Actualitate
Economii imPortantE prin energie de pe Brm
Poşta Română a realizat, printr-un contract încheiat în luna decembrie a anului trecut, o economie de 2,54 milioane de lei (560.000 de euro), cumpărând pentru prima dată energie electrică de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Operatorul naţional de servicii poştale a achiziţionat o cantitate de 14.840 MWh/an, la un preţ de 5,73 milioane de lei (1,28 milioane de euro).
Întreaga flotă dotată
Procedura de achiziţie a energiei electrice de pe piaţa liberă, necesară alimentării unui număr de 1.708 locuri de consum, a fost demarată la finalul lunii noiembrie 2014. Valoarea iniţială a contractului de achiziţie, de 8,27 milioane de lei (1,85 milioane de euro), a fost estimată pe baza consumului anterior al Poştei Române. Până la finalul anului recent încheiat, Poşta Română a beneficiat de contracte reglementate de energie electrică, pe perioadă nedeterminată. „Marele merit al acestui contract este faptul că, faţă de preţul avansat, am obţinut o reducere de 25% pe segmentul negociabil. Asta în condiţiile în care mai mult de jumătate din preţ este, în continuare, reglementat şi reprezintă costuri fixe, de sistem, care nu sunt negociabile”, a declarat Alexandru Claudiu Moise, Manager Energetic – Compania Naţională Poşta Română.
Compania Naţională Poşta Română are, începând cu 1 ianuarie 2015, echipamente de monitorizare GPS pe toată flota auto. Aproape 800 de maşini au fost echipate cu astfel de module, în urma unei investiţii de aproximativ 400.000 de euro. Până la finele lui 2014, doar 150 de autovehicule ale companiei erau dotate cu sistem GPS, în perioada 2010 – 2011, şi acestea nefuncţionale. Oferta declarată câştigătoare a contractului de achiziţie publică având ca obiect „Energie electrică” este cea depusă de Electrica Furnizare, cu o propunere financiară de 164,08 lei/MWh, fără TVA, respectiv suma totală de 5,73 milioane de lei fără TVA. La toate aceste sume se adaugă costurile cu acciza, certificatele verzi şi contribuţia pentru cogenerare de înaltă eficienţă, acestea fiind evidenţiate separat pe factură. „Piaţa liberă de energie este o realizare esenţială, care ne-a permis să nu rămânem un consumator captiv şi să profităm de avantajele negocierii. Poşta Română va aborda şi în 2015 o strategie bazată pe eficienţa cheltuielilor. Cu cât mai multe companii vor accesa această piaţă liberă a energiei, cu atât aceasta se va dezvolta mai mult, aşa cum este firesc într-o economie de piaţă cu preţuri competitive”, a declarat Alexandru Petrescu, Directorul General al Poştei Române. Piaţa de energie electrică din România este total deschisă încă de la 1 iulie 2007. 6 ¦
IANUARIE 2015
Fiecare autovehicul monitorizat, din cele 796 din categoria autoutilitare, dispune acum de câte un modul GPS şi echipament CANBUS, prin care se colectează date privind poziţia şi viteza autovehiculului, dar şi parametrii de funcţionare, aşa cum sunt monitorizaţi pe computerul de bord. Din acestea, 390 de autoutilitare destinate transportului de valori vor fi dotate cu butoane de panică şi vor fi dispecerizate printr-un serviciu special autorizat de Inspectoratul General al Poliţiei Române. Prin acţionarea acestor butoane, în caz de atac, va fi alarmat dispeceratul de serviciu al Poliţiei conectat la 112. „În Departamentul de Transport al Poştei Române va exista un colectiv de monitorizare a întregii flote dotate cu echipamentele GPS. Această activitate se va face printr-un centru de monitorizare cu video-wall şi staţie de control complet echipată. În teritoriu vor fi distribuite 10 unităţi PC special destinate acestui scop. Aplicaţia folosită va permite urmărirea şi înregistrarea tuturor evenimentelor
