Actualitate
Augustin JiAnu – noul ministru al Comunicaţiilor
Pe 4 ianuarie, membrii noului Guvern al României au depus jurământul la Palatul Cotroceni şi au preluat atribuţiile cuvenite funcţiilor. Cu acest prilej a fost învestit şi noul ministru al Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, în persoana lui Augustin Jianu. Acesta primise în dimineaţa aceleiaşi zile aviz favorabil din partea Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, şi, respectiv, Comisiei economice pentru industrii şi servicii din Senat, cu 16 voturi pentru şi patru împotrivă.
„Priorităţile mele pentru acest mandat se referă la cadrul naţional de inter-operabilitate. 1 decembrie 2018 este un termen ambiţios pentru a avea toate taxele şi orice plată pe care o face un operator economic să se poată face online, orice formular pe care trebuie să îl depună un operator economic trebuie să se poată depune online şi toate sistemele informatice ale instituţiilor publice să fie interoperabile în aşa fel încât cetăţenii să nu mai trebuiască să vină cu documente sau informaţii, să alerge de la o instituţie la alta. Acestea să se poată obţine automat prin sisteme informatice de către instituţiile publice", a spus Jianu, în timpul audierii la comisiile de specialitate. Potrivit acestuia, programul de guvernare şi toate celelalte priorităţi se încadrează în obiectivele naţionale privind Agenda digitală. „Cu siguranţă nu putem avea această piaţă unică digitală fără ca persoanele ce apelează la aceste servicii să aibă încredere în prestaţiile digitale oferite. De aceea vom avea o atenţie şi asupra componentei de securitate cibernetică şi, bineînţeles, asupra infrastructurii, pentru că este evident necesară dezvoltarea accesului la servicii de Internet în zonele albe încă rămase în România", a mai arătat ministrul Comunicaţiilor. 6 ¦
IANUARIE 2017
Alexandru Petrescu a preluat Ministerul Economiei Cu acelaşi prilej al instalării Guvernului Grindeanu, Alexandru Petrescu, fostul director general al CNPR, a fost învestit ministru al Economiei. Ca urmare a preluării portofoliului ministerial, Alexandru Petrescu a renunţat, în data de 4 ianuarie, la mandatul de director general şi la mandatul de administrator al Companiei Naţionale Poşta Română, cererea sa fiind aprobată de Consiliul de Administraţie al companiei. La puţin timp după preluarea mandatului, Petrescu a transmis un mesaj emoţionant pe facebook salariaţilor poştali: „După aproape cinci ani de activitate în cadrul Poştei Române, voi da curs unei noi provocări în carieră. Aceşti ani profesionali pe care îi preţuiesc foarte mult mi-au oferit, deopotrivă, şi provocări şi satisfacţii, fiind onorat că am lucrat împreună. Vă mulţumesc pentru sprijin şi pentru implicarea voastră în fiecare realizare a companiei. Succesul companiei este succesul fiecăruia dintre voi. Doresc să vă asigur că puteţi conta pe sprijinul meu ferm şi de acum înainte. Voi continua să nutresc
o afinitate specială pentru această companie şi pentru oamenii ei, căci odată devenit parte a familiei Poşta Română rămâi cu asta în suflet mereu. Încă o dată, vă mulţumesc, vă doresc mult succes şi, într-un gest simbolic, permiteţi-mi să strâng mâna fiecăruia dintre voi”.
