Igloo #155: Editie aniversara by igloo media

COTOR 7.5

15 lei

COPERTA-155 11/18/14 5:39 PM Page 1

noiembrie 2014

habitat & arhitectur`

155

CENTRE CULTURALE Cidade das Artes _ Christian Portzamparc Heydar Aliyev Center _ Zaha Hadid DaoĂz y Velarde Cultural Center _ Rafael de La-Hoz

INI}IATIVE

SEZONUL GEHRY

THE OFFICE

Organiza]ii implicate \n salvgardarea patrimoniului industrial. Proiecte de cercetare, educa]ie [i reconversie.

Cl`direa Funda]iei Louis Vuitton [i expozi]ia retrospectiv` de la Pompidou, ambele inaugurate recent \n Paris.

Cel mai nou centru de afaceri al Clujului. Un proiect \n deplin acord cu ]esutul urban din care face parte.

COPERTA-155 11/18/14 3:50 PM Page 2

1-7-sumar 11/17/14 9:05 PM Page 1

1-7-sumar 11/17/14 9:06 PM Page 2

SUMAR AGEND~

08– CARTE: Lost Landscapes 10– TEATRU: Mâzg`reanu redescoper` Mizantropul secular între baza]ii de Bucure[ti 12– FILM: Les Films de Cannes a Bucarest 2014 – Highlights 14– EVENIMENT: Dilemele [i provoc`rile spa]iului arhitectural la Bienala Na]ional` de Arhitectur` 2014 20– TEHNOLOGIE: Prototipul casei prefabricate marca Phillipe Starck 22– EXPOZI}IE: De la A la Z. Lumea lui Isay Weinfeld expus` la Viena 24– COMPETI}IE: Everyman Theatre cå[tig`torul edi]iei 2014 al RIBA Stirling Prize

IPOTEZE 26– ARHITECTURA LITORALULUI: Pe malurile modernit`]ii. Imagine [i discurs \n arhitectura litoralului românesc \n anii 1960 [i 1970

INI}IATIVE 28– PATRIMONIUL INDUSTRIAL: Ini]iative de salvgardare a patrimoniului industrial românesc

1-7-sumar 11/17/14 9:06 PM Page 3

1-7-sumar 11/17/14 9:06 PM Page 4

SUMAR PROIECTE

34– ARHITECTUR~: The Office. Ora[ul din ora[ 42– ARHITECTUR~: Locuire \ntre public [i privat 50– ARHITECTUR~: Sezonul Gehry 56– DESIGN INTERIOR: Tonuri nordice în Bucure[ti 60– PATRIMONIU: Reabilitare \n Cotroceni 64– PATRIMONIU: Despre accesibilitatea informa]iei. Modelul irlandez 108– IGLOOSTUDENT: Workshop: Obiect urban

DOSAR 66– CENTRE CULTURALE 68– CIDADE DAS ARTES Centrul cultural din Rio de Janeiro imaginat de arhitectul francez Christian de Portzamparc \ntruchipeaz` toate expresiile artistice, justificånd astfel pe deplin titulatura de „ora[ al artelor”.

76– HEYDAR ALIYEV CENTER

Cu acest proiect realizat pentru capitala azer`, Zaha Hadid Architects propun o nou` expresie arhitectural` a istoriei [i a felului în care aceasta se reflect` în societatea de ast`zi [i iconografiile sale specifice.

84– DAOÍZ Y VELARDE CULTURAL CENTER Prin transformarea caz`rmii Daoiz y Velarde \ntr-un centru cultural caracterizat prin flexibilitatea spa]iilor, Madridul [i-a redobåndit o parte semnificativ` din patrimoniul s`u militar.

DESIGN 110– MADE IN RO: Mecanism lanseaz` SAC – un pouf brodat tradi]ional

112– EXPOZI}IE: – Case ciripite 114– TEHNICI: Manual 8 – Networks 120– INTERVIU: Expozi]ie de arhitectur` vizionar` PROCESS 122– FOOD: Un moment de r`gaz 124– FOOD: Despre farmecul lucrurilor simple

1-7-sumar 11/17/14 9:06 PM Page 5

1-7-sumar 12/18/14 12:40 PM Page 6

Str. Brezoianu nr. 4, cod: 050023, Bucure[ti 5, tel: 0213134118, 0318052010; fax: 0213134118; e-mail: office@igloo.ro, www.igloo.ro

