Actualitate
Decizii privind piața serviciilor poștale Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a dezbătut și adoptat în cadrul Consiliului Consultativ din data de 12 aprilie 2017 mai multe decizii care privesc piața serviciilor poștale. Astfel, au fost adoptate decizia privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea serviciilor poștale, decizia cu privire la raportarea unor date statistice de către furnizorii de servicii poștale și Strategia de reglementare în domeniul serviciilor poştale pentru perioada 2017-2020.
Decizia privind regimul de autorizare generală Noul regim de autorizare generală pentru furnizarea serviciilor poştale urmăreşte transpunerea cât mai fidelă a ultimelor modificări şi completări ale actualului cadru legal primar şi, totodată, ca urmare a evoluțiilor intervenite pe piața serviciilor poştale, o adaptare a legislaţiei secundare în materie la noile tendinţe inovative din domeniu. ANCOM a urmărit totodată şi creşterea gradului de transparenţă de pe piața serviciilor poştale, înglobând în acest act normativ obligaţiile furnizorilor de servicii poştale în ceea ce priveşte punerea la dispoziția utilizatorilor a informaţiilor relevante. Ca urmare a revizuirii regimului de autorizare generală, furnizorilor de servicii poştale le revine obligația de a transmite ANCOM, până la data de 31 octombrie 2017, condițiile generale privind furnizarea serviciilor poştale, actualizate în conformitate cu dispozițiile legale din acest act normativ.
Decizia cu privire la raportarea indicatorilor statistici Având în vedere că în legislația primară au fost definite noi tipuri de trimiteri poştale, furnizorii de servicii poştale vor avea obligația de a raporta, în plus față de reglementarea actuală, şi traficul şi venitu6 ¦
APRILIE 2017
rile realizate din procesarea acestora: trimiteri de corespondență în număr mare, colete poştale în număr mare şi imprimate în număr mare, pachete mici, respectiv pachete mici în număr mare, precum şi sacii M. Ținând cont de evoluția tehnologică şi de soluțiile inovative prin care mulți furnizori de servicii au început să asigure colectarea şi livrarea trimiterilor poştale, este propus un nou indicator statistic privind sistemele automate de tip self-service, care va fi raportat în cadrul indicatorilor privind punctele de acces/contact nedeservite de personal, începând cu anul 2018, pentru perioada de referință 1 ianuarie - 31 decembrie 2017. Aceste date statistice vor fi raportate anual, până la data de 15 martie cel târziu, pentru anul anterior. Concomitent, prin noua decizie s-a instituit şi obligația de raportare a unor noi indicatori, aceştia vizând traficul de trimiteri poştale (prelucrate în nume propriu şi pe seama unui alt furnizor de servicii poştale) şi veniturile provenind din furnizarea fiecărui serviciu inclus sau nu în sfera serviciului universal. Raportarea acestor indicatori se va face anual până la data de 15 iulie, pentru aceeaşi dată de referință reprezentată de anul calendaristic anterior. Toate datele statistice vor fi transmise exclusiv prin mijloace electronice, prin intermediul unei aplicaţii informatice disponibile online, utilizând
semnătura electronică certificată. Netransmiterea datelor statistice poate fi sancționată cu sume cuprinse între 100 şi 15.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Decizia va intra în vigoare la data de 1 mai 2017.
Strategia de reglementare în domeniul serviciilor poştale pentru perioada 2017-2020 Strategia este structurată pe următoarele direcţii de acţiune: promovarea intereselor utilizatorilor de servicii poştale, asigurarea dreptului de acces la serviciul universal, promovarea concurenţei şi încurajarea investiţiilor şi promovarea inovaţiei. Pentru a atinge obiectivele propuse, ANCOM va continua să monitorizeze condițiile de furnizare a serviciilor poştale şi calitatea acestora, să informeze utilizatorii cu privire la drepturile lor în relația cu furnizorii de servicii poştale şi să analizeze în ce măsură serviciile poştale disponibile pe piață asigură satisfacerea necesităților specifice ale utilizatorilor cu nevoi speciale. Activitatea de reglementare a serviciilor poştale a Autorității este armonizată cu direcțiile de acțiune şi cu obiectivele strategice de reglementare stabilite în funcție de evoluția pieței şi de reglementările de la nivel comunitar. Strategia va fi publicată pe pagina de internet a Autorității.