Cine este Augustin Jianu Noul ministru (foto dreapta), care, de altfel, este cel mai tânăr membru al cabinetului Grindeanu, s-a născut la 23 mai 1986. A absolvit Liceul de Informatică „Ştefan Odobleja” din Craiova (2005), Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii „Politehnica” din Bucureşti (2011), obţinând licenţa de inginer în automatică şi informatică aplicată, potrivit site-ului www.cert.ro. În cursul anilor a efectuat mai multe cursuri de specializare: certificare „Bazele Java Limbaj de programare", obţinută la Academia CISCO a Universităţii Politehnica Bucureşti (2007), Certificare în managementul proiectelor, obţinută la Institutul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, sucursala Bucureşti (2012), Certificare CompTIA Security+, obţinută la Computing Technology Industry Association (CompTIA - 2015). În ceea ce priveşte experienţa profesională, şi-a început cariera ca manager de proiect la SC Medic Line SRL (aprilie 2006mai 2007). După aceea a fost dezvoltator software bancar la SC Mysis International Financial Systems SRL (mai-septembrie
2008), dezvoltator software la Universitatea „Politehnica" din Bucureşti (noiembrie 2008-aprilie 2011), consultant la SC Innovacion Y Desarrollo Local SL Madrid, sucursala Bucureşti (octombrienoiembrie 2012), preşedinte al Asociaţiei de Tineret pentru Dezvoltare Socială şi Ecologie (2009- 2015). În perioada august 2012-mai 2014 a fost consilier al ministrului pentru Societatea Informaţională. Din mai 2014, este director general al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO, instituţie publică, cu personalitate juridică, înfiinţată prin Hotărâre de Guvern în 2011, ca structură independentă de expertiză şi cercetare-dezvoltare în domeniul protecţiei infrastructurilor cibernetice, în coordonarea Ministerului pentru Societatea Informaţională. Noul ministru vorbeşte fluent limba engleză şi are cunoştinţe de limba franceză şi limba italiană.
A demarat proiectul E-Insurance, finanţat din bani europeni
Diversificarea gamei de produse şi servicii în sectorul poştal s-a transformat de la o strategie opţională la una de neevitat. Vânzarea de poliţe de asigurări, o oportunitate recunoscută de CNPR prin înfiinţarea companiei Poşta Română Broker de Asigurări, reprezintă o activitate dinamică, incitantă, plină de provocări, dar şi de oportunităţi, pentru fiecare agent. În contextul dezvoltării pieţei interne pe această dimensiune, dar şi în contextul european al Directivei pentru Distribuţia de Asigurări, managementul CNPR a identificat oportunitatea realizării unui proiect finanţat prin fondurile Erasmus Plus pentru dezvoltarea unui sistem integrat de training (curriculum şi platforma de e-learning) cu scopul de a disemina cunoaşterea în domeniul asigurărilor. Proiectul, „New integrated training system on Insurance Intermediary” (denumit E-Insurance Training) a fost realizat şi depus de către experţii Departamentului Fonduri Europene CNPR, împreună cu parteneri din Polonia şi Grecia, dar şi din România, precum Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică (ICI) şi Rory Sol. Prin acest proiect, CNPR beneficiază de fonduri de peste 37 de mii de euro. Scopul proiectului este crearea unui sistem integrat de formare pentru
un nou material de programă şi de formare pe subiectul de intermediar de asigurări, în conformitate cu Directiva UE revizuită privind vânzările de asigurare (cunoscută sub numele de Directiva privind Distribuţia de Asigurări, emisă în decembrie 2015) prin dezvoltarea de platforme de e-learning pentru fiecare dintre pieţele naţionale. Proiectul, început în noiembrie 2016 (cu durata de implementare de 2 ani) a avut întâlnirea de început în perioada 19-20 ianuarie 2017, la Bucureşti, prin vizita delegaţiilor din Polonia (Poczta Polska) şi Grecia (Kek Elta şi Ellinika Tachydromeia) - foto. Împreună cu partenerii din România, întâlnirile prezidate de managerul de proiect Alina Matei s-au dovedit extrem de productive, fiind abordate cu succes teme legate de gestionarea proiectului, împărţirea responsabilităţiilor şi trasarea liniei de acţiune în conformitate cu activităţile asumate în proiect.
POªTAªUL457 ¦ 7
Analizã
tRAfiCuL sitE-uLui POstA-ROMAnA.RO în 2016:
sesiuni mai multe pentru portalul web al CnPR Traficul anului trecut are însă un specific aparte: la datele de pe portalul clasic trebuie adăugate cele înregistrate de aplicaţia mobilă, lansată pe 22 mai 2016. Chiar dacă numărul accesărilor de pe «Poşta Română Mobil» nu este impresionant, ele trebuie consemnate ca atare. La cumularea tuturor aceste date rezultă că, în 2016, platforma web a CNPR a consemnat un număr de 4.225.884 de sesiuni, realizate de
Anul trecut, portalul web al Poştei Române a înregistrat un număr record de sesiuni, de aproape
4,2 milioane, conform datelor înregistrate de platforma google Analytics. Cifra reprezintă o creştere cu 3,57% faţă de anul 2015. toate aceste sesiuni au fost făcute de aproximativ 1,65 milioane de utilizatori, care au generat aproape 9 milioane de pagini afişate.
