Jan Gehl. Orașe pentru oameni by igloo media

Janette Sadik-Khan, Comisar al Departamentului de Transport din New York City

„Aceast` carte dezvolt` multe dintre primele idei ale lui Gehl, analizeaz` câteva dintre ora[ele lumii care au evoluat cu succes de-a lungul ultimelor decenii [i arat` care sunt provoc`rile pentru viitor. Multe genera]ii vor duce o via]` mai fericit` [i ora[ele vor mai competitive dac` edilii iau aminte la sfaturile sale.“ Enrique Peñalosa, fostul Primar al ora[ului Bogotá, Columbia [i pre[edintele Consiliului

Institutului pentru Politici de Transport [i Dezvoltare din New York

„Jan Gehl continu` s` ne uimeasc` prin intui]ia sa cu privire la ceea ce face cu adev`rat ora[ele s` func]ioneze. Aceast` carte are o acoperire global`, bazat` pe proiectele sale din Europa, Australia [i America, cu date comparative despre modul în care pietonii utilizeaz` spa]iile publice. Este impresionant` rapiditatea cu care a reu[it s` ajute anumite ora[e s` \[i transforme str`zile n`p`dite de tra c în spa]ii foarte atractive pentru oameni.“ Peter Newman, Profesor de Sustenabilitate, Curtin University, Australia, [i coautor al volumului Resilient Cities (Island Press)

Ora[e pentru oameni

„Jan Gehl este un observator admirabil al calit`]ii urbane [i un losof indispensabil al ora[elor ca solu]ii la crizele de mediu [i de s`n`tate cu care ne confrunt`m. Cu peste jum`tate din popula]ia lumii tr`ind în zone urbane, ast`zi \ntreaga planet` are nevoie de lec]iile pe care acesta le ofer` în Ora[e pentru oameni.“

Jan Gehl

Jan Gehl este arhitect [i fost profesor la Royal Danish Academy of Fine Arts. Este partener fondator al Gehl Architects - Urban Quality Consultants [i autor al c`r]ilor Via]a \ntre cl`diri, New City Spaces, Public Spaces - Public Life [i New City Life. Proiectele sale de \mbun`t`]ire a ora[elor s-au desf`[urat \n Copenhaga, Stockholm, Rotterdam, Londra, Amman, Muscat, Melbourne, Sydney, San Francisco, Seattle [i New York. Este membru de onoare al RIBA, AIA, RAIC [i PIA.

Jan Gehl

Ora[e

pentru oameni

00_Intro_I_XI.indd 2

5/30/12 2:28:03 PM

Ora[e pentru oameni Jan Gehl

Bucure[ti III

00_Intro_I_XI.indd 3

5/30/12 2:28:03 PM

Carte finan]at` de Ordinul Arhitec]ilor din România din fondul Taxa timbru de arhitectur`

Echipa proiectului: Birgitte Bundesen Svarre (manager de proiect), Isabel Duckett (design [i layout), Camilla Richter-Friis van Deurs (ilustra]ii [i design copert`), Louise Kielgast, Rikke Sode, Andrea Have (asisten]` text [i foto), Karen Ann Steenhard (traducere), PJ Schmidt (editare foto) Edi]ia \n limba român`: Silvia Gugu (traducere), Viorica Buic` (redactare), C`t`lin Artenie (paginare), Andreea Amzoiu (corectur`)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României GEHL, JAN Ora[e pentru oameni / Jan Gehl ; pref.: Richard Rogers, Jan Gehl ; trad.: Silvia Gugu ; red.: Viorica Buic` - Bucure[ti : Igloo, 2012 Bibliogr. ISBN 978-606-8026-16-9 I. Rogers, Richard (pref.) II. Gehl, Jan (pref.) III. Gugu, Silvia (trad.) 72

Copyright © 2010 Jan Gehl Copert`: Pe marginea apei, Casablanca, Maroc. Foto: Lars Gemzøe, 2009. Toate drepturile sunt rezervate. Ele sunt protejate de legile în vigoare privitoare la dreptul de autor. Orice reproducere total` sau în detaliu, prin orice fel de mijloace de copiere sau transmisie, este interzis` f`r` acordul editurii Igloo Media. Bucure[ti, © igloomedia, 2012

00_Intro_I_XI.indd 4

5/30/12 2:28:03 PM

„Mai presus de toate, nu-]i pierde dorin]a de a merge. |n fiecare zi merg c`tre o stare de bine [i merg departe de orice durere. Mergând am ajuns la gândurile mele cele mai bune [i nu cunosc niciun gând atât de negru \ncât s` nu te po]i \ndep`rta de el. “

Søren Aabye Kierkegaard filozof danez 1813-1855

00_Intro_I_XI.indd 5

5/30/12 2:28:03 PM

Sumar IX

Cuvånt \nainte [i prefa]`

IX X

Cuvånt \nainte de Richard Rogers Prefa]a autorului

1. Dimensiunea uman`

1 9 19

1.1 Dimensiunea umană 1.2 La \nceput model`m noi ora[ele – apoi ne modeleaz` ele pe noi 1.3 Ora[ul ca loc de întâlnire

2. Sim]urile [i scara

33 47 55

2.1 Sim]urile [i scara 2.2 Sim]urile [i comunicarea 2.3 Scara explodat`

3. Ora[ul plin de via]`, sigur, durabil [i s`n`tos

63 91 105 111

3.1 3.2 3.3 3.4

Ora[ul plin de via]` Ora[ul sigur Ora[ul durabil Ora[ul sănătos

00_Intro_I_XI.indd 6

5/30/12 2:28:04 PM

117 118 119 134 148 158 162 168 176 182

193 195 198

213 215 229

4. Ora[ul la nivelul ochilor 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9

Lupta pentru calitate se d` la scar` mic` Ora[e f`cute pentru mersul pe jos Ora[e f`cute pentru stat Ora[e f`cute pentru interac]iuni Auto-exprimare, joac` [i sport Locuri de calitate, nivel de detaliu Vreme bun` la nivelul ochilor, v` rug`m! Ora[e frumoase, experien]e pl`cute Ora[e f`cute pentru mersul pe biciclet`

5. Via]`, spa]iu, cl`diri – în aceast` ordine 5.1 Sindromul Brasilia 5.2 Via]`, spa]iu, cl`diri – în aceast` ordine

6. Ora[e în curs de dezvoltare 6.1 Ora[e în curs de dezvoltare 6.2 Dimensiunea uman` – un punct de plecare universal

231

Instrumente de lucru

247

Apendice

248 255 260 261

Note Bibliografie Ilustra]ii [i fotografii Index VII

00_Intro_I_XI.indd 7

5/30/12 2:28:04 PM

Prefa]a autorului Am absolvit arhitectura în 1960, ceea ce înseamn` c` am petrecut deja 50 de ani observând dezvoltarea urban`. De[i f`r` îndoial` un privilegiu, acest proces a fost, de asemenea, tulbur`tor. Felul \n care ora[ele sunt planificate [i dezvoltate s-a schimbat dramatic \n acest interval de o jum`tate de secol. Pân` \n jurul anilor ‘60, ora[ele din întreaga lume au fost construite în primul rând pe baza experien]ei din secolele trecute. Via]a din spa]iul urban reprezenta o parte vital` din bog`]ia acestei experien]e [i era de la sine de \n]eles c` ora[ele trebuie f`cute pentru oameni. Odat` cu cre[terea urban`, dezvoltarea ora[elor a fost dat` pe mâna urbani[tilor profesioni[ti. Teoriile [i ideologiile au început s` înlocuiasc` tradi]ia, ca baz` a dezvolt`rii. Modernismul, cu viziunea unui ora[-ma[in`, segregat dup` func]iuni, a devenit extrem de influent. De asemenea, un nou grup a intrat treptat \n scen`, planificatorii de trafic, cu idei [i teorii proprii cu privire la modalit`]ile de a asigura condi]ii mai bune – pentru traficul auto. Nici urbani[tii, nici proiectan]ii de trafic nu au dat prioritate spa]iului public, [i timp de mul]i ani nu au existat cuno[tin]e despre modul în care structurile fizice influen]eaz` comportamentul uman. Consecin]ele dramatice ale acestui tip de planificare asupra utiliz`rii spa]iului urban de c`tre oameni nu au fost realizate decât mai târziu. Per ansamblu, planificarea urban` a fost problematic` în ultimii 50 de ani. Nu s-a admis, în general, c` via]a ora[ului devenise, dintr-o tradi]ie, o func]iune urban` vital` care necesit` considera]ie [i o planificare atent` din partea profesioni[tilor. Acum, dup` mul]i ani, au fost acumulate numeroase cuno[tin]e despre leg`tura dintre forma fizic` [i comportamentul uman. Avem informa]ii detaliate despre ceea ce poate [i ar trebui s` fie f`cut. În acela[i timp, ora[ele [i locuitorii lor s-au mobilizat s` cear` un urbanism orientat spre oameni. În ultimii ani, multe locuri din \ntreaga lume au f`cut un efort serios de a realiza visul unor ora[e mai bune pentru oameni. Numeroase proiecte inspirate [i strategii urbane vizionare demonstreaz` o nou` direc]ie, dup` ani de neglijare. Ast`zi este general acceptat faptul c` via]a urban` [i respectul pentru oameni în spa]iul urban trebuie s` aib` un rol-cheie în planificarea ora[elor [i a zonelor construite. Nu numai c` acest sector a fost slab gestionat ani la rând, dar acum se realizeaz` c` grija pentru oameni este un

00_Intro_I_XI.indd 10

5/30/12 2:28:04 PM

element important pentru realizarea unor ora[e mai pline de via]`, mai sigure, durabile [i s`n`toase, toate obiectivele de importan]` crucial` pentru secolul al 21-lea. Speran]a mea este c` aceast` carte poate aduce o modest` contribu]ie la noua direc]ie, extrem de important`. Realizarea c`r]ii a fost posibil` prin strânsa cooperare cu o echip` capabil` [i foarte motivat`, al`turi de care munca a fost o încântare [i un prilej continuu de inspira]ie. Vreau s` adresez mul]umiri sincere lui Andrea Have [i Isabel Duckett pentru ajutorul cu editarea imaginilor [i grafica, lui Camilla Richter Friis van Deurs pentru grafic` [i ilustra]ii, lui Karen Steenhard pentru traducerea c`r]ii din danez` în englez` [i, nu în ultimul rând, lui Birgitte Bundesen Svarre, manager de proiect, care a condus autorul, echipa [i proiectul cu o mân` ferm`, dar blând`. Mul]umirile mele se \ndreapt`, de asemenea, c`tre Gehl Architects pentru acordarea spa]iului [i asisten]ei, în special sub forma multora dintre ilustra]ii. Mul]umesc numero[ilor prieteni, colegi de cercetare [i fotografi din întreaga lume, care [i-au pus cu generozitate la dispozi]ie fotografiile. Doresc s` le mul]umesc lui Solvejg Reigsted, Jon Pape [i Klaus Bech Danielsen pentru critica lor constructiv` asupra con]inutului [i edit`rii. Mul]umiri profunde [i lui Tom Nielsen, Aarhus School of Architecture, pentru sfaturile sale atente [i constructive în fiecare etap` a proiectului. {i Lordului Richard Rogers, Londra, calde mul]umiri pentru prefa]a [i valoroasa introducere a c`r]ii. Mul]umiri profunde se \ndreapt` de asemenea c`tre Funda]ia Realdania, care a fost o surs` de inspira]ie pentru realizarea acestui proiect [i a oferit sprijinul financiar care l-a f`cut posibil. În \ncheiere, cele mai sincere mul]umiri so]iei mele, psiholog Ingrid Gehl, care de la începutul anilor ‘60 mi-a orientat interesul c`tre interac]iunea dintre form` [i via]`, ca o condi]ie prealabil` esen]ial` pentru o arhitectur` de calitate, [i care a subliniat discret faptul c` acest domeniu necesit` compasiune [i multe studii în anii urm`tori. În to]i anii care au urmat, Ingrid a demonstrat compasiune [i \n]elegere ne]`rmuite, atât pentru cauza general`, cât [i pentru mine. Profunde mul]umiri.