auto a Poştei, cu GPS
apel umanitar Elena are nevoie de ajutorul nostru Elena Gherle, poştaş cu o vechime de 28 de ani în sistem, are nevoie de sprijinul colegilor pentru a depăşi o situaţie dificilă. Cu o sănătate precară, angajata Oficiului Poştal de Distribuire Timişoara şi-a cheltuit cea mai mare parte a veniturilor obţinute în ultimii ani pe tratamente, operaţii, internări. Probleme de sănătate ale Elenei Gherle au apărut în 2009, atunci când a fost nevoită să se opereze de neoplasm mamar. Ulterior, în 2011, au apărut necazurile cu genunchiul drept. Totul s-a întâmplat după ce un autoturism condus de un cetăţean străin a lovit-o pe o trecere de pietoni din cartierul timişorean Badea Cârţan şi i-a făcut ţăndări rotula genunchiului. S-a operat de două ori în cursul anului 2011 la spitalele din localitatea de reşedinţă, însă, din nefericire, niciuna dintre intervenţii n-a avut succes. În disperare de cauză a apelat la medicii clinicii „Sfântul Gheorghe” din oraşul maghiar Székesfehérvár. În august 2012, aceştia au reuşit să-i elibereze rotula, însă chiar şi aşa Elenei îi este foarte greu să se deplaseze din cauza durerilor puternice pe care le resimte. Din acest motiv riscă să rămână cu o atrofiere iremediabilă a muşchilor piciorului drept. Pentru a depăşi această situaţie, medicii maghiari i-au recomandat o nouă operaţie, de osteotomie de femur, un fel de protezare a piciorului, menită să-i reducă durerea resimţită şi, implicit, să-i redea mobilitatea. Operaţia urmează să aibă loc la aceeaşi clinică din Ungaria şi costă circa 10.000 de lei, sumă din care poştăriţa de 53 de ani din Timişoara nu dispune decât pe jumătate.
de pe traseu, putând să genereze rapoarte complete, care să conţină consumul de carburanţi, vitezele medii de deplasare, foaia de parcurs sau rutele urmate”, a precizat Gabriel Dumitru, Directorul Direcţiei Logistică a Poştei Române.
consum diminuat de combustibil Introducerea sistemului GPS pe întreaga flotă auto a Poştei Române va reduce cheltuielile generate de consumul de carburanţi, pe cele cu plata orelor suplimentare ale şoferilor, dar şi pe cele cu reparaţiile, prin controlul vitezei de deplasare. În plus, va reduce timpii de parcurs prin folosirea rutelor optime, fără kilometri nejustificaţi, şi va creşte siguranţa în exploatare. „Poşta Română îşi permite, în acest moment, să facă o investiţie absolut necesară în procesul de modernizare a serviciilor companiei. Introducerea GPS pe toată flota auto asigură folosirea eficientă a parcului şi creşte siguranţa în exploatare pentru autovehicule, pentru şoferi şi pentru încărcătură, fie că este vorba despre valori sau despre corespondenţă. Eficienţa şi calitatea serviciilor poştale nu mai pot fi asigurate în lipsa acestor mijloace moderne de monitorizare a activităţii, pe care concurenţa le foloseşte de mult timp”, a declarat Alexandru Petrescu, Directorul General al Poştei Române. Flota auto a Poştei Române este compusă din 925 de autovehicule şi 35 de mopede. Contractul de servicii de monitorizare şi dispecerizare ale flotei operatorului naţional de servicii poştale, câştigat prin licitaţie publică şi încheiat în 18 decembrie 2014, are valoarea de 397.680 de euro, pentru o perioadă de 2 ani.
Toţi cei care doresc să se implice în ajutorarea colegei noastre de la Timişoara o pot face expediind bani, prin mandat poştal, pe numele Elena Gherle - Oficiul Poştal de Distribuire Timişoara. Orice sumă este binevenită!