1.650.543 de utilizatori, cu aproximativ 200 de mii mai puţini decât în 2015. Numărul total al paginilor afişate de postaromana.ro a fost de 9.062.983. Utilizatorii au avut nevoie de mai puţine click-uri pentru a accesa informaţiile care-i interesează, acest lucru ducând la o scădere a numărului de pagini vizualizate de fiecare vizitator cu 8,6%, de la 2,33 pagini/sesiune în 2015, la 2,13 pagini/sesiune, anul trecut. În
schimb, a crescut, ce-i drept insignifiant, cu o secundă, durata medie a unei sesiuni, la 2 minute şi 4 secunde.
Decembrie revine la putere Dacă în 2015, pentru prima oară în istorie, luna decembrie a pierdut supremaţia în privinţa traficului pe site – în favoarea lui ianuarie, în 2016 Luna Ca-
Cifrele paginii web a Poştei Române în 2016
14 ¦
IANUARIE 2017
dourilor a revenit în forţă. Pentru prima oară în istoria portalului CNPR o lună a înregistrat peste 500 de mii de sesiuni. Mai exact, în decembrie 2016 s-au consemnat 501.488 de sesiuni, mult peste recordul de 424.754 din ianuarie 2015! Chiar şi luna noiembrie, cu 440.014 sesiuni, a depăşit luna-record din anul precedent. Podiumul anului trecut este completat de ianuarie, cu 397.866 vizite. Cele mai slabe luni ale lui 2016 au fost, ca de obicei, cele de vară: iulie, cu un pic peste 282 de mii de vizite, iunie (285.877) şi august (293.628).
La capitolul cea mai aglomerată săptămână, anul 2016 a aparţinut perioadei 11-17 decembrie, cu 128.727 de sesiuni. Spre comparaţie, în 2015, în perioada 13-19 decembrie, se înregistraseră 105.222 de sesiuni. De precizat că în rapoartele Google Analytics săptămâna începe duminica şi se termină sâmbăta. În mai bine de 95% din cazuri, ziua cu cele mai multe accesări ale site-ului CNPR este lunea, în vreme ce sâmbăta şi, mai ales, duminica sunt zilele de minim.
Zi cu peste 25.000 de sesiuni!
track&trace – peste un sfert din trafic
Ziua de luni, 19 decembrie 2016, intră şi ea în istorie, fiind prima din istoria de 17 ani a site-ului posta-romana.ro în care s-au consemnat peste 25 de mii de sesiuni. Mai exact, 25.013! A doua în acest top a fost o altă zi de luni, cea de 5 decembrie, cu 22.799 vizite. A treia cea mai aglomerată zi pentru site a fost cea de 12 decembrie, tot luni!, care a consemnat 22.791 de sesiuni. De remarcat că ziua cea mai densă a anului 2015, cea de luni, 5 ianuarie, abia dacă a adunat 19.252 de vizite. De altfel, anul trecut, valori peste 20 de mii de sesiuni au înregistrat alte nouă zile din lunile decembrie şi noiembrie.
Din totalul celor peste 8,92 milioane de pagini afişate de site-ul clasic al CNPR, mai bine de un sfert dintre ele au fost cele de Track&Trace. Clienţii curioşi să urmărească stadiul în care se află trimiterile lor au generat 2.440.185 de afişări, adică aproape 27,4% din total. Pe locurile următoare din punct de vedere al vizualizărilor s-au clasat pagina de start, cu peste 1,4 milioane afişări (15,87%), pagina de coduri poştale – peste 600 de mii de afişări (6,75%), cea de căutări oficii poştale – 367.480 afişări (4,12%) şi calculatorul de tarife, cu aproape 257.000 de afişări (2,88%). Practic, aceste cinci domenii sunt res-
PAgini ViZitAtE
1 ianuarie - 31 decembrie 2016
ponsabile de aproape 60 la sută din traficul înregistrat pe domeniul posta-romana.ro.
