Revista "Poştalionul" - Iunie 2011 by Compania Nationala Posta Romana SA

Poşta Română, asemenea altor institu ii publice furnizoare de servicii către popula‑ ie, trece printr‑o perioadă foarte grea, datorată crizei puternice care subminează întreaga economie românească. Toate acestea le spun celor care vor cu adevărat să în eleagă ce se întâmplă cu Compania şi nu apleacă urechea la bârfele detractorilor. Cred că ne trebuie mult opti‑ mism pentru a relua creşterea economică. Pe de altă parte această criză ne‑a învă at să fim mai realişti. Pe termen lung, una dintre solu iile viabile este munca serioasă şi aplicată cu strategie, cu metodă şi cu rate de creştere rezonabile. Depinde de fiecare dintre noi să ascultăm cu deosebită aten ie solicitările clien ilor, să le punem la dispozi ie cele mai bune servicii şi să în elegem că gravitatea perioadei prin care trecem nu poate fi rezolvată decât printr‑o muncă asiduă. Aceasta se va dovedi până la urmă un câştig în perioada crizei, în

Editorial

sensul de a a merge mai departe cu acele activită i care sunt profitabile şi a căuta noi oportunită i şi noi modalită i de creştere a calită ii şi valorii serviciilor poştale, deoarece în urma crizei afacerile care vor fi create vor fi infinit mai valoroase decât ce a fost creat până acum. Director Regional CRRP Braşov, Olimpiu Nicolae CONSTANTIN

Gândi i pozitiv!

Deoarece cred că modul de gândire po‑ zitiv este vital pentru o via ă plină de armonie şi sănătate, mi‑am permis, prin cele câteva rânduri ce urmează, să aduc, sper eu, o picătură de lumină în universul cu‑ noaşterii dumneavoastră. Poate, par‑ curgându‑le, se va înfiripa măcar un îndemn la medita ie pe această temă. „Gândul este o mare for ă“, au afirmat şi afirmă to i oamenii lumina i de pe acest Pământ. Realmente, prin gândirea noastră putem genera o for ă benefică nouă sau o for ă negativă ce va ac iona în detrimentul nostru. Gândirea pozitivă este o atitudine mentală cu ajutorul căreia reuşim să depă‑ şim obstacolele şi să ne îndeplinim visele. Este o atitudine mentală datorită căreia ob i‑ nem rezultate bune şi excelente. O gândire pozitivă anticipează fericirea, bucuria, sănă‑ tatea şi produce rezultate bune pentru fiecare situa ie şi ac iune.

Haide i să ne educăm gândirea pozitivă şi să schimbăm „imposibilul” în „posibil.” Ce înseamnă asta? Înseamnă să fim ferici i că trăim, că existăm, să ne bucurăm de tot ceea ce ne înconjoară, să mul umim Divinită ii pentru ce ne‑a dat, ne dă şi ne va da, să fim optimişti, să‑i iubim pe cei din jurul nostru, chiar şi pe cei ce ne‑au greşit, să atingem o linişte şi o pace interioară pe care vicisitudinile vie ii să nu o poată clinti. Gândirea pozitivă ne va ajuta să devenim mai plăcu i, mai deschişi şi mai prietenoşi, mai atractivi pentru ceilal i, să avem mai pu ine griji, rela iile să fie mai armonioase, să găsim bucuria şi satisfac ia de a trăi şi să vedem şi păr ile bune în situa iile critice. În prezent există multe persoane care se pot considera împlinite pe foarte multe planuri, care stăpânesc arta gândirii pozitive şi, drept rezultat, trăiesc o via ă de calitate în adevăratul sens. Şi TU po i! Ai încredere în tine, în mintea şi în inima ta! Nu există nici un fel de limite în afara celor în care tu alegi să crezi. Alege lumina şi iubirea şi vei reuşi! Redactor Şef, Gabriela BOTICI

„Trebuie să ne maximalizăm şansele şi să reducem pericolele cu care ne confruntăm”

Orice organiza ie se poate confrunta cu o situa ie de criză, în măsură să pună în pericol func ionarea ei normală şi reputa ia de care se bucură într‑o anumită comunitate. Iată că realitatea ne‑a arătat că, în ciuda tuturor precau iilor (de ordin tehnic, economic, financiar) nici C.N. Poşta Română S.A. nu a putut scăpa de această situa ie de criză. Fiecare criză este unică şi necesită luarea unor decizii de către echipa de conducere. Dacă aceste decizii nu sunt gestionate corect, din toate punctele de vedere, criza ne poate aduce prejudicii grave. Nu există re ete‑miracol pentru stăpânirea unei situa ii de criză, pentru combaterea ei şi reducerea daunelor produse de ea. Dar trebuie să ne maximalizăm şansele şi să reducem pericolele cu care ne confruntăm – în cazul nostru, în special concuren a tot mai acerbă din domeniul poştal. După cum bine şti i, deja au început restructurările şi reorganizările şi în Poşta Română. Dar, după această etapă vom fi mai puternici, vom avea din nou control asupra evolu iei Companiei, vom avea din nou o Companie viabilă din punct de vedere economic, aşa cum este normal să fie. Deci, dacă to i salaria ii vor în elege situa ia, vor face un efort, se vor mobiliza şi se vor implica, noi, marea familie a poştaşilor, vom reuşi, cu priceperea şi experien a acumulată de‑a lungul timpului, să ne ridicăm deasupra greută ilor şi să trecem peste ele cu fruntea sus. Haide i să le demonstrăm tuturor de ce suntem în stare! Mioara PRIBESCU, Director Executiv C.N.P.R.

iunie - iulie 2011

Evenimente Cupa regională la fotbal a poştaşilor În data de 30 aprilie 2011, poştaşii din 5 jude e ale CRRP Braşov s‑au întrecut la cea de‑a IV‑a edi ie a Cupei regionale la fotbal, primele trei ﬁind organizate doar în cadrul OJRP Mureş. Organizatorii principali ai acestei competi ii au fost Pastor Constantin şi Săliştean Florin. La această edi ie s‑au înscris echipe şi din Braşov, Sibiu, Alba şi Harghita. Concursul s‑a desfăşurat în cadrul

Complexului de Agrement şi Sport Mureşul. Echipele formate din 5+1 au jucat 17 partide, iar câştigătorii desemna i au fost: Locul 1 – OJRP Alba (foto), Locul 2 – OJRP Braşov, Locul 3 – Sec ia Transport Mureş. Au mai fost acordate premii speciale pentru „Cel mai bun portar” – Ioan Trif, Alba Iulia, „Cel mai bun golgeter” – Samsudean Valentin, Transport Mureş, „Cel mai ﬁdel suporter” – Nicolae Codreanu, CRT Braşov şi Vasile Grad, OJRP Sibiu, „Cel mai vârstnic jucător” (59 ani) – Mihail Varga şi „Cel mai tânăr jucător” (22 ani) – Alin Iacob, OJRP Mureş. Claudia Mîndru – OJRP Mureş

Plantăm pentru România Prin intermediul campaniei „Plan‑ tăm pentru România” Poşta Română a continuat activită ile de împădurire demarate în anul 2009. Ideea acestui proiect a plecat de la dorin a de a planta un număr de arbori echivalent cu numărul celor distruşi pentru hârtia consumată anual de Companie. Astfel, în data de 13 mai, angaja i ai Oﬁciului Jude ean Re ea Poştală Covasna împreună cu salaria ii Direc‑ iei Silvice Covasna au reuşit să plan‑ teze un număr de 250 puie i, în pădurea de lângă comuna Ojdula. Pe această cale Cosmin Boricean – Direc‑ torul Oﬁciului Jude ean Re ea Poştală Covasna mul umeşte Direc iei Silvice Covasna pentru implicare şi sprĳin.

iunie - iulie 2011

Vine, vine Iepuraşul! La data de 6 mai 2011, ora 10.00, în holul pentru public al Oficiului Poştal Braşov 1 a avut loc festivitatea de premiere a câşti‑ gătoarei Marelui Premiu al Concursului na ional de desen „Vine, vine Iepuraşul!” Astfel, Andreea Anghelu ă de la Grădi‑ ni a cu program prelungit nr. 29 din Braşov a câştigat o excursie la Disneyland Paris, în perioada 15‑18 iunie 2011. La concurs s‑au mai acordat premii constând în sejururi la mare şi la munte, în spa iile de cazare ale C.N. Poşta Română S.A. Din regiunea Braşov câştigători au fost: Anca Popa, Grădini a nr. 17 din Braşov şi Anna Bereczki, Grădini a de copii cu pro‑ gram prelungit Hófehérke din Sf. Gheorghe. Premiile au fost acordate de către Doam‑ na Mioara Pribescu – Director Executiv al C.N. Poşta Română S.A., Prof. univ. dr. Alexandru Ghilduş – Decanul Facultă ii de Arte Decorative şi Design, Universitatea Na ională de Arte, Bucureşti şi de domnul Olimpiu Nicolae Constantin – Director C.R.R.P. Braşov. Concursul, ajuns la edi ia a IV‑a, s‑a derulat în perioada 28 martie – 15 aprilie a.c. şi face parte din competi iile artistice, ini iate de C.N. Poşta Română S.A., care sus in arta

iunie - iulie 2011

şi valorile culturale româneşti prin încura‑ jarea şi promovarea tinerilor creatori. Juriul a fost constituit din nume consa‑ crate ale artelor plastice: Prof. univ. dr. Alexandru Ghilduş, Decanul Facultă ii de Arte Decorative şi Design, Universitatea Na ională de Arte, Bucureşti – preşedinte, Iuri Isar – profesor la Liceul de artă „Nicolae Tonitza”, Bucureşti şi Adrian Brăescu – inspector la Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, dar şi din repre‑ zentan i ai C.N. Poşta Română S.A.: Nicoleta Micu – Şef Serviciu Rela ii Publice din cadrul Companiei şi Gabriela Botici – Şef Serviciu Marketing Vânzări Centrul Regional Re ea Poştală Braşov.

Evenimente Sejur în lumea basmelor Andreea Anghelu ă de la Grădini a cu program prelungit nr. 29 din Braşov a câştigat Concursul na ional de desen „Vine, vine Iepuraşul!” şi a beneficiat, în perioada 15‑18 iunie a.c., de o excursie la Disneyland Paris.

iunie - iulie 2011

Cursuri de „Istoria Poştei” pentru elevii Şcolilor 5 şi 15 din Braşov Vineri, 06 mai 2011, au avut loc la Şcoala nr. 5 şi Şcoala nr. 15 din Braşov cursuri despre „Istoria Poştei”, beneficiarii acestora fiind elevii de clasa a IV‑a. C.N. Poşta Română S.A. a continuat proiectul ini iat de Direc ia Regională de Poştă Braşov în anul 2009, printr‑o campanie cu caracter educativ, derulată pe parcursul anului şcolar 2010‑2011, prin care a sus inut în şcoli o serie de cursuri legate de istoria Poştei Române. Dincolo de prezentarea tradi‑ iilor şi a istoricului Poştei, cursul vizează familiarizarea copiilor cu transmiterea de mesaje prin co‑ responden ă, completarea şi ex‑ pedierea unei scrisori. Prin acest proiect, Poşta Română şi‑a pro‑ pus să îi aducă pe elevi mai aproape de ceea ce înseamnă comunicarea tradi ională şi genul epistolar, încercând să sporească dorin a acestora de a rela iona prin intermediul coresponden ei şi de a le dezvolta pasiunea pentru filatelie. Cursurile de „Istoria Poştei” au fost sus inute de reprezentan i ai Companiei, delega i de către Preşedintele‑ Director General, Dumitru Daniel Neagoe, iar la finalul acestora copiii au primit din partea C.N. Poşta Română S.A. cadouri con‑ stând în produse filatelice. Clasa a IV‑a C – Şcoala Generală nr. 5 Braşov Institutor: Dicu Mariana

iunie - iulie 2011

Evenimente „Tărâmul Minunilor” – ediţia a VI-a 1 şi 2 iunie 2011 ‑ două zile desprinse din poveste în Pia a Sfatului din Braşov Cea de a VI‑a edi ie a evenimentului „Tărâmul Minunilor” organizat de Poşta Română, Grupul de Presă „Transilvania Expres” şi Asocia ia „Viva la Musica” cu sprijinul Primăriei Braşov şi al Inspectora‑ tului Şcolar Jude ean Braşov, le‑a oferit micu ilor două zile desprinse din poveste, cu multă distrac ie, muzică şi voie bună. Distrac ia a început în data de 1 iunie 2011, la ora 11.00 şi a inut două zile, cu jocuri, bomboane, cadouri, multe bucurii, toate pentru copii. Scena din Pia a Sfatului a fost tot timpul plină, peste 1000 de copii evoluând în spectacolul maraton „Vivat copilăria!”.

Cei patru finalişti braşoveni ai concursului „Românii au talent” pe scena din Pia a Sfatului Invita ii speciali şi totodată surprizele organizatorilor au fost cei patru finalişti braşoveni ai concursului „Românii au talent”: micu a prin esă cu voce de aur Rebeca Maria Neacşu, cei doi acroba i care formează trupa Ballance şi show‑man‑ul Valentin Luca. De asemenea, a încântat publicul de toate vârstele solista Alexandra Ilie (care a ob inut recent locul I în Polonia, la Festivalul May Note) şi copilul toboşar Flavius Hossu.

Un reprezentant al OSIM pe „Tărâmul Minunilor ” „Tărâmul Minunilor” a fost în acest an şi unul al creativită ii, odată cu lansarea concursului „Micul Inventator ‑ Edi ia I” prin care ne‑am propus să descoperim şi să premiem elevii braşoveni care au imagina ie şi creativitate. Pe parcursul desfăşurării evenimentului din Pia a Sfatului a avut loc expunerea eşalonată a crea iilor micilor inventatori. Fiecare inven ie a fost analizată de un juriu format din cadre didactice de specialitate, iar invitat special a fost repre‑ zentantul Oficiului de Stat pentru Inven ii şi Mărci (OSIM), doamna Mariana Muscalu. S‑au acordat diplome tuturor partici‑ pan ilor, precum şi premii pentru ocupan ii locurilor I, II şi III.

iunie - iulie 2011

Premiul I a fost câştigat de echipa Şcolii Generale nr. 5, condusă de Doamna Profesor Carp Angela Maria. Proiectul s‑a intitulat „Generator eolian”. Cu ajutorul sponsorilor s‑au acordat cadouri tuturor copiilor care au evoluat pe scenă. Sponsori principali: Cavit Junior, Tymbark. Sponsori: Farmaciile Catena, Salina Bucur, Betty ICE, Restaurant Vesuvius, AVON, Coco Ryo Food, Integrame Maxim, Velpitar, Prodlacta şi Casa de modă Diolastilis. Parteneri media: Tex FM, Transilvania Expres, myTEX.ro, Informa ia Braşovului, TVS, Nova TV, 24 FUN. Gabriela BOTICI

Evenimente

Să fii poştaş pentru o zi În data de 1 iunie 2011, în Cetatea Medievală a oraşului, Oficiul Jude ean de Poştă Mureş a organizat evenimentul „Să fii poştaş pentru o zi”, cu ocazia Zilei Interna ionale a Copilului. Colaborator principal în această ac iune a fost doamna director Filip Ioana de la Grădini a nr 19 Târgu Mureş. Pe scena amenajată în cetate au urcat un număr de aproximativ 300 de copii înso i i de cadre didactice, prezentându‑şi fiecare programul artistic pregătit special pentru această ocazie. Cel mai atractiv şi mai aşteptat pentru copilaşi a fost momentul experimentării meseriei de poştaş. Astfel, 28 de copii s‑au întrecut a distribui corespon‑ den ă, ziare şi reviste spectatorilor mureşeni prezen i în cetate. Bineîn eles geanta de poştaş a fost pe măsura lor, dar erau foarte mândri şi bucuroşi că to i au reuşit să se întoarcă din cursă după ce au distibuit tot ce aveau în geantă. La sfârşit, domnul director al OJRP Mureş – Eugen Crişan le‑a înmânat atestate de mici poştaşi. Cadrele didactice au apreciat foarte mult această ac iune, iar doamna Rusu Maria – institutor la clasa a II‑a a Gimnaziului „Dacia” ne‑a declarat: „Sunt foarte pu ini oameni care mai trimit scrisori sau felicitări, de aceea mi se pare binevenită organizarea acestui concurs. Astfel putem să sensibili‑ zăm copiii şi chiar părin ii să trimită câte o

scrisoare, o felicitare, că altfel este primit mesajul scris decât cel prin E‑mail”. La eveniment au participat şi oficialită i ale oraşului Târgu Mureş – domnul prefect Marius Paşcan şi domnul viceprimar Claudiu Maior. Dar această ac iune nu ar fi avut loc fără sponsorii: Herlitz România, Tipografia Apostrof, Editura Edu, Friesland Campina, Primăria Municipiului Târgu Mureş, Agro‑ sem‑Impex. To i copilaşii au primit la sfârşitul ac iunii rechizite şcolare, reviste educative, felicitări oferite de Poşta Română precum şi numeroase dulciuri. Claudia MÎNDRU

)