Jan Gehl Copenhaga, februarie 2010

00_Intro_I_XI.indd 11

5/30/12 2:28:04 PM

01_Cap-1_01_29.indd 1

5/30/12 12:49:07 PM

1 1

Dimensiunea umanÄ&#x192;

01_Cap-1_01_29.indd 2

5/30/12 12:49:15 PM

dimensiunea uman` - ignorat`, neglijat`, eliminat`

ora[e pentru oameni

01_Cap-1_01_29.indd 2

5/30/12 12:49:15 PM

1.1 Dimensiunea umană dimensiunea umană – trecută cu vederea, neglijat`, eliminată

Timp de decenii, planificarea urbană a trecut cu vederea [i a l`sat la voia \ntâmpl`rii dimensiunea uman`, în timp ce alte aspecte, precum infrastructura pentru traficul auto mereu \n cre[tere, au beneficiat de infinit mai mult` aten]ie. În plus, ideologiile dominante \n planificare – modernismul cu prec`dere – au plasat \n mod explicit spa]iul public, pietonii [i spa]iul urban ca loc de întâlnire pentru cet`]eni la coada listei de priorit`]i. În cele din urmă, for]ele pie]ei [i tendin]ele arhitecturale au mutat treptat accentul de pe rela]iile [i spa]iile comune ale ora[ului pe clădiri individuale, care, cu timpul, au devenit din ce în ce mai izolate, introvertite [i alienate. O trăsătură comună \n aproape toate ora[ele – indiferent de loca]ia la nivel global, de viabilitatea economică [i stadiul de dezvoltare care le caracterizeaz` – este c` oamenii care folosesc încă spa]iul ora[ului sunt trata]i din ce \n ce mai prost. Spa]iul limitat, obstacolele, zgomotul, poluarea, riscurile de accidentare [i, în general, condi]iile nepl`cute sunt tipice pentru locuitorii majorit`]ii ora[elor de pe glob. Aceast` schimbare important` nu numai c` a redus posibilitatea mersului pe jos ca modalitate de transport, ci, mai mult decât atât, a atacat func]iile sociale [i culturale ale spa]iului urban. Func]iunea tradi]ional` a spa]iului public ca loc de întâlnire [i forum social pentru locuitori a fost diminuat`, amenin]at` sau eliminat` treptat.

o chestiune de via]` [i de moarte – timp de cinci decenii

Sunt aproape 50 de ani de când jurnalista [i autoarea american` Jane Jacobs a publicat cartea revelatoare Moartea [i via]a marilor ora[e americane1. A fost printre primii care au atras aten]ia asupra faptului c` proliferarea dramatic` a traficului rutier, \mpreun` cu ideologia modernist` aplicat` planific`rii ora[ului, favorizând segregarea func]ional` [i amplasarea cl`dirilor ca volume independente unele de altele, conduc la distrugerea spa]iului [i vie]ii urbane [i genereaz` ora[e neînsufle]ite, pustii. Autoarea a descris, de asemenea, cu elocven]` beneficiile traiului \ntr-un ora[ plin de via]`, a[a cum era la vremea respectiv` Greenwich Village, în New York, unde tr`ia. Jane Jacobs a fost prima voce important` care a cerut o schimbare decisiv` în maniera de a gândi ora[ele. Pentru prima dat` \n istoria omenirii ca popula]ie colonizatoare, acestea nu mai erau construite ca [i conglomerate de spa]ii urbane [i cl`diri, ci ca o colec]ie de cl`diri f`r` rela]ie \ntre ele. În acela[i timp, traficul auto din ce \n ce mai intens distrugea cu eficien]` restul vie]ii din spa]iul urban. dimensiunea umană

01_Cap-1_01_29.indd 3

5/30/12 12:49:20 PM

dimensiunea uman` vs. ideologiile planific`rii

Moderni[tii au respins spa]iul urban, punând accentul pe cl`diri individuale. Ideologia lor a devenit dominant` \n anii ‘60, iar principiile sale continu` s` afecteze planificarea multor zone urbane noi. Dac` unei echipe de urbani[ti i s-ar cere explicit s` reduc` radical via]a dintre cl`diri, nu s-ar putea g`si o metod` mai eficient` decât utilizarea principiilor moderniste de planificare (diagram` din Propos d’urbanisme, Le Corbusier, 19462. Fotografii din: Täby, Suedia, Melbourne, Australia [i Nuuk, Groenlanda.

progrese în ciuda a[tept`rilor

În cele cinci decenii care au trecut din 1961, mul]i cercet`tori [i teoreticieni \n domeniul urbanismului au studiat ora[ele [i au adus noi argumente \n discu]ia despre moartea vie]ii urbane, contribuind la crearea unei baze de date de referin]`. Progrese semnificative au fost de asemenea \nregistrate în practica planific`rii urbane, atât în ceea ce prive[te principiile planific`rii, cât [i \n ceea ce prive[te organizarea traficului. În special în ultimele decenii, multe ora[e din întreaga lume s-au str`duit s` creeze condi]ii mai bune pentru pietoni [i pentru o via]` urban` dinamic`, oferind mai pu]ine avantaje traficului auto. Tot în ultimele decenii au \nceput s` apar` exemple interesante de deviere de la idealurile moderniste ale planific`rii urbane, în special \n cazul ora[elor [i cartierelor reziden]iale noi. Din fericire, interesul pentru construirea unor zone urbane dinamice, cu func]iuni mixte în loc de cl`diri de sine st`t`toare este în cre[tere.

ora[e pentru oameni

01_Cap-1_01_29.indd 4

5/30/12 12:49:21 PM

dimensiunea uman` vs. invazia auto

Ma[inile au invadat ora[ele în num`r cople[itor peste tot în lume în anii ‘60, marcând începutul unui proces care a erodat condi]iile necesare pentru ca oamenii s` se angajeze în via]a urban`. Gre[elile au fost atât de numeroase [i grave \ncât ast`zi este aproape imposibil de identificat modul în care invazia auto a deteriorat calitatea ora[elor (Italia, Irlanda [i Bangladesh).

Se remarc` un progres similar [i în planificarea traficului de-a lungul ultimilor ani. Infrastructurile de circula]ie au \nceput s` fie realizate \n mod mai diferen]iat, au fost introduse principii de calmare a traficului [i s-au luat m`suri pentru siguran]a circula]iei. Cu toate acestea, traficul auto \nregistreaz` \n continuare o cre[tere exploziv` [i, în timp ce o parte din probleme sunt rezolvate în unele p`r]i ale lumii, \n altele au proliferat în ritm accelerat.

nevoia unui efort mult mai mare

În ciuda tendin]ei de cre[tere a num`rului automobilelor [i a efectelor negative asociate, s-au \nregistrat o serie de evolu]ii benefice ale reac]iilor la lipsa de preocupare pentru via]a urban` din anii ‘60. Deloc surprinz`tor, progresul [i îmbun`t`]irile se remarc` în primul rând în zonele mai avansate din punct de vedere economic ale lumii. Cu toate acestea, multe dintre enclavele prospere au adoptat tot ideologia modernist` ca punct de plecare pentru noile dezvolt`ri urbane [i au ales s` amplaseze cl`diri \nalte [i introvertite în centrele ora[elor. Pentru acestea, dimensiunea uman` nu se afl` [i nici nu s-a aflat cu adev`rat pe ordinea de zi. În ]`rile în curs de dezvoltare, situa]ia dimensiunii umane este mult mai complex` [i mai grav`. Majoritatea popula]iei este for]at` s` foloseasc` intens spa]iul urban pentru o mare parte a activit`]ilor de zi cu zi. De-a lungul istoriei, ora[ele au func]ionat destul de bine pentru astfel de scopuri, dar, odat` cu apari]ia traficului auto, competi]ia pentru spa]iul urban s-a intensificat brusc. Condi]iile de via]` pentru pietoni au devenit din ce \n ce mai lipsite de demnitate de la an la an.

dimensiunea uman` – o dimensiune necesar` \n planificarea urban`

La scurt timp dup` intrarea \n noul mileniu, pentru prima dat` \n istorie, popula]ia globului a \nregistrat o majoritate tr`ind \n mediul urban, nu \n cel rural. Ora[ele au crescut rapid, iar aceast` cre[tere se va accelera în anii urm`tori. Atât ora[ele noi, cât [i cele deja existente vor fi nevoite s` fac` dimensiunea umană

01_Cap-1_01_29.indd 5

5/30/12 12:49:27 PM

schimb`ri majore \n planificarea urban` [i s` stabileasc` noi priorit`]i. Orientarea c`tre nevoile pietonilor trebuie s` devin` un obiectiv-cheie pentru viitor. Acesta este fundalul pe care se contureaz` ideea central` a acestei c`r]i: concentrarea pe dimensiunea uman` \n planificarea ora[elor. Acestea trebuie s` g`seasc` modalit`]i de a obliga urbani[tii [i arhitec]ii s` consolideze activitatea pietonal` ca politic` integrat` pentru a men]ine ora[ele pline de via]`, sigure, durabile [i s`n`toase. Consolidarea func]iunilor sociale ale spa]iului urban ca loc de întâlnire este la fel de urgent`, contribuind la sustenabilitatea social` care presupune o societate deschis` [i democratic`. obiective: ora[e pline de via]`, sigure, sustenabile [i s`n`toase

Acum, la începutul secolului 21, se contureaz` o serie de noi provoc`ri la nivel global care subliniaz` importan]a unei aten]ii sporite acordate dimensiunii umane. Realizarea viziunii ce presupune ora[e pline de via]`, sustenabile [i s`n`toase a devenit o dorin]` puternic` [i larg r`spândit`. Toate cele patru obiective-cheie – ora[e pline de activitate, siguran]a, dezvoltarea durabil` [i s`n`tatea – pot fi considerabil \nt`rite prin considera]ia fa]` de pietoni, cicli[ti [i via]a urban` \n general. O schimbare de atitudine unitar`, asumat` politic [i la nivelul \ntregului ora[, pentru a promova [i \ncuraja mersul pe jos [i ciclismul reprezint` \ntocmai genul de sprijin de care este nevoie pentru a atinge aceste obiective.

