Igloo 118: Betonul – noi expresii

Page 1

inside>>

OCTOMBRIE 2011

HABITAT & ARHITECTUR~

octombrie 2011 # 11 8

9:11 AM

nr. 118 an IX

9/30/11

igloo - habitat & arhitectur`

Cprt 1-4 Igloo118 oct

Arena Na]ional` l Eye Candy: Sugar Beach l Muzeul Can Framis l Villa 1 15 lei

9/30/11

9:12 AM

Page 2

Tema num`rului:

NOUL FIGURATIV

dup` 2000 DIN SUMAR: • Bienala de Art` de la Vene]ia, 2011 • Expozi]ii interne [i interna]ionale • Eseuri • Dosare de artist • Ancheta de art`

ROMAN TOLICI – NOBODY 8, tempera [i ulei pe pânz`, 60x30cm, 2011 • Courtesy the artist

Cprt 1-4 Igloo118 oct

revist` de arte vizuale

nr. 2-3 / 2011

arta

03-07 Edito+Sumar

9/30/11

8:08 AM

Page 3

03-07 Edito+Sumar

9/30/11

8:08 AM

Page 4

editorial Arhitectur` [i memorie City and Memory pecificitatea ora[elor care au trecut prin comunism este (înc`) cel mai bine vizibil` în particularit`]ile structurii urbane interne, în caracterul centrelor urbane, al zonelor suburbane [i în transform`rile legate de locuire. Dincolo de anumi]i factori majori (inexisten]a pie]ei imobiliare [i introducerea unor pre]uri fixe pentru terenuri, na]ionalizarea spa]iului urban etc.), dezvolt`rile locale au stat sub semnul unor influen]e complementare: una general`, legat` de caracterul sistemic al propriet`]ii în comunism, de centralizarea puterii, planificarea centralizat` [i de subdezvoltarea societ`]ii civile, [i alta care reune[te specificul, referindu-se la particularit`]ile culturale [i istorice ale fiec`rei ]`ri, la particularit`]ile politicilor urbane [i la tradi]iile guvern`rii. Arhitectura totalitar` nu a constituit o noutate, îns` puterea cu care s-a manifestat în anumite circumstan]e [i cu care a schimbat, prin edificare, mentalit`]i [i tipare de via]` face ca ora[ul comunist, în toate aspectele sale, s` constituie o tem` de cercetare extrem de bogat` [i înc` neexplorat` pe deplin, cu prec`dere în spa]iul autohton.

Ap`rut` în timpul unei deconcertante dezbateri despre necesitatea sau rolul unui Muzeu al Comunismului la Bucure[ti, cartea „Arhitectura în proiectul comunist.

România 1944-1989” semnat` de Ana Maria Zahariade face (înc`) un pas în direc]ia studierii acestei epoci nu numai din punctul de vedere al „rezultatelor”, al construitului, dar [i din perspectiva practicii arhitecturale. Dup` lucr`rile cu o dimensiune puternic conceptual` semnate de Augustin Ioan, recentul volum publicat de editura Simetria are meritul de a pune în discu]ie, a[a cum m`rturise[te chiar autoarea, „o chestiune de fond a meseriei de arhitect, a c`rei ambiguitate vine din oscila]ia profesiunii între inevitabilul caracter comercial al practicii [i atributele artistice [i sociale care definesc cu adev`rat arhitectura-edificarea [i care ]in de verticalitatea profesional`”. {i continu`: „O reflec]ie serioas` asupra modului în care proiectul comunist a intervenit asupra acestei dimensiuni, asupra felului în care a deformat (sau nu) profesiunea [i con[tiin]a ei este cu atât mai necesar` ast`zi cu cât presiunea pie]ei nu este mai iert`toare; în cazul lungii noastre tranzi]ii, noua presiune este [i periculos de în[el`toare pentru c` flutur` stindardul atractiv al libert`]ii individuale pe un fond în care ideologia comunist` a discreditat ideea de bun comun.”

A redescoperi „normalitatea” democratic` a profesiei de arhitect, dar [i într-un sens mai larg al unei societ`]i nu este posibil, într-un mod real [i profund, f`r` cunoa[terea, înfruntarea [i asumarea propriei istorii. Tocmai de aceea, dincolo de semnele de întrebare ce ar putea sta lâng` o posibil` „construire” autohton` a Muzeului Comunismului, credem în necesitatea unui astfel de demers [i în faptul c` arhitectura, împreun` cu toate aspectele edific`rii, ar trebui s` primeasc` o acoperire adecvat` într-un astfel de spa]iu. Pân` la concretizarea unui proiect atât de amplu [i complex, sper`m ca mai multe studii precum cel men]ionat mai sus s` preg`teasc` aparatul critic necesar pentru o perspectiv` coerent`, expresiv` [i revelatoare.

S

VIORICA BUIC~

The specificity of all former communist cities is (still) best seen in the peculiarities of their internal urban structure, in the characteristics of urban centers, suburban areas and in the transformations undergone by inhabitance patterns. Aside from certain major factors (the complete absence of an actual real estate market, the introduction of fixed prices on land, nationalizing the urban space etc.), local developments have stood at the crossroad of complementary influences: the first one, a general tendency concerning the systemic nature of property during communism, centralized power, centralized planning and an underdeveloped civil society, and the second, rounding off what is specific to these cities, concerning the cultural and historic peculiarities of each country and their respective urban policies and governing traditions. Totalitarian architecture was in no way novel, though the force with which it manifested itself in certain circumstances and its power to change, through edification, mentalities and life patterns, is what makes communist cities, in every aspect, a rich and yet unexplored research theme, particularly in our own backyard.

Published during a disconcerting debate regarding the necessity for a Museum of Communism in Bucharest, Ana Maria Zaharide’s book, “Architecture In The Communist Project. Romania 1944-1989” takes a(nother) step forward in the direction of studying that era not only from the point of view of what was built, but also in terms of architectural practices.

Following works of a strongly conceptual nature signed by Augustin Ioan, the recent volume put out by Simetria publishing house is definitely due its credit for taking on what is, as the author herself states, “an underlying theme of being an architect, a theme whose ambiguity is due to the profession’s permanent oscillation between the inevitably commercial nature of the practice and the artistic and social attributes that truly define architectureedification, attributes pertaining to every architect’s professional back-bone.”

And she then continues: “A serious reflection on how the communist project has intervened where this dimension is concerned, on the ways it has (or has not) deformed the profession and its conscience is all the more necessary today as market pressures are unforgiving; in the case of our lengthy transition, new pressures are also perilously deceptive, flying the flag of individual liberties over a land where communist ideology has permanently discredited the notion of common goods.”

To rediscover the democratic normalcy of the architectural profession, as well as democratic normalcy in a wider, societal sense, is not possible without truthfully and profoundly getting to know, confront and acknowledge one’s history. Which is why, beyond any question marks that may cast a shadow over a possible local “building” of a Museum of Communism, we believe in the necessity of this endeavor and in the fact that architecture, along with every other aspect of edification, should also be granted appropriate coverage in such a space. Until the actual coming into being of such an ample and complex project, we hope that many more studies of the type mentioned above will prepare our critical apparatus for a coherent, expressive and revelatory perspective.

03-07 Edito+Sumar

9/30/11

8:08 AM

Page 5

03-07 Edito+Sumar

9/30/11

8:08 AM

Page 6

sumar 50 ARHITECTUR~. PROIECT.

66 ARHITECTUR~. PROIECT.

76 ARHITECTUR~. PROIECT.

82 PATRIMONIU. RESTAURARE.

Arena Na]ional`. Transformarea proiectului pentru a se adapta la situa]ia particular` a Bucure[tiului [i a anului 2011 a \nsemnat pentru echipa de proiectare \n primul rånd [ansa de a regåndi designul arhitectural.