gadgeturile, tot mai folosite Şi în 2016 a continuat trendul ascendent al dispozitivelor mobile, care au ajuns la aproape 35% din totalul sesiunilor. Concret, 2.738.240 de sesiuni au provenit de pe calculatoarele clasice sau de pe laptopuri, cu peste 200 de mii mai puţine decât cu un an în urmă. Ca procent, scăderea este de peste 7% faţă de intervalul precedent. Sesiunile consemnate de pe telefoanele mobile au fost în număr de 1.323.254, adică 31,55% din total – în plus cu peste 8 procente, iar cele de pe tablete au adus restul de 132.935 de sesiuni, respectiv 3,17% din total. Aceste cifre confirmă faptul că decizia CNPR de a lansa aplicaţia „Posta Romana Mobile” pentru gadgeturile ce utilizează sistemele de operare Android şi iOS este una în ton cu noile tendinţe tehnologice. În ceea ce priveşte browserele folosite de vizitatorii site-ului Poştei, de departe numărul 1 a fost Chrome. Peste 2,6 milioane de sesiuni au venit de pe acesta, ceea ce reprezintă 62,2% din total, în creştere cu zece procente faţă de anul
nr. crt.
Categorie de dispozitive
sesiuni
3,57% 4.194.429 vs.4.049.823
1
PC & laptop
01.01.2016 - 31.12.2016
2.738.2408 (65,28%)
01.01.2015-31.12.2015
2.939.141 (72,57%)
Procentaj schimbări 2
-6,84%
Telefoane mobile
01.01.2016 - 31.12.2016
1.323.254 (31,55%)
01.01.2015-31.12.2015
942.336 (23,27%)
Procentaj schimbări
40,42%
3
Tablete
01.01.2016 - 31.12.2016
132.935 (3,17%)
01.01.2015-31.12.2015
168.346 (4,16%)
Procentaj schimbări
-21,03%
POªTAªUL457 ¦ 15
Analizã 2015. De pe Firefox au venit peste 720 de mii de sesiuni, în scădere de la 850.000 – cu un an în urmă. Pe locul trei este Safari – browser-ul Apple, cu peste 430 de mii de vizite–în creştere cu un procent faţă de anul precedent. Cea mai mare scădere a înregistrat-o însă celebrul Internet Explorer al Microsoft, care a consemnat 240 de mii de sesiuni, de la 400 de mii cu un an în urmă.
Două vizite din Aruba Logic, şi în 2016 cele mai multe accesări ale site-ului operatorului public poştal au venit de pe teritoriul României. Aproape 3,6 milioane din sesiuni au venit dintre graniţe, cu 120.000 în plus faţă de un an în urmă. Ca procent, acesta este de 85,64%. În ceea ce priveşte numărul de sesiuni venite de pe alte meleaguri, prima este Germania, cu aproape 130.000 de sesiuni, peste 6 mii în plus faţă de 2015. Podiumul este completat de SUA, cu 72.374 de vizite, şi de Marea Britanie, cu 63.821 de sesiuni. În “Top 10” au intrat alte teritorii în care numărul românilor este considerabil: Franţa (36.469), Italia (29.976), Spania (25.334), Suedia (19.647), Austria (15.184), Olanda (13.944) şi Polonia (13.635).
topul localităţilor nr. crt.
1
Oraş
Bucureşti
sesiuni 4.194.429 Procentaj din total: 100% (4.194.429)
1.717.664 (40,95%)
2
Cluj-Napoca
219.282 (5,23%)
3
Timişoara
184.974 (4,41%)
4
(nedeterminată)
148.006 (3,53%)
5
Iaşi
142.347 (3,39%)
6
Braşov
101.801 (2,43%)
7
Constanţa
82.143 (1,96%)
8
Oradea
78.384 (1,87%)
9
Sibiu
60.435 (1,44%)
10
Craiova
59.855 (1,43%)
11
Ploieşti
58.208 (1,39%)
12
Târgu Mureş
51.356 (1,22%)
16 ¦
IANUARIE 2017
În total, vizitatori din 204 ţări şi teritorii au intrat în 2016 pe site-ul clasic al Poştei Române. Printre cele mai inedite locaţii se află Martinica, cu 83 de sesiuni, Insulele Mayotte, un protectorat francez din Oceanul Indian - de unde s-au făcut 9 vizite, Insulele Aland, o provincie autonomă finlandeză, cu 5 vizite, Madagascar (5 vizite), Aruba (2 sesiuni), Caraibele Olandeze (2), Curacao (2) şi insulele Svalbard&Jan Mayen (o vizită).