un ora[ plin de via]`

Probabilitatea de a avea un ora[ plin de via]` cre[te atunci când oamenii sunt \ncuraja]i s` mearg` pe jos, cu bicicleta [i s` locuiasc` sau s` petreac` timp \n ora[. Importan]a vie]ii din spa]iile publice, cu prec`dere a oportunit`]ilor sociale [i culturale, precum [i for]a de atrac]ie exercitat` de un ora[ activ [i animat vor fi discutate \ntr-o sec]iune ulterioar`.

un ora[ f`r` pericole

Probabilitatea de a beneficia de siguran]` \ntr-un ora[ cre[te atunci când oamenii circul` frecvent sau sta]ioneaz` \n spa]iul public \n num`r mare. Un ora[ adecvat mersului pe jos trebuie prin defini]ie s` posede o structur` suficient de compact`, cu distan]e rezonabile, spa]ii publice atr`g`toare [i varia]ie \n func]iunile urbane. Aceste elemente \ncurajeaz` activitatea [i sporesc sentimentul de siguran]` \n spa]iile urbane. Cu cât mai multe perechi de ochi pe strad`, cu atât mai mult se simt stimula]i [i cei din casele din jur sau din afara ora[ului s` participe la evenimentele [i la via]a urban`.

un ora[ sustenabil

Dezvoltarea durabil` a ora[ului este consolidat` prin cre[terea raportului de „mobilitate verde” \n transportul urban, cu alte cuvinte a num`rului c`l`toriilor efectuate pe jos, cu bicicleta sau cu mijloace publice colective. Aceste modalit`]i de transport furnizeaz` beneficii majore economiei [i mediului, reduc consumul de resurse, limiteaz` emisiile d`un`toare [i mic[oreaz` poluarea sonor`.

ora[e pentru oameni

01_Cap-1_01_29.indd 6

5/30/12 12:49:30 PM

Un alt aspect important este acela c` atractivitatea sistemelor de transport public spore[te atunci când utilizatorii se simt în siguran]` [i confortabil s` mearg` pe jos sau cu bicicleta pân` sau de la autobuz, tramvai sau tren. Un spa]iu public de calitate [i un sistem de transport public de calitate sunt pur [i simplu dou` fe]e ale aceleia[i monede. un ora[ s`n`tos

{ansele de a avea un ora[ s`n`tos cresc semnificativ dac` mersul pe jos sau cu bicicleta pot fi integrate natural \n activit`]ile de zi cu zi. |n prezent, se observ` o cre[tere rapid` a num`rului de probleme de s`n`tate public` din cauz` c` segmente semnificative ale popula]iei au devenit sedentare în multe p`r]i ale lumii, folosind ma[ini care le asigur` transportul de la u[` la u[`. O \ncurajare energic` a mersului pe jos sau cu bicicleta ca elemente integrale ale rutinei zilnice trebuie s` fac` parte invariabil dintr-un sistem coerent de politici de s`n`tate.

patru obiective – o singur` politic`

|n concluzie, preocuparea pentru dimensiunea uman` a planific`rii urbane este \n cre[tere, reflectând o cerere pronun]at` [i explicit` pentru o mai bun` calitate a mediului urban. Conexiunile dintre \mbun`t`]irile efectuate \n spa]iul urban pentru oameni [i realizarea idealului unor ora[e pline de via]`, f`r` pericole, sustenabile [i s`n`toase sunt directe [i numeroase. Comparativ cu alte investi]ii sociale – mai ales cu costurile infrastructurilor de s`n`tate [i a celor pentru automobile – costurile asociate cu includerea dimensiunii umane \n proiectare sunt atât de modeste \ncât investi]iile \n acest sens sunt realizabile pentru toate ora[ele din orice col] al lumii, indiferent de nivelul de dezvoltare [i capacitatea financiar`. |n orice caz, considera]ia [i preocuparea pentru acest aspect reprezint` investi]ia cheie, iar beneficiile vor fi enorme.

Un ora[ plin de via]`, sigur, viabil [i s`n`tos este scopul principal al Planului pentru New York NYC din 20073. O nou` pist` de biciclete [i un trotuar l`rgit pe Broadway, în Manhattan (implementate \n 2008)4. dimensiunea umană

01_Cap-1_01_29.indd 7

5/30/12 12:49:30 PM

02_Cap-2_30_59.indd 30

5/30/12 12:55:47 PM

Sim]urile [i scara

02_Cap-2_30_59.indd 31

5/30/12 12:55:55 PM

sim]urile, mi[carea [i spa]iul

Clientul: o fiin]` uman` orientat` liniar, frontal, orizontal, deplasându-se cu maxim 5 km la or` (Laura, la vârsta de 1 an).

Elementele de baz` ale arhitecturii urbane sunt spa]iile de circula]ie [i spa]iile percep]iei. Strada reflect` mi[carea liniar` a picioarelor [i pia]a reprezint` zona pe care ochii o pot cuprinde (Stone Town, Zanzibar, Tanzania, [i Ascoli Piceno, Italia).

Acest mic ora[ este amplasat în golf ca o canapea pe col] în camera de zi. Spatele \i este acoperit [i totul este la scar` uman`. Este un loc ideal unde s` fii – chiar [i pentru un ora[ (Portofino, Italia). 32

02_Cap-2_30_59.indd 32

ora[e pentru oameni

5/30/12 12:55:56 PM

2.1 Sim]urile [i scara un mamifer cu aparat senzorial frontal [i orizontal care se deplaseaz` cu maxim 5 km/or`

|n mod firesc, punctul de pornire \n proiectarea ora[elor pentru oameni sunt sim]urile [i mobilitatea acestora, care reprezint` baza biologic` pentru comportamentul, activit`]ile [i comunicarea în spa]iul urban. Pietonii secolului 21 sunt rezultatul unei evolu]ii de milioane de ani. Omul s-a adaptat la mi[carea vertical`, relativ lent`, cu ajutorul picioarelor, iar corpul s`u este liniar ca orientare. În timp ce picioarele noastre pot p`[i sau alerga înainte cu u[urin]`, înapoi sau lateral se mi[c` cu mare dificultate. Sim]urile noastre s-au dezvoltat, de asemenea, pentru a facilita mi[carea lent` c`tre înainte, pe suprafe]e cu prec`dere orizontale. Ochii, urechile [i nasul sunt orientate c`tre \nainte pentru a ne ajuta s` percepem eventuale obstacole, primejdii [i oportunit`]i de pe drumul din fa]a noastr`. Conurile [i bastona[ele din stratul fotoreceptor al ochiului sunt adaptate [i ele la experien]a noastr` orizontal`, legat` de p`mânt. Astfel, ca fiin]e umane, putem vedea clar înainte, periferic \n lateral, limitat în jos [i foarte pu]in în sus. Bra]ele noastre sunt de asemenea orientate c`tre înainte [i sunt optim pozi]ionate pentru a atinge sau \mpinge obiectele de-a lungul traseului. Pe scurt, Homo sapiens sunt mamifere verticale care se mi[c` cu predilec]ie frontal, liniar, orizontal. C`ile de transport, str`zile [i bulevardele sunt toate spa]ii de circula]ie liniare, proiectate pe baza sistemului locomotor uman. Unul dintre cele mai importante momente din via]` este ziua \n care un copil reu[e[te s` se ridice \n picioare [i începe s` mearg`: este momentul \n care via]a \ncepe cu adev`rat. Deci, iat` clientul nostru, un pieton cu toate caracteristicile, poten]ialul [i limitele sale. Practic, a lucra la scar` uman` nu înseamn` altceva decât asigurarea unor spa]ii urbane de calitate pentru pietoni, care s` ia în considerare posibilit`]ile [i limitele dictate de organismul uman.

distan]a [i percep]ia

În c`r]ile sale Silent Language (1959) [i Hidden Dimension (1966), antropologul american Edward T. Hall ofer` un excelent studiu al evolu]iei umane [i o prezentare a sim]urilor noastre, cu caracteristicile [i importan]a lor.1 Dezvoltarea sim]urilor este strâns legat` de istoria evolu]iei. Acestea pot fi clasificate destul de simplu în sim]uri „de distan]`” – v`zul, auzul, mirosul – [i „de apropiere” – sim]ul tactil [i cel al gustului, care sunt legate de piele [i de mu[chi, prin urmare de capacitatea de a sim]i c`ldura, frigul, durerea, precum [i textura [i forma. În timpul contactelor dintre oameni, sim]urile intr` în joc la distan]e extrem de diferite. V`zul este sim]urile [i scara

02_Cap-2_30_59.indd 33

5/30/12 12:56:05 PM

câmpul vizual social

02_Cap-2_30_59.indd 34

0.5 m

7.5 m

10 m

20 m

50 m 80 m 100 m

Putem vedea un om de la 100 de metri distan]`; iar dac` distan]a este mai mic`, putem vedea mai mult. Dar experien]a devine interesant` [i captivant` numai de la distan]a de mai pu]in de 10 metri [i, de preferin]`, la intervale [i mai mici, în care ne putem folosi toate sim]urile.2

cel mai puternic dezvoltat dintre ele, prin urmare la \nceput înregistr`m apari]ia unei alte fiin]e umane ca o form` vag` \n zare. În func]ie de context [i de lumin`, putem deosebi dac` e om, animal sau vegeta]ie \ ncepând de la o distan]` de 300 sau 500 de metri. Abia când distan]a se reduce la circa 100 de metri putem vedea \n linii mari mi[c`rile [i limbajul corpului. Când persoana se apropie se observ` dac` este b`rbat sau femeie [i cam ce vârst` are, iar de la 50-70 de metri o putem deja recunoa[te. De la aceea[i distan]` se identific` [i limbajul caracteristic al corpului sau culoarea p`rului. De la o distan]` de aproximativ 22-25 de metri putem citi cu exactitate expresia facial` [i emo]iile dominante – se observ` dac` persoana \n cauz` este fericit`, trist`, entuziasmat` sau furioas`. Pe m`sur` ce subiectul se aproprie, devin vizibile din ce \n ce mai multe detalii; câmpul vizual al privitorului este direc]ionat c`tre partea superioar` a corpului, apoi c`tre fa]` [i în cele din urm` c`tre p`r]i ale fe]ei. Între timp, subiectul a intrat deja de ceva vreme \n raza auzului: de la 50-70 de metri putem auzi eventualele strig`te de ajutor. De la 35 de metri, se poate comunica unilateral dac` se folose[te un ton ridicat, ca pe scen`, de la amvon, sau

ora[e pentru oameni

5/30/12 12:56:05 PM

ca \ntr-un auditorium. La o distan]` de 20-25 de metri se pot schimba mesaje scurte, dar o conversa]ie real` nu este posibil` pân` când oamenii nu sunt la mai pu]in de [apte metri unul de altul. Cu cât mai scurt` distan]a, în intervalul dintre [apte metri [i o jum`tate de metru, cu atât mai detaliat` [i mai articulat` poate fi [i conversa]ia.3 Celelalte sim]uri intr` [i ele \n joc pe m`sur` ce scade distan]a: putem percepe mirosuri de transpira]ie sau de parfum. Putem sim]i diferen]ele de temperatur` de pe piele, un mijloc important de comunicare. Îmbujor`rile, privirile afectuoase, furia intens` sunt comunicate [i ele tot de aproape. Afec]iunea [i atingerile fizice sunt de asemenea în mod natural limitate de raza distan]elor intime. câmpul vizual social

