Revista Postasul Septembrie 2016

Page 1


Actualitate

OperatOrii pOştali eurOpeni, la Bucureşti Membrii Management Board-ului PostEurop, asociaţie profesională ce reprezintă operatorii poştali europeni, s-au reunit, la finele lunii august, la Bucureşti, pentru cea de-a 104-a întrunire a organizaţiei. În cadrul întrunirii, care a avut loc la Hotel Intercontinental, directorul general al Poştei Române, Alexandru Petrescu, a subliniat faptul că operatorul public poştal are capacitatea umană de a deveni cea mai mare companie de servicii poştale şi curierat din România, având perspective certe de expansiune, întrucât are reţeaua necesară şi poate ajunge acolo unde nici o firmă pri-

Statul român şi Fondul Proprietatea pregătesc capitalizarea Poştei Române cu 50 de milioane de euro, pentru plata datoriilor către stat, urmată de listarea pe bursă a unui pachet minoritar de acţiuni. Afirmaţia îi aparţine lui Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, şi a fost făcută cu ocazia unui seminar organizat de instituţia pe care o conduce, pe tema activităţii acestei autorităţi. vată nu are acces. Petrescu a vorbit despre obiectivele Poştei Române şi despre acţiunile desfăşurate de companie pentru dezvoltarea serviciilor poştale, abordarea cu succes a serviciilor în domeniul de broker de asigurări, bancar şi de comerţ electronic. „Apartenenţa noastră la PostEurop aduce valoare adăugată reală, palpabilă, translatată în strategiile de dezvoltare ale companiei, în armonizarea cadrului legislativ şi de reglementare, în adoptarea celor mai bune practici în domeniu şi conectarea la fluxuri poştale internaţionale. Rolul nostru în cadrul organizaţiei devine din ce în ce mai relevant, prin intermediul acestui organism fiind pe traiectoria atingerii dezideratului de a deveni un jucător important în estul Europei”, a spus Petrescu.

6 ¦

SEPTEMBRIE 2016

„Pregătim o capitalizare a Poştei Române. Guvernul va aloca o parte din bani la rectificarea bugetară din această toamnă, iar Fondul Proprietatea (FP) va participa cu 25% din capitalizarea totală, în funcţie de cota fiecăruia din cei doi acţionari. Aceşti bani vor acoperi amenzile date de Consiliul Concurenţei, precum şi datoriile Poştei către stat", a spus Chiriţoiu, precizând că suma totală va fi de circa 50 de milioane de euro (223 milioane lei). El a subliniat că acest lucru nu va fi considerat ajutor de stat, atâta vreme cât ambii acţionari participă la capitalizare direct proporţional cu cota deţinută de fiecare în companie, iar statul demonstrează, astfel, că acţionează ca un acţionar privat. Chiriţoiu a adăugat că

Poşta Română, pe pierderi în ultimii cinci ani, a trecut sub noua conducere printr-un proces de echilibrare financiară, fapt ce a condus la „intrarea companiei pe break-even (veniturile sunt egale cu cheltuielile – n.r.)”. „Cuantumul total al datoriilor Poştei la stat, inclusiv sancțiunile Consiliului Concurenței, şi amenda pe care compania ar putea s-o primească de la Comisia Europeană pe tema ajutoarelor de stat îl estimez la circa 50 de milioane de euro. În varianta optimistă, aceşti bani ar putea să intre în conturile companiei în octombrie, la următoarea rectificare bugetară”, a spus preşedintele Consiliului Concurenței. În principiu, dacă se va produce, capitalizarea companiei nu va modifica cotele

de participare ale celor doi acționari, statul român, prin MCSI, şi FP. „Cei de la Fondul Proprietatea, care înainte nu prea erau interesați de Poşta Română, şi-au exprimat dorința să participe la operațiunea de majorare a capitalului social", a afirmat Chirițoiu. Dacă ideea se va pune în practică, Guvernul ar contribui cu 37,5 milioane euro la această majorare de capital, în vreme ce FP ar veni cu restul de 12,5 milioane.

