Actualitate
Capitalizarea Poştei Rom Procesul de capitalizare a Poştei Române nu se va mai putea face în acest an, deoarece partenerul privat Fondul Proprietatea nu doreşte acest lucru şi a cerut garanţii suplimentare, a declarat Delia Popescu, ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională. „Compania Naţională Poşta Română este compania în care statul, prin Ministerul Comunicaţiilor, deţine 75% dintre acţiuni, iar Fondul Proprietatea restul de 25%. Atunci când vorbim despre un proces de capitalizare, înseamnă că toţi acţionarii vin, conform acordului, cu banii aferenţi. Ministerul Comunicaţiilor a făcut toate demersurile în acest sens, iar ca dovadă este Hotărârea de Guvern prin care s-a rectificat bugetul pentru anul 2016, prin care suplimentarea de 172 de milioane de lei reprezintă aportul MCSI la această capitalizare. Acest aport nu poate fi făcut unitar doar de către Ministerul Comunicaţiilor, pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Ori, ajutorul de stat intră pe o altă schemă”, a spus Popescu, pe 13 decembrie, la sesiunea online «De vorbă cu ministrul tău», iniţiativă a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic care sprijină dialogul între demnitari şi cetăţeni. Ministrul a precizat, totodată, că deşi statul român a făcut toate demersurile necesare pentru capitalizarea Poştei Române, acţionarul minoritar, respectiv Fondul Proprietatea, a refuzat participarea la Adunarea generală a Acţionarilor (AGA) şi a cerut garanţii suplimentare pentru a se implica în acest proces. „De aceea făceam apel la maturitatea Fondului Proprietatea de a veni astfel în această capitalizare în interesul companiei, pentru că doi asociaţi care fac o capitalizare o fac în interesul companiei. Ministerul Comunicaţiilor a arătat clar şi ferm că doreşte această capitalizare, motiv pentru care banii sunt deja în contul ministerului, însă, din păcate, Fondul Proprietatea a dorit o garantare suplimentară a acestui demers, dar care contravine Legii 31/1990
care spune că, în general, procesul de capitalizare vine prin dorinţa părţilor şi nu poate fi garantat suplimentar. Suntem într-o situaţie fără precedent, în care statul a făcut demersurile necesare şi este la zi, dar partenerul privat, din păcate, nu doreşte această capitalizare. Acesta este motivul pentru care la acea AGA, programată de vreo trei ori până acum, partenerul privat a refuzat să participe. Realist vorbind, capitalizarea Poştei Române nu se va mai putea face anul acesta”, a subliniat Delia Popescu. La începutul lunii noiembrie, ministrul Comunicaţiilor afirma că Poşta Română trece printr-o perioadă dificilă şi, pentru remedierea situaţiei, se întreprind măsuri pentru capitalizarea şi listarea pe bursă a companiei. În replică, Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, a precizat pentru Agerpres că Guvernul ar fi putut face majorarea de capital social la Poşta Română de unul singur. „Ne-am exprimat interesul de a participa la majorarea de capital social pentru Poşta Română, având în vedere potențialele beneficii care ar rezulta pentru companie dintr-o astfel de operațiune. Fiecare investiție nouă realizată de Fondul Proprietatea este atent analizată din perspectiva risc/beneficii, precum şi din punct de vedere al lichidității viitoare a unei astfel de investiții. Drept urmare, am solicitat Ministerului Comunicațiilor şi Societății Informaționale un angajament ferm legat de listarea companiei până la finalul lui 2018, un proces care ar asigura dezvoltarea companiei în următorii doi ani şi mai departe de aceştia. Deşi de acord în principiu cu acest obiectiv, ministerul nu a fost dispus până în prezent
