Revista Poştaşul Noiembrie 2016

Actualitate

A demarat procesul de capitalizare În cadrul şedinţei de Guvern din 23 noiembrie, Executivul a aprobat cea de-a doua rectificare bugetară din acest an. Cu acest prilej, Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI) i-au fost alocaţi 75,5 milioane lei, sumă destinată în principal pentru capitalizarea Poştei Române.

Practic, această decizie înseamnă debutul procesului anunţat de autorităţile statului încă din luna septembrie. În primă fază acest proces presupune mărirea capitalului social al operatorului public poştal, urmată de o listare la Bursă. Fondul Proprietatea, deţinătorul a 25 de procente din acţiunile Poştei Române, şi-a dat acordul de principiu pentru acest proiect, urmând a participa cu suma aferentă cotei de acţiuni pe care o deţine. „Pregătim o capitalizare a Poştei Române. Guvernul va

aloca o parte din bani la rectificarea bugetară din această toamnă, iar Fondul Proprietatea va participa cu 25% din ca-

,,

Trebuie continuat procesul de capitalizare a Poştei Române, fie chiar şi prin listarea la Bursă, un proces complicat şi de durată, implicând o aliniere la nivelul autorităţilor române – Guvern, MCSI, Consiliul Concurenţei, autorităţi ale statului, Fondul Proprietatea” Delia Popescu, ministrul Comunicaţiilor

pitalizarea totală, în funcţie de cota fiecăruia din cei doi acţionari. Aceşti bani vor acoperi amenzile date de Consiliul Concurenţei, precum şi datoriile Poştei către stat", afirma Bogdan Chiriţoiu la momentul respectiv. El a subliniat că acest

PoşTa română, inSTiTuţie financiară de Bază în mediul rural În lipsa unităţilor bancare în zona rurală, Poşta Română este indicată drept una dintre principalele instituţii furnizoare de servicii financiare pentru săteni, reiese dintr-un studiu realizat de agenţia de cercetare BrandBerry, pentru platforma online de plăţi electronice NoCash. Astfel, întrebaţi în legătură cu instituţiile care ar trebui să ofere servicii financiare, 40% din locuitorii din rural au indicat Poşta şi 45,7% băncile. Potrivit cercetării, doar unul din trei români de la sate are un cont bancar. Deşi rata de penetrare a plasticelor în zona rurală este redusă, locuitorii de aici spun că au nevoie de mai multe bancomate. Astfel, 32,7% din aceştia au declarat că ar avea nevoie de un bancomat în proximitatea locuinţei. Nevoia de a avea un bancomat în împrejurimi vine imediat după aceea de a avea aproape o farmacie şi un cabinet medical, potrivit cercetării. Studiul a fost realizat în perioada 10-21 octombrie 2016, prin interviuri față în față la domiciliul respondenților, pe un eşantion de 1.091 persoane de peste 18 ani şi a fost prezentat la aniversarea a două decenii de la introducerea cardurilor în România.

6 ¦

NOIEMBRIE 2016

lucru nu va fi considerat ajutor de stat atâta vreme cât ambii acţionari participă la capitalizare direct proporţional cu

cota deţinută de fiecare în companie, iar statul demonstrează, astfel, că acţionează ca un acţionar privat. Chiriţoiu a adăugat că Poşta Română, pe pierderi în ultimii cinci ani, a trecut sub noua conducere printr-un proces de echilibrare

financiară, fapt ce a condus la „intrarea companiei pe breakeven (venituri egale cu cheltuielile – n.r.)”. „Cei de la Fondul Proprietatea, care înainte nu prea erau interesați de Poşta Română, şi-au exprimat dorința să par-

BPoST vrea PoSTnl

Operatorul poştal olandez PostNL a respins, la mijlocul lunii noiembrie, ca „insuficientă", o ofertă de preluare îmbunătăţită, în valoare de 2,4 miliarde de euro, lansată de rivalul belgian bpost. Deşi operatorul public poştal belgian şi-a îmbunătăţit oferta până la 5,65 euro pe acţiune, un plus de 31,6% faţă de preţul înregistrat de acţiunile PostNL la finele lunii octombrie, operatorul olandez a respins-o deoarece în opinia sa „nu reprezintă o valoare convingătoare" şi şi-a afirmat voinţa de a rămâne o companie independentă. Propunerea de fuziune prin achiziţi între PostNL şi bpost vine într-un moment în care serviciile poştale tradiţionale sunt în scădere, iar companiile din acest domeniu încearcă să îşi extindă operaţiunile de livrare de colete pentru a profita de creşterea cumpărăturilor online. Belgienii au însă de trecut peste opoziţia autorităţilor olan-

