Revista "Poştaşul" - Iunie 2011

Poşta Română şi Bilete.ro, parteneri în vânzarea produselor tip bilete spectacole Începând cu 1 iulie a.c., clienţii Poştei Române, precum şi cei ai site-ului www.bilete.ro, îşi pot procura bilete la concerte, întreceri sportive sau la diverse alte evenimente culturale prin intermediul a peste 500 de oficii poştale din toată ţara, în urma parteneriatului încheiat între cele două companii. Biletele sunt emise electronic în cadrul oficiilor poştale abilitate pentru această activitate (lista subunităţilor de unde se pot cumpăra bilete o găsiţi pe www.posta-romana.ro), iar achitarea lor se face în numerar. „Compania Naţională Poşta Română S.A. este în permanentă căutare de noi instrumente şi servicii care să vină în întâmpinarea cerinţelor clienţilor noştri.

Diversificarea acestora este un deziderat împlinit, astăzi, când lansăm parteneriatul cu Bilete.ro, una dintre cele mai mari companii de ticketing din ţară. Prin demararea acestui parteneriat, Poşta Română vizează o colaborare cât mai fructuoasă şi de lungă durată, care să aducă beneficii de ambele părţi. Pe această cale, invităm clienţii Poştei Române din toată ţara să meargă la cât mai multe evenimente culturale şi să achiziţioneze bilete de la cel mai apropiat Oficiu Poştal’’, a declarat Dumitru Daniel Neagoe, Director General C.N. Poşta Română S.A. „Dinamica pieţei de ticketing ne încurajează să abordăm cât mai multe posibilităţi pentru a fi cât mai aproape de clienţii noştri, de iubitorii artei spectacolului. În prezent, Bilete.ro este una dintre cele mai cunoscute şi apreciate companii de ticketing din România.

Din 2006 şi până în prezent, Bilete.ro şi-a menţinut poziţia de lider oferind servicii de ticketing la peste 1.800 de evenimente, atât în ţară cât şi în străinătate. Am ales să extindem reţeaua Bilete.ro prin intermediul Poştei Române, pentru a veni în ajutorul clienţilor noştri de pe întreg cuprinsul ţării. Astfel, vom pune la dispoziţie, ca şi până acum, bilete la cele mai importante şi atractive evenimente”, a declarat Andreea POP, Managing Director Bilete.ro. Oficiile Poştale de la care se pot cumpăra bilete sunt semnalizate cu „Aici Bilete.ro”. Pentru mai multe informaţii vizitaţi site-urile www.posta-romana.ro şi www.bilete.ro.

Cine este Bilete.ro Bilete.ro s-a lansat în anul 2006, fiind printre primele site-uri specializate în vânzarea de bilete de intrare la diverse evenimente cultural-sportive. În timp, Bilete.ro s-a impus ca lider în domeniu, ajungând să dețină în prezent aproximativ 60% din piața de bilete din România. Și-a consolidat poziția de lider în categoria site-urilor de vânzare de bilete datorită prezenței la majoritatea evenimentelor, volumului de bilete tranzacționate şi numărului de vizitatori pe site. „Bilete.ro îşi propune să vină în ajutorul românilor, oferind, ca şi până acum, servicii de calitate, printr-un mod mult mai accesibil lor. Parteneriatul cu Poșta Română îi va ajuta pe consumatorii de evenimente să achiziționeze mult mai repede bilete, direct de la oficiul poștal de lângă casa lor. Ne bucurăm că am reuşit să dezvoltăm local întreg sistemul de soft. Trebuie să precizez că întreaga reţea de ticketing este realizată 100% de specialişti români”, a adăugat Andreea Pop, pentru „Poştaşul”.

POªTAªUL392 ¦ 3

Actualitate

COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ S.A. ca operator economic 1. Angajează cca. 35.000 salariaţi, la nivel naţional, pentru care se plătesc: impozite pe salarii, în sumă totală de cca. 80 mil. lei în 2010; taxe aferente salariilor (CAS, CASS, şomaj, fonduri speciale) în sumă totală de 188,5 mil. lei (2010); TVA plătit în 2010 în sumă de cca. 52 mil. lei.

2. Gestionează o reţea de 6.105 unităţi.

3. Este la zi cu toate plăţile către stat.

4. Depune toate eforturile pentru păstrarea numărului foarte mare de locuri de muncă şi nu a operat concedieri colective pe perioada crizei economice până în acest moment.

5. Are o cifră de afaceri anuală de cca. 1,5 miliarde lei (cca. 375 mil. eur).

6. Desfăşoară achiziţii anuale de pe piaţă în valoare de cca. 46 mil. eur, pentru activitatea curentă.

7. Este în multe localităţi rurale/îndepărtate singurul operator de plăţi şi transferuri financiare şi singurul agent economic ce asigură coeziune teritorială şi socială pentru toată populaţia rurală a României.

8. Nu are arierate şi este monitorizată de FMI exclusiv datorită pierderii înregistrate pe anii 2009 şi 2010.

1. Cifra de afaceri în 2010 a fost cu 33% mai mare decât în 2007.

2. În ianuarie-mai 2011, veniturile lunare s-au cifrat la o medie de cca. 110 mil. lei/lună, luna mai având cu 6% mai multe venituri decât ianuarie. în mandatul de Director General al domnului Daniel Neagoe (G4, Blue Air, UTI+Romprest) au însemnat la semnare o valoare de 441 mil. eur, o valoare medie lunară de 5,24 mil. eur, în prezent fiind zero. a evoluat de la pierdere 76 mil. lei în decembrie 2009 la [4,3 mil. mai 2011] profit preliminat în luna iulie, 2011.

În anul 2010, CNPR a distribuit la domiciliu cca. 111 milioane plăţi (pensii şi alte drepturi sociale) CNPR achiziţionează pe cheltuiala proprie numerarul pentru plata pensiilor (16 mil. eur în 2010) comisionul acordat către CNPR pentru această prestaţie a suferit reduceri de la an la an astfel:

Anul/Perioada

1996 - 1999

2000

2001 - 2006

2007

2008 - 2010

2011

Comision

2,48%

1,90%

sumă fixă

1,30%

1,03%

1,00%

4 ¦ IUNIE 2011

INFORMARE ASUPRA ACTIVITĂŢII Dumitru Daniel NEAGOE Director General C.N. Poşta Română S.A. – Conferinţa de presă 12.07.2011 –

I. Contracte reziliate/suspendate La nivel de principale contracte reziliate/suspendate în 2010-2011, situaţia este următoarea: Valoare la semnare (aprox.)

2008

2009

2010

G4S

350 mil. eur

3,161,675

3.942.849

3,069,600

Suspendat

Blue Air – platforma aeriană

45 mil. eur

750,808

804,089

820,902

Reziliat din 16.02.2011

UTI – mentenanţă, curăţenie clădiri Romprest – servicii curăţenie

46 mil. eur

814.000

500.000

568.000

TOTAL

441 mil. eur

Contract

Plata medie lunară în Eur Obs.

Reziliat din 20.06.2011 Reziliat din 20.06.2011

4.726.483

5.246.938

4.458.502

II. Reorganizare A. Reorganizarea structurală a CNPR a. Internalizarea a 7 sucursale de profit şi suport; b. Reducerea posturilor aferente de conducere cu 146 şi a cheltuielii cu salariile de 110.000 lei/lună; c. Optimizarea şi fluidizarea procesului decizional central şi teritorial pentru a creşte viteza de încheiere şi implementare contracte, a scădea costurile.

B. Reorganizarea reţelei teritoriale de subunităţi a. Etapa I – 900 unităţi fără concedieri - finalizată; b. Etapa II – proces de implementare cu începere imediată, incluzând desfiinţarea a 402 subunităţi, 47 OPRM şi economie cheltuieli de cca. 50 mil. lei/an.

III. Proiecte pentru creşterea veniturilor 1. Poşta Română analizează modelele de afaceri europene ale altor administraţii poştale pentru implementarea, începând cu 2012, a serviciilor financiar-bancare la ghişeele CNPR. 2. Poşta Română a implementat un model de afaceri care să permită vânzarea de poliţe de asigurare generală la ghişeele CNPR. a. în prezent avem în derulare un proiect pilot la nivel de 500 de unităţi care se va dubla până la finele anului 2011; b. în perspectivă, Poşta Română îşi va înfiinţa propria societate în domeniul asigurărilor.

3. Poşta Română a implementat vânzarea de produse de loterie, în trimestrul I, 2011 pe bază de contract comercial cu Loteria Română.

4. Relansarea serviciului de curierat rapid cu creşterea cu 30% a numărului de clienţi şi a veniturilor, faţă de 2010, printr-o nouă politică tarifară, noi servicii cu valoare adăugată pentru clienţii corporativi şi persoane fizice.

5. Dezvoltarea comerţului electronic.

6. Poşta Română a informatizat reţeaua de colectare numerar (POS) în proporţie de cca. 85%, conducând la tranzacţii mai rapide şi costuri mai mici.

Dumitru Daniel NEAGOE Director General C.N. Poşta Română S.A.

POªTAªUL392 ¦ 5

Actualitate

LANSAREA VOLUMULUI

Istoria mişcării filatelice din România

Marți, 28 iunie a.c., a avut loc în sala Mitiță Constantinescu (fost Guvernator al B.N.R. între 1935 și 1940) din sediul Băncii Naționale a României lansarea volumului Istoria mișcării filatelice din România. Filatelia este inseparabilă de Poștă și de aceea putem spune că volumul prezintă istoria Poștei Române timp de un secol și jumătate (18582008), din punct de vedere al mărcilor poștale, dar și al eforturilor făcute de Poștă pentru susținerea mișcării filatelice în țara noastră.

Autorul cărții este colegul nostru Cristian Scăiceanu, director adjunct la Muzeul Național Filatelic. Preocupările lui pentru filatelie datează de mult timp, fiind doctor în istorie, expert atestat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național pentru documente și obiecte cu valoare filatelică, membru al Asociației Internaționale a Ziariștilor Filatelici (AIJP) și membru al Academiei Europene de Filatelie. Cartea a fost editată la Editura Oscar Print (director Angela Moldovan), în cadrul colecției Patrimoniul Cultural. Volumul are 661 pagini și este structurat în 11 capitole. Autorul

6 ¦ IUNIE 2011

prezintă filatelia în context cultural, în conexiunile ei cu societatea românească și demonstrează că filatelia este o disciplină auxiliară a istoriei, alături de numismatică, epigrafie, sigilografie sau heraldică.