Distribuirea pensiilor, ajutor de stat O temă controversată a fost revitalizată de şeful Concurenţei, respectiv distribuirea de pensii, pe care Poşta Română o face în baza legii. Chiriţoiu a amintit că, anul trecut, Comisia Europeană a deschis o investigaţie în cadrul


chiriţOiu anunţă planuri cu poşta română

companiei, în contextul pregătirii acesteia pentru privatizare. „Ne aşteptăm ca Poşta să trebuiască să returneze o sumă, dar care credem că va fi rezonabilă. Aceasta deoarece este posibil ca subvenţiile date de Guvern la concedierile colective din 2013 şi pentru distribuţia pensiilor să fie considerate prea mari de către Comisia Europeană", a declarat şeful Concurenţei. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să transmită la Bruxelles un draft al hotărârii de Guvern pe care o pregăteşte în acest sens, precum şi un acord între cei doi acţionari ai Poştei. După un răspuns al Comisiei Europene, Guvernul va avea certitudinea că situaţia Poştei Române este clarificată în raport cu ajutoarele de stat şi se va putea merge mai departe cu planul de listare la bursă a unui pachet minoritar. „Trebuie să ştim că trecutul Poştei este curat. Vrem să-i organizăm viitorul, pentru a nu mai avea probleme cu Comisia. Poşta este singura care poate asigura distribuţia corespondenţei în ţară, deci este normal să primească subvenţii pentru acest serviciu univer-

sal. În ceea ce priveşte distribuţia de pensii, trebuie să ne asigurăm că acest lucru este în acord cu Comisia şi că nu vor veni mai târziu să spună că nu este bine. Dacă toate acestea sunt reglate, Poşta va putea activa ca o companie normală, acest lucru va însemna o listare a unui pachet minoritar. Va exista un consultant care va recomanda un mecanism de implicare a capitalului privat la Poştă", a susţinut Chiriţoiu. El a arătat că listarea la bursă s-ar putea realiza anul viitor, iar statul, cel mai probabil, îşi va păstra pachetul majoritar.

petrescu confirmă intenţiile guvernamentale La rândul său, Alexandru Petrescu, directorul general al Poştei Române, a confirmat existenţa discuţiilor privind listarea companiei pe bursă, cu prilejul unui discurs susţinut la sediul Bursei de Valori Bucureşti.„Există intenții din partea Guvernului de a trece la listare, undeva în parcursul anului viitor. Aşteptăm cu nerăbdare această listare. Cred că Poşta Română poate aduce acel

factor de familiaritate bursei, prin nume, alături de Dacia. Este important ca nume importante din industria românească să îşi regăsească opțiunea de capitalizare în bursa română", a spus Petrescu. De asemenea, el a mai afirmat că preocuparea principală a managementului la Poşta Română rămâne „managerierea trecutului". „Dacă în 99% din companii strategia e dominanta principală, la Poştă, gestionarea trecutului rămâne o provocare importantă pentru noi şi, atât viitorul, cât şi trecutul, pot fi aliniate într-o poveste de succes dacă acționarii noştri îşi dau mâna, schimbă cadrul de reglementare, aliniază compania ca funcționare la cele mai bune practici europene... Atunci putem avea o poveste de succes. Privesc cu încredere către structurile guvernamentale care şi-au manifestat de curând intenția de a susține prin demersurile lor viitorul companiei şi ne dorim ca, în 2017, să ne regăsim şi noi printre jucătorii importanți de pe bursa românească", a adăugat Petrescu.

eMag se extinde prin post collect Cel mai important retailer online din România, eMag, este foarte mulţumit de colaborarea cu Poşta Română, în cadrul serviciului PostCollect, şi doreşte să extindă parteneriatul cu operatorul public poştal. Astfel, până la finele lunii octombrie, numărul oficiilor poştale din care clienţii eMag vor putea să-şi ridice produsele comandate online va creşte la 120, de la 35 câte sunt acum. „Clienții eMAG sunt foarte sensibili în privința timpului de livrare a comenzilor. Pentru a reduce acest indicator, am decis să extindem parteneriatul cu Poşta Română. Până la finele lunii octombrie, clienții eMag vor putea ridica produsele comandate din 120 de oficii poştale”, a precizat Tudor Manea, directorul general al eMag, într-o conferinţă de presă. În faza pilot a proiectului cu eMag, demarată la mijlocul anului trecut, Poşta Română a început livrarea coletelor eMag la Oficiul Poştal Buzău 7 şi la Oficiul Poştal Târgovişte 4. Ulterior, în prima jumătate a acestui an parteneriatul a fost extins progresiv în reţeaua poştală, în prezent fiind operaţional în 35 de oficii.