Concluzia observa]iilor cu privire la distan]`, sim]uri [i comunicare este c` la distan]e \ntre 100 [i aproximativ 25 de metri nu se petrec multe, dup` care bog`]ia de detalii [i de interac]iuni senzoriale se intensific` dramatic pe m`sur` ce distan]a scade, metru dup` metru. În cele din urm`, între [apte [i zero metri, pot fi folosite toate sim]urile, se percep toate detaliile [i se manifest` sentimentele cele mai intense. În contextul planific`rii urbane, unde rela]ia dintre sim]uri, comunicare [i dimensiuni este un aspect important, vorbim de un câmp vizual social. Limita acestuia este de 100 de metri, distan]a de la care putem vedea oameni în mi[care. Dou`zeci [i cinci de metri reprezint` un alt prag important, cel de la care putem începe s` decodific`m emo]ii [i expresii faciale. Deloc surprinz`tor, aceste dou` distan]e sunt esen]iale în configurarea mediului fizic \n care se urm`re[te interac]iunea vizual` \ntre persoane. 4

urm`rirea evenimentelor

Arenele construite pentru evenimente cu spectatori, precum concertele, paradele [i evenimentele sportive, aduc [i ele \n discu]ie distan]a de 100 de metri. Pentru reprezenta]iile sportive în care spectatorii trebuie s` urm`reasc` nu numai situa]ia \n ansamblu, ci [i mingea, juc`torii [i mi[c`rile, distan]a de la mijlocul terenului pân` la cele mai \ndep`rtate locuri trebuie s` fie de aproximativ 100 de metri. Arenele sunt proiectate astfel încât tribunele s` se \nal]e deasupra terenului în sine. |n felul acesta, majoritatea spectatorilor v`d totul de sus, ceea ce de obicei nu reprezint` o problem` pentru evenimentele sportive, în care toate opera]iunile contribuie la atrac]ia general`. Biletele se vând atâta timp cât locurile sunt situate în intervalul magic de aproximativ 100 de metri – distan]a de la care se pot percepe oameni în mi[care. Aceast` distan]` de 100 de metri impune \n acela[i timp [i o limit` a num`rului de persoane care pot fi g`zduite \ntr-un loc. Chiar [i cele mai mari arene nu pot g`zdui decât un num`r relativ limitat de spectatori, un maxim de aproximativ 100.000 de locuri, precum stadionul de fotbal Camp Nou din Barcelona (98772) sau Stadionul Olimpic de la Beijing (91,000). sim]urile [i scara

02_Cap-2_30_59.indd 35

5/30/12 12:56:12 PM

03_Cap-3_60_115.indd 60

5/30/12 1:15:42 PM

Ora[ul plin de via]`, sigur, durabil [i s`n`tos 03_Cap-3_60_115.indd 61

5/30/12 1:15:46 PM

ora[ul plin de via]` – un concept relativ

Via]a în spa]iul urban are un impact semnificativ asupra modului \n care percepem spa]iul. O strad` lipsit` de via]` este ca un teatru gol: ceva trebuie s` fi gre[it produc`torul de vreme ce nu are audien]`.

Vitalitatea urban` este un concept relativ. Nu num`rul de oameni conteaz`, ci sentimentul c` locul este populat [i utilizat (str`zi în Brazilia [i Olanda [i o strad` în Flushing, New York). 62

ora[e pentru oameni

03_Cap-3_60_115.indd 62

5/30/12 1:15:46 PM

3.1 Ora[ul plin de via]` Via]a urban` ca proces

ora[e pline – sau lipsite de via]`

Un ora[ primitor, plin de via]` poate fi un scop în sine, dar reprezint` \n acela[i timp un punct de plecare pentru o planificare urban` holistic`, esen]ial` pentru un ora[ sigur, durabil [i s`n`tos. Atunci când urbani[tii vor mai mult decât s` se asigure c` popula]ia poate merge pe jos [i cu bicicleta, aten]ia lor trece de la simpla furnizare a spa]iului necesar pentru circula]ie c`tre provoc`ri mult mai importante ce permit oamenilor s` rela]ioneze mai bine cu ceilal]i oameni. Aceasta \nseamn` c` spa]iul public trebuie s` fie dinamic [i folosit de grupuri diverse. Nimic nu demonstreaz` mai elocvent calit`]ile func]ionale [i emo]ionale ale vie]ii [i activit`]ii în spa]iul public urban decât opusul lor: un ora[ lipsit de via]`. Ora[ul plin de via]` transmite semnale prietenoase [i atractive, cu promisiuni de interac]iune social`. Simpla prezen]` a altor persoane indic` locurile care merit` aten]ie. Un teatru plin la limit` [i un teatru aproape gol trimit dou` mesaje complet diferite. Unul promite o experien]` colectiv` pl`cut`, iar cel`lalt semnaleaz` c` ceva nu este în regul`. Ora[ele pline de via]` [i cele lipsite de via]` trimit de asemenea semnale complet diferite. Desenele de perspectiv` ale arhitec]ilor, care arat` mereu grupuri de oameni ferici]i printre cl`diri, indiferent de calit`]ile reale ale proiectelor descrise, sunt [i ele un indiciu c` via]a în locurile publice este un punct cheie al atrac]iei urbane.

ora[ul plin de via]` – un concept relativ

Cu grupurile mari de oameni ferici]i din desenele de arhitectur` în minte, este important s` clarific`m faptul c` experien]a vie]ii urbane nu se limiteaz` la cantitate. Ora[ul plin de via]` este un concept relativ. Câ]iva oameni pe o strad` îngust`, \ntr-un sat, contureaz` cu u[urin]` o imagine plin` de via]`, atractiv`. Nu conteaz` num`rul, mul]imile [i m`rimea ora[ului, ci sentimentul c` spa]iul urban este primitor, popular [i reprezint` un loc semnificativ. Ora[ul plin de via]` are nevoie de activit`]i variate [i complexe: cele recrea]ionale [i sociale se \mpletesc cu traficul pietonal generat de cele necesare, animate de posibilitatea de a participa la spectacolul str`zii. Trotuarele ticsite cu oameni \n mi[care, înghesuindu-se spre un loc sau altul, nu constituie neap`rat un indiciu al unor condi]ii bune de via]` urban`. ora[ul plin de via]`, sigur, durabil [i s`n`tos

03_Cap-3_60_115.indd 63

5/30/12 1:15:58 PM

via]a urban` – un proces care se auto-consolideaz` Nimic nu se întâmpl` pentru c` nimic nu se întâmpl` pentru c` ... (Tuborg Harbor, Copenhaga).

Via]a urban` este un proces care se auto-consolideaz`. Ceva se întâmpl` pentru c` ceva se întâmpl` pentru c` ceva se întâmpl`. Odat` ce \ncepe un joc pentru copii, acesta va atrage rapid mai mul]i participan]i. Procese similare apar la locul de munc` cu activit`]ile adul]ilor. Oamenii vin acolo unde sunt oameni.

ora[e pentru oameni

03_Cap-3_60_115.indd 64

5/30/12 1:15:58 PM

De[i discu]ia despre ora[ele pline de via]` graviteaz` în jurul cantit`]ii \n sensul unui minim semnificativ de participan]i, calitatea este un aspect la fel de important [i subliniaz` nevoia pentru \ncuraj`ri multiple [i nuan]ate. via]a în ora[ – un proces care se auto-consolideaz`

Un ora[ atr`g`tor trebuie s` aib` spa]ii publice atent proiectate pentru a sprijini activit`]ile generatoare de via]` urban`. O condi]ie important` este ca aceasta s` func]ioneze ca un proces ce se auto-consolideaz`. „Oamenii vin acolo unde sunt oameni” se spune în Scandinavia. Oamenii se simt inspira]i [i atra[i \n mod spontan de activitatea [i prezen]a altor persoane. Când copiii v`d de la fereastr` al]i copii jucându-se afar`, se gr`besc s` li se al`ture.

unu plus unu fac cel pu]in trei

|mpreun` cu obiceiurile s`n`toase [i cu rutina zilnic`, spa]iul de calitate [i o mas` critic` sunt premisele proceselor care pot da na[tere micilor evenimente. Odat` ce un proces este în curs de desf`[urare, acesta devine \n scurt timp o spiral` pozitiv` în care unu plus unu se transform` repede \n mai mult de trei. Ceva se întâmpl` pentru c` ceva se întâmpl` pentru c` ... Observ`m de multe ori contrariul în multe zone cu spa]ii dezarticulate, m`turate de vânt, cu doar câteva persoane dispersate pe o suprafa]` vast`. |n astfel de contexte, oamenii nu cultiv` obiceiul de a se aventura afar`, pentru c` procesele pozitive nu câ[tig` niciodat` teren. Nimic nu se întâmpl` pentru c` nimic nu se întâmpl` pentru c` ...

concentrarea sau dispersarea oamenilor [i evenimentelor

|n multe ora[e noi, distan]ele mari \ntre oameni [i evenimente duc la un num`r redus de persoane [i activit`]i \n spa]iul urban. Poten]ialul de auto-consolidare a vie]ii ora[ului subliniaz` importan]a planific`rii urbane atente, \n m`sur` s` insufle [i s` sporeasc` activitatea noilor zone urbane. Planificarea evenimentelor [i a petrecerilor ne-a familiarizat cu principiile de concentrare a activit`]ilor, pentru a stimula o evolu]ie pozitiv`. Dac` ne a[tept`m la un num`r limitat de persoane, este recomandat s` le concentr`m în câteva \nc`peri pe acela[i etaj. Dac` atmosfera devine pu]in aglomerat`, ei bine, de regul` nu constituie o problem` – dimpotriv`. Dac` \n schimb încerc`m s` dispers`m acela[i eveniment \n multe s`li ample sau pe mai multe niveluri, cu siguran]` aceea nu va fi o petrecere de neuitat. Principiile care stau la baza evenimentelor de succes pot fi folosite [i în proiectarea spa]iilor urbane atunci când nu putem conta pe un num`r mare de vizitatori. |n aceste situa]ii trebuie s` concentr`m persoanele [i activit`]ile în doar câteva „\nc`peri” de dimensiuni adecvate [i aflate la acela[i nivel. Aceste principii simple au fost utilizate peste tot în Vene]ia, cu ]esutul s`u urban strâns [i mul]imile sale de pietoni. De[i are multe str`zi, alei [i ora[ul plin de via]`, sigur, durabil [i s`n`tos

03_Cap-3_60_115.indd 65

5/30/12 1:16:09 PM

spa]ii prea mari – prea pu]ini oameni Noile zone reziden]iale sunt slab populate. Cu un secol în urm` locuiau de [apte ori mai multe persoane în acela[i spa]iu.1

1900 zone vechi ale ora[ului M`rimea medie a gospod`riei Suprafa]a medie a spa]iului locativ per/rezident m2t Raportul de ocupare a terenului

Num`rul de locuin]e pe hectar Num`rul de locuitori pe hectar

persoane

2000 zone noi ale ora[ului (densitate mare)

1.8

persoane

2000 zone noi ale ora[ului (densitate joas`)

persoane

2000 zone noi ale ora[ului (suburbane)