Poşta română cumpără hârtie Compania Naţională Poşta Română va achiziţiona hârtie de copiator A4, în valoare de aproximativ 353.000 de lei. Produsul va fi livrat de câştigătorul licitaţiei direct în depozitele regionale ale CNPR din Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara, conform caietului de sarcini. Potrivit contractului, prin atribuirea acestui contract se doreşte achiziţionarea unei cantităţi de 38.490 de topuri (1 top = 500 file) de hârtie de copiator A4, clasa A 80 gr/mp (albă), (210 x 297 mm), cu caracteristicile tehnice minime conform caietului de sarcini. Contractul se va încheia pe o perioadă de şase luni de la data atribuirii. Termenul limită pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la document este 23 ianuarie, ora 15.00, iar cel pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 26 ianuarie, ora 10.00. Deschiderea ofertelor va avea loc în aceeaşi zi, o oră mai târziu.
POªTAªUL433 ¦ 7
Analizã
trafic rEcorD pe
site-ul cnPr în 2014
D
atele pe care vi le prezentăm în acest număr de revistă fac referire la performanţele site-ului Poştei Române şi au fost procesate de Google Analytics, unul dintre cele mai importante instrumente de măsurare a evoluţiilor din mediul on-line, care aparţine gigantului american Google. Trebuie spus că domeniul posta-romana.ro a avut parte, pe întreg intervalul anului trecut (1 ianuarie-31 decembrie 2014), de 3,98 milioane de vizite (sesiuni). Acestea au fost făcute de 1,81 milioane de utilizatori unici, care au vizualizat un număr total de aproape 9,97 milioane pagini. Toate aceste cifre reprezintă recorduri istorice pentru pagina web a CNPR. Faţă de anul 2013 a scăzut numărul de pagini vizualizate/vizită, de la 2,7 la 2,5. Şi durata medie a unei vizite a fost ceva mai scurtă, cu 8 secunde, fiind de 2 minute şi 6 secunde la nivelul anului 2014. Explicaţiile acestor scăderi ar fi faptul că vizitatorii s-au familiarizat cu modificările radicale aduse site-ului Poştei Române la mijlocul PrEZEntarE GEnErală a PuBlicului
12 ¦
IANUARIE 2015
Aproape 4 milioane de vizite au fost făcute, anul trecut, pe site-ul oficial al Companiei Naţionale Poşta Română, www.posta-romana.ro. Este un record absolut în întreaga existenţă a portalului web al operatorului public poştal. Vorbim despre o creştere cu 16,4 procente a numărului de sesiuni faţă de anul 2013, mai exact de la 3,42 milioane (în 2013) la aproape 4 milioane (în 2014). Şi cifra utilizatorilor unici a crescut substanţial, cu 11,6%, la 1,81 milioane, în vreme ce numărul de afişări a cunoscut o ascensiune ceva mai moderată, de 4,15%, ajungând la aproximativ 10 milioane.
anului 2012 şi ajung mai repede şi din mai puţine click-uri la paginile dorite. Decembrie - luna recordurilor Trebuie remarcat faptul că în fiecare lună a anului trecut audienţa site-ului a fost peste cea din 2013. Cea mai aglomerată lună a fost, ca şi în anii precedenţi, decembrie, când s-au înregistrat aproximativ 470.300 de vizite, cu peste 58.000 peste decembrie 2013. A doua în top a fost luna noiembrie, cu aproape 400.000 de sesiuni, urmată de martie, cu 333.800 de vizite. La capitolul cea mai bună săptămână, anul 2014 a aparţinut perioadei 7-13 decembrie, când s-au consemnat peste 116.500 vizite. Pe doi s-a situat perioada 23-29 noiembrie, cu 106.867 sesiuni, iar ultimul loc al podiumului a revenit perioadei 30 noiembrie - 6 decembrie, cu 102.442 vizite. De precizat că, în rapoartele Google Analytics, săptămâna începe duminica. Din analiza datelor de peste an se poate uşor remarca faptul că, săptămână de săptămână, 1 ianuarie - 31 decembrie 2014