POªTAªUL453 ¦ 7


Interviu

O ordonanţă pe repede înainte În şedinţa de Guvern de luni, 29 august, s-a aprobat prin Ordonanţă de Urgenţă modificarea şi completarea OUG 13/2013 privind serviciile poştale. Poşta Română şi ANCOM au agreat toate modificările necesare noii forme a actului normativ la începutul acestui an, urmând ca acestea să fie analizate şi aprobate de Guvern. Din păcate, documentul aprobat nu rezolvă niciuna dintre lipsurile legislative care au creat probleme mari în activitatea Poştei Române. Revista „Poştaşul” a aflat care sunt principalele probleme ale acestui act normativ de la Alexandru Petrescu, Directorul General al Poştei Române.

Poştaşul: Cum arată, per ansamblu, noul act normativ privind serviciile poştale? alexandru­ Petrescu: Sunt surprins de forma în care a fost adoptat actul normativ pus în discuţie, având în vedere discrepanţa dintre propunerea iniţială a ordonanţei, la care Poşta Română a lucrat alături de ANCOM, şi conţinutul final al actului. Precizez că nu am avut cunoştinţă de acest conţinut decât ulterior adoptării. Consider ca amendamentele aduse denotă o cunoaştere superficială a modului de funcţionare a unei pieţe dinamice şi cu un foarte mare potenţial de creştere, precum piaţa serviciilor poştale. Cu mare regret constat că ne regăsim în situaţia în care ne facem un mare deserviciu nouă înşine, cultivând o atitudine, o conduită prin care ignorăm regulile şi principiile europene, în detrimentul încurajarii liberei concurenţe, aplicând în acest caz şi mai multe constrângeri şi obligaţii operatorului naţional de servicii poştale. Poştaşul: Mai în detaliu, care sunt acele reglementări din noul act normativ care afectează activitatea Poştei? a.P.: Vreau să precizez de la început că propunerile Poştei Române, cele care au stat la baza acestei Ordonanţe noi, au fost agreate în prealabil cu ANCOM, au10 ¦

SEPTEMBRIE 2016

toritatea care reglementează funcţionarea operatorilor din sectorul serviciilor poştale. Autoritatea care ştie cel mai bine specificul acestui sector, lipsurile şi provocările lui. Primul exemplu al modului profund greşit în care a ieşit acest act normativ de pe masa Guvernului este cel care vizează poşta hibridă.

,,

acţiunilor de modificare a actului ale fiecăreia dintre instituţiile de avizare, implicit ale Consiliului Concurenţei. Însă ministerul de resort şi Guvernul trebuie să vegheze la o reglementare corectă, obiectivă, care să servească întâi clienţii şi operatorii din piaţă, dar şi la o armonizare a actului cu legislaţia şi practica

Încă din 2013, prin necompensarea cheltuielilor efectuate cu prestarea serviciului universal, Poştei Române i s-a refuzat dezvoltarea sustenabilă, compania fiind obligată să presteze acest serviciu social fără a-şi acoperi costurile. Alexandru Petrescu

Astfel, trimiterile de poştă hibridă au fost excluse de la reglementare în forma actuală a Ordonanţei, la recomandarea Consiliului Concurenţei, autoritate care nu are competenţe în reglementarea şi în definirea serviciilor poştale şi împotriva căreia am demarat, în luna aprilie, o acţiune în instanţă exact pe aceasta temă, contenstând o amendă aplicată de Consiliu pentru activităţi ale Poştei pe perioada anilor 2011-2012. Este, aşadar, de înţeles motivaţia intrinsecă a

europeană în domeniu. Peste tot în Europa, poşta hibridă este definită prin acte ale reglementatorului pieţei, prin urmare reglementarea acesteia şi în legislaţia românească este o condiţie sine qua non pentru o creştere a competitivităţii operatorilor de servicii poştale care operează pe piaţa autohtonă a serviciilor poştale. În actuală a Ordonanţei, situaţia neclară a poştei hibride rămâne neschimbată, serviciile nereglementate, Poştei Române îi este limitată aria de