DIRECTOR arh. Bruno ANDRE{OIU DIRECTOR EXECUTIV arh. Adrian CIOC~ZANU

Noiembrie 2014

#155

COORDONATOR EDITORIAL Viorica BUIC~ REDACTOR-{EF Réka }UGUI GRAFIC~ Raluca JIPA

Editat cu sprijinul Ministerului Educa]iei Na]ionale

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE Andreea AMZOIU REDACTORI Sabin BOR{, Adelina CLAPON, Ioana DIACONU, Silvia GUGU, Laura Jiga ILIESCU, Catrinel NEGRU, Ioana P~UNESCU, Anca ROTAR, Petra VLAD COLABORATORI Cristian BR~C~CESCU, Ioana CASAPU, Elena DR~GHICI, Andrei M~RGULESCU, Ioanina PAVEL, Ioana CORBU FOTOGRAFIE {erban BONCIOCAT, Andrei CREANG~, Cosmin DRAGOMIR, Dacian GROZA, Andrei M~RGULESCU, Arthur }IN}U DTP, PROCESARE IMAGINE Cristian DAVID, C`t`lin ARTENIE, {erban BONCIOCAT PR & MARKETING Aniela MACARIN PUBLICITATE Alexandru DAVID - alexandru.david@igloo.ro Petre LIC~ - petre.lica@igloo.ro

Foto copert`: Heydar Aliyev Center, Zaha Hadid Architects Credit foto: © Hufton + Crow

FINANCIAR & ABONAMENTE Ioana NASTEA, Magnolia BO{TINARU, Raluca P~UN - abonamente@igloo.ro TIPAR Master Print Super Offset

www.twitter.com/igloomedia

Toate drepturile sunt rezervate. Ele sunt protejate de legile în vigoare privitoare la dreptul de autor. Orice reproducere total` sau în detaliu, prin orice fel de mijloace de copiere sau transmisie, este interzis` f`r` acordul editurii Igloo Media.

www.issuu.com/igloomedia

Bucure[ti, © igloomedia, 2014

www.facebook.com/Igloomedia

ISSN 1583-7688

1-7-sumar 11/17/14 9:06 PM Page 7

EDITORIAL

PREZIDEN}IALE {I ONG-URI TEXT: Bruno ANDRE{OIU

Anul de gra]ie 2014, luna noiembrie, dup` cum scrie [i pe telefoanele dvs. inteligente. Luna, pentru noi, aniversar`, dar ce mai conteaz` [i cât se mai vede asta prin smogul pestilen]ial al campaniei electorale pentru alegerile preziden]iale (e cazul aici s` men]ionez c` textul a fost scris înainte de finalizarea procesului electoral)? De[i nu e nici pe departe treaba noastr` ce se petrece în mla[tina politic` a momentului, subiectul pe care a[ vrea s`-l abordez are o oarecare leg`tur` cu domeniul. Dar prin contrast. A[a c` nu v` panica]i, nu la preziden]iabili [i tribula]iilor lor vreau s` m` refer, ci la contragreutatea animalelor politice din societate, anume ONG-urile. Foarte pe scurt, vreau s` anun] c`, începând cu num`rul prezent al revistei, Biroul Organiza]iei de Baz` al igloo a decis s` dedice, sistematic [i lunar, câteva pagini prezent`rii sau ac]iunilor unor ONG-uri care au, mai mult sau mai pu]in direct, leg`tur` cu domeniul nostru. Suprapunerea cu perioada alegerilor este pur întâmpl`toare, dar nu mai pu]in semnificativ`, a[ zice. Adic` nu ne-am calculat momentul lans`rii seriei de articole oengiste astfel încât s` se suprapun` cu unul important politic, pentru ca astfel ac]iunea noastr` s` capete mai mult` greutate, dar coinciden]a mi se pare una de bun augur. {i nu cred c` e greu de în]eles de ce, dup` jalnicul spectacol public oferit de cei înscri[i în competi]ia pentru cea mai important` pozi]ie în stat. Dac` a[a arat` cei care vor s` fie cel dintâi, e mai mult decât limpede c` speran]ele noastre de a schimba lucrurile în bine trebuie c`utate în alt` parte. La 25 de ani de la a[a-zisa schimbare de regim [i în ciuda pa[ilor f`cu]i în direc]ii d`t`toare de speran]` (liberalizare politic` [i economic`, integrare în Uniunea European` sau NATO etc.), stilul de lucru al aparatului de stat r`mâne surprinz`tor de dator vechilor metehne. Ei cu ale lor, noi, ce[tilal]i, cu ce r`mâne, adic` aproape nimic. M` gândesc uneori c` e un soi de blestem care ne înso]e[te parcursul istoric na]ional, s` nu