PaGini ViZitatE
ziua cu cele mai multe accesări ale site-ului CNPR este lunea, în vreme ce sâmbăta şi, mai ales, duminica sunt zilele de minim. Cea mai aglomerată zi din activitatea site-ului în 2014 a fost cea de luni, 15 decembrie, când Google Analytics a consemnat 22.253 de vizite. La mică distanţă vine ziua de 16 decembrie, cu 21.479 de sesiuni, iar 8 decembrie încheie podiumul, cu 21.174 vizite. Spre comparaţie, cea mai bună zi din 2013, cea de luni, 16 decembrie, a avut numai 18.240 de sesiuni. track & trace – noul rege al site-ului Din totalul celor aproape 10 milioane de pagini afişate de portalul web al Poştei Române în cursul anului trecut aproape un sfert, mai exact 2,41 milioane de pagini, au fost cele de Track&Trace. O creştere majoră, de aproape 37% faţă de anul precedent, a dus instrumentele de urmărire online a corespondenţei pe primul loc în topul celor mai vizonate pagini de pe domeniul postaromana.ro. Pe locul doi se situează pagina 1 ianuarie - 31 decembrie 2014
de start (home page), cu puţin peste 2 milioane de afişări, în scădere faţă de cele aproape 2,43 milioane din 2013. Pe locul trei se află paginile de coduri poştale, cu peste 970.000 de afişări. Cei mai mulţi vizitatori au folosit PC-uri sau laptop-uri, de pe aceste dispozitive fiind efectuate 3,24 milioane de sesiuni (81,75% din total). Chiar dacă se situează la mare distanţă, numărul vizitelor de pe telefoane mobile în 2014 a crescut exploziv: aproape 588.000, faţă de 263.400 în 2013 (123,18% în plus)! Tabletele aduc restul de aproximativ 140.000 de sesiuni, o creştere de aproape 68% faţă de 2013. Din punct de vedere al browser-ului folosit, cei mai mulţi vizitatori au preferat Chrome (1,77 milioane), urmat de Firefox (1,01 milioane) şi Internet Explorer (547.900). Dacă a pierdut războiul browser-elor, Microsoft l-a câştigat categoric pe cel al sistemelor de operare de pe care s-a accesat site-ul posta-romana.ro. Windows a fost utilizat în peste 3 milioane de vizite, fiind urmat de Android, de care s-au folosit peste
câteva detalii tehnice Înregistrarea şi analiza traficului de Internet reprezintă două chestiuni vitale pentru a putea înţelege dacă un site este performant sau nu. Cum măsoară companiile de specialitate traficul pe Internet? Foarte simplu: toate detaliile legate de acest proces pornesc de la premisa că se contorizează doar acţiunile realizate de un vizitator uman. Fiecare furnizor de servicii de analiză, inclusiv Google Analytics, posedă tehnici variate de identificare şi filtrare a traficului, astfel
465.000 de vizitatori, şi de iOS, cu aproape 250.000 de utilizări. La capitolul operatorilor de reţele de comunicaţii şi al furnizorilor de servicii de Internet, cei mai mulţi vizitatori au venit din reţelele RCS&RDS, cu circa 35% din numărul total de vizitatori. creştere majoră a vizitelor din Sua Interesante sunt şi zonele geografice din care s-a accesat pagina web a CNPR. Normal, imensa majoritate - 3.411.672 (85%) a celor aproape 4 milioane de sesiuni provine din România, în creştere cu peste 16% faţă de 2013. A doua ţară ca număr de IP-uri din care s-a intrat pe site este Germania, cu peste 102.300 de vizitatori (80.377 în 2013). Pe locul 3 se situează SUA, cu aproximativ 89.400 de vizite, peste 51% în plus faţă de 2013. Top 10 este completat de Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Canada, Moldova şi Austria. În total, vizitatori din 206 ţări şi teritorii au intrat în 2014 pe site-ul Poştei Române, unele dintre cele mai inedite locaţii fiind cele din Insulele Palau, St.