La ceremonia de lansare a participat un numeros public, format în majoritate din specialiști de la insituțiile culturale din România. Au vorbit despre carte personalități importante ale vieții noastre culturale, din cuvântările cărora vom reda în continuare câteva pasaje.

Acad. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, aprecia în cuvântarea sa că „volumul acoperă unele pete albe din istoria activității filatelice românești, corectează unele interpretări, dar mai important decât orice mi se pare faptul că lucrarea deschide noi direcții de cercetare în domeniu, nebănuite până acum. Și tocmai prin acest aspect își demonstrează caracterul științific, adresându-se în egală măsură profesioniștilor și amatorilor”.

Președintele Academiei Române, Acad. Ionel Haiduc, în alocuțiunea sa spunea despre carte că „impresionează nu numai prin volumul ei, ci mai ales prin seriozitatea cu care autorul a studiat subiectul în cele mai mici amănunte, prin

documentarea extrem de bogată, precum și prin modul exemplar de redactare. Cercetarea întreprinsă de autor se încadrează în mod categoric în domeniul științelor istorice, se citește nu numai ca o lucrare științifică dar și ca un text de mare interes cultural”.

Prof. univ. dr. Ion Bulei de la Universitatea din București, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, referindu-se la cartea lansată spunea: „Ce aduce nou autorul propunând această cercetare de un inedit frapant? O redefinire a legăturilor cu dintre filatelie și istorie. Masiva cercetare a domnului Scăiceanu face cu totul inutilă întrebarea dacă filatelia este o știință auxiliară a istoriei. Pentru cine avea îndoieli demonstrația autorului este pe deplin lămuritoare”.

Prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, directorul general adjunct al Institutului Revoluției Române, aprecia în cuvântarea rostită că „Autorul a realizat o excelentă lucrare dedicată fenomenului filatelic românesc. Analizele sale prezintă fenomenul filatelic din țara noastră în strânsă legătură cu mișcarea filatelică internațională și cu situația internă din

țară, dar și cu statutul internațional al României”.

Prof. univ.dr. Ioan Opriș, conducătorul Centrului Național de Cercetare și Documentare în Domeniul Muzeologiei „Radu Florescu” a apreciat volumul ca o „carte de certă valoare, novatoare ca subiect, care a recuperat, în folosul bunei și corectei cunoașteri, un subiect spectaculos prin conotațiile și semnificațiile pe care îl propune cititorilor și iubitorilor deopotrivă ai istoriei și filateliei”.

Despre carte a vorbit, în calitate de vechi și pasionat filatelist, domnul Mircea Ionescu-Quintus, președinte de onoare al Partidului Național Liberal, fost președinte al Senatului și ministru al Justiției. Sinteza celor afirmate de domnia se regăsește în epigrama făcută în timpul lansării și dedicată autorului: „Este-o mare iscusință Să pictezi un curcubeu Sau să scrii, cu ușurință, Un volum atât de greu.”

Nicoleta Micu, Şef Serviciu Relaţii Publice CNPR

POªTAªUL392 ¦ 7

Actualitate

Accesul la cunoaştere, cultură şi ştiinţă trebuie să fie încurajat de toţi cetăţenii patriei noastre. A dona o carte nu este doar o formă de altruism, ci şi o formă de implicare civică. Susţinem cu tărie că donarea unei cărţi, pentru ca elevii şi copiii din mediul rural să poată să se bucure de ea, este un gest exemplar. În cadrul campaniei „O carte deschide o lume nouă”, campanie aflată la cea de-a doua ediţie, au fost donate un număr de 400 de cărţi copiilor din satul Pătrimea, comuna Coşereni, judeţul Ialomiţa. Cărţile, strânse în cadrul Oficului Poştal 54, au fost donate de oameni cu suflet pentru a sprijini copiii din mediu rural. „Această acţiune întreprinsă de Poşta Română este un lucru benefic pentru toţi copiii şi mi-aş dori să ajungeţi în toate satele şi cătunele, acolo unde «lumina» – cum denumesc eu cartea – nu poate pătrunde din cauza problemelor sociale. Campania demarată de dumneavoastră este un lucru frumos, vrednic şi demn de toată lauda. Din punctul meu de vedere, motto-ul a fost foarte bine ales, o carte chiar poate deschide o lume nouă”, ne-a declarat Prea Cucernicia Sa Părintele Ivan Florin, preot al Parohiei Sfântului Dimitrie din comuna Coşereni, judeţul Ialomiţa. „Copiii sunt viitorul ţării noastre. Noi împreună cu cei peste 150 de copiii din comună ne întâlnim o dată pe săptămână, de obicei duminica, şi toţi sunt înscrişi în proiectul nostru. Un proiect în care îi învăţăm pe micuţi cum să picteze icoane, cum să bată toaca, cum se coasă pe etamină şi, nu în ultimul rând,

8 ¦ IUNIE 2011

atunci când avem ocazia ţinem şi un cerc de literatură”, a mai adăugat Prea Cucernicia Sa Părintele Ivan.

Nu cred că putem reda în cuvinte entuziasmul copiilor atunci când au primit cele 400 de cărţi, însă vă putem spune că nimic nu se compară cu bucuria de a dărui, de a vedea zâmbetele unor micuţi care ţineau cu putere cărţile la piept sau curiozitatea ce-i îndemna deja să le citească. „Ne place mult să citim şi suntem foarte bucuroase că v-aţi gândit la noi şi ne-aţi oferit aceste cărţi”, ne-au transmis cu zâmbete de bucurie gemenele Laura şi Maria Bodârlău. „Ne plac foarte mult cărţile, am primit cărţi şi de la grădiniţă pe care le-am citit, le-am îngrijit şi le-am pus apoi în bibliotecă.

Vă mulţumim pentru faptul că ne-aţi dăruit aceste cărţi şi vă promitem că o să le îngrijim şi pe acestea la fel de mult”, ne-au mărturisit surorile Mădălina şi Ioana Bădoiu.

„Nu judeca o carte după copertă” Nu înainte de a părăsi comuna Coşereni, am poposit preţ de câteva minute la poarta Adrianei Elena Andrei, elevă în clasa a V-a la şcoala din comună, pentru a o surprinde şi a-i face un cadou. Adriana este o fetiţă de 11 ani cu totul şi cu totul specială, care în ciuda greutăţilor din viaţa ei „iubeşte” cartea. Nu doar diplomele cu premiul I, multe la număr, ci şi carnetul de note pot depune mărturie că Adriana este acel copil silitor, harnic, cuminte pe care orice părinte şi l-ar dori. „Ador să citesc cărţi, ultima carte pe care am citit-o este «Amintiri din copilărie» scrisă de Ion Creangă. Din păcate situaţia mea este una grea şi nu îmi pot permite să îmi cumpăr cărţi, singurele cărţi pe care le citesc sunt cele de la biserică, obţinute cu ajutorul domnului Părinte Ivan. Mă bucur foarte mult pentru că mi-aţi dăruit aceste cărţi, nu ştiţi cât de fericită sunt, de-abia aştept să le citesc”, ne-a spus micuţa Adriana Vă mărturisim că am fost profund impresionaţi de această fetiţă ce are o situaţie materială precară, dar cu o dorinţă şi o sete de cultură nemaiîntâlnite. Sperăm că prin acest gest, de a-i oferi un număr de 35 de cărţi achiziţionate de personalul Oficiului Poştal 45 – domna Diriginte Iordache Monica şi oficiantele Radu Camelia, Semeniuc Mariana şi Becheanu Florentina, am reuşit să îi facem o bucurie şi să îi oferim imboldul necesar de a continua să meargă cu plăcere la şcoală, să studieze şi să nu abandoneze niciodată literatura.

Andrei Tătaru

Gemenele Laura şi Maria Bodârlău alături de preotul Ivan Florin, Nicoleta Micu - Şef Serviciu Relaţii Publice CNPR

Adriana Elena Andrei

Actualitate

b familie de poştaşi

în noua locaţie a Oficiului Rural Stînceni

Ciubotă Grigore - pensionar diringinte, Ciubotă Dumitru - factor rural,Ciubotă Mihaela - factor local, Ciubotă Maria - oficiant rural, Ciubotă Elisabeta - pensionară factor înlocuitor

Eugen Crişan - Director judetean OJRP Mureş, Nut Aurel - Viceprimar Stînceni, Olimpiu Nicolae Constantin - Director regional CRRP Braşov

În data de 1 iulie 2011, în cadrul OJRP Mureş a fost inaugurat un nou oficiu rural în localitatea Stînceni.

Pe Valea Mureşului, într-o zonă turistică montană extraordinar de frumoasă, nepoluată, am întâlnit o familie de poştaşi total dedicaţi acestei meserii. ,,Să fii poştaş este o cinste”, declara fostul Diriginte Ciubotă Grigore, aflat şi el în mijlocul nostru. Acesta îşi amintea cu nostalgie: „În anul 1970 am inaugurat primul oficiu poştal aici în Stînceni şi iată că am trăit s-o văd şi pe fiica mea mutată într-o nouă locaţie”. Trebuie să amintim că cei care lucrează aici sunt o familie şi la propriu: Ciubotă Dumitru - factor rural, Ciubotă Mihaela - factor local, Ciubotă Maria - oficiant rural.

Această locaţie a fost amenajată în totalitate cu sprijinul primăriei locale şi a consiliului local. Viceprimarul Nut Aurel a declarat: „Colaborăm cu Poşta de aproape 40 de ani şi cred că acesta este cel mai bun lucru care se poate întâmpla, ducând nu numai o prietenie strânsă, dar şi o creştere a gradului de statifacţie la locul de muncă.” De altfel şi domnul Director judeţean OJRP Mureş, profund emoţionat, declara: „Pe noi, poştaşii, ne onorează că ne putem desfăşura activitatea într-un spaţiu adecvat şi mulţumim celor care ne-au acordat sprijin, atât Primăriei, cât şi Consiliului Local. Toate aceste amenajări s-au făcut în primul rând pentru comunitate, pentru clienţii noştri şi, nu în ultimul rând, pentru colegii noştri”. Şi, aşa cum declara şi domnul director regional CRRP Braşov - Olimpiu Nicolae Constantin, „deşi Poşta este în plin proces de restructurare, o locaţie nouă şi bună poate aduce satisfacţii atât profesionale, cât şi financiare, prin creşterea veniturilor”.

