Actualitate
Profit pentru Poşta Română, în anul 2016 Poşta Română menţine trendul pozitiv şi obţine profit şi în anul 2016. Rezultatul final al exerciţiului financiar aferent anului trecut, indică un profit brut de 17,2 milioane lei (3,8 milioane euro) înregistrat de companie. Poşta Română a finalizat verificarea situaţiilor financiare pentru anul 2016, rezultatul economic fiind unul pozitiv. Compania a înregistrat venituri totale în valoare de 1.135 milioane lei, având cheltuieli în sumă de 1.117 milioane lei şi continuă acţiunile sale de consolidare economico-financiară în deplină convergenţă cu politicile şi strategiile de dezvoltare ale acţionarilor, rămânând consecventă obiectivului său de creştere şi diversificare a serviciilor. „Să nu uităm că Poşta Română este încă tributară datoriilor din trecut. Avem amenda de la Consiliul Concurenţei, care se referă la perioada de gestiune 2011-2012, dar şi debite şi accesorii ale unor controale ANAF din perioada 2003 – 2012. Compania a achitat, lunar, ratele către ANAF,
L cUI I aF NI gr LU
Cheltuieli Cu serviCiile poştale Ce sumă de bani cheltuiţi dvs. personal într-un an pentru servicii poştale (în total)?
TOTAL
7%
7%
Tip localitate
2
15%
21%
16%
5% 5%
21%
16%
Bucureşti (182 respondenţi) 4% 7%
Rural (470 respondenţi) Zone excepţionale (81 respondenţi)
7%
16%
11% 12%
4%
12%
Deloc < 10 RON
Între 10 şi 20 RON Mai mult de 100 RON 27%
22%
28%
32% 19%
26%
Între 10 şi 20 RON Între 20 şi 50 RON 15%
9%
26%
26%
20%
Deloc < 10 RON Urban mic (319 respondenţi)
24%
< 10 RON Între 50 şi 100 RON
Deloc Între 20 şi 50 RON
Urban mare (373 respondenţi) 5% 5%
Tip localitate Urban mediu (140 respondenţi)
1
în deplină concordanţă cu graficul de eşalonare a acestor amenzi asigurând, în acelaşi timp, şi o creştere etapizată, prin prioritizarea investiţiilor în funcţie de necesitatea implementării proiectelor Poştei Române. Cu toate acestea, compania a înregistrat profit şi vreau să le mulţumesc, pe această cale tuturor celor care fac parte din marea familie a Poştei Române, pentru efortul şi dăruirea lor precum şi clienţilor noştri pentru încrederea acordată”, a declarat Directorul General al Poştei Române, Andrei Stănescu. Conform opiniei auditorilor externi şi a celor mai importante instituţii financiar-bancare, de al cărui sprijin real beneficiază Poşta Română, situaţiile financiare oferă o imagine clară şi pozitivă, în anul 2016, dar menţionează şi faptul că sunt necesare şi acţiuni complementare - suport ale acţionarilor în a asigura finanţarea companiei. În acest sens, se preconizează finalizarea, până în septembrie 2017, a procesului de capitalizare a Poştei Române de către cei doi acţionari, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Fondul Proprietatea, asigurându-se astfel premisele necesare unei noi etape de dezvoltare şi modernizare a companiei.
20%
14%
27%
21% 19%
Între 50 şi 100 RON Mai mult de 100 RON 27%
21% 17%
22%
Între 10 şi 20 RON Între 20 şi 50 RON
24% 18%
Între 50 şi 100 RON Mai mult de 100 RON
Sursa: Raportul ANCOM dat publicităţii în anul 2016
8 ¦
MAI 2017
OJP-ul lunii
Judeţ bogat, venituri pe măsură
OJP ARgeş, la turaţie maximă gabriel Chiriţă, directorul OJP Argeş
Conform statisticilor, Argeşul este unul dintre cele mai performante judeţe ale ţării din punct de vedere economic. Cu o industrie axată în special pe industria producătoare de maşini, judeţul amplasat în zona central-sudică a României şi-a căpătat renumele de „capitală a exportului românesc”, mulţumită, în special, uzinei fanion a economiei autohtone, Dacia. Poştaşii din această zonă se ridică la nivelul regiunii în care activează, veniturile lor fiind printre cele mai mari din ţară.