încât cifrele de trafic furnizate să aibă legătură doar cu vizitatorii umani. Tipurile de vizitatori nonumani includ roboţii, adică acele programe folosite de motoarele de căutare, spre exemplu, pentru a indexa şi stoca în permanenţă informaţie nouă despre conţinutul unor anumite site-uri. Spre exemplu, website-urile importante sunt vizitate zilnic sau de mai multe ori pe zi de către roboţii Google (googlebot), care indexează conţinutul nou apărut şi refac baza de date Google cu privire la conţinutul acelor site-uri. Dacă s-ar contoriza aceste vizite, website-urile vizitate
Pierre & Miquelon, Mariane de Nord sau Curaçao. În ceea ce priveşte traficul din ţara noastră, Bucureştiul este lider de necontesat. Din Capitală s-au făcut peste 40% din numărul total de vizite din cursul anului 2014, adică peste 1,6 milioane din 3,98 de milioane. La mare distanţă urmează Cluj-Napoca, cu 207.670 vizitatori, podiumul fiind completat de Iaşi, cu aproximativ 150.000 de sesiuni. În top mai intră Timişoara, Braşov, Oradea, Constanţa, Craiova, Ploieşti şi Sibiu. Prima localitate de peste hotare care apare în acest top este Londra, locul 26, de unde s-au efectuat peste 17.200 de vizite. Al doilea oraş străin este Chişinău, aflat pe locul 38, cu peste 9.000 de vizite pe site-ul CNPR. Pe locul 41 şi al treilea oraş străin este Tel-Aviv, cu peste 8.000 de sesiuni. Suprinde clasarea pe locul 88 a localităţii franceze Guyancourt, un orăşel cu circa 28.000 de oameni din regiunea Île-deFrance. De aici s-au făcut 2.342 de vizite, mai multe decât din oraşe autohotone importante, cum ar fi Lugoj, Medgidia, Caracal, Sinaia, Fălticeni sau Câmpulung-Muscel!
ar beneficia de câteva mii de afişări în plus în fiecare zi, în funcţie de numărul de pagini parcurse de roboţi. Cele mai importante criterii după care se măsoară traficul unui site sunt următoarele: numărul de sesiuni (vizite), cel de utilizatori diferiţi (unici) şi numărul de pagini afişate. O sesiune (vizită) reprezintă un grup de interacţiuni care au loc pe un site într-un interval de timp dat. De exemplu, o singură vizită poate conţine mai multe afişări de pagină, evenimente, interacţiuni sociale, variabile personalizate şi tranzacţii de comerţ electronic.
Utilizatorii diferiţi sau unici sunt vizitatorii număraţi o singură dată care au ajuns pe un site pe parcursul unei anumite perioade de timp. Fiecare IP este contorizat o singură dată în perioada raportată. De exemplu, dacă de pe acelaşi PC se intră pe pagina web a Poştei Române de 10 ori în intervalul 00.01- 24.00 al unei zile, nu va fi contorizată decât o singură vizită. Numărul de pagini afişate reprezintă numărul de pagini de pe site-ul monitorizat accesate de către un vizitator la fiecare vizită efectuată. Aici se iau în calcul şi afişările repetate ale unei singure pagini.
POªTAªUL433 ¦ 13
Oamenii Poºtei
Poştaşii de la cota 1000 „Am umblat prin sat cu lanterna şi până la 6 seara şi nu am plecat până nu i-am găsit pe toţi...” „Când ne udăm, avem şi câte o pereche de ghete de rezervă cu noi...” „Ne încălzim cu geanta şi cu mersul nostru rapid...”. Sunt vorbe care ne-au rămas în minte mult timp după ce am plecat din Moroeni, o comună din apropierea Târgoviştei. Ar fi îndeajuns pentru a creiona portretul poştaşului de la munte. Iar dacă munca de la oraş nu e deloc uşoară, ce putem spune despre cea a poştaşului de la sat, mai ales când traseul lui urcă, uneori, şi până la 1000 de metri altitudine?
