Actualitate
Guvernul a aprobat ştergerea datoriilor CNPR Datoriile Companiei Naţionale Poşta Română către bugetul de stat, în valoare de 242,5 milioane lei, vor putea fi convertite în acţiuni după ce Guvernul a aprobat, pe 11 septembrie, o Hotărâre în acest sens. Executivul a aprobat Hotărârea pentru modificarea HG nr. 761/2012 privind aprobarea Strategiei de privatizare a CNPR, prin care se extinde termenul de depunere a ofertelor neangajante şi datoriile istorice pe care le are compania la bugetul de stat se convertesc în acţiuni. Potrivit actului normativ, publicat şi pe site-ul Ministerului Societăţii Informaţionale (MSI), având în vedere necesitatea finalizării cu succes a procesului de privatizare a Poştei Române, în paralel cu extinderea termenului de depunere a ofertelor neangajante, a fost identificată ca principală acţiune ce trebuie implementată conversia în acţiuni a datoriilor istorice pe care compania le are la bugetul de stat. „În aceste condiţii se consideră că va creşte gradul de atractivitate a companiei prin eliminarea datoriilor istorice şi claritatea ce se oferă asupra situaţiei economice a companiei, aceasta nelăsând loc pentru ajustări ulterioare ale preţului, din acest punct de vedere", se arată în Nota de Fundamentare a proiectului de act normativ. Privatizarea CNPR se realizează prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei în acţiuni a creanţelor statului faţă de companie, în măsura realizării acesteia, dacă este cazul, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital prin emisiune de noi acţiuni. Noile acţiuni emise se oferă spre subscriere investitorului selectat, în vederea dobândirii cotei de 51% din capitalul social, precum şi acţionarului existent Societatea Comercială „Fondul Proprietatea" - S.A., în vederea menţinerii cotei sale de participaţie la capitalul social al companiei prin exercitarea dreptului de preferinţă în condiţiile legii. „În cazul în care Societatea Comercială Fondul Proprietatea - S.A. nu îşi exercită dreptul de preferinţă ori şi-l exercită parţial, investitorul selectat va subscrie un număr de acţiuni mai mic decât cel oferit iniţial, astfel încât, în oricare situaţie, participaţia sa la capitalul social al companiei să reprezinte 51% din capitalul social al companiei rezultat în urma operaţiunii de majorare. Acţiunile nesubscrise de către Societatea Comercială Fondul Proprietatea - S.A. ori de către investitorul selectat se anulează", conform documentului citat. Numărul total de acţiuni ce vor fi emise de CNPR în cadrul majorării de capital, precum şi numărul de acţiuni ce se oferă spre subscriere investitorului selectat în cadrul procesului de privatizare se stabilesc de instituţia publică implicată pentru a asigura respectarea cotei de participaţie ce urmează a fi dobândită de investitorul selectat, inclusiv prin luarea în calcul a cotei
ce va fi deţinută de stat în urma conversiei creanţelor statului în acţiuni, în măsura realizării acesteia, dacă este cazul. Cheltuielile pentru pregătirea şi realizarea privatizării companiei includ şi cheltuielile legate de realizarea conversiei, cheltuielile cu remunerarea comisiei de evaluare şi selectare a consultantului, a comisiei de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare şi a comisiei de negociere şi selecţie a investitorului pentru întreaga activitate desfăşurată şi vor fi suportate de CNPR. După cum se ştie, Executivul a decis, la sfârşitul lunii mai 2013, prelungirea cu 180 de zile a termenului de privatizare a Poştei Române, având în vedere că nici un potenţial investitor nu a achiziţionat caietul de sarcini la privatizarea companiei până la data de 28 mai 2013. Peste 50 de potenţiali investitori din Europa, Asia şi SUA, dar şi reprezentanţi ai administraţiilor poştale internaţionale şi fondurilor româneşti şi internaţionale de investiţii, au purtat discuţii cu reprezentanţii CNPR, dar nici unul nu a achiziţionat caietul de sarcini în termenul stabilit, arăta Ministerul pentru Soc i e t a t e a Informaţională la vremea respectivă. Poşta Română este lider pe piaţa serviciilor poştale în România, are o cifră de afaceri anuală de peste 1,2 miliarde lei şi operează printr-o reţea de peste 5.600 de oficii poştale cu acoperire naţională. Trebuie spus că luna trecută, Guvernul a aprobat alocarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumei de 7,4 milioane de lei, în vederea plăţii venitului lunar pentru persoanele disponibilizate din cadrul CNPR, în baza planului de disponibilizare aprobat potrivit legii.