PENSIONARE LA OZP TÂRGU JIU
Colectivul Oficiului Zonal de Poştă Târgu-Jiu ne-a semnalat faptul că una dintre cele mai vechi salariate poştale din cadrul OJP Gorj a ieşit la pensie la finalul lunii noiembrie. Este vorba de casiera Maria Dumitrică (60 de ani), care agaţă „tolba în cui” după mai bine de 37 de ani de muncă în cadrul companiei. Mai exact, Maria s-a angajat la PTTR, cum se chema compania în acele vremuri, pe 14 mai 1979. Prima slujbă a fost cea de oficiant în cadrul OZP Târgu Jiu, post pe care a lucrat până în 1985, când a fost promovată casier în cadrul aceluiaşi oficiu. În toţi aceşti ani de muncă i-au trecut prin mâini zeci de milioane de lei, reuşind să-i gestioneze cu maximă responsabilitate şi neavând nici cea mai mică problemă profesională cauzată de lipsa vreunui ban din gestiune. „Maria a fost o colegă deosebită. Toată viaţa şi-a dedicat-o acti6 ¦
DECEMBRIE 2016
Maria Dumitrică (în sacou gri), în mijlocul foştilor colegi de la OZP Târgu Jiu
vităţii poştale, fiind un om de o corectitudine şi o seriozitate deosebite. Acum, în calitate de proaspăt pensionar, îi urăm să se bucure cât mai mult timp de pensia pentru care a muncit atâta. Sper că îşi va face timp ca, din când în când, să treacă pe la fostul loc de muncă să ne salute”, ne-a precizat Radu Bălan, liderul SLPR Gorj.
âne se amână
să ofere garanții adecvate în cazul în care listarea inițială nu este realizată în termenul solicitat”, a spus Konieczny (foto). Potrivit acestuia, solicitarea Fondului este o practică standard pentru tranzacțiile similare în companii private şi este în conformitate cu legislația în vigoare. „În perioada următoare, vom continua să sprijinim în orice fel putem Poşta Română pe drumul spre recuperare şi rămânem deschişi pentru a continua discuțiile despre majorarea de capital alături de Guvern. Dar considerăm că Guvernul ar fi putut să participe la această majorare de capital, independent de decizia noastră în această privință”, a mai arătat oficialul FP. Vă reamintim că, în cadrul şedinţei de Guvern din 23 noiembrie, Executivul a aprobat cea de-a doua rectificare bugetară din acest an. Cu acest prilej, Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională i-au fost alocaţi banii necesari capitalizării Poştei Române. Acestă fază de mărire a capitalului social al operatorului public poştal, ar fi trebuit să fie urmată de o listare la Bursă.
CNPR VREA SĂ DISTRIBUIE CERTIFICATELE CASEI DE PENSII Inform Lykos, Zipper Services şi Poşta Română s-au înscris la licitația organizată de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) pentru furnizarea de servicii de tipărire, împlicuire, preluare şi transmitere către 7,5 milioane de persoane a certificatelor privind stagiul de cotizare în sistemul public de pensii. Contractul este estimat la 18,1 milioane de lei, fără TVA şi se va derula pe o perioadă de 6 luni.
Inform Lykos şi Zipper Services au depus ofertă pentru lotul 1 al licitației, care vizează prestarea de servicii de tipărire, împlicuire şi pregătire pentru preluarea certificatelor. Poşta Română s-a înscris cu ofertă la lotul 2 al licitației, respectiv preluare şi transmitere a certificatelor către cotizanți. Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice impune CNPP să transmită asiguraților o dată la 2 ani, din oficiu, un document care certifică stagiul de cotizare la sistemul public de pensii.