Ada Cojan Pe Carmen şi pe Cristina le-am întâlnit în mijlocul uliţei, împărţind corespondenţa. Erau înconjurate de oameni care le cereau lămuriri despre facturile primite, pe care mulţi nici nu ştiau să le citească. Deşi îngheţate din cap până în picioare şi cu braţele doldora de trimiteri poştale, răbdarea cu care vorbeau cu fiecare în parte ne-a lăsat fără cuvinte. Minute bune le-am urmărit cu privirea, aşteptând, cuminţi, să ne vină şi nouă rândul să le luăm un interviu. Cristina Tăbârcă este unul dintre cei doi factori poştali de la Moroeni. Pe 22 decembrie a împlinit 47 de ani. Cu trei ani în urmă, Cristina a renunţat la activitatea comercială şi, atrasă de contactul permanent cu oamenii, s-a angajat la Poştă ca factor poştal înlocuitor, regăsindu-şi acolo
Cristina Tăbârcă, împărţind corespondenţa 16 ¦
IANUARIE 2015
fosta colegă de clasă şi actuala vecină, oficianta Antoaneta Marmandiu. Ceea ce la început părea a fi doar o dorinţă pasageră s-a transformat, mai târziu, într-un job permanent. Traseul factoriţei nu e unul uşor. „Plec de la oficiul poştal din Moroeni şi merg spre Pucheni, sat pe care îl parcurg de la un capăt la altul. Apoi mai departe la Glod, unde am de împărţit foarte multă corespondenţă. Iarna, cum e ziua mică, noroc că sunt cu colega. Am umblat împreună şi până la 6 seara cu lanterna. Tot cu ea merg şi prin Muscel, localitate unde e foarte greu de urcat, fiind zonă muntoasă”, ne-a povestit Cristina. De două ori pe săptămână, mai precis marţea şi vinerea, cele două merg în satul Dobreşti de unde, cu maşina Poştei, urcă până aproape de cota 1000. Acolo, la spi-
Carmen Bănescu, împreună cu o clientă a poştei
talul TBC, una dintre puţinele bucurii ale bolnavilor este sosirea poştaşului. „Pacienţii primesc colete, mandate poştale, dar şi trimit scrisori rudelor plecate peste hotare. Se întâmplă chiar ca poştăriţa să urce în salon, să dea pachetul celor care nu se pot deplasa. Unii îi cer dinainte să le aducă şi câte un rebus de la oficiu”, nea spus Vasile Ţârcuş, portarul spitalului.
Soţul ştefan e, de fapt, Vasile La sat, după cum se ştie, toţi se cunosc între ei. Dar, în mod surprinzător, există şi cazuri când soţia nu cunoaşte numele soţului, ceea ce dă bătăi de cap poştăriţelor din Moroeni. „Într-o zi aveam de dus un plic unui anume Ştefan Ion. Nu vă
Antoaneta Marmandiu, oficiant la OP Moroeni
spun cât de mirată am fost când soţia lui mi-a spus că nu acesta e numele lui. Totul corespundea, inclusiv numărul de casă. Vă daţi seama ce nedumerită eram. Auzind probabil discuţia, el a ieşit din casă şi a zis: «Pe mine mă cheamă Ştefan Ion» Deşi trăiau de ani buni împreună, soţia nu îi cunoştea adevăratul nume pentru că toţi în sat îi ziceau Vasile”, ne povesteşte Cristina amuzată. Un alt caz ciudat este cel al unei familii în care tatăl şi cei doi copii ai lui poartă acelaşi nume: Ion Luca. „Nu ştiu ce o fi fost în capul părinţilor. Slavă Domnului că îi pot deosebi după anul naşterii când le duc corespondenţa!”, şi-a amintit poştaşul. De la întâmplările amuzante, Cristina a trecut, deodată, într-un registru grav şi, încercând să-şi încălzească mâinile îngheţate, a început să ne povestească. „Pe când mergeam să împart corespondenţa în satul Glod, am intrat, la un moment dat, într-o curte. Acolo era un câine lup şi, fiind dezlegat, a sărit pe mine. Nu ştiam cum să mă întorc mai repede, mergeam cu spatele, să pic pe jumătatea şoselei şi mai multe nu. Mi-au sărit în ajutor vecinii, că altfel nu aveam nicio şansă. E un sat plin de câini”.