POªTAªUL418 ¦ 3
Actualitate
Acord de colaborare între POŞTA ROMÂNĂ şi POŞTA MOLDOVEI
Ion Smeeianu (stânga), alături de Pavel Filip şi Ştefan Munteanu Administraţiile Poştei României şi Poştei Moldovei au semnat, pe 26 iulie, la Chişinău, un acord de cooperare ce are drept scop schimbul de bune practici şi eficientizarea serviciilor poştale ale celor două state. Mai concret, acordul prevede cooperarea în domeniul automatizării oficiilor poştale, dezvoltării e-comerţului şi armonizarea serviciilor poştale naţionale cu standardele europene. Cu acelaşi prilej, Poşta Română a iniţiat şi o colaborare între administraţiile poştale ale statelor din Sud-Estul Europei. Acordul bilateral a fost parafat de către directorii celor două instituţii, Ion Smeeianu şi Ştefan Munteanu. La ceremonie a fost prezent şi ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor din Republica Moldova, Pavel Filip, care a apreciat pozitiv relaţiile de cooperare dintre Poşta Moldovei şi Poşta Română şi a menţionat că acordul va impulsiona şi mai mult dialogul bilateral în vederea ralierii serviciilor poştale de dincolo de Prut la exigenţele europene. „Scopul principal al Acordului este împărtăşirea experienţei, dar şi găsirea de soluţii reciproc avantajoase ale problemelor administraţiilor poştale, atât la nivel bilateral cât şi internaţional", a declarat, în cadrul ceremoniei, directorul general al Poştei Române, Ion Smeeianu. În acest context, el a menţionat faptul că, în ultimii ani, volumul serviciilor poştale scade, iar administraţiile instituţiilor respective trebuie să identifice soluţii pentru a răspunde noilor cerinţe ale societăţii. Ion Smeeianu a vorbit la Chişinău şi despre o iniţiativă a părţii române vizând o colaborare mai strânsă între serviciile poştale din Europa de Sud-Est: „Ne dorim ca semnarea acestui protocol se fie un pas formal, dar bine conceput, pentru o colaborare viitoare de bun augur, care să fie un model pentru toată zona din Sud-Estul Europei. Suntem aici şi pentru a discuta o colaborare între administraţiile poştale din zona sud-est-europeană, colaborare care a fost ini-
4 ¦
SEPTEMBRIE 2013
ţiată de către România, urmând să încercăm o politică şi o strategie transfrontalieră de succes. Referitor la cooperarea internaţională, administraţiile poştale din Republica Moldova şi România doresc intensificarea colaborării în cadrul Uniunii Poştale Universale şi PostEurop. Cooperarea la nivel internaţional este un avantaj pentru ambele părţi. Suntem ţări vecine şi e bine să ne susţinem reciproc în cadrul zonei din Sud-Estul Europei. Acordul este un document de bun augur în acest sens”. La rândul său, Ştefan Munteanu a enumerat avantajele pe care le aduce tratatul: „Documentul este încheiat pentru o perioadă de 5 ani şi are ca piloni de bază susţinerea reciprocă în cadrul organismelor internaţionale şi adaptarea serviciilor la cerinţele pieţei. Se mizează pe servicii IT de calitate, pe garantarea siguranţei livrărilor, dar şi pe schimbul de experienţă pe plan financiar-bancar între cele două instituţii. Odată cu semnarea acestui acord, vom beneficia de suport în implementarea şi promovarea serviciilor financiare, prin aplicarea tehnologiei informaţiei şi anume a platformei e-comerţ”. Ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor de la Chişinău, Pavel Filip, a evidenţiat dorinţa Poştei Moldovei de a prelua din experienţa colegilor din România în contextul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova: „Vreau să-mi exprim încrederea că după semnarea acordului de cooperare, acest dialog se va intensifica şi trebuie să recunosc că sperăm să preluăm din experienţa română, având în vedere parcursul european al Republicii Moldova". Parteneriatul poştal dintre România şi Republica Moldova a început în 1995, când a fost semnat primul Acord de colaborare în domeniul comunicaţiilor. Documentul semnat la finele lunii iulie la Chişinău este valabil pentru o perioadă de cinci ani.