A
legerile parlamentare din 11 decembrie 2016 s-au derulat după norme şi proceduri noi, menite să faciliteze exercitarea dreptului de vot. În premieră, la acest scrutin, cetăţenii cu drept de vot şi-au putut exprima opţiunile şi prin intermediul votului prin corespondenţă. Poşta Română a fost desemnată să contribuie la buna desfăşurare a votului prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare din 2016. Rolul companiei în acest proces a constat în tipărirea, împlicuirea şi expedierea în străinătate a documentelor necesare votului prin corespondenţă, după care au urmat prelucrarea, înregistrarea şi transmiterea plicurilor cu voturi către Biroul Electoral Central. Întreg acest proces s-a derulat între 28 octombrie şi 8 decembrie 2016. În acest interval, operatorul public poştal a transmis 8.889 de trimiteri poştale, conţinând documente necesare votului prin corespondenţă, către toţi cetăţenii români înscrişi în Registrul Electronic, provenind din 55 de ţări. În procesul de distribuire externă a
CNPR a finalizat cu succes procesul votului prin corespondenţă buletinelor de vot au fost implicate nouă companii aeriene şi 56 de operatori poştali. Din cele 8.889 de trimiteri s-au întors în ţară, până la ora 24.00 a zilei de 8 decembrie, data limită pentru cei care au dorit să voteze prin corespondenţă, 4.561 de plicuri. Responsabilitatea Poştei Române privind prelucrarea, manipularea şi transmiterea către Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă a plicurilor ce conţin voturi survine doar din momentul intrării acestora în circuitul poştal propriu, respectiv în Biroul de Schimb Internaţional al companiei. „Administraţia poştală a dovedit din nou că este un partener de încredere pentru proiectele naţionale. Ne dorim ca prin aportul nostru să contribuim la creşterea spiritului civic şi de responsabilizare faţă de dreptul constituţional de a vota, prin crearea unui sistem de vot prin corespondenţă accesibil, transparent şi securizat”, a declarat Alexandru Petrescu, Director General al Poştei Române.
„Spaniolii”, cei mai activi Top cinci ţări către care au plecat trimiteri poştale conţinând documente necesare votului prin corespondenţă au fost: Spania (2.794), Italia (1.228), Republica Moldova (880), Germania (618) şi Marea Britanie (594). În schimb, topul ţărilor din care s-au întors plicuri către Biroului electoral pentru votul prin corespondenţă a diferit un pic: Spania (714), Germania (533), Marea Britanie (515), Franţa (469) şi Republica Moldova (414).
POªTAªUL456 ¦ 7
OJP-ullunii
Venituri în creştere în cea mai săracă regiune a Europei - VAslui
nicuţă Marcu, alături de o parte a personalului administrativ al OJP Vaslui
Deşi judeţul Vaslui este unul dintre cele mai sărace din ţară, veniturile Oficiului Judeţean de Poştă au înregistrat o creştere faţă de anul trecut, planul fiind depăşit cu câteva procente. Acest lucru a fost posibil prin implicarea conducerii OJP Vaslui şi prin efortul pe care cei peste 485 de poştaşi din judeţ îl depun zi de zi.
Potrivit datelor de la Comisia Naţională de Prognoză, PIB-ul pe cap de locuitor în judeţul Vaslui este de aproximativ 47% din valoarea medie la nivel naţional a acestui indicator. Dintr-o populaţie de 395.499 locuitori, doar 52.771 sunt salariaţi. Situaţia economică precară a provocat o depopulare masivă, cei rămaşi fără slujbe 10 ¦
DECEMBRIE 2016
plecând să-şi caute norocul în străinătate.