Nu putem să nu îi mulţumim şi colegului nostru Săliştean Florin de la Sucursala Imobiliara Mureş, care şi-a adus aportul prin spiritul lui de bun organizator, făcând posibilă inaugurarea acestei noi locaţii în cadrul OJRP Mureş.

Sperăm ca şi de acum înainte colegii noştri să fie la fel de apreciaţi de către comunitate, aşa cum declara o clientă aşteptând în poartă: ,,Vino, că numai pe tine, poştaşule, şi pe popă vă mai aştept cu drag!”

Claudia Mîndru - OJRP Mureş

10 ¦ IUNIE 2011

Festivalul de datini şi obiceiuri

al iăii Mureşului

Asociaţia Comunităţilor Mureş-Călimani, în colaborare cu Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş şi Consiliul Judeţean Mureş au organizat, în perioada 8-9 iulie, în comuna Răstoliţa, cea de-a VII-a ediţie e Festivalului de datini şi obiceiuri al Văii Mureşului.

Printre localităţile participante s-au numărat: Răstoliţa, Aluniş, Vătava, Stînceni, Deda, Reghin, Ruşii Munţi şi multe alte localităţi de pe vale. Tradiţiile locale şi portul popular au fost prezentate în satul alegoric amenajat în cadrul Festivalului. Participanţii au putut admira, la standurile special amenajate, obiecte vechi, costume naţionale de peste 150 de ani, lăzi de zestre şi covoare ţesute manual, perne, ştergare şi multe alte obiecte de uz personal.

Păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor şi portului popular este un obiectiv important al locuitorilor din această zonă. Tinerii trebuie îndrumaţi către tradiţii, folclor, obiceiuri vechi pentru a nu uita de unde ne tragem. Dacă privim la nivel naţional, tradiţia şi portul popular sunt cele mai valoaroase lucruri care ne-au rămas ca patrimoniu.

Poşta Română a participat la acest festival cu un ghişeu mobil. Dacă revenim la tradiţie şi noi, poştaşii, ne aflăm în mijlocul oamenilor din cele mai vechi timpuri. Noi suntem alături de ei ducându-le veştile bune sau rele şi suntem primiţi în casele lor cu inima deschisă. Nouă, poştaşilor, ne sunt împărtăşite vieţile cu bucuriile şi supărările oamenilor, precum şi multe dintre evenimentele trăite de ei. De aceea şi noi îi respectăm şi ne facem meseria cu dedicaţie şi pasiune, pentru că, dacă nu respectăm tradiţiile şi trecutul nu putem avea un viitor împlinit.

Maşina Poştei, dotată cu un ghişeu mobil, a fost atracţia copiilor participanţi la festival. Aceştia, însoţiţi de părinţi, urcau în ghişeul maşinii şi puneau tot felul de întrebări: ,,Poşta asta umblă până în sat la noi?”

Colegele noastre de la Oficiul Poştal Târgu Mureş 1 - Iacob Meda şi Ruja Ana, precum şi de la Oficiul Poştal Răstoliţa doamna dirigintă Stoica Maria şi Fodor Maria - oficiantă, alături de domnul Director judeţean OJRP Mureş - Eugen Crişan au prezentat vizitatorilor Oficiul mobil.

Claudia Mîndru, OJRP Mureş

Vâştigătorii premiilor Xditurii Nemira La sfârşitul lunii iunie au fost desemnaţi, prin tragere la sorţi, câştigătorii concursului derulat, împreună cu Editura Nemira, în paginile revistei noastre. Aceştia sunt: GRIGORE MARIANA - oficiant în judeţul Dâmboviţa, SUCIU DOINA - agent poştal în judeţul Braşov, COSTIN GEORGETA - oficiant în judeţul Galaţi, DRĂGUŢ IONEL - agent poştal în judeţul Brăila şi LUNCĂ AURORA - CRRP Bucureşti.

Câştigătorii acestei ediţii vor primi, prin intermediul serviciilor de curierat ale Poştei Române, câte o carte „Împărţirea la zero” de Ted Chiang.

POªTAªUL392 ¦ 11

Poştă & Poştaşi

Sucursala Servicii Financiare –

un motor al Poştei Române

Sucursala Servicii Financiare (SSF) este una dintre cele mai importante sucursale ale Poştei Române. Situată în Calea Griviţei nr. 64-66, Sector 1, Bucureşti, într-o clădire ce ascunde o istorie exuberantă, această sucursală este pe bună dreptate un centru de profit, asigurând prin serviciile financiare un plus de eficienţă şi performanţă Poştei Române.

Ce sunt Serviciile Financiare? Cu ce se ocupă Sucursala Servicii Financiare? Pentru a afla răspunsurile la aceste întrebări am stat de vorbă cu însuşi directorul sucursalei, domnul Emil Ciorîia. Încă din startul discuţiei purtate cu domnul Director am realizat faptul că a fi salariat în cadrul Sucursalei Servicii Financiare este o muncă provocatoare în fiecare zi. Diversitatea precum şi capacitatea reţelei de a dezvolta orice produs financiar sau produs de asigurări precum şi prestaţii de colectare contravaloare facturi, îţi arată exact profesionalismul acestor oameni. „Privind doar numărul prestaţiilor efectuate de către personalul pe care îl am în subordine îţi poţi da seama de conştiinciozitatea lor. Nu pot decât să mă bucur atunci când văd că numărul prestaţiilor creşte constant şi că nu este de ajuns să aduci doar un contract nou în SSF, el trebuie şi este tratat cu maximă seriozitate şi mai departe completat de acea prestaţie care se regaseşte în ghişee”, a declarat domnul Director Emil Ciorîia.

Astfel, munca depusă cu temeinicie de colegii din cadrul SSF a dus la faptul că astăzi, în ciuda vicisitudinilor financiare regăsite atât pe piaţa externă cât şi pe cea internă a Poştei, s-a reuşit menţinerea în integralitate a portofoliului de clienţi. „Prin mărirea prestaţiilor am arătat partenerilor de contract că astăzi Poşta Română poate fi cel mai solid partener într-o activitate financiară fiind, de fapt, şi cel mai mare jucător cu un număr impresionant de tranzacţii. Mă refer aici în mare parte

la transferul de bani interni şi internaţionali, Poşta Română având astăzi o cotă de piaţă de 11,5% cu partenerul Western Union şi oferind servicii de calitate în timp real tuturor cetăţenilor români ce doresc să transmită bani din sau în străinătate”, a adăugat domnul Director Emil Ciorîia.

Sucursala Servicii Financiare a acţionat în anul 2010 în mod profesionist, depunând toate eforturile pentru o creştere substanţială a veniturilor din serviciile financiare şi pentru a identifica noi parteneriate benefice Companiei. „Punctul forte al sucursalei în anul 2010 l-a constituit transferul internaţional în baza serviciul EuroGiro prin dezvoltarea serviciului EuroGiro Cash International şi nu în ultimul rând o colaborare foarte importantă pentru Poşta Română deschisă cu Deutsche Bank, acesta fiind un operator financiar extern foarte important cu reprezentanţi în aproape 150 de ţări, cu un apetit internaţional de tranzacţii financiare foarte mare. Vă pot spune că Sucursala Servicii Financiare gestionează astăzi un număr de 260 de contracte încheiate la nivel central şi local, unde marii operatori de utilităţi din România cum ar fi Enel, Electrica, Transilvania Nord, Transilvania Sud, Eon Energie, Con Gaz etc. şi, nu în ultimul rând, mari operatori de telefonie fixă sau mobilă, prin intermediul SSF contorizează gradul de încasare a facturilor.

Totodată, anul 2010 a însemnat mărirea permanentă a portofoliului de clienţi şi de asemenea introducerea de noi activităţi menţionând aici parteneriatul cu Loteria Naţională, Bilete.ro şi chiar şi rovinieta, pot spune că nu este activitate străină Poştei Române, dar indroducându-se rovinieta electronică a sporit într-un fel activitatea sucursalei.”

Cu un număr total de 312 salariaţi, Sucursala Servicii Financiare îşi propune în viitor numeroase obiective pentru creşterea ponderii veniturilor din segmentul de servicii financiare şi poziţionarea CNPR pe piaţa serviciilor finan-

Colectivul Sucursalei Servicii Financiare

12 ¦ IUNIE 2011

ciare din România ca operator major şi concurent direct al instituţiilor financiare. „Următoarea jumătate a anului 2011 ar însemna în viziunea SSF realizarea principalului obiectiv, şi anume menţinerea numărului de clienţi aflaţi astăzi în portofoliu ţinând cont de faptul că trendul de a scădea tot ce însemna comision în sectorul urban este tot mai mare şi asta probabil datorită concurenţei pe care băncile ne-o produc şi după cum bine ştiţi un client se câştigă foarte greu şi se pierde foarte repede. De asemenea, în următoarea perioadă ne propunem identificarea permanentă de noi oportunităţi în sfera financiară şi ţinând cont de pregătirea profesională exemplară a personalului din subordine sunt convins că vom reuşi”, a mai declarat domnul Director Emil Ciorîia.

Fără a exagera şi fără a fi săraci în cuvinte, fiecare angajat al SSF, fie el din Biroul Asigurare Logistică, Biroul Juridic, Compartimentul Activităţi Speciale, Compartimentul Secretariat, Serviciul Transfer de Bani Intern şi Internaţional, Serviciul Dezvoltare Ofertă Produse Bancare şi de Asigurări, Serviciul Operaţiuni Tranzacţionale, Serviciul Marketing, Serviciul Vânzări, Serviciul Management Contracte, Serviciul E-Servicii, Serviciul Contabilitate, Biroul Bugete, Analiză Economică sau Serviciul Financiar Trezorerie a contribuit la dezvoltarea continuă a acestei sucursale.

Emil Ciorîia Director Sucursala Servicii Financiare

„Având în vedere faptul că această sucursală efectuează anual peste 44 de milioane de tranzacţii, le mulţumesc tuturor angajaţilor Sucursalei Servicii Financiare pentru devotamentul şi seriozitatea de care dau dovadă şi, nu în ultimul rând, pentru spiritul de echipă. Totodată, le comunic şi prin intermediul dumneavoastră că, dacă ar exista un simplu barometru pe care să-l putem verifica lunar, acel barometru ar fi numărul prestaţiilor şi cu cât acesta va fi mai mare, cu atât Poşta Română va prospera, iar clienţii noştri vor fi mai mulţumiţi şi probabil, de ce nu ?! numărul lor va creşte”, a concluzionat domnul Director Emil Ciorîia.