acţiune în raport cu operatorii privaţi şi, prin urmare, sunt eliminate surse de venituri pentru companie. Poştaşul: Operatorii din sfera serviciului poştal universal solicită, de regulă, compensarea costului net pentru furnizarea acestui serviciu. Vizează acest act normativ şi anumite reguli privind compensarea costului net? a.P.:­Operatorul poştal naţional, desemnat ca furnizor de serviciu universal de către ANCOM, are obligaţia să furnizeze un serviciu universal eficient. Dar încă din 2013, atunci când s-a liberalizat piaţa serviciilor poştale, prin necompensarea cheltuielilor efectuate cu prestarea serviciului universal, Poştei Române i s-a refuzat dezvoltarea sustenabilă, compania fiind obligată să presteze acest serviciu social fără a-şi acoperi costurile. Cea mai importantă temă care trebuia lămurită era definirea exactă a mecanismului de compensare a costului net şi sursele de finanţare a acestuia. Actualul act normativ nu ne duce niciun pas înainte, dimpotrivă. Prevederile sunt confuze şi denotă neînţelegerea principiilor după care se calculează compensarea sarcinii injuste, principii specifice pieţei de servicii poştale. Mai mult, descrierea mecanismului de compensare este total ruptă de realitate, de practica economică şi nu se precizează în mod concret şi clar sursa din care să se poată efectua compensarea. Guvernul spune că mecanismul de compensare va fi stabilit prin HG sau OUG atunci când ANCOM va decide dacă Poşta Română trebuie compensată sau nu. Or, ştim cu toţii cât timp ia

elaborarea unui astfel de act normativ. Practic, în loc să se clarifice situaţia costului net, se pasează responsabilitatea pe un viitor guvern. Cum să funcţionezi şi ca reglementator, şi ca operator de serviciu universal, fără să ai clar stabilit

,,

ciului universal, cu tarif reglemetat de ANCOM, vor fi distructive la nivelul editorilor de presă scrisă. Aceştia se confruntă deja cu mari dificultăţi, iar Poşta Română a avut discuţii permanente cu aceştia şi le cunoaşte foarte bine situaţia.

Poşta Română rămâne, în continuare, într-o legislaţie imperfectă şi ambiguă, forţată să acţioneze într-un mediu concurenţial practic legată la ochi, într-un picior şi cu mâinile la spate. Alexandru Petrescu

mecansimul de compensare? Dinamica pieţei şi viitorul companiei şi al salariaţilor ei nu pot aştepta hotărâri de guvern ulterioare care să stabilească mecanismul de compensare. Poşta Română rămâne, astfel, în continuare, într-o legislaţie imperfectă şi ambiguă, forţată să acţioneze într-un mediu concurenţial practic legată la ochi, într-un picior şi cu mâinile la spate. Poştaşul: Ce alte elemente din cuprinsul Ordonanţei mai trebuie evidenţiate? a.P.: Distribuţia de presă este, la rându-i, afectată într-un mod care ne arată lipsa unei viziuni de ansamblu asupra pieţei. Deşi, în mod direct, Poşta Română ar fi avantajată, efectele introducerii distribuţiei presei în sfera servi-

Din cauza noilor reglementări, editorii de presă scrisă vor fi nevoiţi să plătească un tarif mai mare pentru a-şi distribui publicaţiile, ca urmare a includerii acestui serviciu în sfera celui universal. Poştaşul: Există şi schimbări pozitive aduse de noul act normativ? a.P.:­Un aspect pozitiv al Ordonanţei ar fi restrângerea ariei serviciului universal prin eliminarea segmentului de „bulk mail”, lucru care va îmbunătăţi competitivitatea şi mediul concurenţial în care Compania acţionează. De asemenea, s-a acceptat ca Poşta să poată angaja pe perioadă determinată pe posturile unice, lucru care deblochează situaţia concediilor de odihnă neluate de agenţii poştali şi de factorii de circumscripţie rurală.

POªTAªUL453 ¦ 11


Eveniment CSR

pOşta rOMână la Festivalul de c’arte În penultima săptămână din septembrie, Poşta Română a fost prezentă, printr-un stand propriu, la Festivalul Strada de C'Arte. Evenimentul a facilitat o colectă de cărţi pentru preşcolarii din zonele defavorizate ale României, iniţiativă a companiei naţionale de servicii poştale, cu sprijinul Asociaţiei OvidiuRo.