Vaslui, Bârlad şi Huşi – principalele surse de venit Plecând de la aceste date, putem spune că veniturile provenite din serviciile poştale sunt mai mult decât convenabile. Nicuţă Marcu, directorul OJP Vaslui, a ţinut
strâns, ani buni la rând, frâiele OJP-ului încercând să găsească, întotdeauna, cele mai potrivite soluţii pentru a menţine veniturile pe un trend pozitiv. „Lună de lună m-am concentrat pe identificarea soluţiilor de realizare a planului stabilit. Creşterea a provenit, în mare parte, din contractele de publicitate, meritul fiind al comparti-
mentului Marketing. A crescut substanţial numărul mandatelor prezentate deoarece, prin Poşta Română, firmele omului de afaceri Adrian Porumboiu au expediat atât salariile angajaţilor, cât şi arenda. De asemenea, a crescut numărul de mandate încasare facturi. Un sprijin important am avut din partea Primăriei Municipiului
Vaslui. Instituţia a distribuit, în această toamnă, câteva zeci de mii de scrisori, care ne-au adus încasări de aproape 50.000 lei. Avem chiar şi un număr considerabil de abonamente de presă lunare (în jur de 10.000). Anul trecut, per total, am avut încasări de aproape 7.000.000 lei. Spre deosebire de anul 2015, când nu am reuşit să realizăm decât 97,09% din planul bugetat, în primele 11 luni ale lui 2016 am depăşit planul cu câteva procente, care în sume absolute înseamnă circa 390.000 de lei. Suntem singurii din fosta regiune Iaşi care am depăşit planul”, ne precizează directorul OJP. Anul acesta, aproape jumătate din totalul veniturilor Oficiului Judeţean au provenit din distribuirea pensiilor (25,30%) şi corespondenţă (20,59%), în timp ce 11 procente au venit din vânzarea mărfurilor expuse pe rafturile oficiilor poştale. O pondere destul de mare (aproximativ 16%) a veniturilor din judeţ este asigurată de trimiterile cu confirmare de primire. „Cele mai multe încasări le avem de la OP Vaslui 1, care asigură peste 56% din veniturile judeţului, cu o medie lunară de 360.221 lei. Urmează oficiile Bârlad şi Huşi cu 10 şi, respectiv, 5 procente din totalul veniturilor. Sunt oraşe co-
nectate la infrastructurile urbane (reţele de apă-canalizare, alimentare cu gaz, cablu TV şi Internet, transport regulat, unităţi şcolare îngrijite, cămine culturale, dispensare umane şi veterinare, farmacii), fapt care ar putea explica aceste cifre”, a explicat directorul. După reorganizarea reţelei poştale din 2013, din cele 31 de ghişee exterioare rurale care efectuau transferuri Western Union, 12 au fost desfiinţate, ne precizează directorul. Drept urmare, la nivelul judeţului au fost înregistrate mai puţine operaţiuni de acest fel, acestea fiind în scădere constantă de la o lună la alta. Un alt necaz al directorului OJP este lipsa fondurilor alocate reparaţiilor curente. Deşi OJP Vaslui a fost inclus în planul de reparaţii curente pentru perioadele 20122013 şi 2013-2014, nicio subunitate poştală din judeţul Vaslui nu a beneficiat de astfel de intervenţii sau renovări. „Înţelegem că Poşta Română trece printr-o perioadă grea din punct de vedere financiar. Totuşi, nu putem trece cu vederea oficiile care au suferit deteriorări în urma infiltraţiilor apei. Deşi nu sunt atât de grave, am făcut tot posibilul să oferim un mediu decent de lucru salariaţilor noştri şi să ne primim clienţii şi parte-
Judeţ mic, istorie bogată v Judeţul VaSlui este situat în partea de est a ţării, în zona graniţei pe Prut cu Republica Moldova. Este principala poartă de est a României. Judeţul face parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru din 2002. Reşedinţa de judeţ este municipiul Vaslui. v Judeţul are o suprafaţă de 5.318 kilometri pătraţi. Conform Recensământului din 2011, populația stabilă a județului Vaslui este de 395.499 persoane. Numărul persoanelor din mediul urban este de 153.009, iar al celor din mediul rural 242.490. Vaslui este judeţul cu cele mai multe localităţi din ţară: cinci oraşe, dintre care trei municipii şi 456 de sate administrate în 81 de comune. v Oraşul VaSlui a fost reşedinţă de scaun a marelui domnitor Ştefan cel Mare, foarte aproape de locul unde s-a purtat una
Exteriorul Oficiului Poştal Vaslui 1
nerii într-un spaţiu adecvat. În ultimii ani, am reuşit să efectuăm reparaţii curente prin atragerea de fonduri de la instituţiile partenere, precum şi operaţiuni de igienizare, la unele oficii”, a spus Nicuţă Marcu.