Doamna Carmen Velciu - Serviciul Marketing, alături de colegii de la Serviciul Operaţiuni Tranzacţionale

Andrei Tătaru Serviciul Transfer de Bani Intern şi Internaţional Grupa Operativă Eurogiro/MPI

POªTAªUL392 ¦ 13

Poştă & Poştaşi

Iancu Gogu, un director cu experienţă

Are 38 de ani de activitate poştală continuă. A pornit de jos, ca oficiant în Nalbant, o localitate din judeţul Tulcea.

A parcurs, pe rând, toate etapele, de la oficiant la diriginte-casier, de la casier la funcţii de conducere în cadrul Poştei. Numele lui este Iancu Gogu, are 63 de ani şi de 13 ani este director al Oficiului Judeţean Reţea Poştală Ilfov.

O traiectorie ascendentă Încântat de vizita noastră, ne invită să păşim în spaţiul primitor al biroului său şi începe să ne povestească despre traiectoria sa în sistemul poştal. „În data de 7 martie 1973 m-am angajat la Poştă ca oficiant. Până atunci am lucrat în învăţământ ca profesor suplinitor. Când a apărut un post vacant la Poştă, primarul comunei m-a întrebat dacă vreau să mă angajez. Ştiind că meseria de lucrător poştal era apreciată, am acceptat. După trei săptămâni am fost trimis de către Direcţia Judeţeană de Poştă Tulcea la Bucureşti, la un curs de 14 ¦ IUNIE 2011

specializare pentru diriginţi PTTR. După patru luni am revenit în Nalbant şi am lucrat ca oficiant până în 1977, dar suplineam deja funcţia de diriginte.” Nu s-a oprit însă aici. Datorită unui concurs de împrejurări, Iancu Gogu a luat drumul capitalei, împreună cu familia: „Pe 1 noiembrie 1977 am cerut transferul la Bucureşti pentru că toate rudele mele se mutaseră în capitală. Am lucrat ca oficiant la OP Bucureşti 57 până pe 15 ianuarie 1978 când am fost numit diriginte la OP Glina din Ilfov, unde am lucrat până în iulie 1979. În urma participării la un concurs, am fost numit tehnician la compartimentul verificări acte din cadrul Direcţiei Regionale de Poştă.”

Actualul director al O.J.R.P. Ilfov a mers şi mai departe. „În 1981 funcţia de şef de oficiu central verificări acte a devenit vacantă prin pensionarea titularului, dată la care am fost promovat ca şef. Pe atunci, activitatea în cadrul acestui compartiment era mai complexă deoarece cuprindea colectivul de primire-rezolvare reclamaţii la nivelul Direcţiei

Regionale de Poştă, colectivul de centralizare-verificări pensii, colectivul evidenţă-gestiune radio-tv, depozitul regim special, depozitul central de timbre, casieria colectoare a Direcţiei de Poştă. Aveam în subordine în jur de 110 oameni, plus dispeceratul format din patru dispeceri şi colectivul auto care cuprindea cursele de valori din Bucureşti şi Ilfov.”

Punctul culminant al ascensiunii sale a fost în 1998, când a fost numit pe postul de şef la Oficiul Teritorial Ilfov, actualul O.J.R.P., post care era vacant de mai bine de un an. „La începutul anului 1998 am participat la un concurs pentru ocuparea postului de şef, iar de la 1 aprilie 1998 sunt şef la Ilfov.

Deşi era 1 aprilie, nu a fost o păcăleală”, spune el, plin de haz.

De atunci au trecut 13 ani. Ani grei, dar şi plini de satisfacţii. „Munca cu omul e foarte grea dar, în acelaşi timp, îţi oferă satisfacţii enorme pentru că ai ocazia să fii de folos oamenilor şi să le citeşti mulţumirea pe chip. Mi-a fost de mare folos faptul că am pornit de jos şi că atunci când m-am lovit de probleme la care nu găseam rezolvare, nu am ezitat să întreb pe oricine, indiferent de funcţie.”

„Am o familie de poştaşi cu care mă mândresc” Datorită credibilităţii şi stabilităţii de care s-a bucurat instituţia Poştei de-a lungul timpului, membrii familiei Gogu au ales să urmeze acelaşi drum, să devină, aşadar, poştaşi repectabili. „În februarie 1978, soţia mea, care a lucrat în învăţământ, s-a angajat ca oficiant la OP Bucureşti 57. A activat în cadrul mai multor oficii şi, la fel ca mine, a avut mai multe funcţii. A fost casier, diriginte la OP 60, iar în ultima perioadă a activităţii a trecut pe funcţia de oficiant superior la colectivul verificări acte din cadrul Direcţiei Regionale de Poştă.

A lucrat la Poştă până în 2004, an în care s-a pensionat.” Nu este greu de intuit ce a determinat-o să facă această alegere. „Am avut o influenţă asupra deciziei ei de a se angaja la Poştă, după cum am avut o influenţă asupra fiicei noastre, Camelia, care, după terminarea liceului, s-a angajat la Poştă ca oficiant la colectivul de mandate bancă al OP Bucureşti 1, timp în care a urmat şi ASE-ul”, spune el.

Din vorbă în vorbă, aflăm că familia de poştaşi cu care se mândreşte Iancu Gogu este mai numeroasă decât am crezut la început. „Mai am patru nepoţi care lucrează în Poştă. Tanţa Apostol, în vârstă de 54 de ani este oficiant la OP 83 şi are în jur de 12 ani de Poştă, Zoe Tararache este contabil la serviciul financiar al C.R.R.P. Bucureşti, Lili Costea a lucrat la OP 3 ca oficiant, la control ulterior la OJ, în prezent fiind în schema OP Bucureşti 4, Nicu Taşcu este oficiant la BSI.” În timp ce vorbeşte, cu mulţumire, despre familia lui de poştaşi, încercăm să-i surprindem sclipirea din ochi. „Indiferent unde au lucrat în Poştă, nimeni nu a ţinut cont că sunt nepoţii lui Gogu şi le mulţumesc că nu m-au făcut de ruşine. Au înţeles că trebuie să-şi vadă de treabă, fără nicio intervenţie din partea mea. Eu îi numesc «familia mea de poştaşi» şi mă mândresc cu ei.”

Satisfacţia de a lucra cu oamenii În încercarea de a afla ce l-a determinat pe directorul O.J.R.P. Ilfov să rămână fidel Poştei atâta amar de vreme, îl iscodim în continuare, iar el parcă doreşte să cuprindă, dintr-o suflare, toţi cei 38 de ani de Poştă. „Ce mi-a rămas din toată activitatea este respectul oamenilor, respect pe care ţi-l câştigi nu prin impunerea autorităţii, nu datorită funcţiei, ci prin felul tău de a fi, prin pregătirea ta, prin modul în care lucrezi cu oamenii, prin felul în care îi ajuţi şi-i înţelegi. Toate acestea dăinuie şi după ce oamenii pleacă. Îmi amintesc cu plăcere de oameni pensionaţi de 10, 15 ani, cărora le-am fost şef şi care vin din când în când la mine doar să mă vadă. Asta e satisfacţia unui om care lucrează cu oamenii. Toţi suntem oameni, la fel cum şi eu, dincolo de funcţia asta trecătoare, sunt un simplu om, cu problemele mele.”

Cea mai mare satisfacţie a lui Iancu Gogu rămâne, însă, familia. „Faptul că îţi creşti copiii şi, mai târziu, nepoţii, că îi vezi realizaţi, sănătoşi, la casele lor te ajută să treci peste toate în viaţă.”

Pe lângă satisfacţia de a lucra cu oamenii, un alt motiv care a stat la baza deciziei sale de a rămâne în Poştă este respectul oamenilor faţă de instituţie. „La vârsta de 25 de ani lucram ca diriginte în Nalbant şi aveam în subordine doi factori poştali şi patru telefoniste. Încăperea în care se lucra cu publicul era şi casierie, şi birou diriginte. Nu voi uita niciodată cum oameni în vârstă din sat care păşeau pragul acelei încăperi îşi scoteau căciula, unii chiar încălţările înainte de a intra. La acea vreme nu existau mochete, aveam doar nişte preşuri dar, probabil, exista un cult al respectului faţă de instituţie.”

Un formator de oameni Putem spune, cu convingere, că Iancu Gogu face parte din categoria oamenilor care au format oameni, deschizând noi perspective, la început copiilor din Nalbant şi, mai târziu, colegilor poştaşi. „Am avut şi oameni care m-au ajutat, altfel nu răzbeşti. Oricât de pregătit ar fi un şef, nu reuşeşte fără oameni care să-l ajute. Eu, la rândul meu, am ajutat oameni, mulţi dintre ei tineri. I-am sfătuit să înveţe, să facă un curs de calificare postliceală, de diriginţi de poştă sau facultatea la fără frecvenţă, cum era pe atunci. Au ţinut cont de sfatul meu şi mulţi dintre ei au ajuns oameni cu funcţie în cadrul Poştei”, spune el, cu satisfacţie şi ne împărtăşeşte, în continuare, din vasta lui experienţă, cu aceeaşi vocaţie de formator. „Colegilor poştaşi le-aş da două sfaturi: în primul rând să aibă încredere în Poştă, indiferent de problemele care apar la un moment dat. Ele sunt trecătoare, Poşta rămâne. Au fost, sunt şi vor fi atât vremuri bune, cât şi mai puţin bune. În al doilea rând, i-aş sfătui să se perfecţioneze, să urmeze nişte cursuri pentru a-şi lărgi orizontul. Nu ştii niciodată ce-ţi rezervă viaţa.”

Material realizat de Ada Cojan POªTAªUL392 ¦ 15

Poştă & Poştaşi

iictoria Vhirică,

un diriginte cu vechime

Victoria Chirică este diriginte la OP Bucureşti 77 din 2003, dar activitatea ei în domeniul poştal este mult mai vastă. „M-am angajat la Poştă în 1973, după terminarea liceului, pe post de oficiant în comuna Albeşti, unde am copilărit. În 1974 am urmat cursurile şcolii de oficianţi de la Bucureşti, după care m-am întors în Albeşti, unde am lucrat până în 1979 când am plecat la Bucureşti, unde m-am şi căsătorit. Pe atunci, un transfer nu era posibil, aşadar a trebuit să demisionez şi să mă angajez din nou.