Evenimente Cartile postale îti arata lumea ,

Compania Na ională Poşta Română S.A. organizează, cu sprijinul Ministerului Edu‑ ca iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în perioada 1 iunie – 9 octombrie 2011, con‑ cursul na ional „Căr ile poştale î i arată lumea”, concurs care se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 6 şi 16 ani. 1. Tema: Acest concurs presupune colec‑ ionarea a cât mai multor căr i poştale primite de către copii, în timpul vacan ei de vară (cu data poştei cuprinsă în perioada 1 iunie – 12 septembrie) şi are ca obiectiv stimularea copiilor de a utiliza, ca mijloc de comunicare, coresponden a clasică şi de a‑i ajuta pe aceştia să cunoască lumea prin intermediul imaginilor de pe căr ile poştale. 2. Organizatori: C.N. Poşta Română S.A. cu sprijinul Ministerului Educa iei, Cerce‑ tării, Tineretului şi Sportului. 3. Condi ii de participare: Concursul se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 6 şi 16 ani care se înscriu în concurs la una sau mai multe dintre cele 4 sec iuni descrise mai jos. 4. Sec iuni: Cele mai multe căr i poştale primite, indiferent de expeditor; ROMÂNIA – Această sec iune presupune colec ionarea de căr i poştale primite din cele mai multe localită i din România; EUROPA – Această sec iune presu‑ pune colec ionarea de căr i poştale primite din cele mai multe ări din Europa; DIN LUMEA ÎNTREAGĂ ‑ Această sec iune presupune colec ionarea de căr i poştale primite din cele mai multe ări din întreaga lume. 5. Etapele concursului: A1 iunie – 9 septembrie ‑ Colec ionarea căr ilor poştale primite cu data poştei cuprin‑ să în perioada 1 iunie ‑ 9 septembrie 2011. A12 septembrie – 24 septembrie ‑ com‑ pletarea formularului de înscriere sub îndru‑ marea obligatorie a unui cadru didactic care să confirme numărul de căr i poştale colec io‑

1| 2|

3| 4|

nate. Formularul se poate descărca de pe site‑ ul Poştei Române: www.posta‑romana.ro. AExpedierea formularelor de înscriere în concurs până la data de 24 septembrie 2011 (data limită a poştei). A28 septembrie 2011 ‑ Deschiderea pli‑ curilor de către Comisia de jurizare în pre‑ zen a membrilor juriului şi desemnarea câştigătorilor. Se va solicita câştigătorilor desemna i să expedieze colec iile de căr i poştale în vederea validării acestora. A 29 septembrie – 5 octombrie 2011 ‑ Sosirea coletelor cu colec iile de căr i poştale ale copiilor câştigători în vederea validării premiilor. A6 octombrie – Deschiderea coletelor cu căr ile poştale de către Comisia de jurizare în prezen a membrilor juriului şi validarea câştigătorilor. APremierea câştigătorilor va avea loc în data de 9 octombrie, cu ocazia Zilei Mondiale a POŞTEI. 6. Completarea şi expedierea fişelor de înscriere: Fişa de înscriere se descarcă de pe site‑ul Poştei Române: www.posta‑romana. ro. În fişa de înscriere se va men iona numărul de căr i poştale colec ionate cu data poştei cuprinsă în perioada 1 iunie – 12 septembrie, precum şi sec iunea la care se doreşte înscrierea. În cazul sec iunii ROMÂNIA, care presu‑ pune colec ionarea de căr i poştale primite din cele mai multe localită i din ROMÂNIA, se va men iona şi numărul localită ilor din care s‑au primit căr i poştale. În cazul sec iunii EUROPA, care presu‑ pune colec ionarea de căr i poştale primite din cele mai multe ări din Europa, se va men iona şi numărul ărilor din care s‑au primit căr i poştale. În cazul sec iunii DIN LUMEA ÎNTREAGĂ, care presupune colec ionarea de căr i poştale primite din cât mai multe ări din întreaga lume, se va men iona şi numărul ărilor din care s‑au primit căr i poştale.

iunie - iulie 2011

Nu este obligatorie participarea la toate sec iunile. Înscrierea în concurs presupune ca toate căr ile poştale colec ionate să aibă acelaşi destinatar – copilul participant. Directorul unită ii de învă ământ de care apar ine concurentul confirmă prin semnătură că numărul căr ilor poştale colec ionate este conform cu datele înscrise în fişă. ATENŢIE: Nu se acceptă fişe de înscriere fără men ionarea profesorului coordonator şi fără ştampila şi semnătura Directorului unită ii de învă ământ. Expedierea formularelor de înscriere în concurs se realizează până la data de 24 septembrie 2011 (data limită a poştei). Formularul se expediază la următoarea adresă: Oficiul Poştal Bucureşti 10, Căsu a poştală 110. 7. Primirea fişelor de înscriere: Fişele de înscriere vor fi recep ionate de secretarul Comisiei de jurizare şi prezentate juriului la data de 28 septembrie 2011 pe baza unui proces verbal. 8. Termenul de predare/primire a colec iilor: Colec iile, predate personal sau prin curier la adresa concursului, se vor primi până în ziua de miercuri, 5 octombrie 2011, ora 12.00. 9. Jurizarea: Validarea câştigătorilor are loc joi, 6 octombrie 2011, începând cu ora 12.00, rezultatele concursului urmând a fi

iunie - iulie 2011

făcute publice în data de 9 octombrie 2011. 10. Membri juriului: Jurizarea se efec‑ tuează de către un juriu constituit din reprezentan i ai C.N. Poşta Română S.A., precum şi reprezentan i ai Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 11. Premii: MARELE PREMIU – Circuitul Europei ‑ 7 zile cu autocarul pentru 1 copil înso it de 1 părinte 4 Premii I (câte unul pentru fiecare sec iune): 1 sejur de 5 nop i la mare în spa iile de cazare ale CNPR pentru 1 copil înso it de 1 părinte 4 Premii II (câte unul pentru fiecare sec iune): 1 sejur de 5 nop i la munte în spa iile de cazare ale CNPR pentru 1 copil înso it de 1 părinte 4 Premii III (câte unul pentru fiecare sec iune) un clasor cu timbre. 12. Organizarea expozi iei: Căr ile poştale din colec iile copiilor câştigători vor face obiectul unei expozi ii care se va organiza în galeriile Muzeului Na ional Filatelic din Bucureşti ‑ Calea Victoriei nr. 12. Vernisajul va avea loc luni, 10 octombrie 2011, ora 18.00. 13. Returnarea colec iilor: Colec iile de căr i poştale participante la expozi ie vor fi returnate colec ionarilor până la data de 30 noiembrie 2011.

Evenimente Dotarea celui de al doilea laborator de biologie în cadrul campaniei „Descoperă natura”

Vineri, 10 iunie 2011, la Şcoala Generală nr. 2 din Luduş, jude ul Mureş, a avut loc dotarea celui de‑al doilea laborator de biologie în cadrul campaniei „Descoperă natura” organizată de Centrul Regional Re ea Poştală Braşov. Prin această campanie, în oficiile poştale din jude ele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu se comer‑ cializează pixuri biodegradabile, inscrip io‑ nate cu logo‑ul campaniei „Descoperă natura”, la pre ul de 2,5 lei din care 1 leu este destinat dotării laboratoarelor de biologie din şcolile jude elor participante. Poşta Română, prin Centrul Regional

Re ea Poştală Braşov, a dotat laboratorul de biologie al acestei şcoli cu materiale di‑ dactice în valoare totală de 7600 lei, respectiv două microscoape, videocameră digitală, un videoproiector, un ecran de proiec ie, un laptop, lec ii interactive de biologie, diverse lupe şi un set preparator. La eveniment au participat Primarul Oraşului Luduş ‑ Urcan Florin, Inspectorul General Adjunct de la Inspectoratul Şcolar Jude ean Mureş – Socol Viorel precum şi reprezentan i ai CRRP Braşov şi OJRP Mureş. Gabriela BOTICI

OP LUDUŞ a vândut, în luna februarie, 2099 de pixuri „Descoperă natura” În perioada iunie 2010 – decembrie 2010 s‑au analizat vânzările pixurilor biodegra‑ dabile din cadrul campaniei „Descoperă natura”. Astfel, pe locul întâi după valoarea vânzărilor s‑a situat pentru a doua oară oficiul Braşov 1. Ţinând cont de faptul că în Municipiul Braşov a mai fost dotat un laborator şi anume laboratorul de biologie al Şcolii Generale nr. 25, organizatorii acestei campanii au decis ca dotarea următorului laborator să se facă în Municipiul Luduş, jude ul Mureş, care, după volumul vânz‑ rilor, s‑a situat pe locul 2. Pentru a alege corect şcoala care urma să fie dotată s‑a organizat un concurs între şcoli din care învingătoare a ieşit Şcoala Generală „Ioan Vlădu iu”. Entuziasmul colectivului oficiului poştal

iunie - iulie 2011

din Luduş şi strădania acestuia au fost hotărâtoare în alegerea sa ca şi câştigător. Atât de mare a fost dorin a oﬁciantelor ca şcoala din localitate să primescă o nouă şi deosebită dotare pentru laboratorul şcolii unde înva ă şi copiii lor, încât, în colaborare cu cadrele didactice din şcoală şi părin ii copiilor, au pus mână de la mână şi în luna februarie a acestui an au vândut pixuri în valoare de 5247,50 lei, adică 48% din totalul vânzărilor pe regiunea Braşov. Mul umim pe acestă cale doamnei diri‑ ginte a oﬁciului poştal Luduş, Maria Lup, pentru abnega ia şi perseveren a de care a dat dovadă, alături de colectivul său şi de cadrele didactice, părin ii şi elevii din şcoală, pentru angajarea într‑o ac iune nobilă, pentru un el colectiv, în favoarea copiilor.

Evenimente Marşul Factorilor Poştali – faza judeţeană Respectând tradi ia veche de peste 35 de ani, şi în această primăvară Compania Na ională Poşta Română S.A. a organizat, prin implicarea Centrului Regional Re ea Poştală Braşov, respectiv a Oﬁciilor Jude ene Re ea Poştală Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, Marşul Factorilor Poştali ‑ faza jude eană. Câştigători: Alba: Suciu Alexandra Simona ‑ OPDC Alba Iulia; Orăşan Maria ‑ Şugag; Gai ă Ramona Ileana ‑ Abrud. Ştirb Nedel Florin – Cugir; Trif Ioan – OPRM Teiuş; David Nicolae – OPRM Alba Iulia. Braşov: Lişi ă Daniela Elena – Zărneşti 1; Gârni ă Cristina Elena – Zărneşti 1; Römers Mirela – Zărneşti 1. Bivol Constantin Daniel – OPDC Braşov; Drăgoi Dorin – OPDC Braşov; Popa Gheorghe Mihai – Făgăraş 4. Covasna: Györﬁ Enikö – Covasna 1;

ALBA

Kelemen Etelka – Covasna 1; Lörincy Maria Şarolta – OPDC Sf. Gheorghe. Badi László – Cernat; Dancs Jenö – Covasna 1; Gábor Tibor – Covasna 1. Harghita: Făcăoaru Mioara – OPDC Miercurea Ciuc; Pătrânaş Maria – OPDC Miercurea Ciuc; Fülöp Maria – Praid. Birtalan Lajos – Odorheiu Secuiesc 1; Miwus Dènes – OPDC Miercurea Ciuc; Kelemen Hunor – OPDC Miercurea Ciuc. Mureş: Călugăr Maria – Târgu Mureş 2; Albu Sorina – Iernut; Cre a Iuliana Narcisa – Iernut. Haja Mihai – Reghin 1; Barbu Florin – Sighişoara 1; Cîmpean Florin – Târnăveni. Sibiu: Albert Narcisa Elena – Sibiu 6; Jurcă Tatiana Angela – OPDC Mediaş; Georgescu Florentina Georgeta – OPDC Sibiu. Crăciun Tiberiu Daniel – OPDC Sibiu; Kresz Marian – Sibiu 3; Poplăcean Nicolae – OPDC Sibiu.

COVASNA

HARGHITA

MUREŞ

iunie - iulie 2011

Evenimente MARŞUL FACTORILOR POŞTALI – faza regională – Centrul Regional Re ea Poştală Braşov a organizat sâmbătă, 28 mai 2011, în localitatea Sâmbăta de Sus, faza regională a competi iei profesional‑sportive Marşul Factorilor Poştali, la care au participat angaja i ai Poştei Române din jude ele Alba, Braşov,

Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. La linia de start a competi iei s‑au aliniat în total 36 poştaşi, câştigători ai etapelor jude ene, din care 18 fete, care au mărşăluit pe distan a de 3000 metri şi 18 băie i, care au parcurs un traseu de 7000 metri.

Echipa OJRP Alba

Echipa OJRP Braşov

Echipa OJRP Covasna

Echipa OJRP Harghita

Echipa OJRP Mureş

Echipa OJRP Sibiu

iunie - iulie 2011

Câştigătorii primelor trei locuri, atât la fete, cât şi la băie i, vor participa la etapa na ională a competi iei. Pentru cei mai buni

mărşăluitori dintre poştaşii caliﬁca i la etapa na ională provocarea merge mai departe: Balcaniada Factorilor Poştali.

LISTA CÂŞTIGĂTORILOR – FAZA REGIONALĂ Sâmbăta de Sus ‑ 28 mai 2011 FEMEI: Locul I: Suciu Alexandra Simona – OPDC Alba Iulia ‑ Alba Locul II: Făcăoaru Mioara – OPDC Miercurea Ciuc ‑ Harghita Locul III: Gârni ă Cristina Elena – Oficiul Poştal Zărneşti 1 ‑ Braşov BĂRBAŢI: Locul I: Crăciun Tiberiu Daniel – OPDC Sibiu ‑ Sibiu Locul II: Birtalan Lajos – Oficiul Poştal Odorheiu Secuiesc 1 ‑ Harghita Locul III: Ştirb Nedel Florin – Oficiul Poştal Cugir ‑ Alba

Foto: Mioara Pribescu – Director Executiv C.N.P.R., Olimpiu Nicolae Constantin –Director Regional CRRP Braşov, Mirela Constantinescu – Director Opera ional CRRP Braşov, Directorii OJRP‑urilor, liderii jude eni de sindicat, alături de câştigătorii fazei regionale a MARŞULUI FACTORILOR POŞTALI 2011

Evenimente Marşul Factorilor Poştali – trecut şi prezent Marşul Factorilor Poştali este o competi‑ ie profesional‑sportivă organizată în ﬁecare an de Compania Na ională Poşta Română S.A. Debutul acestui concurs a avut loc în anul 1977, la Bucureşti. Concursul se desfă‑ şoară în trei etape: jude eană, regională şi na ională. Câteva mii de salaria i poştali din întrega ară se aliniază, an de an, la startul acestei întreceri. Marşul a ajuns foarte popu‑ lar în rândul factorilor poştali, care de la an la an aşteaptă să trăiască emo ia acestei com‑ peti ii, ﬁe că sunt participan i sau sus inători.

Pentru cei mai buni mărşăluitori dintre poştaşi, provocarea merge mai departe: în ﬁecare toamnă are loc Balcaniada Factorilor Poştali, iar primii cinci poştaşi şi primele trei poştări e reprezintă Poşta Română la între‑ cerea balcanică. Edi ia din anul acesta a Balcaniadei urmează să aibă loc în Turcia. În decursul anilor, poştaşii români şi‑au construit o reputa ie serioasă la Balcaniadă, reuşind să câştige zeci de medalii de aur, argint şi bronz.

Faze naţionale ale competiţiei în perioada 1977 -2011 1977 – Bucureşti 1978 – Bucureşti 1981 – Suceava 1982 – Bucureşti 1984 – Alba‑Iulia 1985 – Bucureşti 1987 – Piteşti 1988 – Miercurea‑Ciuc 1989 – Braşov 1990 – Tismana

1992 – Olăneşti 1993 – Beliş Fântânele 1994 – Tulcea 1995 – Buziaş 1996 – Iaşi 1998 – Alba Iulia 1999 – Sovata 2000 – Beliş Fântânele 2001 – Vidra 2002 – Snagov

Diplomă prima edi ie 1977

2003 – Poiana Braşov 2004 – Gala i 2005 – Gala i 2006 – Poiana Braşov 2007 – Piatra Neam 2008 – Băile Felix 2009 – Gura Humorului 2010 – Băile Felix 2011 – Poiana Braşov

Câştigătorii primei edi ii

iunie - iulie 2011

Evenimente

MARŞUL FACTORILOR POŞTALI – faza naţională – Sta iunea Poiana Braşov a găzduit sâmbătă, 18 iunie, faza na ională a concursului profesional sportiv „Marşul Factorilor Poştali” – edi ia XXXV. La linia de start a competi iei s‑au aliniat în total 54 de poştaşi: 27 femei şi 27 bărba i. În acest an competi ia s‑a desfăşurat într‑un cadru miriﬁc, iar participan ii au beneﬁciat de încurajarea unor frumoase ma‑

jorete. La deschiderea oﬁcială au participat şi invita ii speciali Director General ‑ Dumitru Daniel Neagoe, Director Executiv ‑ Mioara Pribescu, Director Sucursala Re ea Poştală ‑ Victor Şimon, Secretar de Stat MCSI ‑ Marius Fecioru, Primarul Municipiului Braşov ‑ George Scripcaru precum şi Preşedintele FSPC ‑ Matei Brătianu.

Evenimente Regiunea Braşov pe podium

Suciu Alexandra Simona

Doi participan i din cadrul CRRP Braşov au ocupat locurile II şi V la faza na ională a Marşului Factorilor Poştali. Suciu Alexandra Simona de la OPDC Alba Iulia a ocupat locul II la concursul feminin. În 2010 ea a ob inut locul 3 la faza na ională şi locul 2 la concursul feminin pe echipe la Balcaniada din 2010. Crăciun Tiberiu Daniel ‑ CRRP Braşov a ocupat locul V la concursul masculin. A mai parti‑ cipat la faza na ională în anii 2008, 2009 şi 2010.