deze de reglementare, care se tem de o posibilă preluare de către statul belgian, care deţine 51% din acţiunile bpost şi care ar urma să controleze astfel 40% din noua entitate rezultată în urma fuziunii cu PostNL. Interesant este că, potrivit celor mai recente cifre, PostNL are aproximativ 49.000 de angajaţi şi în 2015 a raportat venituri de aproximativ 3,5 miliarde de euro, în vreme ce, în acelaşi interval de timp, bpost, cu 25.000 de angajaţi, a realizat venituri de „doar” 2,4 miliarde de euro. Vă reamintim că, în luna septembrie 2015, MCSI a anunţat că procesul de privatizare al Companiei Naţionale Poşta Română va fi reanalizat, în contextul în care acelaşi operator poştal belgian bpost nu a înaintat o ofertă angajantă pentru preluarea celor 51% din acţiunile Poştei Române scoase la vânzare până la data-limită de 15 septembrie.

a Poştei Române

Poştaşii români au câştigat patru medalii la Balcaniadă

ticipe la operațiunea de majorare a capitalului social", a afirmat Chirițoiu. În privinţa listării, şeful Concurenţei a specificat că ea va viza, în primă fază, un pachet minoritar de acţiuni şi se va face,

cel mai devreme, în cursul anului viitor. În acest context, Alexandru Petrescu, directorul general al Poştei Române, afirma: „Privesc cu încredere către structurile guvernamentale

care şi-au manifestat de curând intenția de a susține prin demersurile lor viitorul companiei şi ne dorim ca în 2017 să ne regăsim şi noi printre jucătorii importanți de pe bursa românească".

PoşTaşi cu SufleT mare

În numărul din septembrie am publicat un scurt anunţ în paginile revistei noastre, prin care vă informam despre situaţia disperată prin care trece fetiţa unei colege de la Oficiul Zonal Poştal Constanţa, casiera Ionela Adăscăliţei. La doar şapte ani, Georgiana Alexandra (foto) suferă de o boală teribilă, cancer osos la genunchi, având nevoie de o operaţie complicată pentru a i se înlocui rotula şi femurul cu o proteză bionică. Urmare a apelului făcut şi pe alte canale de comunicare internă, în mai puţin de două luni, printr-o mobilizare exemplară, salariaţii Poştei Române din toată ţara au reuşit să strângă, din donaţii, aproximativ 27.000 de euro, sumă suficientă pentru a-i permite Georgianei să se opereze. „Suntem bucuroşi să-i anunţăm pe colegii noştri din toată ţara că în conturile familiei Adăscăliţei s-a strâns o sumă de aproximativ 27.000 de euro. Iniţial am fost sceptici că vom reuşi, însă, din fericire, previziunile noastre pesimiste au fost contrazise de omenia şi implicarea salariaţilor. În acest moment ne rămâne să

ne rugăm ca fetiţa să depăşească cu bine operaţia şi să se refacă cât mai repede”, a precizat Gheorghe Fîcea, directorul OJP Constanţa.

Operaţia şi de tratamentul postoperator de care Georgiana are nevoie vor fi făcute în perioada 5-15 decembrie la o clinică din Italia. „Operaţia în sine este cea mai importantă etapă în procesul de vindecare, însă vor urma şi alte stadii de tratament şi terapie, care vor presupune în continuare un efort major pentru familie din toate punctele de vedere, inclusiv financiar”, ne-a mai spus directorul OJP Constanţa.

Cei care doresc să fie şi în viitor alături de Georgiana din punct de vedere pecuniar o pot face donând bani în contul ro61 BTrl 0140 1201 K557 59XX, cont în lei deschis la Banca Transilvania. Orice donaţie, cât de mică, este binevenită!

Reprezentanţii Poştei Române au fost vedetele celei de-a 45-a ediţii a Balcaniadei Marşul Factorilor Poştali, care a avut loc pe 30 octombrie, în Turcia. Salariaţii CNPR au câştigat două medalii de aur, una de argint şi una de bronz la competiţia care s-a desfăşurat în localitatea Kars, lângă graniţa cu Armenia.