Poşta Română a pus la dispoziţia bucureştenilor, în cadrul evenimentului care s-a desfăşurat în perioada 21 – 25 septembrie, servicii Prioripost la tarife reduse. Orice cumpărător de cărţi de la editurile prezente la târg a avut posibilitatea să le expedieze, sub formă de colete de până la 2 kilograme, la un preţ promoţional de 10 lei/colet, faţă de tariful standard de 14,9 lei. De asemenea, de la ghişeul stradal s-au putut trimite, gratuit, cărţi poştale cu sigla festivalului

copiii au fost inima festivalului 14 ¦

SEPTEMBRIE 2016

oriunde în ţară, lucru de care au profitat mai ales copiii care au trecut prin zonă. O altă surpriză pregătită de operatorul poştal a fost colecta de carte desfăşurată la standul din faţa Bibliotecii Centrale Universitare (BCU), organizatoarea evenimentului. Sub sloganul „Dăruieşte o carte pentru cei mici!”, campania a fost derulată de Poşta Română cu sprijinul asociaţiei OvidiuRo, cea care se va ocupa de direcţionarea cărţilor strânse. Toate aceste iniţiative au făcut din ghişeul

poştal mobil o mică vedetă a festivalului, mai ales printre elevii de şcoală generală. La succesul standului au contribuit şi cele două salariate care au deservit ghişeul, Mariana Niţu şi Violeta Gogâlea. Firi deschise şi comunicative, extrem de amabile şi bine dispuse, cele două oficiante de la OP Bucureşti 15 au reuşit să-i atragă pe tineri spre ghişeul mobil. „A fost un pic mai greu în primele două zile, când a fost frig, a bătut vântul şi a mai dat câte un strop de


Violeta Gogâlea (stânga) i-a ajutat pe vizitatorii standului să completeze cărţile poştale

ploaie. În week-end însă, şi mai ales sâmbăta, evenimentul a fost un adevărat succes”, ne-a dezvăluit Mariana.

De la copii pentru copii Dacă numărul de colete Priopost expediate nu a fost unul ridicat, cel al căţilor poştale cu TP a depăşit 400 pe durata celor cinci zile de festival. „N-au fost doar copii, ci şi oameni mai în vârstă. Mulţi dintre aceştia din urmă, atunci când completau cartea şi o puneau în cutia poştală, îşi aminteau de perioada tinereţii, când

lumea comunica prin intermediul scrisorilor şi al cărţilor poştale şi nu prin sms, mail sau diverse alte aplicaţii din zilele noastre”, ne spune Violeta Gogâlea. Violeta ne-a spus că o mică parte a copiilor a avut nevoie de asistenţă la completarea corectă a cărţilor poştale. „Unii nu ştiau unde să completeze adresa destinatarului, alţii nu ştiau unde să scrie mesajul pe care-l aveau de transmis. Cu ajutorul nostru au reuşit să-şi ducă demersul la bun sfârşit”, ne-a povestit Violeta. Tot copiii s-au remarcat şi în privinţa donaţiilor de carte. Sosiţi cu clasa la diverse evenimente artistice dedicate lor,

elevii au cumpărat cărţi pentru preşcolari de la standurile din jur şi veneau apoi să le doneze. „Nu am prea mulţi bani la mine, dar am reuşit să cumpăr cinci cărţi pentru cei mici cu doar 10 lei, de la două edituri prezente la târg. Mă gândesc la cât de mult se vor bucura copilaşii de grădiniţă de ele şi nu la ce aş fi făcut eu cu suma respectivă”, ne spune Victor Batin, elev în clasa a VIII-a al unei şcoli bucureştene şi membru al unui cerc de pictură ce şi-a expus lucrările la festival. Au fost şi persoane care au văzut afişul campaniei şi a doua zi au revenit cu cărţi de acasă spre a le dona. Victor Batin a donat câteva cărţi pentru copiii defavorizaţi

Micuţa eliza, alături de bunica sa şi de oficianta Mariana niţu

pe la standul poştei au trecut şi persoane mai în vârstă

POªTAªUL453 ¦ 15



Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.