2.2

persoane

10/110

60/650

200%

25%

20%

475

155

2.000

persoane

280

persoane

Este important ca oamenii [i evenimentele s` fie laolalt`. Cu toate acestea, de obicei \n noile zone reziden]iale sunt puse la dispozi]ie prea multe spa]ii [i prea mari. Procesele care încurajeaz` via]a ora[ului n-au nicio [ans` de apari]ie.

ora[e pentru oameni

03_Cap-3_60_115.indd 66

5/30/12 1:16:09 PM

pie]e de toate dimensiunile, structura sa de baz` este extrem de simpl`, concentrat` în jurul unui num`r limitat de circula]ii principale care leag` destina]iile importante [i o ierarhie strict` de pie]e majore [i secundare. Întregul ora[ este construit în jurul unei re]ele simple, care pune la dispozi]ie rute scurte [i spa]ii pu]ine, dar importante. Atunci când spa]iile majore nu sunt prea numeroase, iar rutele de mers urmeaz` preferen]ial trasee logice evidente, se poate investi un efort mai mare în calitatea fiec`rui spa]iu \n parte. Magazinele, restaurantele, monumentele [i alte func]iuni publice pot fi plasate în mod logic acolo unde sunt anticipate fluxuri de pietoni. |n felul acesta, distan]ele par mai scurte [i drumurile pres`rate cu experien]e. Devine posibil` combinarea utilului cu pl`cutul – [i toate acestea mergând pe jos. de dorit: rute scurte [i logice, spa]ii mici [i clar ierarhizate

Acestea sunt calit`]ile care pot duce la avantaje \n proiectarea urban`. Cuvintele cheie pentru încurajarea vie]ii urbane sunt: rute compacte, directe [i logice; dimensiuni spa]iale modeste, precum [i o ierarhie clar` în cazul în care s-a decis c` anumite spa]ii ocup` o pozi]ie mai important`. Aceste principii contrasteaz` \ns` puternic cu planificarea urban` practicat` în multe zone urbane contemporane. |n aceste cazuri, de obicei, urbani[tii construiesc prea mult spa]iu colectiv [i gândesc spa]iile individuale mult prea mari. Str`zi, bulevarde, alei, drumuri, poteci, balcoane, gr`dini, terase, cur]i, pie]e, parcuri [i zone de agrement sunt generos pres`rate \n plan f`r` a cânt`ri prea mult secven]ialitatea lor, care sunt spa]iile importante, dac` merit` s` fie construite. În aproape toate cazurile, rezultatul const` \n prea mul]i metri p`tra]i [i spa]ii prea mari, pentru vizite prea pu]ine. Doar \n desenele de arhitectur` e posibil ca aceia[i câ]iva oameni s` se afle \n mai multe locuri deodat`. De fapt, \n realitate s-a f`cut totul pentru a \mpiedica orice spiral` pozitiv` s` câ[tige teren. Nimic nu se întâmpl` pentru c` nimic nu se întâmpl` pentru c`. . . Vene]ia 1:50.000 n 1.500 m

De[i poate p`rea complicat`, re]eaua de str`zi principale din Vene]ia este simpl` [i compact`. |n modul cel mai direct posibil, str`zile conecteaz` centrele cele mai semnificative: podurile principale, pie]ele importante [i sta]iile de transport. ora[ul plin de via]`, sigur, durabil [i s`n`tos

03_Cap-3_60_115.indd 67

5/30/12 1:16:15 PM

192

cities for people

05_Cap-5_192_211.indd 192

5/30/12 1:54:37 PM

Via]`, spa]iu, cl`diri – în aceast` ordine

05_Cap-5_192_211.indd 193

5/30/12 1:54:43 PM

Sindromul Brasilia – planificarea urban` de sus [i din afar` De sus, Brasilia arat` ca un vultur stilizat, cu cl`dirile guvernamentale drept cap, iar locuin]ele [i institu]iile drept aripi.

Brasília 1:250.000 n 7.500 m

Cartierul guvernamental cu cl`diri \nalte, m`rginind o ampl` zon` verde [i completat de clădirea Parlamentului. O priveli[te impresionant` – v`zut` de la o distan]ă corespunzătoare.

Peisajul uman în Brasilia este un e[ec jenant. Spa]iul urban este prea mare [i extrem de neprimitor, c`ile de circula]ie prea lungi, drepte [i neinteresante, iar ma[inile parcate împiedic` mersul cu pl`cere prin ora[.

194

ora[e pentru oameni

05_Cap-5_192_211.indd 194

5/30/12 1:54:44 PM

5.1 Sindromul Brasilia

peisajul uman – cheia pentru ora[e mai bune

Capitolul anterior a prezentat o serie de cerin]e pentru proiectarea urban` la nivelul ochilor, adic` lucrul la scara de detaliu din urbanism: peisajul uman. Motivul pentru insisten]a pe scara de detaliu \n aceast` carte este faptul c` de obicei aceasta este neglijat` de urbani[ti. Un alt aspect esen]ial este c` lucrul cu scara de detaliu reprezint` cheia unor condi]ii mai bune pentru oameni. Acelea[i motive constituie un argument conving`tor pentru ca scara de detaliu s` devin` o parte integrat` cu grij` \n planificarea dezvolt`rii urbane. Cu toate acestea, atingerea acestui obiectiv va necesita schimb`ri dramatice în gândirea [i metodele de lucru obi[nuite.

scara ora[ului, scara proiectului zonal [i scara uman`

Simplu spus, designul urban [i planificarea urban` pot fi descrise ca activit`]i care implic` sarcini la niveluri foarte diferite ca scar`. La scar` mare, avem de-a face cu abordarea holistic` a ora[ului, care include cartiere, func]iuni [i circula]ie. Acesta este ora[ul v`zut de la distan]` sau dintr-o perspectiv` aerian`. Apoi, scara de mijloc, scara proiectului zonal, descrie modul în care ar trebui s` fie proiectate fragmente sau cartiere ale ora[ului [i felul în care sunt organizate cl`dirile [i spa]iul urban. Aici este vorba de urbanismul din perspectiva elicopterului, mai pu]in distant`. Ultima, dar nu mai pu]in important`, este scara redus` a peisajului uman. Aceasta este ora[ul a[a cum va fi perceput de oameni la nivelul ochilor. Aici nu sunt relevante marile gesturi sau amplasarea spectaculoas` a cl`dirilor, ci mai degrab` calitatea peisajului uman a[a cum este receptat de oamenii care merg pe jos sau petrec timp \n ora[. Aici este vorba de lucrul cu arhitectura de 5 km/or`.

urbanismul de calitate necesit` un efort coordonat la toate cele trei niveluri

În practic`, lucrul cu sc`rile diferite implic` trei discipline diferite, fiecare cu propriile sale reguli [i criterii de calitate. În mod ideal, toate cele trei niveluri ar trebui s` fie tratate [i integrate într-un întreg conving`tor, care s` asigure un spa]iu primitor pentru popula]ia ora[ului. Scopul ar trebui s` fie o abordare complet`, în care toate elementele sale ora[ului – silueta, amplasarea cl`dirilor [i propor]iile spa]iului urban – sunt combinate pornind de la studiul atent al secven]elor spa]iale, detaliilor [i mobilierului, la nivelul ochilor. via]`, spa]iu, cl`diri – în aceast` ordine

05_Cap-5_192_211.indd 195

195

5/30/12 1:54:55 PM

planificarea urban` – de sus [i din exterior

Ora[ul v`zut din elicopter. De via]a urban` cine r`spunde?

În multe cazuri, acest ideal este în conflict cu planificarea de tradi]ie modernist`, care se concentreaz` pe cl`diri, mai degrab` decât pe viziunea de ansamblu [i pe spa]iul urban. Fotografiile în care clientul, primarul [i arhitec]ii plini de mândrie se apleac` asupra unei noi machete ilustreaz` metoda [i problema. Proiectul este privit dintr-o perspectiv` aerian`, de la o distan]` considerabil` deasupra machetei. De la nivelul respectiv, elementele sale, cl`dirile, parcelele [i drumurile pot fi mutate [i rearanjate pân` când compozi]ia se leag` [i totul arat` bine – v`zut de sus [i din exterior. Proiectarea ora[elor de sus [i din exterior înseamn` c` numai scara ora[ului [i scara zonal` sunt abordate în mod corespunz`tor. |ntr-adev`r, multe decizii importante trebuie luate la scara ora[ului [i la cea zonal`. La aceste niveluri sunt disponibile o multitudine de informa]ii, specifica]ii [i standarde pentru diversele programe de arhitectur`. Cele mai importante interese financiare sunt, de asemenea, concentrate aici, cu planificatori specializa]i care se ocup` de aceste probleme pe baza unui mare volum de experien]`. Situa]ia este foarte diferit` la scar` uman`, o scar` destul de dificil` [i greu de atins. Atât experien]a, cât [i informa]iile relevante tind s` fie limitate, ceea ce \nseamn` de asemenea c` exist` rareori programe utile de arhitectur` la care se poate recurge. Interesele financiare legate de cele dou` niveluri superioare ale planific`rii nu sunt la fel de evidente \n cazul peisajului uman.

via]a urban` nu are nicio [ans` dac` ordinea priorit`]ilor este: clădiri, spa]iu, via]`

Exist` explica]ii ra]ionale \n sprijinul faptului c` planificarea începe de sus [i din exterior, în multe situa]ii. Priorit`]ile sunt de obicei ordonate astfel: în primul rând, liniile de for]` ale ora[ului, apoi cl`dirile [i la urm` spa]iile dintre ele. Cu toate acestea, experien]a a zeci de ani de urbanism demonstreaz` c` aceast` metod` nu func]ioneaz` pentru peisajul uman [i nu serve[te scopul de a \ncuraja oamenii s` utilizeze spa]iul urban. Dimpotriv`: în aproape toate cazurile s-a dovedit a fi imposibil` respectarea obiectivului de a asigura condi]ii bune de via]` dac` majoritatea deciziilor de planificare sunt luate la scar` mare, iar eforturile pentru vitalitatea urban` sunt limitate la zonele r`mase pe dinafara imaginii de ansamblu. Din p`cate, concluzia este c` dimensiunea uman` este absent` din cele mai multe ora[e [i proiecte noi.

sindromul Brasília – proiectând numai la scar` mare

Unul dintre exemplele remarcabile de urbanism modernist este Brasilia, capitala Braziliei. Conceput [i dezvoltat în 1956 pe baza proiectului câ[tig`tor prin concurs al lui Lucio da Costa, ora[ul a devenit oficial capitala Braziliei în 1960 [i are acum mai mult de trei milioane de locuitori. Acest ora[ ofer` o bun` ocazie de a evalua consecin]ele planific`rii operate numai la scar` larg`, la nivelul ora[ului [i zonelor urbane.

