Revista Postasul Octombrie 2013

Actualitate Piaţa serviciilor poştale în 2012

Poşta Română deţine aproape din totalul prestaţiilor

75% R

aportul de date statistice privind serviciile poştale în anul 2012, publicat de ANCOM chiar cu o zi înainte de Ziua Mondială a Poştei, arată că piaţa s-a stabilizat în această perioadă, traficul poştal total fiind de 523.286.299 de trimiteri poştale, în scădere cu sub un procent faţă de anul 2011, când s-au prelucrat 527.276.394 de trimiteri. Atât traficul intern, cât şi cel internaţional s-au menţinut aproape de nivelul din 2011, înregistrând scăderi uşoare de 0,59%, respectiv 3,43%. „În ceea ce priveşte veniturile atrase de operatorii poştali în 2012, acestea s-au ridicat la 1,52 miliarde lei (341,1 milioane euro), nivel apropiat de cel din 2011, când veniturile operatorilor de profil au cumulat 1,53 miliarde lei. Valoarea cumulată a primilor 10 furnizori de servicii poştale în funcţie de cifra de afaceri sau de veniturile obţinute din furnizarea de servicii poştale a fost în anul 2012 de 1,40 miliarde de lei", a anunţat ANCOM, potrivit Mediafax.

Cota de piaţă a CNPR a fost de 74,28% Conform datelor prelucrate de ANCOM, în anul 2012 au fost procesate în România 523.286.299 de trimiteri poştale (trimiteri de corespondenţă, imprimate, colete etc). Deşi CNPR a continuat şi în anul 2012 să prelucreze cea mai mare parte dintre aceste trimiteri (74,28%), traficul total al acesteia a scăzut faţă de anul 2011 cu 7,17%, în timp ce restul furnizorilor au procesat cu 23,98% mai multe trimiteri faţă de anul anterior.

Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la nivelul trimiterilor interne şi internaţionale. Astfel, din numărul total de 493.436.207 trimiteri interne, CNPR a procesat cu 6,85% mai puţine decât în anul 2011, respectiv 367.215.481 de trimiteri, în timp ce numărul de trimiteri interne procesate de furnizorii privaţi a fost de 126.220.726, în creştere cu 23,54% faţă de anul 2011. În 2012 s-au procesat 29.850.092 de trimiteri internaţionale, înregistrându-se o uşoară scădere, de 3,42%, faţă de anul 2011. Dintre acestea, CNPR a procesat 71,9%. Cota Poştei Române pe segmentul trimiterilor internaţionale a scăzut în anul 2012 cu 12,42%, în timp ce traficul furnizorilor privaţi a fost de 8.388.072 de trimiteri, cu 30,98% mai mult faţă de anul 2011.

Din totalul trimiterilor poştale din România în anul 2012, 96,61% au fost trimiteri de corespondenţă, imprimate, pachete mici şi trimiteri de publicitate prin poştă, cu limita maximă de greutate 2 kg (poşta de scrisori). Acest segment s-a menţinut constant faţă de anul 2011, fiind procesate 489.865.918 trimiteri, dintre care CNPR a procesat 77,87%.

De asemenea, în anul 2012 au fost colectate şi distribuite 23.943.298 de colete poştale interne şi internaţionale, cu 2,81% mai multe decât în anul 2011. Din numărul total de colete, CNPR a procesat 10,52%. Următorii zece furnizori de volum mare din acest segment de piaţă au realizat împreună

un trafic de 11.379.775 de colete (47,53%), iar restul furnizorilor au realizat un volum de 10.044.990 de colete, reprezentând un procent de 41,95% din traficul total de colete. În anul 2012 traficul poştal total aferent serviciilor Express a fost de 9.477.083, în scădere cu 30,97% faţă de anul 2011.

CNPR şi furnizorii privaţi şi-au împărţit acest segment în mod egal.

Una din trei reclamaţii a fost întemeiată Traficul de trimiteri din sfera serviciului universal a scăzut în anul 2012 cu 7,76% faţă de anul 2011, până la 391.117.038 de trimiteri, înregistrându-se scăderi atât la nivel intern, cât şi la nivel internaţional. Pe acest segment, CNPR a procesat majoritatea traficului (85,32%), remarcându-se scăderea atât a traficului acesteia, cât şi a furnizorilor privaţi, faţă de 2011, cu 8,57%, respectiv 2,78%.