Eliminarea copertinei pline care marca linia corni[ei a fost, f`r` \ndoial`, cel mai curajos gest arhitectural. |n proiectul românesc, aceasta este desfiin]at` complet, l`sând s` se vad` \nc` de la intrare pânzele elegant curbate care protejeaz` tribunele.

Ansamblu Rovere. Pentru fiecare cl`dire, principala cale de acces este marcat` de un portic inten]ionat incomplet, ce trimite \n mod ironic (dar f`r` pic de mali]iozitate) la imaginea idilic` a locuin]elor dintr-un sat alpin. Aspectul inovator [i \ndr`zne] al exteriorului se traduce la interior printr-o serie de spa]ii mari [i confortabile, cu un design unic personalizat. Fiecare volum ad`poste[te câte 48 de apartamente de 2 pân` la 4 camere, fiecare cu propria identitate...

Atelierul de locuit. Locuin]a unifamilial` pe care o prezent`m în acest num`r a fost rodul unui dialog inedit între solu]iile spa]iale, func]ionale [i estetica epurat` propuse de Republic of Architects [i preferin]ele decorative ale beneficiarilor, impresiona]i de exuberan]a lucr`rilor lui Hundertwasser.

Cu o suprafa]` desf`[urat` de 200 mp, cl`direa a luat na[tere în urma supraetaj`rii construc]iei parter existente, fost` anex` a casei vecine.

Palatul voievodal Turda. Centrul istoric al ora[ului Turda ascunde pe str`zile sale una dintre cele mai importante exemple de cl`diri publice construite \n Transilvania medieval`.

Palatul Voievodal a fost modificat de nenum`rate ori de-a lungul secolelor, iar trecerea timpului nu a ezitat s`-[i pun` amprenta asupra sa. Dup` aproape dou` decenii, timp \n care a fost supus` unor ample lucr`ri de restaurare, cl`direa care ad`poste[te azi Muzeul de Istorie, [i-a redeschis por]ile publicului...

14 18 22 28 40 46 50 66 76 82 88 90 98 104 110

AGENDA INTERN~. INTERVIU. O altfel de biseric` la Alba Iulia AGENDA INTERN~. PATRIMONIU. Case uitate din M`rginimea Sibiului AGENDA INTERN~. PROIECT. Cas` strada Octavian AGENDA INTERNA}IONAL~. PROIECT. Riverside Museum of Transport, Glasgow AGENDA INTERNA}IONAL~. ECO. FyF Residence – Locuin]` unifamilial` IGLOOSTUDENT. EXPOZI}IE. New G(o)ods! Best of young czech design ARHITECTUR~. PROIECT. Arena Na]ional` ARHITECTUR~. PROIECT. Ansamblu Rovere ARHITECTUR~. PROIECT. Atelierul de locuit PATRIMONIU. RESTAURARE. Palatul voievodal Turda HABITAT. TRADI}II. Sfintele Vineri SPA}II PUBLICE. PROIECT. Eye candy: Sugar Beach, Toronto / PUBLIC SPACES. PROJECT. Eye candy: Sugar Beach, Toronto DOSAR. BETONUL. Muzeul Can Framis, Barcelona/ DOSSIER. CONCRETE. The Can Framis Museum, Barcelona DOSAR. BETONUL. Villa 1, Olanda / DOSSIER. CONCRETE. Villa 1, Holland DOSAR. BETONUL. Vodafone Office Building, Porto/ DOSSIER. CONCRETE. Vodafone Office Building, Porto

03-07 Edito+Sumar

9/30/11

8:08 AM

Page 7

90 SPA}II PUBLICE. PROIECT.

98 DOSAR. BETONUL. Muzeul

104 DOSAR. BETONUL.

110 DOSAR. BETONUL. Olympic

Eye candy: Sugar Beach, Toronto. Revitalizarea frontului industrial al ora[ului Toronto c`tre lacul Ontario constituie unul dintre cele mai ample proiecte de conversie urban` din America de Nord [i una dintre cele mai mari zone de interfa]` cu apa care au trecut prin astfel de schimb`ri la nivel mondial. Sugar Beach se afl` printre primele proiecte implementate, cu scopul de a transforma o parcare din East Bayfront (o zon` central`) \ntr-un spa]iu public.

Can Framis, Barcelona. Una dintre calit`]ile definitorii ale acestui proiect care ofer` Barcelonei un inedit centru de art` este sinceritatea dialogului \ntre arhitectura nou` [i cea veche: interven]iile noi sunt \n totalitate din beton nefinisat, iar cele vechi au fost „acoperite” cu o vopsea gri care le protejeaz`, l`sând \ns` la vedere texturi, imperfec]iuni, detalii. Faptul c` cele dou` tipuri de cl`diri nu se contopesc, dar totu[i formeaz` un \ntreg, ce poart` \nscris` istoria locurilor, spore[te expresivitatea ansamblului...

Vodafone Office Building, Porto. Dinamismul [i spiritul ludic sunt tr`s`turile definitorii ale acestei cl`diri situate la intersec]ia dintre bulevardul Boavista [i strada Correia de Sá, acoperind o suprafa]` total` de 1 970 mp. Prezen]` surprinz`toare, f`r` a fi \ns` strident`, cl`direa se prezint` printr-o fa]ad` neregulat`, dominat` de alveole cu m`rimi [i deschideri diferite, ce creeaz` impresia unei imagini reflectate \n ap`, animat` de unduirea valurilor.

Villa 1, Olanda. Schema care guverneaz` cele dou` niveluri ale construc]iei din beton ar fi putut fi elementar`. O simpl` cutie dreptunghiular` nealiniat` la nimic putea la fel de bine, poate, s` al`ture spa]iile interioare în care se desf`[oar` locuirea, într-un caz tipic. Dar nu este cazul aici, unde în[iruirea obi[nuit` de zone cu grad diferit de intimitate este rupt`, regândit` [i compus` sub forma literei Y, r`spunzând nu doar cerin]elor obi[nuite de însorire [i priveli[te ale unei locuin]e...

IGLOO

NUM~RUL 118

octombrie 2011

habitat & arhitectur`

© COSMIN

DRAGOMIR

www.igloo.ro facebook.com/igloomedia

twitter.com/igloomedia

issuu.com/igloomedia

igloo – habitat & arhitectur` este o publica]ie editat` de director: arh. Bruno Andre[oiu director executiv: arh. Adrian Cioc`zanu redactor-[ef: Viorica Buic` art-director: Corina Duma secretar general de redac]ie: Andreea Amzoiu redactori: Silvia Gugu, Luiza Hanc, Laura Jiga Iliescu, Laura Li]canu, Catrinel Negru, Ioana P`unescu, Anca Rotar, Reka }ugui fotografie: {erban Bonciocat, Cosmin Dragomir traducere: Smaranda Nicolau, Silvia Gugu dtp, procesare imagine: Cristian David, {erban Bonciocat publicitate: Alexandru David alexandru.david@igloo.ro, Petre Lic` petre.lica@igloo.ro financiar: Ioana Nastea, Magnolia Bo[tinaru, Raluca P`un abonamente: Dan Minc` abonamente@igloo.ro tipar: Master Print Super Offset Str. Brezoianu nr. 4, cod:005023, Bucure[ti 5, tel: 0213134118, 0318052010; fax: 0213134118; e-mail: office@igloo.ro ISSN 1583-7688 oogli: Miruna Antonescu, Gruia Dragomir, Daria Ghiu, Mihaela Michailov, Daniel Nicolescu, Ioanina Pavel; grafic design: Corina Duma

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:41 PM

Page 8

The Post-Socialist City |n ultimii 20 de ani, ora[ele situate pe teritoriul cuprins \ntre Europa Central` [i Asia Central` s-au confruntat cu o schimbare revolu]ionar`. |n urma pr`bu[irii comunismului, \nf`]i[area lor exterioar`, compozi]ia lor func]ional` [i reprezentarea lor simbolic` au fost distruse [i reasamblate de noile for]e politice [i economii de pia]`. Totu[i, mo[tenirea planific`rii urbane [i a imagina]iei socialiste nu a disp`rut dar nici nu coexist` \n armonie cu noul. Putem vorbi mai degrab` de conflict [i hibriditate, de \nlocuire [i recodificare. Volumul exploreaz` astfel de transform`ri din numeroase perspective. Dezv`luind o vitalitate \ncålcit`, eterogen`, capitolele pun \n contrast asem`n`rile cu specificul local de-a lungul unei jum`t`]i de emisfer`, din Berlin [i pån` la Astana. Printre autorii care semneaz` textele se num`r` [i Augustin Ioan [i Carmen Popescu.