196

ora[e pentru oameni

05_Cap-5_192_211.indd 196

5/30/12 1:54:55 PM

V`zut` de sus, Brasilia este o compozi]ie impresionant`, conceput` ca un vultur cu sediile guvernului drept cap [i zonele reziden]iale drept aripi. Compozi]ia este interesant` [i din elicopter, cu cl`diri guvernamentale distincte, albe [i mari blocuri de locuin]e, plasate în jurul unor pie]e generoase [i spa]ii verzi. Pân` aici, toate bune. Din p`cate, ora[ul este o catastrof` v`zut la nivelul ochilor, nivel pe care proiectan]ii s`i l-au ignorat. Spa]iile urbane sunt prea mari [i amorfe, str`zile prea largi, iar trotuarele [i aleile prea lungi [i drepte. Amplele spa]ii verzi sunt br`zdate de urmele pa[ilor locuitorilor care au b`tut poteci, negând planul rigid, formal al ora[ului. Pentru cei care nu se afl` \n avion, elicopter sau \ntr-o ma[in` – iar majoritatea locuitorilor Brasiliei nu dispun de aceste mijloace – nu sunt multe lucruri de care se pot bucura. Sindromul Brasilia, în care numai cele dou` niveluri superioare de abordare sunt tratate cu aten]ie, în timp ce scara uman` este neglijat`, este, din p`cate, larg r`spândit ca principiu de planificare. Acest sindrom se reg`se[te în proiectele reziden]iale noi din multe p`r]i ale lumii, de exemplu în China sau alte regiuni \n cre[tere rapid` din Asia. {i \n Europa, multe cartiere urbane noi sunt afectate de sindromul Brasilia, în special în zone din apropierea marilor ora[e, cum ar fi Ørestad la periferia Copenhag`i. Dubai, unde numeroase turnuri introvertite au fost construite în doar câ]iva ani, reprezint` o alt` zon` în care eforturile au fost concentrate pe scara mare, cu construc]iile spectaculoase [i cam atât. V`zut la nivelul ochilor, ora[ul nu ofer` multe motive de bucurie.

Urbanismul de sus [i din afar`. Interesul se concentreaz` asupra cl`dirilor, nu asupra spa]iului sau \ntregului (Ørestad, Copenhaga [i Dubai). via]`, spa]iu, cl`diri – în aceast` ordine

05_Cap-5_192_211.indd 197

197

5/30/12 1:54:58 PM

212

ora[e pentru oameni

06_Cap-6_212_229.indd 212

5/30/12 1:57:42 PM

Ora[e ĂŽn curs de dezvoltare

06_Cap-6_212_229.indd 213

5/30/12 1:57:50 PM

o problem` crucial` oriunde \n lume 90%

50%

25%

2050

1.234

1.000

754

950

349 0

}ar`

2005

Ora[

2050

433

683 180 188 Altele

2007

1.448

America Latin` [i Caraibe

1900

2.000

}`ri industrializate

75%

3.000

Africa

50%

3.344

Asia

10%

Popula]ia lumii \n milioane

Nivelul global de urbanizare

4.000

Sus: Mai mult de jum`tate din popula]ia lumii tr`ie[te acum în ora[e, iar procentul este de a[teptat s` creasc` la 75% înainte de 2050.1 Dreapta sus: dezvoltarea anticipat` a popula]iei în ora[ele din întreaga lume: 20052050.2

De-a lungul istoriei, spa]iul urban a servit ca loc de întâlnire, schimb [i conexiune; cele mai multe ora[e ale lumii ofer` în continuare cadrul pentru aceste func]ii vitale (zi de pia]`, Chichicastenango, Guatemala).

În multe ora[e, cre[terea traficului a exercitat o mare presiune asupra func]iunilor tradi]ionale ale spa]iului urban (Amman, Iordania). 214

ora[e pentru oameni

06_Cap-6_212_229.indd 214

5/30/12 1:57:50 PM

6.1 Ora[e în curs de dezvoltare dimensiunea uman` – o problem` crucial` oriunde \n lume

Exist` argumente puternice pentru prioritizarea planific`rii urbane umaniste, care se \ngrije[te de utilizatorii spa]iului urban. Iar \ncuraj`rile de a merge pe jos sau cu bicicleta [i a lua parte la via]a ora[ului ar trebui s` fie lansate \n ora[ele de pretutindeni, indiferent de nivelul de dezvoltare economic`. Sunt multe condi]ii actuale care subliniaz` importan]a dimensiunii umane \n planific`rea urban` în ora[ele în cre[tere rapid` din ]`rile în curs de dezvoltare.

majoritatea popula]iei tr`ie[te azi în ora[e care cresc exploziv

Pe parcursul unui secol, popula]ia total` a lumii a crescut cu o vitez` uluitoare de la 1,65 miliarde de persoane în 1900 la aproximativ 6 miliarde în 2000 [i se anticipeaz` c` va ajunge la 9 miliarde \n 2050. 3 Aceast` cre[tere dramatic` este vizibil` cu prec`dere în aglomera]iile urbane. |n 1900 zece la sut` din popula]ia lumii locuia în ora[e. Pân` în anul 2007, aceast` cot` a ajuns la 50% [i se a[teapt` ca 75% din popula]ia lumii s` fie urban` \n 2050.4

suprapopularea [i s`r`cia fac spa]iul colectiv [i mai pre]ios

Cre[terea rapid` a popula]iei urbane din ]`rile în curs de dezvoltare este un catalizator pentru multe probleme [i provoc`ri. În multe regiuni, problema locuin]elor pentru aceast` cre[tere de popula]ie \n mediul urban a dus la r`spândirea zonelor de a[ez`ri informale, dens populate, construite primitiv [i lipsite de aproape orice fel de servicii.

Atunci când nu domin` traficul motorizat, func]iunile tradi]ionale ale spa]iului urban ca loc de întâlnire, schimb [i conexiune continu` în echilibru (hutong \n Beijing, China). ora[e în curs de dezvoltare

06_Cap-6_212_229.indd 215

215

5/30/12 1:57:56 PM

spa]iul urban trebuie s` satisfac` multe necesit`]i

În multe ]`ri în curs de dezvoltare, numeroase activit`]i zilnice importante au loc în aer liber în spa]iul urban. Cultura, condi]iile climatice [i economice fac \n a[a fel \ncât via]a în spa]iul urban s` aib` un mare impact asupra calit`]ii [i condi]iilor de via]` în aceste ora[e (TV, Zanzibar, Tanzania, comer] de strad`, Dhaka, Bangladesh [i coafor, Hanoi, Vietnam). 216

ora[e pentru oameni

06_Cap-6_212_229.indd 216

5/30/12 1:57:56 PM

Presiunea asupra ora[elor conduce de asemenea la suprapopularea zonelor de locuit existente, fapt care cople[e[te re]elele edilitare, sistemul de trafic [i, bine\n]eles, spa]iul colectiv [i parcurile. În plus, \n apropierea ora[elor se construiesc cu viteze record noi complexe de locuin]e cu construc]ii \nalte, dense, unde spa]iul colectiv este de regul` sub-dimensionat [i de slab` calitate. Un lucru comun majorit`]ii locuitorilor urbani din ]`rile în curs de dezvoltare este nivelul de trai extrem de modest. Tocmai în aceste zone cu o densitate mare a popula]iei [i resurse economice limitate, spa]iile în aer liber au o influen]` foarte mare asupra condi]iilor de trai. În m`sura în care este posibil, multe activit`]i obi[nuite se desf`[oar` în afara locuin]elor, pe str`zi, \n pie]e sau \n alte zone comune. În multe regiuni, cultura, tradi]ia [i clima au stimulat o via]` bogat` [i polivalent` \n aer liber, care dintotdeauna a jucat – [i \nc` joac` – un rol important în condi]iile de via]` [i \n calitatea acesteia. În aceste ora[e, în special, este important s` se asigure [i pe viitor disponibilitatea unui num`r suficient de spa]ii func]ionale \n aer liber: parcuri, pie]e [i libertatea de exprimare în zonele urbane existente [i noi. argumente pentru men]inerea [i consolidarea traficului pietonal [i de biciclete

Odat` cu necesitatea dezvolt`rii economice [i a transportului pe distan]e mai mari c`tre noi locuri de munc`, cre[terea rapid` a ora[elor [i concentr`rile masive de locuitorii din mediul urban duc la presiuni inadmisibile asupra infrastructurii rutiere. În timp ce accesul la autoturisme [i transport motorizat va cre[te cu timpul, pentru moment, marea majoritate a locuitorilor au acces foarte limitat sau deloc la ma[ini [i motociclete. Transportul public este \ns`, de obicei, slab dezvoltat, costisitor [i lent. În mod tradi]ional, mersul pe jos sau cu bicicleta au jucat un rol important în mobilitatea acestor grupuri ale popula]iei; o mare parte din

Multe dintre noile zone reziden]iale sunt construite în conformitate cu principiile [i ideologiile care dau prioritate foarte sc`zut` activit`]ilor în aer liber (Beijing, China).

ora[e în curs de dezvoltare

06_Cap-6_212_229.indd 217

217

5/30/12 1:58:03 PM

ric[e \n Dhaka, Bangladesh Circa 400.000 de ric[e ofer` un transport ieftin [i durabil pentru cei 12 milioane de locuitori din Dhaka, Bangladesh. Se estimeaz` c` afacerea ric[elor asigur` pâinea a peste un milion de oameni. Discu]iile despre \mbun`t`]irea traficului auto adesea \ncep cu argumentul că ric[ele „sunt \n calea progresului”. Din p`cate, conflictele de acest gen sunt frecvente în multe ]`ri în curs de dezvoltare din punct de vedere economic.5

locuitorii din mediul urban continu` s` se bazeze pe ele sau pe transportul public. Cu toate acestea, cre[terea motoriz`rii reduce dramatic posibilitatea deplas`rilor pietonale [i pe biciclet`; în timp ce unele grupuri devin mai mobile, altele, mai numeroase \nc`, pierd din mobilitate [i \n multe cazuri r`mân f`r` op]iuni reale de transport. Exist` a[adar argumente puternice [i conving`toare pentru furnizarea unor condi]ii bune de mers pe jos [i cu bicicleta, în siguran]` [i confort, pentru locuitorii ora[elor din ]`rile în curs de dezvoltare. Fire[te, dezvoltarea op]iunilor de mers pe jos [i cu bicicleta nu trebuie s` fie privite ca o m`sur` temporar` pentru cei mai s`raci membri ai popula]iei. Mai degrab`, trebuie considerat` o investi]ie proactiv` în îmbun`t`]irea condi]iilor de trai [i dezvoltarea sistemelor durabile de transport pentru reducerea polu`rii, riscurilor de trafic [i servirea tuturor grupurile sociale. În aceste ora[e, un sistem func]ional de mers pe jos [i cu bicicleta reprezint` o premis` important` pentru un sistem eficient de transport public. 218

ora[e pentru oameni

06_Cap-6_212_229.indd 218

5/30/12 1:58:04 PM

cre[terea economic` [i sc`derea calit`]ii vie]ii

Doar cu câ]iva ani în urm`, ora[ele din Vietnam erau dominate de traficul de biciclete. Ast`zi, aceste ora[e au fost invadate de motociclete. Transportul motorizat ofer` o mai bun` mobilitate pentru anumite grupuri sociale, dar creeaz` numeroase probleme pentru calitatea ora[ului.