Medaliile de aur au fost câştigate de andreea arsine (OPM Bucureşti), în proba individuală feminină, şi, surprinzător, de echipa de băieţi. Aceasta din urmă a avut componenţa claudiu costescu (OJP Vâlcea), victor romaşcan (OJP Suceava), Tiberiu crăciun (OJP Sibiu), constantin văcăraşu (OJP Iaşi) şi Silviu Bălăiţă (OJP Bacău).

Medalia de argint i-a revenit lui claudiu costescu, în proba individuală masculină, iar cea de bronz a fost câştigată de echipa de fete, în cadrul căreia andreea arsine s-a bucurat de sprijinul feliciei moisă (OJP Bacău) şi al mioarei făcăoaru (OJP Harghita). Succesul factorilor noştri este cu atât mai remarcabil cu cât la competiţie au participat poştaşi din şapte ţări, cel mai mare număr din ultima vreme, iar reprezentanţii ţării gazdă au avut parte de un umăr zdravăn de ajutor din partea arbitrilor autohtoni. „Vreau să vă felicit şi să vă mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi depus la această Balcaniadă. Am înţeles că în ziua concursului aţi avut parte de o vreme ploioasă şi rece, însă «antrenamentele» pe care le faceţi în activitatea profesională de zi cu zi la oficiile la care lucraţi se pare ca v-au fost folositoare.

Mă bucur că aţi reuşit să ne reprezentaţi cu cinste la această întrecere şi sper ca şi în viitor Poşta Română să ţină stacheta sus în această competiţie de tradiţie a poştaşilor din regiunea noastră”, le-a transmis Alexandru Petrescu, directorul general al Poştei Române, celor opt reprezentanţi ai companiei la întrecerea de la Kars, cu ocazia unei festivităţi de premiere ce a avut loc la sediul central al companiei (foto).

POªTAªUL455 ¦ 7

Eveniment

OP BuCuReşti 77 a intrat în era business Unul dintre cele mai mari oficii ca suprafaţă din Bucureşti a suportat, recent, lucrări de modernizare. Spaţiul primitor, mai luminos, mai curat şi mai ... „business” al OP Bucureşti 77 de pe Şoseaua Mihai Bravu este parcă mai stimulativ şi pentru salariaţii de aici. Prin munca lor, aceştia au adus companiei venituri importante care au ajuns şi la 123.700 de lei pe lună.

Subunitatea este una care face cinste companiei. Oricine tranzitează această zonă a oraşului are toate indiciile că acolo se află un oficiu poştal. Spaţiul de circa 500 de metri pătraţi are toate însemnele unui oficiu care se respectă. Cele 235 de căsuţe poştale dispuse de o parte şi de alta a intrării, sigla mare aşezată deasupra uşii principale care ne informează că acolo este Oficiul Business Mihai Bravu şi culoarea roşie din abundenţă atrag, involuntar, privirile trecătorilor care, deseori, în drumul spre casă, se abat să mai plătească câte o factură. Pe de altă parte, poziţionarea strategică a oficiului a dus la fidelizarea multor clienţi, aceştia apelând la serviciile oficiului ori de câte ori au de expediat colete.

demn de o clientelă selectă. Pe un ton precipitat, grăbită să îşi reia cât mai repede activităţile curente, a început să ne povestească. „La începutul acestui an, am fost înştiinţaţi că Oficiul 77 este propus pentru modernizare şi, în iulie, ne-a şi fost trimisă o echipă de meseriaşi. A fost nevoie să ne organizăm rapid, în aşa fel încât activitatea noastră să nu fie afectată de lucrările de modernizare şi am

făcut toate demersurile în acest sens”, a relatat Mariana.

Cu ceva efort şi timp în care au rămas peste program, salariaţii au reuşit să reamenajeze şi să valorifice, cu succes, spaţiul în care lucrau. Prima măsură a fost restrângerea activităţii. Din cele cinci ghişee din sala publicului – trei la intrarea în oficiu, unul la mesagerie şi unul rezervat prestaţiilor eMag –, au rămas doar trei,

Modernizarea presupune sacrificii Mariana Mocanu, diriginta OP 77, s-a angajat la Poştă cu 22 de ani în urmă, ca oficiant, la oficiul pe care-l conduce la ora aceasta. În 2004, a fost avansată ca oficiant superior, iar acum doi ani a preluat conducerea subunităţii.