Actualitate
Proiecte noi la Poşta Română CNPR urmăreşte diversificarea gamei de prestaţii şi creşterea veniturilor prin introducerea unor servicii noi
O
peratorul public poştal a declanşat, la începutul lunii august, operaţiunile prin care urmăreşte oferirea de servicii financiar bancare în oficiile poştale. Proiectul a fost prezentat în perioada 6 august - 6 septembrie 2013 instituţiilor financiar bancare interesate de colaborarea în acest domeniu cu Poşta Română. De asemenea, începând cu trimestrul IV al anului acesta, va deveni operațional sistemul de franciză poştală, prin care persoanele fizice sau juridice interesate vor putea opera servicii poştale sub brandul Poşta Română. În acest fel, Poşta Română urmăreşte crearea unei oferte de produse şi servicii bancare la nivel naţional, din punctul de vedere al acoperirii teritoriale, concretizată într-un proces puternic de bancarizare şi incluziune financiară la nivel naţional. Proiectul va asigura accesul oricărui cetăţean la produse şi servicii bancare şi va respecta legislaţia în domeniu.
„Ghişeul Telecom” – spaţiu destinat operatorilor de comunicaţii Un alt proiect care urmăreşte sporirea volumului încasărilor Poştei Române prin extinderea gamei de servicii şi produse distribuite prin sistemul poştal s-a lansat la finele lunii august. Iniţiativa urmăreşte încheierea de parteneriate comerciale cu firmele de comunicaţii interesate de accesul în reţeaua poştală. În cadrul acestui proiect, compania va lansa conceptul „Ghişeului Telecom”, spaţiu dedicat vânzării serviciilor şi produselor oferite de către operatorii de comunicaţii, prin intermediul reţelei naţionale de oficii poştale. Potenţialii parteneri sunt rugaţi să transmită pe adresa de e-mail diversificare@posta-romana.ro propunerile de colaborare şi ofertele comerciale, în perioada 1 - 30 septembrie 2013. Compania Naţională Poşta Română pregăteşte lansarea „Ghişeului Telecom” în cadrul Reţelei Naţionale de Oficii Poştale, dedicat în special vânzării serviciilor şi produselor oferite de către operatorii de comunicaţii. Conceptul propus se va materializa printr-un spaţiu dedicat operaţiunilor de promovare si comercializare, ce va fi oferit tuturor operatorilor de comunicaţii. „Activând pe o piaţă concurenţială, C.N. Poşta Română S.A. va oferi acest serviciu în mod obiectiv şi nepreferenţial, fără a influenţa opţiunea finală a clientului. În prezent se urmăreşte diversificarea portofoliului de produse şi servicii, având ca obiectiv creşterea veniturilor Poştei Române, prin utilizarea eficientă atât a capilarităţii reţelei poştale, cât şi a resurselor umane şi logistice de care aceasta dispune”, a precizat directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română, Ion Smeeianu. Poşta Română parcurge un proces de restructurare şi modernizare ce are ca obiective principale creşterea veniturilor, reducerea cheltuielilor, diminuarea datoriilor istorice ale companiei, asigurând astfel premisele creşterii competitivităţii Poştei Române pe piaţa serviciilor poştale, piaţă liberalizată începând cu luna ianuarie 2013. 10 ¦
SEPTEMBRIE 2013
Actualitate
Western Union a emiat poştaşii ca au realizat cele mai multe tranzacţii
În perioada 6-8 septembrie, la Hotelul Hilton din Sibiu, Western Union a organizat o festivitate prin care a încercat să răsplătească cele mai eficiente oficii şi cei mai vrednici oficianţi şi diriginţi din ţară în ceea ce priveşte transferul de bani prin intermediul serviciilor WU. Prin urmare, partenerul de business al Poştei Române a invitat 43 de salariaţi poştali din toată ţara la ceea ce a numit, deloc fără temei, „Gala Starurilor”. Faptul că munca poştaşilor români pe sectorul transferurilor de bani WU este apreciată a fost subliniat şi de prezenţa la eveniment a lui Declan Daly, vicepreşedinte WU pentru Europa. „Ştiu bine faptul că mulţi români sunt plecaţi la muncă în străinătate şi strâng bani munciţi cu greu pentru a-i trimite rudelor din ţară. Este meritul vostru, al celor prezenţi în această seară aici şi al celorlaţi colegi ai voştri care nu au ajuns la Sibiu, că reuşiţi să ţineţi familiile unite şi să faceţi în aşa fel încât economiile lor să ajungă în siguranţă la destinatari. Vreau să vă mulţumesc pentru acest lucru şi să vă asigur de suportul nostru total şi pe viitor”, a precizat vicepreşedintele WU. Premierea propriu-zisă a avut loc în seara zilei de sâmbătă, 7 septembrie, însă organizatorii au avut grijă ca timpul participanţilor la Gala Starurilor să fie ocupat cu activităţi recreative sau de team building.