CÂŞTIGĂTORI: FETE

CÂŞTIGĂTORI: BĂIEŢI

Locul I: Arsine Andreea ‑ CRRP Iaşi Locul II: Suciu Alexandra Simona ‑ CRRP Braşov Locul III: Dragomir Despina – CRRP Craiova

Locul I: Brânză Constantin – CRRP Iaşi Locul II: Costescu Claudiu – CRRP Craiova Locul III: Romaşcan Victor Valentin – CRRP Iaşi Locul IV: Văcăraşu Constantin – CRRP Iaşi Locul V: Crăciun Tiberiu Daniel ‑ CRRP Braşov

)

Oficiile Postale se prezinta ,

Oﬁciul Poştal Sibiu 1 Oficiul Poştal Sibiu 1 func ionează într‑un imobil vechi, construit încă din 1904, când aici func iona Inspectoratul Regional de Poştă. Situat în centrul vechi al Sibiului, imobilul constituie o atrac ie pentru turişti datorită ceasului solar amplasat deasupra intrării, care indică ora cu aceeaşi exactitate ca şi atunci când a fost construit. Cu toate că imobilul nu a mai fost reno‑ vat din 1960, tinere ea şi entuziasmul salaria ilor poştali înfrumuse ează oficiul. Din colectiv fac parte 22 de ofician i, 1 oficinat superior şi 1 casier. Oficiul are în subordine un ghişeu exterior la Tribunalul

iunie - iulie 2011

Sibiu şi casieria colectoare (2 casieri şi 4 numărători). Colectivul salaria ilor poştali este condus cu multă în elepciune, devota‑ ment şi profesionalism de doamna dirigintă Paraschiva Croială care încearcă să imprime tuturor salaria ilor poştali aceleaşi idealuri înalte pe care le‑a urmat de‑a lungul timpului (competen ă, profesionalism, flexi‑ bilitate şi un zâmbet cald pentru clien i). To i salaria ii îşi aduc aportul la creşterea veniturilor, la atragerea de noi clien i şi fidelizarea celor existen i. Sunt mereu cu zâmbetul pe buze şi caută să rezolve cu promtitudine dorin ele clien ilor.

Actual Marketingul serviciilor poştale – studii postuniversitare de masterat – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad a organizat, în data de 18 iunie 2011, cursul festiv care a marcat închiderea ofi‑ cială a cursurilor primei promo ii în dome‑ niul serviciilor poştale şi anume absolvirea studiilor universitare de MASTERAT cu specializarea „Marketingul Serviciilor Poştale”. După 20 de ani de învă ământ academic, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, universitate cu calificativul maxim „grad de încredere ridicat”, acordat în 2009 de către Agen ia Română de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Superior, a devenit o cetate a ştiin ei şi culturii arădene, tran‑ silvane şi euro‑regionale, integrată la nivel

european ca membră a Asocia iei Universi‑ tă ilor Europene ‑ EUA, Consor iului Euro‑ pean „Carolus Magnus”, Asocia iei Universi‑ tă ilor Danubiene, Asocia iei Universită ilor Transcarpatice (ACRU), Alian a Universi‑ tă ilor pentru Democra ie (AUDEM), de i‑ nând vicepreşedin ia FEDE – Federa iei Europene a Şcolilor Superioare, organism participativ al Consiliului Europei. Începând cu anul 2010 absolven ii de studii superioare pot urma aceste studii şi la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” ‑ Filiala Alba Iulia, unde în vara acestui an au încheiat primul an de studiu 21 de salaria i poştali din jude ele Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi Sibiu.

Prima promo ie ‑ Arad 2011 alături de cadrele didactice de la stânga la dreapta: Prorectorul Universită ii, Prof. Univ. Dr. Cornel Someşan, Prof. Univ. Dr. Ioan Fruja, Conf. Univ. Dr. Pribeanu Gheorghe, Lect. Univ. Dr. Ec. Caius Lazărescu, Decanul Facultă ii de Ştiin e Economice, Prof. Univ. Dr. Florin Dumescu

iunie - iulie 2011

O nouă locaţie pentru Oficiul Poştal Târnăveni Pe 6 iunie 2011 a avut loc deschiderea oficială a Oficiului Poştal Târnăveni în noua loca ie din str. Primăriei nr. 2. La eveniment au participat: Prefectul Jude ului Mureş – Dl. Marius Paşcan, Primarul Municipiului Târnăveni – Dl. Alexandru Matei, Directorul Regional – Centrul Regional Re ea Poştală Braşov ‑ Dl. Olimpiu Nicolae Constantin, Directorul Jude ean O.J.R.P. Mureş – Dl. Eugen Crişan, Directorul Opera ional O.J.R.P. Mureş – Dl. Csaba Eros, Pr. Protopop Partenie Pop. Directorul jude ean O.J.R.P. Mureş, Eugen Crişan a men ionat: „Cu to ii ştim că Poşta Română trece printr‑o perioadă de restructurare şi reorganizare, de aceea cred că această loca ie pe care astăzi o inaugurăm este una din solu iile de reduceri de chel‑ tuieli. Trebuie să conştientizăm că această institu ie func ionează de sute de ani, şi că noi trebuie să fim mai exigen i cu noi înşine şi mult mai vigilen i cu clien ii care apelează la serviciile noastre. Prin eforturi comune trebuie să ne păstrăm calitatea serviciilor şi rela ia cu clientul. Mul umim domnului Director General Mărginean Pamfil de la S.C. Gecsat Intercom S.A. pentru că ne‑a pus la dispozi ie acest spa iu precum şi celor care au amenajat această loca ie.” Doamna dirigintă a Oficiului, Cre a Sorina, a declarat: „Astăzi vă primim ca

oaspe i, iar de mâine ca şi clien i şi sper să veni i în număr cât mai mare”. Directorul Regional Nicolae Olimpiu Constantin a men ionat: „Este al doilea oficiu într‑un jude atât de mare la care particip la inaugurare. Dacă înainte nu puteam concura cu băncile ca şi spa ii amenajate, acum ave i toate condi iile şi doar de dumneavoastră depinde ca numărul presta iilor să crească în viitor”. Primarul Municipiului Târnăveni – Alexandru Matei a declarat: „În calitate de primar pot să vă spun că mă bucur când se face ceva în folosul cetă enilor. Noua loca ie este situată în centrul oraşului, aproape de primărie, la doi paşi de sta ia de autobuz, astfel încât este mult mai accesibilă şi clien ilor din celelalte localită i învecinate.” Marius Paşcan – Prefectul jude ului Mureş a declarat: „Este al doilea sediu la inaugurarea căruia particip şi vin pentru că serviciul poştal este un viitor real pentru ara noastră. Prin poştă se transmit informa iile în cele mai îndepărtate loca ii şi mă bucur că această modernizare şi reorganizare a cu‑ prins şi Poşta Română. Totodată sunt un consumator al serviciilor dumneavoastră, apelez la serviciul de mesagerie săptămânal pentru a‑mi comanda căr i.” Claudia MÎNDRU – OJRP Mureş

iunie - iulie 2011

(

Scrisori de altadata... Scrisoare către Biserica Sf. Nicolae din Şchei George Ucenescu (1830‑1896), autorul melodiei imnului „Deşteaptă‑te Române” a fost timp de doi ani şi jumătate ucenic al lui Anton Pann, profesor de muzică la gimnaziul „Andrei Şaguna” psalt al bisericilor „Sf. Treime” de Pe Tocile şi „Sf. Nicolae” din Şchei, culegător de folclor şi autor al mai multor căr i de muzică. În fondul documentar al muzeului se păstrează numeroase documente şi scrisori personale, din care am selectat‑o pe aceasta, fiind încă inedită, prin care acesta se adresează Reprezentan ei Bisericii Sf. Nicolae din Şchei exprimându‑şi nemul umirile pentru situa ia sa personală şi situa ia învă ământului din Şchei. ,,Onorată reprezenta ie a sfintei Bisericii cei mari ortodoxe din Bolgarsechiu (Şchei) Mă ve i erta Domnilor viind eu a aduce aminte, că sosind eu de la Bucureşti am primit postul de psalt la această sfântă biserică când totdeodată aşteptam a mi se da un tovarăş bun, cu care să duc slujba de cantor în biserică după tot meşteşugul cântărilor, dar nu am avut parte a fi onorat cu un asemenea tovarăş, că scum‑ pindu‑să onorata Reprezenta ie şi nemul ămind pă fostul cântăre George Ioanescu cu plata, a fost silit a să trage la patria lui, iar spre tâmpirea şi închiderea meşteşugului meu, mi s‑au dat de tovarăş pe cel mai falz din cântăre i pă George Irimie din Braşovul Vechi, eu nu m‑am arătat mândru, ci am priimit şi această înjosire pentru mine, destul că am avut a întâmpina cu tovarăşul dat toate neplăcerile în sfânta biserică – că socoteam că onorata Reprezenta ie va şti să aibă grijă de mine şi nu mă va osândi mult cu asemenea indivizi – şi întru adevăr că cântăre ul nostru nemaiputând trăi cu simbrioara de 300 fl. valutari ne‑au şi lăsat – pă de altă parte, eu mi‑ am făcut plan că: decât să slujesc cu asemenea cântăre mai bine să‑mi pregătesc eu unul, şi aşa cu voia domnilor curatori şi a D.D. Protopop (n.n. Ioan Popazu), am ales pă tânărul ştiudinte Ioane Eremia, fiul răposatului paroh de la Stupini şi fără a pretinde vreo plată l‑am pregătit în şase luni de zile sub care timp am slujit în biserică în toate zilele, apoi după şase luni am început a cânta în alte şase luni... Onorata

reprezenta ie avându‑mă pă mine, nu s‑au îngrijit niciodată pentru cântăre , ci aciastă grijă a rămas asupra mea, carea o şi împlineam eu, numai că nu mi să dea un tovarăş neharnic, cum a fost Todor Bobancu cu care am fost silit, şi cu cercarea la vreme de nevoie cu Ioan Trombişa . Iată că după doi ani şi jumătate ai servi iului noului meu cântăre Irimie, i‑a venit anii sor i întru a intra în mili ie, şi am fost silit a mă îngriji de alt ajutor. Am luat pă un orfan copil Bucur Cârstea într‑ale mele, l‑am dat la şcoală şi pre lângă aceasta l‑am învă at muzica cu tot temeiul. Ioane Eremia cu mari cheltuieli abia a intrat în Pedagogie la Sibiu unde am avut şi eu a cheltui mult şi de unde mi să trag a plăti tot aul 20 fl. conven ionali, că socoteam că dacă va scăpa din anii sor ii să pociu avea tovarăş un cerac al meu. După plecarea acestuia la Sibiu a inut locul de cantor ucenicii mei Bucur Cârstea, Vicol Pop, fiul parohului de la Ghimbav, sub care vreme după cerere mi s‑au dat o remunera ie de 80 fl. conven ionali, şi sfânta biserică nu a primit nici o stingereală, eu mi‑am întins puterile şi mai departe fără a cere plată de la copii şi am dat cântăre i buni bisericii cei noo după Tocile, orfanul Florea Roncea, bisericii din Braşovul Vechi, pă George Moldovan, bisericii din Satulung, pă protejatul meu Bucur Cârstea, bisericii din Cristian, pă Zaharia Pop. Am pregătit pentru altă biserică pă tinerii George Ioanescu, pă Alexandru Odor, pă Dimitrie Irimie, pă Irimie Irimie, şi to i aceştia au slujit şi mai slujesc unii dintre ei în biserica noastră, iar

iunie - iulie 2011

(

Scrisori de altadata...

al ii au părăsit patria pentru frica asenta iei. Poate acestea sunt vii dovezi de silin a mea şi de tragerea de inimă ce am cătră neamul nostru român şi totuşi toate îngrijirile mele a fost numai osteneli zadarnice, pentru că nu cunosc nici o mul ămire la strădaniile mele. Apoi ca credincios şi voitor de bine al şcoalelor noastre, cânt în toată ziua un ceas şcolarilor din clasele normale şi cele gimnaziale 3 ceasuri pă săptămână, dar însă cine este care bine zice ostenelele mele? Cine ştie că eu astăzi sunt mai căzut pradă silin elor mele? Dumnezeu singur. – Domnilor! Absolvând ceracul (n.n. elevul) meu Ioane Eremia cursul pedagogic de frica mili iei a intrat prin mijlocirea Ecselen iei Sale – ca învă ător la Făgăraş, şi apoi la comuna Zărneşti, şi facerile de bine ale mele în 5 ani de zile neputând altfel a le întâmpina cu vreo altă încercare a luat prin taina sfintei căsătorii pă sora consoartei mele care a fetit în cinste şi astăzi este o femeie de esemplu – şi totuşi văz că e alungat unicul meu neam. Eu am privit şi privesc cu jale pă tânărul meu cumnat care rătăcit fiind pân sate a perdut mai toată arta cântărilor cea frumoasă cu care l‑am înzestrat înainte de 3 ani, şi într‑alt chip n‑am putut a‑l introduce iarăşi într‑acei, decât văzând lipsa ce avem de cântăre la biserica noastră am socotit să ceu pă ceracul şi cumnatul meu de tovarăş, că aşa să am ocaziune a‑i da iarăşi aceia ce am perdut şi

pă mai tare fundament să‑l zidesc, deci am arătat onoratei Reprezentan ii lipsa cântăre ilor la biserica noastră şi într‑alte locuri şi am cerut cu rugăminte ca să mi să dea de tovarăş în biserică şi totdeodată am cerut dacă să poate să i să dea şi un post de învă ător vremelnic ca să scape de focul mili iei. Acum eu plin de nădejdi şi încredin at întâia meu rugăciune după toate strădaniile mele va eşi cu rezultat îmbu‑ curător spre mântuirea mea. Aşa drept recunoştin ă am arătat Onoratei Reprezentan iei un plan sigur şi lesne de prăsirea cântă‑ re ilor şi introducerea muzicii evropieiene, care altfel nu aş fi vrut a o propune, fără de a fi îndatorat prin un hatâr al Onoratei Repezen‑ tan ii cătră mine. Dar am în eles că planul de prăsirea cântăre ilor şi alte lucruri frumoase s‑au priimit şi întărit de bun de cătră O. Reprezentan ie... Iată Domnilor, am arătat tot ce am putut face eu şi încât sunt pre uite ostenelile şi silin a mea, şi acum viu a arăta că eu numai pociu suferi atâta greutate a sluji în toate zilele pentru că acum sunt tot bolnăvicios, şi ecser at bine în cântările şi podobiile bisericii noastre şi care să dea dovadă despre acestea – cântăre de muzica compusă, cu care să cânt după Psaltichie precum sună contractul meu şi care cântăre u să să îndatoreze a cânta rânduiala sfintei liturghii în clasele normale în Groaveri. – iar până la sosirea acestuia pentru strana stângă să mi să plătească de să poate 16 fiorini m.c. pă lună altfel nu pociu inea pentru că e de lipsă să mă duc la vreo stână pă vreo câteva săptămâni după recomenda ia doctorului meu. Iar planul meu cel scump şi pre uit numai cu atâta recunoştin ă – acum deocamdată nu să poate pune în lucrare. – pre lângă acestea grabnic răspuns mă subscriu a onoratei reprezentan ie. Slugă. G. Ucenescu psalt (ss)”. Pr. prof. dr. Vasile OLTEAN

iunie - iulie 2011

Muzeul National Filatelic ,

O coresponden ă poştală din 1919, document istoric inedit În anul 1919 telefonul era încă o raritate, iar internetul nu exista nici măcar în imagina ia oamenilor. Astfel încât corespon‑ den ele poştale erau cel mai răspândit mijloc de comunicare. Acestea oferă câteodată, prin con inutul textelor, informa ii deosebit de interesante. În general, pentru analiza diferitelor evenimente istorice, se apelează la acte oficiale sau la memorialistică. Autorii acestor documente sunt fie oficialită ile, fie personalită ile momentului. Impresiile oamenilor obişnui i nu rezistă timpului, pentru că rareori sunt consemnate. Un astfel de caz este cel al unei căr i poştale expediată în februarie 1919 de la Şercăi a, lângă Făgăraş, care redă atmosfera ce domnea în epocă în centrele româneşti din Transilvania, după Marea Unire din 1918. Contextul istoric în care a fost scrisă această carte poştală este foarte important. La nici două

luni de la proclamarea Unirii Transilvaniei cu România, în Ţara Făgăraşului s‑a sărbătorit cu multă însufle ire ziua de 24 ianuarie, Unirea Principatelor Române. Informa iile din cuprinsul coresponden ei constituie mărturii istorice cu valoare documentară importantă privind acea perioadă. Se pare că sentimentele patriotice româneşti erau foarte puternice în familia expeditorului, preotul Bărbat din Şercăi a, care desfăşura o activitate sus inută pro‑ românească. Numai aşa se poate explica faptul că preotul şi fiii săi au fost nevoi i să se refugieze în Moldova, iar preoteasa a fost arestată. Redăm în continuare integral con inutul coresponden ei, păstrând ter‑ menii şi ortografia documentului original, care se află în colec ia noastră. Singurele interven ii în text sunt marcate de paranteze drepte.