La o discuţie în biroul său am încercat să aflăm cum a ajuns subunitatea poştală de pe Mihai Bravu la statutul unui oficiu

8 ¦

NOIEMBRIE 2016

O parte a colectivului OP 77 Bucureşti, în frunte cu diriginta Mariana Mocanu

toate oficiantele fiind distribuite în spaţiul destinat, până atunci, mesageriei.

Spaţiul de la etaj, unde îşi desfăşoară acum munca salariaţii OJP Ilfov, a fost transformat, temporar, în sală a factorilor.

Tot aici îşi desfăşurau activitatea diriginta Oficiului 77 şi oficianţii superiori. Apoi, a început renovarea suprafeţei de 75 de metri pătraţi, unde funcţiona mesageria şi care a servit drept loc de primire a clienţilor, pe durata lucrărilor. Redistribuirea mobilierului, cu tot cu materialele necesare continuării activităţii, a necesitat nu doar timp, ci şi o perioadă de acomodare cu un spaţiu mai îngust, dar pe care personalul oficiului a ştiut să îl facă primitor pentru clienţi. Ştiau că, în curând, efortul şi aşteptarea le vor fi recompensate prin satisfacţia pe care o vor avea când vor veni la muncă. „Nu ne-a fost uşor, însă nu am întrerupt nicio clipă activitatea şi, deci, nu am pierdut venituri.

Nici nu ne aşteptam la atâta înţelegere

crează 14 oficianţi, trei casieri, doi oficianţi superiori şi 25 de factori poştali care deservesc circa 30.000 de gospodării.

Aceeaşi structură, un alt aspect De la diriginta oficiului am aflat că geamurile de la ghişeele din sala publicului, un fel de paravan transparent între oficiante şi clienţi, au fost desfiinţate. Totodată, tejgheaua celor trei ghişee a fost prelungită până în perete, făcând loc ghişeului de mesagerie, amplasat, înainte, în mijlocul oficiului, precum şi punctului de livrare eMag. Astfel, cele două oficiante au intrat în rând cu cele cinci din spatele tejghelei din sala publicului. În acest fel, diriginta poate coordona mai bine activitatea lor. Linoleumul din încăperi, inclusiv cel din biroul dirigintei, a fost înlocuit cu parchet, în timp ce, în sala publicului şi în cea a factorilor, a fost montată gresie.

în aprilie anul acesta, numărul coletelor comandate la retailer a crescut constant, de la 200 în prima lună, până la peste 1.300 în septembrie. Deşi, luna trecută, OP 80, situat în apropiere, a inaugurat un nou punct eMag, OP 77 este mult mai accesibil clienţilor, fiind amplasat la stradă, în imediata apropiere a mijloacelor de transport. Este vizibil de la distanţă mare”, a spus diriginta.

Nu este deloc întâmplător că veniturile oficiului cresc de la lună la lună, de multe ori chiar dublându-se. Dacă în martie 2015, încasările din corespondenţă au fost de 44.172 lei, în aceeaşi lună a acestui an, ele au atins pragul de 83.372 lei. Mandatele au înregistrat o creştere uşoară, de la 24.000 lei în martie 2015, la 25.600 lei, în martie 2016.

La mesagerie, veniturile sunt în strânsă legătură cu tarifele practicate la coletele externe. „În martie anul trecut, din activitatea de mesagerie am avut încasări de

Noua sală a factorilor, modernizată

OP 77 are punct eMag

Interiorul „business” al OP 77

din partea clienţilor care aşteptau, la fel ca noi, să revină într-un spaţiu modernizat, cât mai curând”, a spus diriginta. Dacă ar fi existat modificări substanţiale în modul de dispunere a ghişeelor sau alte intervenţii majore în ceea ce priveşte structura oficiului, probabil clienţii fideli ai OP 77 ar fi fost derutaţi, la început. Totuşi, efortul depus, de la decizia de a schimba imaginea oficiului până la aplicarea, în practică, a planului de modernizare, nu a rămas fără ecou. „La final, când au văzut modificările, clienţii au fost plăcut surprinşi, iar cei mai comunicativi dintre ei chiar ne-au spus că oficiul e mai luminos şi mai primitor decât înainte”, a povestit Mariana, încântată.