Corespondenţa Ministerului Justiţiei rămâne la Poşta Română
»
Poşta Română a câştigat, la începutul lunii mai, un nou contract cu Ministerul Justiţiei, în valoare de 30,4 milioane lei (fără TVA) pentru servicii poştale destinate instanțelor de judecată de pe întreg teritoriul României. Contractul este valabil pentru o perioadă de 12 luni şi, potrivit datelor Ministerului Justiției, cantitatea totală de trimiteri de acte de procedură ce urmează a fi distribuită de poştaşi a fost estimată la 13,8 milioane de bucăţi. Vechea înţelegere dintre cele două instituţii, valabilă pentru perioada mai 2016-aprilie 2017, era în valoare de 29,1 milioane de lei (fără TVA).
Licitaţie pentru carburanţi
»
Rompetrol Downstream şi Lukoil Romania au depus oferte pentru furnizarea de carburanți către Poşta Română. Contractul este estimat la 16,5 milioane de lei, fără TVA, pentru o perioadă de un an. Acesta prevede furnizarea unei cantităţi de aproximativ 500.000 de litri de benzină şi 3,5 milioane de litri de motorină, pentru cele peste 900 de maşini ce compun parcul auto al CNPR. Câştigătorul licitaţiei urmează a fi desemnat în perioada următoare. Poşta Română a impus ca viitorii ofertanți să asigure cel puțin 300 de stații de alimentare cu carburanți, distribuite în cel puțin 65 de localități de pe teritoriul patriei. Practic, la licitaţia din acest an se luptă pentru a câştiga contractul aceleaşi companii de anul trecut. În iulie 2016, Lukoil Romania a câştigat o licitație în urma căreia livrează 3 milioane de litri de motorină şi 500 de mii de litri de benzină pentru 12 luni, contractul fiind atribuit pentru suma de 12,55 milioane de lei, fără TVA.
ANCOM a rămas fără preşedinte Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de eliberare din funcţie, ca urmare a demisiei, începând cu data de 24 aprilie, a lui Cătălin Marinescu (foto), preşedinte al Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), decizie publicată ulterior în Monitorul Oficial. După opt ani la conducerea unei autorităţi care reglementează o piaţă de aproape patru miliarde de euro, Marinescu va prelua, începând cu luna mai, şefia Diviziei de strategie din cadrul Secretariatului General al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, organizaţie membră ONU. Numirea unui nou preşedinte la ANCOM se va face de către Parlamentul României, la propunerea Guvernului. Într-o conferinţă susţinută în data de 27 martie, Marinescu a subliniat că nu a luat această decizie din motive politice, ci a urmat un proces de recrutare cu examene şi teste scrise, timp de aproape un an, în condiţiile în care mandatul său la şefia ANCOM expirase încă din aprilie 2015. De profesie este inginer de telecomunicaţii Cătălin Marinescu este inginer în telecomunicații, absolvent al Facultății de Electronică şi Telecomunicații din cadrul Universității Politehnica Bucureşti şi deține o diplomă în Tehnologii Avansate de Telecomunicații de la aceeaşi universitate (1999). Totodată, deține o diplomă de Master în Mana- gement şi Schimbare în Sectorul Public la Universitatea Manchester (1998), un Certificat Profesional în Management CODECS (2002) şi un certificat în administrația locală şi centrală de la Universitatea Indiana, Indianapolis. În ceea ce priveşte relațiile internaționale, a deținut preşedinția şi vicepreşedinția mai multor organisme internaționale şi europene de telecomunicații, precum Grupul Regulatorilor Europeni pentru Servicii Poştale (ERGP), Grupul Reglemen-
tatorilor Europeni pentru Comunicații Electronice (BEREC) şi Rețeaua Reglementatorilor Francofoni - Fratel. Cătălin Marinescu a lucrat, începând cu 1990, în sectorul comunicațiilor, atât pentru furnizorii de servicii de comunicații, cum ar fi Romtelecom (15 ani), cât şi pentru instituții publice. Între 2005 şi 2007 a fost preşedintele Inspectoratului General pentru Comunicații şi Tehnologia Informației, organismul administrației publice responsabil cu gestionarea spectrului de frecvențe radioelectrice, supravegherea şi controlul tehnic în radiocomunicații şi cu managementul proiectelor de e-guvernare, care a fuzionat mai târziu cu Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații, devenind în anul 2009 ANCOM. De asemenea, a fost pentru o perioadă administrator al hub-ului IT al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Şefia ANCOM a preluat-o în aprilie 2009, pentru un mandat iniţial de şase ani.