iunie - iulie 2011

„Preacucernicului părinte Econom Gregoriu protoiereu Vaslui Moldova Şercăi a, 7 februarie 1919, Preacucernice părinte! Când mă aflu în plăcuta posi ie de a vă scrie aceste rânduri mă gândesc la ceeace am fost, la ceeace suntem şi vom fi în viitor ca români. Încât pentru mine şi fiii mei întorşi din pribegie afla i că după o călătorie de 6 zile am ajuns abia în ajunul Crăciunului acasă. Cornel ajunsese cu 2 săptămâni mai înainte îndurând multe neajunsuri în călătoria sa cu căru a. Am aflat pe preoteasă acasă eliberată din arestul de la Cluj aproape îmbătrânită şi puterile istovite de suferin ele îndurate, dar mul umită lui D‑zeu că am aflat‑o în via ă. De present suntem bine cu to ii. Pe aici trăim foarte bine. Ni se pare că suntem în altă lume când vedem alt popor, alte întogmiri, şi alt aer etc. Ziua de 24 ianuarie s‑a serbat în centrele noastre româneşti şi la oraşele noastre precum şi în Făgăraşul nostru cu deosebită manifesta ie na ională în ciuda tuturor duşmanilor noştri. Să fi văzut

iunie - iulie 2011

poporul nostru ce inută de sărbătoare na ională – cu portul său na ional, drapele na ionale şi [cu] câtă însufle ire ştie să îmbrătoşeze causa noastră na ională. Ales popor. Avem mare nevoie de ofician i pe toate terenele. Primi i sincere şi calde salutări şi îmbrătoşeri. Complimente şi salutări la stim. [ata] familie şi Dlui Haricu de la Corneliu. Preot Bărbat” N.B. În anul 1909, localitatea Şercăi a (Sarkaicza) apar inea de comitatul Făgăraş (Fogaras), avea 1098 de locuitori din care 1079 erau români. În localitate era o parohie ortodoxă şi o filială a parohiei greco‑catolice de la Bucium. Localitatea era deservită de de oficiul poştal din Şinca Veche (Osinka). Astăzi, satul Şercăi a apar ine de comuna Şinca din jude ul Braşov (Silvestru Moldo‑ van, Nicolae Togan, Dic ionarul numirilor cu popula iune română din Ungaria, edi ie îngrijită şi actualizată, studiu introductiv şi note Nicolae Răuş, Editura Scripta, Bucureşti, 2008, p. 437). Cristian SCĂICEANU Director adjunct Muzeul Na ional Filatelic

Muzeul National Filatelic ,

Vedeţi, veniţi, cunoaşteţi menzilhaneaua! Pe teritoriul României au fost atestate încă din perioada dinaintea cuceririi Daciei de către Imperiul Roman o serie de drumuri naturale cu scop comercial şi militar, care se întindeau de‑a lungul apelor. O re ea densă de drumuri a fost construită după cucerirea Daciei şi a fost introdus serviciul poştal cu organizare similară celui din restul Impe‑ riului Roman. După retragerea aureliană, poşta a înregistrat un moment de declin şi dezorganizare, reapărând în secolul al XIV‑lea, odată cu constituirea statelor feuda‑ le independente Moldova şi Ţara Româneas‑ că. Domnitorii români au dus întotdeauna o politică externă activă şi erau la curent cu toate evenimentele interna ionale din acele timpuri. Domnii aveau curieri cunoscu i sub numele de „călăraşi” şi „lipscani” care stră‑ băteau cu repeziciune distan e mari1. Poşta din acele vremuri satisfăcea doar nevoile statului, ale dregătorilor şi solilor străini şi foarte rar ale particularilor, fiind înfiin ată din nevoia de a transmite poruncile voie‑ vozilor până la limitele teritoriului aflat în stăpânirea lor. Primul document privind existen a serviciilor poştale pe teritoriul ării noastre este „Hrisovul” dat de domnitorul Mircea cel Bătrân, în anul 1399, la Giurgiu. Prin acesta, localită ile erau obligate să pună la dispozi ia curierilor domneşti mĳloace de transport, cai şi căru e pe două ro i, numite olace şi să se ocupe de procurarea nutre‑ ului. La începutul ei, poşta cuprindea mai ales serviciul de transport al călătorilor şi al coresponden ei oficiale a domnilor şi marilor dregători2. În secolul al XVI‑lea poşta a trecut sub autoritatea marelui postelnic şi nu a cunoscut modificări notabile până la mĳlocul secolului al XVII‑lea când au fost introduse relee de poştă, cunoscute sub

denumirea de menziluri. Menzilul sau menzilhaneaua este un termen care vine din limba turcă şi repre‑ zintă numele dat în Ţările Româneşti, îna‑ inte de introducerea căilor ferate, serviciului de transport (pentru călători şi pentru coresponden ă). În jurul menzilhanelei existau o mul ime de negustori, care uşurau rela iile de schimb cu centrele comerciale din jur, iar surugii, rotarii şi păzitorii deserveau releul poştal. Activitatea febrilă din sta ia unde se schimbau caii căru elor de poştă prilejuiau o activitate rodnică în zonă. Constantin Ipsilanti a început să se ocupe cu repararea drumurilor, podurilor şi releelor de poştă şi a sporit numărul cailor în anul 1799 în Moldova şi din 1802 în Muntenia3. La conducerea menzilurilor au fost numi i căpitani de menzil sau de poştă, iar caii urmau să ﬁe cumpăra i cu bani din vistieria ării. Poşta era condusă la nivel central de doi căpitani de poştă cu reşedin a la Bucureşti. În urma războiului austro‑ruso‑ turc, serviciile poştale din Moldova şi Ţara Românească au trecut sub autoritatea armatelor de ocupa ie, fapt care le‑a adus mari prejudicii, poşta ﬁind într‑o stare de dezorganizare care impunea luarea de măsuri din partea statului. După retragerea armatelor ruseşti şi austriece domnitorul Moldovei, Alexandru Moruzi, a luat măsuri pentru îndreptarea serviciului poştal care ajunsese într‑o stare deplorabilă. A trecut serviciul de poştă de sub autoritatea Marelui Spătar (comandan‑ tul armatei) sub autoritatea unui Hatman al poştelor (un fel de Director general) şi a luat hotărârea de a concesiona poştele unor antreprenori particulari, iar statul putea controla activitatea concesionărilor prin intermediul Hatmanului poştelor. Hrisovul dat de domnitorul Moruzi con ine urmă‑

Marcel Dănescu, Filatelia de la A la Z, Editura Sport ‑ Turism, 1987, p. 260 Constantin N. Minescu, Istoria poştelor române, Editura Imprimeria Statului, Bucureşti, 1916, p.109. 3 Ibidem, p. 130. 2

februarie 2011

toarele dispozi ii referitoare la releul de poştă: „Să li se dea caii menzilhanelelor din ară. Să se repare menzilhanelele, făcându‑se odăi pentru mosafiri, grajduri, orzării, însă nu cu cheltuieli prea mari. Fânul trebuincios celor 3360 cai să se dea din jude e, câte 2 care şi jumătate fân şi câte 2 kile şi jumătate de orez, pe care le va plăti menzilhaneaua câte 3 lei carul de fân şi 2 lei jumătate kila Brăilei de orez. […]. Jude ele să dea 500 căru e până la sfârşitul lui August, contrariu vor plăti cu 5 taleri o căru ă. Să se dea 1000 oameni cu pecetluit gospod pentru surugii şi rotarii pe chezăşia satelor, iar murind unul sau fiind beteag, va fi înlocuit. La toate menzilurile să fie câte o prăvălioară, care să aibă de ale mâncării, fiind interzise însă băuturile spirtoase. Menzilhanelele pot avea cai mai mul i decât ce le trebuie, nu li se va da însî nici un spor de fân, orz sau surugii [...]”4. Serviciul poştal este mai bine organizat în timpul generalului Pavel Kiseleff în Ţările Române, fiind adoptat documentul din 1830 care con ine următoarele prevederi: „Din numărul cailor stabili i la fiecare releu, s‑a

4 5

prevăzut a nu se da pentru transporturi decât două păr i din numărul total şi s‑a pus la fiecare releu câte un om cu ştiin ă de carte, care să treacă într‑o condică pecetluită de Casa poştelor, numărul călătorilor trecu i şi al cailor da i. S‑a interzis curierilor şi celor ce călătoreau să iasă cu caii şi căru ele poştei în afară de drumul fixat, excep iune făcându‑se numai pentru afacerile Statului. […]. S‑a stabilit pentru fiecare releu să fie câte o căru ă sau câte o sanie, de fiecare 4 cai, prevăzându‑se ca ele să fie mai lungi cu o palmă şi mai largi cu un lat de mână decât vechile căru e şi să aibă coşuri de nuele. Numărul surugiilor s‑a fixat pe releuri, câte unul de fiecare 4 cai. Cârciumile şi băcăniile de la releuri sunt inute de stăpânul moşiei, pe care se afla releul. Cur ile releurilor, grajdurile, localurile pentru surugii şi cele pentru aşezatul grăun elor şi fânului se prevăzu a fi drese de stăpânire şi să fie date anteprenorului în bună stare...”5 După 1850, în oraşele de reşedin ă administrativă, sta iile de poştă orăşeneşti au fost transformate în birouri poştale. În acea perioadă existau 30 de curse poştale, cu

Ibidem, pp. 127‑128. Constantin N. Minescu, op.cit., pp. 143‑145.

februarie 2011

Muzeul National Filatelic ,

sta ii de poştă. Din anul 1852 este organizat serviciul de coresponden ă pentru particu‑ lari, sub supravegherea Ministerului de Finan e, iar din 1857, în urma propunerilor comisiei, se stabilesc norme precise de lucru, se instituie tarife ra ionale, se introduc cutiile de scrisori şi, în ﬁne, primele timbre poştale. În incinta Muzeului Na ional Filatelic putem admira, în sala Cezar Librecht, macheta unui releu de poştă din secolul al XIX‑lea. Sta ia de poştă este organizată ca o mini gospodărie dotată cu un han unde călătorii şi surugii se puteau hrăni şi odihni, un grajd pentru animale şi o fântână cu cumpănă. Hanul, o clădire zveltă ce se înal ă pe două nivele, cuprinde atât spa ii de locuit, încăperi pentru găzduirea oaspe ilor la nivelul superior, cât şi camere pentru servitul mesei la parter. Construc ia este prevăzută şi cu un beci mare amenajat sub clădire destinat depozitării alimentelor şi vinului. De pe prispă se face accesul la catul superior, printr‑o scară de lemn. Hanul are forma unei case din piatră caracteristică secolului al XIX‑lea, iar acoperişul clădirii, în patru ape, este din şindrilă de lemn. Grajdul reprezintă o construc ie tot pe două niveluri, cu acoperiş în două ape tot din şindrilă ca şi hanul. În partea superioară se aﬂa şura unde era depozitat nutre ul pentru animale, iar în zona inferioară sunt

încăperile unde animalele se puteau odihni. În curte sunt amplasate marionete umane care înde‑ plinesc sarcinile obişnuite în cadrul unui releu de poştă real: schimbă caii la o căru ă, scot apă din fântână, duc caii în grajd sau oferă nutre cailor veni i de pe drum. Trei personaje, doi ărani şi suru‑ giul, pozi ionate în fa a hanu‑ lui, par să discute, iar în pridvor mai pot fi observate două personaje cazate la han. Aceast menzil din secolul al XIX‑lea, deşi realizat la dimensiuni reduse, a fost executat cu multă măiestrie şi minu iozitate, fiind redate toate detaliile (şindrila, ferestrele, uşile hanului, oamenii, caii, trăsura, scara, fântâna, şura cu fân, gardul, drumul, gazonul din curtea hanului), detalii necesare pentru ca vizitatorii să‑şi poată imagina cum arăta şi cum func iona o sta ie de poştă din secolul al XIX‑lea în Ţările Române. Din cele men ionate observăm că mĳloacele de comunica ie au apărut odată cu istoria societă ii umane din necesitatea transmiterii ştirilor, circula iei mărfurilor şi a călătorilor, iar sta iile de poştă au fost necesare din nevoia de a parcurge în scurt timp şi în condi ii de siguran ă distan ele dorite. Cristina GRUESCU muzeograf Muzeul Na ional Filatelic BIBLIOGRAFIE: ADănescu, Marcel, Filatelia de la A la Z, Editura Sport ‑ Turism, Bucureşti, 1987 A Dănescu, Marcel, Dic ionar filatelic, Editura Sport ‑ Turism, Bucureşti, 1979 A Dragoteanu, Mircea, Istoria Poştelor Locale Transilvane, Editura Risoprint, Cluj‑Napoca,1998 AEnulescu, C., Organizarea transporturilor poştale şi presei în mediul rural, Editura Transporturilor şi Telecomunica iilor, Bucureşti, 1964 A Minescu, Constantin, Istoria poştelor române, Editura Imprimeria Statului, Bucureşti, 1916

iunie - iulie 2011

Actual

România – locul 4 în Europa! Apreciate în ultimii ani, emisiunile filatelice româneşti cunosc deja consacrarea interna ională. Timbrul românesc a fost din nou premiat de către prestigioasa revistă de specialitate Deutsche Briefmarken‑Revue, care a acordat coli ei ce ilustrează Primul tramvai electric la Berlin în 1881, locul 4 în Europa pentru cea mai frumoasă marcă poştală editată în anul 2009. Coli a face parte din emisiunea de mărci poştale „Tramvaie electrice”. Machetatorul emisiunii este Răzvan Popescu, iar documentarea emisiunii a fost realizată de Ilie Popescu. Premierea a avut loc în cadrul unei ceremonii organizate la Târgul Interna ional Filatelic Essen 2011, Germania, ce s‑a desfăşurat între 5 şi 7 mai a.c. şi unde Romfilatelia a reprezentat România printr‑un stand comercial. România, prin Romfilatelia, aduce Europa într‑un timbru, iar locul 4 înseamnă doar o sta ie în călătoria spre locul 1.

iunie - iulie 2011

Destine care au schimbat lumea

Mitropolitul Andrei Şaguna (1808-1873) O simplă enumerare a împlinirilor ar fi îndeajuns ca să în elegem că Mitropolitul Andrei Şaguna a schimbat destine: a fost unul dintre conducătorii revolu iei de la 1848, a înfiin at cca 500 de şcoli elementare în Ardeal, primele trei gimnazii, a înfiin at ASTRA (Asocia ia Transilvăneană pentru Cultura şi Literatura Poporului Român), a editat prima revistă teologică şi cea mai longevivă publica ie din ară (Telegraful Român), a reînfiin at Mitropolia Ardealului (desfiin ată abuziv la 1700), a editat cca 300 de manuale şcolare, a tipărit Biblia în limba română, a realizat primul regulament organic pentru românii transilvăneni şi lista ar putea continua cu faptele ieşite din comun care au schimbat cu adevărat destinul românilor din Transilvania. Cum în timpul regimului comunist numele său şi pomenirea sa erau cu desăvârşire interzise, personalitatea sa a intrat într‑un con de umbră. Liceul braşo‑ vean, actualul colegiu „Andrei Şaguna”, înfiin at de acest mare mitropolit la 1851, nu‑i mai purta numele, fiind declarat ,,Liceul nr. 1” sau „Şcoala medie nr. 1”. Căr ile sale erau arse în pie e publice de „eroii neamului”, documentele care aminteau de Şaguna erau distruse în „elan patriotic”, manualele de şcoală nu‑i consemnau faptele, iar numeroasele căr i care i‑au valorificat via a şi opera erau epurate din bibliotecile publice. Profesorul braşovean (cu două doctorate şi trei licen e) Ion Colan „a făcut canalul” (puşcărie) pentru că avea Biblia lui Şaguna în bibliotecă şi nu i‑a dat foc. Şi toate acestea pentru că era baron, declarat în această calitate de împăratul Iosif al II‑lea al Imperiului Austriac. La acea vreme Vasile Alecsandri era scos din manuale pentru că era fiu de boier, de asemenea, poeziile cu con inut istoric ale lui Eminescu sunt excluse pentru că scrisese poezia „Doina”.