Editori Limba Nr. pagini Dimensiuni ISBN Editura An apari]ie www.jovis.de

Alfrun Kleims Marina Dmitrieva Englez` 271 165 x 240 mm 978-3-86859-018-0 Jovis 2010

Beyond Shelter. Architecture for Crisis |n ultimul deceniu peste 200 de milioane de oameni au fost afecta]i de dezastre naturale. 98 % din victime provin din ]`rile \n curs de dezvoltare, dar asta nu \nseamn` c` lumea dezvoltat` este protejat`. Beyond Shelter. Architecture for Crisis este un apel la ac]iune. Volumul prezint` o serie de rapoarte din zone afectate (Manila, New Orleans, Gujarat, Sao Paulo, Vietnam, Kashmir, Sierra Leone, Kansas, Khartoum), realizate de o palet` larg` de exper]i care se situeaz` la frontiera dintre prevenirea dezastrelor [i recuperarea \n urma lor. De asemenea, volumul \[i propune s` atrag` aten]ia asupra rolului esen]ial pe care arhitec]ii \l joac` \n contextul cre[terii riscului la care sunt expuse a[ezarile rurale [i cele urbane din \ntreaga lume.

Editor Marie J. Aquilino Limba Englez` Nr. pagini 304 Dimensiuni 204 x 203 mm ISBN 978-0-500-28915-0 Editura Thames & Hudson An apari]ie 2011 www.thamesandhudson.com

Urban Asymmetries Criza economic` mondial` ofer` contextul perfect pentru revizuirea consecin]elor grave produse de politicile urbane neoliberale [i pentru dezbaterea posibilelor alternative la o dezvoltare dictat` de economia de pia]`. Volumul studiaz` motivele pentru care arhitec]ii au abandonat ideea conform c`reia arhitectura trebuie s` r`spund` nevoilor omului. O alt` preocupare a autorilor este motivul pentru care condi]iile urbane, unul dintre fundamentele bine stabilite ale arhitecturii moderne, au fost \ndep`rtate de pe agenda arhitec]ilor [i \nlocuite cu un set de ipoteze neoliberale.

Volumul \[i propune s` contrazic` discursurile care abordeaz` ora[ul ca pe „un dat” \n loc s`-l priveasc` ca pe un fenomen \n evolu]ie socio-istoric` precum [i ideea c` arhitectura este lipsit` de orice putere de transformare social`.

Editori

Limba Nr. pagini Dimensiuni ISBN Editura An apari]ie www.010.nl

Tahl Kaminer, Miguel Robles-Durán Heidi Sohn Englez` 288 170 x 233 mm 978-88-849-1419-4 010 Publishers 2011

C`r]ile se g`sesc în libr`riile C`rture[ti [i pe www.librarie.carturesti.ro

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:41 PM

Page 9

Arhitectura \n proiectul comunist.

România 1944-1999 Ana Maria Zahariade La sfâr[itul lunii septembrie, Editura Simetria a prezentat publicului volumul critic „Arhitectura româneasc` în proiectul comunist.

România 1944-1989 / Architecture in the Communist Project.

România 1944-1989” de Ana Maria Zahariade, un volum ce adun` cinci studii [i eseuri, scrise între 2002 [i 2007, revizuite [i ad`ugite pentru acest volum, pe care autoarea le intituleaz` „schi]e pentru o istorie care trebuie scris`”: Dou` c`r]i, visul comunist [i Dacia 1300, Despre t`cere [i cuvinte, Citind t`cerea: „arhitectul fericit”, Arhitectura care nu a existat: „arhitectura ocult`” [i Proiectul comunist în beton – o istorie a profesiunii. „Schi]ele” \ncearc` s` descifreze sensul în care a evoluat practica de arhitectur` sub comunism, c`utând s` identifice punctele de inflexiune care au modelat construitul de-a lungul acestei perioade [i s` surprind` existen]a [i geometria variabil` a acelui spa]iu de libertate profesional` care a sc`pat dicteului politic. Volumul ne propune, astfel, o reflec]ie asupra istoriei recente [i a modului în care proiectul comunist a intervenit asupra profesiunii [i con[tiin]ei de breasl`. Este cu atât mai important de men]ionat c` volumul a ap`rut cu sprijinul Ordinului Arhitec]ilor din România, din fondul Timbrul Arhitecturii.

Ana Maria Zahariade pred` teoria arhitecturii [i conduce lucr`ri de doctorat la Universitatea de Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu“ din Bucure[ti, este puternic implicat` în cercet`ri teoretice despre modernismul românesc [i central european, arhitectura româneasc` sub comunism [i dup`, locuire [i reabilitarea marilor ansambluri, precum [i registrul estetic în teoria arhitecturii. Printre altele, este autorul a numeroase articole în reviste de arhitectur` [i volume colective în România [i în str`in`tate; volume de autor, în coautorat [i în calitate de coordonator. Ultimul titlu: Simptome de tranzi]ie (bilingv, dou` volume, Arhitext Design, 2009, 2010) a primit dou` premii na]ionale pentru publica]ii. |n 2003, Anei Maria Zahariade i s-a acordat Premiul Herder (2003, Alfred Toepfer Foundation [i Universitatea din Viena) pentru activitate teoretic` [i activism cultural. www.simetria.ro

08-27 Ag_Interna+Ads

9/30/11

11:23 AM

Page 10

10 l agenda intern` l patrimoniu

Strada de C'Arte |ntre 17 [i 25 septembrie, cu ocazia festivalului organizat de Biblioteca Central` Universitar` „Carol I”, perimetrul descris de str`zile CA Rossetti, Boteanu [i Golescu s-a transformat \ntr-un mini ora[ cultural.

Strada de C'Arte a reu[it s` aduc` \n centrul ora[ului literatura, arhitectura, cinematografia, pictura, poezia, muzica, teatrul [i atelierele de crea]ie pentru copii, \ntr-o formul` interactiv`, de agora. Kilometri \ntregi au fost popula]i cu standuri de carte cu un design aparte, realizate pro bono de biroul de arhitectura Tecon, cu expozi]ii de arhitectur`, lounge-uri de exterior, ilumin`ri stradale [i mobilier urban de excep]ie.

Text: REKA }UGUI Foto: ANTONESCU PR & CONSULTING

14 expozan]i – din care 11 edituri, doi distribuitori de carte str`in` [i un anticariat – au propus trec`torilor mii de titluri de beletristic`, literatur` de specialitate, carte de arhitectur` [i design, albume [i c`r]i eveniment.

Strada de Arhitectur` a g`zduit expozi]ia „14 birouri de arhitectur` sub 40 de ani”, creat` de igloo media. Birouri tinere, premiate [i recunoscute profesional, ai c`ror membrii fondatori nu au dep`[it vårsta de 40 de ani au putut fi cunoscute de publicul larg prin intermediul panourilor sau chiar prin \ntålniri directe. Tot aici, trec`torii au putut afla mai multe despre concursul de arhitectur` organizat de Prim`ria Capitalei, Ordinul Arhitec]ilor din Romånia [i compania Wienerberger – concurs pentru reamenajarea Pie]ii Universit`]ii, care va c`p`ta \n curånd o nou` \nf`]i[are. |n lounge-ul Readers, preg`tit special pentru acest eveniment, doritorii de relaxare au putut s` se delecteze cu o cafea sau cu o gustare, \n timp ce r`sfoiau c`r]ile [i revistele de arhitectur` [i design, cu [tampila „Furat de la Igloo”.