OP Deta, cea mai mare creştere În ceea ce priveşte festivitatea de premiere, aceasta a avut la bază trei criterii, stabilite de către cei de la WU. Este vorba despre cel mai mare volum de tranzacţii, cea mai mare creştere faţă de perioada similară a anului trecut (respectiv primele şase luni ale anului) şi implicare. Secţiunea „Cel mai mare număr de transferuri” a fost dominată, aşa cum se întâmplă de câţiva ani buni, de oficiantele de la OP Focşani 1. Cu 11.638 de tranzacţii efectuate în 2012 şi alte aproape 3.200 în semestrul I 2013, Cornelia Şoaită, Camelia Plăcintă şi colegele lor au câştigat destul de clar. Pe locul 2 s-a situat OP Ploieşti 1, care a procesat anul trecut 10.130 de tranzacţii, iar anul acesta 2.417. S-au mai remarcat şi salariatele de la OP Botoşani 1, care au realizat 8.372 de transferuri anul trecut şi alte aproximativ 2.150 anul acesta. Câştigători la categoria „Cea mai mare creştere 2013 faţă de 2012” au fost reprezentantele OP Deta din judeţul Timiş, în frunte cu diriginta Lenuţa Şteţca. Oficiantele timişene au procesat în semestrul I 2013 fix 1.116 tranzacţii WU, cu 525 în plus faţă de perioada similară a anului trecut. La această categorie de premii s-au mai evidenţiat OP
Deta 12 ¦
SEPTEMBRIE 2013
Flămânzi (judeţul Botoşani), cu o creştere a numărului de tranzacţii de 233 de bucăţi, şi OP Satu Mare, cu un plus de 165 de tranzacţii în primele şase luni. La categoria „Implicare”, cei de la WU i-au nominalizat pe Marineta Ianţoc, Dumitru Măciucă, Mihaela Pascariu (toţi OP Botoşani 1), Mihaela Bercaru, Silvia Grădişteanu şi Valerica Topor (OP Focşani 1), Lenke Păcurar (OP Sighişoara 1), Iuliana Rogoz (OP Buzău 1), Cătălina Palel (OP Iaşi 4), Ioana Enculeasa (OP Slatina 1), Ana Nemţuc (OP Braşov 1), Domnica Şovar (OP Bucureşti 82), Mihaela Bacu (OP Negreşti) şi colectivul OP Alexandria 1.
OP Focşani 1, un oficiu implicat „Un vechi proverb spune că «omul sfinţeşte locul». Ajutorul dirigintei noastre, este vorba de Mihaela Bercaru, a fost hotărâtor în performanţa noastră. A înţeles deplin că pentru rezultate excepţionale este nevoie să fim atenţi la detalii şi să avem grijă de situaţia clienţilor care ne trec pragul oficiului. Încercăm să fim tot timpul politicoşi şi zâmbitori şi să avem o atitudine mai mult decât pozitivă”, ne-a precizat Cornelia Şoaită, oficiant la OP Focşani 1. Colega sa, Camelia Plăcintă, a completat-o: „După faptă şi răsplată! Dovadă stau premiile pe care le-am obţinut de-a lungul anilor, care ne-au umplut de satisfacţii. Toate aceste rezultate confirmă susţinerea, implicarea, profesionalismul şi interesul doamnei diriginte în activitatea serviciului WU”. La rândul său, diriginta Mihaela Bercaru a explicat cum de oficiul pe care-l conduce reuşeşte să obţină rezultate tot mai bune de la an la an în ceea ce priveşte prestaţiile WU: „Sunt implicată în această activitate din anul 2000, atunci când s-a implementat acest serviciu la OP Focşani 1. Cel mai mult îmi place când citesc pe chipul oamenilor siguranţa. Contactul direct cu clienţii poate fi de multe ori dificil, însă atunci când de ambele părţi se creează transparenţă lucrurile devin mult mai simple. Este o plăcere imensă să vezi cum clienţii trec de pragul relaţiei profesionale şi o transformă într-o amiciţie văzându-te pe tine, funcţionar poştal, legătura dintre ei şi cei dragi”. (Dan Moldovan)
Focşani
Filatelie EMISIUNI FILATELICE NOI