fete de la munte În tot acest timp, mai trăgeam cu coada ochiului la Carmen, colega Cristinei, înconjurată de o mulţime de oameni care aşteptau să îşi primească plicul. Carmen Bănescu are 42 de ani şi o vechime de 15 ani în Poştă. Traseul ei începe de la oficiul poştal şi se întinde până la comuna Pietroşiţa, satul Lunca, şi spitalul TBC. Uneori îşi însoţeşte colega în satul Glod întrucât, după cum spune ea, „acolo e multă corespondenţă”. Traseul e greu, de multe ori abrupt, fiind nevoite să meargă prin păduri, prin grădini, prin văi, iar casele sunt răzleţe. Când a terminat de împărţit trimiterile, a început să ne vorbească, plină de optimism. „Merg din poartă în poartă până sus, la ultima casă. Iarna e foarte greu, iar volumul de trimiteri e mult mai mare ca înainte. Plicuri vin cu sutele, zilnic, aproape 200 pe zi şi în jur de 16.000 lunar. În zonă sunt multe mănăstiri, hoteluri şi pensiuni, toţi depun trimiteri. Pe munte nici nu avem cursă poştală si le ducem greu. În rest, cam toţi au telefoane mobile, au facturi de plătit, corespondenţă bancară. Ce să
facem, ne încălzim cu geanta şi cu mersul rapid al nostru. Se mai întâmplă să ne udăm la picioare, de aceea avem şi câte o pereche de ghete de rezervă cu noi. Doar suntem fete rezistente, crescute la munte”, povesteşte Carmen. La bătrânii din sat au găsit înţelegere şi răbdare. Era un bătrân care le mai dădea, de 1 Martie, câte un mărţişor, câte o carte. Nu mai trăieşte, îl chema Ion Baltag. El însuşi a scris o carte de poezii pe care i-a dat-o cadou, cu dedicaţie: „Pentru Carmen, poştăriţa care ne bucură foarte mult, care îmi aduce veştile bune şi rele, dar şi pensia”. „Mai aveam pe cineva care ne-a adus lalele înfăşurate în ziar, un ziar atât de mare încât laleaua nici nu se mai zărea”, şi-a amintit Carmen. De la Antoaneta Marmandiu, oficiantă în Moroeni, aflăm că, pe vremea când la Dobreşti era agenţie poştală, la oficiul din Moroeni lucrau trei factori, printre care şi fiica ei, Elena. Antoaneta are o vechime de 15 ani în poştă şi nu o dată s-a întâmplat să facă şi munca factorului poştal. „Înainte, am lucrat cinci ani ca factor, deci am experienţă. Iarna e mai greu pentru că se întunecă devreme, iar noi ajungem acasă pe la 7 seara. Nu ne mai cunoaşte nimeni, nici pisica, nici căţelul, nici bărbatul”, a spus oficianta.
Deşi îngheţate, poştăriţele sunt pline de optimism
Împuternicitul mănăstirii, împreună cu stareţul
Sprijin providenţial Comuna Moroeni cuprinde satele Lunca, Moroeni, Pucheni, Glod, Muscel şi Dobreşti. Aproape 6.000 de locuitori sunt deserviţi de cei trei poştaşi din comună, care parcurg, în total, în jur de 80 de kilometri. Ştiind situaţia, oamenii încearcă să le dea o mână de ajutor. De fiecare dată când soseşte corespondenţa, stareţul mănăstirii din Muscel trimite o persoană de încredere să o ridice, asta deoarece satul se află într-o zonă alpină subcarpatică unde e mai greu de ajuns. Întâmplarea a făcut ca, la oficiul din Moroeni, să îl găsim chiar pe împuternicitul mănăstirii, Ion Gogu. „Când vine corespondenţa pentru mănăstire, oficianta îl sună pe stareţ să îl înştiinţeze, iar eu vin să o preiau. Îmi dau seama cât le este de greu. Nu e atât de uşor nici măcar să cobori de la mănăstire pe o astfel de vreme, darămite să urci. Mă bucur că pot să fiu de folos angajatelor de la poştă”, a spus acesta.
Drumul spre Sanatoriul TBC
Punctul final al traseului POªTAªUL433 ¦ 17