putem construi decât institu]ii care îi slujesc pe cei care le creeaz` [i le populeaz`, [i abia apoi pe cei pentru care sunt, teoretic, f`cute. Pare a fi undeva în metabolismul complicat al statului un virus care infecteaz` rapid toate ideile bune, toate construc]iile normale, toate ini]iativele s`n`toase. Rezultatul nu este numai func]ionarea maladiv` cu rezultate devastatoare în timp, ci [i perplexitatea crescând` a celor care asist` din afar` la nesfâr[ita convalescen]` a organismelor statului. Perplexitate care genereaz` dou` tipuri de reac]ie, dup`, probabil, cantitatea de hormoni a fiec`ruia: lehamite sau revolt`. Cum de lehamite, oricât de real`, profund` [i de în]eles ar fi, nu ne face pl`cere s` vorbim, ne-am gândit s` ne aplec`m pu]in c`tre cei care au ales s` reac]ioneze. C`ci ce altceva sunt ONG-urile, dac` nu anticorpii, reac]iile naturale de îns`n`to[ire la bolile organismului politic [i social? Ca atare, ca farmaci[ti (c` nu ne-a[ numi chiar doctori) interesa]i de s`n`tatea pacientului, ne-am gândit s` d`m [i noi o mân` de ajutor, dup` puterile noastre, celor care înc` se lupt` cu boala. S` oferim, adic`, ni[te re]ete integral compensate, care s` înt`reasc` anticorpii, s` [ubrezeasc` viru[ii [i, astfel, s` contribuie la vindecarea bolii. Iar felul în care putem s` o facem, cel pu]in deocamdat`, este acela de a expune cât mai multe forma]ii de lupt` cu bolile societ`]ii, pentru ca ac]iunile lor profilactice s` ajung` la cât mai mult` lume. L`sând la o parte metaforele, trebuie spus c` exist` în România o mul]ime de asemenea organiza]ii, care genereaz` o cantitate serios` de proiecte s`n`toase, interesante, dar nu întotdeauna foarte vizibile. Spa]iul public fiind ocupat pân` la refuz de manifest`rile triviale ale politicului [i reziduurilor sale, r`mâne prea pu]in loc [i timp pentru proiectele celelalte, care sunt de g`sit mai ales pe sursele (înc`) alternative de informare, în special online. De asemenea, resursele, de cele mai multe ori limitate, nu le permit o promovare pe m`sura eforturilor depuse pentru a duce la cap`t proiectele. Ni

se pare de aceea important s` încerc`m s` aducem un plus de vizibilitate proiectelor pe care le consider`m meritorii. Sper`m ca în felul acesta s` se poat` na[te noi întâlniri, noi parteneriate, noi oportunit`]i pentru to]i cei interesa]i [i dispu[i s` se manifeste. Desigur, domeniile de care vom încerca s` ]inem aproape, aducând în paginile revistei ac]iunile [i proiectele lor, sunt cele care ne-au preocupat dintotdeauna: arhitectura, patrimoniul, dezvoltarea urban` [i rural`, dezvoltarea durabil`, designul [i orice me[te[ug creativ etc. Desigur, fiecare dintre acestea î[i poart` subcategoriile [i ramifica]iile sale, iar noi vom încerca s` select`m, în fiecare num`r al revistei, pentru o lung` perioad` de-aici încolo, un num`r de actori sau proiecte semnificative, subsumate unei direc]ii sau unui domeniu. Inutil s` insist spunând c` ne vom bate capul s` g`sim lucruri serioase, solide, chiar dac` nu de mare anvergur`, ferindu-ne de ini]iativele ridicole, hipstere[ti, f`cute de dragul unei publicit`]i de moment sau al unor vagi interese personale. Începem seria, sper c` de bun augur, cu patrimoniul industrial, o mai veche pasiune a noastr` (cei care î[i mai amintesc albumul Kombinat. Ruine industriale ale epocii de aur au în]eles la ce m` refer). {tim, desigur, c` exist` [i aici, adic` în zona teoretic frumoas` a ONG-urilor, ca în orice parcel` a lumii noastre c`zute, fal[i apostoli, concuren]e neloiale, lovituri sub centur`, idiosincrazii reciproce, ca s` nu zic ur` pe fa]`. E, probabil, inevitabil nu numai acolo unde exist` interese, ci [i creativitate, deci orgolii. Vom încerca s` evit`m pe cât posibil asemenea situa]ii care nu ne privesc, iar dac` ele se vor produce totu[i, ]in dintru început s` ne delimit`m de ele. În final, m` simt obligat s` anun] un mic refresh al punerii în pagin` a revistei [i o dezvoltare a site-ului, de[i sunt convins c` le ve]i remarca [i singuri.