Astăzi Andrei Şaguna începe să fie din nou cunoscut şi ca o recunoştin ă şi recompensă morală, în noiembrie anul acesta va fi canonizat, aşa după cum ne‑a comunicat ÎPS dr. Lauren iu Streza, Mitro‑ politul Ardealului, preşedintele comisiei de canonizare din cadrul Sf. Sinod. Spre bucu‑ ria noastră, în podul Bisericii ,,Sf. Nicolae” din Şcheii Braşovului am aflat cca 3.600 documente ,,Şaguna”, arse pe margine şi legate cu o sfoară. Cineva le‑a scos dintr‑un foc şi le‑a ascuns în turnul bisericii. Acestea au constituit materialul documentar pentru editarea celor patru volume realizate de noi în colaborare cu Mitropolitul Ardealului, dr. Lauren iu Streza: ,,Mitropolitul Andrei Şaguna în documentele din Şcheii Braşovu‑ lui”(Sibiu, 2009‑2010). Tot în turnul bisericii au fost ascunse de profesorul Ion Colan tablourile şaguniste aruncate din sala festivă a liceului ,,Andrei Şaguna” în gârlele Bra‑ şovului, tablouri pictate de Mişu Popp, unul dintre cei mai mari pictori bisericeşti de la noi.

iunie - iulie 2011

Cele de mai sus ne obligă să prezentăm în limitele circumstan elor de spa iu bio‑ grafia marelui ierarh: Se naşte în 20 decembrie 1808 (stil vechi 1 ianuarie 1809) la Mişcol , în Ungaria, din părin i aromâni (tatăl catolic, mama ortodoxă). Pierzându‑şi tatăl de timpuriu este îngrijit de unchiul său Atanasiu Gra‑ bovscky din Pesta şi după studii filozofioce şi juridice la Pesta, urmează studii teologice la Vârşe sub egida episcopiei ortodoxe din Carlovi . Din 1833 se călugăreşte la mănăs‑ tirea Hopova din inutul Sirmium (Serbia) urcând treptele ierarhice, mai întâi diacon, protodiacon şi arhidiacon, sincel, protosincel şi arhimandrit, fiind în acelaşi timp şi profesor de teologie în Vârşe . Cum Ardealul, după desfiin area Mitropoliei, apar inea de Mitropolia din Carlovi , Andrei Şaguna este numit ca al cincilea episcop „sârb” după Dionisie Novacovici, Sofronie Chirilovici, Ghedeon Nichitici, Gherasim Adamovici. Venind în Ardeal, era convins că este populat doar de unguri, saşi şi sârbi şi când dă de masa de români, vorbitori ai limbii maicii sale, devine un înflăcărat lider al lor, reuşind să le câştige deosebit de repede încrederea. La numai doi ani după ce este aşezat conducătorul episcopiei ardele‑ ne, se implică în evenimentele revolu iei paşoptiste şi sunt cunoscute impresionantele realizări pe care le are prin interven ia repetată la Curtea Imperială din Viena pen‑ tru ob inerea drepturilor na iunii române din Transilvania. Ca urmare a acestor de‑ mersuri reuşeşte să reorganizeze învă ă‑ mântul din Ardeal, să aducă tipografia la Sibiu şi să editeze noile manuale şcolare în editură proprie. Cursul clerical de 6 luni aflat la Sibiu se transformă în institut teologic, care ajunge să se desfăşoare în 1863 pe trei ani. Înfiin ează tot la Sibiu un curs pedagogic pentru formarea învă ătorilor. Pe speze proprii trimite studen i în marile universită i din Pesta şi Viena pentru înaltă calificare. Obligă toate comunele să înfiin‑ eze ,,şcoale poporale”, alcătuind instruc‑ iunile şcolare întrebuin ate nemodificate

iunie - iulie 2011

mai bine de o jumătate de secol. Colabo‑ ratorul său de bază în perioada paşoptistă a fost protopopul braşovean Ioan Popazu, care a rămas la Viena pe tot timpul revolu iei ca delegat al episcopului Şaguna, reuşind să ob ină drepturile istorice pentru na iunea română. Împreună au făcut posibilă înfiin‑ area la Braşov a primului gimnaziu româ‑ nesc, care a dat până astăzi 49 de membri ai Academiei Române şi o pleiadă de scriitori. Odată cu înfiin area Astrei, la anul 1861, se pun bazele primei societă i de cultură na ională şi sub egida acesteia s‑a luat ini iativa emancipării neamului românesc din Ardeal, propunând înlocuirea grafiei chirilice cu cea latină şi protejarea şcolilor româneşti de pe întregul cuprins al Ardealului. Una dintre cele mai valoroase întruniri ale Astrei a avut loc la Braşov, fiind prezidată tot de Andrei Şaguna în 1862, când se organizează şi prima expozi ie de unelte agricole, costume populare şi obiecte de uz sătesc. Această ,,Asocia iune” a adunat în sânul ei toată intelectualitatea timpului, contribuind astfel la ridicarea nivelului de cultură în rândul maselor. Un impresionant act de smerenie înscrie Şaguna prin testamentul său, cerând să fie înmormântat cu modestie într‑un modest mausoleu de lângă biserica din Răşinari, fără onoruri mortuare, fiindu‑i acceptat unui singur preot, preotului Gherman din Săcele, să facă ceremonialul de înmormântare şi fără sus inerea vreunui discurs. Toate aceste contribu ii îndreptă esc Sinodul Patriarhiei Române de a‑l propune spre a fi canonizat, aşezând numele său în dreptul celor mai mari personalită i din marea pleiadă a cărturarilor români. Cu ocazia canonizării marelui ierarh, în Şcheii Braşovului se va deschide în cursul lunii noiembrie expozi ia cu caracter perma‑ nent „Andrei Şaguna şi Braşovul”, com‑ plementar cu aniversarea semicentenarului Muzeului Primei Şcoli Româneşti. Pr. prof. dr. Vasile OLTEAN

La plimbare prin... Complexul romano-catolic de la Şumuleu Ciuc La numai 100 km de Braşov, la marginea oraşului Miercurea Ciuc, se înal ă una dintre cele mai mari catedrale din Europa. Pentru romano‑catolici, localitatea Şumuleu este un loc la fel de sfânt ca Bazilica „Sf. Petru” din Roma sau ca bisericile din Ierusalim. În ﬁecare an, de hramul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, pe 15

august, se adună aici zeci de mii de credin‑ cioşi, iar un număr dublu vin la marea sărbătoare de Rusalii, pentru a celebra victoria secuilor din 1567 împotriva celor ce doreau să impună religia unitariană, conduşi pe atunci de Principele Ioan Sigismund. Construc ia se leagă de ordinul catolic al franciscanilor care încep să clădească pe aceste locuri o biserică în stil gotic începând cu aniul 1440, ajuta i şi de Principele Iancu de Hunedoara, care doreşte astfel să celebreze victoria de la Sântimbru de Mureş împotriva turcilor, prin ctitorirea unei biserici. Trecută secole la rând prin numeroase distrugeri, datorate inclusiv marii invazii turco‑tătare de la 1661, biserica este dărâmată şi reconstruită apoi în stil baroc cu elemente gotice între 1804‑1838. Ea este administrată şi azi de călugării franciscani, care au mai construit aici şi o capelă închinată Sfântului Anton. Urmează apoi „dotarea” ei în anii 1930‑ 1931 cu o impresionantă orgă cu 2600 de tuburi, una dintre primele şase din Europa,

iunie - iulie 2011

judetul Harghita , iar vitraliile care împodobesc lateralele au fost comandate în Cehia. Sunetele profunde de orgă întăresc şi mai mult solemnitatea lăcaşului. Chiar şi cei de altă religie păşesc aici în tăcere, cuprinşi de o linişte suﬂetească inexplicabilă. În apropiere, pe deal, se aﬂă trei aşezăminte: capela Salvator, capela lui Iisus şi cea a Sfântului Anton. Cea mai cunoscută este capela Salvator, loc sfânt pentru credincioşi, dar şi punct terminus al oricărui pelerinaj la Şumuleu.

Drumul celor 14 cruci Aproape de marea catedrală, pe coasta abruptă care o leagă de capela Salvator, se aﬂă Drumul Crucii sau Dealul Golgotei. Locul este marcat de 14 cruci, simbolizând tot atâtea locuri de oprire ale Mântuitorului, spre Dealul Supliciului. Credincioşii parcurg acest drum cu opriri la ﬁecare cruce, unde spun rugăciuni, cântă psalmi sau recită Rozariul. Cei mai ferven i parcurg drumul în genunchi sau cu picioarele goale, dorind să retraiască ultimele chinuri suferite de Hristos.

Făcătoarea de minuni Podoaba bisericii actuale este Statuia Maicii Domnului făcătoare de minuni aşezată pe altarul principal. Sculptura din lemn de tei o reprezintă pe Maica Domnului având în bra e pe micu ul Iisus aşa cum este descrisă în Cartea Apocalipsei „Femeia Îmbrăcată în Soare”. Sculptura care datează probabil din secolul al XVI‑lea, sculptată dintr‑un trunchi de tei, vopsită, aurită, este cea mai mare sculptură votivă cunoscută în lume, având înăl imea totală de 2,27 m.

A fost sculptată, foarte probabil între anii 1515 şi 1520, de către un autor local necunoscut, dar istoricii de artă converg spre un discipol neidentificat al sculptorului Veit Stoss. Potrivit legendei, în preajma unui pericol care amenin ă Secuimea fa a statuii se schimbă, rana de pe obraz, pricinuită de sabia unui tătar, sângerează. De‑a lungul secolelor s‑au împlinit foarte multe din rugăciunile spuse în fa a statuii Sfintei Fecioare. De statuie se leagă mai multe minuni. Nu o dată a strălucit atât de puternic, încât a luminat întreaga biserică. De multe ori, înaintea unor mari catastrofe şi primejdii, fa a statuii s‑a arătat mâhnită. În timpul invaziei turco‑tătare din 1661, când biserica a fost incendiată, statuia a rămas nevătămată. Conform tradi iei, unul din conducătorii tătari, văzând că statuia este un obiect pre ios, a vrut s‑o ia ca pradă de război. Statuia s‑a îngreunat atât de tare, încât carul tras de opt perechi de boi nu a reuşit să o transporte. Atunci conducătorul tătar a lovit‑o cu sabia, însă mâna i‑a căzut paralizată. Urmele loviturilor se văd şi astăzi pe fa a şi gâtul statuii. În semn de recu‑ noştin ă pentru împlinirea rugăciunii, cre‑ dincioşii au donat Maicii Domnului obiecte votive din metal, de diferite mărimi. Cele din aur şi argint au fost vândute la începutul secolului al XIX‑lea, suma ob inută fiind folosită la construirea bisericii. Cea mai mare parte a obiectelor este din secolul al XVIII‑ lea şi sunt aşezate pe cele două panouri, de o parte şi de alta a statuii Sfintei Fecioare. Plăcile votive realizate din marmură, donate bisericii începând cu anii 1940, dovedesc că Sfânta Fecioară îndeplineşte şi astăzi multe din rugăciunile credincioşilor. www.harghita.ro

Satul, printre imagini si cuvinte ,

Pe urmele moţilor din Munţii Trascăului E 9 diminea a, într‑o frumosă zi de mai şi suntem pregăti i de drum. Din Braşov până la Râme , în jude ul Alba, n‑ar trebui să fa‑ cem mai mult de 5 ore. Aşa ne arată GPS‑ul. Iată‑ne pleca i! Şoseaua e chiar bună, până ce ajungem în Aiud. Aici maşina începe să ne salte şi să ne trezească de‑a binelea. Noroc că por iunea e scurtă. Când ajungem în Teiuş, facem la stânga, după cum ne arată indicatorul şi continuăm drumul încă cca 22 de km, până ce ajungem la Mănăstirea Râme , unde urmează să ne cazăm. Una dintre maici ne ia în primire rapid, pentru că acolo turiştii sosesc vara cam tot timpul şi nu‑i aşa mult timp de stat la poveşti cu fiecare, aşa că suntem conduşi în camerele noastre (fetele cu fetele şi băie ii cu băie ii – aşa e regula) şi imediat după aceea suntem invita i la masă: ciorbă de spanac cu legume şi varză călită, înso ită de ardei iute. Totul de post, pentru că e vineri.

Bun, de‑acum suntem în regulă! Am avut şi răgaz să ne dezmor im după drumul lung, am mâncat şi bine, aşa că e timpul s‑o luăm din nou din loc. Scopul nostru: să găsim gospodării tradi ionale şi localnici care să ne povestească mai multe despre zonă şi despre obiceiurile şi traiul lor aici, la poalele Mun ilor Trascău. Primul popas îl facem la casa primarului, care de 7 ani gospodăreşte cele 13 sate ale comunei Râme : Valea Mănăstirii (unde ne aflăm), Valea Uzei, Râme , Vlădeşti, Cotro‑ răşti, Olteni, Valea Făgetului, Valea Izărului, Floreşti, Valea Pâinii, Buta lui Păpară, Cheia, Bo ani. Ni le enumeră, arătându‑le pe o hartă imaginară, în func ie de cum sunt aşezate geografic. Ca şi număr total de locuitori, suntem surprinşi să aflăm că doar 640 de oameni locuiesc în toate aceste sate. Asta pentru că majoritatea tinerilor au plecat la oraş pentru un trai mai confortabil.

Întrebat despre tradi iile din comună, domnul primar ne spune că aici modul de via ă are legătură cu facilită ile şi cu condi‑ iile pe care natura însăşi le oferă. De exem‑ plu, în Valea Izărului sunt două mori de apă încă func ionale pe care localnicii le folosesc pentru a face făină. În acelaşi sat, trăieşte un meşter care face încă ro i pentru carele trase de boi, fiindcă aici nu sunt tractoare (nefiind condi ii prielnice pentru practicarea agricul‑ turii) şi nici cai (pentru că nu sunt la fel de rezisten i ca şi boii). Tot acolo, sătenii obiş‑ nuiau să extragă cărbune, însă acum, pentru că acesta se găseşte de cumpărat peste tot în magazine, la un pre mic, nu se mai practică această îndeletnicire. Aflăm, de asemenea, că peste tot în satele din comună, femeile obişnuiau să easă şi că „nu există casă să nu aibă război de esut”, chiar dacă acum nu mai e folosit. După această discu ie de ini iere în tai‑ nele locului, m‑am sim it şi mai hotărâtă să cunosc sătenii şi tradi iile lor. Aşa că am cerut o hartă (desenată de mână), cu cele câteva gospodării unde se păstrează încă specificul arhitectural şi modul de via ă

iunie - iulie 2011

tradi ional. Apoi, iată‑ne din nou la drum! Călătorului aşa‑i stă bine! Din satul Valea Mănăstirii, începem să urmăm o cărare ce‑şi face loc prin pădurea deasă de fag şi mer‑ gem, şi mergem… pre de vreo oră. Întâlnim doar izvoare, de unde ne reumplem sticlele cu apă, iar în dreapta, ne lăsăm conduşi de un râu care‑şi face loc printre bolovani. Fluturii ne înso esc şi apoi se pierd prin iarba bogată în plante medicinale precum ciubo ica cucului, cimbrişor, coada racului, arnica, urzica, menta şi multe altele, care dau o pată de culoare şi înfrumuse ează poienile prin care ni se strecoară paşii. După atâta mers, începem să ne întrebăm dacă nu cumva am greşit drumul. Dar la un moment dat, primul reper apare timid. Este chiar turla bisericii de lemn, care abia se vede de copacii ce o înconjoară. Conform hăr ii, acum trebuie să facem la stânga şi să urmăm o altă cărare. La scurt timp, vedem un acoperiş din paie, dar nu ştim încă dacă e casă ori şură. Cobor dealul să arunc o privire mai de aproape. Este o şură din lemn care se pare că nu mai e folosită.

Satul, printre imagini si cuvinte ,

Ne continuăm drumul, până ce o pată de culoare albastră ne atrage aten ia. Este o casă tradi ională din lemn, cu funda ie de piatră, acoperiş din paie şi cu pridvor. E atât de frumoasă! Iar poieni a în care e amplasată parcă e ruptă din rai. Mii de floricele, galbe‑ ne şi albe o înconjoară, iar un nuc bătrân o străjuieşte. Tare mult mi‑ar fi plăcut să aflu povestea acestei căsu e, însă din păcate nu mai era locuită. Aşa că mergem mai departe şi „din greşeală” ajungem la altă casă din lemn, unde din nou parcă se revărsase raiul, pentru că lângă ea e un izvor ce curge ca într‑o cascadă printre muşchii de vegeta ie. Casa este înconjurată de o livadă de pruni şi meri. Bem întâi apă şi apoi dăm un ocol casei să vedem dacă e locuită. Da! Avem noroc. O femeie în vârstă chiar atunci ieşea să vadă ce‑i fac iepuraşii. I‑a hrănit cu frunze de prun şi apoi ne‑a povestit câte ceva despre sat. De exemplu, e problemă mare cu porcii mistre i, care noaptea vin şi strică micile grădini pe care oamenii reuşesc să le sape şi să le cultive aici, la poalele mun ilor. Din acest motiv, oamenii îngrădesc grădinile, dar tot fără prea mare success, pentru că porcii reuşesc să pătrundă şi prin garduri. La fel, găinile trebuie inute închise, pentru că vulpile sunt foarte viclene şi chiar dacă fiecare gospodărie e păzită şi de un câine, acestea tot reuşesc să fure câte‑o găină. Curentul electric s‑a introdus aici pe dealuri acum cca 5 ani, aşa că e nelipsită antena tv. Pentru cele necesare, doamna

Elena e nevoită să coboare în satul Valea Mănăstirii, unde e şi un magazin. În oraş, nici nu mai ine minte de când a fost ultima oară, aşa că majoritatea timpului şi‑l petrece acasă, în grădină sau având grijă de porc, văcu ă, găini şi iepuri. Duminica merge la biserica din deal sau coboară la Mănăstirea Râme . E mul umită de via a pe care o duce şi îi place traiul liniştit şi cumpătat de aici. Ne luăm rămas bun şi ne continuăm drumul. E extrem de cald. Soarele ne cam arde şi căutăm să mergem doar pe cărări umbrite. Însă nu se vede nicio altă casă. E clar că ne‑am rătăcit, aşa că hotărâm ca cineva din grupul nostru să meargă în recu‑ noaştere, iar dacă vede ceva, să ne anun e. Trec cca 40 de minute, până când se aude un strigăt victorios de undeva de departe. În câteva minute am fost şi noi acolo şi l‑am urmat pe colegul nostru, care era peste măsură de entuziasmat. Nu numai că găsise gospodăria, dar oamenii de acolo sunt şi foarte prietenoşi şi ne‑au invitat pe to i la ei. Nici nu mă mir că nu am găsit casa, pentru că dacă nu ştii exact unde se află, ai toate şansele să treci pe lângă ea şi nici să n‑o vezi. Trebuie să urci un deal împădurit şi abia din vârful lui se văd casa şi acaretu‑ rile, ce sunt aşezate tare frumos într‑o poiană plină cu flori de câmp. Gazda noastră ne aştepta deja şi ne‑a întâmpinat cu zâmbetul pe buze. Acolo rareori poposesc musafiri, aşa că s‑a bucurat că cineva îi calcă pragul. Domnul Ion are 51 de ani şi de când se ştie a trăit aici pe deal.

iunie - iulie 2011

Cât timp a avut serviciu, a făcut naveta în oraş, iar după ce s‑a desfiin at fabrica unde a lucrat, a început să se ocupe doar cu creşterea animalelor. Are oi, vaci, boi, găini şi porci. Lângă casă are şi o mică grădină unde a cultivat fasole, cartofi, roşii şi ceva zarzavaturi, însă povestea cu porcii mistre i e valabilă şi aici, fiind greu să protejeze grădina de stricăciunile acestora. Afară are şi un cuptor făcut din cărămidă de unchiul lui, aşa cum se făceau pe vremuri. Aici coace pâinea de casă. Ca să ne convingă cât de bună iese, ne cheamă înăuntru să ne taie câte‑o felie. Odată intrată în această minunată casă din lemn, cu doar două camere, cu geamuri foarte mici, grinzi de lemn, cu acoperişul din paie, afumătoare în pod şi pridvor din lemn, mă simt parcă într‑un alt univers, unde totul este învăluit într‑o atmosferă aparte, plină de intimitate şi de autenticitate. Muşcăm cu poftă din pâinea proaspătă şi ne bucurăm de „turul” casei şi de entuzias‑ mul cu care suntem primi i de gazda noastră. Apoi ne sunt arătate şi celelalte acareturi: şura, grajdul, curtea găinilor, depozitul cu provizii şi cu lemne. Ni se oferă cu insisten ă uică, chiar dacă noi refuzăm. Băie ii însă n‑au scăpat, au trebuit să onoreze dărnicia gazdei, până pe la al patrulea pahar. Înainte de plecare, am primit şi vreo patruzeci de ouă proaspete şi o jumătate de pâine, plus invita ia să mai poftim şi altă dată. Bineîn eles că mai venim!

