama Anca Maria care este un vin mai exotic, mai fresh, mai fructat, cu un mic rest de zahăr și de dioxid de carbon din fermentație. Ea fiind mai tânără și-a încercat mâna pe niște drojdii care oferă o fructuozitate, o anumită mineralitate vinului, care a prins la tineri”, a explicat Ion Vlădoi.

La degustarea propriu-zisă ne-am delectat papilele gustative cu un Sauvignon Blanc şi un Rose, obţinut din Pinot Gris.

Degustările ne-au ridicat şi dilema cum alegi un vin? Sunt atâtea variabile, de la momentul zilei, locul, persoana/ persoanele care te însoțesc, atmosfera, starea ta emoțională, fizică, încât alegerile pot fi contrariant de diferite.

Degustările au continuat însă cu poveştile Cotnari, Dealul Dorului, Domeniile Urlaţi, Gabai, Vincon Vrancea.

La Vintest nu a fost uitaţi nici iubitorii de frumos, pereţii salonului fiind îmbogăţiţi cu tablouri, şi nici iubitorii de critică deşteaptă, caricaturistul Cristian Mihăilescu purtându-ne ochii (şi ai minţii) printre lucrări dedicate vinului, dar şi femeii şi statutului său în societate şi, bineînţeles, politicii. Aproape de vârsta de 70 de ani, laureat al mai multor premii în ţară şi în străinătate, Cristian Mihăilescu a lucrat mulţi ani ca secretar general de redacţie la publicaţii ca Baricada, Ultimul Cuvânt, Ziua, Privirea, Curentul, Monitorul de Bucureşti unde a fost şi caricaturist-editorialist. În redacţiile Adevărul şi Gândul a activat, de asemenea, pe funcţia de caricaturist-editorialist.

Din cadrul Salonului de vinuri, nu au lipsit, de asemenea, dezbaterile academice, lansarea cataloagelor “Top Drinkfood&Lifestyle”, “Vinuri de top”, “TurismHoreca şi Călătorii”, de Mihail Gălăţanu, dar și multe ale surprize oferite celor care spun în fiecare zi "Și eu iubesc vinul românesc".

Cum stăm?

Potrivit unor statistici interesante culese de Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole, am aflat că prin noul Regulament (UE) nr. 1308/2013, România beneficiază de o alocare financiară mărită pentru sectorul vitivinicol, în cuantum de 47,7 milioane euro anual. În anul 2018, România are o suprafață cu viță de vie înregistrată în R.P.V. de 182.488 ha, după cum urmează: Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei - 7.097 ha; Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei - 69.736 ha; Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei - 52.055 ha; Regiunea viticolă a Banatului - 2.900 ha; Regiunea viticolă a Crișanei și Maramureșului - 9.774 ha; Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei - 16.870 ha; Regiunea viticolă a Teraselor Dunării - 11.151 ha; Regiunea viticolă a Nisipurilor şi Altor Terenuri Favorabile din Sudul Țării - 12.905 ha.

Din totalul suprafeței, 3.400 ha reprezintă vie tânără, neintrată pe rod, înființată în mare masură prin accesarea măsurii de reconversie/restructurare.

Previziunea în ceea ce privește producția de vin a fost de 5,227 milioane de hl, faţă de 4,264 hl în 2017.

30

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

31

Cartea cu vinuri românești care te scutește să mai cumperi alte cărți “#Winelovers Guide Into Romanian Treasures” este titlul celei mai recente cărți (bilingve, în română și engleză) cu recomandări de vinuri. Volumul cuprinde peste 100 de etichete și reprezintă o premieră, fiind scrisă într-o manieră simplă, ușor de citit, de către 9 bloggeri și educatori din domeniul oenologic. Volumul a beneficiat de coordonarea singurei reviste de specialitate de la noi - Vinul.ro.

“Ghidul printre comorile românești” reprezintă, totodată, și “Premiile de excelență Vinul.Ro” 2018 Mirela Mateescu, Silvia Palașcă, Bogdan Caracaleanu, Bogdan Dobrițoiu, Laurențiu Horodnic, Iulian Grigorescu, Mihai Vasile și Răzvan Stoenescu semnează, alături de somelierul Sergiu Nedelea, cele 104 recomandări care constituie și lista “Premiilor de excelență Vinul.Ro”, eveniment de recunoaștere a valorilor oenologice românești care în 2018 a împlinit un deceniu de existență.

“Inițiind acest volum am dorit să ‘dăm ceva înapoi’ comunității iubitorilor de vinuri, la nașterea și creșterea căreia am avut și noi un rol. După ce am organizat primul concurs de vinuri (Premiile de excelență Vinul.Ro) în care bloggerii au fost invitați să jurizeze, după ce am ținut ani de-a rândul paginile revistei deschise pentru bloggerii de vin care au dorit să se exprime în formă tipărită, am considerat că și această inițiativă este un mod de a continua să fim relevanți și să ne implicăm în viața comunității de o manieră vizibilă și utilă”, a punctat Cezar Ioan, publisher Vinul.Ro. “După 16 ani de când ne ocupăm cu promovarea culturii vinului, a sosit momentul în care numărul și priceperea pasionaților de vin de la noi din țară a crescut într-o asemenea măsură încât să poată coagula, ei înșiși, un catalog veritabil de recomandări sincere și competente în domeniu”, a mai declarat Cezar Ioan, fondatorul revistei.

“Semnatarii volumului au adăugat pasiunii suficientă experiență internă și internațională, dar și studii și certificări în domeniu, astfel încât acest proiect Vinul.Ro nu reprezintă decât un vehicul menit să ofere forță și vizibilitate ghidului

scris de ei. Suntem bucuroși că acești autori de carte s-au educat în domeniu inclusiv ca urmare a eforturilor revistei noastre, iar prezența unui formator de somelieri – Sergiu Nedelea – printre semnatari constituie și ea o garanție suplimentară a valorii acestui volum”, a mai adăugat Cezar Ioan, care a și coordonat volumul.

“#Winelovers’ Guide Into Romanian Treasures”, bilingv și frumos ilustrat color, se adresează deopotrivă românilor și străinilor Designerul Bogdan Anghel este, practic, cel de-al zecelea autor al volumului #Winelovers’ Guide Into Romanian Treasures, ilustrațiile sale originale dând frumusețe proiectului de prezentare a vinurilor românești. Cartea nu reprezintă un top, ci o selecție non-ierarhică de recomandări sincere și profesioniste.

După cum se arată și în Cuvântul înainte al cărții, publicarea acestui ghid reprezintă și o modalitate de conectare a României la mișcarea internațională “#Winelover” – o comunitate a pasionaților de pe toate continentele, care reunește peste 25.000 de iubitori de vin.

Vinul.Ro este singura revistă specializată în vinuri din România și s-a implicat permanent în promovarea valorilor românești din sfera oenologiei și gastronomiei, ca inițiator al mișcării culturale “Revoluția Pleșcoi” și al primului “Congres Național pentru Gastronomia și Vinurile din România”, prin editarea volumului “Romanian Gastronomy in the XXIst Century” și prin multe alte acțiuni din domeniu.

32

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2018, cel mai bun an pentru agricultura mureșeană din ultimii 10 ani A consemnat Elena POLEARUȘ

În ciuda secetei și pestei porcine care a afectat întreaga țară, județul Mureș a fost în mare măsură protejat de aceste probleme, iar 2018 reprezintă, în opinia directorului Direcției pentru Agricultură Mureș, Ioan Rus, cel mai bun an din ultimii 10 ani din punct de vedere al realizărilor și valorii producției obținute din sectorul agricol, atât în cel vegetal, cât și cel zootehnic.

Care sunt principalele realizări în domeniul agricol din 2018? În sectorul vegetal, principala cultură a fost reprezentată de porumb care ocupă cca 33% din suprafața arabilă, adică 74.231 ha, cu o producție medie de 8.600, cea mai bună producție din istoria județului Mureș, având o creștere de peste 27% față de anul bun anterior. Mai avem câteva culturi cu producții bune, la floarea-soarelui cu peste 7.800 ha, la cultura de rapiță cu 5.600 ha și soia cu 3.071 ha.

Deși cultura sfeclei de zahăr a fost parțial afectată de factorii naturali nefavorabili, de acea secetă din perioada iulieaugust, precum și de boli și dăunători, totuși am avut o producție de peste 46.000 de tone la sfecla de zahăr, o producție bună, ușor mai slabă decât în perioada 2015-2016, cu producții mai bune.

La pomicultură, producțiile bune obținute la cultura mărului au compensat anii trecuți mai slabi, iar interesul pentru culturile oleaginoase și cele tehnice, floarea soarelui și, inclusiv, sfecla de zahăr a crescut.

Meritul unui an atât de bun se datorează aproape integral fermierilor care au investit în tehnologie, în perfecționarea și dotarea cu utilaje și mașini agricole performante, competitive cu ale oricărui fermier de la nivel european. Sigur că nu putem neglija atât aportul ministerului pentru acordarea la timp a subvențiilor din ultimii doi ani, cât și factorul natural.

Cu siguranță au fost fermieri care s-au remarcat în acest an. Cine sunt ei?

La cultura porumb boabe, avem o cultură de peste 11.000 ha la SC Kodagro SRL din Târnăveni care are o producție de porumb de 11.700 kg STAS pe hectar, pe SC Agrobahnea, din Bahnea, la cultura soiei, 4.512 kg, iar tot la soia - SC Cultilis din Târnăveni, cu peste 4.000 kg. Avem, de asemenea, Ceragrim, cu peste 6.800 kg de grâu la hectar. Fermierii din județul Mureș pot concura cu orice fermier din orice țară europeană.

Merită apoi menționate produsele tradiționale. Județul Mureș are un produs cu numele de origine protejată, înregistrat în Registrul Comisiei Europene, telemeaua de Ibănești cu saramură de Orșova, fiind vorba de compania SC Mirdatod SRL, recunoscută peste graniță. I-am sprijinit prin arhivele naționale întrucât în prima etapă erau contestați de greci care spuneau că telemeaua este un produs specific lor. Avem și produse naționale înregistrate în Registrul Național, pâinea de casă cu cartofi din Boiu, rețete consacrate – cașcaval Rucăr și cașcaval Dalia, Sanlacta cu sana de 3,6% grăsime și lapte bătut 2% grăsime și SC Carnicom SRL cu salam Torpedo și crenvurști cu carne de vită. Mirdatod are și primele produse montane înregistrate la nivel național, e vorba de cașcavalul, smântâna și urda de Ibănești.

Care este situația la nivel zootehnic în județul Mureș?

La ultima raportare din 30 noiembrie, avem un total de vaci cu lapte de 46.600 și 6.050 juninci. Deși numărul de fermieri mici, care creșteau 2-5 vaci cu lapte s-a redus semnificativ, per total pe județ efectivul nu s-a diminuat, el fiind preluat de la persoanele fizice la asociații, la ferme private. Am observat că aproape toți fermierii sunt dotați cu aparate de muls electric și încearcă să conducă afacerea în familie, nu se mai pot baza pe mâna de lucru contractată, chiar și una bine plătită, fapt observat și de AJOFM. Datorită măsurilor luate, pesta porcină ne-a ocolit, însă în continuare trebuie monitorizată, chiar și iarna, pentru că virusul rezistă și la temperaturi scăzute.

Aveți anumite preconizări pentru anul 2019?

Pe 2019, prima dată ne gândim la fermieri și la culturile agricole. Din toamnă avem circa 28.900 ha de grâu însămânțat, 80% în condiții chiar foarte bune, precipitațiile și, mai ales, zăpada care au venit în ultima vreme contribuind cu siguranță la protecția acestor culturi. Avem pe suprafețe de 4-5.000 de ha orzul de toamnă, iar în programul de primăvară, ponderea o să o ocupe porumbul-boabe, circa 75.000 ha. Sperăm ca și cultura de rapiță însămânțată în toamna lui 2018 să se ridice undeva la 6.000 ha, să nu apară evenimente nedorite peste iarnă, deoarece la temperaturi de minus 20-25 de grade poate fi afectată.

Suntem alături de fermieri și, fiind în pragul sărbătorilor, le dorim liniște și sărbători fericite, deși în zootehnie, problemele chiar atunci apar, în preajma sărbătorilor, când trebuie să fii mai atent.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURÄ‚

33

34

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Romanian Food & Agribusiness Conference”, la cea de a IV-a ediție de Alin ZAHARIE

Agricultura deține în continuare o pondere importantă din PIB-ul României, chiar dacă, pe fondul transformării economiei românești, ponderea în economie a scăzut de la an la an în ultimele trei decenii.

“Romanian Food & Agribusiness Conference”, eveniment organizat de BusinessMark

Ultimii ani au adus investiții în agricultură și o optimizare a producției. Totuși, agricultura românească este în continuare afectată de fragmentarea terenurilor agricole, decalajul tehnologic, lipsa sistemelor de irigații. Pe lângă problemele de rentabilitate, o importantă provocare este capitalul uman și lipsa pregătirii profesionale a forței de muncă din agricultură. Business-urile din sectorul agricol sunt în general în creștere, iar România reprezintă un jucător semnificativ în UE. Absorbția bună a fondurilor europene fac din agricultură o industrie atractivă, iar afacerile antreprenorilor sunt pe un trend ascendent. Acestea au fost câteva din premizele care au stat la baza celei de a IV-a ediții “Romanian Food & Agribusiness Conference”, eveniment organizat de Business Mark pe 9 noiembrie 2018, la Hotel RadissonBlu din București.

De la bani și programe, la problemele reale Evenimentul și-a propus punerea în discuție a oportunităților, perspectivelor și soluțiilor pentru creșterea agriculturii românești, alături de cei mai importanți jucători din domeniu. Prima parte a conferinței a adus în atenția participanților partea legislativă, mai exact strategiile și măsurile pregătite de Ministerul Agriculturii pentru dezvoltarea și susținerea agriculturii românești, rata de absorbție a fondurilor europene la sfârșitul anului 2018 și prognoza pentru anul următor, precum și măsurile pentru îmbunătățirea procedurilor și accelerarea plăților către fermieri. Conferința nu s-a rezumat doar la programe și proiecții fericite despre viitorul agriculturii românești, ci a inclus și situația la zi în ce privește sectorul producției de carne, respectiv lapte, cu doi protagoniști de marcă.

Sorin Minea, președinte ROMALIMENTA

Sorin Minea, aspru și direct asupra pieței industriei de carne Primul speaker a fost Sorin Minea, președintele ROMALIMENTA, printre temele abordate de acesta fiind cele legate de pesta porcină africană și comerțul intracomunitrar al cărnii. „Dacă vă uitați la dinamica pestei porcine africane pe teritoriul românesc găsim niște chestii extrem de stranii.

Peste tot în lume pesta porcină s-a dus din aproape în aproape, unul dintre vectori fiind mistrețul, mult mai puțin periculos decât se spune. În România, această chestie nu există, pesta porcină sare dintr-o regiune în alta, dintr-o comună în alta situată la zeci de kilometri distanță. Este clar că nici mistrețul nu a zburat dintr-un județ în altul, nici porcii domestici nu au alergat dintr-o zonă în alta.

Principalul vinovat este omul. În momentul când s-a spus de pesta porcină, cu mândrie patriotică toți țăranii și-au sacrificat porcii, i-au băgat în congelatoare și i-au dus pe la oameni, rude, prieteni. Aștept cu nerăbdare când vor scoate din congelator porcii la iarnă și vor duce pesta și în altă parte. Singura soluție la ora actuală este o lege foarte clară. Trebuie să se ia o decizie din partea autorităților. Ce se dorește cu adevărat? România vrea să crească porci, să facă comerț intracomunitar, să folosească ceea ce rezultă din cultura mare pentru îmbogățire în zootehnie și pentru comerț, sau se dorește să creștem porci fiecare pe unde apucăm și să-i mâncăm plini de veselie de Crăciun. Eu nu sunt împotriva niciunei soluții, dacă se dorește să mâncăm porci de Crăciun din bătătura oamenilor, nu am nimic împotrivă, dar, în cazul acesta, să le spună cineva celor care

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

au ferme mari să renunțe”, a precizat Sorin Minea.

Alt subiect atins de către președintele ROMALIMENTA a fost legat de handicapul de a intra pe o piață concurentă. „Dacă aș fi patriot cu adevărat ca cei de la televizor, aș spune că de vină sunt supermarketurile. Nefiind un patriot de acest gen, vă spun că de vină nu sunt supermarketurile, ele sunt doar oportuniste, de vină e crearea prețului la noi la care se adaugă și cadrul legislativ. O legislație stufoasă îți crește costurile. În clipa în care ai costuri mai mari decât cel din Comunitatea Europeană, el e mai rentabil, are mână de lucru calificată, are mai multe chestiuni. Din dorința românuui de a câștiga, intră pe piață cu același produs, la un preț cu 10-20% mai mare. Dacă aș fi mare retailer, aș încerca să fac o afacere din care câștig mai bine, nicidecum mai prost.

Asta se întâmplă la ora actuală în România. Dacă nu se iau măsurile de la bază, România nu va mai importa carne materie primă, ea va dispărea, va importa doar produs finit”, a subliniat Sorin Minea.

Acesta a punctat și aspectul costurilor de producție de la noi, mult peste cele din afară, precum și așa-zisul patriotism al consumatorului român. „La această dezbatere se vorbește despre posibilitatea de a încuraja agricultura. Există bani pentru agricultură și pentru industria alimentară, dar trebuie să ai și o legislație coerentă.

Eu doresc să cumpăr materii prime din România, altfel nu ești patriot cum se spune. Dar patriotismul nu înseamnă să cumpăr mai scump decât de pe piață. Orice negustor încearcă să-și rentabilizeze afacerea. Dacă am o ofertă dublă pe aceeași calitate și cantitate o accept pe cea mai ieftină. La ora actuală aș dori să pot cumpăra numai din România, însă am două surprize. Materiile prime din România sunt mai scumpe decât cele din Comunitatea Europeană, cam cu 10% în ce privește carnea, plus că materiile prime românești vândute în Comunitatea Europeană sunt mai ieftine decât cele din afară cu 10%. Poate îmi explică și mie cineva misterul. În Anglia s-a făcut un studiu, câți vor să consume produse englezești, acesta fiind de 75%, iar când au fost întrebați: cine e dispus să plătească mai mult pentru aceste produse, procentul a fost de doar 25%. În România, dacă cine vrea să plătească mai mult pentru produse românești, procentul e de 5%, iar cine vrea să cumpere doar românește, acesta e 175%”, a spus Minea.

Piața laptelui, volatilă și stufoasă De la carne s-a trecut la lapte, protagonist fiind președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui, Dorin Cojocaru. Situația prezentată de acesta nu a fost una deloc roz pentru perioada următoare. „Vă interesează dacă se scumpesc produsele lactate, dacă

35

se va scumpi piața. Sigur se va scumpi, în primul rând avem inflația, a crescut costul transportului din cauza lipsei infrastructurii rutiere. A crescut și salariul minim pe economie, iar noi ce facem? Dăm salariu în funcție de vechime, de vârstă. Poate la stat, deoarece în mediul privat se plătește performanța. Ce ar fi important să facă statul? Să nu-și mai bage nasul atât de insistent în partea asta economică privată, în mediul de afaceri deoarece nu se pricepe. Au demonstrat asta în ultimii 28 de ani. Dacă se pricepeau, aveam hipermarketuri de stat, cu capital de stat, aveam fabrici și uzine, așa cum aveam înainte de 1989.

Costurile noastre au crescut foarte mult, ceea ce înseamnă că prețurile vor crește. Produsele se vor scumpi. Cât? Nu pot să spun, dar cert este că se vor scumpi. Materiile prime s-au scumpit, indiferent că vorbim de făină, lapte și carne, la fel și costurile de transport, utilitățile, gazul, curentul. În prezent, dacă doriți să investiți în industria laptelui, trebuie să vă gândiți foarte bine. Analizați piața pe filieră, în funcție de dimensiunea afacerii, ceea ce ar trebui să facă și guvernul când stabilește strategii de dezvoltare. Pentru cei cu businees, dacă vreți să cumpărați o făbricuță, nu mai prea aveți ocazia, decât să preluați dintre cele falimentare, unde să veniți să investiți. Până în 2007 s-au făcut pe SAPARD vreo 200 de făbricuțe, model standard, cu o capacitate de procesare de 20.000 de litri de lapte pe zi, care au funcționat câteva luni după care au intrat în faliment. Dacă doriți să investiți în piața laptelui, nu uitați că este foarte volatilă.

Dacă doriți să investiți, mergeți pe laptele de oaie, atât cât mai este. Dacă optați pentru laptele de vacă, să aveți cam 40% fermă proprie, să vă asigurați un start-up în colectare lapte, restul mergeți pe nișe. Nu vă aruncați în tot felul de vise de business că o să intrați în hipermarketuri și o să vă bateți cu corporațiile. Nu aveți nici experiență, nici forță de muncă, nici tehnologie. Fără vreo 2-3 milioane de euro investiți în utilaje, dar mai ales în acele mașini de ambalat, nici să nu vă gândiți să intrați pe piața comerțuilui civilizat.

Se mai laudă unul că laptele său e la 0,8 lei cost de producție.

Nu, laptele e peste 1,5-1,6 lei, plus TVA, la poarta fermei, restul sunt povești”, a precizat Dorin Cojocaru.

De la probleme și necazuri, s-a trecut la un caz ceva mai fericit, venit tot pe filiera laptelui, adus de Friesland Campina România, mai exact de proiectul „Împreună pentru o fermă mai bună”. „Prin acest program, ne dorim să creștem constant calitatea laptelui, și aici ne uităm la indicatori ai nivelului de proteină, grăsime și substanță uscată. De asemenea, ne dorim să îmbunătățim eficiența fermelor noastre, să creștem productivitatea pe vacă și, în același timp, să egalizăm cât mai mult producția între vară și iarnă. Nu în ultimul rând, ne dorim ca această misiune să aducă venituri mai mari pentru fermierii noștri și, în același timp, o calitate superioară a produselor Napolact”, a precizat Laurențiu Giorog, Manager Planificare Colectare Materie Primă din cadrul Friesland Campina România.

Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui

Laurențiu Giorog, Manager Planificare Colectare Materie Primă din cadrul Friesland Campina România

36

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

După „capitală culturală europeană”

Sibiul devine „regiune gastronomică europeană” de Irina PAPUC

În anul 2016, la sfârșitul lunii iulie, șase instituții din județul Sibiu au depus la Institutul Internațional pentru Gastronomie, Cultură, Arte şi Turism dosarul pentru a obține titlul de „Regiune Gastronomică Europeană”. În septembrie a fost dat verdictul: Regiunea Sibiu (România) și Regiunea Egeea de Sud (Grecia) vor purta titlul de Regiune Gastronomică Europeană în anul 2019.

La sfârșitul lunii noiembrie, la București, a avut loc lansarea programului în România, despre care președintele țării, Klaus Iohannis, care este sibian, a menționat că este unul „pe gustul meu”.

Programul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019 (SRGE 2019) a fost lansat pe 21 noiembrie la București, la Clubul Diplomatic. La eveniment au fost prezente peste 400 de persoane, printre care președintele României, Klaus Iohannis, ambasadori, parlamentari, oameni de afaceri, reprezentați ai administrației locale și personalități care au dorit să fie alături de Sibiu la începutul acestui program de importanță europeană. La rândul său, Sibiul a fost reprezentat de conducătorii celor șase instituții care au decis să pregătească „poarta de sud a Transilvaniei” - așa cum mai este cunoscut județul Sibiu - pentru a impresiona întreaga Europă cu gastronomia locală: președintele Consiliului Județean, Daniela Câmpean, primarul Sibiului, Astrid Cora Fodor, primarul municipiului Mediaș, Gheorghe Roman, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu, Gheorghe Aldea, rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Ioan Bondrea, și președintele Asociației Județene pentru Turism, Alin Chipăilă. Aceștia au prezentat instrumentele planificate pentru dezvoltarea economică sustenabilă - miza principală a programului - ce își propun ca rezultatele să fie resimțite de sibieni și mult dincolo de anul 2019.

Încurajarea președintelui „Sibiu Regiune Gastronomică – un eveniment pe gustul meu. Vă felicit pe toți cei care v-ați implicat și ați crezut că Sibiul are potențialul pentru mai mult. Apreciez foarte mult că ați reușit ca dintr-un proiect incipient să aduceți laolaltă foarte mulți actori locali și să promovați regiunea Sibiului.

Această abordare regională este una autentic europeană și din acest punct de vedere sunt convins că va fi un mare succes. Dar și din alt motiv: mâncarea din Sibiu și din Mărginime realmente este cea mai bună”, a declarat în discursul său președintele României.

Faptul că Sibiul a mai deținut un titlu de oraș european - cel de „Capitală Culturală Europeană” în anul 2007 - a făcut ca autoritățile județene, dar în special cele locale să vorbească cu mândrie despre noua titulatură. „Sibiul are experiența programelor europene de mare anvergură, dar nu s-a oprit

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

37

la Capitala Culturală Europeană. Anul 2007 a fost doar începutul unei strategii de dezvoltare a orașului bazată pe cultură. Din această strategie s-a născut și programul pe care îl lansăm astăzi: Sibiu Regiune Gastronomică Europeană.

Vă invit să vizitați în 2019 Sibiul și județul Sibiu, această minunată zonă din centrul României, să vă bucurați de evenimentele care se vor desfășura în orașul nostru și să participați la acestea”, a îndemnat Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.

Experiența culinară o mostră a istoriei Edilul ne-a spus că Sibiul este deja consacrat ca destinație turistică ce atrage turiști din toate colțurile lumii, iar valoarea patrimoniului său construit, istoria sa, evenimentele care au loc în oraș, sunt completate de un ingredient important: atmosfera. „Parte a acestei atmosfere care se simte în Sibiu este gastronomia locală, o oportunitate pentru oraș de a dezvolta industria ospitalității, de a crește calitatea serviciilor oferite oaspeților. Turistul va descoperi astfel că a servi o masă cu produse specifice regiunii Sibiului este atât o experiență culinară deosebită prin gust și bogăția de feluri de mâncare, dar și o mostră a istoriei și tradiției regiunii, a respectului pe care localnicii l-au păstrat până astăzi naturii și pământului roditor”, crede Astrid Fodor.

Potrivit primarului municipiului Sibiu, scopul participării în acest program constă și în educarea generațiilor viitoare în sensul respectului pentru o resursă valoroasă - hrana de calitate, dar și în sensul unei alimentații mai sănătoase. „În egală măsură sperăm să transformăm acest atu al Sibiului într-un vector de dezvoltare economică a orașului. Odată cu industria turistică, datorită acestui program, se vor putea dezvolta afaceri care să pună accentul pe hrana de calitate produsă local, pe produsele specifice zonei noastre, atât de apreciate. Micii producători din zonă vor primi un impuls important, lărgindu-și piața de desfacere. Prin implementarea acestui program sperăm deci să generăm o

creștere economică, o dezvoltare a industriei turistice prin îmbunătățirea serviciilor conexe, bunăstare pentru micii producători, promovând în același timp o educație pentru o alimentație sănătoasă și un consum responsabil al hranei”, adaugă Astrid Fodor.

La rândul său, Daniela Câmpean spune că în județ sunt 88 producători certificați ecologic. „De succes se bucură și alte inițiative culinare ale instituțiilor de interes județean cum ar fi Complexul Național Muzeal ASTRA, cu Târgul de țară, dar și Asociația Județeană de Turism cu Drumul brânzei.

Grupurile de acțiune locală au deja experiență în proiecte inovatoare de valorificare a produselor culinare locale și a mediului natural, cum ar fi Transilvanian Brunch. O recunoaștere importantă a venit în 2015 din partea Comisiei Europene care a acordat zonei Mărginimea Sibiului titlul de „Destinație europeană de excelență pentru turism și gastronomie”, explică președinta Consiliului Județean Sibiu.

La lansarea programului, la București, Câmpean a spus că „ne propunem să întărim legătura dintre urban și rural, să sprijinim cât mai mulți producători autentici și să facem Bunătățile de la Sibiu prezente pe masa românilor de pretutindeni”.

Implicarea producătorilor locali Producătorii și antreprenorii locali din Sibiu – indiferent că fac brânză, bere, vin sau administrează restaurante cu specific local – spun că programul SRGE 2019 va avea un impact major în regiune atât din punct de vedere turistic, cât și financiar.

Poarta de sud a Transilvaniei Transilvania sau Ardealul este numit „teritoriul de dincolo de pădure” sau țara de dincolo de păduri. Acest toponim este derivat din latina medievală, atestat documentar în 1075 („terra ultra silvam”), drept nume compus din ultra („peste”, „dincolo”) și silva („pădure”). Terenurile fertile, frumusețea naturii sălbatice și a edificiilor construite de om, spiritualitatea și ospitalitatea cu care ardelenii își primesc oaspeții – sunt elementele cheie pe care s-a construit, peste veacuri, faima acestei regiuni. În sudul acestei regiuni se găsește județul Sibiu în care diversitatea formelor de relief, trecerea de la vârfurile montane ale Făgărașilor, Cindrelului și Lotrului, la podișurile Târnavelor, Hârtibaciului și Secașelor, împletirea râurilor Olt, Târnava Mare și Cibin au dat naștere unui spațiu roditor, în care trăiesc în armonie peste 464.305 de oameni, români, sași, maghiari și reprezentanți ai altor etnii. Creșterea animalelor și cultivarea pământului au fost și sunt ocupațiile istorice de bază în mediul rural.

38

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ciprian Hanea, unul dintre fondatorii primei companii de bere artizanală din Sibiu, Urban Brewery, spune că implicarea lor în program era inevitabilă. „Plus valoarea cu care putem noi să venim în cadrul programului - discutăm de „bere de Sibiu”. Avem și noi, și ceilalți producători din Sibiu câteva sortimente cu care ieșim inclusiv anul viitor. Probabil va fi un produs special pentru acest eveniment. Se vine cu așanumitele gusturi locale. Pentru noi, ca și producători locali, mai ales producători de bere, programul este cert un lucru benefic, pentru că ne ajută să ne promovăm produsul”, ne explică Ciprian Hanea.

Urban Brewery produce în prezent trei tipuri de bere, având

capacitatea de a produce 5.000 de litri lunar, iar la anul va scoate alte două sortimente: „În planificare avem să scoatem încă două sortimente, din care unul să fie special pentru SRGE, unde se încearcă să se regăsească acel gust specific de bere din Sibiu care exista în zonă acum 20-30 de ani”.

Un alt participant în program este restaurantul Kulinarium, situat în centrul istoric al Sibiului, care se concentrează pe pregătirea bucatelor din produse și ingrediente locale. „Noi credem că acest program va avea un impact major, pentru că Sibiul o să fie pentru prima dată capitală gastronomică, ceea ce este un plus pentru Sibiu și mai ales pentru producătorii locali. Credem că ei o să aibă cel mai mult de câștigat și e

Produsele Sibiului

în sare și afumată în podurile caselor, la rece pentru o săptămână cu rumeguș de fag. Sașii o păstrau în clopotnița bisericii, cunoscută în zilele noastre drept Turnul slăninii.

Lactate

Produse de panificație

Brânzeturile se înscriu prin excelență în tradiția culinară și culturală a acestei zone, a căror diversitate este dată de altitudinea pășunilor și de tehnicile specifice de producție. În Mărginimea Sibiului, cu pășunile sale alpine, se continuă tradiția ancestrală a producerii brânzei telemea, a brânzei de burduf sau a urdei. În vechile așezări rurale laptele de bivoliță și cel de capră dau o savoare particulară brânzeturilor.