BRUNO ANDRE{OIU

8-25-agenda 11/17/14 8:36 PM Page 8

AGENDA

CARTE

Lost Landscapes

Autori: Eric-Jan Pleijster, Cees van der Veeken, Peter Veenstra Editura: nai010 Arhitec]ii peisagi[ti de la „Lost Landscapes” – LOLA – în traducere liber` „peisaje pierdute”, cerceteaz` [i intervin asupra peisajelor uitate, abandonate sau pe cale de transformare.

Fondat` în 2006, agen]ia premiat` cu Rotterdam-Maaskant Prize for Young Architects 2013 a lucrat atât la proiecte conceptuale, cât [i practice în zone din cele mai diverse, de la urban la periferic [i natural. LOLA îmbin` [tiin]a spa]iilor la scar` mare cu propriile idei asupra peisagisticii, oferind o interpretare deschis` [i punând la cale experimente sublime în ora[ [i dincolo de grani]ele lui, \n a[a fel \ncåt scot la iveal` un nou soi de romantism. Studioul [i-a adunat în cartea cu acela[i nume perspectiva [i experien]ele legate de aceste peisaje, natur` [i timp liber. Lost Landscapes identific` [i descrie similarit`]i recurente între proiecte de peisagistic` divergente [i face conexiuni între acestea [i eseurile lui Erik de Jong, Paul Roncken, Rene van der Velde, Eric Frijters [i Oly Klein. În trei capitole LOLA propune trei c`i diferite de a ajunge de la ora[ la peisagistica secolului 21: peste Liniile Vie]ii, pe urmele Cozii lungi a timpului liber, pân` la a ajunge s` se aga]e de Roadele p`måntului, mai exact s` se hr`neasc` din ceea ce are natura mai bun de oferit. Arhitec]ii LOLA propun un peisaj linear inovativ, o natur` cosmopolit` în care experien]a uman` se afl` în prim-plan, pe scurt un loc de joac` experimental.

n SQUARES: URBAN SPACES IN EUROPE Editura: Birkhäuser Cartea editat` de Sophie Wolfrum prezint` [i explic` \n detaliu 70 de pie]e urbane, cu cele mai importante caracteristici ale lor, luånd \n calcul elemente de compozi]ie, design [i aranjament spa]ial.

n LINA BO BARDI 100 Editura: Hatje Cantz Lansat cu ocazia celei de-a 100-a anivers`ri a Linei Bo Bardi, cea mai important` arhitect` a Braziliei, volumul ofer` o privire de ansamblu asupra lucr`rilor ei [i \i pune \n lumin` cl`dirile iconice.

n ARCHITECTURE IS PARTICIPATION Editura: Jovis Susanne Hofmann ne prezint` exemple de participare public` \n modelarea mediului construit, experien]a utilizatorului fiind un element esen]ial \n procesul de proiectare.

8-25-agenda 11/17/14 8:36 PM Page 9

8-25-agenda 11/17/14 8:36 PM Page 10

Foto: Radu Tu]`

AGENDA

n WEST SIDE STORY. FNT-ul a contribuit în mod extraordinar la produc]ia acestui muzical regizat [i coregrafiat de mereu imprevizibilul R`zvan Mazilu. Rezultatul, de neratat, e un teatru-dans ca pe Broadway cu tineri înc` anonimi – prea talenta]i ca s` r`mân` a[a mult timp. (Foto: Adi Bulboac`)

TEATRU

Mâzg`reanu redescoper` Mizantropul secular între baza]ii de Bucure[ti Alexandru Mâzg`reanu, regizor de viitor al teatrului nostru, adaug` cu Mizantropul lui Moliere un succes deta[at între debuturile acestei stagiuni. Mici schimb`ri de ton, precipit`ri de ritm [i upgrade-uri tehnologice despoaie personajele cunoscute de limba [i portul prea pre]ioase pentru urechea milenialilor, transplantându-le în cercurile de fi]e [i bani gata care chivernisesc tabloidele noastre de toate zilele. Tratând rigurozitatea clasicului cu elastina necesar` saltului în timp, regizorul î[i asigur` un public angrenat emo]ional, atent la fiecare replic` ce taie aplicat, dozat comic [i, da, înc` rimat. Într-o nou` [i melodioas` traducere adus` la zi de Doru Mare[, Mizantropul devine Neadaptatul noului mileniu, [i empatiz`m cu nemul]umirile lui la adresa f`]`rniciei [i corup]iei înc` strig`toare la cer. Dar nou`, celor cu patru secole mai b`trâni [i mai blaza]i, elanul contracurentului ne-ar putea suna fals – astfel c` Mâzg`reanu previne exagerarea caricatural` prin actori abili, în gura c`rora chiar mai anacronicele monologuri curg fluent în conjunc]ie cu purtarea dezinvolt` care le actua10