Şi uite‑aşa mi‑a venit ideea de a organiza o tabără de fotografie acolo lângă gospodăria domnului Ion, în luna august. Toate detaliile le veti găsi pe site‑ul revistei SATUL. Ca şi concluzie a acestei minunate drume ii, un lucru îmi este foarte limpede. Oamenii ca şi domnul Ion trebuie încuraja i şi sfătui i să continue modul de via ă tradi ional şi să păstreze arhitectura specifi‑ că locului. Iar noi, ceilal i, trebuie să fim conştien i că dezvoltarea durabilă înseamnă şi păstrarea nealterată a acestor zone cu un specific aparte, minunat. Interven ia omului de orice fel – prin lucrări mari de infra‑ structură sau prin construirea unei simple case, trebuie să respecte specificul zonei şi să vizeze integrarea armonioasă în peisaj şi protejarea patrimoniului natural, arhitec‑ tural şi cultural al acelui loc. Cu alte cuvinte, interven ia şi vie uirea omului în zona de munte să nu tulbure cu nimic mediul. Casele să se nască din pământ, piatră şi lemn şi să se dizolve tot acolo, în linişte şi fără să tulbure armonia şi echilibrul acelui loc. Asta înseamnă în primul rând Respect şi apoi mai înseamnă Dragoste pentru natura care cu generozitate creează raiul pe pământ pentru oricine şi‑l doreşte. De asemenea, înseamnă să ne păstrăm vii aceste valori, pentru a le putea transmite mai departe copiilor noştri. Text şi foto: Ana A. NEGRU www.revista-satul.ro http://ana‑negru.tk/

Familia: Marantacee Înăl imea: 40‑150 cm Expunere: umbră Udare: abundentă

Calathea

Genul Calathea cuprinde aproximativ 300 de specii permanent verzi, perene, rizomatoase, originare din regiunile subtropicale ale Americii de Sud. Este o plantă decorativă, cu aspect de tufă, păs‑ trând o vegeta ie bogată tot timpul anului. Calathea este o plantă înaltă, având forma frunzelor diferită în func ie de specie, fiind alungite ca o pană sau ovale şi având un colorit verde de diferite nuan e, cu nervuri şi pete proeminente,

reversul frunzelor fiind la cele mai multe specii colorat în purpuriu sau violet. Calathea mai este cunoscută şi sub denumirea de „planta care se roagă” deoarece, pe întuneric, frunzele se unesc unele cu altele, ca nişte mâini împreunate. Ca plantă de apartament, Calathea are nevoie de foarte multă îngrijire şi nu trebuie deloc neglijată. În condi iile în care planta este îngrijită corespunzător devine foarte rezistentă.

iunie - iulie 2011

Coltul verde , Cultivare Calathea creşte bine într‑un ambient umed, la umbră şi la temperaturi nu mai mici de 18oC. Ea trebuie să fie udată frecvent, dar nu în exces. De asemenea, este important ca frunzele să fie stropite zilnic, cu ajutorul unui pulverizator, folosindu‑se apă dedurizată, la temperatura camerei. Dacă rădacinile au ocupat ghiveciul, replantarea se efectuează în martie, în perioada de repaus vegetal. Pentru aceasta, folosi i un compost dens, îmbogă it cu elemente nutritive. Este indicat ca la sfârşitul primăverii planta să fie scoasă pe balcon, într‑un loc umbros, ea men inându‑se mai bine în acest mediu. Din aprilie până în septembrie, uda i‑o abundent, zilnic. Pentru a produce mai multă umiditate, stropi i planta cu apă sau aşeza i‑o pe o tavă plină cu pietriş ud. Chiar şi toamna şi iarna, umbra şi umiditatea aerului sunt fundamen‑ tale. În aceste anotimpuri, planta nu trebuie udată abundent, ci doar atât cât să se men ină pământul umed.

frunzele devin palide sau prezintă „arsuri”, acestea indică faptul că planta a fost expusă direct la soare şi trebuie aşezată într‑un loc mai umbros. Dacă marginile frunzelor se răsucesc (dând frunzei formă de cornet) şi devin brune, înseamnă că aerul este prea uscat şi este necesar să pulveriza i apă pe frunze şi să aşeza i ghiveciul pe o tavă cu pietriş ud. Parazitul cel mai periculos este păianjenul roşu, care poate infesta fa a inferioară a frunzelor ‑ se combate cu acaricide specifice. Bucura i‑vă de efectul benefic şi magic al plantelor şi ve i observa că fără acestea via a este lipsită de culoare. Gabriela BOTICI

Reproducere Înmul irea se face prin divizarea plantelor care au crescut suficient. La sfârşi‑ tul lunii martie sau în aprilie, pute i diviza planta şi transfera segmentele de rizomi în acelaşi compost ca cel indicat pentru plantele adulte. După plantare, ghi‑ vecele cu noile plante se in într‑un loc călduros, umbros şi li se asigură o umiditate constantă în aer şi sol.

Pericole şi precau ii Asemănător tuturor plantelor originare din pădurile tropicale, Calathea pretinde un ambient umed şi lumină „filtrată”. Dacă

iunie - iulie 2011

(

Sanatate

Emoţiile negative Tratamentul bolilor nervoase a surescitat min ile medicilor timp de secole şi nici astăzi nu s‑au găsit răspunsuri mul umitoare. Când o persoană are emo ii, se crează anumite schimbări fizice: inima bate mai repede; respi‑ ra ia devine mai superficială şi mai frecventă; simte o durere subtilă sau supărare; poate fi şocat de frică sau indignare; poate fi agresiv din cauza urii, sau din contră, inhibat, tăcut, inert, poate plânge indicând astfel suferin a sau durerea. Reac iile emo ionale sunt deci diferite, la bolnavi diferi i, dar reac iile fizice sunt la fel în situa ii similare. Dar sigur ele sunt prezente doar în urma unor informa ii negative, recep‑ ionate mental. Fiin a umană are emo ii, sentimente care pot fi plăcute (de ex. copilul a intrat la facultate, sau a câştigat la Loto, sau a fost promovat în func ie) sau neplăcute (doliu, pagubă, partener infidel, disponibilizare ‑ şomaj, inadaptare la mediu, rela ii tensionate copil‑părin i sau so ‑so ie). La toate acestea, comportamentul poate fi decent sau indecent, violent sau pacifist, controlat sau necontrolat... Dar (!) când comportamentul se schimbă la 180° este un semn de boală mentală, care nu este subiectul articolului de fa ă. După cum se spune, „o nenorocire sau fericirea nu schimbă un caracter”. În fruntea listei remediilor indicate în tul‑ burări datorate „Emo iilor negative” aş plasa: IGNATIA AMARA ‑ remediu vegetal, planta Sfântului Igna iu, cu semin e comes‑ tibile. Un remediu mai mult feminin, dar merge şi la bărba i. Toate manifestările ner‑ voase sau func ionale sunt caracterizate prin mobilitatea lor, inconstan a lor, caracterul lor paradoxal contradictoriu, capricios. Este un remediu eficace în tulburările neuro‑vegetative post emo ionale, post traume psihice, ca nevroza de doliu de exemplu; depresie cu crize de plâns; senza ia de nod în gât; migrene care sfârşesc cu o emisie abundentă de urină, miros foarte sensibil, crize de oftat... Este indicată în orice traumă psihică, cu insomnie, nevroză

pitiatică, tulburări de climax. Se administrează în dilu ie de CH‑30, o priză săptămânal sau la 10 zile. GELSEMIUM ‑ remediu al aşa numitei distonie neuro‑vegetativă. Este inegalabil în „tracul de anticipa ie”, de ex. elevilor, studen i‑ lor, înaintea tezelor, examenelor, când la unii se umectează mâinile, al ii au senza ie de diaree (emotivă), tremurături (vizibile sau invizibile), palpita ii cu senza ia că inima se opreşte dacă bolnavul nu face o mişcare...; sen‑ sibilitate, iritabilitate, anxietate, hiperemoti‑ vitate, trac, insomnie, nevroză cu elemente vegetative. Se administrează în dilu ie de CH‑30, săptămânal şi în dilu ie de CH‑200 în diminea a evenimentului (examen, zbor cu avionul, extrac ie dentară, opera ie). ACONITUM ‑ remediul anxietă ii, al fricii, aşa numitul „atac de panică”; cu nelinişte mentală şi fizică cu debut brusc. Acesta se manifestă prin reac ii febrile puternice; teama de moarte; diverse nevralgii cu furnicături în locul afectat. Bolnavul are o mare intoleran ă fa ă de durere, gura uscată, sete intensă. Se mai recomandă în sindrom anxios, agita ie psihică, mai agravat seara, noaptea, singurătate, când poate avea izbucnire ira ională, necontrolată, violentă a emo iilor sau fricii fa ă de orice, fără niciun motiv (frica de viitor, nelinişte, neîn‑ credere). Se administrează în dilu ie de CH‑30, urmat la vreo 30 minute de CH‑200. ARNICA ‑ Remediu cu ac iune îndelunga‑ tă în cazuri cronice. Este primul remediu pen‑ tru o contuzie, când cauza este traumatismul sau în cazuri cronice la care simptomele apar la distan ă mare de la momentul traumatis‑ mului fizic sau psihic (foarte util în pierderea unui apropiat). Acuză o cefalee care apare din cauza oboselii, extenuării, a încordării; are vertij cronic, îl oboseşte orice activitate fizică sau psihică. Bolnavul este morocănos, iritabil, are o atitudine de „lasă‑mă singur”, este trist şi are coşmaruri. ANACARDIUM ‑ este remediul stărilor astenice după un efort intelectual brusc (pro‑ ces de divor , control financiar la serviciu,

iunie - iulie 2011

nop i de veghe alături de un bolnav apropiat şi alte emo ii negative). Bolnavul are pierderi bruşte de memorie; este indecis, are impulsuri contradictorii – simte ca şi când ar avea două voin e opuse (un autor francez scria: „Anacardium are pe un umăr un drac şi pe celălalt umăr un înger” ‑ L. Vannier). Bănuitor, anxios, crede că este urmărit. Se administrează săptămânal în dilu ie de CH‑9. SACHARUM OFFICINALE ‑ Zahărul are o influen ă considerabilă asupra sănătă ii noas‑ tre, nu numai pentru obezitate şi carii dentare, dar C. Hering (mare medic homeopat) încă în urmă cu un secol atrăgea aten ia asupra consecin elor nefaste nervoase ale abuzului lui; ori, se ştie că majoritatea persoanelor care au trecut prin emo ii negative, simt nevoia imperioasă de dulciuri... La copii, observăm nevoia uriaşă de a fi lua i în bra e, sugerea degetului, roaderea unghiilor ‑ la adult se traduce prin nevoia imperioasă de a fuma, de a poseda obiecte, de a‑şi cumpara lucruri noi, dar cu persisten a senza iei de insatisfac ie. Copiii sunt agita i, cu tulburări de comportament; adul ii supraponderali, îşi petrec via a încercând cu disperare să slăbească. Problema lor este pro‑ fund afectivă, frustare emo‑ ională profundă, emo ie negativă, în care Homeopatia poate fi un mijloc eficient. Se administrea‑ ză în dilu ie de CH‑30, o priză la 10 zile. ARGENTUM NITRICUM ‑ un remediu indicat atât adolescen‑ telor cu o scădere substan ială în gre‑ utate (deoarece refuză să se alimenteze) sau adul ilor cu o frică neîn‑ temeiată că iau în greutate. Este o perturbare psihologică complexă care poate

iunie - iulie 2011

necesita tratament psihologic. Remediul ac ionează în principal pe sistemul nervos (fobii, obsesii, la un tip slab, precipitat, grăbit). Are senza ia că timpul trece prea repede; ar vrea să termine o ac iune chiar când a început‑ o, vertij când închide ochii, când priveşte clădirile înalte, mers alert, somn cu coşmaruri (şerpi) cu trezire bruscă cu tresăriri şi anxietate, claustrofobie, rău de înal ime, melancolic, îngrozit de anticipa ie, îngrozit că moartea este aproape, scăderea memoriei, impulsiv, grăbit, prezintă neîncredere şi frica de a fi lăsat singur. Se administrează în dilu ie de CH‑9 săptă‑ mânal, sau în dilu ie de CH‑30 lunar. Pentru majoritatea dintre noi, pe lângă remediu‑medicament, există tehnici de relaxare pentru pacea mentală; medita ii, exerci ii alese de Yoga, ascultare de muzică terapeutică, liniştită (de ex. Iovu), lectură de căr i plăcute, anturaj plăcut, mediu plăcut în natură, un hobby, grădnăritul, exer‑ ci ii de cuvinte în‑ crucişate sau altele care te obligă la concentrare. Tre buie să evităm ali‑ mentele toxice, stimu‑ lentele, medicamentele calmante, alcoolul şi igările. Trebuie evitate ranchiuna, ura, furia, grijile, frustarea. Dar pentru că eşecurile sunt inevitabile, trebuie să fim optimişti! Cum a spus Paler: „Să vedem partea însorită a îndoielii”.