Aveam deja şase ani de activitate poştală, motiv pentru care am ales să lucrez tot la Poştă. Am fost oficiant la OP 72, apoi la OP 8 şi la OP 28. Tot pe post de oficiant m-am transferat, în 1984, la OP 77. Am făcut această alegere întrucât eram foarte aproape de casă şi puteam să-mi cresc copilul. În 1986 am fost promovată în funcţia de oficiant superior. Între timp, am făcut şcoala de diriginţi, iar în vara anului 1994 am fost promovată în funcţia de diriginte la OP 53 unde am stat până la 1 ianuarie 2003.”

Drept dovadă a statorniciei şi ataşamentului de locuri şi oameni care au avut un rol important în existenţa sa, Viorica Chirică a revenit la oficiul ei „de suflet” pentru că „La OP 77 am lucrat cel mai mult, aici am promovat şi aici am găsit înţelegere. Colectivul a fost şi este la fel de unit ca şi în 1984, când am venit pentru prima dată aici. Sunt oameni deosebiţi, care mă înţeleg, iar eu, la rândul meu, îi înţeleg pe ei.”

Clientul nostru, stăpânul nostru Respectul pentru activitatea poştală şi implicarea de care a dat dovadă de-a lungul timpului sunt reflectate în rezultatele pe care le-a avut în contactul direct cu clienţii: „Eu am o vorbă: clientul trebuie să părăsească oficiul neservit, dar mulţumit. Neservit pentru că uneori instrucţiunea nu îţi permite să îl ajuţi, dar mulţumit că l-ai călăuzit pe drumul pe care trebuie să meargă să-şi rezolve problema. Totul are o soluţie. Poate nu îi poţi da pe loc banii sau scrisoarea, dar îl înveţi ce trebuie să facă. Ai nevoie de răbdare în relaţia cu clienţii, iar răbdarea se dobândeşte în timp.” Şi parcă pentru a întări cele spuse mai sus, continuă: „Am avut un director care venea în control la Oficiul 77, dar pe atunci nu îl cunoşteam. După ce a venit de câteva ori în vizită şi mi-a observat activitatea, mi-a spus: «De câte ori am venit, te-am văzut zâmbind.»

Iar eu i-am răspuns: «Asta este formaţia mea profesiona-

16 ¦ IUNIE 2011

lă. Zâmbim pentru că trebuie să fim amabili şi răbdători cu clienţii.» Chiar şi după ce se pensionase mai trecea pe la oficiu şi-mi spunea: «Victoriţa, n-am să te uit.»”

O familie la bine şi la rău Doar cei care au lucrat într-un oficiu poştal cunosc însemnătatea prestaţiilor poştale şi greutăţile pe care aceasta le implică: „Prin '84 la OP 77 era mesagerie externă pe tot sectorul. Trebuia să urcăm pe o scară să punem coletele pe rafturi, erau aduşi saci pentru tot sectorul extern. Îmi amintesc că una dintre colege era însărcinată şi trebuia să cărăm nişte saci de mesagerie, erau nişte saci imenşi cu câte 15, 20 de colete, mai mult îi târam. Dar noi suntem la bine şi la rău o familie”, mărturiseşte ea.

Nu există, însă, pădure fără uscături. „La un moment, atunci când lucrezi se ivesc şi probleme, atât cu salariaţii, cât şi cu clienţii dar, dacă nu ar exista probleme, nu ar mai exista diriginţi. Avem probleme şi cu clienţii.” Pătrunsă de sentimentul datoriei împlinite, Victoria Chirică ştie că mulţumirea clientului depinde, în primul rând, de modul în care este deservit. „Reclamaţiile reflectă munca ta şi a oamenilor din subordinea ta. Sunt şi clienţi care mă felicită, şi clienţi care vin cu reclamaţii. Noi trebuie să ţinem seama de nemulţumirile lor pentru că, astfel, ştim unde am greşit şi ştim cum să procedăm pe viitor. Nu o

dată s-a întâmplat să primim felicitări pentru comportamentul oficianţilor la ghişeu şi pentru felul în care factorii poştali deservesc clienţii”, spune ea, cu mândrie.

Drept dovadă a profesionalismului său şi a implicării de care a dat dovadă în activitatea sa de diriginte de Poştă stă faptul că „Nu am avut o reclamaţie din 2003, de când am venit aici, ca diriginte. Avem şi reclamagii de profesie, dar aceştia sunt fie bolnavi psihic, fie bătrâni care au probleme de memorie, uită că au semnat pentru pensie.”

„Noaptea visam că pierd banii” Intrigaţi să aflăm ce a determinat-o să se angajeze la Poştă, facem o scurtă incursiune în trecut şi ajungem la începuturile ei în sistemul poştal: „Eram o fată de la ţară, provenită dintr-o familie de oameni modeşti. Mama nu avea cu ce să mă întreţină în şcoală şi dorea să rămân cu ea, în sat. După terminarea liceului s-a ivit un post la Poştă. A fost o adevărată provocare pentru mine pentru că acolo făceam de toate, inclusiv gropuri, şi trimiteam banii la Curtea de Argeş. La început, noaptea visam că pierd banii, că nu am gropul, mi-era teamă. Într-o noapte, m-am ridicat prin somn ţipând: «Unde sunt banii?»”

Cu timpul însă şi-a dat seama că „Munca la Poştă este frumoasă, dar grea pentru că presupune un volum mare de informaţie care trebuie asimilat într-un timp foarte scurt, timp în care trebuie să şi lucrezi. Ai nevoie de atenţie distributivă să îi poţi auzi, în acelaşi timp, şi pe şef, şi pe clientul din faţa ta, şi pe colega care vrea să-i schimbi nişte bani. Şi, în plus, e vorba de cinste. Cine nu a fost cinstit nu a rezistat în Poştă.”

Omul sfinţeşte locul În timp, vasta sa experienţă în Poştă şi-a pus amprenta asupra muncii sale şi a contribuit la dezvoltarea aptitudi-

OP Bucureşti 77

nilor sale organizatorice: „Mi-am dat seama că este indicat ca oficiantele să înveţe să lucreze la orice ghişeu, să le fac minge, după cum îmi place să spun. Dacă o oficiantă lipseşte, eu, ca diriginte trebuie să desemnez pe altcineva în locul ei. Ele plâng când le trec pe la toate ghişeele, că nu e uşor, dar salariaţii trebuie să fie pregătiţi.”

Mărturie a înţelegerii sale faţă de oamenii cu care lucrează şi a importanţei acestora pentru bunul mers al activităţii stă concepţia ei profesională: „Pentru un şef toţi subalternii trebuie să fie egali. Îţi plac sau nu, e problema ta. Nu gândesc toţi ca tine, dar trebuie să îi accepţi pentru că la Poştă totul funcţionează ca o rotiţă de ceas cu zimţi. Nu poţi să sari nici un zimţ.” Întrebată ce a determinat-o să rămână fidelă sistemului poştal timp de 37 de ani, Victoria Chirică răspunde, fără nicio ezitare: „Munca cu oamenii. Nu este deloc uşor să lucrezi şi cu bani, şi cu oameni, dar mi-a plăcut să comunic cu clienţii. Cred că diversitatea m-a făcut să stau atât, în fiecare zi e altceva. Nu pot să-mi fac un plan pentru a doua zi, că nu ştiu ce mă aşteaptă dimineaţa când intru pe uşă.

La Poştă devii înţelept, te pregăteşti, te informezi, înveţi să te comporţi cu oamenii. Munca de poştaş luminează omul, indiferent de nivelul la care se află. Intri în contact cu tot felul de oameni, o parte dintre ei instruiţi şi educaţi, de la care ai de învăţat. Tot felul de clienţi păşesc pragul Oficiului 77. Cu oamenii bolnavi trebuie să te comporţi într-un fel, cu cei recalcitranţi adopţi altă poziţie, că şi aceştia trebuie să plece mulţumiţi. I-am spus unei colege: «Dacă aş avea 45 de ani m-aş înscrie la Facultatea de Psihologie, nu ar trebui să citesc foarte mult să iau examenele. Din practică se învaţă.»”

Ada Cojan

Poştă & Poştaşi

Unirea Poştelor cu Telegraful în

Principatele Române

Unificarea poştelor din cele două Principate în anul 1862 a fost o etapă din procesul complex de unire politică şi administrativă a unirii Moldovei cu Ţara Românească. Aşa cum am arătat anterior, organizarea poştală din Moldova era superioară celei din Ţara Românească. Şi sub aspectul modernităţii administraţia poştală moldavă era cu un pas înaintea celei de la Bucureşti. În Moldova se introdusese sistemul de francare a scrisorilor cu mărci poştale încă din 1858, iar ştampilele poştale erau de inspiraţie austroungară, fapt datorat echipei de funcţionari poştali austro-ungari aduşi pentru modernizarea şi eficientizarea sistemului poştal. Mărcile poştale ce reproduceau stema principatului erau obliterate pe scrisori cu ştampile dublu cerc, cu data în centru, sub formă de fracţie, cu cifre arabe, reprezentând ziua şi luna. În partea inferioară a ştampilei era numele principatului, MOLDOVA, iar la partea superioară se afla numele localităţii în care funcţiona respectivul birou poştal, o transcriere fonetică în limba germană a oraşelor moldovene: BOTOSCHANI, TEKUTSCH, FOKSCHANI, WASLUI, GALATZ, HUSCH, FOLTITSCHENI. Ştampile poştale din Ţara Românească erau liniare, cu data pe a doua linie şi numele localităţii, scris în alfabetul de tranziţie, pe prima linie: БЕКЕТУ (Beketu), ПІІТЕШТІ (Piteşti), КРАІОВА (Craiova), БУКУРЕЩІ (Bucureşti), ФОКШАNI (Focşani). Până în 1861 doar două oraşe din Muntenia au avut ştampile cu caractere latine PLOESCI (din 1860) şi BRAILA (din 1861). Mărcile poştale au început să fie utilizate în Ţara Românească din 1862, odată cu unificarea poştală şi tot atunci au apărut ştampilele dublu cerc cu grafie latină: BUCURESCI, CALAFATUL, CRAIOVA, ŞTIRBEIU (Călăraşul de azi) şi altele.