Traficul poştal realizat de către furnizorul de serviciu universal, CNPR, ca urmare a drepturilor rezervate de care a beneficiat în anul 2012, a fost de 262.825.024 de trimiteri, reprezentând peste 95% din traficul de corespondenţă din sfera serviciului universal procesat de către acesta în cursul anului trecut. În anul 2012 au fost înregistrate 79.972 de reclamaţii, din care 26.849 s-au dovedit a fi întemeiate. Un număr de 8.161 de reclamaţii au fost soluţionate cu acordare de despăgubiri în valoare totală de 2.427.462 lei. Raportând traficul general total (523.286.299 de trimiteri poştale) la numărul de reclamaţii, s-a constatat că în anul 2012 a existat o reclamaţie la 6.543 de trimiteri poştale, o reclamaţie întemeiată la 19.490 de trimiteri poştale, o reclamaţie neîntemeiată la 9.850 de trimiteri poştale şi că, în medie, din trei reclamaţii întemeiate, una a fost soluţionată prin acordare de despăgubiri.

POªTAªUL419 ¦ 3

Actualitate

Ziua Mondială a Poştei se sărbătoreşte din 1969

Comunitatea internaţională a dedicat ziua de 9 octombrie poştaşilor. Istoria acestei zile a început în 1874, când 22 de state au semnat la Berna (Elveţia) actul de constituire a Uniunii Poştale Universale (UPU). Printre ele s-a numărat şi România, care a fost reprezentată la lucrările UPU de directorul general al Poştelor şi Telegrafului din acea perioadă, George Lahovary. Avantajele noii organizări, provenind în principal din adoptarea unui tarif moderat pentru scrisori, s-a manifestat atât de rapid şi cu o atât de mare evidenţă încât cei ce se aflau atunci în fruntea UPU s-au gândit rapid la extinderea Uniunii şi la alte ţări. În 1969, în timpul Congresului Uniunii Poştale Universale desfăşurat la Tokyo, 9 octombrie a fost declarată Ziua Mondială a Poştei, spre a marca data semnării protocolului de la Berna. În prezent, Uniunea Poştală Universală este un organism aparţinând Organizaţiei Naţiunilor Unite, la care sunt afiliate administraţii poştale din 192 de ţări. Aşa se face că Ziua Mondială a Poştei este practic o sărbătoare planetară, mai ales că vorbim de cel mai mare angajator din lume, UPU estimând că, în 2012, în sistemul poştal lucrau peste 5,2 milioane de oameni.

Mesajul Directorului General al UPU Anul acesta este primul pe care comunitatea internaţională a poştaşilor o sărbătoreşte avându-l pe Bishar A. Hussein în fruntea UPU. Kenyanul ajuns în fruntea organismului poştal mondial suprem în urma Congresului UPU de la Doha, din urmă cu un an, a transmis un mesaj către toţi lucrătorii poştali din lume. Cu acest prilej, Bishar Hussein a salutat „eforturile pe care companiile poştale de pe întreg mapamondul le depun pentru a-şi diversifica serviciile şi produsele pe care le oferă clienţilor în încercarea de a spori fiabilitatea, viteza de livrare şi securitatea prestaţiilor. Creşterea prestaţiilor de ecommerce şi a livrărilor de produse comandate on-line reprezintă două sectoare ce trebuie exploatate în viitorul imediat, în condiţiile în care poşta clasică de scrisori dă semne de recesiune în faţa asaltului tehnologic”. Directorul general al UPU nu a scăpat prilejul de a sublinia amploarea reţelei poştale şi a recomandat operatorilor poştali să privească cu atenţie spre serviciile financiare: „Diversificarea prestaţiilor financiare este un pas logic pentru o reţea aşa de vastă, cu o infrastructură capabilă să susţină astfel de servicii. Mă bucur să constat că în ultimul an companii poştale care aveau o implicare minimală în acest domeniu au decis să intre pe această piaţă şi, cât de curând, mă aştept ca serviciile financiare să fie responsabile cu mai bine de 20% din veniturile globale ale sectorului poştal. Capilaritatea reţelei noastre are un rol important inclusiv în funcţionarea unor segmente ale economiei mondiale”. În încheiere, Bishar Hussein a ţinut să transmită un mesaj guvernelor naţionale şi să-i felicite în nume personal pe cei peste 5 milioane de angajaţi poştali.