POªTAªUL460 ¦ 7
Eveniment
România, prezenţă pregnantă în structurile UPU În cadrul Adunării Generale a Cooperativei Telematica, derulată cu prilejul lucrărilor Consiliului de Exploatare Poştală al Uniunii Poştale Universale, România a fost aleasă, cu unanimitate de voturi, vicepreşedinte responsabil cu strategia în management board-ul Cooperativei. În această calitate, România va întocmi planul de business al organizaţiei, urmând să îl prezinte în cadrul Management Board-ului şi a Adunării Generale. Şedinţa Adunării Generale a avut loc la sediul UPU din Berna, la finele lunii martie.
Cooperativa telematica dezvoltă, prin intermediul Centrului de Tehnologie Poştală, o serie de aplicaţii tehnologice şi soluţii software pentru ţările membre ale Uniunii Poştale Universale (UPU), implementând tehnologii avansate şi asigurând, prin aceasta, o funcţionare eficientă, într-o piaţă tot mai competitivă. Activitatea Centrului de Tehnologie Poştală este axată pe calitate, prin îmbunătăţire continuă, principalele ei obiective vizând satisfacţia clienţilor şi durabilitatea financiară.
Sediul UPU din Berna
De asemenea, cu prilejul lucrărilor Adunării Generale a Cooperativei EMS, România a fost premiată cu diploma şi trofeul „EMS Call Center of the year 2017", în cadrul ceremoniei de premiere „EMS Customer Care Award". Criteriile de premiere au avut în vedere performanţele excelente ale României, implicit ale Poştei Române, în ceea ce priveşte procentul ridicat de livrări la timp, timpii reduşi de răspuns, rezolvarea rapidă a reclamaţiilor şi frecvenţa redusă a acestora. Cooperativa EMS a fost creată în cadrul Consiliului de Exploatare Poştală al UPU 8 ¦
APRILIE 2017
cu scopul de a dezvolta şi optimiza serviciile EMS (express mail service). Această structură promovează cooperarea între organizaţiile poştale mondiale, facilitând astfel oferirea de servicii EMS de înaltă calitate la nivel global. În prezent, Cooperativa EMS are peste 180 de ţări membre. În toamna anului trecut, cu prilejul Congresului UPU de la Istanbul, România a fost aleasă ca membru în Consiliul de Administraţie şi în Consiliul de Exploatare Poştală, pentru perioada 2017-2020 şi, alături de Australia, deţine calitatea de Co-Preşedinte al grupului de lucru „Dezvoltarea de servicii fizice, comerţ electronic şi integrare” din cadrul Comitetul 2 Servicii fizice şi comerţ electronic al Consiliul de Exploatare Poştală (CEP). Acest Consiliu reprezintă partea tehnică şi operaţională a UPU şi este alcătuit din 40 de ţări membre, alese în cadrul Congresului UPU. Rolul său constă în sprijinirea operatorilor poştali în modernizarea şi actualizarea produselor şi serviciilor proprii, şi vizează aspectele operaţionale, economice şi comerciale ale activităţilor poştale. CEP face, de asemenea, recomandări ţărilor membre cu privire la standardele proceselor tehnologice, operaţionale acolo unde sunt necesare practici uniforme între operatorii poştali. De precizat că România este membru în mai multe structuri operative ale CEP: „Consiliul pentru standarde şi Grupul de revizuire operatiuni şi contabilitate din cadrul Comitetului 1”, „Integrarea lanţului de livrare, Grupul de reglementări şi standarde, din cadrul Comitetul 4”, „Servicii poştale financiare”, „Grupul mixt de lucru privind stabilirea şi implementarea noului model de Fond al calităţii serviciului”, precum şi în Consiliul de Administraţie, participând la lucrările Grupului de lucru ad hoc privind reforma UPU. „Prezenţa României în aceste foruri, prin Poşta Română, este extrem de importantă în contextul în care serviciile poştale sunt esenţiale în economia globală. Activitatea Poştei Române în cadrul Consiliului de Administraţie al UPU şi al Consiliului de Exploatare Poştală are un impact semnificativ în implementarea cu succes a viitoarei strategii a UPU. Soluţiile tehnologice inovatoare trebuie să fie promovate şi implementate nu ca un serviciu de lux, ci ca un serviciu obişnuit, comun, în ţările membre. Iar UPU este cea mai importantă autoritate care să asigure conectarea fizică şi de strategie a celor implicaţi”, a declarat Andrei Stănescu, directorul general al Poştei Române.