Reţea rurală vastă În prezent, Oficiul Judeţean de Poştă Vaslui are, în total, 487 de salariaţi. La sediul OJP lucrează 15 persoane, la care se adaugă 3 de la Control Ulterior. În judeţul Vaslui, încadraţi ca angajaţi ai Poştei, mai lucrează 15 şoferi şi 7 salariaţi la Colectivul Întreţinere Clădiri. La subunităţile poştale din Vaslui lucrează 15 diriginţi, 13 oficianţi superiori, 87 oficianţi urbani, 15 casieri, 77 factori urbani, 27 oficianţi rurali, 51 factori rurali, 135 agenţi poştali, 2 cartatori, 4 numărători, 4 mânuitori de
valori, 13 agenţi transport valori, 3 factori prelucrători şi un factor de circumscripţie rurală. Reţeaua OJP Vaslui cuprinde 170 de subunităţi, care deservesc 131.833 de gospodării, dintre care 80.830 în mediul rural şi 51.003 în urban. Dintre acestea, şase sunt oficii urbane, şapte rurale, două Oficii Zonale de Poştă, două Ghişee Exterioare Urbane şi 19 Rurale, 133 de agenţii poştale şi o cursă poştală rurală. Vasluiul se situează pe locul al doilea, după Bihor, ca număr de agenţii din ţară. Pe primele locuri ca venituri se situează agenţiile Râşeşti, Ivăneşti şi Hoceni, care aparţin de OZP Vaslui, în timp ce la OZP Bârlad campioane la încasări sunt agenţiile Avrămeşti şi Dragomireşti. În total, la nivelul Oficiului Județean, există 11 curse poştale şi 13 autovehicule.
dintre marile bătălii din istoria românilor - Bătălia de la Vaslui, cunoscută şi ca Bătălia de la Podul Înalt din 10 ianuarie 1475. Este considerată cea mai mare înfrângere a islamului în fața unei armate creştine. v Municipiul VaSlui a devenit capitală de judeţ în 1968. v Judeţul VaSlui a dat României personalităţi de seamă din toate domeniile: lideri politici, oameni de litere, artişti, oameni de ştiinţă. Nu mai puţin de 39 de academicieni români îşi leagă numele de judeţul Vaslui. Printre cele mai cunoscute personalităţi din istoria şi cultura României, se numără: Dimitrie Cantemir, alexandru ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Elena Farago, Vasile Pârvan, Gheorghe Gheorghiu-Dej, alexandru Philippide, Emil Racoviţă, Theodor Rosetti, Constantin Tănase, Nicolae Tonitza, alexandru Vlahuţă, Dimitrie Bagdasar, Nicolae Milescu Spătaru, Ştefan Procopiu.
POªTAªUL456 ¦ 11
Vin sărbăto un 2016 extrem de agitat este pe final. Sunt momente de bilanţ, de trecere în revistă a evenimentelor de peste an – cu bune şi rele, de planuri pentru anul ce stă să înceapă. luna decembrie vine însă cu o perioadă foarte dragă tuturor, cea a Sărbătorilor de iarnă, bogate în tradiţii şi pline de culoare. În aer se simte miros de brad, de vin fiert şi de cozonac, se aud colinde, se aprind luminiţe, totul este vesel. În acest spirit, echipa „Poştaşul” vă propune patru pagini speciale, dedicate sărbătorilor, în care încercăm să vă scoatem din rutina cotidiană şi să vă aducem mai aproape de magia Crăciunului şi a Anului nou. SăRBăTORI FERICITE!! lA MulţI AnI!