Mai toate discuţiile şi referirile la judeţul Argeş au în centrul lor Dacia. Gigantul de la Mioveni are circa 14 mii de angajaţi, însă alţi 20 de mii sunt dependenţi de performanţele constructorului auto, fiind angajaţi la cele 40 de firme din judeţ care furnizează piese către Dacia. La nivelul anului 2015, cifra de afaceri a companiilor argeşene a fost de peste 50 de mimilioane de lei reprezintă liarde de lei, doar Bucureştiul şi alte trei judeţe, Ilfov, veniturile OJP Argeş în priTimiş şi Constanţa, fiind mai performante din acest mele trei luni ale anului punct de vedere. De una singură, Dacia a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 20 de miliarde de lei, mai mult decât au reuşit să contabilizeze 26 de judeţe ale României! Într-un asemenea context, OJP Argeş are toate datele pentru a performa, iar cei aproape 630 de poştaşi de aici reuşesc acest lucru. „S-a muncit bine anul trecut în OJP-ul nostru, iar acest trend continuă şi în 2017”, ne dezvăluie Gabriel Chiriţă, directorul OJP Argeş. Conform bilanţului oficial, în 2016 veniturile totale atrase de poştaşii argeşeni au fost de peste 12 milioane de lei, cu 1,25 milioane mai mult decât în 2015, ceea ce în procente se traduce într-o creştere remarcabilă, de 11,6%! Creşterea a provenit în special din poşta de scrisori şi Oficiii: OP Piteşti 1, OP Piteşti 5, OP Piteşti 7 din serviciul confirmare de primire, acolo unde principalii agenţii poştale: Bucşeneşti, Purcăreni, Gliganu de Sus clienţi sunt Ministerul Justiţiei şi ANAF. Alţi clienţi semnifica-
3,26
Top 3 venituri în 2016
POªTAªUL461 ¦ 9
OJP-ul lunii
Colectivul administrativ al OJP Argeş tivi sunt Poliţia judeţeană, BRD Piteşti, APIA, OCPI, SC Roxemi, Curtea de Conturi sau Inspecţia Muncii. „Au mers bine şi coletăria, serviciile express – acolo unde am avut un contract bun cu Automobile Dacia, şi serviciile de reclamă şi marketing, acestea din urmă şi ca urmare a faptului că 2016 a fost un an electoral intens, cu alegeri locale şi parlamentare. Mulţi au impresia că munca la Poştă este uşoară, că faci acelaşi lucru zi de zi. Nu este deloc aşa, în spatele fiecărei scrisori colectată şi livrată , a fiecărei tranzacţii financiare se ascunde o muncă de sisif a celor din sis-
tem. Poştaşii din Argeş îşi fac datoria, drept dovadă veniturile din ultimii ani, care sunt mai mari decât cele bugetate. Sigur că mai avem şi noi lipsuri, vorba aceea «Pădure fără uscături nu se poate»... Este important ca salariaţii să-şi facă datoria în pofida unor neajunsuri care se ştiu şi pe care, sunt convins, toţi cei implicaţi încearcă să le rezolve. Personal nu sunt adeptul sitilului de a tăia capul unui om la prima greşeală, însă nici nu pot să-l mângâi pe cel care greşeşte de trei-patru ori”, ne dezvăluie Gabriel Chiriţă stilul său de management.
OJP Argeş în cifre Număr de salariaţi: 627 (din tre care 17 funcţional administrativ, 27 diriginţi, 16 casieri, 16 oficianţi superiori, 167 oficianţi, 216 factori poştali, 117 agenţi poştali, 18 mânuitori de valori şi agenţi de transport valori şi 15 şoferi) Număr de subunităţi poş tale: 177 (25 de oficii poştale – dintre care 10 urbane şi 15 rurale, două OZP-uri - Piteşti şi Curtea de Argeş, un OPD – în municipiul Piteşti; 30 de ghişee exterioare – 5 urbane şi 25 rurale; 119 agenţii rurale)
Sediul OJP Argeş este amplasat în zona centrală a Piteştiului
10 ¦
MAI 2017
Număr de curse poştale auto: 12 (8 teritoriale, 3 locale şi una intraregională)
Maşini în dotare: 17 (dintre care un camion MAN de 7,5 tone şi 8 VW Caddy) Suprafaţa judeţului: 6.826 km pătraţi (locul 10) Populaţia deservită: 612.000 de locuitori (locul 10) - 3 municipii, 4 oraşe şi 95 de comune
Adrese de distribuire:223.000 în 2016: Venituri totale 12.024.000 lei Structura veniturilor în 2016: serviciul confirmare de primire – 3,35 milioane lei, poşta de scrisori – 3,2 milioane lei, distribuţia de pensii – 2,1 milioane lei, servicii financiare – 1,15 milioane lei