BCU atrage lunar \n s`lile de lectur` peste 20 000 de tineri care studiaz` \n Bucure[ti sau care pur [i simplu iubesc cultura. Strada de C'Arte a fost organizat` pentru ei, dar [i pentru to]i cei care \[i doresc s` experimenteze un festival cultural „altfel”, tån`r [i liber. A[tept`m edi]ia urm`toare! www.stradadecarte.ro

08-27 Ag_Interna+Ads

9/30/11

11:23 AM

Page 11

Case Care Nu mai Plâng Ghid de reabilitare a caselor de patrimoniu din România

ni]iat în 2010, proiectul a demarat cu o serie de ac]iuni de inventariere a patrimoniului reabilitat la nivelul Bucure[tiului. În urma studiului, a rezultat un fond de aproximativ 300 de case reabilitate relativ corect în ultimii 10-15 ani. În urma unei selec]ii tehnice, pe site-ul dedicat proiectului au fost publicate 100 de cl`diri ce ar putea constitui repere pentru investitori sau proprietari responsabili.

Pentru 6 dintre acestea, a fost realizat un documentar, implicând cercetarea informa]iilor existente în arhive [i opiniile proprietarilor, investitorilor [i arhitec]ilor, cu privire la procesul prin care cl`dirile în cauz` au devenit repere culturale. The Ark – Bursa M`rfurilor Creative, Grand Hotel Continental, Casa Panaitescu, Casa cu magnolii, Casa Voina [i Caru' cu bere sunt prezentate [i în ghidul de reabilitare, fiecare abordând un alt program arhitectural, la o scar` diferit` [i cu un concept de punere în oper` personal.

O component` important` a ghidului, o constituie prezentarea unor modele urbane europene, în versiunea actual`, fiind detaliat programul dezvoltat de regiunea Bruxelles – capitale, „Les contrats de quartier”, un reper care s-ar putea dovedi foarte util pentru administra]ia local`, în cazul în care s-ar ridica problema reabilit`rii la un nivel mai amplu. Pentru etapa urm`toare de lucru, se au în vedere, în primul rând, dezvoltarea capitolelor dedicate reperelor legislative, cu accent pe mijloace de sus]inere financiar` [i modelelor urbane europene. Întregul demers a fost realizat de Asocia]ia Rhabillage [i a fost posibil cu sprijinul Ambasadei Fran]ei în România [i al Uniunii Arhitec]ilor din România. / LOREDANA BRUM~ În prezent, ghidul este disponibil doar pe site-ul www.casecarenumaiplang.ro

I

Mar]i, 20 septembrie, a fost lansat` prima edi]ie a ghidului de reabilitare a cl`dirilor de patrimoniu din România, „Case Care Nu mai Plâng”.

Documentul completeaz` un demers de documentare început anul trecut [i reprezint` a doua etap` în realizarea unui instrument de lucru concret [i actual privind interven]iile asupra mo[tenirii arhitecturale autohtone.

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:41 PM

12 l agenda intern` l eveniment

Page 12

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:41 PM

Page 13

Audi Q3 Reseteaz` standardele \n segmentul SUV-urile compacte

Noul Audi Q3 este SUV-ul premium \n format compact.

Acest Audi veritabil stabile[te standardele \n toate aspectele tehnice – cu caroseria sa, cu propusoarele, [asiul [i sistemele multimedia de asisten]` ultraavansate. Audi Q3 este un companion multilateral pentru via]a cotidian` – un caracter urban.

Designul lui Q3 este tipic m`rcii – linia coupé este unic` pentru un SUV, simbolizånd caracterul sportiv.

uminile marcante adaug` accente, iar luneta foarte joas` accentueaz` caracterul sportiv al lui Audi Q3.

Datorit` construc]iei u[oare consecvente, varianta de baz` a lui Audi Q3 nu cânt`re[te nici m`car 1 500 de kilograme. Capota sa [i hayonul, ale c`rui linii continu` lateral [i care con]ine stopurile, sunt construite din aluminiu; compartimentul rigid [i sigur pentru pasageri are \n componen]` multe o]eluri ultrarezistente. Coeficientul sc`zut de 0,32 contribuie la consumul redus de carburant. |n interior, noul Audi este foarte spa]ios; ergonomia sa [i calitatea finisajelor sunt exemplare. La fel ca [i \n cazul aspectului exterior, clien]ii au multiple posibilit`]i de a-[i exprima stilul propriu – Audi ofer` o varietate mare de materiale [i culori. Compartimentul pentru bagaje ofer` o capacitate de 460 pân` la 1.365 de litri, ideal pentru sport [i timp liber.

La cerere, dotarea serie poate fi suplimentat` cu multe dot`ri op]ionale provenite din clasa de lux. Printre acestea, tehnologia adaptive light pentru farurile Xenon plus, care lumineaz` [oseaua excelent [i \n curbe. O asisten]` de parcare \mbun`t`]it` \l avertizeaz` pe conduc`torul auto inclusiv asupra obstacolelor laterale. |n domeniul infotainment, Audi ofer` un set \ntreg de com-

L

ponente, \n frunte cu sistemul de naviga]ie MMI plus pe hard disc [i sistemul surround sound Bose cu woofere iluminate cu efect \n fa]`. |n viitorul apropiat va ap`rea telefonul auto online cu bluetooth care va include un hotspot WLAN pentru conectivitate total` la internet.

SUV-ul compact premium de la Audi ruleaz` pentru \nceput cu trei motoare diferite \n patru cilindri, un TDI [i dou` TFSI. Toate motoarele combin` injec]ia direct` cu supraalimentarea turbo, un sistem de recuperare de energie [i un sistem start-stop. Acestea au \ntre 103 kW (140 CP) [i 155 kW (211 CP), fiind \n acela[i timp puternice [i eficiente. Versiunea de baz` a Q3 2.0 TDI de 103 kW (140CP) cu trac]iune fa]`, care urmeaz` s` apar` ulterior, va consuma \n medie mai pu]in de 5,2 litri de carburant la 100 de kilometri.

Motorul cel mai puternic pe benzin`, respectiv Diesel, este coroborat cu trac]iunea integral` permanent` [i cu transmisia \n [apte trepte S tronic, care schimb` vitezele \ntr-o clip`. S tronic-ul prezint` o inova]ie – \n regim de roat` liber`, transmisia cu dublu ambreiaj deschide cuplul [i \i permite lui Q3 s` ruleze liber dac` [oferul a selectat modul efficiency din sistemul op]ional Audi drive select. Aceast` m`sur` contribuie [i la reducerea consumului.

Cu ajutorul sistemului Audi drive select [oferul poate adapta prin cele 4 moduri diversele sisteme la stilul s`u individual de condus, printre acestea [i managementul motorului [i amortizoarele adaptive op]ionale. {asiul lui Q3, cu o punte spate cu patru bra]e, cu servodirec]ia electromecanic` [i cu frânele puternice de roat`, are un design constructiv deosebit. Func]ia hold assist este disponibil` ca dotare op]ional`, ulterior va ap`rea [i func]ia hill hold assist.