Datele aplicaţiei „Poşta Română mobil” în 2016
surpriza suedeză În ceea ce priveşte localităţile de pe care s-a accesat site-ul Poştei în 2016, de departe lider este Bucureştiul. Cu 1.717.664 de sesiuni, Capitala a dat aproape 41% din numărul total, urmată fiind, la mare distanţă, de ClujNapoca, cu circa 220 de mii de vizite, şi de Timişoara, cu aproape 185.000. Pe locul 4 sunt vizitele efectuate din locaţii care n-au putut fi determinate – conexiuni din zone ce nu se aflau pe suprafaţa unei localităţi, urmate de cele din Iaşi (142.347), Braşov (101.801), Constanţa (82.143), Oradea (78.384), Sibiu (60.435), Craiova (59.855), «Top 10» fiind încheiat de Ploieşti (58.208). Prima localitate de peste hotare care apare în această ierarhie este, ca în fiecare an de când facem această analiză, Londra. Capitala Regatului Unit, de unde s-au efectuat 21.913 vizite, este pe locul 21 la „general”, peste municipii ca Satu Mare, Deva sau Piatra Neamţ. Al doilea oraş străin în top este Chişinău, aflat pe locul 42, cu 8.491 de vizite. A treia localitate de peste hotare este Parisul, locul 43 la general, cu 8.314 sesiuni. Marea surpriză este prezenţa pe locul 48 a orăşelului suedez Almhult. Din localitatea de nici măcar 9.000 locuitori s-au efectuat aproape 7.500 de sesiuni, mai multe decât din oraşe autohtone importante, cum ar fi Hunedoara, Slobozia, Mediaş, Bârlad, Petroşani sau Câmpulung-Muscel!
Cum s-a descurcat aplicaţia mobilă Lansată pe 22 mai, „Posta Romana Mobil” a înregistrat în cele ceva mai mult de şapte luni ale anului trecut 31.445 de sesiuni. Acestea au fost făcute de 4.754 de utilizatori, reprezentând numărul de telefoane pe care s-a descărcat aplicaţia
Ţară
Sesiuni
% Sesiuni 92,06%
1 România
29.958
2 Germania
531
1,69%
3 Statele Unite
261
0,83%
4 Marea Britanie
236
0,75%
5 Spania
173
0,55%
6 Austria
150
0,48%
7 Elveţia
120
0,38%
8 Rusia
112
0,36%
9 Italia
100
0,32%
10 Danemarca
99
0,31%
şi de pe care s-a intrat în ea. În total, în cele peste 31 de mii de sesiuni au fost 138.143 de pagini afişate. Durata medie a unei sesiuni mobile a fost de două minute şi 11 secunde, un pic mai mare decât cea de pe site-ul clasic. În cazul aplicaţiei mobile, procentul sesiunilor de pe teritoriul ţării este de 92,06%, adică de aproape 29.000, peste cel de 85% înregistrat de versiunea clasică a site-ului. Aplicaţia a mai fost folosită de cetăţeni din alte 49 de ţări, în frunte cu Germania (531), SUA (261), Marea Britanie (236), Spania (173) şi Austria (150). Printre locaţiile mai exotice în care a fost folosită aplicaţia se disting Insulele Maldive (4 sesiuni), Hong Kong (3) sau Qatar (2).
topul ţărilor de unde a fost accesat site-ul clasic al Poştei Române în 2016
nr. crt.