Mezeluri

Sacrificarea porcului ține de ritualul Ignatului, din 20 decembrie.

Sacrificiul porcului respectă cu sfințenie obiceiurile credinței creștine (deși obiceiul se întinde dincolo de creștinătate) și se încheie cu masa de mulțumire numită „pomana porcului”. Nimic nu se aruncă de la porc, iar gospodinele prepară cu pricepere mezeluri după rețete moștenite de sute de ani: caltaboși, cârnați, tobă, piftie, jumări, carne în untură la borcan, șorici cu sare. Un deliciu aparte este slănina ținută

În fiecare sat al Sibiului există multe gospodării în care gospodinele se trezesc înainte de răsăritul soarelui, cel puțin o dată pe săptămână, pentru a pune plămădeala la cuptorul de pită. Sibienii preferă pâinea dulceagă de cartofi cu gust bogat, care se păstrează până la două săptămâni. Alături de tradiționala pâine albă din cartofi, se mai coace și pâinea cu semințe de in, dovleac sau floarea-soarelui. Brutarii coc pâini rotunde, mari, de un kilogram, și de aceea Transilvania e numită regiunea „pâinilor cât roata carului”.

Legume, fructe şi verdețuri

Grădinile sunt împărțite în două: pe o parte se cultivă cerealele, pe cealaltă legumele, respectând de secole rotația pământului. Din grădini nu lipsesc cartofii, fasolea, varza, conopida, morcovii, ardeii, dovleceii, roșiile, castraveții, napii, bostanii, dar și plantele aromatice precum mărarul, leușteanul, menta, loboda, pătrunjelul, tarhonul

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

foarte bine”, spune Simona Drugu, manager Kulinarium, pentru Transilvania Business.

Pentru 2019, Kulinarium a pregătit deja cinci produse pe care oamenii o să le regăsească în „Cartea gusturilor”, publicație ce va apărea la sfârșitul lunii ianuarie, în care fiecare restaurant participant își prezintă cinci preparate pe care le va pregăti anul viitor, în plus față de meniul pe care îl are, exclusiv cu ingrediente locale.

Spre exemplu, Simona Drugu ne spune trei mâncăruri cu specific local care pot fi găsite în meniul de la Kulinarium: „Papanașii fierți cu brânză de vaci și smântână de casă și dulceață de afine – un desert care reprezintă nu neapărat zona Sibiului, dar zona Ardealului; bulzul care e la fel preparat ardelenesc - noi îl facem cu brânză de burduf din Mărginimea Sibiului și am încercat să-i dăm un plus de influență internațională și îl servim cu ouă de prepeliță și cu smântână de casă bineînțeles; coastele de porc pe care le facem altfel – adică nu sunt costițe obișnuite cu cartofi prăjiți, ci sunt niște coaste de porc cu foarte multă carne și slănină pe care le folosim pe bază de varză roșie cu stafide și miere și peste care punem dulceață de ardei iute”.

Kulinarium funcționează din anul 2014 și are în prezent o capacitate de 60 de locuri.

Turul gastronomic Ziua lansării programului nu a avut doar partea oficială, ci și cea... gastronomică. Câțiva zeci de producători locali au așteptat cu nerăbdare momentul când produsele urmau să fie degustate. Așa că, la scurt timp, organizatorii i-au adus în fața lor pe președintele Klaus Iohannis și pe invitații evenimentului, care au putut încerca bucate dintr-un meniu variat, care a inclus 19 preparate tradiționale reinterpretate, meșteșugite de șase bucătari de la restaurante sibiene, precum „sloi de oaie cu struguri murați”, „brânză de oaie: burduf de munte infuzat” sau „tartine cu pate de semințe de dovleac cu mazăre și tarhon”, udate cu bere artizanală și vin etc.

O altă arie destinată demonstrațiilor de gătit live a fost Stâna Ciobănească. Bucătari de top din Sibiu și din întreaga țară au pregătit bucate tradiționale, precum șa de oaie rumenită în vatră cu lemne, mămăligă prăjită pe grătar și sos de leuștean și batal

Regiunea Sibiu, în cifre 88 – producători certificați ecologic 175 – restaurante 3 producători atestați cu 11 produse tradiționale 3 producători cu 7 produse atestate ca rețete consacrate 1 – Indicație Geografică Protejată (Salamul de Sibiu) 464.305 - locuitori 5.432 km pătrați – suprafața județului 304.849 hectare – suprafața agricolă la proțap prăjit ca în Mărginime servit cu pită cu crumpene, coaptă pe vatră. Dar asta nu a fost tot: salamul de urs a fost servit cu așchii de brânză îmbătrânită cu nucă și fiertură de mănătarcă, iar din meniul serii a făcut parte și „cheptul de rață de pe Hârtibaci ținut la fum și uns cu jintiță de la stână” (alături de alte aproape 40 de preparate), toate pregătite cu drag și pricepere de bucătarii membrii ai Asociației Culturale Euro-Est Alternativ, partener al programului.

Surse foto: Pagina FB Regiune Gastronomică Europeană; Pagina FB Kulinarium; Hila Tibi – Craft Fest Sibiu

sau leurda. Pe lângă legume, în grădinile de la sate se cultivă fructe: căpșuni, coacăze negre și roșii, agrișe, zmeură și rabarbură. Nici o grădină de legume nu este lipsită de flori care să încânte ochiul gospodinei, fiind una dintre cele mai pregnante trăsături ale grădinilor din Transilvania. Gospodăriile au propria livadă cu diverse soiuri vechi de mere, pere, prune, cireșe, vișine, corcodușe și nuci, iar pe ulițe, în fața caselor, stau înșirați pruni și peri. Apar mai rar și gutuii. Legumele sau fructele cultivate în anumite localități au dat naștere unor „mărci locale”: cartoful dulce de Avrig, varza de Moșna, castraveții de Ludoș, merele de Sibiel, mere roșii de Cacova (actual Fântânele) și cireșele de Cisnădioara sunt câteva dintre ele.

Produse vânătorești

Sibiul are o acoperire de peste 50% de suprafețe protejate în care abundă specii de interes cinegetic, fiind celebre ceaunurile cu carne de vânat (porc mistreț, căprior, etc), supele sau ciorbele, cârnații sau mușchii afumați.

Băuturi non-alcoolice

39

Sucul natural de mere de la Slimnic sau cel de Mălâncrav sunt deja

recunoscute pentru valorile lor nutritive, iar merele de la Sibiel și Cacova erau solicitate la cote maxime pentru export între cele două războaie mondiale. Siropurile naturale din fructe de pădure, siropul din muguri de brad sau socata îndulcită cu miere de albine sunt valori redescoperite de noi acum pentru valențele lor benefice sănătății umane.

Băuturi alcoolice

Tot fructele stau la baza preparării băuturilor tari. De pe o masă îmbelșugată nu poate lipsi țuica de Tălmaciu sau rachiul de Sadu consumate ca aperitive. Zmeurata, afinata sau vișinata sunt băuturi savuroase cu arome puternice și care, consumate cu moderație, au proprietăți curative.

Miere ecologică

Deși climatul Sibiului nu este unul foarte cald, în zonă există numeroși crescători de albine care călătoresc vara cu stupii în zonele mai calde ale țării. Fie că este polifloră, de salcâm, de tei, de rapiță sau de floarea soarelui, mierea este un produs emblematic ce ilustrează biodiversitatea din România.

40

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Scurt ghid de sărbători printre brânzeturile nobile Se apropie Crăciunul și suntem convinși că, în ceea ce privește orientarea printre diversele tipuri de afumături sau “prospături” specifice, nu ai neapărat nevoie de o busolă (poate doar să-ți reamintești că excesele dăunează grav sănătății). Dar e și perioada în care cu toții simțim nevoia să ne și răsfățăm un pic mai mult decât în restul anului: vinuri mai nobile, brânzeturi așijderea. Mai ales că oferta hipermarketurilor sau magazinelor specializate ne face cu ochiul din ce în ce mai mult.

L-am contactat pe specialistul Tudor Bălan, importator & promotor de brânzeturi fine și vinuri (Travagant - degustăria din Copou, Iași), ca să ne ajute cu câteva sugestii care să ne “descurce” în universul fascinant al brânzeturilor nobile.

Câteva reguli de alcătuire a unui platou corect cu brânzeturi De la bun început trebuie să spun că brânza este mai bună atunci când vaca, oaia sau capra mănâncă iarba proaspătă și florile sălbatice ale pășunilor, vara sau primăvara. Asta nu înseamnă că nu se pot consuma brânzeturi bune iarna.

Maturarea acestora ne permite să găsim brânzeturi din lapte de primăvară și de vară, frumos maturate, în plină iarnă.

Iată câteva reguli ușor de urmat, și veți avea platouri de brânzeturi de care să fiți mândri cu adevărat:

- păstrați la temperatura camerei platoul cu brânzeturi cel puțin 30 de minute înainte de servire; - alegeți un suport natural și sobru, din marmură, piatră, ardezie, lemn, sticlă colorată. Evitați metalul argintat sau inoxul, care alterează gustul (chiar dacă platourile respective sunt frumoase suveniruri de familie). Evitați porțelanul deschis la culoare, care nu pune în evidență frumusețea formelor și culorilor brânzeturilor; - ideal este să prezentați de la 5 la 7 tipuri diferite de brânzeturi, din sortimente și regiuni diferite; - aranjați și oferiți musafirilor brânzeturi în ordine crescătoare, de la cele mai delicate, cu pastă moale și crustă naturală, urcând progresiv spre brânzeturile bleu, cu gustul cel mai intens; - nu încărcați și nu aglomerați platoul de brânzeturi cu salumerie, cu exces de fructe sau legume. Puteți decora discret cu frunze de vie de sezon sau cu câteva semințe sau fructe uscate, însă nu excesiv. Se poate renunța cu ușurință la orice decor, brânzeturile însele având un frumos, jucăuș și variat rol decorativ; - tăiați brânzeturile respectând pe cât posibil egalitatea între

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

piese și încercați să repartizați aceeași cantitate de crustă și de pastă la fiecare piesă.

Câtă brânză și de câte feluri trebuie să aibă un platou corect?

Despre cantități – pentru platoul de brânzeturi de la sfârșitul mesei, calculați între 100-120 de grame per persoană, repartizate între 5 și 7 tipuri de brânzeturi, cel puțin. Dacă sunteți la o cină rezervată exclusiv brânzeturilor, calculăm între 200 și 250 de grame per persoană, repartizate între 10-12 tipuri diferite; O regulă simplă de consum ar fi să le aranjați pe platou în ordinea intensității culorii, de la cele mai albe către cele mai închise la culoare, sau după miros și gust - de la cele mai dulci și delicate, către cele mai puternice și mai complexe.

Evitați să îngrămădiți brânzeturile pe platou. Acestea nu trebuie să se atingă între ele. Alegeți un platou suficient de mare pentru a acorda spațiu fiecăreia. Este de preferat să pregătiți două platouri echilibrate și armonioase, decât unul singur, suprapopulat de brânzeturi.

Numiți și detaliați în fața invitaților platoul de brânzeturi.

Este frustrant să adori o brânză fără să știi cum se numește!

Se pot confecționa platouri tematice – la fel ca la degustările de vinuri – platouri dintr-o regiune, din brânzeturi cu pastă fiartă presate sau doar din lapte de capră, sau oaie, sau doar brânzeturi cu pastă moale, de exemplu.

Dar câte feluri de brânzeturi există?

Am vorbit despre regulile de alcătuire a unui platou corect de brânzeturi. Dar poate că e cazul să vedem câte feluri de brânzeturi există.

Proaspete Din lapte de vacă, oaie sau capră, sunt brânzeturi care nu sunt maturate și sunt destinate a fi rapid consumate. Ex: Mozarella, Brocciu Cu pastă moale și crustă naturală cu mucegai din lapte de vacă În cursul unei maturări scurte, dezvoltă o crustă de mucegai pe suprafață, de multe ori albă, alteori aurie, brună sau roșiatică.

Ex: Brie de Meaux, Brie de Melun, Camembert, Chaource Brânzeturi cu pastă moale și crustă spălată Sunt obținute ca și cele cu crustă naturală, dar la acestea se adaugă un procedeu regulat de spălare și periere cu apă sărată, ceea ce orientează în mod diferit procesul de fermentare. Crusta devine umedă, de culoare roșu-oranj, mirosul și gustul fiind mult mai pronunțate. Ex: Maroilles, Munster, Livarot, Pont-l’Évêque Cu pastă moale din lapte de capră Constituie o famile de brânzeturi foarte variată, de la cele proaspete sau cele cu crustă naturală, până la cele presate. În funcție de maturare, pot fi de la fragile la dure și casante. Îmbracă o diversitate de forme și mărimi, pentru toate gusturile. Ex: Chavignol, Valençay, Selle-sur-Cher, Charolles, Pelardon, Rocamadour

AGRO TB Brânzeturile cu mucegai (bleu) Sunt brânzeturi cu pastă moale, însămânțate cu o ciupercă – Penicilina – prin intermediul unor ace lungi, care permit circularea aerului necesar apariției insulelor și marmorațiilor interioare uniform repartizate, de mucegai nobil. Cu o singură excepție (Roquefort), toate sunt din lapte de vacă.

Ex: Bleu d’Auvergne, Stilton, Bleu de Causses, Bleu de Gex, Fourme d’Ambert Cu pastă presată nefiartă Cu originea de pe vremea romanilor și cu tradiție ulterioară în vremea mănăstirilor din Evul Mediu, aceste brânzeturi sunt fabricate prin presarea pastei în formare și apoi maturate de la 1 la 12 luni (în general), pentru a rezista de-a lungul anului.

Acoperite de o crustă dură, cu pastă fermă dar suplă, au o savoare dulce și parfum de alune. Ex: Cantal, St. Nectaire, Morbier, Abondance, Salers, Reblochon, diverse Tomme Cu pastă presată fiartă În mod tradițional, acestea sunt fabricate în munți, vara, când laptele este generos, și coborâte în vale în cursul iernii.

Multe se prezintă în formate mari și foarte mari (între 20 și 100 kg), uneori de talie mijlocie. Laptele este încălzit ușor înainte de coagulare, apoi și mai mult după coagulare. Se formează bule de diferite dimensiuni în interiorul crustei impermeabile, piesa fiind periată, spălată și întoarsă cu grijă de-a lungul maturării. Ex: Comte, Beaufort, Emmental, Gruyere, Manchego, Parmigiano Reggiano, Gouda Fondu De apariție recentă (în jur de un secol, doar), brânzeturile de tip Fondu sunt elaborate plecând de la diverse alte varietăți (Emmental, Gruyere), la care se amestecă în noua compoziție unt, smântână, nuci, jambon, struguri uscați, paprika șamd, constituindu-se în produse porționabile în lamele sau în cuburi și utilizate ca aperitiv sau în compoziția diverselor alimente (steak-uri, burgeri etc.).

Industriale sau “fermier”?

Deși un consumator de brânzeturi veritabil rămâne atașat brânzeturilor tradiționale, cu lapte crud, de proveniență “fermier” – provenite direct de la producători sau affineur-i (maturatori) sau de la fruitiere (locurile unde păstorii pun la comun laptele pentru a constitui loturile necesare producției eficiente) – nu trebuie neglijat faptul că majoritatea brânzeturilor se pot fabrica astăzi și în manieră industrială.

Aceasta nu-și propune produse diferite față de producția tradițională, majoritatea fiind din lapte crud. Însă savoarea și autenticitatea brânzeturilor industriale nu poate fi aceeași fiindcă sunt obținute din lapte pasteurizat, care distruge majoritatea bacteriior și agenților patogeni, pentru a mări durata de viață a produsului. Dar, așa cum pasteurizarea distruge bacteriile nefaste, totodată le distruge și pe acelea necesare producerii brânzeturilor, astfel încât devine necesară reintroducerea în laptele pasteurizat a bacteriilor lactice selecționate. Acestea nu au, însă, bogăția și varietatea fermenților originali, neconferind brânzei o savoare similară cu aceea oferită de flora originală.

Atenționare specială! Deși vinul roșu, nobil, este prima alegere de asortare la platoul de brânzeturi, anul acesta încercați ceva nou: vinuri albe de calitate. Luați un set mai amplu, ca să puteți experimenta: de la seci și demiseci maturate în butoi de stejar până la cele dulci (de preferat cele care poartă mențiuni ca “ice wine”, “schilfwein”, “doux naturel”, chiar dacă sunt mai scumpe).

41

42

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

43

ÎNTRE CICLUL I ȘI II,

29.000 de hectare în plus, potrivit Inventarului Forestier Național de Ligia VORO

Suprafețele împădurite din România au înregistrat o creștere mult mai mare decât o anticipam, au arătat reprezentanții Ministerului Apelor și Pădurilor, fundamentându-și declarația pe rezultatele Inventarului Forestier Național, prezentat în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi. Evenimentul care a avut loc în 7 decembrie, la București, a fost organizat de Comunitatea Forestierilor - Fordaq.

Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, organizat de Comunitatea Forestierilor - Fordaq, i-a așezat la aceeași masă pe reprezentanții Ministerului Apelor și Pădurilor, pe cei ai administratorilor de păduri, ai ONG-urilor, ai industriei mobilei care au plecat în dezbaterea moderată de Constantin Tobescu de la rezultatele Inventarului Forestier Național (IFN).

Prezent la discuții, în prima parte, Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor, a susținut că “suprafața totală a terenurilor acoperite cu arbori raportată în IFN II este mai mare față de cea identificată în IFN I cu aproximativ 29.000 ha. Suprafețele de terenuri destinate împăduririi au scăzut, ca urmare a lucrărilor efectuate între măsurătorile celor 2 cicluri”. De asemenea, potrivit cifrelor ministerului, volumul de masă lemnoasă a crescut cu 100 milioane de metri cubi între cele două raportări IFN. “Faptul că avem în România un Inventar Forestier Național, realizat după o metodologie aliniată la cele mai bune practici europene, este o realizare. IFN-ul ne oferă date și mai ales tendințe. Dorim să ne raportăm la aceste date în integralitatea lor, date care împreună ne oferă o imagine a stării pădurilor”, a completat George Mihăilescu, director general RNP-Romsilva.

Detalii mai ample despre rezultatele IFN au fost oferite de Ciprian Muscă, consilier al ministrului Apelor și Pădurilor. „Stocul cel mai mare îl avem în specia fag, urmat de rășinoase și de stejar. Legat de clasele de vârstă vedem că volumul cel mai mare de lemn pe picior îl avem în zona clasei de vârstă 21-81 de ani. Mergând mai departe la volumul mediu de lemn la hectar, vedem că este de 340 de mc/ha, este un volum bun, asta arată că în pădurile din România avem lemn și un volum mare îl avem la pădurile de rășinoase, este clar că rășinoasele au o creștere mai mare, acumulează o creștere mult mai mare de lemn în comparație cu celelalte specii și ocupă o suprafață mult mai mică. Pe clase de vârstă, este clar că avem acumulare mare la vârste mari”, a arătat consilierul.

Acesta a mai precizat că pădurile din România înregistrează o creștere mult mai mare decât cea cunoscută până acum, de 8 metri cubi pe an și pe hectar, față de o medie europeană de 5 mc, astfel că este înregistrată o creştere a terenurilor acoperite de arbori cu 29 de mii de ha mai mare faţă de ciclul anterior.

Suprafaţă disponibilă pentru recoltarea lemnului, zona accesibilă, nesituată în parcuri naturale, este de 5,5 milioane de ha, dintr-un total de 6,9 milioane de ha de păduri.

“Pădurea României nu a fost tăiată excesiv, da, avem accidente, am prezentat şi noi o serie de accidente, vom prezenta şi altele, acolo unde, să spunem, administratorii nu şi-au făcut datoria şi acest lucru s-a văzut, dar, per ansamblul ţării, stăm bine la capitolul creşterea volumului de lemn în păduri”, a arătat Ciprian Muscă.

Consilierul a mai susținut că recoltarea lemnului se face în mod sustenabil, și anume în jurul unui procent de 60% din ce produce pădurea. “60% din lemnul pe picior se află în arboretele între 41 şi 100 de ani, de aici urmează analizele cum dimensionăm tăierile, cum aducem acel lemn în piaţă, ce arborete sunt acolo, cum parcurgem suprafeţele respective cu tăieri”, a mai completat reprezentantul ministerului.

Continuare în pagina 45

44

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Din punct de vedere tehnic, cum s-a făcut eşantionarea și ce metodă de prelucrare a datelor a fost utilizată, a avut o prezentare migăloasă Gheorghe Marin, şeful Serviciului IFN din Institutul de Cercetare-Dezvoltare “Marin Drăcea”.

Pe scurt, pentru a înțelege ce este IFN și că acesta nu înseamnă un recensământ al pădurilor, recensământ care ar determina inclusiv mult discutatele tăieri ilegale și defrișări de păduri (acestea din urmă care în opinia specialiștilor și a reprezentanților ministerului nu există), speakerul a explicat cum se întocmește acesta și cum poate fi utilizat. “Inventarul Forestier Naţional este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere naţionale, prin utilizarea metodelor statistice de inventariere a pădurii, este principalul furnizor de date necesar eleborării politicii forestiere naţionale şi pentru stabilirea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurii. De asemenea, el furnizează informaţii necesare determinării carbonului stocat în ecosistemele forestiere şi furnizează informaţii privind diversitatea biologică a acestora”, a susținut Gheorghe Marin.

Cum asigurăm lemnul Un subiect, de asemenea, atins a fost legat de asigurarea lemnului de foc pentru încălzirea populației. „În 2018 nu a mai auzit nimeni de criza lemnului de foc și asta nu s-a întâmplat așa, de la sine. Au fost luate 3 măsuri simple și pragmatice: a fost deblocată valorificarea produselor accidentale, prin simplificarea avizării de către Gărzile Forestiere a acestor categorii de produse, a fost deblocată marcarea pentru proprietățile forestiere mici, prin reglementarea beneficiarilor dreptului de uzufruct al pădurilor și a fost simplificată punerea în piață a produselor accidentale și de rărituri, prin modificarea Codului Silvic, măsură care a deblocat punerea în piață pentru aproximativ 2 milioane masă lemnoasă”, a explicat ministrul Ioan Deneș.

Pe de altă parte, Ilias Papageorgiadias, președinte Asociația Română de Biogaz și Biomasă, a propus o soluție care vine să reducă cererea de lemn de foc și, implicit, să stopeze tăierile ilegale de lemn în acest scop, o soluție împrumutată de la nivel european.

“Asociația noastră propune, în cazul în care prezintă interes, să deschidem un dialog serios și să pregătim un program

45

național să subvenționăm sobe și cazane pentru oameni în țară, să fie totul omologat, cu nivel înalt de eficiență”, a arătat acesta.

Ilias Papageorgiadias a mai susținut că e necesară o legislație pentru folosirea resturilor forestiere pentru biomasă, și o legislație pentru culturile energetice, tratate astăzi ca păduri, deși nu au nicio legătură.

“Ce înseamnă că tăiem păduri? Nu, înseamnă că curățăm și toaletăm pădurile. În România, cu ideea că mă doare capul, tăiem capul, am oprit folosirea resturilor pentru energie din biomasă, chiar dacă în România ca să folosești într-o stație de biomasă resturi forestiere îți trebuie 1 milion de avize.

Argumentul a fost că noi suntem cei care scumpim prețul. Și când am venit la minister şi am arătat că asta se întâmplă în toată Europa și că avem 180.000 de mc, iar în total vorbim de 19 milioane de mc, deci reprezintă sub 1% și nu avem cum să scumpim prețul, tot nu s-a întâmplat nimic serios. (...) Oprim orice sursă legală de încălzire și apoi ne plângem că oamenii folosesc surse ilegale”, a mai punctat acesta.

Subfinanțarea sectorului forestier O altă temă atinsă a fost subfinanțarea sectorului forestier, temă despre care a vorbit ing. Radu Melu, coordonator național, domeniul păduri, WWW Romania.

Acesta a susținut că acordarea de compensații pentru pădurile încadrate în tipurile funcționale T 1 și T 2, păduri pentru care nu se reglementează proceduri de producție, legea are o serie de neajunsuri, nu se ține seama de situația din teren înainte de efectuarea plății. “Un proprietar care în prealabil și-a tăiat pădurea încadrată în tipul 1 sau tipul 2 funcțional primește aceeași compensație cu un proprietar care și-a conservat pădurea respectivă”, a subliniat acesta.

Date din IFN • Suprafața pădurilor a crescut între cele două cicluri ale IFN, ceea ce arată o extindere naturală a vegetației forestiere în vecinătatea pădurilor.

• Suprafețele goale din fondul forestier, suprafețele neregenerate au scăzut până la nivelul de 56.652 ha, sub 1% din suprafața pădurilor.

• Volumul mediu de masă lemnoasă/ha a crescut cu 5% în intervalul dintre măsurătorile succesive ale IFN. • Volumul total de masă lemnoasă existent în păduri a crescut cu aproximativ 133 milioane mc, cu o medie anuală de peste 20 milioane mc/an. Raportat la creșterea anuală naturală a pădurilor, creșterea stocului de masă lemnoasă pe picior arată că în România se recoltează aproximativ 60% din creșterea pădurii, deci recoltarea masei lemnoase este sustenabilă.

46

AGRO TB

Alte neajunsuri ale legislației sunt legate de birocrație, de limitarea accesului la aceste compensații etc. Spre exemplu, compensații primesc doar proprietarii privați de păduri, în timp ce comunitățile locale nu au acces la aceste compensații pentru sunt văzute la nivelul Comisiei Europene ca ajutoare de stat. De asemenea, un sistem de compensații ar trebui gândit și pentru proprietarii de terenuri sub 10 ha, mai ales cei care se găsesc în zona de protecție strictă a parcurilor.

Ing. Radu Melu a mai arătat că ar trebui reglementată plata serviciilor ecosistemice forestiere, mai ales că nu s-a făcut niciun pas în acest sens, “nu avem niciun proiect legislativ”.

Speakerul a dat ca exemplu problema pădurilor din zona barajelor, unde, de la o anumită distanță, proprietarii nu își pot exploata pădurea, dar nici nu primesc compensații.

Mult mai bine gândite și pregătite trebuie să fie, de asemenea, a mai punctat coordonatorul național păduri din cadrul WWF Romania, proiectele depuse pe PNDR, finanțate prin Politicile Agricole Comune.

Criză a sectorului O altă prezentare interesantă, care a tras și un semnal de alarmă puternic, a fost cea susținută de ing. Cristian Tobescu, din partea Fordaq România.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Au dispărut din exporturi 400 de mii mc de buștean și 1,3 milioane de mc de cherestea și importăm 2 milioane de mc de rășinoase. Per total, arată o scădere de 4 milioane de mc rotund de rășinoase de proveniență internă care a dispărut din piață”, a arătat acesta pentru a accentua încă o dată, în cadrul forumului, că acele tăieri ilegale, atât de mediatizate, nu sunt reale.

Speakerul a atras atenția că a scăzut foarte mult procentul de adjudecare la licitațiile Romsilva, 38% a fost procentul prezentat, pentru producția anului 2019. Anul trecut, acesta a fost de aproape 90%. “Nu mai are cine să pună lemnul în piață pentru că firmele s-au decapitalizat, au pierdut forță de muncă, nu mai au putere, mare parte dintre ele, să mai înceapă circuitul economic”, a subliniat Constantin Tobescu.

Cauza vine din modificarea Codului Silvic de anul trecut, ceea ce a antrenat o restrângere a ofertei de masă lemnoasă cu 30%, o creștere cu 40% a prețului de masă lemnoasă (de la 185 lei/mc în 2017 la 259 lei/mc în 2018) și, în același timp importuri de masă lemnoasă, plăci sau chiar semifabricate pentru industria mobilei. Pentru a exemplifica, au fost realizate importuri de 3 milioane de mc de masă lemnoasă. Împreună cu ministerul de resort au fost identificate priorități de intervenție pe termen scurt, mediu și lung care au în vedere în special modificări de legislație, astfel încât sectorul care s-a contractat, mai ales, în 2018 să cunoască un reviriment.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

47

48

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

49

PROIECT UNIC ÎN ROMÂNIA!

UMFST Târgu Mureș va școlariza studenți în Germania de Arina TOTH

Devenită una dintre cele mai mari universități din țară, după unificarea dintre fosta Universitate de Medicină și Farmacie (UMF) și fosta Universitate „Petru Maior” (UPM), Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș a devenit și prima universitate de medicină care va școlariza studenți din Europa într-o altă țară UE. Începând cu anul universitar 2019-2020, se va da startul școlarizării studenților din străinătate la noua extensie a UMFST Târgu Mureș din Hamburg, Germania. Într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, rectorul UMFST Târgu Mureș, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, a oferit mai multe detalii despre planurile și perspectivele de dezvoltare a universității pe care o conduce.

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș s-a aliniat, în acest an, tendinței internaționale de unificare a universităților și de creare a unor poli de cercetare și dezvoltare științifică. A trecut mai bine de o jumătate de an de la unificarea cu Universitatea „Petru Maior”. Vă rog să faceți o prezentare a noii universități. Într-adevăr, a trecut mai bine de o jumătate de an de la unificarea formală a celor două universități mari din Târgu Mureș, dar din punct de vedere administrativ această unificare s-a produs în urma apariției, în luna septembrie, a Hotărârii de Guvern care consfințește formarea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș. În urma acestei decizii, la UMFST Târgu Mureș se derulează 35 de programe de licență, 33 de programe de masterat, șapte programe de doctorat, organizate în cadrul a șase facultăți, trei provenind de la fosta UMF și trei de la fosta UPM. În acest moment, UMFST are aproape 11.000 de studenți, peste 1.230 de angajați și aproape 750 de cadre didactice.

Putem spune că suntem o universitate comprehensivă care acoperă cele mai importante zone academice, nu doar cele medico-farmaceutice, ci și o parte dintre cele tehnice, științe socio-umane, administrative, economice, fapt care face din UMFST una dintre universitățile mari din această țară.

Acest lucru corespunde trendului de dezvoltare actuală a universităților europene, pentru că în cele mai multe locuri unde au fost universități specializate pe anumite domenii, în vestul Europei, acestea s-au unit sub umbrela unor universități metropolitane, fapt care a dat mai multă forță și mai multă coerență în politicile educaționale din învățământul superior (exemple: universități din Franța, Germania, dar și din Ungaria). Marele avantaj al unei unificări este interdisciplinaritatea, faptul că în aceeași instituție pot exista programe complementare, care să se susțină unele pe altele.

50

SĂNĂTATE Un argument în plus vine din faptul că în toate clasificările internaționale care există pentru universități contează, mai ales, universitățile mari, cu peste 10.000 de studenți, care asigură învățământ pe multiple planuri, acesta fiind de altfel și unul dintre motivele pentru care puține dintre universitățile românești sunt incluse în ranking-urile universitare internaționale.

Cum arată o retrospectivă a acestui an pentru universitatea pe care o conduceți?

Chiar dacă au fost multe evenimente în acest an, pentru noi a fost definitoriu faptul că, în anul 2018, evenimentele au purtat într-un anume fel și semnul anului Centenar.

Pentru România, această sărbătoare a fost una cu totul deosebită, iar pentru universitate a fost ceea ce spuneam metaforic „Mica Unire”, ca o paralelă la Marea Unire, care s-a petrecut în urmă cu 100 de ani. În acest moment, în universitate există o cultură organizațională bine dezvoltată și un anume grad de independență, care permit cadrelor didactice și colectivelor să-și croiască propriile evenimente sub umbrela multiculturală a universității.

