Actualitate
Poşta Română Parte din viața ta Luna februarie a fost caracterizată de căderi masive de zăpadă, unul dintre cele mai afectate județe fiind Buzăul. Compania Națională Poșta Română şi-a reconfirmat dimensiunea socială şi sloganul „Parte din viaţa ta” şi a reușit, în primul rând mulţumită implicării salariaților săi, să adune peste zece tone de produse alimentare, care au fost ulterior distribuite în mai multe localităţi buzoiene. Totul s-a petrecut în mai puţin de o săptămână, în cadrul campaniei „Omenia topeşte nămeţii”. De produsele colectate în oficiile poştale au beneficiat locuitorii a trei localități buzoiene. Transportul acestora s-a făcut pe 24 februarie şi a angrenat un număr de trei autovehicule Volkswagen Crafter și un autocamion. La nivel local, campania „Omenia topește nămeții” a fost sprijinită de către directorul OJP Buzău, Raul Ioan Florescu. Principalele produse distribuite sinistraților au fost apa minerală şi sucurile (aproximativ o mie două sute de litri), opt sute de litri de ulei, aproape o tonă de conserve de carne și legume, mai bine de 850 kilograme de făină, peste trei sute de kilograme de mălai, aceeași cantitate de zahăr și aproape 250 de kilograme de orez. Au mai fost colectate și distribuite sare, paste făinoase, fasole boabe, griș, ceaiuri, dulciuri.
Coloana de maşini a avut de înfruntat drumurile desfundate din judeţul Buzău
4 ¦
MARTIE 2012
O zi de calcule și cifre Ajutoarele donate de salariații poştali din toată ţara s-au adunat, în cea mai mare parte, la CRTz București. A durat ore bune până ce colegii de la Serviciul Relații Publice şi din CRTz au reuşit să le trieze. Sortarea bunurilor primite s-a făcut atât în ideea în care persoanele din zonele afectate să primească nediscriminatoriu bunuri din aceleași categorii cât și în aceea că unele donații ar fi putut conține lucruri care, conform legislației, nu pot fi distribuite, cum ar fi hainele vechi. Cu migală şi răbdare cei implicați în această activitate au verificat şi dacă produsele alimentare sunt în termenul de valabilitate. Impresionant a fost gestul unora dintre donatori care au trimis în pachetele lor chiar și dulceață făcută în casă. Indiferent de cantitatea sau caracteristica donației, cert este că salariații poștei s-au mobilizat exemplar pentru a-și ajuta semenii. „Pe durata campaniei s-au primit în mod constant transporturi de alimente și alte bunuri pentru zonele afectate de căderile masive de zăpadă. Am avut grijă să depozităm aceste produse în cele mai bune condiții, pentru a ajunge ulterior la beneficiarii lor fără probleme. Văzând numărul mare de pachete și modul exemplar în care s-au mobilizat colegii pentru buna desfășurare a acestei campanii am rămas cu un sentiment plăcut. Mă bucur că fac parte din această mare echipă de oameni sufletiști care au înțeles că a fi poștaș înseamnă să fii cu adevărat alături de comunitate. După cum o spune și misiunea noastră, crezul nostru de poștași, suntem alături de oameni de aproape 150 de ani şi construim legături între ei, indiferent de locul în care aceştia trăiesc, lucrează sau spre care călătoresc. Iată că nu doar construim aceste legături ci veghem şi la păstrarea lor, implicându-ne și atunci când condițiile ne sunt po-
Localnicii au pus umărul la descărcarea produselor alimentare trivnice”, a explicat George Barbu, șeful Centrului Regional de Tranzit București.