După unificarea din 1862 administraţia poştală din Principatele Unite a continuat procesul de modernizare şi în anul 1864 s-a pus problema unificării acesteia cu administraţia telegrafului, care până atunci funcţionase separat de Poştă. Problemele organizatorice şi economice cu care se confrunta administraţia poştală românească acum un veac şi jumătate prezintă similitudini frapante cu cele pe care trebuie astăzi să le rezolve Poşta Română.

Având în vedere acest lucru, precum şi savoarea limbajului de epocă, redăm mai jos documentul de unire a poştelor şi telegrafelor, aşa cum apare el în lucrarea lui Constantin Minescu, Istoria Poştelor Române, editată la Imprimeria Statului în 1916, pagina 229-230: 18 ¦ IUNIE 2011

„Consiliul miniştrilor Jurnal Sub preşedinţia Măriei Sale Domnitorului.

Astăzi, Sâmbătă, în 29 August 1864, luându-se în desbatere referatul d-lui ministru de interne, lucrări publice şi agricultură cu No. 1.710, în privinţa propunerii de a se uni serviciul poştal cu acel al telegrafelor, şi considerând că principiul de fuziune admiţându-se în toată întinderea sa, va produce o economie însemnată prin reducerea prin reducerea chiriilor de localuri ce se plătesc astăzi pentru trebuinţa ambelor serviciuri şi prin reducţiuni de personal ce se va socoti de prisos, mai cu seamă pe la staţiunile de mică importanţă. Încălzitul, eclerajul [iluminatul] şi cheltuielile de cancelarie întrunite vor da asemenea o economie însemnată.

Epistaţii [cei însărcinați cu paza] liniilor telegrafice vor servi la cazuri de trebuinţă şi ca conductori şi viceversa şi, prin urmare, privegherea [supravegherea] liniilor telegrafice va fi cu mult mai garantată decât astăzi.

Purtătorii de depeşi [depeşe] în oraşele districtuale şi de subprefecturi vor putea împărţi şi scrisorile.

Cantoniştii telegrafului ce sunt mereu pe drumuri,vor putea da ajutor la diferite întâmplări diligenţelor şi curierilor şi vor putea îndeplini şi serviciul poştei rurale pentru satele cele mai importante, deocamdată numai într-o distanţă mai apropiată dela tractul [traseul] liniilor telegrafice.

Pierderile de timp ce încearcă astăzi diligenţele şi curierii prin diferite oraşe cu scrisori se vor evita prin îngrijirea ce vor avea şefii de staţiuni de a înştiinţa prin telegraf pe staţiile vecine despre plecarea diligenţelor şi a curierilor ca să poată pregăti pachetele la timp.

Pe la mai multe oraşe, unde astăzi sunt staţiuni telegrafice fără a fi şi biurouri poştale, serviciul se va face de către staţiunile telegrafice fără a mai fi trebuinţă de a se înfiinţa biurouri poştale.

Privegherea [supravegherea] stării staţiunilor de cai, fiind o chestiune foarte importantă, se va putea efectua în viitor de către şefii staţiunilor telegrafice în aproprierea reşedinţei lor, având fiecare şef sub privegherea [supravegherea] sa staţiunile poştale de pe tractul [traseul] liniilor ce îi este astăzi încredinţat spre îngrijire, puindu-se [punându-se] capăt prin aceasta neorânduielilor ce există.

Regulele [regulile] de contabilitate fiind identice în amândouă serviciurile, şi aci întrunirea nu va încerca nici o dificultate.

Personalul telegrafelor şi al poştelor, formând atunci unul şi acelaşi corp, se va putea întrebuinţa după o pregătire şi iniţiere reciprocă de câtva timp pentru ambele categorii de servicii. Întinsele relaţiuni internaţionale de astăzi ale serviciului telegrafic, precum şi experienţa dobândită întru aceasta vor facilita şi deschide calea unei grabnice regulări a poştelor exterioare, felul relaţiunilor şi modul lichidării socotelilor cu Staturile [statele] străine, fiind cu totul identice pentru serviciul telegrafelor şi acel al poştelor.

Economiile ce rezultă din întrunirea acestor serviciuri [servicii] prin reducerea chiriilor, cheltuielilor de încălzire şi chiar a personalului se vor ridica aproximativ la 500.000 lei pe an.

Consiliul încuviinţează propunerea d-lui ministru de interne, agricultură şi lucrări publice de a se întruni în viitor serviciul poştelor cu acel al telegrafelor sub denumirea de: Direcţia generală a poştelor şi telegrafelor,

rămânând ca d. ministru să execute dispoziţiunile jurnalului de faţă după ce va obţine Înalta aprobare.

Kogălniceanu1, N. Creţulescu2, Steege3, General Manu4”.

Cristian Scăiceanu, Director adjunct Muzeul Naţional Filatelic

1 Marele om politic, istoric, avocat, scriitor, publicist şi diplomat Mihail Kogălniceanu (1817, Iaşi - 1891, Paris) a fost preşedintele Consiliului de Miniştri în perioada 11 octombrie 1863 - 26 ianuarie 1865.

2 Nicolae Kreţulescu (1812, Bucureşti - 1900, Leurdeni, jud. Argeş) a fost medic, diplomat şi om politic; în guvernul Mihail Kogălniceanu a deţinut funcţia de ministru al Justiţiei şi Cultelor (19 iulie 1864 – 21 ianuarie 1865) şi ad-interim la Ministerul de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice (16 – 28 august 1864).

3 Ludovic Steege (1813, Bucureşti – 1872, Iaşi), a fost medic, diplomat, publicist, jurist şi om politic; în guvernul lui Mihail Kogălniceanu a fost ministru de Finanţe.

4

Savel Manu (1824, Botoşani – 1905), militar şi om politic, a deţinut funcţia de ministru de Război în cabinetul condus de Mihail Kogălniceanu.

POªTAªUL392 ¦ 19

Poştă & Poştaşi

Servicii de calitate la OP Mangalia 2 Colegii de la CRRP Constanţa ne-au semnalat o situaţie interesantă, apărută la OP Mangalia 2.

Fiind vorba despre atitudinea faţă de clienţi, unul dintre punctele cheie ale unei companii care acţionează pe piaţa serviciilor, ne-am gândit să popularizăm această întâmplare, chiar dacă, cu siguranţă, cunoscând profesionalismul şi implicarea marii majorităţi a salariaţilor poştali, situaţia de la Mangalia se regăseşte în mai toate subunităţile poştale din ţară. „Subunitatea poştală este un punct de întâlnire între Companie, produsele şi serviciile acesteia, pe de o parte, şi client, pe de altă parte. Cum portofoliul de produse şi servicii al Poştei Române este îmbogăţit constant, salariaţii trebuie să ţină şi ei cont de ele.

Trebuie să fim mereu mai buni, mai aproape de aşteptările lor. Dincolo de ceea ce vindem clientului, contează şi cum vindem. Şi cum omul sfinţeşte locul, se poate spune că oficianţii şi factorii reprezintă sufletul subunităţilor poştale şi al… vânzărilor. Relaţiile pe care le construim cu clienţii noştri sunt cele care ne ajută să supravieţuim şi să creştem. Important este să conştientizăm impactul pe care îl avem asupra clienţilor, de fiecare dată când interacţionăm cu ei. Într-o piaţă în care lupta se dă pentru fiecare client în parte, modul în care ne cunoaştem şi înţelegem clienţii, rapiditatea cu care reacţionăm la solicitările lor, pot face diferenţa. În acest sens vă supunem atenţiei o scrisoare sosită prin e-mail din partea domnului Torgeir Midtgarden, un simplu client, care a fost impresionat de atitudinea profesională a unei oficiante şi a dorit să ne felicite pentru serviciile excelente oferite în cadrul Oficiului Poştal Mangalia 2 şi de atmosfera prietenoasă, de modul în care a fost ajutat şi servit în cadrul oficiului poştal.

Suntem bucuroşi şi onoraţi să avem printre noi asemenea oameni profesionişti şi dedicaţi în ceea ce priveşte modul în care sunt serviţi clienţii.

Felicitări Oficiului Poştal Mangalia 2 şi, în special, oficiantei Leila Abduraman pentru atitudinea de care a dat dovadă. Ne mândrim pentru că avem astfel de angajaţi”.

Alexandru Maxim, director CRRP Constanţa Iată în continuare şi traducerea e-mailului pe care Torgeir Midtgarden a ţinut să-l transmită conducerii OJRP Constanţa: „Felicitări pentru serviciile de calitate de la Oficiul Poştal Mangalia 2!

20 ¦ IUNIE 2011

Până acum am locuit în câteva locuri din România, iar recent m-am mutat în Mangalia. Câteodată Poşta Română este în regulă, iar câteodată în spatele ghişeului sunt persoane indiferente sau arogante. Probabil că ştiţi.

De aceea doresc să vă felicit pentru serviciile excelente oferite la OP Mangalia 2, unde doamnele sunt prietenoase şi atente, iar serviciile în concordanţă cu cerinţele (...)

Iată un exemplu: cu câteva săptămâni în urmă trebuia să trimit nişte bani către un destinatar în România şi una dintre doamne mi-a oferit toate detaliile cum să procedez şi cum să aleg calea cea mai bună şi eficientă, detalii despre serviciile de transfer sume şi cum să completez formularele.

Aceeaşi doamnă, cu altă ocazie, în altă zi, mi-a oferit explicaţii care m-au ajutat să aleg cartela telefonică potrivită pentru mine, cum să expediez colete etc.

Cred că numele doamnei este Leila A. sau cel Leila Abduraman puţin asta am citit pe

Directorul OJRP Constanţa, Nicolae Ploscaru, i-a înmânat diploma de merit dirigintei Liliana Cuciureanu ecuson. Am vorbit şi cu alţi oameni din zonă şi toţi au avut aceeaşi părere despre atitudinea doamnei, care vine tot timpul în întâmpinarea clienţilor şi este extrem de dedicată serviciului.

Trebuie să vă mândriţi cu astfel de angajaţi!”

Torgeir Midtgarden Conducerea OJRP Constanţa a identificat persoana descrisă în mailul de mai sus în persoana oficiantei Leila Abduraman, iar conducerea CRRP Constanţa a decis să popularizeze atitudinea profesionistă a acesteia prin acordarea unei diplome de merit salariatei şi subunităţii poştale respective.