MOş CRăCiuN călătoreşte cu Toată lumea este ocupată în ziua de ajun dar mai ales Moş Crăciun este foarte prins, pentru că trebuie să se mişte cu viteza luminii pentru a le dărui cadouri tuturor copiilor din lume, în aceeaşi noapte. Din acest motiv o echipă suedeză de consilieri i-au făcut moşului un traseu şi un program astfel încât el să îşi poată îndeplini misiunea. „În zilele de 24 şi 25 decembrie, Moş Crăciun trebuie să călătorească în jurul lumii şi să se oprească în aproximativ 2,5 miliarde de locuinţe şi să dea daruri la toţi copiii din lume, de toate religiile”, a explicat Anders Larsoon, unul dintre angajaţii din Rovaniemi (Finlanda) ai satului lui Moş Crăciun. „Din datele statistice globale rezultă că, în medie, pe Pământ trăiesc 48 de oameni pe fiecare kilometru pătrat şi că în localităţi casele se află la circa 20 de metri una de alta. În aceste condiţii, dacă Moşul pleacă din Kîrghistan şi zboară împotriva sensului de rotaţie al Pământului are la dispozitie 48 de ore pentru a da toate cadourile”, a precizat Larsoon. Conform datelor, ar avea dreptul la 34 de microsecunde pentru fiecare oprire, timp în care
În 1846, regina Victoria apare cu micul prinţişor Alfred şi întreaga familie în jurul unui brad împodobit, într-o fotografie publicată într-o revistă a acelor vremuri. Impactul asupra cetăţenilor a fost puternic, aşa că obiceiul de a împodobi bradul de Crăciun a fost adoptat rapid de tot mai multe familii britanice. Prima felicitare de Crăciun a fost tipărită în Londra, tot în 1846.
18 ¦ DECEMBRIE 2016
În 1866, artistul Thomas Nast a realizat un montaj intitulat „Moş Crăciun şi munca sa”, unde l-a înfăţişat pentru prima oară pe Moşul drept „producător” al jucăriilor pe care le dăruieşte. Beculeţele speciale pentru pus în brad sunt invenţia lui Edward Johnson – asistent al celebrului Edison, care, în 1882, inventează astfel prima instalaţie electrică pentru pomul de iarnă. Un lucru extraordinar mai ales că, datorită lumânărilor,
de km/secundă trebuie să coboare pe horn, să dea darurile, să înghită rapid din prăjiturile şi laptele pregătite pentru el şi să se întoarcă în sanie, a explicat Larsson. Prin urmare, rezultă că Moşul este nevoit să călătorească cu 5.800 de kilometri pe secundă ca să realizeze călătoria în timpul propus.
se întâmplaseră destule accidente soldate cu incendii.
Crăciun, se spune că va aduce noroc tot anul.
Imaginea modernă a lui Moş Crăciun a devenit cunoscută, şi repede îndrăgită, prin campanile băuturii Coca Cola în întreaga lume – de aceea, Moşul este îmbrăcat în culorile roşu şi alb – culorile companiei americane.
În Norvegia, în Ajunul Crăciunului, lumea e teribil de ocupată cu ascunsul tuturor măturilor din casă, pentru că în trecut se credea că vrăjitoarele şi spiritele rele intrau în casă şi furau măturile, folosindu-le pentru a zbura cu ele.
În unele ţări, pânza de păianjen artificială şi păianjenii sunt chiar decoraţiuni tradiţionale pentru pomul de Crăciun. Iar dacă găseşti în casă o pânză de păianjen adevărată, în dimineaţa de
Unul din zece cadouri primite de Crăciun nu apucă Anul Nou, pentru că e spart ori stricat. De Crăciun, în lume, se vând mai multe diamante decât în tot restul anului.
rile, vin! Povestea omului de zăpadă De ani buni, la nivel mondial, oamenii de zăpadă sunt asociaţi sărbătorilor de iarnă, cu toate că nu sunt prezenţi în religia vreunei ţări. Se pare că primul om de zăpadă a fost ridicat la sfârşitul secolului al XV-lea. Asta nu înseamnă că până atunci nimeni nu mai făcuse acest lucru, ci doar că, până la acea oră, niciun cronicar nu consemnase acest lucru.