08-27 Ag_Interna+Ads

9/30/11

11:24 AM

Page 14

14 l agenda intern` l interviu

O altfel de biseric` la Alba Iulia |ntr-o zon` nou` a ora[ului Alba Iulia, beneficiind de sus]inerea ctitorului Ioan Popa [i a preotului paroh Jan Nicolae, arhitectul Dorin {tefan a gândit o biseric` ortodox` care se remarc` prin silueta elegant` [i a c`rei form` nuan]at` aminte[te de evolu]ia \n timp a edificiilor de cult, de la simplitatea geometric` a planurilor bazilicale la complexitatea rezultat` ulterior prin curbarea liniilor [i ad`ugarea progresiv` a navelor [i ni[elor.

Pere]ii sunt gândi]i pentru a sublinia o anumit` continuitate a spa]iului.

Ca [i \n cazul m`n`stirilor de pe vremea lui {tefan cel Mare, taina se continu` \n exterior prin intermediul picturilor. Având \n vedere importan]a acordat` picturii religioase – o completare puternic` a obiectului de arhitectur` – am considerat binevenit un interviu cu pictorul Sorin Dumitrescu, cel care va da via]` zidurilor.

INTERVIU REALIZAT DE VIORICA BUIC~ FOTO: DSBA, SORIN DUMITRESCU

Care au fost pa[ii \n stabilirea colabor`rii pentru a picta biserica ortodox` din Alba Iulia proiectat` de DSBA? Sorin Dumitrescu: F`r` pa[i. Cum ne-am v`zut (eu [i l`ca[ul dorin[tefanian) ne-am pl`cut. Atât. Restul e istorie [i griji…

A]i sim]it vreun soi de afinitate cu arhitectura propus` de Dorin {tefan? Cum privi]i solu]ia propus` de acesta?

S.D. : Solu]ia e surprinz`toare doar la prima vista.

Deconcertant`, desigur, pentru tradi]ionali[tii amnezici care uit` faptul, altminteri bine [tiut, c` Tradi]ia e un duh, care ca duh se transmite, duh care nu ofer` garan]ii formale, cum ar zice Vladimir Losky. |n ce prive[te l`ca[ul, dinaintea lui te treze[ti în fa]a unui imens paralelipiped, 24 x 12 x12 m, lipsit de bol]i, abside, stâlpi, naos, pronaos etc. O hal` t`v`nit`, pe-afar` cu cozoroc vorone]ian, neverosimil cuceritoare [i simpl` ca „bun` ziua”. Cinste p`rintelui Jan Nicolae c` a reu[it s`-i perceap` simplitatea înalt`, cinste [i beneficiarului/ctitor pentru curajul [i în]elepciunea de a sus]ine îndr`zneala unui proiect atât de necesar \n zilele noastre.

V`zându-l, adev`ratul credincios intuie[te repede paradoxul: un l`ca[ f`r` precedent \n contextul arhitecturii religioase moderniste, dar ingenios înrudit` cu glorioasele bazilici latine ale primului mileniu cre[tin.

Arhitectura de cult ortodox` e cunoscut` pentru conservatorismul ei. Cum crede]i c` pot comunica tradi]ia [i tendin]ele contemporane \n arhitectur` [i art`?

S.D. : Arhitectura bizantin` a primului mileniu doar pare conservatoare; de fapt este esen]ialmente canonic`, iar între canon [i stereotipul „tradi]ionalist” e un h`u!

Stereotipul bisericesc, atât de frecvent \n clipa de fa]`, este produsul c`derii credin]ei în religiozitate. Canoanele conciliare nu spun cum s` faci, nu sunt modale. Sunt doctrinare, motiv pentru care niciunul nu fixeaz` bun`oar` reprezentarea Adormirii Maicii Domnului neap`rat pe zidul vestic al naosului, nici a Maicii Domnului cu Pruncul / Theotokos \n marea absid` a altarului. În secolul VI, la Sinai, acea[i absid` cuprinde Schimbarea la Fa]`!!!

Sminteala [i reac]iile la sminteal` le-a adus cu sine goticul, schisma [i func]ionalismul. R`s`ritul ortodox a rezistat ce a rezistat, dup` care a fost [i el contaminat, producând penibilul metisaj a iconicului [i func]ionalului, sub numele pompos de eclectism eclezial (vezi biserica sf. Elefterie [.a.m.d.). Demn de remarcat e faptul tulbur`tor c` lungul drum al artei laice occidentale a dus în cele din urm` pân` în imediata proximitate a expresiei bizantine, exact tipul de art` p`r`sit iresponsabil \n Duecento. Datele recente pe care le ofer` modernitatea în act vorbesc despre zorii unei culturi a Duhului Sfânt. Concep]iile arhitectonice dedicate construc]iei edificiilor de cult cre[tine vor trebui s` p`r`seasc` urgent func]ionalismul. O biseric` este o icoan`, iar icoana este o ar`tare. Iat` de ce arhitectura bisericeasc` este funciarmente iconic` [i, în consecin]`, incompatibil` cu func]ionalismul. L`ca[ul gândit de Dorin {tefan se legitimeaz` preponderent ca ar`tare arhitectonic`. Cam ca o icoan`.

Pictura mural` este legat` de arhitectur` prin \ns`[i natura ei. Cât de puternic` vi se pare aceast` leg`tur`? Cum v-a influen]at silueta propus` de Dorin {tefan \n conceperea/ alegerea unor direc]ii pentru pictur`?

S.D.: Originar, cuvântul eklesia/biseric` nu se refer` deloc

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:42 PM

Page 15

la spa]iul [i arhitectura unui edificiu. Pu]ini [tiu c` primele comunit`]i cre[tine au refuzat în mod explicit edificiul, tocmai pentru a deosebi sfin]enia bisericii, de sacralitatea templului tradi]ional. Biseric` era numele dat adun`rii [i rela]iei persoanelor care formeaz` comuniunea euharistic` întru Hristos. În momentul când a devenit imperios necesar un loc unde s` se strâng` biserica/adunarea, atunci a luat fiin]` împrejmuirea [i zidurile ei. Iconografia este numit` de obicei podoab` sau ve[mânt al acestei zidiri, iar zidirii a ajuns s` i se spun` biseric`. |n realitate, zidurile unei împrejmuiri pot fi numite biseric` numai când poart` o iconografie.

Iconografia personalizeaz` zidurile, le transform` în chip al adun`rii biserice[ti, le îmbiserice[te. Chiar dac` ar cuprinde pronaos, naos, altar, cupol` [.a.m.d. f`r` iconografie tot spa]iu profan [i nebisericesc ar r`mâne.

Iconografia [i iconologia a[az` frumos [i ordonat pe ziduri sfin]i [i evenimente sfinte, încât pe bune se spune c` prin iconografia pictat` zidurile unei biserici se roag` [i laud` pe Domnul f`r` încetare. Pe scurt, iconografia este cea care statuteaz` caracterul [i calitatea bisericeasc` a unei arhitecturi. Arhitectura bisericeasc` exist` prin icoan`; f`r` icoan` poate fi hambar, orice...

Iat` de ce solu]ia iconografic` trebuie s` precead` proiectul arhitectonic. Azi se fac iconografii pentru arhitecturi deja existente. Adic` exact invers, ca [i cum edificiul, arhitectura ar fi cauza iconografiei. Mai întâi se ridic` un edificiu, dup` care se caut`, ca la m`riti[, iconografia convenabil`!? Nici prezen]a mea în contextul bisericii de la Alba Iulia n-a f`cut excep]ie. Îns` surpriza de a fi recunoscut \n silueta paralelipipedului dorin[tefanian modernitatea proasp`t` a nout`]ii vechi, a ritmului iconologic specific str`vechii bazilici bizantine, m-a ferit s` inventez dup` ureche o iconografie „la cerere”. Lungul neted al zidurilor cere în mod expres canavaua [i palpitul sinapselor teologice care caracterizeaz` elocu]ia bizantin` de pân` în Duecento. Este vorba despre tipul inconfundabil de etalare iconologic` prin vaste [i extrem de variate epure iconografice.