Analizã
OPMB rămâne cea mai rentabilă structură a Poştei Române
Cifrele OPM Bucureşti
» » » »
2.188 de salariaţi numără OPMB 825.000 de gospodării deservesc poştaşii bucureşteni 88 de oficii şi ghişee poştale are reţeaua OPMB 54 de diriginţi conduc subunităţile din Capitală
Cei aproximativ 2.200 de salariaţi ai Oficiului Municipal de Poştă Bucureşti au înregistrat performanţe remarcabile în 2016, reuşind să crească profitabilitatea cu 25% faţă de anul 2015. La capitolul venituri, acestea au depăşit 100 de milioane de lei, ridicându-se la 101,6 milioane. La momentul prezentării bilanţului de către Mircea Tudosie, directorul OPMB, datele financiare pentru luna decembrie 2016 nu erau finalizate, prin urmare cifrele de mai sus sunt valabile pentru perioada ianuarienoiembrie a anului trecut. POªTAªUL460 ¦ 9
Analizã Bilanţul a fost prezentat de directorul OPMB în cadrul unei şedinţe organizate pe 13 aprilie la sediul din Calea Giuleşti. La şedinţă au participat aproximativ 150 de salariaţi – majoritatea diriginţi, oficianţi şi factori din subunităţiile poştale ale Capitalei. Prezentarea rezultatele primelor 11 luni ale anului trecut a fost făcută atât prin comparaţie cu perioada similară a lui 2015, cât şi cu cea din 2014, atunci când actuala echipă de management a preluat conducerea OPMB. Cifrele seci certifică faptul că anul trecut s-a muncit bine în cadrul celui mai mare şi mai important oficiu teritorial al Poştei Române. De exemplu, faţă de 2014, profitul brut a crescut cu o treime, mai exact cu 32%: de la 33,1 milioane lei la 43, 7 milioane. Profitul brut este calculat ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile totale ale acestei structuri poştale. De asemenea, veniturile au cunoscut o creştere constantă în această perioadă, de la 91,7 milioane lei în 2014, la 95 milioane în 2015 şi la 101,6 milioane anul trecut. Şi la capitolul cheltuieli, organizaţia poştală a Capitalei a stat foarte bine, reuşind să le reducă la circa 58 de milioane în 2016, de la 58,6 milioane (2014) sau 60,2 milioane (2015). „Cel mai mult mă bucură creşterea constantă de venituri pe care am reuşit-o an de an, cu 4% în 2015 şi aproape 7% anul trecut. Acesta este un semnal că facem lucrurile temeinic, aşezat şi cu perspective optimiste şi pentru viitor. Trebuie să spun că aceste venituri nu cuprind contractele încheiate la nivel centralizat, care se regăsesc la Companie,
însă cheltuielile legate de procesarea lor pe lanţul operaţional sunt incluse în costurile noastre. Prin urmare, din punctul meu de vedere, sunt extrem de mulţumit de ceea ce s-a întâmplat anul trecut la OPMB şi în toţi aceşti ultimi trei ani, în general. Trebuie spus că am reuşit aceste performanţe în pofida unei lipse de personal şi de logistică, care nu ne-au permis să atingem randamentul maxim. Rezultatele acestea au fost posibile prin implicarea totală, zi de zi, a tuturor oficianţilor, factorilor, casierilor, diriginţilor din oficiile poştale bucureştene şi vreau să vă mulţumesc pentru aceasta”, le-a transmis Mircea Tudosie celor prezenţi în sală.