Sediul central al UPU din Berna 6 ¦

OCTOMBRIE 2013

Bishar A. Hussein

„De Ziua Mondială a Poștei, invit guvernele să privească cu atenţie la potențialul sectorului poştal, în condiţiile în care acesta furnizează servicii sociale și economice esențiale pentru cetățenii lor. Vreau să salut şi să apreciez devotamentul milioanelor de angajaţi din întreaga lume, care lucrează din greu zi de zi pentru a conecta oamenii şi companiile de pretutindeni. ”

Mesajul Directorului General al CNPR La rândul său, Ion Smeeianu a ţinut să transmită câteva gânduri cu prilejul Zilei Mondiale a Poştei. „Poşta Română este una dintre cele 22 de organizaţii care au fondat Uniunea Poştală Mondială – parteneriat de succes care include astăzi peste 190 de ţări. În tot acest timp, Poşta Română a contribuit la crearea unor legături permanente între oameni. De la diligenţă la serviciul de curierat rapid, fie că vorbim de viaţa noastră personală, fie că vorbim de cea de afaceri, profesionalismul funcţionarilor poştali ne-a sprijinit în menţinerea şi permanentizarea legăturilor cu cei dragi sau cu partenerii de afaceri.

Ziua Mondială a Poştei din acest an găseşte Compania Naţională Poşta Română într-o situaţie plină de provocări. De la începutul acestui an activăm pe o piaţă total liberalizată, în care exigenţele sunt maxime, iar faptul că am reuşit să ne menţinem cota de piaţă la nivelul anului 2012, reprezintă un succes de parcurs ce trebuie apreciat la justa valoare.

Doresc să le mulţumesc tuturor colegilor mei, angajaţilor Poştei Române, pentru felul în care îşi îndeplinesc îndatoririle, indiferent de condiţiile de vreme, de anotimp sau de distanţa pe care o au de parcurs", se precizează în mesajul Directorului General al CNPR.

Disperarea de pe faţa soţului agentei poştale din Măcişeni spune totul despre amplitudinea dezastrului

Drama poştaşilor gălăţeni ai CNPR din tot atâtea localităţi au fost afectaţi de inundaţiile  deŞasela salariaţi mijlocul lunii septembrie De-a lungul anilor, publicaţia „Poştaşul” a prezentat, aproape în fiecare număr, file din viaţa reală, imediată, a lucrătorilor poştali din România, treceri ale lor prin vuietul şi vâltoarea vieţii, cu bune şi cu rele. De data aceasta, furia apelor care a lovit judeţul Galaţi în luna septembrie este cea care i-a apropiat pe oameni. Printre cei care au avut de suferit de pe urma prăpădului lăsat în urmă de apele învolburate se află şi şase angajaţi ai Poştei Române.

D

intre cei şase, jumătate au fost afectaţi foarte grav, având casele inundate, animalele dispărute şi curţile gospodăriilor acoperite cu un strat gros de mâl. Ceilalţi trei au fost loviţi ceva mai puţin de viituri, având inundate doar anexele gospodăreşti, animale moarte şi produse agricole distruse. În prima categorie se încadrează Constantina Petrea (agent poştal la Agenţia Măcişeni – OPRM Tecuci), Irimia Tăchel (factor poştal în cadrul Oficiului Poştal Cudalbi) şi Avrămia Sălceanu (oficiant poştal în cadrul Oficiului Poştal Pechea). În cea de-a doua se numără Sorina Grigoraş (factor poştal la Slobozia Conachi), Dumitru Taşcă (factor la OP Corod) şi Ionica Cocu (factor poştal la GER Fâtăneşti).

Pentru ei, astăzi, nimic nu mai este la fel. În furia lor, apele au luat cu ele agoniseala de-o viaţă a oamenilor, animale, mobilă, electrocasnice, lăsând în urmă mâl şi disperare. Au fost afectate mii de hectare de terenuri agricole, iar oamenii cred că apele nu se vor retrage complet până la iarnă. Sunt case ale poştaşilor în care apa ajunsese aproape până la tavan şi, în 8 ¦

OCTOMBRIE 2013

încercarea lor de a supravieţui, oamenii au fost nevoiţi să spargă tavanul şi să se refugieze în podul casei. Am încercat să aflăm mai multe despre cele întâmplate, dar cuvintele se găsesc cu greu în asemenea situaţii. Durerea de pe feţele oamenilor năpăstuiţi de soartă vorbeşte, parcă, de la sine.