Dr. Rodica BREBENARU Euroclinica Tino, Avram Iancu 76 – Braşov Tel. 0268.420979 si 0368.405752

Psihologie

Ultimul curs Te salut, dragă studentule, pe tine şi pe colegii tăi, dar mai ales pe cei care au stat constant în spatele tău, prezen a nevăzută din umbră a formării tale, adică pe cei care sunt părin ii tăi. Cu to ii a i venit la această întâlnire rituală, care seamănă a despăr ire, deşi noi ne‑am dori ca ea să fie doar un scurt interludiu. Aceasta pentru că ave i şi mai departe nevoie de noi, profesorii voştri, în aceeaşi măsură în care şi noi avem nevoie de voi. Noi existăm prin voi, pentru voi şi datorită vouă. Pentru aceasta mă simt în‑ dreptă it să vă mul umesc că (încă) mai exista i pentru că, vorba poetului, „fără voi rostul nostru dispare”. Pe de altă parte, îmi este o teamă teribilă că te voi pierde printre degete, dragă studentule. Şi aceasta nu neapărat din cauză că tinzi să devii o raritate demografică sau că te precipi i spre alte col uri ale unei lumi mai deschise prin globalizare, în care î i pui speran e că vei fi mai bine format, chiar dacă efortul financiar şi consumul intern vor fi incomparabil mai mari. Nu! Mie îmi este frică de faptul că vei dispărea la modul fizic, că vei deveni o fic iune numită student virtual, căruia o să‑i inem cursuri prin teleconferin e, prin învă ământ la distan ă, e‑learning sau e‑mail, unde vom încerca să îi predăm e‑ştiin ă... Într‑un binecunoscut poem al său, Marin Sorescu punea la îndoială existen a lui Eminescu: Nu, Eminescu nu a existat. Au existat doar nişte ciobani, care spuneau seara, la lumina focului, Împărat şi proletar şi Scrisoarea III... Şi pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume li s‑a spus Eminescu. Panicat de posibila trecere a Poetului Na ional în mit şi legendă, după binecunoscutul model mioritic, Nichita Stănescu ne imploră la modul dramatic să nu îl uităm pe omul Eminescu şi să ne amintim mereu că el a purtat pantaloni de ŞTOFĂ. Această formă arhaică a cuvântului

stofă, scris cu ş, este cu siguran ă un procedeu artistic utilizat deliberat de poetul necuvintelor pentru a atrage în mod expres aten ia asupra caracterului concret şi materialist al omului celui mai complet, personalitatea cea mai deplină a culturii noastre na ionale, care a fost Eminescu. Prin analogie, dragă studentule, dă‑mi voie să‑ i mul umesc că exişti în mod real şi că por i pantaloni de blugi. De altminteri, dacă Eminescu ar fi trăit în timpul nostru, el ar fi purtat de asemenea blugi şi ar fi vorbit cu transcenden a de pe un celular Nokia. Sau poate Ericsson? Cu siguran ă că ar fi cărat cu el peste tot un laptop Toshiba şi ar fi utilizat la greu spell‑ing‑ul pentru limba germană! I pac dau de ştire domniei tale, mărite student, că sunt bucuros că nu trăim în cea mai desăvârşită dintre democra ii, care este cea statistică. Acela este locul unde to i indivizii unei popula ii statistice sunt identici, unde ei dispun doar de gen proxim, dar nu şi de diferen ă specifică. Dă‑mi de aceea voie să‑ i spun că eu apreciez la tine tocmai diferen a specifică, dată de indivi‑ dualitatea ta unică şi irepetabilă: într‑o lume tot mai uniformizată şi mai impersonală, avem nevoie şi de altceva, chiar dacă acesta se cheamă Mişu Contra, Pepelea sau Ivan Turbincă. Mai mult, avem nevoie să te ui i critic la noi, profesorii tăi, şi să ne spui verde în fa ă ce doreşti, ce î i place şi ce nu, ce ai vrea tu să se schimbe la noi pentru a putea accepta mai uşor nenumaratele metamor‑ foze ale fiin ei tale produse prin educa ie şi formare. Avem nevoie de feed‑back‑ul tău pentru a ne regla presta ia, astfel încât să‑ i fim de folos maximal în scurtul răstimp al întâlnirii şi suprapunerii destinelor noastre. Aşadar, mărite student, î i mul umesc că ne iei (încă) în barca ta pentru a te călăuzi – după ştiin a şi priceperea fiecăruia – prin complicatele labirinturi ale cunoaşterii. Te aşteaptă multe şi mari minună ii, dar care pe

iunie - iulie 2011

mine mă sperie un pic. Bunăoară, mi‑e teamă de faptul că moare cartea clasică, de hârtie, cea care avea decen a să îmbătrâ‑ nească lent şi în aceeaşi caden ă cu oamenii. Pe zi ce trece cartea se transformă într‑o „rara avis” sau „fata morgana”, adică o componentă la fel de imaterială ca şi frumoasa fără corp a unei lumi virtuale, în care nu mai ai nici un preş pe care să‑ i ştergi bocancii murdari de praful realită ii materiale. Mi‑e teamă de asemenea că însăşi bucuria ar putea avea număr de ordine şi cod de bare, ID sau, şi mai rău, că va fi parolată şi cantonată într‑o zonă controlată prin telecomandă. De fapt, pentru a ajunge la miezul problemei, mă tem pentru identitatea ta, studentule, dar şi pentru a noastră care, aşa cum am spus, sunt corelative. Cred că şi ie se întâmplă la fel de des ca şi mie ca poşta electronică, deversată în Spam, să î i aducă câştiguri fabuloase sau premii din paradisuri ale finan elor. Doar că, pentru a le încasa trebuie să î i declini identitatea, care poate fi furată, comutată, transferată, clonată... Pare înfricoşător ca un microcip să con ină mai multă realitate şi credibilitate despre fiin a umană decât

prima amintire şi prima iubire, decât cea dintâi durere sau decât lacrima plătită tribut unui mare necaz. Spre final, iată şi o rugăminte mai directă, nedeghizată nicidecum în reproş: nu uita i că nu avem vârsta voastră şi că timpul nostru este unul foarte grăbit. De aceea trebuie să şti i că ne face mare plăcere să vă oferim sfatul şi ajutorul, dar suntem de asemenea sensibili la mici „bagatele” cum ar fi: să vă mai aduce i aminte de noi la un an, doi sau zece de la despăr ire şi să ne da i de ştire ce mai face i; să şti i că Anul nou se schimbă şi pentru noi şi nu este mare efort să face i o urare etc. Ultima mea recomandare, dragă studen‑ tule, este de fapt expresia unei rugămin i: poartă în continuare blugi, fă să se dife‑ ren ieze tot mai mult idiograficul din tine (recte diferen a specifică). Nu uita că avem şi două mastere la care putem continua cu formarea, cu sfaturile şi rugămin ile... Felicitări pentru absolvire şi te aşteptăm cu drag! La re...vedere! Conf. univ. dr. Aurel Ion CLINCIU Facultatea de Psihologie şi Ştiin ele Educa iei

Armonie Feng Shui pentru casă (V)

Camera de zi În Feng Shui, camera de zi este conside‑ rată ca o cameră a oportunită ilor. Atunci când un vechi prieten sau un vecin bate la uşă pe neaşteptate, camera de zi ar trebui să fie una din primele săli de care oaspe ii ar trebui să se bucure. Deşi, în primul rând, camera de zi este locul în care familia petrece împreună momente de relaxare, sărbătorind, luând masa sau distrându‑se, uneori, aceasta serveşte şi în alte scopuri precum ‑ o zonă de dormit pentru oaspe i, un loc pentru a discuta despre rela iile de afaceri, un loc pentru afaceri formale, etc. Acesta este un loc al poten ialului, unde armonia este esen ială, legând această cameră de mai multe aspecte ale vie ii, inclusiv de carieră şi rela ii. Prin urmare, decorarea living‑ului aduce beneficiile Feng Shui în întreaga casă. În multe locuin e, locul de luat masa face parte din camera de zi sau din bucătărie. Deoarece sala de mese este bine să fie separată de camera de zi, se poate crea cel pu in o delimitare printr‑un paravan sau prin amplasarea unui ghiveci cu plante cu frunze rotunde. În zona delimitată pentru servirea mesei este locul cel mai bun pentru plasarea unei oglinzi care va dubla în mod simbolic mâncarea de pe masă. Pentru cei care locuiesc singuri şi doresc ca acest lucru să se schimbe este bine să aibă în jurul mesei cel pu in trei scaune pe care să le folosească pe rând, astfel încurajând sosirea mai multor musafiri în casă. Design‑ul ar trebui să con ină o gamă asortată de scaune şi fotolii, canapea, împreună cu modelele cele mai formale de decora iuni care vor acoperi un spectru larg de tipuri de personalitate. Mobila trebuie aşezată cu aten ie, plasată echilibrat pentru

a nu provoca sentimente de frustrare. Scaunele şi canapelele vor fi aranjate astfel încât persoanele care le folosesc să nu stea cu spatele la uşă. Mobila trebuie să reprezinte un amestec de yin şi yang. O masă de metal sau sticlă este mai pu in potrivită în camera de zi decât o masă tradi ională de cafea din lemn. Efortul de a găsi o măsu ă de cafea cu formă rotundă sau ovală va fi răsplătit prin aceea că aceste forme încurajează o bună comunicare şi emană un ton perfect pentru întâlniri informale între cunoştin e. Sufrageria trebuie să fie bine luminată dar să nu existe lumini prea puternice sau dure. Zonele întunecate din camera de zi afectează în mod negativ domeniile din via ă indicate de aspira iile pa‑kua. Sursele combinate de lumină, respectiv surse din tavan dar şi veioze vor asigura intensitatea optimă a luminii. Culorile din camera de zi ar trebui să fie calde şi primitoare. Pere ii acoperă aproxi‑ mativ două treimi (66%) din totalul de culoare regăsit în interiorul camerelor de zi. Cea de a treia parte rămasă de culoare se manifestă prin covoare, articole de mobilier şi prin iluminare. Tonurile neutre de pământ vor fi preponderente în interiorul camerei de zi. Culoarea, în mod direct se referă la sentimentele experimentate în timpul petre‑ cerii timpului în cameră, şi deoarece aici este ambian a în care cunoştin ele devin prieteni, cel mai bine este să neutraliza i culoarea din interior. O canapea elegantă, cu perne având modele florale colorate, aranjate în partea de sus pot crea un contrast ideal. O schemă de aproximativ 3‑5 culori va fi combinată în această cameră, şi, de re inut că mai pu in

iunie - iulie 2011

înseamnă întotdeauna mai mult. Un obiect de artă frumos şi favorabil poate să facă minuni pentru şansele locuitorilor casei. Sunt de evitat subiectele sumbre, întunecate, care provoacă teama, mânia, triste ea sau altă emo ie negativă. Livingul este camera dominantă în majoritatea caselor, deci trebuie să se creeze în el vibra ii de fericire. Dacă se doreşte avere, pot ﬁ plasate obiecte de artă ce sugerează banii şi abunden a. Dacă se

iunie - iulie 2011

doreşte armonie în familie, un portret de familie în care toată lumea zâmbeşte va face ca familia să ﬁe mereu sănătoasă şi apropiată. Dispunerea unei fotograﬁi cu toată familia este în sine o amuletă puternică, ce garantează că nimic rău nu se va întâmpla nici unui membru al familiei. Vă doresc numai lumină, iubire şi armonie! Mirela CONSTANTINESCU

Hapuri ardelene Poveste bătrânească, cu patefon Din câte‑mi amintesc, despre patefonul uncheaşului Nanu am mai înnegrit hârtia de gazetar, cu mul i ani în urmă, când eram mai tineri, amândoi cu vreo două duzini de ani. Şi atunci de ce scormoneşti matale în subiecte cu vechituri? ‑ mă vor mustra citi‑ torii mai tineri şi neiertători ai „Poştalionului de Braşov”. Fiindcă poveştile toate – cum am mai spus – se cer deşirate până la capăt, adică – mai întâi – aduse la zi – mă voi disculpa. Un patefon nu poate fi decât o vechitură, o banalitate de epocă, ce nu stârneşte interes pentru pământenii... mo‑ derni, cu celular la urechi şi cu internet în odăi, aşa că, „stimate condeier, slăbeşte‑ne cu antichită ile” – voi fi tachinat de aceiaşi onorabili cusurgii. Eu însă nu pun urechile la astfel de ziceri. Ştiu doar că nu tot ce‑i cu colb arhaic de‑asupra – începând cu străve‑ chiul patefon şi terminând cu – să zicem – vinul târnăvean, de Jidvei sau Crăciunelu, din butoaiele înnegrite de vremi – sunt de dat la vechituri. Patefonul aflat în culpă, din ce hârâie mai dogit, cât şi licorile „ Ottonel” şi „Traminer” din ce se învechesc, sporesc în valoare şi tărie. Când omul apăsat de ani, trimite în zăcătoare o cupă cu....aghiazmă târnăveană, în timp ce vestitul rapsod Zavaidoc însufle eşte patefonul invalid, parcă începe păhărarul să se lepede de poverile bătrâneşti şi s‑o dea pe nechezate... Dar... destul cu banala de introducere... Vasăzică, cu peste o jumătate de veac în urmă, unchiul Nanu a primit, ca dar de nuntă un patefon nem esc, cu o uriaşă pâlnie verzuie şi cu o cutie frumoasă, ceruită în cafeniu. Donatorul fusese taica popa din sat, care la rândul sfin iei‑sale, moştenise dră‑ covenia de instrument de la părin i, dim‑ preună cu o duzină de discuri, cu cântece ale acelor ani îndepărta i. Părintele renun ase la patefon fiindcă se dotase cu un... modern aparat de radio nem esc „Telefunken”... În

primii ani ai căsniciei tinerii însură ei au exploatat intensiv patefonul, încât una câte una plăcile cu melodiile de epocă s‑au de‑ teriorat, s‑au spart, rămânând validă – spre bucuria tinerei familii Nanu – doar cea cu memorabilele roman e trăgănate de ne‑ întrecutul rapsod Zavaidoc. Apoi, cu tre‑ cerea anilor, beteşugurile patefonului s‑au înmul it, s‑au adâncit. Colac peste pupăză s‑a cronicizat şi criza acută a acelor de patefon. Până la urmă, cu acele tocite, placa lui Zavaidoc s‑a hârbuit: când pornea rotirea, acul prindea a patina enervant şi repeta, agasant un interminabil: „nimeni pe lume nu ştie, nu ştie/ şi nici tu nu ştii, nu ştii, nu ştii, Marie”... Nenea Nanu, când începea acel „patinaj”, strămuta acul mai încolo şi scăpa astfel de mizerabilul bruiaj... Cu timpul patefonul unchiului Nanu s‑a metamorfozat într‑un obiect de decor, mult râvnit de nomazii achizitori de vechituri şi de negustorii de la magazinele de comer‑ cializare ale acestora. Numai că domnul Nanu, de la tinere e pân' la bătrâne e, nici n‑a cutezat să se gândească la înstrăinarea pre iosului dar de nuntă. Nu l‑ar fi dat de la casă nici pentru saci de parale. Şi s‑a ostenit să scoată pe poartă, nu numai cu vorbă bună, dar la nevoie şi cu măturoiul, pe cei care rosteau doar substantivul „patefon”... Şi totuşi s‑a ivit, mai târziu, la primii ani ai pensionariatului, un omule năstruşnic, care fără cazne, fără regrete, fără complexe de conştiin ă, i‑a mătrăşit bătrânului Nanu patefonul. A i ghicit autorul performan ei? Vă felicit! Da, îndrăgitul nepot Gigi a pus nu numai ochii pe străvechiul patefon, ci şi mânu a de puştan iste . A găsit un moment ideal pentru... marea ispravă. Bunicul a fost internat în spital cu o afurisită de gripă, atât de gravă, încât medicii nu i‑au mai dat pacientului speran ă de scăpare. Şi atunci mişelia de nepot s‑a dus cu patefonul în

iunie - iulie 2011

bra e la magazinul de antichită i, l‑a vândut fără tocmeli şi din bănu ii... câştiga i... ho eşte, s‑a dotat, la repezeală cu telemobil, cu patine pe rotile, cu o duzină de discuri muzicale şi cu alte câteva marafeturi din inventarul ângăilor de bani gata. Vă aştepta i, poate, să pun aici punct la povestea bătrânească, cu patefon ? Nu‑i cazul, stima i cititori. Iată că, bunicul Nanu, în ciuda sumbrelor pronosticuri, nu a închis ochii la spital. S‑a întors acasă, mai înzdră‑ venit. Şi întrucât n‑a mai zărit patefonul pe etajeră... cât pe‑aci să... ciocănească la... uşa raiului.Tărăboiul a fost scurt, lacrimogen la ambele păr i – păgubit şi... beneficiar. Şi prietenia de suflet şi de sânge dintre bunic şi nepot s‑a stins, sau părea că s‑a stins. Altfel spus, bunicul l‑a iertat pe nepot, dar n‑a uitat isprava acestuia... Iar patefonul, între timp a călătorit pe tărâmuri străine, undeva în Tirolul austriac. Fiindcă un prea‑fericit june tirolez, însurat cu o frumoasă fată braşoveancă, de obârşie săsească, aflat în Braşov la socrii, a achizi ionat pate‑ fonul şi s‑a cărăbănit cu valoroasa vechitură acasă la Innsbruck. Şi anii au zburat, unul câte unul în necurmata lor goană. Gigi a luat bacul în chip onorabil, a mântuit cu bine o facultate tehnică. Şi iată‑l zburătăcit – cum e mersul pe la noi – pe tărâmuri străine, tocmai în citadela muncheneză, unde şi‑a rostuit o carieră onorabilă. Îi scrie des şi bunicului Nanu, cel care, odată cu scurgerea timpului, a început să renun e la judecă ile aspre privitoare la fisurile de caracter ale nepotului. A renun at şi la folosirea dictonului: „Brânză bună în burduf de câine”. Şi la urmă de tot a venit şi împăcarea – cum s‑ar zice –

iunie - iulie 2011

definitivă... La nunta de aur a bunicului Nanu a picat şi nepotul româno‑german Gigi Nanu. Surpriza a fost tot atât de mare, cât şi bucuria şi entuziasmul. După îm‑ bră işările pătimaşe, nepotul a inut să ofere bunicului un dar de valoare şi semnifica ie ieşite din comun. Cum niciodată n‑a i ghici cu ce anume l‑a fericit nepotul pe bunic, v‑o rostesc eu : cu o cutiu ă din plastic, plină ochi cu... ace de patefon. „Ce să fac cu acele, Gigi lui moşu? Că patefonul mi l‑ai negus‑ torit ”. În loc de răspuns, nepotul şi‑a luat de bra bunicul, a ieşit cu dânsul în curte, a deschis porbagajul „Mercedesului” nem esc, a scos de‑acolo... cutia şi pâlnia de patefon al... tirolezului de la Innsbruck. A explicat bunicului că patefonul nu l‑a furat, ci l‑a răscumpărat de la tirolez... Şi apoi patefonul a fost aşezat pe etajera, de unde mişelia de Gigi, cu gânduri rele l‑a dat jos odinioară. Bunicul Nanu a pus ac nou şi când drăcovenia a prins să se rotească, a lăsat acul tocmai pe acea parte a discului, unde vestitul Zavaidoc zicea cu foc: „Plâng mereu şi‑mi pare rău/Că n‑am fost alesul tău/Maria, neichi Maria...” Atila SOCACIU