Unde se situează acum UMFST în peisajul universitar din România, având în vedere această fuziune? Ce avantaje ați identificat după unificare?

Cred că și înainte de fuziune, UMF Târgu Mureș a fost considerată o universitate de prestigiu în România. Aș da ca exemplu faptul că a fost poziționată pe primul loc în topul integrității universitare, clasificare realizată de către Societatea Academică din România. Reputația pe care universitatea a avut-o și o are reprezintă una dintre valorile care ne-au adus în față și a arătat de fiecare dată și este un motiv pentru care în fiecare an avem foarte mulți candidați din țară și din străinătate care vor să studieze la UMF Târgu Mureș. Este binecunoscut și faptul că la programul Medicină avem de câțiva ani cea mai mare concurență dintre toate UMF-urile din România, deși admiterea este una diferită de celelalte centre universitare și extrem de dificilă. În acest context și luând în calcul și numărul de studenți, cred că suntem, în acest moment, cel mai mare UMF din țară și, probabil, cel care are o interdisciplinaritate diferită față de celelalte UMF-uri.

Abordarea modernă pe care am dat-o formei de învățământ din cadrul Universității și conexiunea foarte puternică cu rețelele internaționale studențești de învățământ și de cercetare fac din UMFST o universitate internațională, așa încât cred că ne aflăm într-o poziție privilegiată, deși fiecare UMF are realizări remarcabile. De altfel, tonul învățământului medical în România vine din cele șase universități tradiționale de medicină și farmacie, fiecare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dintre acestea creând câte o școală de medicină românească cu performanțe remarcabile. Într-un interviu anterior afirmați că este importantă crearea unor programe de inginerie medicală și informatică medicală. Ați identificat deja noi direcții de dezvoltare și cercetare științifică în acest sens? Îmi pun speranțe mari în componenta de învățământ tehnic preluată de la fosta UPM, care include atât programul de inginerie, cât și programul de informatică. Îmi doresc ca ele să se dezvolte și intenționăm să direcționăm investiții în acest domeniu. Am demarat, de asemenea, o serie de discuții cu reprezentanții companiilor tehnice mari din România, discuții care vor continua în perioada următoare, pentru a vedea care este necesarul acestora de resursă umană calificată și ce putem face noi în această direcție, pentru ca absolvenții noștri să nu fie doar purtători de diplome, ci să aibă o pregătire care să le permită o integrare cât mai rapidă în aceste zone de interes.

Mai mult, am cerut conducerii facultăților din fosta UPM să îmi propună proiecte și obiective pe termen scurt, mediu și lung care să ne permită o resuscitare, acolo unde este cazul, a unor programe care au potențial de creștere, zona tehnică fiind foarte importantă. Iau în analiză inclusiv specificul acestei zone. Astfel, pe lângă anumite domenii industriale bine dezvoltate, legate de chimie, iar aici mă refer la combinatul Azomureș, la E.ON, la companiile farmaceutice care funcționează în Târgu Mureș, trebuie să dăm atenție maximă filialelor din România ale unor companii tehnice a căror puncte de lucru nu sunt foarte departe de Târgu Mureș.

Nu în ultimul rând, cred că trebuie reevaluat necesarul de pregătire profesională de nivel mediu pentru absolvenții de liceu, pentru că o universitate are datoria să formeze specialiști cu studii superioare care să aibă nu doar cunoștințe ci și abilități și să se adapteze nevoilor pieței.

Intenționați să vă orientați și spre această zonă de învățământ?

Analizăm necesarul de învățământ tehnic de calificare medie pentru a vedea în ce măsură ne putem plia pe nevoile existente în zona noastră. Cred că sunt șanse foarte mari să vină spre noi investitori din zona industrială și să creăm parteneriate puternice, în care să existe un câștig pentru ambele părți. Dorim să le oferim studenților noștri garanția unei angajabilități în urma studiilor, iar atractivitatea acelor programe va crește automat foarte mult. A fost poate prea mult drenaj al tinerilor din zona noastră către universități din alte centre, justificat până la un punct. Deși nu se va întâmpla dintr-o dată și în mod spectaculos, cred că o așezare a ofertei va așeza implicit și interesul tinerilor din zonă pentru această universitate.

Aveți în plan dezvoltarea de noi programe de studii?

Programele noi de studii nu trebuie să apară după o decizie de moment, ci trebuie să aibă un studiu de piață pentru a vedea dacă sunt cu adevărat necesare. Cu siguranță, două programe vor trebui să apară destul de rapid și aici mă refer la partea de tehnologie medicală. Cred, însă, că anumite programe de studii trebuie să fie reformate. Ne gândim și la ideea de a introduce învățământul la distanță pentru anumite programe de studii ca o componentă a conceptului de Smart University, implementat cu succes în Universitate. În acest sens, dispunem de infrastructura necesară și de resursa umană specializată din cadrul Departamentului de Informatică.

Urmează o analiză a fiecărui program de studiu, astfel încât să ținem cont atât de interesele Universității, cât și de cele ale studenților, dar și de asigurarea unei predictibilități a carierei tuturor cadrelor didactice ale universității. Acestea trebuie să aibă siguranța că, dacă își fac treaba așa cum trebuie,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

au un drum al lor în universitate, care nu poate fi decât în sus. De aceea, în perioada următoare, voi avea întâlniri cu cadrele didactice pentru a vedea care sunt intențiile lor și cum văd viitorul acestei universități, astfel încât să gândim împreună un plan strategic de dezvoltare pentru următorii patru-cinci ani.

Internaționalizarea este un aspect pe care universitatea l-a acceptat și dezvoltat în timp. Cum arată acum oferta educațională pentru studenții străini și care este adresabilitatea din partea acestora? Din ce țări aveți studenți? În prezent, la UMFST se derulează programele de Medicină și Medicină Dentară în limba engleză și încă două programe de la fosta UPM. În ultima perioadă, a crescut foarte mult interesul pentru aceste programe, mai ales pentru Medicină, unde am avut, anul trecut, trei candidați pe un loc. Explicația vine din faptul că avem o admitere diferită față de alte universități. Este vorba de programul Early Admission, pe care l-am implementat cu succes în urmă cu patru ani. Avem studenți din peste 52 de țări de pe toate continentele. Cei mai mulți studenți provin din Germania, Italia și alte țări vest europene, care au înțeles valorile învățământului medical românesc și care, la rândul lor, sunt ambasadori extrem de eficienți ai universității în țările lor de proveniență. În plus, în urma parteneriatului cu Ministerul Afacerilor Externe, am avut acces în multe regiuni către care nu ne orientasem anterior. Aproape natural, universitățile din România s-au orientat în special spre țările din vestul Europei, ceea ce este corect până la un punct. Consider însă că a venit vremea să facem noi pași în acest sens și să creăm conexiuni și cu universități din zone poate mai îndepărtate, care au potențial extrem de puternic. Mă refer la două zone importante, una este în SUA, care are un sistem de învățământ complet diferit față de cel european. Pentru mine, reprezintă o prioritate însă și relaționarea cu universități puternice din spațiul asiatic, unde există centre de cercetare extrem de performante.

Mă refer, în primul rând, la China, cu care am început deja o colaborare foarte bună, apoi la Thailanda și suntem în discuții și cu alte țări din zona respectivă pentru a vedea ce putem oferi și ce putem primi dintr-o zonă puțin explorată de către universitățile românești.

Intenția noastră a fost să facem un salt calitativ în privința schimburilor academice, să interacționăm mult mai eficient și pe proiecte punctuale cu cercetători formați în alte centre universitare, care și-au demonstrat performanța. Cu bucurie spun că avem deja multe parteneriate funcționale. Cercetători din alte centre universitare sunt dispuși să devină profesori asociați ai universității noastre. Aceștia se implică deja în activitățile de cercetare ale universității, își menționează afilierea în ceea ce publică și la universitatea noastră și cred că utilizarea competenței, a prestigiului și a calităților academice pe care aceștia le au în raport cu universitatea ne determină să facem pași mai mari și mai rapizi pentru a intra în referințele de cercetare internațională.

Rămânând în zona de cercetare, UMFST dispune de un centru avansat de cercetări medicale. Care este, în prezent, activitatea pe zona de cercetare? În peisajul complex al universității, Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice joacă un rol central pentru că aici este nucleul cel mai puternic de cercetare fundamentală. Centrul dispune de infrastructura necesară și de specialiști implicați în multe proiecte cu finanțare națională și internațională. Practic, nu este proiect major de cercetare în universitate care să nu fie legat într-un fel sau altul de CCAMF. În anul 2019, dorim să extindem această componentă și să punem la punct, la nivel de standarde internaționale, o facilitate complementară și necesară

Centrului, și anume stația de studii experimentale, pentru că acesta este un domeniu insuficient exploatat.

Un alt obiectiv al UMFST îl reprezintă realizarea unei extensii a universității la Hamburg, în Germania. Puteți să ne oferiți mai multe detalii?

Vă pot spune, în premieră, că Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior a finalizat procesul de autorizare a acestui centru, astfel încât, începând cu anul universitar 2019-2020, vom avea o filială a UMFST Târgu Mureș în Hamburg, Germania, în care vor învăța anual 150 de studenți, în limba engleză.

Este important de știut că întregul proces de învățământ se va desfășura cu personal didactic de la UMFST Târgu Mureș, care va preda din tainele medicinei într-un campus modern, la standarde occidentale, utilizându-și expertiza dobândită în cadrul UMFST Târgu Mureș. Studenții vor face practică în spitale din zona Hamburg, cu care am inițiat parteneriate de colaborare.

Mi se pare o formă de internaționalizare mult mai eficientă, pentru că am încercat să schimbăm direcția, astfel încât România să nu fie doar exportatoare de medici și personal calificat în țările din vestul Europei, ci am dorit să devenim exportatori de know-how. Este și un gest de patriotism, de care sunt foarte mândru, să știm că în mijlocul unui oraș atât de cosmopolit, cum este Hamburg, există un campus pe care scrie UMFST Târgu Mureș, pe care flutură steagul României, iar studenții care învață acolo și care provin din toate țările europene și nu numai vor primi o diplomă pe care va scrie UMFST Târgu Mureș.

Este un proiect extrem de complex și complicat, a cărui negociere și organizare a durat mai bine de patru ani. Acum, când practic este oficializat, pot să spun că este unic în România și pune UMFST Târgu Mureș pe harta Europei în cel mai frumos și performant mod cu putință.

51

52

SĂNĂTATE

Pentru deschiderea campusului au fost luate în calcul și cerințele specifice statului german, inclusiv autorizările.

Dacă acest program va merge bine, probabil că vor exista și etape de dezvoltare, astfel încât o parte dintre studenții pe care UMFST Târgu Mureș nu îi poate asimila aici să poată fi școlarizați acolo.

Studenții din Hamburg vor avea și stagii de pregătire la Târgu Mureș, astfel încât ei vor ști care este universitatea mamă. Aș dori să se înțeleagă faptul că acest proiect este important atât pentru UMFST, cât și pentru oraș. Valoarea lui nu se cuantifică neapărat în ceea ce aduc acești studenți direct pentru universitate, ci în faptul că orașul Târgu Mureș va deveni o destinație pentru studenți, pentru familiile lor și pentru cei care vor veni după ce vor afla unde învață acești studenți.

Universitatea a oferit deschidere spre unul dintre domeniile de viitor ale medicinei, și anume medicina personalizată, în acest sens organizând prima conferință internațională din Sud-Estul Europei de medicină personalizată în cadrul Zilelor UMFST. De la ce premise s-a pornit și care sunt obiectivele pe care doriți să le atingeți prin această conferință?

Medicina personalizată este un domeniu care se află mult peste medicina clasică, pentru că în ultima vreme s-a demonstrat că multe eșecuri pe care terapiile generale le au vin și din faptul că principiul binecunoscut că nu există boli, ci există bolnavi, nu s-a putut aplica de fiecare dată.

Din acest motiv, sunt bolnavi care deși au aceeași boală, reacționează în mod diferit la aceeași terapie. Este o medicină de vârf, încă destul de costisitoare, dar am convingerea că acesta este viitorul medicinei moderne. Conferință, prima de acest fel în țară, care beneficiază de susținerea unor personalități de prim rang din întreaga lume: SUA, Japonia, Canada, Coreea, Germania, China, Australia, lideri în domeniu, este o manifestare desfășurată sub umbrela UMFST, de către Școala Doctorală. Aceasta face din nou să se vorbească despre Târgu Mureș ca fiind un loc cu potențial mare de dezvoltare a cercetării fundamentale. Lucrurile nu se vor opri aici pentru că fiecare invitat nu vine doar pentru o prezentare în cadrul conferinței, ci vine să vadă ce poate face împreună cu universitatea și după ce această conferință se va încheia.

Aceasta este o abordare constantă a noastră. Ne punem întotdeauna întrebarea ce se întâmplă după ce o conferință se încheie, ce conexiuni putem realiza cu oamenii care au un cuvânt de spus, astfel încât această conferință este un pretext prin care noi spunem clar că ne interesează subiectul, suntem dispuși să facem eforturi în acest sens, vrem să

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

intrăm și noi în liga celor care fac medicină avansată în domeniul medicinei personalizate.

Recent, ați organizat o dezbatere referitoare la dezvoltarea comunității mureșene din perspectiva mediului universitar. Care este rolul UMFST privind direcția de dezvoltare a comunității?

Universitatea trebuie să fie motorul de funcționare a unei societăți. În toate orașele mari din lume există universități puternice. În universități există inovația științifică, care stă la baza dezvoltării, și resursa umană, care oferă idei, direcții și strategii pe care decidenții le pot lua în calcul sau pot opta pentru altceva. Am încercat și în acest domeniu să facem ceva pentru orașul Târgu Mureș, am fost beneficiarii unui studiu realizat de experții Băncii Mondiale. A fost un aspect care mi s-a părut extrem de pragmatic și necesar pentru oraș, dar a fost perceput într-o bună măsură cu lipsă de interes. Nu ne potrivim, din păcate, în fapte, cu conducerea orașului în ceea ce privește modul în care vedem pe termen lung evoluția acestei zone.

Dezvoltarea unui oraș trebuie făcută pe baze științifice, nu pe bază de micromanagement. Există, cu siguranță, nevoia de a rezolva probleme cotidiene a oricărei administrații, fie că aceasta este administrația locală sau județeană, dar dacă ne pierdem doar în acest micromanagement și nu gândim lucrurile în perspectivă, totul rămâne la voia întâmplării.

Este nevoie de oameni cu viziune pentru că în orice structură există un leadership care trebuie să dea o anumită direcție și există o persoană de execuție care are nevoie din punct de vedere administrativ și intelectual să vadă și să simtă că se merge într-o direcție bună. Dacă această direcție este bine explicată și coerentă, zona de execuție o va urma aproape automat. Nu văd cum s-ar putea dezvolta orașul Târgu Mureș în afara lumii medicale și universitare, nu văd prea multe eforturi făcute în afara Universității, acest motor important de dezvoltare a orașului. UMFST va continua însă să își facă treaba și va trage, dacă este cazul, uneori, după ea și orașul.

Anul 2018 a adus multiple realizări pentru UMFST. Ce obiective v-ați propus să atingeți în anul 2019?

Anul 2019 trebuie să ducă la funcționalizarea pe de-a întregul a noii structuri administrative. Vom continua și vom extinde procesul de reformă curriculară, vom elabora o strategie pentru facultățile din cadrul fostei UPM și vom extinde facilitățile Smart University în cadrul structurilor preluate de la UPM. Vom demara și o serie de investiții, vom începe transformarea clădirii principale a UMFST într-o clădire de tip Smart Building, vom demara construcția unui centru nou de evaluare academică high tech și a unui cămin studențesc.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

53

PREMIERĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR MEDICAL DIN ROMÂNIA

Conferință de medicină personalizată la UMFST Tîrgu Mureș de Elena POLEARUȘ

Premieră pentru învăţământul superior medical din România. Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) din Tîrgu Mureș a găzduit, între 12-13 decembrie, prima conferinţă internaţională din Sud-Estul Europei de medicină personalizată intitulată „First International Conference on Innovations in Population Health and Personalized Medicine”.

Medicina personalizată presupune adaptarea tratamentului în funcție de pacient.

Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) din Tîrgu Mureș a găzduit, în 12 decembrie, prima conferinţă internaţională din Sud-Estul Europei de medicină personalizată intitulată „First International Conference on Innovations in Population Health and Personalized Medicine”. Din comitetul de organizare au făcut parte prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMFST Tîrgu Mureș, prof. univ. dr. William Au, cercetător din China, prof. univ. dr. Rodica Bălaşa, directorul Şcolii Doctorale din cadrul UMFST Tîrgu Mureș, prof. univ. dr. Minodora Dobreanu, directorul Centrului de Cercetări Avansate Medico-Farmaceutice al UMFST Tîrgu Mureș şi mulți alţii.

Manifestarea ştiinţifică, inclusă în cadrul Zilelor UMFST Tîrgu Mureș, va deschide porţile spre cea mai modernă formă de medicină care se practică în prezent la nivel internaţional, potrivit conducerii universităţii. „Multe dintre metodele pe care le folosim pentru medicina de precizie se află doar în etapa de început. Acest tip de medicină are atât scopuri pe termen lung, cât și pe termen scurt.

Planurile pe termen scurt implică extinderea sa în cercetarea cancerului, iar cel pe termen lung se focusează pe aducerea medicinei de precizie în toate zonele sănătății pe o scară mai largă. De ce am ales această temă pentru conferința noastră? În primul rând, avem un nou parteneriat într-o gamă largă de științe și specialități, iar medicii au o oportunitate mai variată să folosească genetica pacientului și alte informații moleculare ca parte a terapiei medicale care îmbunătățește

capacitatea de a găsi tratamente care funcționează țintit pe pacienți, pentru a înțelege mecanismele ascunse privind modul de apariție a bolilor și îmbunătățirea metodelor de oferire a unui diagnostic și tratarea a unei game variate de boli”, a spus, în deschidere, prof. univ. dr. Rodica Bălașa.

Rectorul UMFST Tîrgu Mureș, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, a subliniat importanța temei evenimentului. „Pentru că e perioada sărbătorilor, vreau să vă reamintesc și să-mi reamintesc și mie ce a spus Antoine de Saint-Exupery în a sa carte, „Micul Prinț” - ce este esențial este invizibil ochiului. Secole mai târziu, acest invizibil este acum vizibil datorită nanotehnologiei, așadar, astăzi, propoziția este mult diferită din punctul de vedere al științei. Sunt încântat că prin prezența la această conferință, veți adăuga plus-valoare acestui model medical. Aș dori să vă mulțumesc pentru suportul și dedicarea continuă în organizarea conferinței.

Este o onoare și un privilegiu să declar deschisă această conferință și vă doresc discuții fructuoase”, a spus rectorul UMFST Tîrgu Mureș, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei.

Grup de lucru internațional Au fost invitați și profesori de la două universități din afara județului, mai exact Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, dar și un invitat special, directorul Universității de Stat din Tbilisi, Georgia.

54

SĂNĂTATE

„Permiteți-mi să vă salut din partea Universității din Cluj, din partea profesorului Irimie și din partea Centrului nostru de cancer. În prezentarea mea voi încerca să vă arăt cum funcționează medicina personalizată și cum ne întărim pacienții pentru operație, ceea ce este uimitor, și, în plus, voi folosi teoria evoluționistă pentru a dovedi acest lucru.

Evoluția se aplică atât sistemelor mari, cât și celor mici, iar cel mai puternic supraviețuiește. Așa vor supraviețui, în zilele noastre, universitățile, iar exemplul universității dumneavoastră reprezintă unul excepțional. O universitate mare și puternică va putea susține o școală de doctorat bună și momentul la care suntem prezenți astăzi reprezintă o dovadă clară în acest sens”, a spus prof. univ. dr. PatriciuAndrei Achimaș-Cadariu, directorul Secției de Oncologie din Cluj-Napoca, fost ministru al Sănătății. „Mă bucur să vă salut din partea universității mele și a colegilor mei. Istoria educației georgiene este istoria universității noastre. Astăzi, Universitatea din Tbilisi este considerată a fi cea mai solicitantă școală din Georgia.

Sunt 7.400 de studenți în universitatea noastră care este, de asemenea, casă pentru mai mult de 3.400 de studenți internaționali din 68 de țări diferite, făcându-ne și pe noi o universitate internațională”, a spus Zurab Vadachkoria, profesor de medicină dentară, directorul Universității de Stat din Tbilisi, înainte de a trece la prezentarea sa privind medicina personalizată și importanța ei. „Sunt onorat să mă aflu printre voi și la această conferință.

Consider că ea vine la un moment foarte oportun într-un context în care Comisia Europeană pune un accent foarte mare pe medicina personalizată. Acest fapt promite să ofere o stare de sănătate mai bună cetățenilor și de asemenea să ajute sistemele să facă față mai bine noilor provocări”, a spus dr. Alexandru Sorin Costescu, care s-a aflat, de asemenea, pe lista invitaților speciali.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La final, a luat cuvântul unul dintre organizatorii de bază ai conferinței, prof. univ. dr. William Au, cercetător din China. „Ideea de a organiza această conferință ne-a venit acum un an și jumătate, când împreună cu domnul rector am vorbit despre ce am putea face pentru a crește expertiza universității și ne-am hotărât să organizăm această conferință care s-a dovedit a fi o muncă foarte grea încă de atunci. Am dori să le mulțumim tuturor speakerilor internaționali care au călătorit distanțe atât de lungi pentru a interacționa cu noi și pentru a ne împărtăși expertiza lor”, a spus în încheiere William Au. La „First International Conference on Innovations in Population Health and Personalized Medicine” au participat lectori din universităţi de prestigiu din Europa, SUA, Canada, China şi Coreea de Sud, care au prezentat cele mai noi descoperiri şi progrese din domeniu, precum şi direcţii de cercetare şi inovare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

HR

55

56

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fond de Inovație în Sănătate pentru acces la o medicină modernă de Conf. univ. dr. Florin BUICU

Investițiile în sistemul de sănătate reprezintă un instrument esențial pentru îmbunătățirea calității vieții, dar și un mecanism cheie pentru creșterea venitului național și prosperitatea societății.

În condițiile în care își propun un acces universal și de calitate, cu o distribuție eficientă a resurselor la tratament adecvat, toate sistemele de sănătate se confruntă cu presiuni financiare.

Limitarea costurilor nu reprezintă o soluție etică și nici eficientă economic pentru că generează pierderi indirecte mari. Prin urmare, utilizarea eficientă a fondurilor este importantă, iar fondurile alocate pentru sănătate trebuie să fie considerate o investiție și nu un cost. Sistemul românesc de sănătate are nevoie de soluții ferme pentru creșterea gradului de finanțare. Soluțiile trebuie să fie sustenabile, adaptate la nivelul și dinamica dezvoltării economice a țării, adaptate structurii și priorităților naționale de sănătate precum și valorilor generale ale societății.

Creșterea salariilor medicilor și asistenților medicali din România a rezolvat una dintre problemele sistemului de sănătate foarte important, sistemul românesc redevenind atractiv pentru profesioniști.

Soluții de finanțare Programul de guvernare cuprinde pe lângă această măsură, implementată deja, și alte măsuri. O parte dintre ele au fost implementate sau a început implementarea lor (dotarea cu

”Eficientizarea alocării fondurilor pentru rambursare, prin compensarea bazată pe valoarea adăugată, este un model de furnizare de asistență medicală, în care furnizorii sunt plătiți pe baza rezultatelor de sănătate ale pacienților”, Conf. univ. dr. Florin Buicu, președinte Comisia pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților

CT și RMN a fiecărui spital județean în fiecare județ care nu dispunea de această aparatură, schimbarea parcului auto de ambulanțe, asigurarea tratamentului pentru bolnavii cu hepatită, debirocratizarea sistemului prin desființarea comisiilor județene care aprobau accesul la tratamente).

Dată fiind complexitatea actualelor probleme ale sistemului românesc de sănătate, în vederea identificării soluțiilor pentru creșterea gradului de finanțare, este imperios necesar efortul colaborativ, imediat și de bună credință, al tuturor actorilor din sistem. În acest context, Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul României, Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, pe care o conduc, împreună cu Asociația Local American Working Group (LAWG), promotor al inovației în sănătate, au lansat platforma ”Resurse pentru Sănătate”, un grup de lucru cu rol de catalizator al dezbaterilor necesare pentru dezvoltarea măsurilor de politici publice și promovarea de soluții legislative în domeniul sănătății, cu scopul de a crește calitatea vieții pacienților în pas cu noile cuceriri ale științei și medicinei.

Obiectivul acestui grup de lucru ”Resurse pentru Sănătate” este să identifice, împreună cu toți factorii implicați în sistemul de sănătate, soluții pentru creșterea plajei de finanțare, cât mai aproape de nevoile de acces la îngrijirile de sănătate ale tuturor categoriilor de pacienți și pentru crearea unui „fond de inovație în sănătate”, care să pună la dispoziția pacienților cele mai noi terapii, soluții de biotehnologie cu eficiență ridicată și abordări ale medicinei personalizate, așa cum prevede programul de guvernare. În urma dezbaterilor cu experți tehnici în cadrul evenimentelor consultative din Comisia pentru Sănătate și Familie, pornind de la unele aspecte reliefate de studiul The Economist Intelligence Unit, au fost reliefate anumite aspecte privind Fondul de Inovație în Sănătate.

Continuare în pagina 58

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT&C

57

58

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

”Pentru transparentizarea activității furnizorilor de asistență medicală și pentru a oferi populației cele mai corecte informații, este necesară implementarea clasificării furnizorilor de servicii medicale pe baza rezultatelor obținute” Conf. univ. dr. Florin Buicu, președinte Comisia pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților Fondul de Inovație în Sănătate ar trebui să acopere nevoia de tratament cu un anumit medicament (în curs de aprobare sau aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului) până la intrarea în sistemul de compensare din România, utilizat pentru pacienții care nu au alternativă terapeutică și pentru care medicamentul respectiv reprezintă singura soluție terapeutică ce poate încetini progresia bolii sau care poate vindeca boala.

Acest model funcționează în alte state europene: Franța (Autorization Temporaire d'Utilisation), Marea Britanie (Early Acces to Medicine Scheme), Germania, Austria, Belgia, Italia, Danemarca (Compassionate Use Programme), Spania (Individual Acces Authorisation and Temporary Use Authorisation).

Acest Fond de Inovație pentru Sănătate trebuie să beneficieze de un buget multianual. Un sistem riguros de monitorizare precum și protocoale clinice clare ar permite alocarea eficientă a resurselor în acest Fond. În funcție de reglementările interne, în mod voluntar, companiile producătoare ar putea acorda anumite facilități pentru aceste tipuri de programe. După modelul Spaniei și Italiei, pot exista contribuții din cadrul bugetelor de la nivel local/regional care pot merge către acest Fond.

Plata serviciilor medicale, regândită Dezvoltarea unui sistem de asigurări voluntare complementare de sănătate, eventual dedicat acestor tipuri de tratamente/Fondul de Inovație, cu deductibilitate fiscală, ar putea sprijini și lansarea sistemului de asigurări opționale de sănătate în România. Implementarea reală și concretă a

parteneriatelor public-private ar putea direcționa investițiile de Corporate Social Responsibility din diverse industrii către Fondul de Inovație.

Eficientizarea alocării fondurilor pentru rambursare, prin compensarea bazată pe valoarea adăugată, este un model de furnizare de asistență medicală, în care furnizorii sunt plătiți pe baza rezultatelor de sănătate ale pacienților. În acest cadru, coordonarea pe anumite arii terapeutice și regândirea sistemului de decontare de la plata per serviciu la plata pe rezultat este o soluție care se impune.

De asemenea, avem obligația de a stabili obiective clare pe termen mediu și lung (5-10 ani) legate de bolile care generează dizabilități sau costuri de îngrijire mari (exemplu: eliminarea hepatitei C și a tuberculozei până în anul 2030 sau reducerea cu 25% a dizabilităților generate de boli cardiovasculare sau neuro-vasculare și diabet până în anul 2030).

Pentru transparentizarea activității furnizorilor de asistență medicală și pentru a oferi populației cele mai corecte informații, este necesară implementarea clasificării furnizorilor de servicii medicale pe baza rezultatelor obținute: exemplu în Belgia - spitalul x are 68% rata de supraviețuire în cancer gastric la 2 ani, spitalul y are 90% rata de supraviețuire în cancer gastric la 2 ani.

Cele expuse mai sus sunt doar câteva aspecte reliefate în cadrul întâlnirilor din grupul de lucru. Rezultatele acestor discuții vor fi prezentate către Ministerul Sănătății, Ministerul de Finanțe, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, astfel încât, împreună cu Guvernul României, să poată fi implementate și să nu rămână doar la stadiul de discuții.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

59

60

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CUM SE PREGĂTEȘTE SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ DIN SIBIU PENTRU SUMMITUL UE:

„Infarctul și AVC-ul vor fi soluționate la Sibiu” de Irina PAPUC

Sibiul va fi, în anul 2019, punctul de interes al întregii Europe, fiind așteptați 400 de oficiali de rang înalt la Summitul Consiliului European. Acest test al maturității generează îngrijorări pentru lipsa de infrastructură adecvată la Sibiu, dar și pentru dotarea singurului spital care ar putea prelua pacienți în cazuri de urgențe medicale. Spitalul Clinic Județean Sibiu a fost finanțat cu puțin peste 13% din suma de care a avut nevoie.

Acum un pacient cu infarct sau AVC, care nu intră în categoria subiecților de cercetare, este transportat de la Sibiu la Tîrgu Mureș. Se întâmplă, deoarece Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Sibiu nu dispune de tehnica necesară pentru intervenție în caz de accidente vasculare cerebrale, iar pentru infarct există un centru de cercetare unde pot fi investigați și tratați pacienții care sunt subiecți de cercetare.

Dotările etapizate nu ajută instituția medicală și nici medicii de aici să facă față unui eveniment de talie europeană, cum este Summitul Consiliului European, care va avea loc la Sibiu, pe 9 mai 2019. Spitalul însă trebuie să se descurce cu o finanțare asigurată de numai 13,5% din suma cerută. În cifre, este vorba despre 2,4 milioane de lei din cele 17,7 milioane de lei solicitate, cu TVA inclus. Până acum instituția a achiziționat majoritatea aparaturii prevăzute în suma respectivă. „Necesitățile spitalului au fost estimate împreună cu medicii. Suma a fost de aproximativ 15 milioane de lei fără TVA. Primele solicitări le-am transmis Ministerului Sănătății încă în februarie-martie, după aceea a urmat o serie de corespondențe, iar în final ni s-a atribuit suma de 2,4 milioane de lei și specificațiile aparaturii pe care o putem achiziționa. Am demarat rapid procedurile de achiziție, prin SEAP. La sfârșitul lunii noiembrie am reușit să adjudecăm primul lot în valoare de 2 milioane de lei, iar acum sunt ultimele faze ale ultimului lot de 400.000 de lei”, spune managerul SCJU Sibiu, Cornel Benchea. Deși a rămas puțin timp până la Summit, Cornel Benchea spune că lista care nu a fost aprobată inițial a fost retransmisă Consiliului Județean pentru ca să se facă demersurile necesare pentru „obținerea aparaturii de care medicii consideră că este absolută nevoie pentru a face față unor eventuale probleme medicale ale unor persoane de rangul celor care vor fi prezenți la acest Summit”.