Au stat pe deal o noapte întreagă „La 2 noaptea ne-a trezit sirena. Mă întrebam, oare să fie de la poştă, dar mă gândeam, parcă nu sună aşa. Nu ştiam ce se întâmplă. Stăteam în poartă şi aşteptam. La un moment dat, aud vocea primarului strigând cât îl ţineau plămânii: «Eliberaţi-vă locuinţele, urcaţi-vă pe dealuri, vine apa...». Niciodată nu mi-aş fi imaginat aşa ceva la noi. Viitura era cam de dimensiunea Siretului. De la Pechea, apele au fost dirijate spre Valea Gerului, o zonă de câmpie, altfel ar fi inundat şi oficiul”, ne spune Săndiţa Stelian, diriginta Oficiului Poştal Slobozia Conachi.

Avrămia Sălcianu, 43 de ani, oficiant rural în Pechea îşi aminteşte, cu durere în suflet, momentele de coşmar din noaptea de

Legislaţie poştală

12 septembrie. „Când au venit peste noi apele pârâului Suhurlui, undeva pe la 1 sau 2 noaptea, eram la mama acasă, dormeam. Am auzit telefonul şi vocea unei vecine care mă avertiza: „Ieşi afară că vine apa.” Am plecat cu toţii în noapte pe deal, cu cal, cu căruţă, şi am stat undeva spre Semeteu până spre dimineaţă. Era haos, lumea fugea care încotro, duceau de acasă animale, care cu căruţa, care cu bicicleta, a fost un coşmar. A doua zi am venit roată, nu mai puteam să trec Suhurluiul, podul se stricase, totul era inundat. Am venit plângând, era apă în toată casa, noroc cu vecinii că m-au ajutat să scot mâlul. Nu am putut să dorm vreo două săptămâni”. Şi acum, după mai bine de o lună de la tragedie, casele şi curţile oamenilor sunt pline de noroi. În zona anexelor gospodăreşti, apa a ajuns şi până la jumătate de metru. În vâltoarea lor, apele au luat din curte cele 15 păsări, porumbul şi toată agoniseala de-o vară a femeii. A doua viitură, însă, nu a mai luat-o prin surprindere. „Am fost îndemnaţi de reprezentanţii primăriei să ieşim din case şi să mergem pe deal. Am luat cu mine doar actele, prosopul şi şosetele şi am rămas afară.”

Greu încercată de soartă, fără nici un sprijin, poştăriţa era paralizată de durere. Cei care o cunosc spun că avea o privire pierdută şi nu se mai putea comunica cu ea. „De atunci visez numai apă.. Şi de când şi cu cutremurele, simt că mă dărâm. Am găuri în casă pe care încerc din răsputeri să le astup. A intrat apă şi sub fundaţia casei, totul este ud”, spune ea, printre lacrimi.

„Oameni care mişcă apele. Uniţi, alături de semenii noştri !”

Poşta Română a demarat o campanie pentru sprijinirea sinistraţilor Compania Naţională Poşta Română, alături de Romfilatelia şi Societatea Română de Radiodifuziune, au lansat o campanie de strângere de fonduri pentru a veni în sprijinul populaţiei afectate de inundaţii din judeţele Galaţi şi Tulcea. Acţiunea se va derula între 23 septembrie şi 31 octombrie 2013.

Prin intermediul plicului de corespondenţă (foto) cu timbru imprimat realizat de Romfilatelia şi distribuit de Poşta Română, mesajul social va fi popularizat la nivel naţional. Toţi cei care doresc să sprijine campania pot dona bani în contul în lei IBAN RO57RNCB0072000589210178, deschis de Poşta Română la BCR, Sucursala Sector 1 - Bucureşti sau direct în oficiile poştale din reţeaua naţională.