Poşta redacţiei

După 36 de ani...

Sfârşit de iunie. Perioadă de examene, emoţii, temeri, bucurii, deziluzii. Acesta este contextul în care absolvenţii Şcolii Postliceale de diriginţi din Bucureşti, promoţia 1975, au hotărât să se revadă şi să reînvie, o dată în plus, minunatele amintiri ale tinereţii.

Mulţumiri din Baia Mare Dragă redacţie, Numele meu este Monika Szekely şi vă trimit acest e-mail în numele mamei mele, cu rugămintea de a publica în Revista „Poştaşul” următorul mesaj de mulţumire: „Mă numesc Rita Szekely şi sunt oficiantă la OPRM Baia Mare. În data de 15 februarie a.c. mi s-a întâmplat o mare nenorocire: am fost lovită de o maşină pe trecerea de pietoni, fapt ce m-a ţintuit la pat din cauza nenumăratelor fracturi suferite. După patru intervenţii chirurgicale şi 30 de zile de spitalizare, am ajuns cu moralul la pământ. Dar cu ajutorul familiei şi al colegelor de la OPRM, OPDC şi din sindicat am reuşit să trec peste aceste momente groaznice din viaţa mea.

Deşi perioada de recuperare este încă la început, pot să spun că întrevăd luminiţa de la capătul tunelului. Ţin să mulţumesc din inimă tuturor colegilor mei din Poşta Română care mi-au oferit sprijinul moral şi material atunci când am avut cea mai mare nevoie. Ţinând cont şi de dificultăţile financiare prin care trecem din cauza crizei economice, sunt cu atât mai recunoscătoare că fiecare a fost dispus să rupă o bucăţică din venitul său ca să mă ajute şi să-mi demonstreze că încă mai există oameni cu suflet în această ţară. Deşi ştiam că angajaţii Poştei sunt uniţi, spiritul lor de colegialitate mi-a întrecut aşteptările. Nu voi uita niciodată gestul lor!"

V-am fi foarte recunoscători dacă ne-aţi ajuta să facem acest mic gest în semn de recunoştinţă pentru colegii/colegele mamei mele!

Cu stimă, Monika Szekely

Iniţiatorul şi sufletul acestei emoţionante revederi a fost Dumitru Copiluş, cel care şi-a convocat foştii colegi şi actualii prieteni în frumoasa staţiune Căciulata.

Au răspuns prezent Stanciu Ionel (diriginte OP Cugir), Salati Dragoş Minerva (diriginte OP Sovata), Mihail Ciuinel (OJRP Vâlcea), Ciucan Ion (diriginte OP Piteşti 3), Rodica Suciu (diriginte OP Alba Iulia 3), Viorica Cherteş (diriginte OP Zalău 1), Corendea Ilie (OJRP Vâlcea), Diaconescu Matei (inspector Alexandria), Dobrescu Viorica (oficiant verificator Ploieşti), Coman Ioana (OJRP Teleorman), Strâmbu Constantina (diriginte OP Bucureşti 17), Roşu Jenica (diriginte OP Turda), Petrovschi Ana (OP Turda), Sofonea Veronica (pensionară), Bican Dorina (pensionară), Şuică Elena (pensionară), Dumitru Copiluş, actualmente plecat din sistemul poştal şi subsemnata, Lucreţia Sachelarie (pensionară).

Pe parcursul celor trei zile ale reuniunii am depănat amintiri frumoase din timpul celor doi ani de studiu postliceal, am evocat profesorii din acea perioadă - de la care majoritatea am rămas, şi astăzi, cu învăţăminte dintre cele mai bune, am vizitat locurile pitoreşti şi încărcate de istorie din zonă şi am trecut în revistă realizările fiecăruia dintre noi, de la absolvire până azi. Întâlnirea a avut ca moment culminant banchetul, eveniment la care toată lumea s-a distrat pe cinste, uitând de micile „inconveniente” de sănătate.

Inerent, a venit şi despărţirea, fiecare plecând spre casa sa.

La plecare ne-am promis însă ferm că anul viitor ne vom reîntâlni cu aceeaşi plăcere şi voie bună.

La revedere, Emilia Ranga!

Chiar dacă afară este o zi frumoasă de vară iar soarele râde cu gura până la urechi, la Oficiul Poştal Deva 1 pluteşte o undă de melancolie. Deşi noi, oficiantele, ne întâmpinăm clienţii cu zâmbetul pe buze, în ochii noştri se vede umbra de tristeţe care ne umple sufletele.

Ziua de 14 iunie a fost ultima de serviciu a dirigintei Emilia Ranga, cea care, după 40 de ani de activitate în cadrul Poştei Române, a ajuns să se pensioneze. Bolnavă de „microbul” Poştei şi simţind poştăşeşte cu inima, Emilia Ranga a fost omul care nu a făcut rabat de la nimic în ceea ce priveşte profesia. Uneori ne mai şi dojenea, dar noi am ştiut tot timpul că o făcea doar atunci când greşeam şi din dorinţa ca Oficiul Poştal Deva 1 să fie un etalon pentru toţi poştaşii din judeţul Hunedoara, ceea ce a şi reuşit. Şi-a început cariera acum 40 de ani, lucrând ca oficiantă, iar mai apoi ca şi casieră. A trecut apoi în contabilitate, iar în urmă cu 15 ani a preluat funcţia de diriginte la Oficiul Deva 1.

Indiferent de funcţia pe care a ocupat-o a dat dovadă de acelaşi profesionalism şi seriozitate. Pentru unele dintre noi a fost o adevărată prietenă, lucrând împreună de aproape 40 de ani, iar pentru cele mai tinere a fost ca o mamă, îndrumându-ne paşii pentru a deveni nişte profesioniste ca şi ea.

Noi, colegele, la acest sfârşit de drum al profesiei, dorim să îţi urăm viaţă lungă şi fericită alături de familia ta şi mai ales de nepoţica ta. Te rugăm să nu ne uiţi şi ori de câte ori ai ocazia să treci să ne vezi şi să depănăm amintiri. Îţi mulţumim draga noastră dirigintă Emilia Ranga!

Colectivul Oficiului Poştal Deva1

POªTAªUL392 ¦ 21

Muzeul Votroceni

Domnul Şerban Cantacuzino (1678 - 1688) a ridicat, între 1679 - 1681, la vest de oraşul Bucureşti, cea mai importantă ctitorie a sa, ansamblul Cotroceni. În cadrul acestuia se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“ asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş - precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc - specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri.

Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaşte câteva momente de referinţă: primul este legat de numele ctitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688); al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbei (1849-1853, 1854-1856) care, în 1852, îl reface şi modernizează, înfiinţează grădina de la Cotroceni (una dintre marile grădini ale Capitalei); urmează edificarea palatului princiar (1893-1895), de către arhitectul francez Paul Gottereau, dar, din nefericire, datorită rezistenţei scăzute a palatului, după cutremurul din 1977 va urma o nouă etapă, când s-a refăcut în mare parte palatul, spre deosebire de construcţiile medievale care au rezistat vitregiilor vremii; tot atunci s-a ridicat şi o aripă nouă, care adăposteşte sediul Preşedinţiei României.

Dacă de-a lungul vremii Cotrocenii au servit drept reşedinţă domnească, din 1895, noul palat, ridicat de statul român, era destinat prinţului moştenitor Ferdinand de

Hohenzollern- Sigmaringen. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificări şi adăugiri, efectuate de arhitectul Grigore Cerchez. Prinţesa şi, ulterior, regina Maria a lăsat la Cotroceni o amprentă inconfundabilă care poartă pecetea spiritului său cu înclinaţii vădit artistice şi care poate fi remarcată în cadrul a numeroase încăperi precum marele salon de recepţii, sufrageria regală, apartamentul reginei.

Ansamblul Cotroceni este un caz unic în cuprinsul urbei bucureştene (dar şi la nivelul teritoriului naţional) în ceea ce priveşte multitudinea părţilor sale componente, variate din punct de vedere al funcţionalităţii şi destinaţiei. Unicitatea sa este reflectată şi de faptul că, de-a lungul timpului, ansamblul Cotroceni integra construcţii cu caracter laic de o mare varietate (palatul domnesc - transformat ulterior într-unul nou, destinat moştenitorului tronului României, vechile pivniţe domneşti - existente şi astăzi, pavilionul sau foişorul, anexele palatului, manejul, remiza auto, casa grădinarului, serele, Azilul Elena Doamna), militar (obahta corpul de gardă), ecleziastic (mănăstirea: chiliile, cuhniile, trapeza - sala de mese, clopotniţa, biserica - piesa centrală, casele egumeneşti, capela azilului - pictată de Gh. Tattarescu), feroviar (gara regală), exotic (casa amerindiană aflată în parcul palatului), monumente funerare (al micuţei principese Maria, ale soţilor Davila), o întinsă grădină (o parte va deveni grădină botanică), câmpul de exerciţii şi

POªTAªUL392 ¦ 23

Actualitate solemnităţi militare, bariera orăşenească cu acelaşi nume.

La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. În 1821, conducătorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, a hotărât să-şi aşeze tabăra aici, Cotrocenii devenind centrul revoluţiei. Revoluţia din 1848 - 1849, la sud de Carpaţi, îşi are deznodământul la Cotroceni, unde a fost citită proclamaţia Înaltei Porţi, care o condamna. După citirea documentului a urmat arestarea şi încarcerarea la Cotroceni a numeroşi revoluţionari şi notabili ai Capitalei. În perioada Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unităţii şi modernizării României, iar palatul capătă statutul - în urma dotării şi modernizării - de reşedinţă oficială de nivel european. În 1916, s-a hotărât părăsirea neutralităţii şi alăturarea României grupului de state care formau Antanta (Franţa, Rusia, Marea Britanie). În anul 1918 la Cotroceni s-a semnat - cu Puterile Centrale - tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti. Anul 1930 readuce Cotrocenii în centrul atenţiei politice prin întoarcerea lui Carol Caraiman - ex prinţul Carol. Ulterior au avut loc numeroase consilii de coroană şi conferinţe guvernamentale conduse de Carol al II-lea, dintre care s-au remarcat cele din toamna anului 1939 (când au fost dezbătute probleme importante vizând integritatea şi apărarea statului naţional, relaţiile cu vecinii, atitudinea faţă de războiul care tocmai începuse).