Ce-am cerut și ce-am primit Pornind de la statisticile care confirmă că morbiditatea și mortalitatea sunt cauzate în primul rând de boli ale aparatului circulator, instituția trebuia dotată cu tehnică pentru blocurile de cardiologie, neurochirurgie și ATI (n.r.

– anestezie și terapie intensivă), dar și pentru blocurile de ortopedie, gastroenterologie și urologie. „Nu a fost aprobată aparatura solicitată pentru ortopedie (un turn complet de artroscopie), pentru cardiologie, pentru dotarea laboratorului și pentru urologie. De exemplu, în cazul unui blocaj renal, tehnica inovativă este esențială, căci soluționezi problema fără să intervii invaziv. Am făcut în final achiziții pentru 19 poziții, din cele 46 solicitate”, precizează managerul spitalului.

Cel mai important aparat este turnul laparoscopie HD care este și cel mai scump, în valoare de 786.000 lei, amplificatorul de imagine RXTV – C-ARM, în valoare de 484.000 lei, recomandat în radiologia intervențională pentru examinări fluoroscopice în timpul procedurilor chirurgicale ortopedice. De asemenea, instituția a mai procurat cinci ventilatoare ATI pentru monitorizarea și asistența respiratorie a pacienților critici.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Anul viitor vom soluționa infarctul și AVC la Sibiu” „Începând cu luna septembrie am început să tratăm infarctul în laboratorul de angiografie. Instituția dispune de un angiograf extrem de vechi, de aceea am solicitat unul nou.

Mai dispunem de un angiograf, dar care este folosit doar pentru centrul de cercetare și doar dacă pacientul poate fi transformat în subiect de cercetare. Tot începând cu luna noiembrie am adus primul cardiolog intervenționist la Sibiu. Și dacă lucrurile evoluează corect la începutul anului viitor, până la Summit, vom dota un compartiment de cardiologie intervențională, ceea ce înseamnă că vom putea pune stimulatoare cardiace, stenturi, deci să rezolvăm și infarcturile”, se arată optimist Cornel Benchea.

Datele instituției arată că în centrul de cercetare în acest an s-au făcut 300 de implanturi de stent, iar numărul de pacienți cu infarct transportați la Tîrgu Mureș a scăzut cu 16 la sută. „În caz de AVC, soluția este transportul la Tîrgu Mureș, ceea ce reduce considerabil șansele de supraviețuire sau șansa de eliminare a consecințelor. Chiar dacă pacienții supraviețuiesc, sechelele sunt categorice”, adaugă Cornel Benchea. În acest context, discuțiile purtate cu ministrul Sănătății, Sorina Pintea, în timpul vizitei din luna noiembrie la Sibiu, sunt esențiale (Sorina Pintea s-a aflat la Sibiu pe data de 2 noiembrie 2018 într-o vizită de documentare – n.r.). „Doamna ministru și-a exprimat disponibilitatea pentru dotarea instituției cu un angiograf și, în acest sens, am făcut deja și demersurile necesare. Tot atunci doamna ministru a spus că dorește ca toate spitalele județene să fie în stare să facă tromboliza, o injecție capabilă să dizolve cheagurile sangvine. Am făcut toate demersurile ca să fim admiși în programul AP AVCAc (n.r. - Acțiunile prioritare pentru tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut), care ar putea deveni funcțional din 1 ianuarie 2019. Deci, deja s-au rezolvat niște lucruri la Sibiu și pașii pe care îi facem sunt cei corecți. Dacă lucrurile merg în direcția planificată și altceva nu intervine, atunci la Sibiu ar putea fi tratat infarctul și AVC”, ne-a mai spus managerul SCJU Sibiu.

Scenarii pentru Summit Toți angajații Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu au fost rugați ca în perioada summit-ului și cu o lună înainte de acesta să limiteze, pe cât posibil, planificarea concediilor de odihnă, astfel încât instituția să poată organiza o lună de probă. În ziua summit-ului parcul de ambulanțe va fi suplinit cu mașini din județele vecine. În cazul în care nu intervin accidente sau incidente grave ce ar putea genera un număr mare de răniți, instituția se pregătește pentru câteva scenarii, la bază fiind declanșarea unor acutizări cu cea mai mare probabilitate. Astfel, primele evenimente medicale așteptate sunt cele cardiologice, neurologice, dar și gastroenterologice din cauza regimului alimentar diferit. O sală de chirurgie va fi pregătită pentru o eventuală intervenție. „Pacientul este adus în UPU. Dacă este cazul unei intervenții chirurgicale, această intervenție va fi făcută în blocul operator din cadrul secției de neurochirurgie, unde avem două săli; una dintre ele este funcțională și foarte bine dotată, unde poate fi dus un pacient de calibrul celor care vin la summit. După aceea, dacă nu este un caz extrem de grav, putem caza pacienții în centrul de cercetare. Avem șase saloane, iar condițiile hoteliere sunt corespunzătoare. De asemenea, secția ATI a fost dotată cu paturi noi și moderne, au fost schimbate rampele de oxigen și alimentare cu curent”, descrie Benchea. Acesta este scenariul în condițiile în care nu va fi nevoie de transportarea pacientului la Tîrgu Mureș, București sau chiar Germania. Și instituțiile medicale private se vor mobiliza în preajma summit-ului. Spitalul privat Polisano ar putea interveni pentru soluții de cardiologie intervențională.

61

62

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea – un spital de nivel european de Traian DAN

Investițiile făcute în ultimii șase ani la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea se ridică la peste 70 de milioane de lei.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea devine un reper din ce în ce mai pregnant pe harta sănătăţii României. Dacă în urmă cu câţiva ani prin Bihor circula zicala: „Pentru bihoreni, cel mai bun medic este trenul de Cluj”, acum s-au schimbat complet lucrurile. Încep să vină din ce în ce mai mulţi pacienţi şi din judeţele învecinate. Şi asta datorită investiţiilor de peste 70 de milioane de lei care s-au făcut în ultimii şase ani în modernizarea şi dotarea cu aparatură de ultimă generaţie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea.

Această unitate sanitară este cea mai complexă din Bihor, asigurând asistenţa medicală de specialitate a peste 190.000 locuitori din municipiul Oradea, respectiv a peste 590.000 locuitori ai judeţului pentru unele specialităţi, îndeplinind, totodată, şi funcţia de spital de urgenţă. Are în structură 885 de paturi, acoperind 30 specialităţi medicale, deservite de opt laboratoare şi compartimente de investigaţii.

Spitalul are adresabilitate pe o arie extinsă, în judeţ şi în judeţele limitrofe, externările de pacienţi străini şi din alte judeţe fiind de aproximativ 2.200 pe an. În prezent, în spital îşi desfăşoară activitatea 2.400 de angajați: medici, asistenți, personal tehnic și auxiliar.

Din șase spitale, două Înfiinţat din donaţii, devine spital public din 1806 şi cunoaşte o continuă dezvoltare. La înfiinţare avea 12 paturi, care s-au dublat în anul următor, iar în 1873 ajunge la 250 de paturi.

Istoria modernă a Spitalului Clinic Judeţean din Oradea începe în 1985, când este dată în folosinţă noua clădire din

str. Gh. Doja nr. 65 (Staţionar I). La acea vreme, în Oradea mai erau încă cinci spitale.

Din 1985 până în 2010, când s-a făcut descentralizarea, cele şase spitale erau concurenţiale şi nu prea colaborau între ele. În 2010, din punct de vedere strategic, s-a optat pentru a se face un spital care să aibă specialităţi de urgenţă. Şi atunci, secţiile care nu erau de urgenţă, s-au transferat la Spitalul Municipal, iar Spitalul Judeţean a rămas cu toate secţiile de urgenţă: Chirurgie Cardiovasculară, Cardiologie Intervenţională, Gastroenterologie Intervenţională, Neurochirurgie, Chirurgie Plastică, Urologie, plus Maternitatea.

Spitalul Municipal a înghiţit Bolile Infecţioase, Neuropsihiatria şi Pneumologia. Din şase spitale, au rezultat două: un spital este pe urgenţă, iar celălalt pe diagnostic şi tratament. „Spitalele nu sunt concurenţiale, ci sunt complementare. Din punct de vedere al eficienţei este mult mai bine”, susţine dr.

Gheorghe Carp, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea. „Înainte de 2010, spitalele nu colaborau foarte bine. Fiecare avea direcţiune şi administraţie proprie.

Nu se puteau declanşa strategii pe termen lung. În 2010 s-a optat pentru această structurare, cu desfiinţarea globală a celor şase spitale, rezultând două. În 2010 s-a început şi un sistem de investiţii destinate rolului spitalelor: multe pe urgenţe şi multe pe cele cronice. La urgenţe s-a dezvoltat Chirurgia Cardiovasculară, Chirurgia Intervenţională, Gastroenterologia Intervenţională, Investigaţiile Imagistice, pentru că spitalul are două CT-uri şi un RMN, refacerea blocurilor operatorii, a sălilor de operaţii, aducerea din locaţiile exterioare a Dializei, Hemodializei, a unor secţii de interne în spital, pentru a fi monobloc şi pentru a putea fi mai eficiente. Înainte, părţi ale secţiilor erau împrăştiate pe mai multe etaje. Am adus Gastroenterologia cu Laboratorul de

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gastroenterologie pe acelaşi etaj. Cardiologia, care cuprinde Cardiologia Intervenţională, Terapia Intensivă Coronarieni şi sala de operaţie cardiovasculară la acelaşi etaj. Sunt chestii logice. A mai fost rezolvată problema transportului pacienţilor cu lifturile. Spitalul avea trei lifturi. Pentru un spital de urgenţă sunt necesare cel puţin şase. Atunci, s-au construit în exterior lifturi de urgenţă, care deservesc strict urgenţele. S-a construit heliportul”, povestește managerul spitalului.

Primul heliport medical din România Heliportul construit pe Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea este primul de acest fel din ţară amenajat deasupra unui spital. Construcţia heliportului a costat în jur de 250.000 euro, la care se adaugă taxe de autorizare încă vreo 60.000 de euro. Construcția heliportului a demarat în 2013, el devenind operațional în luna martie 2017, fiind autorizat, printr-un certificat emis pe 20 martie, de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

Heliportul are o suprafață de 625 mp (25 m X 25 m). „Heliportul funcționează atât ziua cât şi noaptea şi este amplasat astfel încât pacientul să ajungă în cel mai scurt timp în sala de terapie intensivă, el fiind astfel cel mai rapid mijloc de transport pentru pacienți la momentul actual”, spune managerul Gheorghe Carp.

Secții noi Odată cu descentralizarea sistemului sanitar, prin trecerea spitalelor în subordinea autorităţilor locale s-au creat condiţiile pentru refacerea spitalelor. Vorbim aici de experienţa oraşului Oradea. „Ni s-a oferit posibilitatea de a reface în mare parte spitalele şi, în special, blocurile operatorii şi toate serviciile noi create prin specializările noi, cum ar fi Gastroenterologia Intervenţională sau Cardiologia

Intervenţională. În şase ani s-au făcut investiţii atât din resurse proprii cât şi din resurse locale, dar şi de la Ministerul Sănătății şi din fonduri europene, în valoare de peste 18 milioane de euro. Asta înseamnă refacerea a 14 săli de operaţii cu dotare completă, la acele standarde pe care ni le-am dorit întotdeauna, crearea secţiilor de Gastroenterologie Intervenţională cu Laborator de Endoscopie Intervenţională, Cardiologie Intervenţională şi Chirurgie Cardiovasculară, precum şi noua secţie de Terapie Intensivă Coronarieni.

Ultima investiţie realizată a fost Blocul Operator de Urologie, care are dotare de vârf. În afară de sălile de operaţii dotate cu laparoscoape, avem şi litotriptor extracorporeal şi endocorporeal. Iar ca să putem asigura o funcţionare normală, s-a înlocuit în totalitate instrumentarul chirurgical şi s-a creat o nouă staţie de sterilizare centrală, dotată cu aparatură adecvată instrumentarului nou, în aşa fel încât să nu fie afectat datorită sterilizărilor repetate”, a declarat dr. Gheorghe Carp.

Dotări de nivel european În noul Bloc operator al Clinicii de Urologie din Oradea se fac operaţii de nivel european. Blocul operator are patru săli de operaţie, fiecare sală fiind dotată cu aparatură de ultimă generaţie, care permite chirurgia minim invazivă. „Chirurgia minim invazivă înseamnă că se poate face marea majoritate a intervenţiilor fără tăietură. Astfel, într-o sală avem aparatură care permite abordarea patologiei aparatului inferior. Adică, putem opera uretra, bolile vezicii, ale prostatei, cu aparatură care permite această chirurgie minim invazivă. Avem o sală de operaţie în care se va aborda patologia aparatului urinar superior. Tot ce înseamnă litiază, tot ce înseamnă tumori de rinichi. La acest capitol, trebuie să anunţ energia laser pe care o vom folosi având cel mai performant laser, care va permite rezolvarea în bune condiţiuni a acestor afecţiuni.

Piesa de rezistenţă, de ultimă generaţie, pe care am primit-o este un litotriptor extracorporeal. Noutatea este că pacientul nu mai are nevoie de anestezie pe tot parcursul dezintegrării calculului. În ansamblu, putem spune că avem o aparatură extrem de performantă”, explică prof. dr. Gheorghe Bumbu, şeful Clinicii de Urologie.

Clinica are şi aparatură care permite telemedicina.

Asta însemnând contacte şi colaborări profesionale cu celelalte clinici care au această aparatură performantă.

Cu alte cuvinte, acest bloc operator corespunde din toate punctele de vedere: circuite, igienă, sterilizare, cu normele europene actuale.

63

64

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiții noi În prezent, Spitalul Clinic Județean Oradea dezvoltă un proiect de extindere a Unității de Primire Urgență (UPU) din cadrul spitalului, în valoare de 5 milioane de euro. „Deasupra extinderii UPU se va muta Laboratorul, Sterilizarea și Farmacia. Laboratorul va fi robotizat. Sterilizarea este astfel concepută să poată steriliza pentru spitalele municipalității.

Farmacia va fi informatizată. Cele două spitale, Municipal și de Urgență, colaborează foarte bine și de aceea au dezvoltat platforme comune de achiziții, de sterilizare, de alimente, de laborator. Toate acestea ajută la servicii mai eficiente, folosind aceleași proceduri. Totdeauna, cele două spitale lucrează în tandem. Oradea este singurul oraș din țară unde spitalele sunt subordonate unei singure entități. La noi este municipiul”, subliniază managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea.

Un alt proiect european, în valoare de 8,5 milioane de euro, este destinat eficientizării energetice a spitalului. Mai există un proiect european la Maternitate, în valoare de 3 milioane de euro, pentru eliberarea unei clădiri revendicate. „Vrem să contruim o policlinică nouă chiar lângă spital, o clădire de cinci etaje. Se va lărgi Primirea. Etajele I - II vor deveni Ambulatoriu, etajul III – Administrația, etajul IV - extindere Terapie Intensivă, pentru că este la același nivel cu Blocul Operator și Terapia Intensivă. Eficientizarea energetică, un proiect de 8,5 milioane de euro, este, de asemenea, în derulare. Acesta presupune și amenajări interioare, care vor mai valora 2 milioane de euro. Extinderea UPU - 5 milioane de euro, Maternitatea – 3 milioane de euro.

Toate sunt proiecte în derulare. Sunt la faza de autorizație de construcție, nu la faza de studiu de fezabilitate. S-au și semnat contractele de finanțare”, a punctat dr. Gheorghe Carp proiectele în derulare.

Colaborare cu Universitatea Oradea Colaborarea cu Universitatea Oradea, Facultatea de Medicină, este foarte bună, în sensul că Spitalul Clinic de Urgență Oradea suportă toate cheltuielile de instruire a medicilor rezidenți. „Interesul nostru este ca Universitatea să crească și să avem o bază foarte solidă. La noi, baza materială este printre cele mai bune din țară, pentru că avem aparatură și tehnici de ultimă generație. Centrele de Radioterapie aveau o problemă din cauza lipsei fizicianului medical. La un centru ca Oradea erau nevoie de 6 – 7, dar nu-i pregătea nimeni.

De aceea, în urmă cu cinci ani, am convins Facultatea de

Medicină și Universitatea să introducă masteratul în Fizică Medicală, care în fiecare an este absolvit de circa 15 fizicieni.

Noi ne îngrijim și ca alte spitale din țară să primească fizicieni. Fără fizicieni medicali nu pot funcționa nici spitalele care sunt obligate să aibă cel puțin un fizician, iar centrele de Radioterapie trebuie să aibă minimum patru. Și acesta este un model de colaborare. Mai mult, prin extinderea UPU, la nivelul al doilea al clădirii se va construi un amfiteatru de 150 de locuri pentru Facultatea de Medidică, pe banii spitalului”, a precizat managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea.

Oradea, tentantă pentru medici Având în vedere investițiile făcute în ultimii șase ani în spitalele din Oradea, orașul de pe Crișul Repede devine din ce în ce mai atractiv pentru medici. „Pentru un doctor contează două lucruri: salariul și condițiile. La noi s-au refăcut toate sălile de operație la standarde europene. Avem două angiografe, cu care nu multe spitale se pot lăuda. Avem sală de operație Cardiovasculară, avem Terapie Intensivă Coronarieni, avem Gastroenterologie Intervențională.

Urologia are cel mai modern bloc operator din România.

Singurul litotriptor extracorporeal şi endocorporeal din Vestul României este la Oradea”, spune dr. Gheorghe Carp.

Pentru tinerii medici se construiește un bloc ANL. Pe de altă parte, încep să revină medicii acasă. Foarte mulți doctori, care au lucrat în exterior și au făcut specializările în străinătate, vin acasă. „Noi dezvoltăm acum un proiect european – Neuroradiologie Intervențională și oameni care s-au format la Paris sau Strasbourg vin acasă. De asemenea, trimitem oamenii noștri la specializări afară”, precizează managerul spitalului.

Astfel, dacă până în urmă cu câțiva ani se trimiteau pacienți la Cluj, acum nu se mai întâmplă acest lucru, ci au început să vină pacienți din județele învecinate.

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

65

BUCHAREST COMFORT SUITES Since 2000

Book your stay now!

You don’t just stay here.

You enjoy your stay +40 746 167 216 B-dul Nicolae Balcescu nr. 16, Sector 1, Bucures�, Romania

office@comfort-suites.ro www.comfort-suites.ro Bucharest Comfort Suites Hotel

66

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

67

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Transilvania Business

CLUJUL REZIDENTIAL

68

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CLUJUL REZIDENȚIAL

69

“Capitala” Ardealului, mai scumpă decât capitala României de Călin POENARU

8.000 de apartamente și de case se află în construcție în ansamblurile de locuințe cu cel puțin 100 de unități din Cluj-Napoca și împrejurimi, în condițiile în care cererea este de peste 6.000 de apartamente. Pe an. În consecință, acestea se vând ca pâinea caldă, multe la stadiul de proiect, chiar dacă prețurile din Cluj-Napoca le-au depășit deja pe cele din București.

Soții Chimu și Anica Căpușan, dezvoltatorii Bonjour (Bună Ziua) și Junior Residence (Mărăști) derulează cel mai mare proiect imobiliar din oraș, Grand Park. Acesta este desfășurat pe o suprafață de 32.000 mp, în zona Sopor.

Doar 6.800 mp sunt destinați clădirilor, restul de 25.200 mp fiind ocupați de spații verzi, artere circulabile, spații de joacă și parcări exterioare. Proiectul prevede în total peste 900 de apartamente. Există două niveluri de parcări subterane, dar și parcări supraterane. “Pentru a elimina grijile legate de lipsa locurilor de parcare cu care se confruntă marile orașe”, asigură dezvoltatorii. Ei mizează pe apropierea de Iulius Mall, de supermarketul Lidl, dar și de Facultatea de Științe Economice. Complexul este securizat prin pază umană, are sistem de monitorizare video, acces cu barieră, cu cartele la intrare, holurile principale și parcările subterane.

70

CLUJUL REZIDENȚIAL

“Majoritatea proiectelor sunt aglomerate” Oncos Parc, complex dezvoltat de businessman-ul clujean Vasile Onacă, a fost prezentat ca exemplu de bune practici în cadrul conferinței Cluj Metropola. Conceptul propus de arhitecţii de la Dico şi Ţigănaş va aduce pe piaţă 588 de apartamente cu 1-4 camere, în imobile cu regim de înălţime de trei și de șase etaje, la care se adaugă 645 de locuri de parcare.

Proiectul prevede funcţiuni complementare precum spaţii comerciale, un parc cu vegetaţie matură, o grădiniţă, o sală de sport cu piscină interioară, spa, jacuzzi şi sală de fitness,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

terenuri de fotbal și de baschet, o pistă de alergare. Accesul la ansamblu este conferit de şoseaua cu patru benzi de circulaţie dintre Cluj-Napoca şi Floreşti, de accesul secundar în str.

Abatorului şi de reţeaua metropolitană de transport în comun.

“Vizăm cumpărătorii din clasa mijlocie, cu venituri constante, reprezentată de familiile tinere (young professionals) sau persoane din regiune (Alba, Sălaj, Mureş, Maramureş, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud) care dispun de fonduri pentru investiţii imobiliare în zone cu potenţial, în vederea plasării fondurilor sau exploatării apartamentelor prin închiriere. Proiectul este unul de reconversie a unei zone industriale în unul cu altă destinație. E un ansamblu echilibrat care conține mai multe funcțiuni și care alături de zona rezidențială are și zonă verde, de agrement, comercială, de educație. Spre deosebire de majoritatea proiectelor imobiliare din Cluj nu este foarte aglomerat. Are un coeficient de utilizare a terenului de 1,2, într-o zonă în care foarte mulți doresc 2 sau peste 2, astfel încât vrem să arătăm că se poate face un proiect foarte bun și rentabil chiar dacă e aerisit și neînghesuit”, a explicat Sorin Anton Popa, consultant în investiții pentru Oncos Parc.

“Calitatea lucrărilor și materialelor, lăsată în plan secund” Columna Residence va fi situat între zonele Grigorescu, Mănăștur, Florești și va conţine apartamente cu 2-4 camere și spații de birouri la parterul blocurilor, pentru locatari. Acesta este menit să completeze nevoia de spații locative în noua zonă rezidențială ce se dezvoltă în centrul de servicii și comerț creat în jurul mall-ului Vivo. Primul ansamblu rezidențial sub brandul Columna va fi desfășurat pe 20.000 mp, închis perimetral, cu acces auto prin bariere automatizate, cu loc de joacă şi loisir.

Va fi compus din patru corpuri de clădire ce vor dispune de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ascensoare, iar cele 360 de parcări în demisol şi exterioare vor avea supraveghere video. Cele 350 de apartamente vor fi dotate cu videointerfoane, încălzire în pardoseală, setare a temperaturii pe zone. Investitorii vor să dezvolte alte două corpuri pentru office și aparthotel pentru că au constatat că există deficit de astfel de servicii în zonă. Următorul amplasament pe care îl au în vedere peste 2-3 ani este situat la 500 m distanță și urmează să fie dezvoltat tot sub brandul Columna. „Piața locală nu a ajuns la maturitate. Încă avem excedent pe cerere, ceea ce înseamnă că cele două categorii de cumpărători adesea iau decizii de achiziție doar pe baza unui factor major: locația pentru investitor și prețul pentru viitorul locatar. Calitatea lucrărilor și materialelor e lăsată într-un plan secund și de cumpărători, și de dezvoltatori.

Acolo unde se găsește calitate, aceasta vine la pachet cu un preț pe măsură, însă ca urmare a limitărilor legale impuse pentru aplicarea cotei reduse de TVA suferă la capitolul confort pe spațiu locativ, aceste apartamente fiind din ce în ce mai mici. Noi ne-am propus să stabilim un nou standard de confort și stil de viață pe piața locală prin regândirea nevoii de spațiu pe care cei mai mulți clienți o au, însă nu o exprimă sau nu o conștientizează. Am pregătit holuri largi, iluminate natural, case de scară cu doar 4-6 apartamente pe nivel, cu suprafețe de la 54 mp pentru 2 camere și de la 73 mp pentru 3 camere. Toate materialele folosite vor fi din gamele premium, începând de la tâmplărie și continuând cu încălzirea în pardoseală, centrala termică, ușa de la intrare, instalațiile electrice și sanitare, finisarea logiilor, marmura din casa scării”, spune Nicu Todea, CEO al Columna.

“Evoluția Clujului a atras mereu admirația noastră” Maurer Panoramic este cel mai recent proiect al Maurer Imobiliare, unul dintre cei mai puternici dezvoltatori din țară.

Compania este prezentă în cinci orașe, cu șapte proiecte inițiate și cu 6.500 de apartamente predate. “Evoluția Clujului a atras mereu admirația noastră, fapt pentru care am decis să ne alăturam dezvoltării sale. Orașul este un important centru cultural,

CLUJUL REZIDENȚIAL

studențesc, medical și de business. Avem convingerea că proiectul premium pe care l-am inițiat aici susține investitorii în imobiliare și se pliază pe nevoile celor care doresc să locuiască în centru, în apartamentele de lux dintr-o clădire spectaculoasă”, precizează fondatorul Simon Maurer. Proiectul este situat în Piața Abator.

Clădirea va avea 23 de niveluri supraterane și cinci de parcări subterane. Apartamentele se vor preda finisate la cheie. Zona aflată în dezvoltare va conține al treilea mall al Clujului. Oferta rezidențială propusă este de 302 de apartamente, cu 2-4 camere.

Cărămizi care aduc aminte de Brooklyn Record Park, proiect de 42 de milioane de euro de pe locul fostei fabrici de textile Argos, este dezvoltat de compania belgiană Speedwell. Va include 236 de apartamente, o clădire de birouri de clasa A pe 12.000 mp, spații comerciale, centru de artă, piscină semiolimpică, spații dedicate sportului, spații verzi pe 7.000 mp. Speedwell și-a propus crearea unei comunități integral pietonale, accesul mașinilor fiind direcționat către zonele subterane, cu 400 de locuri de parcare. Canalul Morii va putea fi traversat pe poduri pietonale spre complexul The Office.

Finalizarea este programată pentru 2020. Imoteca este responsabilă de vânzarea locuințelor, iar Griffes, de strategia de închiriere a proiectului mixt de regenerare urbană.

“Apartamentele din cadrul proiectului Record Park vor reprezenta una dintre cele mai logice bucăți de arhitectură întâlnite pe piața românească: tavane înalte, ferestre generoase, fluxuri intuitive și partiționări, fără colțuri pierdute. La finisaje sunt folosite accente din materiale naturale, precum lemnul și piatra, iar unele zone, care păstrează cărămida aparentă din vechea construcție, aduc aminte de Brooklyn sau de Berlin. Clădirea veche, cu valoare de patrimoniu industrial, păstrată şi integrată în noua structură urbană, poate fi utilizată, conform PUZ, drept centru de cercetare, inovare, tehnologic, de industrii creative, alimentaţie publică”, precizează Oana Ivan, director de marketing și operațiuni la Imoteca.

71

72

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Speedwell a achiziționat și 70.000 mp în zona Băneasa din București, unde vrea să demareze o dezvoltare rezidențială și complex de birouri clasa A de 25.000 mp, debutul lucrărilor fiind planificat în semestrul II din 2019. Compania analizează alte orașe secundare și terțe ca Râmnicu Valcea, Ploiești sau Galați.

“Apartamentele mici vor defavoriza natalitatea” Dezvoltatorul Hexagon, controlat de oamenii de afaceri Florin Mariș și Raul Ciurtin (fondatorul producătorului de lactate Albalact) lucrează concomitent la mai multe ansambluri cu destinații rezidențiale, office și retail. Vivido constă în două corpuri de șase etaje cu destinație rezidențială, ce conține 201 apartamente, plus spații comerciale la parter, și o clădire de nouă etaje cu destinație office. Avella va fi un ansamblu construit pe sistemul cu 10 etaje și unul retras, având destinație mixtă. Parterul este destinat spațiilor comerciale, iar restul etajelor are destinație rezidențială.

“Piața clujeană este competitivă, însă noi încercăm să ne diferențiem prin standardul ridicat de calitate a construcțiilor, materialele folosite, execuția proiectelor, utilizând tehnologii și soluții noi de construire. Avem o echipă tânără, ne informăm în permanență cu privire la noutățile de pe piață și din afara țării, le implementăm în proiecte. La început de 2019 ne propunem să pornim un proiect nou format din două clădiri pe structură cu 10 etaje, situat în vestul oraşului, pe str.

Frunzişului. Va fi un proiect modern, unde soluțiile tehnice folosite vor fi durabile și eficiente energetic. Din păcate, dezvoltatorii se confruntă cu dificultatea comercializării apartamentelor cu suprafețe mari. Statul a limitat facilitățile fiscale la cele cu maximum 120 mp. Măsura nu afectează doar dezvoltatorii. Statul va avea de suferit prin scăderea natalității, deoarece tinerii care investesc într-o locuință mică nu își vor asuma copii în viitor”, subliniază Roxana Mărincaș, reprezentant al Hexagon.

Compania mai are în portofoliu clădirea de birouri Advancity (Cluj-Napoca) și proiectul rezidențial, office și comercial Policolor (București).

Alte proiecte

Imobilul M6 din complexul Sophia Residence, din Bună Ziua, este programat la finalizare pentru aprilie 2019 și va conține 57 de apartamente certificate clădire verde sistem BREEAM. Acesta va avea două scări: una cu două și una cu nouă etaje. Proiectul M7 (200 de apartamente) a fost finalizat în octombrie. Celelalte trei blocuri sunt M3 (75 de apartamente), M4 (54 de apartamente) și M5 (72 de apartamente). Dezvoltator este Adalgo Mirus, societate ai cărei asociați sunt Neocrest Business (80%), Sorin și Raul Gadola (câte 10%), fiii omului de afaceri Ștefan Gadola, unul dintre fondatorii companiei EnergoBit.

În zona Valea Chintăului se profilează Terra Gardens, proiect care se extinde pe o suprafață de 17 ha și care va avea 400 unități de locuit, cu 2-4 camere. Acesta are la bază un concept american, cu spații deschise, aerisite. “Se adresează oamenilor care doresc să locuiască în apartament ca la casă sau la casă în condiții extraordinare, dar și într-o zonă liniștită a orașului”, precizează investitorii de la Terra Structures. Planul urbanistic zonal finalizat prevede drumuri asfaltate, trotuare, electricitate, rețea de gaze naturale, rețea de apă și canalizare, fibră optică, iluminat public, teren pentru activități recreative și 3 ha de spații verzi.

Transportul în comun se face cu autobuzele 39 și M39, operate de Compania de Transport Public Cluj-Napoca.

Compania deținută de Michael Siewert (SUA) și de Lucian Pop (România) a mai derulat proiectul Terra Florești.

Povestea cartierului Voroneț a început când pe un teren de 40 ha, proprietate privată, a fost întocmit un PUZ prin care s-a reglementat un ansamblu de case cu maximum un etaj. Va fi unul dintre cele mai aerisite ansambluri din Cluj, suprafața medie a unei parcele fiind de 600 mp. Caracterul special al locației este dat de cele 500 ha de livadă ce înconjoară cartierul, de expunerea sudică și de panorama asupra orașului.