În general, ora[ele în cre[tere din ]`rile în curs de dezvoltare au o serie de tr`s`turi comune. Traficul tradi]ional de pietoni [i de biciclete este în declin, iar traficul motorizat se amplific` rapid, umplând ora[ele pân` la refuz. |n paralel cu semnele de cre[tere economic`, în multe ora[e, în special în Asia, se \nregistreaz` sc`derea calit`]ii vie]ii. Ma[inile [i motocicletele sunt blocate în ambuteiaje interminabile, durata deplas`rilor se dilat` pentru toat` lumea, iar problemele de zgomot, poluarea aerului [i accidentele de circula]ie se \nmul]esc zi de zi. Condi]iile pentru pietoni [i bicicli[ti sunt intolerabile de mult` vreme, dar sunt acceptate din necesitate. Pietonii se împing \nainte pe trotuarele aglomerate, care nu au fost \nc` cople[ite de ma[ini, sau merg pe carosabil cu tot cu co[uri, saco[e [i copii, în timp ce bicicli[tii fac slalom prin trafic. Activit`]ile tradi]ionale în aer liber – artizanat, expozi]ii de strad`, comer] ambulant pe trotuare [i tarabe cu mâncare sau chio[curile de-a lungul cl`dirilor – sunt, de asemenea, sub presiune. |n fiecare zi, spa] iul se reduce în favoarea locurilor de parcare [i a traficului, iar orice fel de activitate în aer liber este afectat` negativ de zgomot, poluare [i nesiguran]`. Se construie[te \n spa]iile libere, parcurile sunt transformate în locuri de parcare [i locurile de joac` dispar pur [i simplu. În fiecare zi, situa]ia se \nr`ut`]e[te pu]in câte pu]in. Se poate afirma c` dezvoltarea dramatic` a traficului a însemnat o reducere semnificativ` a posibilit`]ilor de exprimare [i a calit`]ii vie]ii pentru multe grupuri de popula]ie, în special pentru cele mai lipsite de mijloace economice. În contrast cu aceast` imagine de ansamblu a ora[elor \n cre[tere ale c`ror probleme se înmul]esc pe zi ce trece, unele politici lansate de edili [i urbani[ti vizionari \n c`utarea unor solu]ii constituie o surs` de inspira]ie.

ora[e în curs de dezvoltare

06_Cap-6_212_229.indd 219

219

5/30/12 1:58:11 PM

230

ora[e pentru oameni

07_Cap-7_230_245.indd 230

5/30/12 2:07:23 PM

7 Instrumente de lucru instrumente de lucru

07_Cap-7_230_245.indd 231

231

5/30/12 2:07:34 PM

Eforturile atente pentru concentrarea oamenilor [i evenimentelor sunt o condi]ie important` pentru dezvoltarea vitalit`]ii în noile zone urbane (BoO1, 2001, Malmø, Suedia)

Principii de planificare: concentrare versus dispersare O serie de principii generale de urbanism definesc premisele esen]iale \n lucrul cu dimensiunea uman`. Cinci dintre aceste principii sunt ilustrate aici. Primele patru au de-a face cu garantarea prezen]ei oamenilor [i a unei mase critice în zonele urbane; al cincilea prive[te îmbun`t`]irea calit`]ii spa]iului public, în scopul de a \ncuraja oamenii s` petreac` mai mult timp \n aer liber. 1. Localiza]i cu aten]ie func]iunile ora[ului pentru a asigura distan]e scurte între ele [i o mas` critic` de oameni [i evenimente. 2. Integra]i o varietate de func]iuni în ora[e pentru a conferi versatilitate, o bog`]ie de experien]e, sustenabilitate social` [i sentimentul de securitate fiec`rui district urban.

232

3. Proiecta]i spa]iul urban \n a[a fel \ncât s` fie primitor [i sigur pentru traficul de pietoni [i de biciclete. 4. Asigura]i margini permeabile, deschise între ora[ [i cl`diri, pentru ca via]a din interiorul cl`dirilor [i din afara spa]iului urban s` poat` rela]iona. 5. C`uta]i s` \ncuraja]i popula]ia s` petreac` mai mult timp \n spa]iul public, \ntrucât o mân` de oameni care stau timp \ndelungat \ntr-un loc furnizeaz` aceea[i impresie de vitalitate pe care o d` o mul]ime prezent` numai o perioad` scurt`. Dintre toate principiile [i metodele disponibile pentru consolidarea vie]ii urbane, \ncurajarea oamenilor de a petrece mai mult timp \n ora[ este cea mai simpl` [i mai eficient`.

ora[e pentru oameni

07_Cap-7_230_245.indd 232

5/30/12 2:07:35 PM

principii de planificare urban`: a concentra sau a dispersa

concentrare

dispersare

integrare

segregare

\ncurajare

descurajare

deschis

\nchis

cre[tere

reducere

Surs`: Jan Gehl, Life Between Buildings (1971), a [asea ed., The Danish Architectural Press, 2010. Dezvoltat` ulterior de: Gehl Architects â&#x20AC;&#x201C; Urban Quality Consultants, 2009. instrumente de lucru

07_Cap-7_230_245.indd 233

233

5/30/12 2:07:38 PM

În 2007, New Road din Brighton, Marea Britanie, a fost transformat dintr-o strad` obi[nuit` cu trafic \ntr-un pietonal. Strada este utilizat` în prezent pentru diferite activit`]i [i are mult mai mul]i utilizatori decât înainte (vezi [i pagina 15).

Patru principii de planificare a traficului Între 1960 [i 1970, când a avut loc invazia automobilelor, existau practic doar dou` tipuri de str`zi: cele cu trafic auto [i cele pietonale. |n aceea[i perioad`, în multe zone nou construite, sistemele rutiere au fost configurate în conformitate cu ideea de separare a traficului auto [i pietonal / de biciclete în re]ele distincte. În timp ce \n teorie ideea era grozav`, \n practic` a fost aproape \ntotdeauna problematic`, pentru c` fiin]ele umane, ca regul` general`, aleg \ntotdeauna rutele cele mai scurte. În plus, separarea sistemelor de circula]ie a condus adesea la probleme de siguran]` [i securitate pe timp de sear` [i de noapte. În anii urm`tori, în special în anii ‘70, când prima criz` a petrolului a f`cut s` scad` traficul, a crescut interesul pentru g`sirea unor solu]ii mai variate de 234

circula]ie. Evolu]ia str`zilor cu trafic integrat a început cu „woonerfs” în Olanda [i s-a r`spândit rapid în întreaga Europ`. Interven]iile de calmare a traficului au crescut în popularitate în aceast` perioad`; au fost introduse str`zi lini[tite [i str`zi de joac`. Noile tipologii impuneau viteze de trafic reduse, ceea ce le f`cea mult mai prietenoase [i mai sigure pentru to]i utilizatorii. În ultimele decenii, ideile despre reorganizarea [i integrarea traficului s-au r`spândit pe scar` mai larg` în întreaga lume. Cea mai recent` completare la colec]ia de tipologii stradale este reprezentat` de „shared streets” (str`zi comune), care func]ioneaz` foarte bine dac` sunt interpretate ca zone cu prioritate pietonal` clar`.

ora[e pentru oameni

07_Cap-7_230_245.indd 234

5/30/12 2:07:45 PM

patru principii \n planificarea traficului Los Angeles, California Trafic integrat favorizând traficul de vitez`. Un sistem simplu, cu un grad redus de siguran]`. Str`zile sunt practic inutilizabile pentru orice altceva \n afar` de traficul auto.

Radburn, New Jersey Sistem de segregare a traficului introdus în Radburn în 1928. Un sistem complicat, cu multe drumuri [i alei paralele [i multe tuneluri pietonale costisitoare. Sondajele arat` c`, de[i în teorie sistemul pare a îmbun`t`]i siguran]a traficului, în practic` func]ioneaz` deficitar deoarece pietonii prefer` traseele mai scurte celor mai sigure.

Delft, Olanda Trafic integrat favorizând traficul lent, introdus în Delft în 1969. Un sistem simplu, direct [i sigur, care men]ine importan]a str`zii ca spa]iu public. Când vehiculele trebuie s` ajung` pân` la intr`rile cl`dirilor, traficul integrat cu prioritate pentru pietoni este în mod clar superior.

Vene]ia, Italia Ora[ pietonal, cu tranzi]ia de la traficul de vitez` la cel lent efectuat` la limita ora[ului sau la marginea zonelor reziden]iale. Un sistem simplu, direct, cu un grad de siguran]` [i securitate considerabil mai mare decât oricare altul. Surs`: Jan Gehl, Life Between Buildings (1971), a [asea edi]ie, The Danish Architectural Press, 2010. Elaborat ulterior de: Gehl Architects – Urban Quality Consultants, 2009.

instrumente de lucru

07_Cap-7_230_245.indd 235

235

5/30/12 2:07:59 PM

Câmp vizual neobstruc]ionat, distan]e scurte, mi[care lent`, fa]`-în-fa]` – ce altceva am mai putea cere pentru a ne bucura de via]a urban`? (Scen` pe un trotuar, Karl Johan Gate, Oslo, Norvegia).

Atrac]ie versus respingere – contactele v`z-auz În primul capitol, contactele modeste prin intermediul v`zului [i auzului sunt eviden]iate ca forma cea mai important` [i r`spândit` de contact între oameni, în spa]iul public. În toate circumstan]ele, a vedea [i a auzi alte persoane ofer` informa]ii, o impresie de ansamblu [i inspira]ie. Pot constitui un început: toate contactele [i interac]iunile complexe pornesc de la v`z [i auz. Capitolul doi descrie cum, de-a lungul istoriei evolu]iei lor, oamenii au fost fiin]e capabile s` se mi[te liniar, frontal, pe orizontal`, la 5 km/or`. Acesta a fost punctul de plecare pentru dezvoltarea aparatelor senzoriale umane, a capacit`]ii [i modului de func]ionare a sim]urilor noastre. Sim]urile au totodat` un impact major asupra contactelor dintre oameni, a[a cum s-a ar`tat în capitolul doi. 236

}inând cont de toate acestea, devine u[or de ar`tat cum poate proiectarea s` \ncurajeze sau s` resping` interac]iunile de baz` fondate pe v`z [i auz. |ncurajarea necesită câmpuri vizuale neobstruc]ionate, distan]e scurte, viteze mici, situarea la acela[i nivel [i orientarea c`tre ceilal]i. Examinând mai atent aceste premise, se observ` c` ele sunt prezente \n cadrul fizic al ora[elor vechi pietonale sau \n str`zile pietonale pline de via]`. În schimb, câmpurile vizuale întrerupte, distan]ele mari, vitezele mari, amplasarea pe mai multe etaje [i orientarea divergent` fa]` de ceilal]i descurajeaz` [i \mpiedic` oamenii s` se vad` [i s`-i aud` pe ceilal]i. Examinând [i aceste premise cu aten]ie, se observ` c` ele sunt prezente \n multe zone noi, \n zone reziden]iale [i suburbii.

ora[e pentru oameni

07_Cap-7_230_245.indd 236

5/30/12 2:08:01 PM

\ncurajarea sau descurajarea contactelor v`z-auz

A |NCURAJA

F`r` ziduri

Distan]e scurte

Vitez` lent`

Pe un nivel

Orientare fa]` \n fa]`

A RESPINGE

Ziduri

Distan]e mari

Vitez` mare

Pe mai multe niveluri

Orientare spate la spate

Surs`: Jan Gehl, Life Between Buildings (1971), a [asea ed., The Danish Architectural Press, 2010. instrumente de lucru

07_Cap-7_230_245.indd 237

237

5/30/12 2:08:05 PM

Dac` ne uit`m mai atent la unul dintre cele mai func]ionale spa]ii urbane din lume, putem vedea c` toate criteriile esen]iale de calitate sunt respectate cu fermitate (Piazza del Campo, Siena, Italia).