Nord-vestul domină topul În ceea ce priveşte clasamentul celor mai perfomante sectoare ale Bucureştiului pe parcursul anului trecut, acesta este condus de cele din zonele de vest şi nord ale oraşului. Pe primul loc sunt oficiile din sectorul 6, care au înregistrat venituri de aproape 28 de milioane de lei şi un profit brut de 16 milioane, aproape dublu faţă de cel din 2014! Pe locul secund se află sectorul 5 – venituri de 23,3 milioane lei şi profit de aproape 14 milioane de lei, iar sectorul 1 ocupă ultima treaptă a podiumului, cu venituri de 16,8 milioane lei şi un profit de 6,7 milioane. De remarcat şi oficiile din sectorul 2, cu peste 17 milioane lei venituri şi aproape 6 milioane profit. Chiar dacă au performanţe ceva mai scăzute, subu-
„
Un capitol important pentru mine, ca manager, îl reprezintă cheltuielile. Mă bucur foarte mult că acestea au fost ţinute în frâu, ba chiar s-au micşorat faţă de 2015. Am reuşit să gestionăm acest capitol eficient prin renegocierea unor chirii, prin relocări de spaţii şi prin gestionarea eficientă a cheltuielilor zilnice. Acest lucru arată că suntem atenţi la modul în care cheltuim banii”.
CHELtuIELI IAnuARIE-nOIEMBRIE - mii lei -
10 ¦
APRILIE 2017
Mircea Tudosie, director OPMB
nităţile din sectoarele 3 şi 4 merită scoase în evidenţă pentru faptul că şi-au sporit încasările şi au reuşit să treacă pe plus în cursul anului trecut în ceea ce priveşte profitabilitatea. La capitolul venituri lunare, în cursul anului 2016 în 10 din cele 11 luni supuse analizei acestea au fost mai mari decât în anii precedenţi. Excepţia de la regulă este luna ianuarie. Cele mai mari încasări au fost înregistrate, în ordine, în lunile martie, noiembrie, octombrie şi februarie, şi s-au ridicat în jurul a 10 milioane de lei.
Reclamaţiile întemeiate au scăzut cu 50% Un alt capitol la care salariaţii OPMB au plusat consistent anul trecut a fost cel al reclamaţiilor întemeiate. Astfel, în 2016 s-au înregistrat 183 de reclamaţii întemeRECLAMAŢII ÎntEMEIAtE 2014-2016
La finalul şedinţei de bilanţ, directorul OPMB i-a premiat pe cei mai merituoşi poştaşi din Capitală
iate, la jumătate din cele 366 consemnate în 2015! În urmă cu doi ani se înregistraseră 304 reclamaţii întemeiate. «Acest lucru, din punctul meu de vedere, înseamnă că şi calitatea actului poştal pe care noi l-am efectuat în cursul anului trecut a fost la înălţime», a apreciat directorul OPMB, făcând specificaţia că în acest raport n-a inclus numărul reclamaţiilor pierdute în transport, pentru că acestea nu sunt responsabilitatea organizaţiei pe care o conduce. În altă ordine de idei, anul trecut au fost modernizate şi relocate şapte subunităţi poştale din Capitală, iar în cursul acestui an vor urma alte nouă.
La finalul şedinţei, Mircea Tudosie a ţinut să acorde diplome diriginţilor, colectivelor poştale, factorilor, oficianţilor şi lucrătorilor din zona administrativă a OPMB care s-au remarcat în mod deosebit pe parcursul anului trecut. «Este modul meu de a le mulţumi colegilor pentru eforturile depuse, deşi sunt conştient că asemenea distincţii ar fi meritat mult mai mulţi dintre ei. Le va veni şi lor rândul în viitorul apropiat, dacă vor continua să menţină constant nivelul ridicat al muncii pe care o depun», ne-a explicat Mircea semnificaţia duzinei de diplome pe care le-a acordat cu acest prilej.
VEnItuRI IAnuARIE-nOIEMBRIE - mii lei -
POªTAªUL460 ¦ 11