Ansamblul cuprinde 400 de parcele din care până acum s-au vândut 250, pe care sunt construite 170 de case. “Având în vedere suprafața mare a zonei rezidențiale, care cuprinde 15 străzi, ne-am permis să îl numim cartier, iar datorită faptului că strada principală se numește Voroneț, l-am numit cartierul Voroneț. În 2017 am început un program de asfaltare integrală a străzilor din cartier, finanțat de către proprietari. S-au asfaltat 2 km de străzi, urmând că până la finalul lui 2019 să se asfalteze și celelalte din cartier. În 2019 vom finaliza extinderea rețelei de iluminat public, instalarea unei rețele de supraveghere video, finalizarea trotuarelor și amenajarea spațiilor verzi”, promit dezvoltatorii. Gella Invest este deținută de Dan Mitre (75%), Ioana Oșan-Mitre (25%), primul fiind asociat unic în Ferma Steluța SRL, societate care administrează livada din zonă.

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Peste drum de fabrica de produse abrazive Carbochim, pe str. Porțelanului, apare Riverside, cu 279 de apartamente grupate pe 10 etaje. Locuințele sunt cu 1-4 camere și au suprafețe de 37-110 mp. Vor fi 450 de locuri de parcare situate la subsolul imobilului și spații verzi de 3.000 mp. Toate locuințele sunt prevăzute cu terase cu vederi panoramice.

Ansamblul este amplasat lângă râul Someș, fiind în apropiere de fabrica Jolidon și de spitalul Clujana. Prețurile de vânzare sunt cuprinse între minimum 43.585 de euro pentru un apartament de o cameră și maximum 177.550 de euro pentru unul cu patru camere, plus taxa pe valoarea adăugată.

Asociați în Kremlin Development sunt Gheorghe Buzdugan (50%), Daniel Sabău și Ioan Ciorba (câte 25%).

În afara municipiului, dar în zona de est, va apărea ansamblul Estimo, cu 265 de apartamente în nouă clădiri și cu 290 de locuri de parcare. Acesta este poziționat în localitatea Sânnicoară, în apropierea centurii Vâlcele – Apahida. Prețurile de vânzare stabilite de dezvoltator pentru apartamentele de 2-3 camere pornesc de la 780 euro/mp. Perimetrul va avea căi de circulație sistematizate și accesorizate cu zonă carosabilă dedicată și asfaltată, locuri de parcare sub imobil și exterioare, spații verzi agrementate

Marile ansambluri ale Clujului Grand Park Oncos Parc Columna Sophia Terra Gardens Voroneț Maurer Riverside Estimo Record Park Wings Vivido Park Lake 2

Sopor Florești Florești Bună Ziua Iris Iris Centru Mărăști Apahida Centru Mănăștur Gheorgheni Între Lacuri

900 588 502 458 400 400 302 279 265 236 228 201 200

73

cu grădini de fațadă, spații de joacă. „Ansamblul respectă toate normele urbanistice actuale, evitându-se riscul de supraaglomerare caracteristic în anumite zone urbane edificate de dată recentă”, spun dezvoltatorii de la Estimo SRL. Societatea îi are ca asociați pe Gheorghe Vanciu (36%), Vasile Morea (32%), Vasile Meseșan (32%), ultimul îndeplinind funcția de director.

Park Lake 2 este un nou proiect rezidențial din zona Iulius Mall, între lacurile 1 și 3 din Gheorgheni. Investitorii mizează pe zona universitară și pe cea de shopping, dar și pe posibilitatea viitorilor proprietari de a le închiria după cumpărare, cererea de apartamente în regim de chirie fiind ridicată în zona studențească. Ansamblul are 10 etaje, însumând 200 de apartamente noi cu 1-3 camere. Parcările sunt exterioare și subterane. În categoria proiectelor sub 200 de locuințe din Cluj-Napoca mai pot fi nominalizate Scala Center (Centru) - 186 de unități, West City (Mănăștur) - 182, ACI Residence (Zorilor) - 159, Nordum (Mărăști) - 158, Clar Park (Bună Ziua) - 155, Gardenia 1-2 (Borhanci) - 154, Grand Hill (Bună Ziua) – 144, Junior Residence 8 (Mărăști) - 144, Star Residence (Sopor) - 120, Aurel Vlaicu (Mărăști) – 112 sau Vivacity (Gheorgheni) - 103.

Proiectul Wings Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte rezidențiale din Transilvania este Wings. Acesta e situat în zona de vest a oraşului, în cartierul Zorilor, pe strada Frunzişului. Cele 228 de apartamente ale clădirii sunt dispuse în două „aripi”. Vor fi atât apartamente cu 1-2 camere, cât și locuințe cu 3-4 camere sau apartamente duplex, cu scară interioară. Ele sunt dispuse pe două niveluri, ceea ce le transformă în vile la etaj, iar fiecare are panoramă. Dezvoltatorul Studium Green îi are ca asociați pe Dorin Bob (70%) și pe Manuela Aron (30%) și este lider de piață în dezvoltarea proiectelor rezidenţiale verzi din România, fiind profilat pe clădiri performante, cu eficienţă energetică. Compania a finalizat 1.400 de apartamente în complexe rezidenţiale şi 7.500 mp de spaţii comerciale şi de birouri.

74

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRAVEL

75

76

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania Polus Residence, dezvoltatorul Ansamblului Columna Residence, ne lansează o

Invitație la “Living in style”

Columna Residence “Living in style” este brandul sub care compania Polus Residence dezvoltă pe o suprafață de 20.000 mp unul dintre cele mai spectaculoase ansambluri rezidențiale din apropierea municipiului Cluj-Napoca. Ansamblul Columna Residence, rezultatul parteneriatului dintre doi acționari români, va cuprinde 350 de apartamente cu 2, 3 și 4 camere.

Doi investitori români cu peste 10 experiență în domeniul imobiliar și care au dezvoltat până în prezent, atât împreună cât și separat, peste 1.000 de unități locative, și-au unit knowhow-ul acumulat pentru a crea un nou proiect rezidențial – Columna Residence, dezvoltat sub noul brand COLUMNA “Living in style”.

Situat într-una dintre cele mai căutate zone ale județului Cluj, în Florești, pe strada Răzoare, în apropierea mall-ului VIVO! Cluj, ansamblul va cuprinde 4 corpuri de clădire, cu un regim de înălțime între 4 și 8 etaje. Fiecare corp de clădire, cu câte 2-3 scări, va dispune de ascensoare moderne de minim 8 persoane. În total, dezvoltatorul va edifica 350 de apartamente cu 2, 3 și 4 camere, dotate cu videointerfoane, încălzire în pardoseală, cu posibilitatea setării temperaturii pe zone. Fiecare apartament va dispune de o parcare proprie, proiectul celor doi investitori români cuprinzând un total de 360 de parcări în demisol și exterioare, cu supraveghere video.

Până acum, a fost finalizat și vândut Corpul A, care dispune de 63 apartamente cu 2 și 3 camere, grupate pe 2 scări.

Corpul A are un regim de înălțime D+P+7E+ER. Corpul B, cu 3 scări și 89 de apartamente cu 2, 3 și 4 camere, va fi finalizat până la 31 august 2019. Conform proiectului, Corpul B va avea un regim de înălțime D+P+7E+ER și D+P+3+ER. Pentru confortul fonic al viitorilor proprietari, dezvoltatorul a prevăzut realizarea zidăriei din cărămidă Porotherm N+F de 25 cm între apartamente și, respectiv, Cemacon N+F de 12 cm pentru compartimentările interioare.

Pentru finisajul apartamentelor, compania Polus Residence nu a făcut și nu va face, de asemenea, rabat la calitate. Astfel, pereții sunt tencuiți mecanizat, pe bază de var-ciment și două straturi de glet, tavanele sunt tencuite manual, pe bază

DATE DE CONTACT Adresa: Stradă Răzoare nr. 11 (birou mobil), Florești, jud. Cluj

Interval orar: 9:00 - 17:30 Luni - Vineri 9:00 - 14:00 Sâmbătă

de ipsos și un strat de glet, sunt turnate şape semiuscate elicopterizate de aproximativ 6 cm, sub care se va monta polistiren cu nuturi, având grosimi de 3+4 cm, ca suport pentru încălzirea în pardoseală, cu rol de izolator fonic și termic între etaje.

Apartamentele dispun de toate utilitățile și sunt dotate cu: centrală termică în condensație, instalații termice realizate în varianta încălzirii în pardoseală, instalațiile sanitare sunt trase pe poziție cu robineți de probă, instalațiile de canalizare și sanitare sunt trase pe poziție prin conducte mufate din PVC, instalațiile electrice pe poziție, inclusiv aparatajul și curenți slabi (internet și televiziune prin fibră optică și coaxial, interfon), instalația de gaz este racordată la centrala termică și pe poziție, pentru consumatori plită/ cuptor, inclusiv detector de gaz.

Dacă viitorul proprietar își dorește ușă antiefracție la intrarea în apartament, dezvoltatorul îi pune la dispoziție o variantă din gama premium, cu prag automat/retractabil, braț telescopic cu amortizor, rezistentă la foc și cu toc reglabil ce îmbracă zidul.

Dezvoltat pe o suprafață generoasă de 20.000 mp, ansamblul Columna Residence va oferi viitorilor proprietari o zonă verde, cu un loc de joacă și loisir în siguranță pentru că întreg ansamblul va fi închis perimetral, cu acces auto prin bariere automatizate. Spațiile verzi vor fi realizate în baza unui proiect de peisagistică. Parcările și trotuarele exterioare vor fi amenajate cu pavaj sau piatră cubică.

Ansamblul rezidențial oferă acces facil la transportul public deoarece în apropiere se află stații RATUC cu legătură spre cartierele Gheorgheni, Zorilor, Centru și Mănăștur.

Mai multe detalii despre Ansamblul Columna Residence puteți afla accesând www.columnaresidence.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRAVEL

77

78

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cezar Ioan – autorul cărții document „Gastronomie Românească de secolul XXI”:

“Cred că avem nevoie să ne mândrim cu Gastronomia Text: Adriana POPESCU Foto: Andreea BOGDAN

Vinul.Ro a lansat „Gastronomie Românească de secolul XXI” - o documentare-premieră cu rețete românești și reinterpretate din toata țara.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CLUJUL REZIDENȚIAL

veche și să o modernizăm, ca ea să rămână vie”

79

80

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Apartamentele “la cheie” - un nou trend în piața imobiliară din Cluj de Nicolae POP

Ritmul de viață tot mai dinamic din ultimii ani a reușit să influențeze inclusiv piață imobiliară din Cluj-Napoca. Astfel, dezvoltatorii se adaptează și oferă cumpărătorilor de locuințe servicii integrate. Începând de la proiecte rezidențiale mari, adevărate “mini mall-uri”, care cuprind spații de servicii, săli de fitness, supermarketuri, curățătorie de haine, salon etc., până la proiecte cochete cu locații dintre cele mai centrale, dezvoltatorii se întrec în a oferi clienților un standard ridicat de viață.

Este și cazul celor patru proiecte rezidențiale pe care agenția imobiliară REMS le reprezintă exclusiv la finalul anului 2018. “Pe lângă spațiile generoase de servicii pe care le oferă, acestea se vând finisate complet, la standarde ridicate, care satisfac și cele mai exigențe cerințe din piață. De asemenea, reduc semnificativ munca pe care cumpărătorii o depun imediat după ce achiziționează un apartament”, explică senior brokerul în cadrul REMS, Cătălin Elcean.

CITY CASA este un brand care a apărut în Cluj-Napoca

în 2018 și s-a făcut deja remarcat în rândul construcțiilor exclusiviste din oraș. A fost conceput pentru a satisface și cele mai exigențe gusturi, combinând cu succes designul modern cu finisajele atemporale și de înaltă calitate. În ceea ce privește confortul, poziționarea centrală, la doar câteva minute de Piața Mihai Viteazu, Cluj-Napoca, precum și facilitățile complexului reușesc să ofere o experiență completă locuitorilor în căutarea unui cadru de lux și a unui stil de viață superior. Situat pe strada Someșului nr 18-20, CITY CASA dispune de o poziție privilegiată, la doar câteva minute de mers pe jos de centrul orașului. Zona se află în continuă dezvoltare, în vecinătate existând numeroase clădiri de birouri, clădiri rezidetiale, piață agroalimentară, restaurante și cafenele, un viitor proiect pentru un mall și un parc.

CITY CASA propune un amsamblu mixt de locuințe și spații de birouri. Dispus pe 5 niveluri: subsol, parter și 4 etaje, cuprinde un număr de 19 apartamente spațioase și complet finisate care se vor remarca prin stilul arhitectural modern și calitatea materialelor folosite, precum și 6 spații de birou situate la parterul și primul nivel al imobilului. Deși vânzările au început recent, numai după finalizarea tuturor lucrărilor, reducând astfel disconfortul mutării într-o clădire nouă, proiectul se bucură de un real succes, fiind deja contractate o mare parte din apartamente. Detalii despre acest proiect sunt disponibile și la adresa w w w.citycasa. remsimobiliare.ro. Tot REMS reprezintă și proiectul DOMINO RESIDENCE, situat într-o zona af lată în plină dezvoltare, cu acces atât dinspre strada Colonia Borhanci, cât și dinspre strada Romul Ladea, la capătul străzii Constantin Brâncuși. Imobilul este dispus astfel: subsol, demisol, parter și 8 etaje, care acomodează un număr total de 64 apartamente. Compartimentările dintre cele mai diverse pot satisface cu ușurință cele mai exigențe dorințe.

Construcții moderne, spațioase, cu orientare panoramică Apartamentele compuse din 2 camere, bucătărie, baie și hol, cu suprafețe cuprinse între 52 și 66 mp dispun de terase extrem de generoase, între 8 și 152 mp. Au camere decomandate, geamuri panoramice cu orientare Est-Sud-Vest. La fel, toate apartamentele din DOMINO RESIDENCE se vând finisate complet, cu materiale de calitate, iar parterul imobilului găzduiește deja un

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

supermarket, urmând în viitorul apropiat o farmacie și o sală de fitness. Deși este vândut în proporție de 90%, ultimele apartamente disponibile le găsiți pe www.domino.remsimobiliare.ro. “Acest trend, al personalizării, se va păstra, cu siguranță, și în anul 2019, dovadă stă faptul că două noi proiecte au început să fie construite și au ca termen de finalizare sfârșitul anului 2019 și începutul anului 2020”, crede Cătălin Elcean.

Este vorba de Brancusi Residence, un imobil mixt de apartamente și spații comerciale localizat la doar câteva minute de Piața Cipariu și Teatrul Național, o zonă în continuă dezvoltare. Imobilul va pune la dispoziție 56 de apartamente cu 1, 2 și 3 camere, dispuse pe 6 niveluri. Napoca City promite să fie un nou proiect extrem de interesant, situat la 2 minute de Iulius Mall, una dintre cele mai căutate zone din oraș. Un proiect deosebit, compus din apartamente și spații de birouri și servicii, unde confortul clienților va fi pus întotdeauna pe primul loc. “Deși prețurile sunt în continuă creștere pe segmental rezidențial în Cluj Napoca, odată cu ele crește și gradul de confort pe care cumpărătorul îl primește, lucru care de cele mai multe ori câștigă în competiția cu prețul”, conchide Cătălin Elcean, senior broker, REMS Cluj.

CLUJUL REZIDENȚIAL

81

82

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANTREPRENORIAT

83

84

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Daniela Maier: “Vom aduce la Cluj mediatori urbani din Italia și Japonia” de Călin POENARU

Noul președinte al Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania (OART) dezvăluie felul în care se vor implica specialiștii în urbanism din organizație în dezvoltarea rezidențială a “capitalei Ardealului“.

Cum se construiește la Cluj?

Putem să delimităm mai multe etape: înainte și după criză.

Eu cred că se pune din start greșit problema dacă vorbim în termeni de valoare a investiției, terenului sau imobilului.

Constatăm, în primul rând, o lipsă de strategie coerentă în acest domeniu. Până nu o vom avea, vor apărea în continuare anomalii precum cele din cartierul Bună Ziua, o structură urbană care este o rușine pentru oraș. Zona Sopor va constitui un exemplu pozitiv, iar OART se va implica activ.

Adică va fi un cartier de referință?

Vrem să fie un cartier pentru secolul nostru, nu doar să rezolvăm probleme curente, ci să dăm soluții care să rezolve cât mai multe probleme. Acum totul este blocat până la definitivarea concursului de concept pentru planul urbanistic zonal (PUZ), care va desemna un câștigător, la începutul anului viitor. Vorbim despre o zonă de 240 ha, adică una cât tot Mănășturul, unde va exista o strategie clară la conturarea căreia vor fi implicați administrația, dezvoltatorii, proprietarii. Acest demers va dura ceva mai mult, dar atunci și autorizațiile de construire se vor elibera mult mai operativ pentru că se va ști exact ceea ce se poate face și ce nu în acel perimetru. Unde este zona de case și cea de locuințe colective, unde va fi centrul de cartier, școala, cum se va face partea de trafic. Chiar îmi doresc ca dezvoltatorii să își îndemne arhitecții cu care lucrează să participe la acest concurs, care va fi unul cu juriu internațional și cu o abordare participativă.

Ce se va întâmpla cu platformele industriale ale Clujului?

Ele reprezintă oportunități extraordinare pentru oraș și nu doar ca terenuri disponibile pentru birouri sau locuințe, ci și pentru crearea unor structuri pentru mai multe facultăți (campus, amfiteatre) care să ducă la concentrarea acestor funcțiuni în aceste zone, cu descongestionarea centrului orașului. În plus, aceste zone sunt atractive pentru că deocamdată prețurile nu sunt atât de mari.

Ar trebui ca primăria să impună dezvoltatorilor să facă și locuințe sociale?

Din păcate, la noi există o mentalitate specifică mai degrabă țărilor sărace, urmărindu-se câștigul imediat; or, la aceasta trebuie lucrat. În Elveția, unde am locuit o perioadă, câștigul unui dezvoltator de apartamente de lux era de 4-500 de euro pe metru pătrat, aici toată lumea vrea să ajungă la 1.000 de euro. Desigur, primăria poate să vină și să impună investitorului să creeze și locuințe sociale, însă impunerea nu este soluția cea mai bună. În mod normal, investitorul trebuie să vină cu acest gen de inițiativă, să îi pese de mediul în care vor crește copiii viitorului proprietar. OART urmărește ca în Cluj să fie promovată arhitectura de calitate, se implică și în formarea viitorilor beneficiari, a nevoilor lor reale. Ceea ce dorim noi este să creăm parteneriate. De asemenea, în relația cu investitorii, administrația ar trebui să fie interesată să obțină beneficii cât mai mari cu cheltuirea a cât mai puțini bani. Investitorul cu un proiect de calitate va avea o imagine mult mai bună decât cel care construiește apartamente cu un singur geam. Recunosc că și noi, arhitecții, am făcut greșeli, compromisuri în detrimentul calității.

Unde mai sunt zone de dezvoltare în împrejurimi?

Floreștiul mai are vreo șansă? Șansa Floreștiului este ca, dacă un bloc a fost pus aiurea, să fie demolat. Sunt zone în care nu poate să intre o mașină de pompieri, o salvare, se pot întâmpla oricând adevărate tragedii. Este importantă și educarea oamenilor: să nu cumpere oriunde și oricum. Calea Baciului este o zonă propice, mai puțin vizată până acum, are și o expunere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bună, cu condiția să existe reguli stricte care să nu distrugă parcelarul existent. În Feleacu este marele pericol de a se distruge livada Palacsoy, adică o importantă zonă verde, urmând exemplul nefericit din Bună Ziua.

Făget, zonă rezidențială, este ceva iminent? Avem destul spațiu verde în oraș?

Făgetul se îndreaptă cam în aceeași direcție ca și Feleacul, deși ar trebui să rămână plămânul verde al Clujului. Pe de altă parte, în oraș trebuie să dăm Someșului o șansă de deschidere, pe un spațiu cât mai generos.

Cum pot fi disciplinați dezvoltatorii? În primul rând prin schimbarea legii: să plătim impozite când am băgat sapa în pământ. La noi construcția se impozitează atunci când e finalizată. De aceea șantierele se întind pe mari perioade de timp, constructorii au “șansa” să intre în faliment, iar beneficiarii să rămână fără apartamente sau cu ele nefinalizate. Acum fiecare dezvoltator vrea să obțină repede, repede autorizația de construire, iar apoi să facă un bloc în trei ani. De ce să nu fie ca în alte țări, exact invers: demersurile pentru autorizarea proiectului să dureze un timp mai îndelungat, doi ani, iar construcția să fie gata într-un an? Și oamenii trebuie să își definească foarte bine nevoile. Iar pentru a concretiza o strategie urbană trebuie implicați ingineri, experți în transport, arhitecți, urbaniști.

Educarea oamenilor cum se face?

Mulți beneficiari au luat apartamente în Florești la prețuri mai mici decât la Cluj-Napoca, iar apoi s-au trezit că fac o oră la dus și o oră și jumătate la întors, în loc să se gândească întâi dacă nu ar ieși mai bine în altă locație. Am prieteni din Gherla care vin cu trenul aici să vadă o piesă de teatru

CLUJUL REZIDENȚIAL

85

și ajung mai repede în oraș decât cei din Florești. Fac 20-25 de minute cu trenul, care vine cam din 20 în 20 de minute.

Iar acolo prețurile la locuințe sunt mai mici decât la Florești.

Eu am stat și la Zurich, acolo așa se întâmplă. Nu toți avem cel puțin 100.000 de euro să ne luăm apartament în Cluj, așa că trebuie să știm cum să ne mulțumim și cu mai puțin.

De multe ori asistăm la conflicte între dezvoltatori și vecini, beneficiari.

Tocmai de aceea trebuie activat mediatorul urban, acel om care identifică nevoile societății, de la nivelul cel mai mic până la administrație. Adică am o parcelă pe care vreau să construiesc un bloc, dar am un front mai îngust, și vine acel mediator și îmi spune că mi se dă dreptul să construiesc, dar să cedez din parcelă pentru a se putea face un drum de acces, un parc, o școală sau o grădiniță. Și cine sunt acești mediatori? În genul celor care împacă soțul și soția, în justiție? În principiu, arhitecți specializați care au făcut dreptul, dar pot să fie și sociologi. Astfel s-ar evita mulți bani pierduți în procese. OART va aduce la Cluj astfel de experți din Italia, care au făcut inclusiv strategii de urgență după cutremure, chiar din Japonia. Ideea este să câștige toată lumea dintr-o afacere imobiliară.

Ce soluție-minune aveți pentru descongestionarea traficului în Cluj?

Nu este destul să faci parcări, oricum nu vei putea să le asiguri pentru toate mașinile. Metrou, tren, totul este posibil. Este clar că nu mai putem lăsa să se distrugă prin trafic strada Kogălniceanu, Piața Matei Corvin sau Piața Mihai Viteazul, tendința este evidentă în toate marile orașe europene.

Arhitecta care trezește Clujul la viață Daniela Maier a preluat, din acest an, conducerea OART de la Szabolcs Guttmann. Pentru următorii patru ani, și-a propus o mai bună comunicare: cu arhitecții, opinia publică, mass-media, potențialii beneficiari ai serviciilor de arhitectură. A fondat biroul de arhitectură și design Maier Studio, specializat pe funcțiuni polivalente (locuire, spații medicale și universitare, sportive, servicii, amenajări interioare și exterioare). Echipa sa a dezvoltat concepte bazate pe dezvoltarea durabilă, noi forme de locuire și învățământ, percepția senzorială a spațiilor. Noul președinte al OART a inițiat Scena Urbană, o serie de proiecte publice apărute în Cluj. Scena Urbană foloseşte arta, activităţile sportive, ateliere şi intervenţii de land-art pentru exemplificarea potenţialului cultural şi educaţional al spaţiilor urbane slab valorificate, cu readucerea lor pe harta obiectivelor cultural-active. Proiectele s-au derulat în locuri precum Grădina Botanică, Piața Gării, strada Mihail Kogălniceanu, Someș, Cimitirul Central. Semnalul Scenei a fost dat acum șase ani, când zona cu fortificaţii şi clădiri de garnizoană de pe Cetăţuie a fost readusă în atenţia publicului şi a autorităţilor prin spectacole de teatru și dans, expoziţii de arhitectură, programe pentru copii, tururi ghidate, ateliere de film şi fotografie.

86

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

300 de arhitecți și invitați, concluziile NOVEMBarh

30+ teme prioritare au fost formulate în premieră în cadrul #NOVEMBarh 2018. Temele au fost generate cu sprijinul profesioniștilor care au ales să se implice. Comunitatea #NOVEMBarh s-a întâlnit pe 24 noiembrie 2018 în a doua ediție a unui maraton de 16 ore și a afirmat în peste 30 de teme două direcții de acțiune puternice pentru evoluția pozitivă a calității, siguranței și confortului în mediul construit: comunicarea între toți factorii implicați în construcții; educația de business între toți factorii implicați

în construcții. 300+ arhitecți și invitați au definit provocările și au adus exemple de bună practică în planuri de acțiune axate pe calitate, siguranță, sustenabilitate, comunicare, pentru viitorul pieței de construcții și real-estate din România. Alături de arhitecți din administrație și mediu privat au participat colegii urbaniști, designeri, peisagiști și invitați din domenii precum inginerie, IT&software, construcții, financiar, real-estate, juridic, business, sociologie și multe altele, dar și studenți arhitecți și ingineri. Peste 30 de echipe eterogene au lucrat împreună pentru a transforma cele peste 30 teme generate de comunitate, în planuri de acțiune – după un model predefinit de business plan – pentru: siguranța la foc, școli sigure, patrimoniu viu și conectarea grupurilor interesate, producția sustenabilă de design românesc, ghidarea cumpărătorului de locuințe noi în alegere, implicarea arhitectului în societate ș.a. Toate acestea pot fi consultate și sprijinite pe platforma novembarh.ro.

Urmează un parcurs de dezvoltare și promovare a temelor, iar comunicatea se va revedea cu temele #NOVEMBarh, dar și cu teme actuale și prezentări de noutăți în primăvară la un summit de 4 zile în care alături de Construct Ambient Expo va fi deschis sezonul de construcții 2019, la #reCONSTRUIM, între 14 și 17 martie 2019. #NOVEMBarh și #reCONSTRUIM sunt o platformă integrată de incubare și accelerare de soluții, creată de o comunitate de arhitecți și colegi specialiști din domenii complementare. Împreună aducem în prim plan provocările mediului construit existent și viitor”, a declarat, arhitect Andreea-Livia Ivanovici. (N.P.)

Trei forme de energie: Electricitate. Gaz. Strădania de a fi mai buni E.ON a lansat în România o nouă campanie de comunicare ce are în centrul său produsul E.ON Duo – pachetul cu electricitate şi gaze naturale pe o singură factură care vine cu o ofertă unică pe piaţa energiei – 50% reducere la prima factură a fiecărui an, ofertă ce demonstrează strădania de a veni în întâmpinarea nevoilor clienţilor cu oferte cât mai avantajoase.

Acest produs poate fi achiziţionat online de pe noul site www.eon.ro sau din magazinele E.ON.

Pentru că ne străduim să îţi fie bine, ne ocupăm noi de restul formalităţilor. Lasă hârtiile în seama noastră şi bucură-te de ceea ce contează pentru tine.

E.ON Duo vine cu extra beneficii pentru tine: • O plată unică şi o singură factură pentru electricitate şi gaze naturale • Un singur punct de contact pentru suport şi informaţii • Preţ fix de furnizare pe toată perioada contractuală, indiferent de fluctuaţiile de preţ de pe piaţa de energie • Serviciu unic de relaţii cu clienţii pentru soluţionarea oricărei probleme legate de electricitate sau gaze naturale Cum te abonezi la E.ON? Poţi face asta în orice magazin E.ON sau online pe noul site eon.ro unde în câţiva paşi rezolvi totul. Asigură-te că ai la îndemână cea mai recentă factură de energie de la furnizorul tău actual şi o copie a cărţii tale de identitate.

Reducerea de 50% pentru E.ON Duo se acordă pentru prima lună a fiecărui an contractual, în limita maximă a 50 lei pentru electricitate și 200 lei pentru gaze naturale. Ofertă valabilă până la 31.01.2019. Prețurile includ TVA.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

87

88

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Centrele regionale, răsfățatele pieței imobiliare în 2019 de Călin POENARU

Majoritatea analiștilor estimează că piața imobiliară din România va crește cu 10% în 2019, iar orașele regionale Cluj-Napoca, Timișoara, Iași vor avea cele mai bune performanțe. La nivel european, favoritele investitorilor sunt metropolele Lisabona, Berlin și Dublin, active de succes fiind considerate spațiile de conlocuire, facilitățile logistice și căminele pentru vârstnici sau studenți.

Credite mai scumpe și mai mici Evaluatorul clujean Adrian Vascu a schițat viitoarea piață imobiliară. “2019 se anunţă un an complicat. E important să reţinem un lucru: volumul tranzacțiilor este generat de relația dinamică dintre cerere și ofertă. Sunt definitorii capacitatea vânzătorilor de a oferi proprietăți atractive și puterea de cumpărare a celor care vor dori să le achiziționeze.

Oferta va fi destul de asemănătoare celei din 2018. Cei interesați vor avea la dispoziție imobile vechi, noi și aflate în curs de finalizare.

Scad însă perspectivele pentru construcțiile în fază de proiect pentru segmentul rezidențial. Provocările majore vor fi costurile (teren, materiale, angajați) și disponbilitatea forței de muncă. Cererea va rămâne mare, cel puțin la nivelul dorinței de achiziție. Încă nu știm care va fi evoluția puterii de cumpărare – aceasta având două surse de venituri. Cele proprii se referă la salarii, dividende, economii, bani din vânzarea altor proprietăți. Cele atrase se referă la credite bancare.

Creșterea prețurilor a măcinat valoarea câștigurilor obținute, fie ele și ceva mai mari ca în anii precedenți. Creditele vor fi mai scumpe și mai mici din cauza creșterii dobânzii de referință și a înăspririi condițiilor de creditare.

Provocările majore vor fi inflația, creșterea costurilor fixe

Tranzacții imobiliare în Cluj-Napoca 2013: 200 mil. euro 2014: 284 mil. euro 2015: 358 mil. euro 2016: 457 mil. euro 2017: 594 mil. euro

Din ce bani s-au cumpărat

2013: surse proprii 153 mil. euro, credite 47 mil. euro 2014: surse proprii 240 mil. euro, credite 44 mil. euro 2015: surse proprii 379 mil. euro, credite 92 mil. euro 2016: surse proprii 379 mil. euro, credite 78 mil. euro 2017: surse proprii 412 mil. euro, credite 182 mil. euro

Operațiuni în piața rezidențială la Cluj (2017) Apartamente: 5.641 tranzacții, 377 mil. euro Case: 403 tranzacții, 61 mil. euro Terenuri: 610 tranzacții, 32 mil. euro Sursa: Veridio

lunare, creditarea mai redusă și mai scumpă, dar și sentimentul incertitudinii cu privire la bonitatea viitorului”, menționează fondatorul companiei Veridio.

Șansă pentru Oradea, Sibiu și Arad Un studiu al portalului Imobiliare.ro relevă faptul că mai puțin de 10% dintre respondenți cred că în 2019 piața imobiliară va cunoaște o îmbunătățire semnificativă, în timp ce peste 35% cred că prețurile pentru imobile vor crește cu până la 10%. Analiștii estimează că prețurile locuințelor vor stagna sau înregistra cel mult ușoare creșteri, urmând ca, până în 2022, în marile orașe preţurile să ajungă la valori mai mari în zonele cu potenţial de dezvoltare economică.