24 ¦ IUNIE 2011

Cotroceni este singura reşedinţă din întreg teritoriul românesc care a cunoscut folosinţa cea mai îndelungată, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în prezent.

La 27 decembrie 1991, a fost deschis pentru marele public Muzeul Naţional Cotroceni, având un pronunţat caracter memorialistic. Anul acesta, muzeul aniversează 20 de ani de existenţă, ani în care s-a impus în peisajul cultural ca o instituţie muzeală cu o bogată şi difersificată activitate în concordanţă cu cerinţele actuale ale muzeografiei şi, nu în ultimul rând, cu dorinţele publicului vizitator. Din 11 octombrie 2009, traseul muzeal s-a îmbogăţit cu un nou reper istoric: Biserica Cotroceni, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, refăcută în totalitate, ca urmare a lucrărilor din anii 2008-2009. Noul monument încorporează elemente din pietrăria recuparată la demolarea ei abuzivă din 1984, dar şi fragmentele de frescă restaurate în ultimii doi ani. Biserica respectă forma originală a lăcaşului ridicat la 1679 de domnul Şerban Cantacuzino, reprezentând un act de restituire istorică a unui fost monument important al spiritualităţii creştin ortodoxe. Gest reparator, dar şi mărturie a asumării unor noi valori, reconstrucţia bisericii de la Cotroceni pe vechile sale temelii, întregeşte un ansamblu a cărui componentă principală fusese cândva.

Text şi foto Mihail Ipate

Internaţional

Poşta Maghiară Poşta Maghiară a fost înfiinţată în 01.01.1994, ca succesoare a Corporaţiei Maghiare Poştale, de către Ministerul Transporturilor, Comunicaţiilor şi Apelor. Pentru prima dată, în 1869 serviciile poştale austro ungare au introdus cartea poştală, iar în 1985 a fost introdus serviciul EMS. La creearea UPU, în 1874 Poşta Maghiară s-a numărat printre fondatori. În anul 1973 au fost introduse codurile poştale şi în anul 1978 a demarat procesul de sortare automată a coletelor. Poşta Maghiară este o societate pe acţiuni cu 100% acţiuni deţinute de stat. Activităţile de bază ale Poştei Maghiare constau în: colectare, transport, livrare, servicii financiare, logistică şi asigurări .

Obiectivele pe termen lung ca operator poştal sunt: să-şi redefinească şi să-şi repoziţioneze gama de servicii, să-şi menţină rolul de lider de piaţă, competitivitatea şi profitabilitatea, să sporească responsabilitatea socială şi încrederea publică. Scopul principal este de a-şi păstra cota de piaţă în domeniul serviciilor poştale convenţionale precum articolele de corespondenţă şi în domeniul activităţilor poştale distribuirea ziarelor prin abonamente. Poşta Maghiară doreşte să extindă şi să modernizeze serviciile şi priveşte piaţa sectorului logistic ca pe una atractivă, mai ales după intrarea în UE. Se doreşte şi creşterea serviciilor cu valoare adaugată, precum şi întărirea capacităţii reţelei, realizată printr-un acord de cooperare cu Poşta Austriacă privind distribuirea internaţională a corespondenţei.

Poşta Maghiară şi-a stabilit o structură regională, în cadrul companiei existând 5 regiuni care operează cu un sistem de management complet şi care acoperă zone precum resurse

umane, vânzări, operaţiuni, etc. Se are în vedere crearea şi dezvoltarea unui Centru Naţional de Logistică, acesta fiind unul dintre obiectivele planificate de Poşta Maghiară pentru viitorul apropiat.

Programul de parteneriat al Poştei înseamnă externalizarea activităţilor deţinute, adică a oficiilor poştale din zonele rurale. Până la sfârşitul anului 2010 aproape 700 de unităţi au fost externalizate, iar noii parteneri s-au integrat cu succes. Noii parteneri ai Poştei sunt, de regulă, societăţi comerciale care funcţionează cu capital maghiar. Nimic nu dovedeşte acest lucru mai bine decât evoluţia cifrei de afaceri, care şi-a menţinut practic nivelul şi a arătat, într-adevăr unele creşteri perceptibile pentru anumite servicii. În activitatea financiar-bancară, birourile „Poşta soluţii financiare” au cel mai mare potenţial de vânzări. La aceste birouri vânzarea de produse financiare se bucură de prioritate faţă de alte servicii. Pentru aceasta s-a creeat un mediu civilizat, atât clientul cât şi agentul de vanzări să poată discuta într-un cadru confortabil. În domeniul asigurărilor, Magyar Posta a crescut veniturile din vânzarea de poliţe cu aproximativ 13,5% în 2010. Acest rezultat important a fost realizat prin creşterea substanţială a vânzărilor de asigurări de viaţă şi, de asemenea, printr-o planificare a dezvoltării produselor, campanii de vânzări concepute în cooperare cu societăţile de asigurare, asta având ca rezultat creşterea continuă a calităţii serviciilor.

Mai mult, compania intenţionează să lanseze banca proprie, având deplinul control asupra contabilităţii interne şi al altor servicii bancare, având în vedere că Poşta Maghiară îşi pierde poziţia sa cheie pe piaţă, datorită dezvoltării pieţei monetare. În 2010, calitatea serviciului se reflectă în următoarele cifre: J+3-intern 91,3%, extern 89,6% (timp de livrare stabilit de Directiva UE-85%) J+1-extern 69,0% (timp de livrare stabilit de Directiva UE 79%).

Competitorii din sectorul serviciului poştal universal pot primi licenţe individuale pentru una sau mai multe regiuni şi trebuie să îndeplinească standardele de calitate pentru serviciile oferite. Pentru operatorii care doresc să presteze servicii universale se solicită o autorizaţie generală.

Solicitarea unei licenţe de prestare a serviciilor poştale poate fi făcută pentru unul sau mai multe servicii din sectorul serviciilor poştale universale. Mai mult, fiecare licenţiat trebuie să îşi înfiinţeze un anumit număr de oficii în scopul protecţiei consumatorului.

De asemenea, Poşta Maghiară dă o mare importanţă protecţiei mediului înconjurător. S-a pus accentul pe îmbunătăţirea calităţii mediului, raţionalizarea consumului de energie, gestionarea deşeurilor şi protecţia apelor. Ca o

POªTAªUL392 ¦ 25

Internaţional consecinţă a acestei politici, în 2010 Poşta Maghiară a plătit cu 4% mai puţin taxa verde către bugetul de stat.

Câteva cifre elocvente despre Poşta Maghiară: venituri de 700 mil. euro în 2010, un număr de 29.154 de angajaţi, 1942 de oficii poştale, 677 de parteneri, 357 de oficii poştale mobile şi 15 centre de sortare. O defalcare a veniturilor pe anul 2010 arată un procent de 57% din total pentru poşta de scrisori, reviste şi logistică, 32% servicii financiare, retail 4% şi servicii internaţionale 7%. Poşta Maghiară şi-a modificat structura regională în momentul de faţă (5 regiuni). Acestea operează separat având fiecare un sistem de management complet şi care acoperă partea de resurse umane, vânzări, operaţiuni, etc. Segmentul poşta de scrisori este pe cale de dispariţie şi Poşta Maghiară încearcă să dezvolte şi să introducă produse digitale noi pentru a oferi clienţilor şi varianta electronică de trimitere. Se doreşte dezvoltarea poştei hibride, considerată un element potenţial de creştere a veniturilor. Cu ajutorul metodelor electronice, compania intenţionează să pună bazele unui oficiu poştal virtual (e-post), pe internet, care permite utilizarea electronică a serviciilor poştale şi măreşte confortul clienţilor. Veniturile din activitatea de vânzare cu amănuntul şi din filatelie au crescut anul trecut, în ciuda concurenţei puternice şi a recesiunii. Pe lângă produsele tradiţionale de vânzare cu amănuntul, cum ar fi cărţi poştale, timbre, a fost lărgit portofoliul cu o gamă largă de produse precum: tichete, cartele de călătorie, bilete de transport, cărţi, tutun, produse alimentare ambalate (de ex. cafea, băuturi răcoritoare, dulciuri), jocuri şi cadouri, articole de papetărie. Poşta Maghiară a obţinut rezultate semnificative prin îmbunătăţirea condiţiilor de vânzare, creşterea numărului oficiilor poştale cu licenţe pentru vânzarea cu amănuntul şi îmbunătăţirea poziţionării produselor în

27 ¦ IUNIE 2011

oficiile poştale. Vânzarea cu amănuntul a acestor produse a crescut cu 45% în 2010. În colaborare cu Vodafone Ungaria, Poşta Maghiară oferă serviciul său de telefonie mobilă numit Postafon, care a intrat pe piaţă în cadrul sistemului de vânzare cu amănuntul. Cooperarea în acest domeniu a fost deja realizată cu succes de mai multe administraţii poştale europene. În 2010 Poşta Maghiară a finalizat investiţiile la următoarele obiective: construcţia a 8 oficii poştale noi, renovarea a 18 clădiri de birouri, crearea de 5 oficii poştale în centre comerciale, construirea de accesibilităţi şi utilităţi noi la 10 oficii poştale. De asemenea a continuat achiziţionarea de echipamente noi şi utilaje pentru noul Oficiu Internaţional de Schimb.

Autoritatea de reglementare în domeniul poştal este Autoritatea Maghiară în Comunicaţii Naţionale (NCAH).

Aceasta se ocupă de autorizaţiile generale, licenţele individuale şi managementul înregistrărilor prevăzute de reglementările legale. Suplimentar, NCAH răspunde de supravegherea pieţei, licenţierea echipamentului poştal, aprobarea reglementărilor în afaceri, alte probleme oficiale şi acţionează ca autoritate poştală autorizată. Poşta Maghiară a creat un proiect de liberalizare pentru a pune în aplicare cea mai recentă directivă poştală europenă şi pentru analizarea în profunzime a problemei liberalizării ca şi măsurile care urmează să fie introduse ca pregătire pentru deschiderea completă a pieţei, la începutul anului 2013. La jumătatea anului 2011, Oficiul Internaţional de Schimb va fi relocat pe Aeroportul Internaţional din Budapesta. Acest lucru va permite o accelerare a operaţiunilor de schimb şi o mai bună calitate a serviciilor.

Material realizat de Mircea Ţiţei Şef departament Relaţii Internaţionale