Acest model de vorbire pe ziduri impune ca sfin]ii [i

praznicele s` fie trata]i concentrat, sub forma laconic` a diagramelor iconologice. Deocamdat` atât.

Care crede]i c` sunt motivele pentru care calitatea picturilor din bisericile contemporane este cel pu]in controversat`?

S.D.: Absen]a ctitorului [i lipsa institu]iei ctitorului reprezint` cauza principal` a dezastrului. Pictori s-ar mai g`si, ctitori ba. Pustiu. |n institutele teologice care produc sute de preo]i-ctitori nu se pred` iconologie, iconografie [i cu atât mai pu]in arhitectur` bisericeasc`.

P`rin]ii sunt lemn în materie de art` eclesial`. Pe de alt` parte, în academiile de arte frumoase eventualul curs de icoan` exist` la limita deriziunii universitare, ca o cenu[`reas` a sec]iei de art` mural`. În consecin]`, cu vremea a ap`rut o tagm` de vl`jgani ai pensulei biserice[ti ostil` cunoa[terii [i priceperii profunzimii picturii [i teologiei liturgice. Nu vor s` \nve]e, dar practic` în schimb un fel de spiritism plastic prin care solicit` ajutorul expres de la Maica Domnului [i sfin]ii lui Hristos.

B`nuiesc c` Duhul Sfânt nu agreeaz` acest târg [i c` într-un târziu le-a întors spatele. |n parcursul personal, care a fost momentul descoperirii/alegerii artei religioase? Care crede]i c` este esen]a/condi]ia pentru a ajunge ast`zi la arhitectura [i arta sacr` de calitate?

S.D.: Încep cu sfâr[itul. Condi]ia principal` este înv`]area calm`, intens` [i r`bd`toare a regimului teologic [i iconic propriu artei sfinte. N-am ales arta religioas`; cum spune]i, am ales modul bisericesc de a face art`, radical deosebit de arta sacral` produs` de religiozitatea societ`]ilor tradi]ionale. Trebuie s` încet`m s` mai punem semnul egal între sacru [i sfânt. Întruparea Logosului în istorie [i pogorârea Duhului Sfânt au introdus în lume puterea sfin]eniei, o putere nou`, f`r` precedent, nelumeasc`, cople[itoare. Cu aceasta voteaz` plin` de n`dejde biata mea f`ptur` artistic`.

Restul e fum.

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:42 PM

Page 16

16 l agenda intern` l [tiri

Atelierele Deschise de Arhitectur` 2011-2012

Bucure[ti: de la ora[ la metropol` Institutul Francez din Bucure[ti [i Ambasada Fran]ei lanseaz` a doua edi]ie a Atelierelor Deschise de Arhitectur`, cu tema Bucure[ti: de la ora[ la metropol`.

Primul invitat de marc` este Marc Barani, arhitect [i urbanist, profesor, laureat al premiului Echerul de Argint. Printre proiectele lui se num`r` locuin]ele sociale de lâng` Rennes, podul între insula Seguin [i Trapeze [i polul multimodal de tramvai din Nisa [i Centrul de Congrese din Nancy. Printre ceilal]i invita]i confirma]i se num`r` Pablo Katz, pre[edintele Societ`]ii Franceze a Arhitec]ilor, Michel Desvigne, arhitect peisagist, câ[tig`tor al Marelui Premiu de Urbanism [i Nathan Starkman, inginer [i urbanist, director al agen]iei de urbanism din Lille. Arhitec]ii francezi au fost ale[i pe baza interesului lor pentru România [i Europa [i a notoriet`]ii lor în afara frontierelor Fran]ei. Atelierele vor începe în luna decembrie [i se vor desf`[ura la Universitatea de Arhitectur` „Ion Mincu” din Bucure[ti. www.institut-francais.ro

Organizatori: Pro.Do.Mo., „Salva]i Bucure[tiul” Finan]atori: Uniunea Arhitec]ilor din Romånia, asocia]ia Pro.Do.Mo.

Asocia]iile Pro.Do.Mo. [i „Salva]i Bucure[tiul” organizeaz` \n perioada 8-15 octombrie la Muzeul }`ranului Romån, sala „Irina Nicolau”, expozi]ia Cine protejeaz` zonele istorice protejate?.

Consfin]ite prin lege, ignorate de autorit`]i, necunoscute de locuitori, zonele istorice ale Bucure[tiului sunt pe cale de dispari]ie. F`r` aceste spa]ii \nc`rcate de memorie, Bucure[tiul \[i pierde identitatea.

Organizatorii \i invit` pe bucure[teni s` exploreze cåteva dintre aceste zone protejate, s` se familiarizeze cu problematica acestora [i s` participe la identificarea solu]iilor care s` fac` posibil` conservarea [i punerea lor \n valoare. www.pro-do-mo.ro; www.salvatibucurestiul.ro

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:42 PM

Page 17

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:43 PM

Page 18

18 l agenda intern` l patrimoniu

Case uitate din M`rginimea Sibiului

„|n c`utarea pentru autenticitate \n satele din M`rginimea Sibiului nu am avut parte decåt de dezam`gire, sentiment care, atunci cånd am \n]eles ce pierdem, s-a transformat \n revolt`. Nu sunt nici arhitect [i nici istoric, dar v`zånd case vechi \mbr`cate \n polistiren [i pictate \n culori stridente, am fost cuprins` de o senza]ie de fals [i gre[it. Un b`ie]el de 8 ani mi-a spus atunci p`rerea lui cu privire la aceste case: e ca [i cum o fardez tare pe bunica, o \mbrac \n fust` scurt` [i o trimit la discotec`”.

Acestea sunt amintirile Danielei Coman, legate de momentul care a determinat-o s` se implice direct \n recuperarea patrimoniului construit al M`rginimii Sibiului.

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:43 PM

Page 19

Proiect general [i concept: DANIELA COMAN Proiect restaurare: ARH. LIVIU GLIGOR Text: REKA }UGUI Foto: {ERBAN BONCIOCAT

|n anul 2009, \n ciuda neapartenen]ei la breasl`, Daniela Coman a primit finan]are de la Uniunea Arhitec]ilor din Romånia pentru un proiect intitulat „Protejarea patrimoniului construit tradi]ional din satele jude]ului Sibiu”. |mpreun` cu partenerii s`i, Direc]ia Jude]ean` de Cultur` Sibiu [i OAR filiala Sibiu-Vålcea, a identificat trei case pentru care s-a elaborat ulterior toat` documenta]ia necesar` restaur`rii [i ob]inerii autoriza]iei de construc]ie. Printre cele trei case se num`ra [i o construc]ie din lemn de secol XIX, din comuna Poplaca, \nscris` pe Lista Monumentelor Istorice. Un an mai tårziu, UAR a finan]at un al doilea proiect, „Case uitate din M`rginimea Sibiului”, menit s` asigure fondurile necesare reabilit`rii acestei case.

Construc]ia se afla \ntr-o stare avansat` de degradare: soclul [i acoperi[ul necesitau interven]ii rapide, tencuiala era c`zut` \n unele locuri [i fisurat` \n altele, iar multe dintre elementele din lemn erau deteriorate iremediabil. Luc`rile coordonate de arhitectul Liviu Gligor au respectat pe deplin autenticitatea cl`dirii. Conform bunelor practici de restaurare, nu s-au folosit decåt materiale [i tehnici tradi]ionale. Restauratori de la Muzeul ASTRA din Sibiu, elevi de liceu voluntari, \mpreun` cu proprietarii casei, cu to]ii au muncit cot la cot pentru un rezultat demn de laud`.