“Ne așteptăm la un 2019 cu o cerere sănătoasă și prețuri în curs de stabilizare. Cumpărătorii vor fi mai pretențioși, iar localizarea, seriozitatea și prestigiul dezvoltatorului sau conceptul de locuință propus vor conta din ce în ce mai mult.

Vom vedea în marile orașe primele livrări de locuințe din noua generație, concepte pregătite după criză. Cel mai bine

Locuințe vândute în România (ian.-sep. 2018) • București • Ilfov • Timiș • Cluj • Brașov Surse: Imobiliare.ro, RE/MAX

59.851 30.621 26.088 24.854 20.180

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

89

vor performa centre regionale ca Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, dar și orașe de dimensiuni medii care trec printr-o perioadă bună: Sibiu, Oradea, Arad”, susține Daniel Crainic, director de marketing la Imobiliare.ro.

“Suntem o piață atractivă pentru investitori, în plină dezvoltare economică, ce oferă randamente interesante, iar pentru 2019 mă aștept la reașezare, stabilizare, eventuale corecții de preț sau ușoare blocaje pe acele segmente ce cuprind bunuri imobile ce sunt acum supraevaluate sau nu au caracteristici de piață interesante și viabile pentru consumatori, nicidecum la o criză pe piața imobiliară“, susține Mădălina Vasile, reprezentant al companiei de consultanță RE/MAX Properties.

Criza de terenuri din centru împinge dezvoltatorii spre periferii Experții agenției Blitz au analizat terenurile disponibile din Cluj și

din împrejurimi. “Clujul are nevoie de un plan de dezvoltare bine pus la punct. Ritmul accelerat de creștere în volum, numărul locuitorilor și al persoanelor active, evoluția sectorului profesional, extinderea suprafețelor pe care se construiesc cartiere noi o impune”.

Planul Urbanistic General (PUG) intrat în vigoare în 2016 și valabil pentru 10 ani urmărește să restructureze funcțional și estetic țesutul urban existent și direcționează zonele în curs de urbanizare spre o dezvoltare sănătoasă pe termen lung.

Străzi cunoscute (Calea Turzii, Câmpului, Brâncuși) și zone noi în curs de dezvoltare (Borhanci) vor suferi în câțiva zeci de ani modificări majore de structură și organizare, odată cu numărul mare al construcțiilor ce se ridică. „Dezvoltarea imobiliară a zonelor periferice ale Clujului este o consecință naturală a deficitului de imobiliar rezidențial din intravilan. Calitatea noilor cartiere va fi direct proporțională cu implicarea administrației în dezvoltarea infrastructurii locale prin asigurarea transportului public, deschiderea de noi unități de învățământ, spații de petrecere a timpului liber exterioare și interioare. Constructorii au un rol esențial în acest proces.

Zonele cele mai favorizate pentru dezvoltare rezidențială sunt situate în intravilanul comunelor limitrofe, care beneficiază deja de o parte dintre aceste condiții. Terenuri cu o situație urbanistică clară se găsesc fie în țesutul urban deja construit, fie în cadrul noilor planuri urbanistice zonale avizate. Cum cele din urmă sunt extrem de puține, cumpărătorii care caută terenuri cu reglementări clare se orientează preponderent spre utilizarea construcțiilor existente prin demolare sau prin reconversie”, spune Marius Pop, broker la Blitz.

La nivel de oraș, prețul mediu a rămas constant din decembrie 2017 până în septembrie 2018, conform indicelui Blitz. În octombrie a crescut cu 24,4% față de septembrie, de la 94 la 117/mp. Timp de doi ani, Clujul a funcționat atât după PUG vechi, din anii ‘90, cât și după cel nou.

Acest lucru a declanșat situații tensionate între dezvoltatori, administrație, publicul larg și identificarea de soluții

Zone și prețuri (octombrie 2018) • Borhanci • D. Rotund • Făget • Iris • Sopor • Feleacu • Baciu Sursa: Blitz

130 euro/mp 120 euro/mp 111 euro/mp 73 euro/mp 65 euro/mp 38 euro/mp 27 euro/mp

favorabile pentru cei implicați. Brokerii spun că asocierea proprietarilor de terenuri pentru a detalia, prin proiecte urbanistice ample, modul în care vor să valorifice imobiliar zona în care se poziționează vor reprezenta un factor important în derularea cu brio a PUG.

Metropolele germane, cele mai căutate în Europa “Pe piața imobiliară din România, deși am văzut o apreciere constantă a prețurilor activelor în ultimii ani, suntem încă la 30-40% sub nivelurile de preț înregistrate în 2008. Cu toate că analiza fundamentală arată că mai este loc de creștere pentru prețurile activelor imobiliare, cel puțin în orașele mari investitorii dau dovadă de prudență când vine Top orașe pentru investiții vorba de lansarea unor noi proiecte imobiliare (Europa, în 2019) majore și se uită la contextul mai larg 1. Lisabona european atunci când iau deciziile de 2. Berlin investiții”, spune Francesca Postolache, 3. Dublin asociat în PwC România.

4. Madrid Investitorii imobiliari din Europa se 5. Frankfurt vor orienta în noul an către active care 6. Amsterdam asigură venituri pe termen lung, pe 7. Hamburg măsură ce sectorul se pregătește de 8. Helsinki 9. Viena potențiale majorări ale dobânzilor, 10. Munchen pe fondul unui climat geopolitic incert, potrivit unui raport global al PricewaterhouseCoopers și Urban Land Cele mai atractive active Institute (ULI). Preferatul investitorilor (Europa, în 2019) pare a fi sectorul rezidențial, incluzând 1. Spații de conlocuire soluțiile de conlocuire, căminele 2. Facilități logistice studențești sau pentru vârstnici, 3. Cămine pentru vârstnici 4. Spații flexibile de birouri locuințele sociale. Spațiile logistice 5. Centre de date continuă să beneficieze de expansiunea 6. Cămine studențești comerțului online.

7. Spații rezidențiale de închiriat Clădirile de birouri din zonele 8. Apartamente de închiriat pentru centrale și din suburbii, precum și turiști spațiile de retail se regăsesc la coada 9. Case de vânzare clasamentului celor mai atractive 10. Locuințe sociale active imobiliare. Piețele imobiliare Surse: PwC, ULI mai mature din orașele germane domină topul primelor 10 orașe atractive pentru investițiile imobiliare. Totuși, mulți dintre respondenți menționează activele supraevaluate din aceste orașe. Metropole precum Madrid, Amsterdam, Helsinki, Viena, Dublin înregistrează un scor pozitiv în privința datelor fundamentale și a perspectivelor de creștere, dar și în privința calității vieții, conectivității, potențialului de inovație și a capacității de a atrage talente.

90

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Alexandra Stoica: “Conceptul de work & living este în vogă la Cluj” de Călin POENARU

Inginerul de instalații Alexandra Stoica, manager al companiei DAS Engineering Group și director executiv al Transylvania Energy Cluster (TREC), vorbește despre expansiunea ansamblurilor rezidențiale și despre locuințele “verzi” ale Clujului.

Care sunt tendințele în sectorul imobiliar la Cluj?

Este foarte interesant acest concept de work & living care se manifestă, acel pachet de birouri cu rezidențial. Îl putem vedea la Hexagon, Platinia, Cluj Business Center/Campus (CBC), dar și la Scala Center sau Record Park, toate cu majoritatea apartamentelor vândute într-o perioadă scurtă de timp. În multe cazuri suprafața de rezidențial este la nivelul celei de birouri, poate chiar mai mare, în cazul Record Park chiar cu componentă de piscină și wellness. Acolo va fi o clădire monument istoric reabilitată și transformată în restaurant, grădiniță, adică un fel de resort care să te țină captiv în zonă, să nu fii obligat să te deplasezi cu mașina o oră dus și o oră întors de acasă la locul de muncă și înapoi. La fel, CBC are în zonă sală de fitness, unitate de învățământ – Royal School in Transylvania. Încet, încet, și zonele industriale devin rezidențiale, chiar dacă la un moment dat se părea că investitorii le ocolesc.

Acest lucru se întâmplă inclusiv pe platforma de la Gara Cluj-Napoca. Iată că Liberty - acum o zonă de birouri cu mult spațiu disponibil - va avea în curând apartamente, o dată cu schimbarea proprietarului. Zona Tehnofrig va veni cu 600 de apartamente, prin investiția președintelui Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă. Să vedem ce se întâmplă și cu terenul disponibil de la Armătura, unde este din nou o zonă care se pretează la dezvoltare. Mai avem multe zone de restaurare în oraș: Remarul 16 Februarie - zona Depoului CFR este una dintre ele.

Chiar și în centrul Clujului?

Sunt investitori care vor transforma și zona centrală: Simon Maurer, cu ansamblul Maurer Panoramic, Dan Pitic, cu Scala Center, Daniel Metz, cu mai multe blocuri mici. Apar ansambluri în zone unde nu te-ai aștepta, cum ar fi Calea Turzii. În spatele complexului Luminia, lângă OMV, vor apărea 500 de apartamente. Acolo se vor construi trei blocuri cu cinci etaje și șapte blocuri cu șapte etaje, unii dintre investitori fiind chiar constructorii de la ACI Cluj. Ambele dezvoltări sunt amplasate lângă clădirea Hexagon care va conține apartamente de tip hotelier, pe lângă partea de birouri, pe 26.000 mp. Desigur, toate aceste noi dezvoltări imobiliare din oraș vor crea o presiune mare asupra traficului, pentru că vorbim de o concentrare de 5-6.000 de oameni care merg la lucru și se întorc de acolo.

Cum se cumpără aceste apartamente? La stadiul de proiect?

La Cluj, când este gata blocul, apartamentele sunt deja cumpărate. Există o diferență de 100-200 de euro între prețul unuia în stare de proiect și prețul final, oricum nu foarte mare.

Clujul a bătut recorduri la valorile de tranzacționare.

Prețurile sunt reale sau umflate? În zonele bune, apartamentele s-au cumpărat cu 1.700 euro/mp, însă în Platinia s-au făcut tranzacții și de la 2.000 euro/mp în sus. Nu înseamnă că toate aceste ansambluri sunt și de o calitate foarte înaltă, mie apartamentele din zona Ursus mi se par destul de înghesuite. La Cluj există multă cerere dacă oamenii au venituri care le permit să cumpere apartamente cu 2.000 euro/mp, care se adresează clasei medii; de regulă, cei cu venituri mari își cumpără case. Oricum, există o discrepanță foarte mare: în Deva, la 170 km de Cluj, poți să îți cumperi cu 30-40.000 de euro un apartament în centrul orașului, aici cu suma aceasta nu îți iei unul nici în Florești.

Unii spun că de banii pe care îi dai pentru un apartament de două camere în Cluj mai bine îți cumperi o casă cu 4-5 camere și grădină într-un sat din apropriere.

Eu aș alege apartamentul în oraș deoarece te scutește de multe probleme. Am prieteni care îmi spun că trebuie să se trezească la 05:30 dimineața ca să poată pleca la 06:15 din Florești. Dacă încearcă să evite aglomerația din Florești și pleacă după 08:00, o prind pe cea din oraș. Așa se întâmplă și în Baciu, și în Apahida.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CLUJUL REZIDENȚIAL

Apartamentele noi și cele vechi din Cluj au cam același preț. Mai bine să ne luăm unul vechi și să îl modernizăm? Sunt acestea mai bine făcute?

Există și apartamente vechi îmbunătățite, cele din cartierul Mănăștur au fost izolate cu polistiren, iar diferența s-a simțit. S-a schimbat însă structura locuinței, nu mai avem acele apartamente cu bucătărie închisă, cu acea sufragerie, numită “camera bună”, unde nu intrau decât oaspeții care veneau din când în când. Ce să mai vorbim despre apartamentele-vagon? Acum locuințele au bucătării deschise, cu acel living, zona de zi, de luat masa, unde îți primești musafirii, există televizor, spațiu de joacă pentru copii.

Pe partea de instalații ce noutăți au apărut?

O tendință este încălzirea prin pardoseală, asupra căreia am avut rezerve la început, se spunea că se acumulează praf.

Eu n-am constatat așa ceva. Se dovedește însă că este mai eficientă decât radiatoarele care sunt corpuri mici, izolate, nu pot să cuprindă toată suprafața încăperii. Încălzirea prin pardoseală este mai eficientă, consumă mai puțin gaz. În plus, copiii pot să se tăvălească pe jos fără pericolul de a răci, iar cine iese de la duș nu mai trebuie să își pună papuci ca să calce pe gresia rece.

Care este mai bună, centrala de bloc/scară sau cea de apartament? În principiu, cea de bloc, doar că la noi nu se întâmplă întotdeauna așa, deoarece nu toți oamenii sunt dispuși să plătească pentru ceea ce consumă ceilalți. Deci este mai eficientă, dar nu neapărat mai preferată.

Pentru baie, se optează pentru duș sau pentru cadă?

Omul cotidian folosește mai mult dușul, iar aceasta nu neapărat pentru că ar vrea să facă economie, ci pentru că este presat de timp.

Aerul condiționat a devenit standard în oferta rezidențială sau este doar în pachetul opțional? Dar internetul?

De obicei, aerul condiționat apare ca opțiune. Internetul este lăsat de obicei pe seama providerilor, investitorii nu se prea implică.

Au apărut clădiri ecologice de birouri, hoteluri, hale.

Avem și blocuri eco în Cluj?

Primul din oraș a fost cel de la Riviera, peste drum de Iulius Mall, cu încălzire în pardoseală, corpuri led, 24 de panouri solare – ceea ce este mult – cazan de bloc, preparare centralizată a căldurii și apei calde. Dezvoltatorii de clădiri “verzi” sunt atenți inclusiv la vopselele folosite – să aibă un minim de compuși volatili toxici, în general vopsele pe bază de apă, solvenți. În Cluj au fost și sunt o serie de “țepari” imobiliari: blocuri care se înclină peste noapte, vecini care îți pică din tavan, noi proprietari care dau în judecată dezvoltatorii pentru defecte ascunse.

Noi am avut și proiecte rezidențiale proprii, vindeam apartamentele, în zona Mărăști, cu 55.000 de euro. Lângă noi, un alt dezvoltator le dădea la jumătate de preț, iar oamenii ne reproșau că prețurile noastre erau exagerate. Ulterior i-am văzut disperați, apelând la poliție sau la justiție și plângând că și-au irosit toate economiile pentru că respectivul s-a dovedit a fi un țepar. În privința defectelor, noi sfătuim dezvoltatorii ca la construirea fațadelor executanții să efectueze pe cont propriu termoscanarea clădirilor, iar în cazul în care predarea blocului se face în vară să le perceapă o garanție de bună execuție până la iarnă pentru a se observa comportamentul clădirii și la temperaturi negative.

Ansamblurile ar trebui să fie superiluminate sau lăsate în beznă, cum e tendința în vestul Europei? În spațiile comune ale noilor dezvoltări rezidențiale se montează tot mai mult corpuri led, care au eficiență crescută și consum redus, iar, cu un sistem de tip GPS, ele se aprind automat în momentul în care apune soarele și se sting atunci când acesta răsare. Pot fi instalate sisteme de iluminat de siguranță, de direcție – care indică locul de parcare, senzori de prezență.

Parcările ar trebui să fie subterane sau supraterane?

Consider că avem și așa prea mult trafic în oraș, acum să fim invadați și la bloc de mașini în loc să avem spațiu verde?

Este una dintre puținele femei manager din domeniul instalațiilor din Cluj, model fiindu-i “doamna de fier” a politicii britanice, Margaret Thatcher. A absolvit Facultatea de Construcții și Instalații și a continuat cu un Executive Master in Business Administration la Universitatea din Viena. Printre marile lucrări pe care le-a coordonat se numără proiectarea și execuția instalațiilor de la Cluj Arena (premiat la Anuala de Arhitectură București), restaurarea clădirilor de patrimoniu Centrul Cazino și Parcul Simion Bărnuțiu, halele Star Transmission din Sebeș, parcul industrial din Chiajna, iar în sectorul rezidențial, ansamblurile Hexagon, CBC, Scala, Record. Este specializată în sustenabilitatea mediului construit, fiind auditor în sisteme de certificare internațională de clădiri “verzi” BREEAM și LEED. A contribuit la certificarea clădirilor Liberty, Emerson, Olimpia, Sigma, City Plaza. În 2015, a fondat TREC, pe care îl conduce alături de Adrian Bot și Oana Raita. La nivel național colaborează la programe derulate de Romania Green Building Council, iar la nivel internațional, de Stockholm Royal Seaport Innovation și Fargfabriken (Suedia).

91

92

LIFESTYLE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

93

94

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Contraatac la boom-ul imobiliar al Clujului: locuințele sociale de Călin POENARU

Ridicarea de locuințe publice cu chirii subvenționate, cumpărarea de terenuri de către municipalitate, condiționarea investițiilor imobiliare de crearea unor astfel de locuințe și controlul pieței chiriilor sunt propunerile formulate de platforma Blocul pentru Locuire (BPL), care vrea să pună ordine în piața rezidențială.

Părinți storși de bani pentru chirii astronomice “Majoritatea locuim îngrămădiți, adesea două sau trei generații la un loc din cauza salariilor mici, chiriilor foarte mari și prețurilor crescânde ale locuințelor și utilităților. Mulți dintre noi locuim în condiții proaste pentru că nu avem bani să le îmbunătățim. Studenții care vin în Cluj la facultate sunt puși în situația de a-și stoarce părinții de bani pentru plata unor chirii astronomice. Asta în timp ce mai multe orașe din vestul Europei își protejează locuitorii prin oferirea unui număr semnificativ de locuințe și prin reglementarea chiriilor. Clujul este dezvoltat pe placul și în avantajul marilor proprietari și al speculanților imobiliari”, constată sociologul Eniko Vincze, de la Universitatea Babeș-Bolyai.

De 10 ani primăria nu a construit nimic Organizațiile clujene Desire și Căși Sociale Acum (CSA), formate din activiști, artiști, academicieni, dar și din persoane afectate de nedreptăți locative, au pornit o campanie cu scopul de a schimba atât viziunea asupra locuirii, cât și politica de locuire. Din platformă mai fac parte organizații din București și Timișoara. Cartierul de locuințe publice Oser a fost finalizat în 2008, iar, de 10 ani, primăria clujeană nu a mai construit nimic, conform statisticilor CSA. Municipalitatea a renovat două clădiri vechi, producând 24 de locuințe pe str. Albac (în 2013) și 46 pe str. Coroianu (în 2014), iar în 2017 a atribuit doar trei locuințe.

Cel mai scump oraș din România “Prețul mediu de închiriere a unei garsoniere la Cluj a ajuns la peste 200 de euro în 2017, iar un apartament cu două camere costă 350 de euro.

Clujul a devenit orașul cel mai scump din România în materie de chirii.

Un clujean a ajuns să plătească în medie pentru un metru pătrat același preț pe care îl plătește un locuitor al Berlinului. Un chiriaș din România cheltuie cu 10% mai mult din veniturile gospodăriei sale pentru plata chiriei. Povara reprezentată de chirie în România este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, în contextul în care prețurile reale de la noi sunt în mare parte necunoscute și subevaluate deoarece acest sector economic rămâne unul aproape complet nefiscalizat”, observă Vlad Mureșan, membru al Asociației Chiriașilor din Cluj (ACC).

Piața chiriilor funcționează la negru “Modelul de dezvoltare centrat pe așa-zisele industrii creative, promovat de autoritățile din capitala Germaniei, se dorește aplicat și la Cluj. Problema

este că această clasă, apărută relativ recent în orașul nostru, nu este foarte reprezentativă pentru restul populației. Procentul acestor muncitori este relativ mic și va rămâne mic, iar societatea locală devine mai fragmentată și mai polarizată. În Berlin, organizațiile de chiriași au reușit să oprească majorarea chiriilor în unele complexe de apartamente și să câștige o reglementare la nivel municipal a pieței chiriilor, intrată în vigoare în 2016. La noi, piața chiriilor funcționează la negru, orice solicitare de întocmire a unui contract legal aduce costuri suplimentare chiriașului. Chiria devine o problemă personală între tine și proprietar. O relație foarte dezechilibrată, în contextul în care oferta de locuințe este redusă, iar cererea, mare. Proprietarul deține toată puterea”, spune oficialul ACC.

Evazioniștii apartamentelor în regim hotelier “Să nu uităm de la ce a pornit criza globală: de la speculațiile financiare cu locuințe. Iar de atunci problemele de locuire s-au acutizat la nivel global.

Pentru a reduce prețurile la chirii în Cluj, care cresc ca urmare a venirii masive a studenților, ar trebui construite mai multe cămine studențești. Nu toată lumea câștigă foarte mulți bani sau lucrează în industria informatică. Într-adevăr, există o inițiativă din partea primăriei de a subvenționa chiriile familiilor evacuate din centru în zona Pata Rât, însă aceasta nu funcționează. Pe de altă parte, nu este de neglijat piața apartamentelor închiriate la Cluj cu prețuri exorbitante în regim hotelier, pe Airbnb, cu o piață extrem de prost reglementată sau aproape deloc, din moment ce proprietarii acestora nu plătesc taxe la stat”, consideră George Zamfir, specialist în politici publice.

Intercalarea reduce ghetoizarea CSA propune creșterea de locuințe sociale prin construcții noi pe diverse terenuri, intercalate în zonele rezidențiale existente sau în unele ce pot fi incluse în intravilanul Clujului prin asigurarea infrastructurii stradale, de utilități și de transport public. Intercalarea grupărilor de locuințe sociale peste tot în oraș și cu un bun acces la infrastructura de transport public reflectă scopul locuirii sociale, cel de a ajuta la o mai bună integrare a

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO locuitorilor acestora în comunitatea urbană și de a evita segregarea spațială, adică ghetoizarea, susțin promotorii acesteia.

“Locuințele publice alocate cu chirii subvenționare sunt un mijloc de reducere a sărăciei, a îmbunătățirii condițiilor de locuire și a siguranței locative. Administrația locală ar trebui să fie interesată să condiționeze investițiile marilor proprietari și ale dezvoltatorilor imobiliari cu scopul de a crește fondul de locuințe publice și de a deservi interesele populației orașului. Evacuarea forțată, locuirea în condiții inadecvate, îndatorarea pe viață prin creditele imobiliare, dezvoltarea nelimitată a speculațiilor imobiliare, locuirea în periferiile subdezvoltate ale orașului sunt înrădăcinate și în lipsa locuințelor sociale publice”, afirmă Eniko Vincze.

Spania: chiriașii rău-platnici, trimiși în exod

Austria are cel mai bun oraș de locuit Municipalitatea din Viena este de departe cel mai mare proprietar de locuințe în Europa, deținând în prezent 220.000 de asemenea unități.

Unul din patru vienezi locuiește într-o locuință municipală. În 1924, municipalitatea era cel mai mare deținător de teren în Viena. În 14 ani, 200 de arhitecți au lucrat pe dezvoltări publice, mai ales pe urbanizarea periferiilor orașului. Viena a fost desemnată, în 2008, drept cel mai bun oraş pentru locuit din lume în topul The Economist Intelligence Unit.

Viena şi Melbourne au avut punctaj maxim pentru infrastructură, sănătate și educaţie, dar orașul austriac l-a depăşit pe cel australian la stabilitate.

Franța: apartamente noi din vânzarea celor vechi Există trei tipuri de locuințe sociale, în funcție de venitul solicitantului, cu chirii de la 4,6 la 6,7 euro/mp. Legea Boutin obliga societățile de locuințe sociale să vândă 1% din fondul lor, iar cumpărătorul nu putea să înstrăineze timp de cinci ani. Scopul inițiativei era vânzarea a 40.000 de locuințe pe an pentru refacerea capitalurilor proprii ale societăților și fondurilor ajunse în dificultate, însă condițiile dificile de acces la creditul imobiliar pentru prima casă și cele economice au făcut să fie vândute doar 8.000 dintr-un total de 86.600 oferite în 2013. În anul precedent din fondurile obținute s-au construit alte 25.000 de locuințe noi, iar, în 2016, 130.000. Modelul francez este generalist, adică răspunde unei nevoi sociale lărgite pentru toți cei care au resurse limitate, față de cel rezidual, practicat în România, care produce locuințe sociale doar pentru cei foarte săraci.

30% din noile proiecte imobiliare propuse în acest an la Barcelona sunt locuințe sociale. Evacuările din orașul catalan au fost provocate de imposibilitatea plății chiriilor de când piața imobiliară s-a reactivat după criză, iar cetățenii cartierelor centrale au fost împinși în exod. În acești ani, prețurile de vânzare a apartamentelor au urcat cu 25%, iar chiriile, între 30 și 100%, chiar cu vârfuri de 300% în unele locații. Originea acestor evoluții este în piața terenurilor, nereglementată din 1990 încoace, care a condus la o bulă imobiliară în 2007. Municipalitatea a propus ca prețul unui apartament social de 80 mp să fie de 136.000 de euro, iar chiria pentru o asemenea locuință să fie de cel mult 512 euro. În Barcelona, 66% dintre ocupanți sunt proprietari, față de 28% în Amsterdam și 30% în Berlin, conform unui studiu al Habitaclia. Aici 28.230 de familii solicitau locuințe sociale, 19.000 fiind în risc economic sever de a rămâne în stradă. În metropola spaniolă erau 31.200 de locuințe goale, dintre care 2.600 aparțineau unor entități financiare. Un departament al primăriei va propune închirierea acestora de către proprietari, cu subvenționarea chiriei de către municipalitate.

Italia. Eșecul “Orașului posibil” Locuințele sociale din Torino aveau la în anii 1920-1960 un rol cheie în menținerea unei anumite forțe de muncă pentru concernul Fiat, venită din toată Italia (mai ales din mediul rural) la complexul de fabrici și la atelierele satelit. Ulterior, urbea a intrat în declin industrial, iar formele de acordare de locuințe sociale s-au diminuat.

Administrația locală a început să promoveze, din 2006 încoace, modelul unui oraș ce investește în primul rând în industria serviciilor turistice și în tehnologia informației. Campaniile și proiectele de tipul “Torino, orașul meu” nu s-au regăsit în practicile de integrare și deschidere față de comunitățile defavorizate. Astfel, „Orașul posibil” a devenit orașul evacuărilor forțate.

Locuințe sociale Cluj-Napoca

Sursa: CSA

2007-2008 Solicitanți 1.571 Neeligibili 0 Locuințe repartizate 271

2013-2014 Solicitanți 321 Neeligibili 102 Locuințe repartizate 63

2012-2013 Solicitanți 358 Neeligibili 90 Locuințe repartizate 46

2014-2015 Solicitanți 387 Neeligibili 122 Locuințe repartizate 12

95

96

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dezvoltarea locuirii la Cluj-Napoca, evoluții recente Dr. Șerban Țigănaș, arhitect

În fapt asistăm la o criză prelungită a locuințelor, la Cluj. Dacă nu ar fi așa, nu s-ar construi atât de mult și, mai ales, nu s-ar vinde încă de pe hârtie orice.

Mai mult, dacă nu am fi în criză poate că locuirea socială, care se află în responsabilitatea administrației centrale și locale, ar beneficia de o politică, de resurse alocate și, mai ales, ar arăta rezultate. Acestea lipsesc aproape cu desăvârșire în comparație cu nevoile locale și cu ce se întâmplă în alte părți. În absența locuințelor sociale și a celor accesibile, pentru că piața clujeană este cea mai scumpă din țară, ceea ce o scoate complet din zona accesibilului, să vedem care este situația actuală. Să vedem care sunt categoriile de locuințe care se tranzacționează și ce este specific pieței. Observațiile pe care le împărtășesc aici se bazează pe experiența și perspectivele arhitectului și nu pe date statistice sau un studiu aprofundat. Nu urmăresc aspectele economice, fiind însă interesat de fenomen, într-o abordare critică.

Care sunt categoriile de locuințe care se tranzacționează?

Prima distincție pe care aș face-o este între locuințele existente și cele noi. Cele existente sunt un segment important și alimentează piața construcțiilor pentru că, probabil, fără multe excepții, toate preluările de locuințe sunt însoțite de modificări, reamenajări și modernizări.

Bineînțeles că o bună parte din aceste lucrări nu sunt fiscalizate. Pe de altă parte, înlocuirile de tâmplării, termoizolațiile, utilizarea de echipamente mai perfor-

mante pentru încălzire, armături sanitare și electrocasnice aduc performanțe tot mai bune care se cuantifică în facturi scăzute în utilizare. În această categorie intră fondul de apartamente din clădirile de locuințe colective edificate în deceniile șase, șapte și opt ale secolului trecut, dar și cele mai recente. Tot aici putem vorbi despre locuințele unifamiliale sau cu unități puține, mai ales din zone apropiate de centru, care au devenit extrem de interesante pentru a fi recondiționate. Există zone în care străzi întregi au trecut printr-un astfel de proces în ultimii câțiva ani. Exemplific cu strada Onisifor Ghibu, fostă Galați, unde a mai rămas o singură proprietate nereabilitată din totalul celor de pe stradă, din vecinătatea liceului Avram Iancu. Din categoria construcțiilor noi putem distinge mai multe tipologii. Dacă primul val de locuințe noi, în primii 20 de ani de capitalism recent au fost cele unifamiliale pe parcele proprii, acum domină clar construcțiile de clădiri pentru locuințe colective, izolate sau chiar în mici ansambluri. Proiectele mari cu peste 50-100 de unități de locuit și chiar mai mult, sunt cele care sunt cele mai vizibile și beneficiază de marketing mai agresiv. Construcția de case la cheie nu este foarte răspândită dar există ca specie, mai ales în zone periferice, în dezvoltări care se află în locurile în care reglementările urbanistice nu permit realizarea de locuințe colective. Iată cum efectele noului PUG (plan urbanistic general), intrat efectiv în vigoare în 2016, încep să se simtă. A început construirea pe principalele căi de acces care beneficiază de coeficienți stimulativi. Cel mai vizibil exemplu este pe strada Constantin Brâncuși, unde se află în șantier nu mai puțin de patru ansambluri noi, cu densitate mare, care schimbă radical caracterul zonei, de la un regim de înălțime de douătrei niveluri la șase-șapte, adică la mai mult decât dublu.

Acest salt cu adevărat mutant se va resimți o bună bucată de timp prin contrastul dintre noile edificii și cele care dădeau anterior caracterul zonei. Această tranziție trebuie însă asumată în evoluția orașului, chiar dacă nu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

oferă o imagine confortabilă a unei omogenități stabile.

Terenurile care au atras atenția și au intrat în circuitul dezvoltării de locuințe au fost în ultimii ani cele pe care s-au aflat obiective din sfera industrială și a serviciilor, depozite, fabrici și ateliere aflate în zonele pericentrale.

Poziția favorabilă a contat decisiv pentru opțiunea de a închide activitățile anterioare și de a renunța la chirii în favoarea investițiilor. Situația traficului din ultimii ani la Cluj a făcut ca locuințele din zonele periferice sau limitrofe să își piardă din atractivitate, iar cele din proximitatea centrului să devină vedetele perioadei actuale. Fostele fabrici Someșul, Feleacul, Prodvinalco, Napochim și Abatorul fac parte din această categorie.