Un drum obositor cu final fericit După sortarea produselor primite la CRTz, cele aproximativ zece tone de bunuri au fost încărcate într-un camion și două autovehicule Volkswagen Crafter. La marginea Ploieștiului, caravanei i s-a mai alăturat un Crafter, toate maşinile plecând ulterior în coloană spre Buzău. Chiar de la începutul drumului, întinderea albă ce străjuia șoseaua în dreapta și stânga nu putea să nu te facă să te gândești că semeni de-ai noștri au reușit să supraviețuiească aproximativ o lună izolați și fără posibilitatea de a-și procura cele necesare traiului. Parcă de-odată, albul, o culoare asociată în culturile europene cu puritatea, curățenia, inocența, devine un simbol al surghiunului, al neputinței. Ajunși în centrul de tranzit buzoian am ridicat o altă serie de pachete cu alimente pentru cei în necesitate, după care ne-am îndreptat spre Oficiul Județean de Poștă Buzău. Aici am fost întâmpinați de Ioan Raul Florescu, cel care s-a implicat local în campania lansată de Poșta Română. Cu harta județului în față am stabilit localitățile în care vor ajunge aceste ajutoare și traseul ce va fi urmat. Ca urmare a indicațiilor colegului nostru buzoian am ales satele Greabănu şi Costomiru din comuna Pardoș, respectiv Pleșești din comuna Podgoria. Au fost alese localitățile spre care accesul se face în cele mai dificile condiții și care au beneficiat cel mai puțin de ajutorul autorităților și societății civile. „Satele Greabănu, Costomiru și Pleșești se află în zona submontană a județului, fiind printre cele mai afectate de aceste căderi masive de zăpadă. Din cauza reliefului accesul spre acestea se face mult mai greu decât spre localitățile din zona de câmpie a județului, localități care au beneficiat primele de ajutor din partea persoanelor implicate”, şi-a motivat opţiunea directorul OJP Buzău. Un Volkswagen Crafter a fost expediat spre localitatea Greabănu, celelalte mașini rămase în caravană îndreptânduse ordonat spre Costomiru și Pleșești. Dacă prima parte a traseului dădea ceva speranțe, a existat un moment în care inima ni se făcuse cât un purice în momentul în care am observat că una dintre principalele căi de acces spre acele sate nu fusese încă deszăpezită.
POªTAªUL400 ¦ 5
Actualitate
Caravana a schimbat atunci traseul, căutând altă cale de acces spre comuna Pardoș. Drumul ales a fost un adevărat calvar. Au fost momente când mașinile mici, mai agile şi mai sprintene, s-au oprit pentru a aștepta camionul. Prin stațiile montate pe acestea veneau indicațiile cu privire la drum de la autovehiculul trimis în față, în recunoaștere. La prima oprire am coborât cu toții amețiți de zdruncinăturile de pe traseu și aproape anesteziați de intensitatea momentelor când credeam că vom rămâne cu mașinile pe drum. Deși ar fi trebuit să ajungem cu autovehiculele la căminul cultural al comunei, din cauza căderii zăpezii de pe acoperișul acestui imobil drumul a fost blocat, bunurile fiind descărcate și transportate pe brațe până la destinație.
Respect pentru Poştă şi poştaşi Dincolo de bucuria pe care i-a cuprins pe săteni pentru ajutoarele primite, aceştia au ținut să mulțumească pentru întreaga activitate a salariaților CNPR: „Mulțumim Poștei Române pentru ajutorul acordat comunei Pardoș, mai ales că populația de aici este îmbătrânită şi nu are capacitatea de a-şi asigura alimentele esenţiale în aceste condiţii dificile. În plus, vreau să mulțumesc Poștei și pentru că a lăsat în această zonă un factor poștal, chiar dacă numărul locuitorilor este scădere – doar vreo 600”, a ținut să ne spunăprimarul comunei Pardoș, Ștefan Nicușor. De precizat ar fi că aici, într-unul dintre sate, nu s-a mai născut nici un suflet de mai bine de 20 de ani. Oamenii nu pot fi acuzați de pasivitate în fața intemperiilor vremii. Doar neputința în fața necruțătoarei treceri a timpului i-a adus în postura de a necesita ajutorul semenilor lor.