Start lansat în 2017 Lucrurile merg bine şi în acest an, încasările fiind cu 5 procente peste cele planificate pentru primul trimestru. Mai exact, în primele trei luni au fost atraşi 3,26 milioane lei şi dacă trendul se va menţine, la finalul anului sunt toate şansele ca veniturile OJP Argeş să depăşească bariera celor 13 milioane de lei. Principalele surse de venituri din acest an sunt reprezentate tot de poşta de scrisori, serviciul confirmare de primire, pensiile şi celelalte drepturi sociale, serviciile financiare şi serviciul ramburs, numai că, deocamdată cel puţin, poşta de scrisori a preluat şefia. „Mă bucură acest lucru, mai ales că noi, de vreo trei ani, am pierdut contractul cu Primăria Piteşti, un jucător semnificativ pe plan judeţean. Mi-ar surâde ideea ca şi la noi să apară o lege de genul celei din Ungaria, prin care instituţiile şi companiile de stat să fie obligate să atribuie corespondenţa lor operatorului public poştal. Este însă foarte greu să se ajungă la o astfel de decizie în cazul României”, adaugă directorul. Faptul că judeţul este dezvoltat economic şi salariile sunt mai mari decât media pe ţară creează însă şi probleme, mai ales în ceea ce priveşte recrutarea de personal. „Avem situaţii în care scoatem posturile la concurs şi nu reuşim să găsim candidaţi. Este cazul la Mărăcineni, o localitate de lângă Piteşti, unde am scos postul de factor la concurs de şapte ori şi tot nu s-a ocupat. O situaţie deosebită avem şi la Căteasca, o localitate în apropierea autostrăzii Bucureşti-Piteşti, unde o firmă din Turcia face o investiţie majoră şi oamenii noştri din zonă şi-au dat demisia pentru a munci la firma turcă”, descrie directorul OJP Argeş o parte a activităţii mai puţin plăcută cu care se confruntă.
Sediu construit în anii de final ai monarhiei Locaţia OJP Argeş este amplasată în centrul Piteştiului, într-o aripă a unei clădiri în formă de L, placată cu cărămidă pe exterior şi construită în perioada tulbure a anilor 1946-47. Aripa mai lungă a construcţiei a revenit, la momentul separării fostului PTTR, Romtelecom. Numai că, între timp, operatorul de telefonie s-a mutat într-un clădire nouă şi acum încearcă să vândă sau să închirieze vechiul sediu. Sediul OJP are aproape 900 de metri pătraţi şi se întinde pe patru nivele: subsol, parter şi două etaje. Toţi piteştenii se referă la această clădire folosind termenul „Poşta veche”. „Încă de la ridicarea sa, la parterul aceastei clădiri a funcţionat un oficiu poştal. Din păcate, în 1991, la despărţirea Poştei de Romtelecom, oficiul a fost desfiinţat, de aici numele de Poşta veche”, ne precizează Gabriel Chiriţă.
Fiu de poştaşi La cei 57 de ani ai săi, Gabriel Chiriţă este poştaş cu state vechi. S-a angajat în PTTR în octombrie 1983, imediat după ce absolvise Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Cibernetică. De-a lungul carierei sale profesionale poştale a fost analist programator, director economic şi inspector şef, pentru a ajunge, în 1999, şef OJP Argeş. A ocupat această funcţie până în momentul de faţă, cu excepţia perioadei 2009-2012, când a fost director operaţional. În decursul anilor a absolvit numeroase cursuri de perfecţionare
Biserica Domnească Sf. gheorghe, ridicată în 1656, este situată peste drum de OP Piteşti 1 profesională, inclusiv un master în Business Mangement la Tokyo, în anii `90, după un concurs organizat de Ambasada Japoniei la Bucureşti. „Este vorba de un curs de business management de circa o lună, care m-a ajutat foarte mult în carieră, mai ales că pe vremea aceea eram un tânăr director economic la Poşta Română. Ca un detaliu de culoare, pot să vă spun că atunci, în perioada noiembrie-decembrie 1992, m-am întâlnit, la hotelul din Tokyo în care eram cazat, cu celebrul cântăreţ american Ray Charles şi am mers la un concert al lui Michel Jackson. A fost o experienţă interesantă din toate punctele de vedere şederea aceasta în Japonia, iar cursurile urmate m-au ajutat mult în carieră”, rememorează directorul piteştean. La un moment dat, în perioada anilor 2002-2003, a avut ofertă concretă din partea directorului general al Poştei Române de atunci, regretatul Gabriel Mateescu, de a prelua şefia unui departament din companie sau de a deveni directorul DRP Ploieşti. „Le-am refuzat pe amândouă, pentru că în acel moment părinţii erau bolnavi destul de grav şi aveau nevoie de mine, iar băiatul meu era micuţ şi nu puteam să-l duc după mine la Bucureşti sau Ploieşti. De felul meu sunt legat de locurile natale, de părinţi, de rude, de prieteni... Îmi vine greu să mă mut într-un oraş nou, să schimb totul în jur”. Interesant este că părinţi săi, care între timp s-au stins, au lucrat zeci de ani în cadrul Poştei argeşene, ca statistician – mama şi economist- tatăl. POªTAªUL461 ¦ 11