De asemenea, zona de industrii de pe strada Fabricii a intrat într-un astfel de reconfigurare către construcții de apartamente aproape integral, deși în acest caz nu se mai beneficiază de o apropiere de centru și o atractivitate a zonei, ca în cele menționate anterior. În etapa următoare vom constata dezvoltări importante tot cu locuințe la nord de calea ferată și în apropierea gării, pe terenurile fostelor fabrici Mucart, Tehnofrig și, probabil, și Armătura, în curând. Un apetit deosebit pentru dezvoltare l-au arătat zonele celor două centre comerciale majore, Iulius Mall și Vivo, care au atras multe construcții noi și atrag în continuare, devenind poli de dezvoltare, deși traficul este de mult sufocat în ambele zone și a locui extrem de aproape de un astfel de centru pare oarecum inexplicabil pentru calitatea locuirii, dar nu pentru majoritatea clienților din prezent, interesați de proximitatea unui astfel de pol. Acesta este un indicator clar al faptului că orașul trebuie să fie policentric și că zona centrală nu mai poate servi singură cu servicii cartierele periferice aflate mereu în expansiune. Și municipalitatea pare interesată să intre într-un parteneriat public-privat complex, catalizând dezvoltarea într-o zonă de peste 200 de hectare în estul localității, cunoscută ca Sopor. După trei eșecuri majore de implicare a terenurilor publice în dezvoltări private, Borhanci în jurul anilor 1999-2004, Dealul Sfântul Gheorghe (cartierul Tineretului) 2006-2008 și Dealul Lomb, proiect abandonat și reluat sub un titlu nou, dar încă fără a se reuși amorsarea unei dezvoltări considerabile, iată că primăria încearcă o formulă nouă. Este vorba de un concurs de planificare aflat în pregătire pentru 2019, în care se așteaptă o configurare de tip masterplan pentru întreaga zonă, cu rezervarea de suprafețe pentru infrastructura publică și echipamente publice care lipsesc din

CLUJUL REZIDENȚIAL

dezvoltările exclusiv private. Dacă acest proiect va reuși să scape de favoritismul politic și de speculațiile celor evident protejați în alte situații anterioare pe piața din Cluj, vom avea șansa să asistăm la un nou mod de dezvoltare mai echilibrată și o relansare puternică a pieței, de data aceasta susținută de infrastructura din investiții publice, dezvoltată proporțional și concomitent.

Ce s-a întâmplat cu tipologiile de apartamente și care sunt tendințele actuale?

Mulându-se pe posibilitățile de finanțare, în special pe programul Prima Casă, apartamentele produse au fost și sunt în continuare în marea lor majoritate cele de două camere (cu un dormitor) în suprafețe utile totale mici. Sunt aproape complet absente de pe piață apartamentele premium, cu suprafețe remarcabile de peste 100 de metri pătrați, în zonele cele mai bune și bine finisate. Acestea s-ar oferi pe piață la prețuri comparabile sau chiar mai mari cu cele la care o familie ar putea cumpăra sau realiza o locuință unifamilială pe lot propriu, într-o nouă dezvoltare. Anticipez că segmentul premium trebuie să apară, dar va trebui să și ofere o calitate ireproșabilă, ceea ce nu caracterizează dezvoltatorii aflați acum pe piață. În apartamentele realizate recent sau în șantier au dispărut aproape în toate cazurile spațiile pentru bucătării, pentru a economisi suprafețe, camerele sunt comandate, din aceleași motive, iar în multe cazuri nu se realizează două băi nici acolo unde o cere legea locuințelor. Parcările nu se înscriu împreună cu apartamentele în cartea funciară, așa cum ar fi firesc pentru a se îndeplini condițiile cerute de municipalitate, acestea realizându-se în număr suficient, dar vânzându-se separat, ceea ce distruge echilibrul necesar, planificat. La nivel de finisaje exterioare se poate constata o preocupare mai atentă pentru fațadele clădirilor noi, care sunt în măsură să atragă atenția și să ofere încredere clienților, folosindu-se tot mai mult placări cu cărămidă aparentă și piatră naturală, fie și doar parțial și soluții de parapeți pentru balcoane mai atractive. La interior se obișnuiește a se lăsa opțiuni cumpărătorilor, economisindu-se cât mai multe repere,

97

98

CLUJUL REZIDENȚIAL

piese de mobilier de depozitare, uși, bucătării etc. s-a renunțat în cele mai multe situații la mansardele false, recurgându-se la etaje retrase, astfel construcțiile recente scăpând de contorsiunile formale și de imaginea de bloc cu pretenții de casă, din perioada anterioară.

Pentru a obține avantaje în fața concurenței au apărut dezvoltatori care au îmbrățișat filosofia construcțiilor ”verzi”, făcând eforturi, de obicei sumare de a intra în lumea bună a sustenabilității. Apar balcoane și fațade cu plante agățătoare, se colectează apa pluvială pentru irigații sau se vopsesc literalmente verde fațadele, pentru a seduce cumpărătorii interesați. În profunzime folosesc pentru izolație polistiren extrudat și materiale cu amprentă de carbon semnificativă, dar este totuși un prim pas spre conștientizarea unor calități pe care ar trebui să le aibă orice construcție contemporană.

Ce urmează sau ce ar putea urma?

Se anunță proiecte legislative care pot conduce, în caz de aplicare corectă, la imposibilitatea ocupării locuințelor înainte de recepție. Aceasta ar crește nivelul disciplinei în respectarea proiectelor autorizate sau a corupției cunoscute în domeniu, după caz. De asemenea, este cunoscută criza serioasă din domeniul forței de muncă în construcții, care face ca muncitorii calificați să fie tot mai greu de găsit și mai scumpi. Efectul previzibil este scăderea calității lucrărilor și creșterea costurilor de execuție, care nu vor fi pe placul dezvoltatorilor imobiliari interesați de profituri maxime. Este de așteptat și o anumită creștere a culturii locuirii manifestate prin exigența clienților, care va reduce ponderea vânzărilor de unități de locuit de mai slabă calitate, la prețurile pieței, dar acest lucru se va regla din prețuri, în fața cărora se pare că cei mai mulți clienți din România nu rezistă.

Piața de locuințe este extrem de sensibilă la situația economică, la migrația forței de muncă și la facilitățile fiscale

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și de finanțare existente. Ea poate fi foarte ușor tulburată de fenomenele demografice, disponibilitatea de locuri de muncă și magnetismul academic al Clujului. Dacă administrația locală va continua să fie la fel de neperformantă în aprobarea planurilor urbanistice și eliberarea autorizațiilor de construire, investitorii vor fi descurajați și unii vor renunța, așa cum am mai întâlnit cazuri. Sănătatea concurenței pe piață este fundamentală pentru utilizatorul final, dar încă suntem la distanță de acest deziderat.

Se vorbește de următoarea criză care va veni și va afecta și piața imobiliară. Nu pot să spun nimic în favoarea sau în contra acestei ipoteze, în afară de a constata neperformanța economiei cauzată de sectorul politic din România. Acesta va produce efecte, posibil pe termen mediu, dacă nu chiar lung, în funcție de viteza cu care va fi schimbată situația actuală. Angajamentele europene și mondiale referitoare la reducerea efectelor schimbărilor climatice vor impune și ele constrângeri importante domeniului construcțiilor, care vor avea, de asemenea, efecte și nu neapărat cele ușor de digerat de piața imatură și speculativă de la noi. De o politică a locuirii pentru România se vorbește de mult în mediile ministeriale, dar încă fără efect, deci iată încă un posibil unghi de vedere modificabil.

Nu sunt foarte optimist. Închei spunând, ca arhitect, că onorariile extrem de reduse oferite celor care realizează proiectele pentru locuințe îi țin departe pe cei valoroși, exigenți și capabili să facă proiecte cu adevărat bune. Specific românesc.

Am ilustrat aceste observații cu proiecte proprii asumate, tocmai pentru a nu intra în polemici critice concrete, a favoriza sau, din contră, a scoate în evidență anumite operațiuni imobiliare ca reușite sau discutabile. Mai trebuie să menționez că biroul nostru nu este unul activ pe piața proiectelor imobiliare de locuințe din cauza faptului că nu a apărut încă o maturitate confortabilă a acestui segment. Astfel, lucrările pe care le-am realizat sunt punctuale și poate nedifinitorii pentru starea pieței, dar cu siguranță arată ceva, făcând parte din edificările recente.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

99

100

CAPITAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Înființarea contrapărții centrale și lansarea derivatelor, soluția pentru dublarea lichidității Bursei de Valori București

Piața de capital din România trăiește cu o lichiditate sub potențial. E o situație care persistă de ani de zile și pe care o remarcă toți participanții la piață, dar care a rămas fără soluție. Până acum. Înființarea Contrapărții Centrale este răspunsul de care piața are nevoie pentru a-și dubla lichiditatea. Este proiectul central al Bursei de Valori București (BVB), iar acționarii BVB vor putea vota, în ianuarie 2019, planul de business care conferă României șansa de a avea o Contraparte Centrală locală.

Bursa de Valori București a înregistrat în ultimii zece ani valori medii zilnice de tranzacționare între 35 și 45 de milioane de lei, cu doar câteva excepții. Acest lucru înseamnă că, pe parcursul unui deceniu, nu au existat catalizatori pentru a stimula creșterea lichidității pieței, desi capitalizarea bursieră s-a dublat. În lipsa unor măsuri ferme, o creștere a lichidității în următorii ani ar putea fi doar marginală. Pentru a pune capăt acestei limitări, BVB își propune ca prin lansarea de

noi produse să dubleze valoarea de tranzacționare în următorii 10 ani. În acest moment, cele mai tranzacționate produse la BVB sunt acțiunile, urmate de produsele structurate, iar cea mai practicată idee de investiții este cea de buy & hold. „Prin introducerea de instrumente derivate, gama de strategii de investiții ce pot fi tranzacționate va fi mai largă, iar investitorii vor fi capabili să-și exprime ideile investiționale într-un mod mai eficient”, a declarat Adrian Tănase, CEO al BVB.

CAPITAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Soluția pentru o lichiditate îmbunătățită Un lucru este clar în piața de capital din România: investitorii au nevoie să-și poată exprima mai multe idei de tranzacționare pe bursa locală, iar acest lucru nu se poate face decât prin extinderea gamei de produse și a mecanismelor de piață. Cum se poate face acest lucru? Răspunsul este unul singur: înființarea unei contrapărți centrale și relansarea pieței de derivate.

E un proiect fără precedent pentru piața de capital care este susținut de Bursa de Valori București, de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), de Banca Națională a României (BNR) și de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Astfel, proiectul de realizare a unei Contrapărți Centrale locale poate fi considerat un proiect de țară. „E un proiect pentru România, nu doar pentru piața de capital”, a spus CEO-ul BVB. „Cred că prezentarea unui business plan către acționarii BVB de realizare a unei contrapărți centrale este cel mai important lucru din primul meu an de mandat. Dacă proiectul va fi aprobat de către acționarii BVB, sunt optimist că în cursul anului 2020 vom lansa piața de instrumente derivate”, a mai susținut Adrian Tănase.

BVB a publicat, la începutul lunii decembrie, planul de business pentru înființarea Contrapărții Centrale locale, iar acționarii vor putea să-și exprime votul pentru acest proiect pe 29 ianuarie 2019, atunci când este convocată Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (toate documentele se pot regăsi pe site-ul www.bvb.ro la secțiunea Relația cu Investitorii).

De ce este nevoie de Contrapartea Centrală?

Bursa românească s-a remarcat în ultimii ani prin atragerea de noi companii din mediul privat și o serie de premiere privind emisiunile de obligațiuni listate, contribuția la creșterea gradului de educație financiară și îmbunătățirea vizibilității prin participări la forumuri interne și internaționale. Cu toate acestea, potențialul de dezvoltare încă nu este atins. De ce ar fi nevoie ca lichiditatea bursei românești să-și atingă potențialul? Probabil de o nouă arhitectură care să reflecte o bursă mai modernă. Există două tipuri de piețe pentru tranzacționarea instrumentelor financiare: piața spot (cu decontarea imediată a tranzacțiilor în care schimburile de titluri și de bani în-

tre cumpărători și vânzători se desfășoară în prezent) și piața la termen (cea a instrumentelor derivate, decontarea acestor tranzactii realizându-se la momente viitoare). „Diferențele dintre piețele spot și cele de derivate sunt semnificative încât sunt necesare infrastructuri specifice care să susțină existența ambelor piețe”, a explicat Adrian Tănase. „Prin urmare, pentru existența unei piețe de instrumente derivate tranzacționate pe bursă, este necesară o infrastructură eficientă de gestionare a riscului de contraparte, cum este cea a Contrapărții Centrale”, a mai spus directorul general al BVB. În măsura în care acționarii BVB vor vota pentru realizarea acestui proiect, România ar urma să se alinieze la standardele europene deoarece compensarea prin CCP este un serviciu standard post-tranzacționare în cadrul Uniunii Europene.

Cum arată viitorul pentru piața de capital din România Bursa de Valori București intenționează să lanseze instrumente financiare derivate și să-și extindă gama de produse, în trei faze, pe parcursul următorilor cinci ani. BVB a structurat calendarul lansărilor de produse pe baza feedback-ului primit de la participanți și a nevoilor manifestate de piața locală. În viitorul apropiat, vor fi disponibile la tranzacționare produse precum instrumente futures pe acțiuni, indici, curs de schimb, derivate pe energie, opțiuni pe acțiuni, dar și alte instrumente. O piață cu potențial pentru BVB este piața instrumentelor derivate având activ suport energia electrică, având în vedere dimensiunea și complexitatea pieței de energie electrică operată de către OPCOM. „BVB și OPCOM sunt poziționate în mod unic pentru a stimula inovația pe piața românească de energie electrică, având sprijinul principalilor actori din domeniu și expertiză pentru a crea un mediu eficient și puternic, direcționând, astfel, piețele de energie electrică și de capital din România pe un trend solid de creștere”, a declarat directorul general al BVB. Potrivit planului de afaceri înaintat acționarilor, după lansarea pieței derivatelor prin înființarea Contrapărții Centrale locale, potențialul de lichiditate estimat a fi atins de Bursa de Valori București într-un scenariu de bază este de 20 de milioane de euro pe zi.

Material realizat cu sprijinul lui Adrian TĂNASE, CFA, directorul general al BVB

101

102

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sófalvi Sándor Szabolcs, primarul comunei Sângeorgiu de Mureș:

„Un bun conducător trebuie să aibă o viziune pe 20 de ani” A consemnat Andrei VORNICU

Primăria comunei Sângeorgiu de Mureș s-a remarcat și în acest an printr-o activitate eficientă, susținută și în acord cu necesitățile comunității pe care o deservește, având la activ 15 proiecte cu finanțare europeană și guvernamentală câștigate pentru anul 2017. Sófalvi Sándor Szabolcs, primarul comunei Sângeorgiu de Mureș, ne-a făcut un bilanț al contractelor semnate în anul ce se încheie și a oferit informații referitoare la proiectele care vor fi demarate începând cu 2019.

Care a fost cea mai importantă realizare a Primăriei comunei Sângeorgiu de Mureș în acest an?

Anul acesta am împlinit 10 ani de când am devenit primar, iar sloganul meu a fost: „Cu suflet, pentru comunitate.”

Acest lucru explică multe pentru că poți să pui suflet și la o mică asfaltare, dar și la un proiect mare, cultural.

Poate că, anul acesta, cea mai mare realizare este faptul că am început lucrările de reabilitate a Castelului Máriaffy. E un lucru mare pentru că e în centrul comunei, este un monument istoric, toți locuitorii cunosc această zonă și erau triști când vedeau că se duce de râpă această clădire. Noi am achiziționat-o cu gândul de a face acolo un centru cultural și turistic, un muzeu al satului, un centru etnografic româno-maghiar și rrom, pentru a reflecta multiculturalitatea într-o comună în care jumătate din locuitori sunt români, jumătate sunt maghiari și este și o comunitate puternică de rromi, și conviețuiesc cu toții pașnic. Acest castel este un simbol al acestei comunități și cel mai mare proiect câștigat pentru ocrotirea monumentelor istorice este acela de reabilitate a Castelului Máriaffy. În acest an am început lucrările, după multe luni de obținere a avizelor și de organizare a licitației publice. Bugetul alocat este de 1,2 milioane de euro, în mare parte din fonduri europene, dar avem și o contribuție pe parte neeligibilă.

Proiect în valoare de 4 milioane de euro Din punct de vedere al infrastructurii, ce realizări ați avut în 2018?

Cele 15 proiecte europene și guvernamentale câștigate ne-au situat pe anul de referință 2017 pe primul loc ca fonduri europene câștigate în județul Mureș. La fel de important este și că am reușit să semnăm contractul de finanțare pentru asfaltarea și modernizarea a 17 străzi comunale.

Valoarea se ridică la peste 1 milion de euro. Într-adevăr, oamenii care se mută aici, în Sângeorgiu de Mureș, o fac din trei motive: fiindcă e aproape de Târgu Mureș, pentru că infrastructura se dezvoltă într-un ritm destul de accentuat față de alte localități, chiar și limitrofe, și fiindcă simt că aici e o comunitate puternică, atât din punct de vedere cultural, cât și spiritual. Ținând cont de aceste lucruri, accesul spre reședința de județ trebuie să fie bun, trebuie să se dezvolte infrastructura în continuare, într-un ritm accentuat, și activitatea culturală și spirituală să fie intense.

Astăzi am reușit să terminăm licitația și să semnăm primul contract de execuție pentru asfaltarea celor 17 străzi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și e, practic, continuarea unei alte investiții prin care am asfaltat alte 20 de străzi în anii precedenți. E încă mult de lucru fiindcă suntem cea mai mare comună din județul Mureș și avem peste 150 de străzi. E o provocare pentru noi, dar e și o mare bucurie că am câștigat și acest proiect.

Comunitatea sângeorzeană este multietnică, cu necesități specifice. Ați dezvoltat vreun proiect social care să contribuie la ajutorarea categoriilor defavorizate?

Al treilea proiect a fost câștigat anul trecut și a fost demarat ca activitate în acest an, și este proiectul care, la nivel valoric, are cel mai mare buget, de aproape 4 milioane de euro. E un proiect social (POCU – Proiect Operațional de Capital Uman), intitulat „O șansă pentru fiecare în Sângeorgiu de Mureș” și este un proiect de incluziune socială a comunităților marginalizate, în special de etnie rromă, în marea familie a sângeorzenilor, și e o acticvitate foarte diversificată. Este cel mai greu proiect pentru că atinge ca obiectiv schimbarea vieții a aproape 900 de persoane și cuprinde crearea de locuri de muncă, cursuri de antreprenoriat, a doua șansă la școală, proiectul Școala după școală pentru copiii mai săraci, care primesc o masă caldă, dar și branșarea lor la apă și canalizare, realizarea situației juridice a caselor și terenurilor lor, precum și foarte multe evenimente.

Organizați numeroase manifestări culturale. Cum răspunde spațiul de care dispuneți la numărul de participanți la evenimente?

Am primit de două ori la rând titulatura de Sat cultural al României și poziția 2 pe țară, pentru că sunt foarte multe activități culturale, foarte mulți pictori, poeți, dansatori, foarte multe coruri, foarte multe ansambluri, și toată această activitate culturală intensă ne-a dus la ideea că acel cămin cultural pe care îl avem de zeci de ani e prea mic. Am câștigat un proiect de finanțare și s-a semnat contractul de proiectare și execuție pentru noul cămin cultural, care va fi mult mai mare și va fi situat în locul celui vechi. Clădirea va fi în stil ardelenesc, cum e de exemplu clădirea Aquaserv din Târgu Mureș.

Proiect pentru extinderea creșei Ce alte proiecte europene sau guvernamentale ați mai câștigat?

Anul acesta am semnat contractul pentru extinderea rețelei de apă și de canalizare la toate străzile. Vom avea 98% acoperire, ceea ce e un unicat fiindcă în general s-a reușit, la nivel de comune, circa 60-70%. Cele două proiecte valorează împreună milioane de euro, dar, dacă mă gândesc, Sângeorgiu de Mureș e o localiate care întinerește. Avem o statistică pentru anul precedent că cele mai multe familii tinere ale localităților limitrofe municipiului Târgu Mureș s-au mutat în Sângeorgiu de Mureș. Am văzut acest lucru pentru că un proiect pe care l-am realizat tot din fonduri europene, și care a culminat în anul 2018, a fost construirea unei creșe. Nu există creșe la nivel de comune în România, sunt doar 40 în toată țara. Creșa a ajuns deja la capacitatea maximă, de 60 de locuri, și s-a terminat acea perioadă de 3 ani în care nu te poți atinge de clădire fiindcă e realizată din fonduri europene. Anul acesta am realizat deja un studiu de fezabilitate pentru extinderea creșei, pentru că sunt pe lista de așteptare încă aproape atâția copii câți sunt înscriși. De asemenea, în 2018 am avut cele mai multe activități culturale în 10 ani de când sunt primar, în număr de peste 100, prin care am simțit pulsul comunității. E foarte important să avem străzi asfaltate,

ADMINISTRAȚIE infrastructură dezvoltată, dar e foarte important să avem și programe prin care se întâlnesc tineri, avem programe pentru tineri căsătoriți, pentru familii cu copii, pentru vârstnici, chiar și pentru mămici care așteaptă copii.

Cum ați sprijinit componenta sportivă a comunei Sângeorgiu de Mureș?

Ca să fim sănătoși, ne ajută foarte mult sportul, care este cel mai ieftin medicament. Am sprijinit activitatea sportivă precum fotbal, handbal, baschet, am sprijinit editarea unei reviste despre sport, în care apar inclusiv campioni mondiali în diferite ramuri sportive, care au trăit aici, în Sângeorgiu de Mureș, și am câștigat un proiect din fonduri europene pentru a construi un nou complex sportiv, în primă fază un teren de fotbal cu vestiare, iluminat pe timpul nopții, după care îl vom extinde. Vrem să facem și un patinoar în Sângeorgiu de Mureș și să asigurăm posibilitatea de a se juca hochei. Tot ca activitate sportivă, am sprijinit funcționarea echipelor de aici.

Pistă pentru bicicliști, în scop turistic Aveți vreun plan inedit pe care îl preconizați în viitorul apropiat?

Dorim să realizăm o pistă pentru bicicliști având lungimea de peste 10 km, care pleacă din Târgu Mureș, din zona 7 plopi, din spatele Complexului de Agrement Mureșul, și care să meargă pe marginea râului Mureș, după care să atingă punctele turistice precum Băile Sărate din Sângeorgiu de Mureș, vestite de peste 105 ani, cu apă curativă mai puternică decât cea a Lacului Ursu din Sovata. Ruta va continua pe la complexul sportiv pe care îl vom construi în 2019, apoi va urca la Castelul Máriaffy unde turiștii care, chiar dacă vin cu bicicleta, pot vizita acel centru turistic și muzeu etnografic din centrul comunei. Tot acolo avem stejarii seculari care au peste 800 de ani vechime, iarăși o atracție unicat în România. De acolo, pista de bicicliști va merge spre Căminul Cultural, spre zona Tofalău-Cotuș, și va atinge Dealul Pițigoilor, care a fost un paradis al schiorilor. Acolo există o bifurcație, iar pista pentru biciclete va merge spre Tofalău-Cotuș, spre zona de turism rural, unde am avut conace și boieri care au produs vin care a câștigat locul 1 în toată Europa. Cealaltă parte a pistei va fi mai provocatoare, pentru ciclism extrem, va trece prin pădure și va duce la Platoul Cornești, care e al doilea punct de atracție al Municipiului Tîrgu Mureș. E un proiect care poate că se va realiza în cinci ani, dar avem această viziune pentru că știm ce importanță are în Europa turismul balnear. Vin mii de oameni anual la ștrandul din Sângeorgiu de Mureș ca să se simtă bine și să se trateze. De ce să nu le oferim oportunitatea să se distreze făcând și ciclism?

Care ar fi, din punctul dumneavoastră de vedere, condiția de bază a unui primar bun?

Un bun conducător trebuie să aibă o viziune pe 10 ani, pe 20 de ani, să își închipuie cum ar dori să arate comuna, ce și-ar dori să se întâmple cu Sângeorgiu de Mureș peste 20 de ani, care să fie statusul lui, după ce să fie vestit. Tu, în calitate de conducător, trebuie să începi să visezi, dar trebuie și să te înalți deasupra lucrurilor și de acolo să le vezi în ansamblu. Îmi fac proiecte pe încă 10 ani, chiar dacă nu voi mai fi primar, pentru că dacă nu ai o viziune riști ca situația politică, economică sau de alt fel să te destabilizeze și să te deturneze de la obiectiv. Aici văd importanța: să ai o strategie, să ai o viziune și în funcție de asta să încerci să găsești proiecte.

103

104

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

105

NEPI și Prime Kapital produc mall-uri la foc automat în Ardeal de Călin POENARU

Fondul de investiții sud-african și-a propus să creeze o mulțime de centre comerciale în reședințele de județ ale Transilvaniei. După inaugurarea noilor mall-uri din Satu Mare și Baia Mare, ambele în ajun de sărbători, cele două companii au ca următoare țintă în zonă platforma industrială din Zalău.

Inaugurat în 5 decembrie, Shopping City Satu Mare, o investiție de 40 de milioane de euro, a avut în primele cinci zile 140.000 de vizitatori, în condițiile în care orașul are doar 100.000 de locuitori.

37.500 de persoane au fost în ziua deschiderii, iar la concertele organizate cu acest prilej au participat 9.000 de persoane. Principalele unități vizitate au fost cele care au oferit promoții și cele din zona de restaurante.

Printre cele mai mari magazine din complex sunt Carrefour, Altex și Deichmann. Anul viitor va fi dat în funcțiune primul multiplex cinematografic din România, Cineplexx, și vor apărea mai multe magazine de modă. Mall-ul a fost construit într-un timp record, de nouă luni. Acesta este conceput pe două niveluri, are o suprafață închiriabilă de 29.000 mp și dispune de 1.000 de locuri de parcare.

E gata Baia Mare, se pregătește Zalăul Value Center a fost activat o zi mai târziu în județul vecin, Maramureș. Centrul comercial de pe Bulevardul București dispune de o suprafață de 22.500 mp, principala “ancoră” fiind hipermarketul Carrefour. Alte prezențe importante sunt retailerii New Yorker, Takko, Hervis Sport, Jysk, DM Drogerie Markt.

Majoritatea terenurilor achiziționate pentru ridicarea mall-ului aparțineau fostei Întreprinderi de Valorificare a Semințelor de Legume și Material Săditor (Unisem).

Platforma industrială Armătura din Zalău a intrat mai nou în vederile investitorilor, noul proiect fiind coordonat de Martin Slabbert (Africa de Sud), fost director general al NEPI și de Mihail Vasilescu (România), partener al său din țara noastră din cadrul Prime Kapital. În echipa de management a companiei mai figurează Victor Semionov, Michael Beux, Dewald Joubert, Tiberiu Smaranda. Centrul comercial va fi construit pe terenul fostei fabrici Armătura, pe 5,4 ha, aproape de Multicom. Investitorii speră să finalizeze lucrarea până spre finalul lui 2019.

Orașe medii, centre comerciale mari Strategia investitorilor este de a crea mall-uri și parcuri de retail în orașe medii, lista cuprinzând și localități precum Slatina, Roman și Slobozia. În afară de retailerii menționați, pe lista de la Roman figurează Hervis, Pepco, KFC, Dabo Doner, Benvenuti, Vodafone, Cador, Inmedio, Banca Transilvania, la Slobozia, TXM, Noriel, Sportisimo, Animax, iar, la Slatina, noua galerie comercială din interiorul Kaufland cu o nouă zonă de food și cu un magazin Inmedio modernizat.

Investitorii se concentrează pe dezvoltări imobiliare în segmen-

tele de retail, office, industrial şi rezidenţial în Europa Centrală şi de Est (ECE). În toamnă, PKM Investments, subsidiară a sud-africanilor de la MAS Real Estate (REI), aflați în parteneriat cu Prime Kapital pentru extinderea în ECE, a cumpărat cu 40 de milioane de euro Atrium Center Arad de la Cosmovia, parte a grupului Demjan (Ungaria). Grupul a fost fondat de Sandor Csany și Sandor Demjan, ultimul, decedat în primăvară. Suprafața închiriabilă a Atrium este de 28.600 mp.

“Atrium are o chirie totală curentă de 4,3 milioane de euro pe an (echivalentul a 12,7 euro/mp) și 5,2 de milioane de vizitatori în ultimele 12 luni de funcționare. Rata de neocupare actuală este de 2,3%, iar durata totală a contractului, de 2,8 ani. Venitul net anual din exploatare pentru perioada de 12 luni care se încheie la 31 decembrie 2018 e estimat la 3,5 milioane de euro”, a comunicat Helen Cullen, reprezentant al companiei MAS REI. Prime Kapital şi MAS REI au achiziționat în primăvară Militari Shopping Center din Bucureşti, pentru 95 de milioane de euro.

Proiect rezidențial mamut în București Prime Kapital va derula proiectul Marmura în cartierul Bucureștii Noi, compus din cinci clădiri ce vor găzdui 458 de apartamente. Proiectul este dezvoltat pe 1,5 ha și cuprinde 5.700 mp de spații verzi, 1.700 mp de spații comerciale și 1.000 mp spații de coworking. Lucrările vor începe în primăvară, primele unități fiind gata în 2020. Obiectivul este ca proiectul să devină un hub important în zonă datorită locuințelor și a spațiilor comunitare care vor putea găzdui întâlniri, evenimente și expoziții, conform directorului de proiect Maggie Kitshoff. Întâiul proiect rezidențial anunțat al Prime Kapital a fost Avalon Estate, pe 8,1 ha. Ansamblul integrat din București va cuprinde 733 de unități. Din întreaga suprafață, 2 hectare vor fi reprezentate de spații verzi. Proiectul include vile, apartamente și townhouseuri (complex de case pe 2-3 niveluri, cu pereți comuni între ele și fiecare dintre cu intrare separată, garaj și terasă proprie). Prima etapă de construcție va începe anul viitor și este programată să fie gata în 2020.

106

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COSTUL MEDIU AL UNUI INCIDENT DE SECURITATE CIBERNETICĂ: 11,7 MILIOANE DE DOLARI. CÂT DE PREGĂTITĂ ESTE COMPANIA TA? Costurile atacurilor cibernetice au crescut dramatic în ultima perioadă, la 600 de miliarde de dolari la nivel global în 2017, a declarat Nona Gorgos, IT consultant, la conferinţa „Insurance in the Digital World”.

Potrivit acesteia, costul mediu al unui incident de securitate se ridică la 11,7 milioane de dolari.

"Costurile criminalităţii cibernetice au crescut dramatic în ultima perioadă. Trăim într-o lume în continuă schimbare în care tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important.

Incidentele în securitate reprezintă o ameninţare din ce în ce mai mare pentru reputaţia, pentru stabilitatea economică a organizaţiilor şi a instituţiilor financiare în acelaşi timp. Un studiu comparativ între 2013 şi 2017 ne spune că riscurile cibernetice au urcat pe locul trei în top 10 riscuri care ameninţă organizaţiile. În 2013, ele nici măcar nu se aflau în top 10, ceea ce înseamnă că trebuie să ne preocupe din ce în ce mai mult. Incidentele de securitate a informaţiei acum sunt undeva în jur de 30% din totalul riscurilor care ameninţă organizaţiile şi depăşesc riscurile legate de incendii, de dezastre naturale, de schimbări legislative, de fluctuaţii la nivel politic. Deci, trebuie să le luăm în calcul din ce în ce mai mult", a spus ea.