La începutul lunii august, activitatea a fost reluată într-un spaţiu care a primit o nouă înfăţişare, mai aerisit, demn de titulatura de Oficiu Business. Acum, aici lu-

Tavanul fals a fost înlocuit cu unul nou, iar uşile de exterior din spatele oficiului, schimbate cu unele de metal. De asemenea, uşile de lemn din interior au fost înlocuite cu unele noi.

La finele lunii noiembrie, în locul fostei mesagerii a OP 77, îşi desfăşoară activitatea de distribuire OP 19, până la finalizarea lucrărilor de modernizare de la viitorul sediu.

Veniturile oficiului sunt în creştere Dintre toate serviciile prestate de OP 77, corespondenţa se află pe primul loc. „Dintre persoanele juridice, avem un client care vine cu peste 3.000 de trimiteri lunar. De când a fost deschis un punct de livrare eMag şi în incinta oficiului nostru,

34.000 lei, în timp ce anul acesta, în aceeaşi perioadă, au fost de 46.166 lei. În anumite luni, dar mai ales de sărbători, volumul coletelor externe creşte. Deşi foarte multe sunt trimise în ţară, acum constatăm că la fel de multe sunt expediate în Europa, dar şi în Statele Unite ale Americii. Fie este un semn al redresării economice, fie românii se gândesc mai mult la cei dragi, plecaţi peste hotare”, a subliniat diriginta.

Oricare ar fi motivul care a stat la baza creşterii veniturilor OP 77, putem spune, cu certitudine, că acestea au ajuns, de la 109.204 lei în ianuarie, anul trecut, la 123.744 lei, în aceeaşi lună a acestui an dintre care 56.700 lei din corespondenţă.

Este un semn că veniturile companiei îşi continuă parcursul ascendent, lucru la care contribuie, fără doar şi poate, şi investiţiile în lucrările de modernizare ale subunităţilor poştale.

POªTAªUL455 ¦ 9

Inedit

Aventura olimpică a unei poştăriţe ANDREEA ARSINE este un personaj cunoscut de către cititorii revistei noastre. Salariata Oficiului Poştal Bucureşti 5 este, de mai bine de şapte ani, cea mai rapidă factoriţă poştală autohtonă şi din Balcani. Între timp, în luna august, botoşăneanca de 28 de ani a devenit primul poştaş român care a participat la o ediţie a Jocurilor Olimpice. La capătul unei probe extenuante, Andreea a terminat cursa de 20 de kilometri marş, derulată pe străzile din Rio de Janeiro, pe locul 45.

Andreea, la festivitatea de deschidere a Olimpiadei ce a avut loc pe stadionul Maracana

La trei luni de la data cursei olimpice, am avut prilejul să stăm de vorbă cu Andreea. Deşi impresiile despre aventura braziliană se decantaseră, în continuare era evident că experienţa olimpică a marcat-o profund. „Ceea ce s-a întâmplat în toată această campanie şi pe durata propriu-zisă a celor 20 de km de întrecere vor rămâne în memoria mea pe viaţă. Să stai în satul olimpic alături de atâţia campioni din toate ţările şi sporturile, să cunoşti o grămadă de lume nouă, să vizitezi locuri aşa îndepărtate pe care nu te gândeai că le vei

Pe plaja Copacabana

20 ¦ NOIEMBRIE 2016

vedea vreodată, toate acestea sunt lucruri care te impresionează profund.

Nimic din ce am trăit până acum la diverse competiţii nu se compară cu Olimpiada”, rememorează tânăra. Dat fiind că proba de 20 de km marş a fost progamată în penultima zi a competiţei, Andreea a petrecut aproape o lună de zile în Rio. Paradoxal, din punct de vedere sportiv, nu consideră ca a avantajat-o acest lucru: „Cred că timpul prea lung în care m-am atrenat departe de staff-ul meu mi-a dăunat, pentru că eu n-am avut

Grumari, un paradis sălbatic

lângă mine nici măcar antrenorul, ce să mai vorbim de doctor sau maseur. La aceasta s-a adăugat starea de tensiune în care am stat atâta vreme şi care şi-a pus amprenta ulterior asupra condiţiei mele fizice”.