Ţară
sesiuni
Procentaj de sesiuni noi
38,13% 4.194.429 Procentaj din total: Media pentru vizua100% (4.194.429) lizare: 38,11% (0,07%)
1
România
2
Germania
3 4
utilizatori noi 1.599.536 Procentaj din total: 100,07% (1.598.360)
Rata de respingere
Pagini/ sesiune
56,35% Media pentru vizualizare 56,35% (0,00%)
Durata medie a sesiunii
2,13% 00:02:04 Media pentru vizuali- Media pentru vizualizare: 00:02:04 (0,00%) zare: 2,13% (0,00%)
3.592.242 (85,64%)
37,53%
1.348.323 (84,29%)
56,01%
2,14
00:02:06
122.998 (2,93%)
38,12%
46.888 (2,93%)
55,74%
2,16
00:02:04
Statele Unite
72.374 (1,73%)
42,29%
30.608 (1,91%)
61,61%
1,84
00:01:25
Marea Britanie
63.821 (1,52%)
49,91%
31.853 (1,99%)
56,20%
2,10
00:01:56
5
Franţa
36.469 (0,87%)
43,75%
15.957 (1,00%)
60,22%
2,00
00:01:57
6
Italia
29.976 (0,71%)
43,81%
13.132 (0,82%)
56,65%
2,18
00:02:13
7
Spania
25.334 (0,60%)
36,59%
9.270 (0,58%)
57,74%
2,09
00:02:24
8
Suedia
19.647 (0,47%)
22,90%
4.500 (0,28%)
65,12%
1,71
00:01:56
9
Austria
15.184 (0,36%)
36,34%
5.518 (0,34%)
58,52%
2,06
00:02:25
10 Olanda
13.944 (0,33%)
39,57%
5.518 (0,34%)
56,86%
1,99
00:01:59
11 Polonia
13.635 (0,33%)
29,40%
4.009 (0,25%)
70,69%
1,65
00:01:26
12 Canada
13.038 (0,31%)
48,73%
6.354 (0,40%)
60,09%
2,00
00:01:53
Câteva detalii tehnice
Î
nregistrarea şi analiza traficului de Internet reprezintă două chestiuni vitale pentru a putea înţelege dacă un site este performant sau nu. Cum măsoară companiile de specialitate traficul pe Internet? Foarte simplu: toate detaliile legate de acest proces pornesc de la premisa că se contorizează doar acţiunile realizate de un vizitator uman. Fiecare furnizor de servicii de analiză posedă tehnici variate de identificare şi filtrare a traficului, astfel încât cifrele furnizate să aibă legătură doar cu vizitatorii umani. Tipurile de vizitatori non-umani includ roboţii, adică acele programe folosite de motoarele de căutare, spre exemplu, pentru a indexa şi stoca în permanenţă informaţie nouă
despre conţinutul unor anumite website-uri. Cele mai multe dintre aplicaţiile destinate să analizeze automat site-uri web se autentifică singure în programele de analiză a traficului. Spre exemplu, website-urile importante sunt vizitate zilnic sau de mai multe ori pe zi de către roboţii Google (googlebot), care indexează conţinutul nou apărut şi refac baza de date Google cu privire la conţinutul acelor site-uri. Dacă s-ar contoriza aceste vizite, portalurile vizitate ar beneficia de câteva mii de afişări în plus în fiecare zi, în funcţie de numărul de pagini parcurse de roboţi. Cele mai importante criterii după care se măsoară traficul unui site sunt, conform specialiştilor, următoarele: numărul de sesiuni (vizite), cel de utilizatori (vizitatori unici) şi numărul de pagini afişate.
O sesiune reprezintă un grup de interacţiuni care au loc pe un site într-un interval de timp dat. De exemplu, o singură vizită poate conţine mai multe afişări de pagină, evenimente, interacţiuni sociale, variabile personalizate şi tranzacţii de comerţ electronic. Utilizatorii diferiţi sunt vizitatorii număraţi o singură dată care au ajuns pe un site pe parcursul unei anumite perioade de timp. Fiecare IP este contorizat o singură dată în perioada raportată. De exemplu, dacă de pe acelaşi PC se intră pe pagina web a Poştei Române de 10 ori în 24 de ore, nu va fi contorizat decât o dată. Numărul de pagini afişate reprezintă numărul de pagini de pe site-ul monitorizat accesate de către un vizitator unic la fiecare vizită efectuată. Aici se iau în calcul şi afişările repetate ale unei singure pagini.
POªTAªUL457 ¦ 17