Poate c` una dintre cele mai importante componente ale proiectului este tocmai faptul c` aceast` cas` este \n continuare locuit` de aceea[i familie modest` care tr`ia aici [i \nainte de restaurare. Ea nu a fost transformat` \n re[edin]` de vacan]`, nu a fost cump`rat` de vreun investitor str`in [i nici

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:43 PM

Page 20

20 l agenda intern` l patrimoniu

nu a fost str`mutat` \ntr-un muzeu al satului. Casa este vie [i ofer` exemplu pentru \ntreaga zon`.

Pentru a \mp`rt`[i experien]a reu[it` de la Poplaca, la \nceputul acestui an, Daniela Coman a ob]inut finan]are tot de la UAR pentru proiectul „Case uitate din M`rginimea Sibiului – partea a II-a”. Prin acesta \[i propune s` con[tientizeze proprietarii unor asemenea case, de valoarea construc]iilor tradi]ionale, s`-i \ncurajeze s` le repare [i s` le \ntre]in` \n mod corect. Direc]ia de Cultur` [i Patrimoniu Sibiu a inventariat [i fotografiat 360 de case de lemn \n M`rginime, c`tre ale c`ror proprietari va fi distribuit un \ndrumar de restaurare conceput de arhitectul Liviu Gligor \mpreun` cu ini]iatoarea programului. Acesta explic` motivele pentru care asemenea construc]ii sunt valoroase, modul \n care ele pot fi refolosite, cum se poate \mbun`t`]i confortul pentru a se apropia de cerin]ele contemporane [i descrie p`r]ile componente, degrad`rile care apar de obicei [i care sunt solu]ii de repara]ii simple [i ieftine.

Obiectivul pe termen lung al tuturor acestor proiecte este con[tientizarea oamenilor de valoarea patrimoniului construit tradi]ional. „Poate astfel vom g`si proprietari care s`-[i doreasc` asemenea restaur`ri [i pe care s` \i putem ajuta m`car cu sfaturi gratuite [i consultan]`. Iar ca obiectiv final: o re]ea de case restaurate, introduse \ntr-un circuit turistic de ni[`, bine\n]eles la pachet cu månc`ruri, tradi]ii, obiceiuri [i s`rb`tori, menit s` revitalizeze \ntreaga zon`”,

www.proiecte-culturale.ro

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:43 PM

Page 21

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:43 PM

Page 22

22 l agenda intern` l proiect

ARHITECTURI SUSTENABILE Cas` strada Octavian |n ultimii ani, din ce \n ce mai mul]i beneficiari se orienteaz` c`tre reabilitarea unor locuin]e vechi, din zone urbane care amintesc de atmosfera ora[ului de la \nceputul secolului trecut. Demersul lor este l`udabil \n primul r창nd pentru c`, \n acest fel, ora[ul tradi]ional revine \ncet-\ncet la via]`, pentru c` pune accent pe calitatea spa]iului urban, pentru c` implic` restaurarea vechilor fa]ade [i retragerea elementelor moderne, indispensabile confortului contemporan, spre spatele parcelei, f`r` a afecta arhitectura [i propor]ia str`zii.

Text: CATRINEL NEGRU Foto: COSMIN DRAGOMIR

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:44 PM

Page 23

Proiect: ADN BIROU DE ARHITECTURA, ARH. ADRIAN UNTARU Structuri: ING. A. APOSTOLESCU Instala]ii: INDUSTRIAL CONSTRUCT Loca]ie: BUCURE{TI An realizare: 2010 Suprafa]a construit`: 262 MP

eamenajarea podului ca mansard` locuibil` este, de cele mai multe ori, principala modalitate de a câ[tiga spa]iu f`r` a extinde suprafa]a construit`. Refacerea \nvelitorii [i, uneori, [i a structurii [arpantei, ofer` arhitectului posibilitatea de a regândi spa]iile interioare [i fa]adele. |n cazul de fa]`, corni[a a fost ridicat` cu jum`tate de metru f`r` a afecta propor]ia [i ornamenta]ia fa]adei principale, ob]inând astfel \n`l]imea interioar` necesar` amenaj`rii dormitoarelor. Singura solu]ie de iluminare [i ventilare natural` a dormitorului din fa]ada principal`, apar]inând celui mai tân`r membru al familiei, a fost integrarea \n planul acoperi[ului a mai multor ferestre VELUX – o fereastr` singular` \n zona de noapte [i un grup de patru ferestre \n zona de joac`, iluminând generos locul unde va fi amplasat, peste câ]iva ani, biroul.

R

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:44 PM

Page 24

24 l agenda intern` l proiect

Ventila]ia realizat` prin efectul de tiraj natural

Casa sc`rii [i holul dezvoltat pe dou` niveluri sunt de asemenea iluminate zenital prin intermediul unui luminator de mari dimensiuni. Astfel, centrul volumului devine o prism` luminoas` care leag` zona livingului [i cea a diningului.

Spre deosebire de living-room, amplasat la strad` [i care comunic` cu exteriorul prin intermediul celor trei ferestre vechi, diningul are perimetrul \n \ntregime vitrat, fiind orientat c`tre gr`dina din spate. Cantitatea de lumin` cre[te astfel gradual, de la intimitatea spa]iilor din apropierea str`zii la deschiderea total` c`tre exterior a spa]iilor din spatele casei – dormitorul matrimonial [i diningul. De[i dormitorul matrimonial se deschide spre o teras` proprie, p`strarea aceleia[i cote orizontale a corni[ei a impus ca solu]ie de iluminare folosirea acelora[i ferestre de mansard` [i \n cadrul volumului nou. Cele trei ferestre de mansard` aduc lumina soarelui \n dormitor, care, din ra]iuni de intimitate, a primit o u[` spre terasa proprie [i dou` fante \nguste \n pere]ii perimetrali – una vertical` [i una orizontal` la nivelul pardoselii.

Beneficiarul [i arhitectul au optat pentru p`strarea \n`l]imii ini]iale a casei [i pentru corpul nou dinspre gr`din` – corni[a existent`, u[or supra\n`l]at` – [i a acelora[i materiale pentru a men]ine coeren]a fa]adei laterale pe care este amplasat` intrarea. Golurile acestei fa]ade au aceea[i propor]ie cu cele vechi amplasate c`tre strad`, iar pentru a anima ferestrele diningului a fost prev`zut` \n fa]a acestora o perdea de vegeta]ie, perpetuând spiritul caselor vechi cucerite de ieder` [i sc`ldate \n parfumul florilor din gr`dini. www.velux.ro

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:44 PM

Page 25

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:44 PM

Page 26

26 l agenda intern` l eveniment

DESCHIDERE_DE_STAGIUNE

Teatrul de creioane Sub cortina dichisit` a scenei showroomului Delta Design din Intersec]ia R`zoare, se afl` \n preg`tire un spectacol. Actorii acestui prim spectacol vor fi nout`]ile Salonului Interna]ional de Ceramic` [i Decora]iuni pentru Baie (Cersaie). Delta Design va deschide la sfâr[itul lunii octombrie o galerie permanent` cu nout`]i, printr-o translocare a principalelor vedete de la târgul sus-numit.

Pu]ine cuvinte pentru un târg abundent: La nivel de pl`ci ceramice, accentul inovator s-a pus pe pl`cile uria[e [i pe subtilitatea lor. Calitatea designului a crescut [i ea, prin personalizarea cu tehnici de imprimare noi. Un cuvânt \n plus pentru colec]ia Wire Compact Out de la Tagina. Produc`torul italian a reu[it s` combine armonios designul minimalist a lui Simone Micheli cu tehnica de supra\n`l]are a pardoselii. A rezultat din aceasta o contopire \ntre posibilitatea de a dezvolta suprafe]e arhitecturale coerente [i senza]ia puternic` pe care o las` suprafa]a pl`cilor. Colec]ia prezint` elemente speciale, caracterizate printr-un con]inut tehnologic puternic. De fapt, tehnica veche de turnare \n ipsos, este reinterpretat \ntr-o cheie modern`. Rezultatul este un sistem studiat de c`tre un arhitect pentru arhitec]i.