Mărcile poștale românești promovează fauna națională Romfilatelia continuă misiunea de a ilustra pe timbre cele mai apreciate tematici în filatelie și introduce în circulație o nouă emisiune de mărci poștale, intitulată Vânatul și pescuitul sportiv, prin care promovează fauna de pe teritoriul României. Dedicată vânatului și pescuitului sportiv, unele dintre cele mai apreciate și longevive îndeletniciri ale oamenilor, emisiunea este formată din 4 timbre, care ilustrează în imagini specii diferite, apreciate de vânătorii și pescarii sportivi: timbrul cu valoarea nominală de 2 lei înfățișează Muflonul, singurul reprezentant al oilor sălbatice din Europa, care a fost introdus în România în perioada interbelică; marca poştală cu valoarea nominală de 2,10 lei ilustrează Iepurele, întâlnit pe întregul teritoriu al țării, având activitate preponderent nocturnă; Capra neagră, a cărei particularitate o reprezintă sensibilitatea la schimbările de temperatură, obișnuind să-și aleagă locul de trai după mersul vremii și având
ATENEUL ROMÂN ŞI TEATRUL BALŞOI
cultură, ienie şi iritualitate S
ărbătorind 10 ani de la semnarea, în 2003, a Tratatului politic de bazã (2003) privind relaţiile prieteneşti şi de colaborare dintre România şi Federaţia Rusă, Romfilatelia se alătură proiectului iniţiat de Ministerul Afacerilor Externe român şi cel rus şi marchează acest eveniment prin introducerea în circulaţie a emisiunii aniversare de mărci poştale CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE – LIANŢI AI UNUI PARTENERIAT DURABIL, România şi Federaţia Rusă – 10 ani de la semnarea Tratatului privind relaţiile prieteneşti şi de colaborare. Această emisiune de mărci poştale a fost ilustrată folosind, pe aceeşi marcă poştală, două simboluri ale culturii române, respectiv ruse: Ateneul Român şi Teatrul Balşoi. Cele două edificii de referinţă aflate în capitalele celor două ţări au fost alese pentru a ilustra emisiunea aniversară tocmai datorită încărcăturii simbolice şi mai ales pentru importanţa pe care o au în istoria statelor. Emisiunea de mărci poştale este alcătuită dintr-un timbru şi un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coliţa dantelată, minicolile de 6 timbre + 2 viniete (în două variante) şi coli de 20 timbre.
activitate exclusiv diurnă, este prezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 6,00 lei; pe timbrul cu valoarea nominală de 7,60 lei este reprezentat Păstrăvul,specie răspândită în apele de munte, pretențioasă la condițiile de mediu, ce preferă pentru odihnă și pândă locurile ascunse din mâluri, stânci, pietre și râuri. Alături de cele 4 timbre, emisiunea este completată de 1 plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite colile de 80 de timbre și minicolile de 8 timbre + 1 vinietă.
MĂNĂSTIREA ANTIM –
trei secole de existenţă și umuseţe irituală În 2013, Ziua Mărcii Poștale Românești este sărbătorită printr-o emisiune de mărci poștale dedicată spiritualității românești și frumuseților ecleziastice de pe teritoriul României. Considerată „una din cele mai frumoase biserici, opera unui arhiereu artist” (Nicolae Iorga), Biserica Mănăstirii Antim a fost ridicată între anii 1713-1715, pe baza planurilor realizate de mitropolitul Antim Ivireanul, reprezentând o mărturie elocventă a vieții bucureștene de la începutul secolului al XVIII-lea. Numele mănăstirii este legat de moaștele mai multor sfinți găzduite aici, pre-
cum și de personalități și evenimente ce au marcat istoria națională. Încă din 1950, mănăstirea devine Paraclis Patriarhal, reședinţă Episcopală, iar astăzi găzduiește în Palatul Sinodal, Biblioteca Sfântului Sinod și Arhivele Sfântului Sinod. Sărbătorind împlinirea a trei secole de existență a acestui lăcaș de cult, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Mănăstirea Antim – 300 de ani de la începerea construcției, alcătuită din două mărci poștale cu valorile nominale de 3,60 lei și 14,50 lei și un plic prima zi. Ca forme de machetare au fost folosite colița dantelată de 2 timbre (în album filatelic), minicoala de 4 timbre și coala de 32 de timbre. Emisiunea aniversară se bucură și de un produs filatelic special: albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 400 de exemplare și echipat cu colița dantelată a emisiunii și un plic prima zi, cu ștampila prima zi aplicată în folio aur.
POªTAªUL418 ¦ 19