Prin acest demers, Poşta Română, Romfilatelia şi Societatea Română de Radiodifuziune îşi propun să se implice activ în efortul făcut de administraţiile locale şi societatea civilă pentru ajutorarea sinistraţilor din localităţile Cuca, Pechea, Costache Negri, Cudalbi, Cuza Vodă, Valea Mărului, Corni, Băneasa, Măstăcani, Oancea, Slobozia Conachi, Suhurlui, Frumuşiţa, Rediu, Fărţăneşti, Roşcani, Tecuci, Folteşti, Măcişeni şi Cataloi.

Medalion: Avrămia Sălcianu indică nivelul la care a ajuns apa.

Gravitatea situaţiei se vede şi în fotografia mare , realizată a doua zi după viitură

La Cudalbi, viitura a depăşit un metru.

Casa factorului Irimia Tăchel a resimţit din plin forţa ei

Cutremurele, noul pericol Tăchel Irimia, în vârstă de 52 de ani, din comuna Cudalbi, este şi el unul dintre poştaşii pentru care o singură picătură de ploaie poate însemna începutul unui nou coşmar. „În noaptea de 11 spre 12 septembrie, pe la ora 20.30, a venit viitura. Ne-au murit toate păsările, vreo doi porci, câinele. Doi tăuraşi au fugit de ape şi nu i-am mai găsit. Apa ne-a stricat 60 de baloţi de lucernă, mobila, le-am scos pe toate în curte, sunt pline de apă.

Anexa unde era o cameră stă să cadă, podeaua de deasupra beciului e distrusă. Pagubele se ridică la peste 10.000 de lei. Casa se poate dărâma oricând, se aude trosnind şi se tot lasă, pentru că apa s-a infiltrat în pământ şi în zidărie. Fiind toamnă, va ploua în continuare, ne dau târcoale şi cutremurele… De câte ori ne zgâlţâie fugim afară din casă. Şi la a doua viitură apa ajunsese tot cât un stat de om. De când mă ştiu nu am păţit aşa ceva. Am scos mâlul cu excavatorul”, spune Tăchel, suspinând. Soţia îi împărtăşeşte durerea. „După inundaţii, auzeam vuietul de la Izvoarele, când era câte un cutremur, şi ne îngrozeam. După

Urmele apelor se văd şi pe zidurile exterioare ale sediului OP Cudalbi

10 ¦

OCTOMBRIE 2013

necazul cu inundaţiile, avem parte acum şi de cutremure. Ne temem că se va dărâma casa cu totul. Încă luptăm să scoatem mâlul din locuinţă”, spune ea.

S-au dus pe apa sâmbetei La Măcişeni, comuna Corni, aceeaşi dramă. Ploile torenţiale şi apele unui pârâu ieşit din matcă i-au ţinut pe săteni în alertă zile şi nopţi la rând. Locuinţa agentului poştal din localitate a avut cel mai mult de suferit de pe urma furiei apelor, fiind lovită de două viituri; prima în cursul nopţii de 11 spre 12 septembrie, iar cea de-a doua în noaptea următoare.

Constantina Petrea, de 42 de ani, lucrează la Agenţia Poştală Măcişeni de peste 22 de ani, dar, în toţi aceşti ani, nu şi-a închipuit că se poate întâmpla o astfel de catastrofă în satul ei natal. „A fost groaznic. În seara de 11 septembrie, undeva pe la ora 21.30, viitura s-a abătut asupra gospodăriei. Numai ce s-a auzit

OfICIU POşTAL sub ape La oficiul poştal din Cudalbi aerul este încă umed. Un miros de mucegai vine de la covoarele ascunse într-o încăpere din spatele oficiului. În ziua de 11 septembrie, Dorina Gheonea, diriginta OP Cudalbi, a fost înştiinţată că cineva încearcă să forţeze uşa oficiului poştal. Realitatea era, însă, cu totul alta. “În ziua de 11 septembrie m-au sunat de la pază să îmi spună că cineva încearcă să forţeze uşa oficiului. Oficiantul a luat-o înaintea mea şi, când a ajuns, apa era până la nivelul gâtului în centru. Maşinile pluteau, oamenii ţipau că se îneacă şi se urcaseră pe maşini. Aşa ceva nu am mai văzut niciodată. Am stat cu oficiantul de la 11 noaptea până la 5 dimineaţa cu picioarele în apă să curăţăm, încercând să salvăm ce mai era de salvat în oficiu.” În localitatea Cudalbi, viitura a smuls din mâna tatălui său o fetiţă de numai opt ani, iar alte două persoane şi-au găsit sfârşitul sub dărâmături. În tot judeţul Galaţi, nouă persoane şi-au pierdut viaţa din cauza inundaţiilor.