6 ¦
MARTIE 2012
„Sunt bătrână, mamă, am 70 de ani, dar n-am primit nimic pe degeaba niciodată! Să vă dea Dumnezeu sănătate că ați avut curajul să veniți până aici. Atât cât pot, stau cu lopata în mână şi încerc să scap de zăpada din curte. Vă spun sincer că așa situație nu am mai întâlnit din 1954. Mulțumim lui Dumnezeu că am scăpat cu viaţă”, ne-a spus, vizibil bucuroasă, Maria Neculau, o bătrână din comuna Pardoș. Dumitru Chiriac are 67 de ani și este localnic al satului Costomiru. Cu greu își amintește când a mai fost așa o situație. Ține să mulțumească Poștei pentru efortul depus, precizând că salariații Companiei au fost alături de oameni dintotdeauna: „Domnule, din câte îmi amintesc, nu ţin minte să fi trecut printr-o iarnă mai grea decât asta. A mai fost așa zăpadă mare, dar puteai merge prin ea, spre deosebire de anul acesta. Mulțumim mult că v-ați gândit la noi! Oricum, trebuie să recunosc faptul că poştaşul satului a fost dintotdeauna aproape de oameni. Ne-a ajutat cu ce a putut, ne-a sfătuit... Am avut mereu bază în el.”
O LUNĂ SUB ZĂPEZI Satul Pleșești din comuna Podgoria are peste 300 de locuitori. Toți acești oameni au stat aproape o lună rupți de restul comunei. În toate aceste zile, accesul nu s-a putut face pe cale terestră. Persoanele bolnave din localitate au fost evacuate cu elicopterul. „La noi abia ieri s-a făcut pârtia asta. Am avut practic 21 de zile în care am fost izolați de restul comunei. Pârtia a început să fie făcută de două săptămâni, dar abia ieri (n.r. 23 februarie), pe la orele 15, s-a putut ajunge aici cu maşina. Aprovizionarea, atât cât a fost ea, s-a făcut cu elicopterele. Chiar și bolnavii au fost evacuați tot cu două elicoptere”, ne-a explicat Petrică Leica, consilier local de Pleșești în comuna Podgoria. În acest interval de timp, au avut de suferit atât oamenii, cât și animalele de prin gospodării. Cum mare parte a populației este foarte îmbătrânită, mulți nu s-au putut deplasa nici pentru a adăpa și hrăni animalele, nici pentru a-și procura hrana. Oricum, drumul după alimente ar fi fost de prisos. Rupându-se legătura cu restul lumii, magazinele au rămas goale.
Constantin Iordache, poştaşul din Pleşeşti „De pe 27 ianuarie corespondența nu a mai ajuns la Pleșești. A fost o situație groaznică, extrem de periculoasă, mai ales pe drumul dintre Podgoria și Pleșești, unde au fost troiene de trei metri. Nu am avut alte mijloace de comunicare, copiii nu au putut să meargă la școli, am fost izolați total. De vreo câteva ori ni s-a luat lumina, noroc că am avut alte mijloace, mai rudimentare ce-i drept, de iluminat. Toată lumea a dus-o greu. Nu am putut adăpa animalele, n-am putut să le hrănim... Magazinele din sat s-au golit şi n-au mai putut fi aprovizionate, aşa că n-am mai avut de unde să ne procurăm alimente, să ne luăm o pâine”, ne-a povestit poștașul din localitate, Constantin Iordache pe numele său. Ajutoarele au fost descărcate în biserica din localitate și la distribuirea lor au vegheat dascălul și factorul poștal, doi reprezentanţi ai unor instituţii în care românii au foarte mare încredere. Cătălin Stănoiu
Drumul de întoarcere a fost şi mai dificil. Era târziu în noapte, vizibilitatea era redusă, iar noi eram epuizați de tumultul situației. Totuși, aveam satisfacţia că Poşta Română a reușit să fie din nou aproape de oameni, să fie cu adevărat parte din viața clienților săi!
POªTAªUL400 ¦ 7