Glass a prezentat la Cersaie conceptul Osmos. Acesta este alc`tuit dintr-o serie de module din o]el vopsit, de dimensiuni variate, care creeaz`, \n func]ie de pozi]ie, un joc de forme [i de culoare. Conceptul st` \n a realiza o fuziune \ntre spa]iul du[ului [i restul ambientului de baie. Acolo unde \nainte erau mai multe elemente, Osmos reu[e[te s` construiasc` un spa]iu personalizat \n care uniunea [i coeren]a definesc un singur scop.

Filosofia este chiar dep`[irea spa]iilor rigide [i drepte ale cabinei de du[ [i introducerea \n aceasta a unor elemente ce pån` mai ieri p`reau exclusiv externe.

La Cersaie 2011, l-am \ntâlnit pe Marcel Wanders \n

colec]ia Bisazza Bagno. The Wanders Collection include o serie de console [i de oglinzi din lemn l`cuit (inspirat` din mobilierul stil baroc) ce intr` \n contrast izbitor cu designul pop al chiuvetelor ceramice albe [i cu c`zile de fibr` de sticl` albe supradimensionate. |n mod simbolic, \ntregul reinterpreteaz` pictograma unui s`pun clasic, moale [i rotunjit: „cu mult timp \nainte am desenat un uria[ ce ]inea un s`pun \n mâna sa. |n s`pun era o gaur` ce g`zduia o superb` fat`. Cu ajutorul Bisazza am reu[it s` dau form` unei linii de baie ce te trimite la ideea de a \nota \n s`pun”, spune Wanders.

Acestea sunt trei dintre vedetele târgului Cersaie 2011!

Delta Design \[i propune s` g`zduiasc` cât mai multe nout`]i de la acest eveniment interna]ional, invita]iile fiind deja lansate la fa]a locului. Scopul este dublu: primul, de a aduce protagoni[tii celor ce nu au avut vreme s` mearg` la acest târg; al doilea, de a prelungi minunatul salon italian pe o perioad` mai lung`. Ini]iativa galeriei cu nout`]i de la târgurile interna]ionale va fi permanent`: Delta Design \[i asum` rolul de a vizita aceste momente de maxim design [i tehnic`, pentru a invita la spectacole ulterioare \n cadrul Teatrului de creioane. Destinat \n principal arhitec]ilor [i designerilor, spectacolul, ce va dura dou` luni, va fi deschis c`tre to]i cei care caut` nout`]ile [i se nutresc cu frumosul. / PAUL SCARLAT

08-27 Ag_Interna+Ads

9/29/11

3:44 PM

Page 27

28-45 Ag Externa+Ads.qxp

9/30/11

8:28 AM

28 l agenda interna]ional` l proiect

GLASGOW

Riverside Museum of Transport Proiect: ZAHA HADID ARCHITECTS Text: ANCA ROTAR Foto: © ALAN MCATEER, HAWKEYE, HÉLENE BINET

Când autorit`]ile din Glasgow au hot`rât construirea unui nou sediu pentru Muzeul Transporturilor, cel existent dovedindu-se ne\nc`p`tor, nu mai pu]in de 44 de birouri de arhitectur` [i-au \nscris propunerile \n concursul deschis cu aceast` ocazie.

Dintre cele trei proiecte finaliste s-a remarcat de departe cel semnat de Zaha Hadid, unul dintre cele mai mari nume ale arhitecturii contemporane [i prezen]` constant` \n cadrul competi]iilor majore din ultimele decenii.

Cl`direa muzeului – o structur` impresionant` prin form`, ingenios integrat` \n context [i, \n acela[i timp, cu o individualitate puternic` – reprezint` primul s`u proiect de amploare de pe teritoriul Marii Britanii.

Page 28

28-45 Ag Externa+Ads.qxp

9/30/11

8:28 AM

Page 29

enumirea de Riverside Museum provine de la situl pe care a fost ridicat` noua cl`dire – punctul de confluen]` al celor mai importante râuri din regiune, Clyde [i Kelvin, \n apropiere de portul din Glasgow. Structura \n sine pare s` curg` dinspre ora[ spre acest punct, devenind, astfel, un dinamic mijlocitor al comunic`rii dintre cele dou` entit`]i [i \ncurajând crearea de conexiuni \ntre exponatele pe care le g`zduie[te [i contextul cultural, istoric [i economic al acestora.

Structura apare ca o hal` dezvoltat` pe lungime, cu o form` de zigzag neregulat, un tunel suprateran, accesibil de la ambele extremit`]i. Finisat` \n zinc [i sticl`, cl`direa reflect` atât curgerea de ap`, cât [i culoarea norilor, ap`rând de la distan]` ca o prezen]` subtil`, discret`.

Fa]ada dinspre râul Clyde, realizat` din sticl` clar`, m`soar` nu mai pu]in de 36 m \n \n`l]ime, \ns` nu acesta este aspectul cel mai spectaculos al Muzeului Transportului, ci surprinz`toarele unghiuri ascu]ite ale acoperi[ului, finisate impecabil cu pl`ci de zinc patinat.

Aceast` form` ambi]ioas` este sus]inut`, la fiecare cap`t, de o serie de montan]i, a c`ror prezen]` a permis renun]area la stâlpii de rezisten]`. Sec]iunea pe orizontal` a acoperi[ului dezv`luie o serie de muchii ascu]ite [i coborâri abrupte, a c`ror \n`l]ime variaz` \n permanen]`, astfel \ncât nu se vor reg`si aici dou` grinzi de dimensiuni identice. Zonele ce marcheaz` schimb`ri de direc]ie sunt u[or curbate, pentru o trecere lin`.

D

28-45 Ag Externa+Ads.qxp

9/30/11

8:29 AM

30 l agenda interna]ional` l proiect

La interior, acest aspect se traduce \ntr-un traseu a c`rui form` imit` meandrele unui râu, iluminat natural, de-a lungul c`ruia sunt dispuse cele peste 3 000 de exponate. Mai mult, linia frânt` a acoperi[ului le creeaz` vizitatorilor iluzia c` se afl` \n interiorul unei nave, privind \n sus, spre catarge. Tot aici iese la iveal` [i rolul practic al „pliurilor” elegante ale fa]adelor laterale, cel de a ad`posti spa]iile tehnice [i expozi]iile tip black box. De asemenea, deschiderile prev`zute \n ziduri privesc spre ora[, inspirând senza]ia unei conexiuni graduale cu contextul. |n schimb, finisajul pere]ilor interiori, \n verde crud, confer` expunerii o not` de ludic. La cap`tul traseului, vizitatorii pot alege s` completeze aceast` experien]` unic` petrecând pu]in timp \n cafeneaua muzeului – ce ofer` o perspectiv` pl`cut` asupra \mprejurimilor –, sau \n cadrul centrului de entertainment. www.zaha-hadid.com

Page 30

9/30/11

9:12 AM

Page 2

Tema num`rului:

NOUL FIGURATIV

dup` 2000 DIN SUMAR: • Bienala de Art` de la Vene]ia, 2011 • Expozi]ii interne [i interna]ionale • Eseuri • Dosare de artist • Ancheta de art`

ROMAN TOLICI – NOBODY 8, tempera [i ulei pe pânz`, 60x30cm, 2011 • Courtesy the artist

Cprt 1-4 Igloo118 oct

revist` de arte vizuale

nr. 2-3 / 2011

arta

Page 1

inside>>

OCTOMBRIE 2011

HABITAT & ARHITECTUR~

octombrie 2011 # 11 8

9:11 AM

nr. 118 an IX

9/30/11

igloo - habitat & arhitectur`

Cprt 1-4 Igloo118 oct

Arena Na]ional` l Eye Candy: Sugar Beach l Muzeul Can Framis l Villa 1 15 lei