un zgomot puternic de aveai impresia că vine trenul pe uliţă, vecinii ţipau, fugeau în toate părţile. Noi ne-am ghemuit pe prispă şi strigam: «Vine apa peste noi!» Trebuia să am grijă şi de socri, şi de cei doi copii ai mei, nu mai ştiam încotro să apucăm. Cu o viteză uluitoare, apa a ajuns la peste un metru înălţime, în toate încăperile. Mi-au fost afectate toate bunurile din casă, obiecte de uz gospodăresc, haine, încălţăminte, obiecte electronice, vase... Inclusiv fântâna din curte şi pompa de apă cu hidrofor au avut de suferit, devenind nefuncţionale. Până şi cele 150 de kilograme de porumb pe care am avut proasta inspiraţie să le culeg chiar în dimineaţa zilei de 11 septembrie s-au dus pe apa sâmbetei, ca să nu vă mai spun de cele 50 de păsări pe care le aveam în curte şi care au murit înecate.”

Imediat ce apa s-a retras, împreună cu soţul şi cei doi copii, Constantina a încercat din răsputeri să înlăture efectele teribilei viituri. „Am muncit din greu toată noaptea şi în cursul zilei următoare. Din păcate, pe 12 septembrie, undeva după ora 21.00, o nouă viitură s-a abătut asupra casei. De data asta au fost puse în pericol vieţile noastre şi, mai ales, cele ale copiilor, care s-au salvat în ultimul moment, după ce au spart tavanul casei şi s-au adăpostit în pod. A fost incredibil”, a mai spus Constantina.

A urmat o noapte de coşmar pentru poştăriţa bătută de soartă, coşmar care continuă şi astăzi. „Toată noaptea am scos din casă mâl, covoare, îmbrăcăminte, chiar şi parchetul a trebuit să îl scot. Încă nu am terminat de curăţat, pereţii sunt umezi şi crăpaţi, au picat şi bucăţi din perete, ce să fac, Dumnezeu cu mila...”

În lipsa oricărui sprijin, femeia încearcă să se îmbărbăteze singură, spunându-şi că a avut noroc că mai este încă în viaţă. Optimismul este cel care o ajută să meargă mai departe. „Dacă gardul nu era nou, nu mai eram în viaţă. Nu mai aveam nici cu ce ne încălţa, că ne-a luat apa tot. Am primit încălţăminte, dar, după viitură, într-o zi, când mergeam la serviciu, am rămas, într-un capăt de sat, fără talpă, şi ce ruşine mi-era, nu ştiam ce să fac, bine că nu m-a văzut nimeni. Noroc că aveam în buzunar un elastic, i-am legat şi am plecat ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Dar ce făceam dacă îmi lua apa copiii?”

Condiţiile în care trăieşte acum Constantina Petrea sunt greu de imaginat pentru cine nu a trecut printr-o astfel de tragedie. „Nu mai am nici pat, nici masă, mobila e umflată, frigiderul nu mai e funcţional şi, oricum, nu mai am ce pune în el, aragazul, maşina de spalat la fel, totul e ruginit. Nu mai am nici ce să pun la murat. Aerul din casă e umed, nesănătos.”

***

În urma campaniei umanitare demarată de Sindicatul Poştal Galaţi, în frunte cu preşedintele Andrei Tatu, au fost colectate, la nivel judeţean şi nu numai (inclusiv de la OPRM Rădăuţi), bunuri materiale şi resurse băneşti pentru salariaţii poştali afectaţi de inundaţii. Resursele morale, însă, sunt mai greu de găsit. Cu tot sprijinul primit, durerea din suflete şi lacrimile din ochii celor loviţi de soartă nu le mai poate şterge nimeni.

Material realizat de Ada Cojan

Constantina indică locul prin care copiii săi s-au salvat în noaptea de 12 septembrie

Aşa arăta casa familiei Petrea la câteva zile după inundaţii

Agenta poştală din Măcişeni a improvizat un dormitor în curtea gospodăriei POªTAªUL419 ¦ 11