(

^ Doua maini dibace

Protejaţi-vă viitorul şi salvaţi natura folosind sfaturi şi trucuri utile în gospodărie De multe ori, de‑a lungul istoriei omeni‑ rea a fost pusă să aleagă şi în func ie de ceea ce am ales, via a noastră ca specie, ca vie uitoare pe această planetă, a urmat o cale nouă. De foarte multe ori au fost adevărate momente de criză, care ne‑au amenin at viitorul, momente pe care nu le‑am luat în serios şi am răspuns cu indiferen ă, igno‑ ran ă, iar atunci când lucrurile s‑au înrăută it am dat dovadă de şoc, panică, furie şi opozi ie, iar după un timp de suferin ă a venit şi decizia de a schimba în bine, lucrurile. Majoritatea oamenilor, a ărilor, a comu‑ nită ilor interna ionale, a oamenilor de ştiin ă şi politici sus in trecerea omenirii printr‑o criză fără precedent, care se manifestă la nivel planetar şi care ne amenin ă atât pe noi, ca rasă, cât şi pe toate celelalte specii vii, din apă şi de pe uscat. Această criză a fost cauzată de noi, oamenii, prin felul nostru ignorant şi abuziv în care am trăit până acum şi trăim în prezent. Din America şi până în Asia, de la Polul Nord la Polul Sud, noi vedem catastrofe peste catastrofe şi modificări majore ale eco‑ sistemelor, care se înrăută esc pe zi ce trece. Natura nu mai are răbdare cu noi, consecin‑ ele felului cum ne‑am gospodărit pe această planetă, au început să se resimtă puternic. Expresii precum încălzirea globală, gaze de seră, creşterea nivelului mării, topirea ghe arilor, pandemii de gripă, cutremure, tsunami, alunecări de teren, foamete, secetă, despădurire, dispari ia de specii, cancer etc. Toate sunt realită i zilnice, pe care le auzim, le vedem şi le sim im pe propria piele sau le aflăm din mass‑media.Ar trebui să ne întrebăm dacă putem să facem ceva? În acest moment răspunsul nu mai este o alegere, pentru că suntem puşi în fa a unei realită i prin care, fie că ne schimbăm complet atitudinea noastră şi modul cum trăim pe

această planetă, fie că o să dispărem cu to ii, fără nici un compromis. Modul nostru de via ă ca specie se dove‑ deşte a fi un eşec în acest moment, în ciuda unor reclame frumoase, care preaslăvesc omul. Noi suntem fiin e umane, suntem dota i cu cea mai mare inteligen ă şi capacitate de sinteză şi de învă are dintre toate fiin ele de pe pământ şi totuşi dăm dovadă de o ignoran ă şocantă fa ă de planeta pe care trăim şi de fiin ele din jurul nostru. Sunt milioane de refugia i climatici în momentul de fa ă şi un miliard de oameni care suferă de inani ie, în timp ce la fiecare 5 secunde un copil moare de foame în unele locuri de pe această planetă, În acelaşi timp în alte locuri de pe aceeaşi planetă 20 % dintre copii sunt obezi şi peste 10% din ei suferă de boli legate de un consum alimentar dezechilibrat. Majoritatea spun: „Nu este vina mea.” Atâta timp cât trăim pe această planetă şi ne folosim de resursle ei, este vina noastră, a fiecăruia şi a tuturor, pentru că noi sus inem acest sistem. Este la fel cu cei care fumează sau beau alcool doar ocazional şi spun că nu este vina lor că în societate alcoolul şi tutunul fac ravagii! Atâta vreme cât noi cumpărăm aceste produse şi ne folosim de ele, indiferent de cantitate, atunci suntem responsabili pentru nenorocirile pe care aceste produse le aduc societă ii în care trăim. De aceea încet, încet să încercăm să ne facem o listă mare, pe care ar trebui să ne‑o însuşim şi să o urmăm ca pe Tatăl Nostru, o listă complet ecologică, cu sfaturi şi trucuri utile pentru salvarea naturii. De aceea: umple cu apă cuva maşinii de spălat vase şi cea pentru rufe, înainte să le porneşti. Asta deoarece în momentul pornirii acestora se consumă o mare cantitate de energie. Punând apă înainte să o porneşti, energia consumată va scădea în mod considerabil;

iunie - iulie 2011

când te hotărăşti să cumperi un produs electrocasnic, caută‑l pe cel cu un consum scăzut de energie şi astfel vei avea o factură la energia electrică mai mică; spală hainele cu apă rece şi nu folosi uscătorul. Dacă foloseşti apa rece economi‑ seşti energia electrică şi hainele vor fi la fel de curate. Foloseşte apa caldă numai în cazul unor pete dificile. De ce să usuci hainele în uscător? Este destul de cald afară încât toate hainele se vor usca în maxim o oră şi în plus nici nu se şifonează la fel de mult ca şi atunci când le pui în uscător. Apoi mirosul de aer curat din natură nu se compară cu nimic. Rezultatele vor fi satisfăcătoare; opreşte şi scoate din priză electronicele pe care le foloseşti: televizoarele, imprimanta, calculatorul, încărcătorul pentru telefoane şi multe altele. Majoritatea dintre ele, chiar dacă sunt oprite posedă un led, care stă mereu aprins şi care, bineîn eles consumă energie; renun ă pe cât po i la apa îmbuteliată. Te‑ai gândit vreodată cât de mare este procesul de îmbuteliere al ei? Procesul prin care se strânge apa, fabricarea sticlelor din plastic şi transportul acestora la magazine, consuma foarte multă energie. Filtreză mai bine apa de la robinet şi astfel vei avea acasă la tine apa pură fără bani prea mul i; foloseşte sacoşe de pânză. Sunt foarte moderne, po i să le personalizezi apli‑ când diferite desene pe suprafa a lor. Astfel vei avea o sacoşă pentru cum‑ părături, pe care o vei folosi ori de câte ori ai nevoie, fără să se rupă aşa uşor şi foarte trendy; foloseşte vopsele pe bază de apă, cumpără filtru de pânză pentru cafetieră, evită markerul şi carioca; refoloseşte pixurile, înlocu‑ ieşte pasta, xeroxează cât mai pu in, refoloseşte plicurile, prin‑ tează fa ă‑verso cumpără un singur exemplar dintr‑o anumită publica ie şi lasă‑l într‑ o cameră comună, astfel încât să poată fi citit de cât mai multe persoane;

iunie - iulie 2011

preferă mobilierul din fibre naturale, lemn, metal sau sticlă şi evită să foloseşti PVC‑ul, fiindcă întregul său ciclu de via ă poluează casa şi mediul. Unge balamalele şi comutatoarele cu ulei de ricin sau uleiuri na‑ turale, în locul lubrifian ilor care con in solven i, alege vopsele pe bază de apă, cum‑ pără produse autohtone, care nu au traversat jumătate de glob, până să ajungă la tine acasă; foloseşte numai baterii reîncărcabile care , la sfârşit pot fi reciclate; acasă vopseşte‑ i pere ii în alb : albul pere ilor reflectă bine lumina, aşa că‑ i po i pune becuri ecologice, cu consum mic; repară‑ i robinetul, un robinet care picură consumă aiurea vreo 17 litri de apă pe zi. Să ne schimbăm pe noi înseamnă să re‑ cunoaştem că ceva în noi trebuie să se schim‑ be şi aceasta este o încercare pentru fiecare. Cheia spre o lume a siguran ei şi abunden ei este în mâna noastră, trebuie să acceptăm şi să încurajăm evolu ia valorilor care respectă via a în totalitate, care face omul şi natura egali pe această planetă, o lume în care exploatarea naturii de către om trebuie să înceteze. Marinela PETRIŞOR

CumpÄ&#x192;rÄ&#x192; Č&#x2122;i citeČ&#x2122;te revistele 2,49 lei tÄ&#x192; ai citi Cea m

NUMAI

1 â&#x20AC;&#x201C; din Nr. 7/201

integrame

16 iunie

Ä&#x192;esc na Br

ria tor: Ma

r fonda

Directo

Nr. 2/2011 2/2011 # 6,99 # 6,99 lei

te reĹŁe arÄ&#x192; de v

IDEI P

entru

oame

ni ha

rnici!

Nr. 7

/201

1 PreČ&#x203A; : 2.

49 lei

ENTRU

CASÄ&#x201A;,

ANIMAL

Direct

pentru tine Č&#x2122;i familia ta

GRÄ&#x201A;D

or fo ndat

INÄ&#x201A; Č&#x2DC;

or: M aria

I APAR

na Br Ä&#x192;e

CuriozitÄ&#x192;Č&#x203A;i # Teste de culturÄ&#x192; generalÄ&#x192; # Umor # Integrame # Rebusuri # Jocuri # Teste psihologice # Timp liber

scu

TAME N

t Trei ra nevoi Č&#x2122;i se de pisici, cu preferin Č&#x203A;e diferit e

pag. 18

Tort cu

2,49 lei

stÄ&#x192; p

pentru tine Č&#x2122;i familia ta

lei

O revi

lei

Č&#x2122;i cum

6,99 lei

6 99

omĂ˘n din R

Ä&#x192; revist pÄ&#x192;ratÄ&#x192;

VACANČ&#x161; A

MEA

cÄ&#x192;pČ&#x2122;un

pag. 60

BRICOL

AJE

pag. 77

j Reporta

p. 72

s bun RÄ&#x192;ma iĹŁÄ&#x192;, i d g r Ä&#x192; ne n i t bun v ĹŁa mare! vacan

ulticolor

Drob m

PreČ&#x203A;: 2.99

varÄ&#x192; p. 6 lÄ&#x192;ceri de p. 62 â&#x17E;˘ Mici nep ii au zile critice baČ&#x203A; â&#x17E;˘ Č&#x2DC;i bÄ&#x192;r esivÄ&#x192; p. 68 iraČ&#x203A;ie exc ca sÄ&#x192;-l eviČ&#x203A;i â&#x17E;˘ Transp gii ate str : tul â&#x17E;˘ Infarc

OP L

QLNP]T

Â&#x192; ,Y

p. 18

entarÄ&#x192;

Arderea calo

riilo

De ce e ap

re ci at Ä&#x192; sa re a de ma re ?

M Ă˘n cÄ&#x192; ru ri , de se rt ur i Č&#x2122;i bÄ&#x192; ut ur de va ca i nĹŁ Ä&#x192;

Remediu:

coada Č&#x2122;or

INTEGRAME SUDOKU REBUS 38 reČ&#x203A;ete!

11:07:21

lei

Coperta

PreČ&#x203A;: 7,99 lei

me dit er an

1.indd 1

1MBDJOUF

Nr. 7 /2011

ai N um RO

ntru pit Poezii pe

ici:

colorat! mea de cu Draga 6/14/11

2:14:30

D E VA R

5 8 7 6 1 3 4 2 9 9 1 3 2 4 7 6 5 8 2 4 6 5 8 9 3 7 1 4 5 1 9 NO8ecUar9 e3 5 6 6 2 8 3 1 2 4 2 ĂŽn ďŹ 7 6 3 8 4 7 1 lunÄ&#x192;! 5 7 3 4 6 8 6 7 1 5 9 7 9 4 9 Ia2 7 9 2 8 1 2 -Č&#x203A;i po 9 rČ&#x203A; 3 3 8 6 2 3 5 1 4 ĂŽnde careuriai 5 7 5 7 1 4 6acea 3 6 4 7 2 8 9 1 vacanČ&#x203A;Ä&#x192;!stÄ&#x192; 2 1 8 6 4 3 1 5 8 4 8 9 2 5 8 7 9 1 9 6 4 5 7 5 4 2 6 2 1 6 3 5 9 7 5 3 1 2 5 3 8 3 1 3 7 9 6 7 8 8 6 3 8 9 2 9 4 4 4 2 7 5 1 Un joc in CARE 6 teligent UR pentru to P LU atÄ&#x192; fa S !a!8 K A I S U D O K mili KUR U

coperta sudok

u_07_11

.indd 1

171

6/23/11

La gÄ&#x192;seČ&#x2122;ti la orice oficiu poČ&#x2122;tal!

Reviste editate de

O t 8 K IL LE R

Ä&#x201A;

hai-hu

reunÄ&#x192; doar ĂŽmp Se vinde

enul pÄ&#x192;ianj

Nr. 2/2 01

9 le

Adap eangÄ&#x192; Ion Cr

oku

t 4 Killer

tiri Amin ilÄ&#x192;rie op din c tare dupÄ&#x192;

4 Kakuro

PLUS:

2,9

87 careuri S ud

BrÄ&#x192;esc

pt ul ĂŽnĹŁele â&#x20AC;˘ CocoČ&#x2122; â&#x20AC;˘ Lumea lac â&#x20AC;˘ Vara pe nia â&#x20AC;˘ Priete care nu â&#x20AC;˘ FetiĹŁa creascÄ&#x192; vrea sÄ&#x192;

1,99 lei 2,99 lei

â&#x20AC;Śde la sÄ&#x192;rat, la dulce na or: Maria

fondat Director

ee ne

Ă&#x17D;n c o d iet Ä&#x192; e a r c Ä&#x192; s, i t u s Ä&#x192; n Ä&#x192;toa s Ä&#x192;!

icelului

5/25/11

Pe ri pl u pr int re ar om el e

Gu st Ä&#x192;r i in

pe ntr u cÄ&#x192; ed ite , lÄ&#x192;t or ii

Č&#x2DC;arlotÄ&#x192; de cÄ&#x192;pČ&#x2122;uni

N 9 9 1,

PreĹŁ 2,49

LEI

reČ&#x203A;ete

l ia ec sp

IE 2011 /

NR. 7 /IUL

3,99 lei

/ 2011 Pre ĹŁ 3,99

SalatÄ&#x192; cu cinci legume

7,99 lei

LIE

, Ă&#x17D;N FAMI

CU DRAG

OTYT

p. 78

r â&#x20AC;&#x201C; trucuri

Â&#x192; 2]Ă&#x203A;

tema lunii:

ReČ&#x203A;ete pentru o masÄ&#x192; uČ&#x2122;oarÄ&#x192;

p. 56

xicaČ&#x203A;ia alim

TXLWP

Nr. 7 (69)

SupÄ&#x192;-cremÄ&#x192; de dovlecei

p. 32

DE CITIT,

4OPT

lei

F t TJIPMPHJ BQJJ t 1 B t 5FS TUB B *** QJJ t 7Ă&#x2030;S $P t Ä&#x2021;JF UB t "MJNFO

REVISTÄ&#x201A;

WLUP Â&#x192;

ante i in t e re s Ă&#x17D;n t re bÄ&#x192;rali m e n t aČ&#x203A;ie d e s p re

Despre into

-]TNZ

GÄ&#x192;ina

integrame

ri de a-Č&#x203A;i â&#x17E;˘ 5 modua corpul p. 16 model p. 28 de sezon â&#x17E;˘ 7 fructe ale bunei e â&#x17E;˘ 8 secretiČ&#x203A;ii p. 64 dispoz uli pentru â&#x17E;˘ 10 reg n liniČ&#x2122;tit p. 72 un som

Ä&#x201A; (2) 2011

2,49 lei

aĂ&#x203A;]T Â&#x192;

e t a t Ä&#x192; n Ä&#x192; s / VAR SPECIAL

CU TR

Un ma ĂŽntr-o idan transf frumo o asÄ&#x192; gr rmat Ä&#x192;dinÄ&#x192;

=PYZ

2,99 lei2

COLČ&#x161;UL

ADIČ&#x161;II Ă&#x17D;n luna tĂ˘rgul iulie se orga de fete ni de pe M zeazÄ&#x192; untele

REPOR TAJ

are: Č&#x2122;i savo Deliciu ÄŽ EF DBSUPm t #VEJOD VOBĹ&#x2014;J DV D PMĆ&#x192; OPJ t $ QVJ Ĺ&#x2014;J TQBOB DÄŽ BT QJFQU EF HÄŽ IBJEVDF ÄŽMJ t .ÄŽN

2,99 lei

ĂŽn Mun rÄ&#x192; spectaculoa Č&#x203A;ii Rete sÄ&#x192; zat

alernoâ&#x20AC;&#x153; Č&#x2DC;niČ&#x203A;el â&#x20AC;&#x17E;S

Cum sÄ&#x192; un cupt construieČ&#x2122;ti or de pĂ˘ singur ine

t Natu

Cartea de bucate

Pentru aluat 200 g unt 250 g făină 5 linguri smântână 1 praf de sare 1 lingură ulei pentru tavă

Pentru umplutură 400 g urdă 2 ouă 7 linguri zahăr vanilinat ¼ linguri ă sare 5‑6 caise 1 lingură griș

)

INGREDIENTE

)

Prajitura cu urda si caise , PREPARARE: Pentru aluat, amesteci untul moale, la temperatura camerei, cu smântâna, sarea și făina. Frămân i un aluat potrivit de tare, pe care îl împar i în două. Pe planșeta presărată cu făină, întinzi aluatul sub forma a două dreptunghiuri. Pentru umplutură, mixezi urda cu ouăle, 5 linguri de zahăr vanilinat și sarea. Speli caisele și le tai în felioare. Ungi cu ulei și tapetezi cu hârtie de copt o tavă de 20x30 cm. Așezi prima foaie, presari grișul, întinzi umplutura, pui caisele și acoperi cu fâșii late de aluat. Coci prăjitura 35 de minute, în cuptorul preîncălzit, la foc mĳlociu. Fierbinte, o pudrezi cu zahărul vanilinat rămas. O por ionezi după ce s‑a răcit. Re etă trimisă de revista „Practic în bucătărie”

2 3 4