Ora[ul la nivelul ochilor: 12 criterii de calitate Ora[ul la nivelul ochilor este tema capitolului patru, care cuprinde o prezentare sistematic` a celor mai importante criterii de calitate. Înainte de orice deliber`ri, este esen]ial s` se asigure o protec]ie rezonabil` împotriva riscului de v`t`mare fizic`, a nesiguran]ei [i influen]elelor senzoriale nepl`cute, \n special legate de aspectele negative ale climei. Dac` fie [i numai una dintre aceste deficien]e majore \n protec]ia oamenilor este prezent`, asigurarea celorlalte calit`]i ale spa]iului public se poate dovedi lipsit` de sens. Urm`torul pas este asigurarea c` spa]iile urbane sunt confortabile [i \ncurajaz` popula]ia s` se angajeze \n activit`]ile fundamentale pentru vitalitatea ora[ului – mers pe jos, opriri, odihn`, privit, ascultat, conversa]ii [i auto exprimare. Considera]ii cu privire la diferen]ele dintre zi [i noapte, precum [i între cele 238

patru anotimpuri ale anului fac în mod natural parte din eforturile de optimizare a spa]iului urban. Oferirea unor facilit`]i locale implic` în primul rând asigurarea unei sc`ri umane, a oportunit`]ilor de a se bucura de aspectele pozitive ale climei din regiune, precum [i furnizarea unor experien]e estetice [i impresii senzoriale pl`cute. Arhitectura [i designul de calitate fac parte din cel de-al doisprezecelea [i ultim criteriu. Acesta ar trebui v`zut ca o umbrel` care acoper` toate celelalte zone. Este important s` subliniem faptul c` arhitectura [i designul nu pot fi tratate separat de celelalte criterii. Este interesant [i d` de gândit faptul c` cele mai bune [i mai func]ionale spa]ii urbane din \ntreaga lume demonstreaz` o abordare atent` de ansamblu a tuturor factorilor de calitate men]iona]i. Nimic nu trebuie l`sat pe dinafar`.

ora[e pentru oameni

07_Cap-7_230_245.indd 238

5/30/12 2:08:08 PM

Protec]ie

lista de cuvinte cheie: 12 criterii de calitate a peisajului pietonal

PROTEC}IE |MPOTRIVA TRAFICULUI {I ACCIDENTELOR – SENTIMENTUL DE SIGURAN}A

PROTEC}IE |MPOTRIVA CRIMEI {I VIOLEN}EI – SENTIMENTUL DE SECURITATE

PROTEC}IE |MPOTRIVA EXPERIEN}ELOR SENZORIALE NEPL~CUTE

· spa]iu public plin de via]` · ochi pe strad` · func]iuni care se suprapun ziua [i noaptea · iluminat bun

· · · · ·

POSIBILITATEA DE A MERGE

POSIBILITATEA DE A SE OPRI / A R~MÂNE

POSIBILITATEA DE A STA JOS

· · · ·

loc de mers f`r` obstacole suprafe]e bune accesibilitate pentru toat` lumea · fa]ade interesante

· efectul de margine/ zone atractive pentru a se opri/ a r`mâne · sprijin pentru statul \n picioare

· zone de stat · profitând de avantaje: perspective, soarele, oamenii · locuri bune de stat · b`nci pentru odihn`

POSIBILITATEA DE A VEDEA

POSIBILITATEA DE A VORBI {I ASCULTA

· distan]e de vedere rezonabile · câmp vizual nestingherit · perspective interesante · iluminat (pe \ntuneric)

· niveluri sc`zute de zgomot · mobilier urban care asigur` „peisaje de conversa]ie”

POSIBILITATEA PENTRU JOAC~ {I MI{CARE

SCARA

POSIBILITATEA DE A SE BUCURA DE ASPECTELE POZITIVE ALE CLIMEI

EXPERIEN}E SENZORIALE POZITIVE

· soare/umbr` · c`ldur`/r`coare · briz`

· design [i detalii de calitate · material bune · perspective pl`cute · arbori, plante, ap`

Pl`cere

Confort

· protec]ie pentru pietoni · eliminarea fricii de trafic

· cl`diri [i spa]ii proiectate la scar` uman`

vânt ploaie/z`pad` frig/c`ldur` poluare praf, zgomot, lumin` intens`

· \ncurajarea creativit`]ii, exerci]iilor fizice [i jocului · ziua [i noaptea · vara [i iarna

Surs`: Gehl, Gemzøe, Kirknæs, Søndergaard, „New City Life,” The Danish Architectural Press, 2006. Elaborat ulterior de: Gehl Architects – Urban Quality Consultants, 2009. instrumente de lucru

07_Cap-7_230_245.indd 239

239

5/30/12 2:08:12 PM

246

ora[e pentru oameni

08_Index_246_271.indd 246

5/30/12 2:20:49 PM

Note Bibliografie Ilustra]ii [i fotografii Index appendix – værktøj

08_Index_246_271.indd 247

247

5/30/12 2:20:52 PM

Note

Capitolul 1 Jane Jacobs, The Death and Life of Great American Cities (New York: Random House, 1961). 2. Le Corbusier, Propos d’urbanisme (Paris: Éditions Bouveillier et Cie. 1946). |n englez`: Le Corbusier, Clive Entwistle, Concerning Town Planning (New Haven: Yale University Press, 1948). 3. Prim`ria New York [i Primarul Michael R. Bloomberg, Plan NYC. A Greener, Greater New York (New York: Prim`ria New York, 2007). 4. New York City Department of Transportation, World Class Streets. Remaking New York City’s Public Realm (New York: New York City Department of Transportation, 2009). 5. Primarul Londrei, Transport of London, Central London. Congestion Charging. Impacts Monitoring. Sixth Annual Report, iulie 2008 (Londra: Transport for London, 2008). 6. Prim`ria Copenhaga, Copenhagen City of Cyclists – Bicycle Account 2008 (Copenhaga: Prim`ria Copenhaga, 2009). 7. Pentru reziden]ii Copenhag`i, muncind sau studiind \n ora[, procentul de transport cu bicicleta este 55%: Ibid: 8. 8. Primarul Londrei, Transport of London, Central London. Congestion Charging. Impacts Monito1.

248

ring. Sixth Annual Report, iulie 2008 (Londra: Transport for London, 2008). 9. Prim`ria Copenhaga, Copenhagen City of Cyclists – Bicycle Account 2008 (Copenhaga: City of Copenhagen, 2009). 10. Jan Gehl [i Lars Gemzøe, Public Spaces Public Life, Copenhagen, a treia ed. (Copenhaga: The Danish Architectural Press [i The Royal Danish Academy of Fine Arts School of Architecture Publishers, 2004): 59. 11. Jan Gehl, Lars Gemzøe, Sia Kirknæs, Britt Sternhagen, New City Life (Copenhaga: The Danish Architectural Press, 2006). 12. 1968-study: Jan Gehl, „Mennesker il fods”, Arkitekten, nr. 20 (1968): 429-446. 1986-study: Karin Bergdahl, Jan Gehl, Aase Steensen, „Byliv 1986. Bylivet i Københavns indre by brugsmønstre og udviklingsmønstre 1968–1986”, Arkitekten, ed. special`, nr. 12 (1987); 1995-study: Jan Gehl [i Lars Gemzøe, Public Spaces Public Life, Copenhagen, a treia ed. (Copenhaga: The Danish Architectural Press [i The Royal Danish Academy of Fine Arts School of Architecture Publishers, 2004); Jan Gehl, Lars Gemzøe, Sia Kirknæs, Britt Sternhagen, New City Life (Copenhaga: The Danish Architectural Press, 2006).

ora[e pentru oameni

08_Index_246_271.indd 248

5/30/12 2:20:52 PM

Prim`ria Melbourne [i Gehl Architects, Places for People (Melbourne: Prim`ria Melbourne, 2004). 14. Date nepublicate, Gehl Architects. 15. Prim`ria Melbourne [i Gehl Architects, Places for People (Melbourne: Prim`ria Melbourne, 2004). 16. Ibid. 17. Jan Gehl, „Public Spaces for a Changing Public Life”, Topos: European Landscape Magazine, nr. 61 (2007): 16 – 22. 18. Ibid. 19. Despre „via]a \ntre cl`diri”, \n Life Between Buildings, Jan Gehl (Copenhaga: Danish Architectural Press, 1971). 20. Prim`ria New York [i Primarul Michael R. Bloomberg, Plan NYC. A Greener, Greater New York (New York: Prim`ria New York, 2007). 21. Date nepublicate, Gehl Architects. 22. Carolyne Larrington, The Poetic Edda (Oxford: Oxford University Press, 1996). 23. Jan Gehl [i Lars Gemzøe, Public Spaces Public Life, Copenhaga, a treia ed. (Copenhaga: The Danish Architectural Press [i The Royal Danish Academy of Fine Arts School of Architecture Publishers, 2004). 24. Jane Jacobs, The Death and Life of Great American Cities (New York: Random House, 1961). 25. Statistics Denmark, date din 2009, statistikbanken.dk.

Capitolul 2

13.

Edward T. Hall, The Silent Language (New York: Anchor Books/ Doubleday (1973); Edward T. Hall, The Hidden Dimension (Garden City, New York: Doubleday 1990. Ed. original` 1966). 2. Edward T. Hall, The Hidden Dimension (Garden City, New York: Doubleday 1990. Ed. original` 1966). Jan Gehl, Life Between Buildings (Copenhaga: Danish Architectural Press, 1971): 63–72. 3. Jan Gehl, Life Between Buildings (Copenhaga: Danish Architectural Press, 1971): 64 – 67. 4. Ibid. 5. Allan R. Tilley [i Henry Drey fuss Associates, The Measure of Man and Woman. Human Factors in Design, edi]ie revizuit` (New York: John Wiley & Sons, 2002). 6. Ibid. 7. Vezi experien]a ilustrat` a distan]elor, p. 40. 8. Jan Gehl, Life Between Buildings (Copenhaga: Danish Architectural Press, 1971): 69 – 72 9. Edward T. Hall, The Hidden Dimension (Garden City, New York: Doubleday, 1990). 10. Ibid. 1.

Capitolul 3 Valori aproximative bazate pe informa]ii furnizate de Bo Grönlund, The Royal Academy of Fine Arts School of Architecture, Co penhaga. 2. Vezi [i Camilla Richter-Friis van Deurs, uderum udeliv (Copenhaga: 1.

note

08_Index_246_271.indd 249

249

5/30/12 2:20:52 PM

Janette Sadik-Khan, Comisar al Departamentului de Transport din New York City

Institutului pentru Politici de Transport [i Dezvoltare din New York

Ora[e pentru oameni

Jan Gehl

Ora[e

pentru oameni