Deşi debutantă la o astfel de competiţie, Andreea avea aşteptări mari de la concurs. „Obiectivul meu, mai mult sau mai puţin declarat public, era să intru în Top Ten. Sunt convinsă că îmi stătea în puteri. Din păcate, ziua cursei nu m-a prins în cea mai bună formă. A fost cea mai călduroasă din toată perioada Jocu-

În mijlocul localnicilor dintr-o favelă din Rio

rilor, cu o umiditate ridicată. Mai mult, organizatorii au programat startul în miezul zilei, la ora 13.00”. Cu fiecare kilometru parcurs Andreea a pierdut din puteri, trecând linia de finiş după 1 oră, 38 de minute şi 16 secunde, ceea ce a clasat-o pe locul 45 din 74 de participante. Ca o palidă consolare, Andreea a fost prima dintre cele trei românce aliniate la startul întrecerii, venind în faţa Anei Rodean (locul 50) şi Claudiei Ştef (locul 57). De altfel, epuizarea şi durerea provocată de problemele serioase pe care le-a avut cu tendoanele picioarelor au făcut-o pe Andreea să leşine la trecerea liniei de sosire! Accidentarea a fost una destul de serioasă încât să o determine să ia o pauză de aproape două luni. A revenit parţial la Maratonul Bucureştiului, pe 9 octombrie, unde a alergat câţiva kilometri în proba pe echipe. „La acest gen de accidentare este nevoie de o perioadă de pauză destul de lungă şi de multă răbdare. Sper ca până la primăvară să revin la forma de vârf”, descrie poştăriţa bucureşteancă situaţia ingrată în care se află. Acum face alergări uşoare şi mult masaj, care ajută la refacerea tendoanelor.

Îndrăgostită de Praia de Grumari În afara experienţei sportive, principalele câştiguri ale escapadei sud-americane din punctul de vedere al Andreei sunt prieteniile legate şi locurile vizitate. „Normal, m-am legat cel mai tare de fetele din lotul de atletism, doar împărtăşim aceeaşi pasiune. Însă, cea mai bună amică pe care mi-am făcut-o la Rio este Bernadette Szocs, din echipa feminină de tenis de masă a României. Am ajuns foarte apropiate, vorbim zi de zi, ne vedem de câte ori putem”.

Chiar dacă a stat în presiunea concursului până aproape de terminarea Olimpiadei, Andreea şi-a găsit timp să viziteze mai toate punctele importante din Rio de Janeiro şi împrejurimi: satuia lui Iisus de pe Muntele Corcovado, celebrele plaje Copacabana şi Ipanema, Grădina Botanică, zona lagunei, inclusiv o favelă din Rio. „Dintre toate obiectivele vizitate, cel mai tare m-a impresionat rezervaţia naturală Praia de Grumari. Impresionantă zonă, cu peisaje de vis şi de o sălbăticie cum puţine locuri cred că mai găseşti pe lumea asta. Chiar dacă eram un pic răcită când am vizitat-o, nu m-am putut abţine de la a face o baie în apa de o limpezime senzaţională. Am făcut baie şi pe Copacabana, şi pe Ipanema, dar nimic nu se compară cu Grumari”, spune Andreea. A fost impresionată de mâncărurile pe bază de peşte pe care le găteau brazilienii în restaurantele lor, mai puţin de hrana din satul olimpic. „Brazilienii sunt nişte oameni săritori şi calzi, chiar dacă au avut unele carenţe cu organizarea prin satul olimpic. Partea bună este că Jocurile s-au desfăşurat în linişte şi nici măcar temutul ţânţar ce transmite virusul Zika nu şi-a făcut apariţia. Una peste alta, Rio rămâne principalul reper al carierei mele sportive de până acum”.

Planurile pe termen scurt şi mediu ale Andreei vizează participarea la două competiţii majore în anul 2017: Cupa Europei, care va avea loc în luna mai, la Praga, şi Campionatul Mondial din august, de la Londra. „Obiectivul pe termen lung este Olimpiada din 2020, de la Tokyo. Vreau să ajung acolo şi să obţin un rezultat de care să fiu mândră.

Pentru asta mi-am găsit un antrenor străin şi colaborez cu un centru sportiv din Italia”, ne dezvăluie ambiţioasa botoşăneancă.

Sub statuia lui Iisus de pe muntele Corcovado

În mijlocul delegaţiei României, la festivitatea de deschidere

Alături de Bernadette, cea mai bună prietenă de la Rio

Concentrarea dinaintea startului cursei

La cumpărături, în căutare de cadouri pentru cei dragi

POªTAªUL455 ¦ 21