În ceea ce priveşte istoria omului de zăpadă, primele menţiuni despre acesta datează de la finele secolului al XV-lea, într-o biografie a lui Michelangelo. Celebrul Shakespeare aduce în discuţie şi el aceste personaje fără viaţă în piesa „Richard al II-lea”. În Polonia sfârşitului de secol XVIII, un gravor în aramă a făcut un calendar în care luna decembrie era simbolizată de prezenţa unui om de zăpadă. În anii 1800, profesorii ţărilor din nordul Europei stimulau creativitatea elevilor prin diverse jocuri cu zăpadă, printre care se număra cel în care copiii trebuiau să creeze oameni de zăpadă. Tot în această perioadă, oamenii de zăpadă încep să fie reprezentaţi şi în cărţi, de data aceasta ca simboluri şi elemente pozitive ale anotimpului rece. De îndată ce industria şi economia mondială se vor dezvolta, omul de zăpadă va începe să apară şi în pomii de iarnă, fie pe globuri, fie ca ornament singular. În anii 1900, acesta începe să fie
găsit şi pe cărţile poştale, dar şi în industria publicitară, unde reprezintă un mare succes. Popularizarea sa intensă în toate colţurile lumii îi vor aduce un grad de recunoaştere universală şi îl vor transforma într-unul dintre cele mai importante simboluri ale iernii şi ale sărbătorilor de final de an.
trăsături comune: morcovii, cărbunii şi mătura Lucrurile comune pe care mai toţi oamenii de zăpadă din lume le au sunt morcovul în locul nasului, cărbuni sau nasturi în loc de ochi şi o mătură la brâu. De asemenea, lor li se adaugă şi câteva obiecte de îmbrăcăminte, precum fularele, pălăriile şi, câteodată, şi o vestuţă sau o jachetă. Toate aceste lucruri îl feresc pe omul de zăpadă de căldură, asigurându-i o rezistenţă mai mare şi o viaţă mai lungă. Oamenii de zăpadă pot fi alcătuiţi dintr-un singur bloc de zăpadă, sau din două, trei sau chiar patru blocuri. Nu în ultimul rând, în funcţie de dorinţele celui care îi creează, ei pot avea un zâmbet vesel sau, din contră, unul mai puţin vesel. În trecut, se pare că omuleţii de zăpadă erau făcuţi având un aspect supărat, întrucât cei care îi construiau nu se bucurau, pentru ca oamenii de zăpadă simbolizau frigul şi venirea anotimpului rece.
un om de 35 de metri şi 4 tone
Angus a „trăit” peste patru luni
Lucruri inedite
Ca să vorbim şi despre un record mondial pe această temă, trebuie să menţionăm că cel mai mare om de zăpadă construit vreodată a fost ridicat în SUA, în februarie 1999, într-un mic oraş din statul
Maine, Bethel. Acesta a avut o înălţime de 35 de metri şi a cântârit 4 tone! Cei care l-au făcut i-au dat numele Angus. Morcovul care i-a fost aşezat pe post de nas avea o lungime de doi metri, iar la construcţia sa s-au folosit anvelope de maşini şi de tractoare în loc de nasturi şi de gură. De construcţia omului s-au ocupat copiii care învăţau la şcoala din oraş. Imediat după ce omul de zăpadă a fost terminat, s-a organizat o mică petrecere, la care au fost invitaţi toţi copiii, dar şi părinţii lor. Angus a rezistat mai mult de patru luni, înainte de a se topi definitiv, în iunie 1999. POªTAªUL456 ¦ 19