Specialistul a subliniat că 23% este creşterea costurilor cu securitatea informaţiei între 2016 şi 2017, însă cifra reprezintă doar costurile reactive, adică acele costuri generate de atacuri cibernetice care presupun recuperarea datelor, înlocuirea echipamentelor afectate, despăgubiri acordate clienţilor.

"De asemenea, 38% dintre atacurile cibernetice au loc prin intermediul fişierelor office pe care noi le considerăm de cele mai multe ori de încredere. Primim în Word, în Excel, le deschidem şi poate fi afectat şi să ne impacteze întreaga organizaţie. 63% dintre informaţiile vânate se referă la numerele de telefon. Anul acesta au fost foarte multe incidente care au constat în apeluri de la numere din diverse ţări de care nu am auzit sau nu ştiam că avem contacte", a menţionat aceasta.

Totodată, statisticile arată că 88% este procentul cu care a urcat numărul incidentelor de tip malware între 2016 şi 2017, iar 350% este creşterea atacurilor cu cerere de răscumpărare.

"Din ce în ce mai multe atacuri vin cu cereri de bani pentru a răscumpăra datele. În octombrie a avut loc un atac de acest

rubrică oferitĂ de

gen la Primăria Sectorului 1. Activitatea a fost blocată timp de două zile. Baza de date a primăriei a fost ţinută captivă şi s-a cerut o răscumpărare în bitcoin. Un alt exemplu recent, site-ul Ministerului Educaţiei care a fost spart de două ori în decurs de două luni în vară pentru urcarea unui script de minare de criptomonede. Acestea sunt doar exemple care au apărut în presă la noi, dar sunt mult mai multe care nu au fost făcute publice. La nivel global, au avut probleme Facebook, Uber. Bănci din România: ING, acum câteva luni.

Deci, se întâmplă şi în România", a punctat Nona Gorgos.

Potrivit acesteia, 2017 a venit cu costuri foarte mari legate de atacurile cibernetice.

"600 de miliarde de dolari la nivel global au fost costurile atacurilor cibernetice, costuri preventive, dar şi costuri reactive. Costul mediu al unui incident de securitate este de 11,7 milioane de dolari. 600.000 de atacuri web în fiecare zi, dintre care 24.000 sunt atacuri la nivelul aplicaţiilor mobile.

O creştere anuală cu 13% a numărului de vulnerabilităţi raportate. Ce ne spun aceste costuri? Trebuie să dăm o atenţie din ce în ce mai mare securităţii informaţiei, pentru că nu ne dorim să fim noi cei care pierdem datele clienţilor, cei care pierdem reputaţia companiei, cei care trebuie să plătim despăgubiri sau să plătim amenzi. Cele mai mari costuri ale criminalităţii cibernetice sunt cele legate de întreruperea business-ului şi restaurarea acestuia, de asemenea costuri cu criminalistica IT - vrem să investigăm ce a dus la acel atac - costuri legate de comunicare, de marketing, de repararea reputaţiei şi costuri legate de recuperarea datelor, dar şi de amenzi ale diverselor autorităţi", a menţionat consultantul.

Cele mai multe atacuri cibernetice vin de la hackeri şi de la crima organizată. În top 3 al surselor atacurilor cibernetice se află China, SUA şi Rusia, în timp ce România ocupă, după unele statistici, locul 7 la nivel mondial.

Tot statistica pe 2017 arată că 21% dintre toate fişierele pe care le stocăm nu au protecţie adecvată - nefiind vorba de parolarea fişierului sau criptarea lui, ci stocarea lui într-un mediu cât de cât securizat.

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

"Nu pe stick-uri, nu pe CD-uri, nu pe hârtii zburând prin birou. De asemenea, foarte multe fişiere cu date sensibile sunt ţinute într-un mod nesecurizat, inclusiv fişiere care conţin date legate de carduri bancare pe care nu ne gândim să le punem undeva safe. 65% dintre companii spun că angajaţilor nu li se solicită să îşi schimbe parola, care este cea mai simplă măsură de securitate pe care o putem lua.

De asemenea, foarte multe companii deţin fişiere cu date sensibile pe care nu le mai utilizează, nu mai au utilitate pentru companie, în schimb le ţinem că poate or să ne trebuiască cândva", a subliniat ea.

Consultantul a precizat că pentru piaţa asigurărilor ameninţările cibernetice pot fi o oportunitate de business şi aceasta se numeşte transferarea riscurilor. Tot mai multe organizaţii aleg să-şi transfere riscurile sau parte din ele către companii de asigurări pentru a se proteja, iar această transferare a riscurilor poate fi făcută printr-o poliţă de asigurare de răspundere cibernetică.

"Aceste poliţe pot acoperi pierderea informaţiilor cu caracter personal, pierderea informaţiilor corporatiste, securitatea reţelei, investigaţii administrative privind datele, repararea reputaţiei companiei, repararea reputaţiei personale în cazul în care vorbim de un director sau de un CEO, răspundere în cazul şantajului cibernetic sau privind confidenţialitatea datelor, asigurări privind întreruperea reţelelor etc. Este un model de business care funcţionează în SUA. În acest

rubrică oferitĂ de

moment în jur de 85-90% dintre poliţele de acest gen se încheie în SUA. Piaţa în Europa este undeva în jur de 230 de milioane de dolari. În centrul şi Estul Europei nu prea s-a mers în această direcţie, dar specialiştii spun că trendul este crescător şi se aşteaptă o creştere de până la 25 de miliarde de dolari ca piaţă până în 2025. În România sunt puţine, la câteva societăţi de asigurări mari", a punctat Nona Gorgos, citată de Agerpres.

Potrivit sursei citate, majoritatea companiilor impactate de incidente de securitate cibernetică activează în domeniile aviaţie şi apărare, servicii financiare, automotive, retail şi telecom.

"Mai mult de jumătate dintre firmele mari îşi iau măsuri de asigurare, însă firmele mici încă nu pun foarte mare accent. În general, oamenii care activează în domeniul securităţii cibernetice sau care au oarecare cunoştinţe în acest domeniu sunt de acord că acestea constituie o ameninţare pentru organizaţii, că trebuie să fim mult mai informaţi, că trebuie să facem programe de instruire, sunt mult mai conştienţi de riscuri", a adăugat ea.

TAZ CYBERSEC TE PROTEJEAZĂ Intră pe cybersec.taz.ro și află cum își poți proteja compania, prin măsuri active și pasive, în fața riscurilor cibernetice.

107

108

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

109

Industrial Park Brasov

Zece ani de dezvoltare continuă și sustenabilă de Nicolae POP

Anul acesta, Industrial Park Brasov a împlinit zece ani de activitate în domeniul dezvoltării de spații industriale, construite pe baza cerințelor specifice clienților.

Industrial Park Brasov (IPB) este unul dintre primele parcuri industriale private din România. În noiembrie 2008, prima hală era închiriată de compania germană EDS, o tipografie de mare capacitate de tipar comercial. Treptat, și alte companii multinaţionale, lideri la nivel mondial în domeniul lor de activitate, au ales IPB. Argumentele care au condus către această alegere includ: poziționarea geografică în centrul României, la intersecția marilor axe de transport; bogata tradiție industrială a orașului; forța de muncă calificată, cu mulți vorbitori de limba germană și nu numai; specializările tehnice puternic susținute de școlile profesionale din oraș, în cadrul cărora clasele de elevi se specializează în funcţie de nevoile unei anumite firme; infrastructură completă de utilități și căi de acces.

Clienții care își desfășoară astăzi activitatea în cadrul Industrial Park Brasov sunt: Benchmark Electronics (companie americană producătoare de componente electronice), Continental Powertrain (producător german de pompe de injecţie), EDS (tipografie germană lider pe piața românească de tipar comercial), Harsha Engineers (turnătorie indiană de alamă), ICCO Systems (furnizor român de soluții profesionale pentru sistemele electronice de securitate), NBHX Rolem (producător german de ornamente auto), PMG (companie germană lider mondial în producția de oțel sinterizat), Preh (companie germană producător de componente auto), Sennheiser (companie germană producător global de căști, microfoane și sisteme de transmisie wireless) şi Vestas Aircoil (companie de origine daneză, care prelucrează piese din metal). Până în prezent, aceștia au generat peste 5.000 locuri de muncă și o cifră anuală de afaceri de aproximativ 600 milioane de euro (2017). În stadiul actual de dezvoltare, Industrial Park Brasov ocupă o suprafață de 58 ha, cu 10 hale de producție și o suprafață totală construită de 115.000 mp. Gradul de ocupare este de 100%, însă există numeroase posibilități de extindere. „Ceea ce ne caracterizează în relația cu clienții noștri este flexibilitatea şi deschiderea pe care le avem faţă de nevoile lor. Spre exemplu, ori de câte ori a fost nevoie, am rezervat gratuit spaţiu pentru o eventuală extindere. Acest lucru a făcut posibilă creșterea spectaculoasă a companiei Preh de la 4.500 mp închiriați în 2009,

la 24.000 mp în 2018”, a declarat Horatiu Pălășan, Director Executiv Industrial Park Brasov. În IPB nu se construieşte niciodată speculativ. Halele de producție sunt construite pe baza cerințelor specifice ale clienților, în funcție de tipul de activitate desfășurat. Durata necesară executării lucrărilor de construcție aferentă unei hale de 10.000 mp este cuprinsă între 10 și 12 luni, în funcție de complexitatea proiectului și de condițiile meteorologice, perioadă ce include partea de proiectare și autorizare.

“Le mulțumesc colegilor mei, clienților noștri, finanțatorului Unicredit Leasing pentru faptul că împreună am reușit să transformăm un vis într-un proiect funcțional. Evident că nu ne oprim aici și dorim să ne extindem. Avem infrastructura pregătită pentru dublarea parcului și căutăm noi clienți care să intre în familia Industrial Park Brasov”, a declarat Călin Costan, Director General Industrial Park Brasov. În acest sens, tocmai s-au demarat lucrările de construcție pentru o hală de 3.500 mp, iar termenul de livrare este în primăvara 2019.

110

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

111

Concluziile Contractors Forum - HRCC Camera de Comerț Bilaterală Eleno-Română a organizat pe 21 noiembrie 2018, la Hotel Sheraton, a doua ediție a forumului “Constructori 2018”, alături de reprezentanți ai patronatelor companiilor din acest sector, dezvoltatori, furnizori, investitori etc.

Printre concluziile dezbaterilor s-au evidențiat: presiunea cauzată de salariile din domeniul construcțiilor și de lipsa oamenilor care pleacă pentu salarii mai bune; fluctuațiile de personal care au atins cote alarmante, personalul disponibil devenind din ce în ce mai puțin numeros și mai slab calitativ. Astfel, speakerii au susținut că este nevoie de politici pe termen lung precum educație profesională, reducerea poverii fiscale pentru salarizare, eficientizarea administrației etc.

Pe termen mediu și scurt au fost declarate prioritare: certificarea și clasificarea firmelor de construcții și facilitarea licențelor de import personal din țări non-UE precum Turcia, Serbia, Albania, Moldova precum și inițiative ale organizațiilor patronale în construcții pentru cursuri de instruire accelerată pe diverse ramuri și meserii. Tendințe pentru 2019: cerere pe trend ascendent pentru construcțiile industriale, logistice și de birouri; în sectorul rezidențial, piaţa de lux se pare că nu va avea de suferit și va evolua în continuare într-un ritm optimist.

“Camera de Comerț Bilaterală Eleno-Română își dorește în continuare să sprijine acest sector important al economiei prin consacrarea acestui forum, acesta reprezentând un punct de reper al activității de dezvoltare a Camerei”, a declarat Anamaria Diaconescu, Director HRCC România (I.O.).

112

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

113

114

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Distincție remarcabilă pentru primarul Comunei Gănești,

Balog Elemér - “Premiul de Excelență” pentru susținerea mediului rural românesc A consemnat Ioan SANDOR

Prestigioasa distincție i-a fost decernată primarului Comunei Gănești, Balog Elemér, cu prilejul împlinirii a 18 ani de la înființarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Zona 7 Centru. Evenimentul a avut loc pe data de 4 decembrie 2018, în Municipiul Alba Iulia.

Recunoașterea meritelor edilului Comunei Gănești reprezintă rodul strădaniei personale și a echipei pe care o conduce, în dezvoltarea și implementarea unor proiecte bine gândite, axate pe principalele domenii de interes local.

Domnule primar Balog Elemér, cât de mult înseamnă pentru dumneavoastră, pe plan profesional, distincția recent acordată? Împreună cu echipa din subordine, salariații primăriei locale, susținuți fiind și de întreg Consiliul Local al Comunei Gănești, am reușit în cursul acestui an să achităm plata parțială a investițiilor locale aflate în implementare, de aproape 7 milioane de lei, bani proveniți în cea mai mare parte din fonduri europene, dar și din resurse proprii. Ca rod al strădaniilor depuse, realizările noastre au fost remarcate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), care în cadrul Galei Centenare de decernare a premiilor, prin directorul general AFIR, domnul Adrian Ionuț Chesnoiu, în fața tuturor reprezentanților celor 7 județe din cadrul Zonei 7 Centru, mi-a înmânat “Premiul de Excelență” pentru susținerea mediului rural românesc. Această distincție remarcabilă nu face decât să ne întărească convingerea că, dacă se vrea, se poate și nu vom precupeți nici un efort pentru finalizarea obiectivelor propuse. Acest semn de apreciere a eforturilor depuse constituie o motivație în plus pentru realizarea proiectelor viitoare, aflate, de asemenea, în faze avansate de implementare.

Suntem la finele anului 2018. Ce contracte aveți în derulare, pe ce proiecte?

Dacă vorbim de proiecte finalizate sau aflate încă în stadiu de derulare în anul curent, vreau să menționez că unele dintre aceste contracte au fost semnate în 2016, iar restul în anul 2017. Finanțările proiectelor provin în mare parte din fonduri europene, fiind accesate prin diverse programe: o parte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, o altă parte prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Pentru proiectul de canalizare menajeră în comună, spre exemplu, finanțarea a fost asigurată prin Administrația Fondului pentru Mediu.

Trebuie să amintesc că unele dintre proiecte au fost realizate prin investiții de la bugetul local al comunei.

Pentru început, ne puteți oferi câteva detalii legate de proiectul privind canalizarea menajeră în comună? În luna martie 2018 am reușit să finalizăm recepția la rețeaua de canalizare. Lungimea totală a rețelei este de 24 de kilometri, plus 13 stații de pompare. Începând cu luna mai a anului 2018, am început racordările. Până în prezent sunt deja racordate circa 190 de gospodării. Sperăm ca până la finele anului 2019 să fie racordate circa 600-700 de

locuințe. Plățile efectuate în 2018 pentru acest proiect se ridică la suma de 1.256.735 lei + TVA. Vreau să subliniez aici un aspect important. Având în vedere că, în paralel cu lucrările la rețeaua de canalizare, s-a desfășurat și proiectul de reabilitare a drumurilor din Comuna Gănești, pe străzile pe care s-au efectuat lucrări de asfaltare în acest an, am reușit - înaintea asfaltării - să ducem racordurile de canalizare până la limita de proprietate. Am făcut acest lucru tocmai în ideea de a nu afecta ulterior partea de asfaltare.

Cel mai amplu proiect îl constituie reabilitarea și modernizarea străzilor în localitățile Gănești, Seuca și DC 79 din comuna Gănești, pentru care în anul 2018 s-au efectuat plăți în valoare de 4.147.112 lei.

Proiectul este în curs de derulare, fiind finanțat din fonduri europene. Prin acest proiect am reușit să asfaltăm 19 străzi, în lungime totală de 7,4 kilometri. Pentru o proporție de 7080% din numărul de străzi asfaltate s-au efectuat și șanțurile laterale. Având în vedere că ne apropiem de perioada de iarnă, am întrerupt deocamdată lucrările și vom continua la începutul primăverii, imediat ce vremea ne va permite. Preconizez că în circa 2 luni o să fie finalizată și partea de executare a șanțurilor aferente străzilor asfaltate. Lucrările de asfaltare s-au realizat de către societatea SC Prenis SRL, din Blaj.

Aici voi aminti și de proiectul de îmbunătățire a infrastructurii rutiere în Comuna Gănești, care se desfășoară prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Fiindcă la reabilitarea drumurilor - ca valoare - nu am putut să ne încadrăm cu asfaltarea tuturor străzilor, au rămas de asfaltat 3,4 kilometri. Din suprafața rămasă am reușit în această toamnă, cu mari eforturi, să mai acoperim aproximativ 1,2 kilometri de șosea. De curând am fost la București, am depus documentația necesară și urmează ca lucrările pe care le-am efectuat acum, în toamnă, să fie plătite. Și la acest proiect vom relua activitatea în primăvară.

Pot să vă spun de acum că anul viitor, în 2019, vor fi asfaltate toate străzile din comună. În ceea ce privește educația, ați demarat investiții și în acest sector. Aveți în derulare un proiect de reabilitare și modernizare a grădiniței din Comuna Gănești, prin fonduri europene.

Da, să vă ofer câteva detalii despre proiect. În momentul de față, exteriorul clădirii este pus la punct sută la sută. Mai

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

avem mici lucrări în interior, plus dotările, chestiuni de detaliu, care se vor rezolva în perioada imediat următoare.

Proiectul de funcționare prevede înscrierea a 60 de copii, care vor fi împărțiți în trei grupe a câte 20 de copii. Grădinița va avea un regim de funcționare cu program prelungit, până la ora 17, astfel încât părinții aflați la serviciu au siguranța că ”micuții” lor se află sub supravegherea unui personal calificat. Copiii vor putea servi masa la grădiniță - micul dejun, prânzul și două gustări - instituția beneficiind de un spațiu utilat corespunzător pentru pregătirea mesei copiilor.

După deschiderea grădiniței, odată cu pornirea programului concret, bineînțeles că și primăria va da un sprijin pentru copii, pentru ca taxa lunară să nu fie foarte mare, astfel încât părinții să poată acoperi aceste costuri. Și aici, proiectul este finanțat prin fonduri europene, în acest an fiind acoperite plăți pentru lucrări în valoare de 737.094 lei.

Urmează să demarați, în anul 2019 un alt proiect educațional, referitor la extinderea și reabilitarea Școlii Gimnaziale „Fogarasi Samuel” Gănești.

Este un proiect foarte important pentru mine, care va fi accesat prin fonduri europene, prin Programul Operațional Regional (POR), tot de la Alba Iulia. Proiectul este eligibil și suntem pe lista de așteptare, dar ne aflăm deocamdată pe poziția a șaptea. Fondurile necesare vor fi suplimentate și accesate de pe o altă axă, dar în mod sigur o să prindem și acest proiect, care se va ridica la o valoare de aproximativ 900.000 euro și va fi finanțat în totalitate din fonduri europene. În cadrul proiectului vom realiza încălzirea centrală a școlii - fiindcă până în prezent încălzirea s-a făcut separat în fiecare clasă. Se vor construi încă patru săli, plus un alt grup sanitar la etaj. Investiția cuprinde și realizarea a 6 laboratoare performante (informatică, chimie-fizică, biologie etc.), echipate și dotate conform standardelor actuale.

ADMINISTRAȚIE

Referitor la proiectele desfășurate prin investiții din bugetul local. Cel mai important proiect din această categorie îl reprezintă reabilitarea, proiectarea și modernizarea sistemului de iluminat public în Comuna Gănești.

Anul trecut am reușit finalizarea lucrărilor de proiectare și reabilitare a sistemului de iluminat public în toată comuna.

Pot să vă spun că la ora actuală avem pe toți stâlpii din comună becuri cu led, inclusiv în Satul Sub Pădure. Noul sistem de iluminat este funcțional în toate cele patru sate ale comunei. Lucrările au fost contractate, firesc, în urma unei licitații. Investiția este prevăzută pentru o perioadă de 4 ani și în fiecare an plătim o sumă stabilită prin contract. În anul 2018, spre exemplu, am achitat suma de 88.753 lei + TVA. Dacă v-ați creionat un buget pentru anul 2019, spre ce proiecte doriți să vă îndreptați atenția și ce așteptări aveți de la următorul buget? În primul rând vreau să-mi termin proiectele care sunt în implementare sau spre final. Dacă vorbim despre proiecte noi, pe fonduri europene, pot să amintesc modernizarea căminelor culturale din localitățile Gănești și Seuca, unde proiectele vor demara în aprilie-mai 2019. Pot să vă spun că legat de aceste proiecte am contractul semnat și am primit și o parte din bani, în avans, pentru lucrări.

Valoarea reabilitării celor două cămine se cifrează la suma de 500.000 de euro. O altă inițiativă o reprezintă demararea proiectării unui nou sediu administrativ al comunei. Sediul actual va cuprinde un centru de informare și o bibliotecă.

Vizavi de bugetul de anul viitor vă pot spune că, dacă o să am bugetul din acest an, din 2018, eu o să fiu mulțumit. De când sunt la primărie, ca primar, bugetul l-am conceput în așa fel încât circa 55-60% din fonduri, în funcție de an, să fie axate pe investiții.

115

116

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB AGRO TB

AGRO TB

117

118

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

119

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TOPUL JUDEȚELOR DUPĂ INVESTIȚII Companiile străine au investit în Romania, din anul 2003 și până în prezent, 75 de miliarde de euro.

Județele cu cele mai multe investiții străine sunt Arad, Brașov, Cluj, Prahova, Sibiu, Timiș și, bineînțeles, zona București-Ilfov, care este cea mai atractivă pentru investitorii străini, se arată într-un comunicat al Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

Investitorii au venit în România ca să obțină profituri, dar afacerile lor au avut și o contribuție esențială la modernizarea economiei românești și integrarea ei în cea europeană, arată FIC. „Investițiile străine au fost de câteva

miliarde de euro în fiecare an, ele variind în funcție de sănătatea economiei locale sau globale. Valoarea cea mai ridicată a investițiilor a fost atinsă în preajma aderării României la UE când aceasta s-a ridicat la 8-9 miliarde de euro pe an. Investițiile străine sunt comparabile ca dimensiune cu banii atrași din fonduri europene, reprezentând o resursă indispensabilă pentru dezvoltarea țării”, precizează FIC. În România investițiile străine vin în special din țările membre ale Uniunii Europene, acestea fiind și cei mai importanți parteneri comerciali (Germania, Franța, Austria, Olanda).

(S. M.)

CLUJ

INVESTIȚIE NOUĂ ÎN AEROPORT Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj a inaugurat noua zonă de aşteptare îmbarcare zboruri internaţionale. Lucrările de modernizare a terminalului de plecări internaţionale au avut în vedere îmbunătățirea experienței de călătorie a unui număr tot mai mare de pasageri care aleg ca punct de plecare Aeroportul Internaţional Cluj.

BĂTĂLIA MUNICIPIILOR Considerând faptul că 82% din traficul aerian este extern, extinderea cu o suprafaţă construită de 1.100 mp a zonei de îmbarcare zboruri internaționale reprezintă o dublare a suprafeţei totale utilizată până în prezent. Cele două noi porţi de îmbarcare de la etaj, B5 şi B6, cresc capacitatea totală de procesare a terminalului de plecări externe cu 75%, în timp ce capacitatea de procesare per ansamblu a terminalului de pasageri plecări va creşte cu peste 900.000 de pasageri/ an. 30% din noua zonă de aşteptare îmbarcare zboruri internaţionale este destinată zonelor comerciale. (S. M.)

GAZDĂ A COMITETULUI EUROPEAN AL REGIUNILOR Clujul va găzdui, în 2019, una dintre cele mai importante reuniuni ale actorilor europeni. Este vorba de Comitetul European al Regiunilor.

Acesta este un organism consultativ al Uniunii Europene, care este cel mai important for al autorităţilor locale şi regionale.

Reuniunea de la Cluj va avea loc în prima jumătate a anului viitor, când România va asigura preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Practic, în afara Summitului Uniunii Europene de la Sibiu, din mai, reuniunea Comitetului European al Regiunilor va fi cel mai important eveniment organizat în afara Bucureştiului în timpul celor şase luni în care România se va afla la cârma Uniunii Europene.

Tema reuniunii de la Cluj va fi reprezentată de politica de coeziune a Uniunii Europene. La reuniune vor par-

news

ticipa lideri locali şi regionali din Uniunea Europeană, oficiali europeni de rang înalt şi miniştri ai statelor membre. (S. M.)

BUCUREȘTI

Clujul este principalul competitor al Bucureștiului prin standardele de viață ridicate pe care le oferă, gestionarea forței de muncă prin rata șomajului scăzută, creșterea numărului de salariați, implicit creșterea numărului de locuitori, dar și a numărului de turiști, oraşul dezvoltând o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universitățile locale bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare, IT, se arată într-un studiu realizat de EY România.

Bucureștiul este orașul cu cel mai mare număr de locuitori, cel mai important centru industrial și comercial din țară. Conform Oxford Economics, în 2017, a fost unul dintre cele mai performante orașe, cu o creștere economică mai mare decât media eu-

foto: Bristena ropeană. Acest lucru se datorează în mare măsură sectorului de servicii care este tot mai important pentru capitală, cu o pondere de 23% din PIB în 2017.

Cluj-Napoca este însă pe locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa, situându-se cu 26 de locuri mai sus decât Bucureștiul. Clujul punctează mai bine decât capitala nu numai în privința calității vieții, ci și a siguranței, facilităților medicale, a serviciilor de transport și a gestionării ambuteiajelor în trafic, potrivit datelor de la centrul Numbeo.

Potrivit studiului, în Cluj, procentul salariaților din totalul populației este mai mare față de București (50% vs.

43%), chiar și în domeniul IT. Orașul transilvănean rămâne lider ca număr de angajați din domeniu, raportat la populație (1,9 % vs. 1,4%). (S. M.)

120

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

București, MegaMall – București, Promenada Mall- București, AFI – Ploiești, Shopping City – Galați, Shopping City –Timișoara, Shopping City – Deva, Prima Shops – Oradea și Shopping City – Satu Mare. (Sursa foto: Promenada.ro)

MUREȘ

HIRSCHMANN, ÎNTÂLNIRE LA UMFST Conducerea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) din Tîrgu Mureș a avut o întrevedere, în 11 decembrie, cu conducerea companiei Hirschmann România, formată din Sebastian Cândea - director operațional, Paul Ilea - director administrativ, și Liviu Sărăcuț - manager resurse umane.

Potrivit Blogului UMFST Tîrgu Mureș, în cadrul întâlnirii, s-a punctat buna colaborare a UMFST Tîrgu Mureș cu compania Hirschmann în ceea ce privește organizarea în comun a evenimentelor pentru studenți și a sprijinului oferit atât Asociației ESTIEM, cât și studenților în vederea realizării

lucrărilor de practică și de licență în producție. “În același timp, au fost stabilite noi direcții de colaborare. Un obiectiv important îl reprezintă înființarea, în prima jumătate a anului 2019, a unui laborator specializat în cadrul Facultății de Inginerie pentru dezvoltarea abilităților profesionale ale studenților”, se precizează pe Blogul UMFST Tîrgu Mureș.

TIMIȘ

CARAVANA UPT LA ORA BILANȚULUI 100% românesc, după o pauză de 10 ani, la INDAGRA, clasarea în Top 100 Antreprenori mă onorează și mă obligă în același timp, ca să continuăm dezvoltarea producției la Reghin și să investim în continuare în cercetare-dezvoltare. Mă bucur pentru recunoașterea valorii, importanței și contribuției capitalului românesc, poate uneori uitat, la dezvoltarea economică a țării noastre. De asemenea, premiul vine ca o încununare a unui an în care compania IRUM a aniversat 65 de ani de activitate, Grupul MAVIPROD, proprietarul IRUM - 25 de ani de la înființare, iar România și-a celebrat Centenarul Marii Uniri”, ne-a declarat laureatul.

Mircea Oltean conduce compania IRUM SA începând din 1999 când fabrica reghineană, aflată în pragul falimentului, a fost preluată în urma unui proces de privatizare și salvată de către MAVIPROD, companie pe care o deține alături de soția sa, Violeta.

Top 100 Antreprenori a fost realizat de Business Review și banii.net.

SIBIU

SMYK ALL FOR KIDS SHOPPING CITY LOCUL 38 ÎN TOP 100 ÎN Din 22 decembrie, SMYK All for kids deschide un magazin și în Sibiu, în ANTREPRENORI Shopping City Sibiu. Este a doua inauCapitalul mureșean, 100% românesc, are parte de încă o recunoaștere importantă. Mircea Oltean, directorul general al companiei reghinene IRUM SA, a fost distins în cadrul Galei Top 100 Antreprenori. Mircea Oltean ocupă locul 38 în Top 100 Antreprenori, obținând 14 puncte. Realizatorii au ținut cont de patru criterii de punctaj – notorietate, valoarea business-ului, evoluția business-ului, numărul de angajați și implicare.

“După un an plin de realizări profesionale, cea mai importantă fiind lansarea TAGRO, primul tractor agricol

gurare a unui magazin SMYK All for kids din luna decembrie, după cea din Shopping City Satu Mare. Magazinul din Sibiu va avea 600 mp.

SMYK All for kids reprezintă un lanț internațional, specializat în comercializarea de îmbrăcăminte, încălțăminte, jucării, articole de puericultură și accesorii pentru copii de la naștere până la vârsta de 14 ani și toate acestea „sub un singur acoperiș”. În România, SMYK All for kids este prezent în zece locații din București și din țară: Vivo!- Constanța, AFI CotroceniBucurești, ParkLake Shopping Center-

Universitatea Politehnica Timişoara a derulat în perioada septembrie noiembrie 2018 o serie de campanii de marketing educaţional în licee cu scopul de a creşte gradul de informare şi accesul elevilor de liceu la învăţământul superior tehnic, se arată într-un comunicat al instituției de învățământ superior. În această perioadă, echipele de implementare a proiectului, formate din consilieri ai Centrului de Consiliere şi Orientare în Carieră, cadre didactice şi studenţi, s-au deplasat în liceele din judeţele Alba, Arad, Bihor, CaraşSeverin, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Timiş şi au realizat seminarii de consiliere pentru elevi. Au beneficiat de consiliere şi orientare elevii din 122 licee, din care 62 licee din mediul rural şi oraşe sub 10.000 de locuitori.

Numărul de elevi informaţi a fost de 11461, din care 3675 elevi de la licee din mediul rural şi oraşe sub 10.000 de locuitori.

Activităţile s-au derulat în cadrul proiectului CNFIS-FDI-2018-0524, cu titlul: “Consiliere şi orientare pentru sporirea accesului la un învăţământ superior tehnic corelat cu cererea pieţei muncii (CO-ASIST)”.

De altfel, Universitatea Politehnica Timişoara a derulat mai multe activităţi de promovare în rândul elevilor de liceu a studiilor superioare tehnice, care reprezintă o oportunitate, având în vedere cererea mare de ingineri de pe piaţa muncii. La admiterea din vara acestui an, au fost alocate locuri speciale pentru elevii care provin din licee din mediul rural. În toamna acestui an, în parteneriat cu compania Continental, a fost demarată cea mai mare campanie de donare de carte tehnică pentru liceele din vestul ţării. În fiecare an, facultăţile, dar şi ligile studenţeşti organizează şcoli de vară, concursuri tematice, vizite în universitate, pentru a le prezenta elevilor oportunităţile pe care le oferă UPT în construirea unei cariere de succes.

Pagini coordonate de Ligia VORO ligia.voro@transilvaniabusiness.ro