lizeaz` la fiecare pas sau toc cui pe pardoseal`. Emfaza-i odat` naturalizat`, Alceste pierde din acreala idealist`, p`strând totu[i, în expresia alternativ sumbr`, uimit` sau fervent` a actorului Dan R`dulescu, verva din original. Eroismul moralistului d`inuie [i, contrapus mai flexibilei Célimene (Anca Dumitra, o revela]ie silfic`), cap`t` un contur inteligibil. Ea evoc` tipologia femeii moderne care jongleaz` cu gra]iile din arsenal, pentru amuzament, stabilitate, c`p`tuire... sau carier`? Iat` unde piesa, azi, se intersecteaz` cu discursul feminist, iar sfor]area supraomeneasc` pe care i-o citim Anc`i în ochi la ora judec`]ii scormone[te adânc, relatabil, dilema familiar`. Mizantropul 2.0 rezoneaz` în ciuda, sau chiar în lipsa, compara]iilor cu textul clasic. Când prejudec`]ile puriste se topesc în suflul nou, scena vibreaz` de facto dup` dictarea lui Moliere, mult mai conform` cu originalul decât ar tr`da-o decorul minimalist-hip cu beat-uri electronice pe fundal. Dar [i mult mai relevant` în virtutea accesoriilor de mileniu 3. (Ioanina PAVEL)

n ROMANTIC FOOLS Textul americanului Rich Orloff, montat de Toma D`nil`, însumeaz` 12 sketch-uri ilare inspirate de Monty Python, SNL [i vodevil, abordând iubirea contemporan`, cu hopurile, momentele jenante [i idealurile ei absurde. (Foto: Toma D`nil`)

n DE CE N-O FACEM ÎN DRUM Participarea faimosului dramaturg Neil LaBute la festivalul de teatru de la Sibiu se solda atunci, în var`, cu un atelier la care i s-au al`turat scriitori [i actori români. Acest spectacol, un caleidoscop din monoloage, este rezultatul acelei aventuri creative. (Foto: Adi Bulboac`)

8-25-agenda 11/17/14 8:36 PM Page 11

8-25-agenda 11/17/14 8:36 PM Page 12

AGENDA

Winter Sleep. Foto: © Asocia]ia Cultural` Macondo

FILM

LES FILMS DE CANNES A BUCAREST 2014 – HIGHLIGHTS TEXT: Ioanina Pavel

Cea de-a cincea edi]ie a festivalului lansat de Cristian Mungiu, care aduce pe t`råm capitalier frånturi din programul Cannes-ului din mai, ne-a rupt de realitate la final de octombrie. Integrate pre] de [apte zile \n circuitul festivalier, trei s`li bucure[tene au g`zduit ateliere, Q&A-uri [i, bine\n]eles, filmele expuse \ntåia oar` pe croazet`. Cåteva mai cu lipici la distribuitori le vom mai prinde noi „a Bucarest”, dar \n locul 12

plin`t`]ii s`dite de briza scurt` [i fecund` dinspre coasta Fran]ei r`måne un gol – ticsit ce-i drept de amintiri: LEVIATHAN Prin prisma v`rului bucure[tean, observ`m c` \n lineup-ul festivalului de pe croazet` s-a amestecat o doz` bun` din curentul antimusc`lesc persistent \n Europa. The Search, filmul care a deschis aici festivalul, era un atac non-voalat la violen]a abrutizant` a armatei ruse \n Cecenia; apoi, din nou \n b`taia focului artistic, dar submina]i de data aceasta din interior de c`tre regizorul Andrey Zvyagintsev, ru[ii corup]i din administra]ia local`, monstruos de eficient`

\n strivirea individului de rånd, sunt dezveli]i \n toat` slu]enia lor de cå[tig`torul premiului pentru cel mai bun scenariu la Cannes. Paharul aici, \n micul or`[el de pe coast` \n care-[i duc via]a Nikolai [i so]ia sa Lilya, este mereu gol, chiar [i cånd votca se gr`be[te s` scufunde g`uno[irea de toate zilele. Derulat \n umbra bestiei eponime, litigiul lui Nikolai cu primarul Vadim pentru p`måntul str`mo[esc cap`t` valen]e fataliste, iar cu fiecare ripost` care dribleaz` stångace tentaculele Leviatanului, inevitabilitatea e[ecului \nnegureaz` orizontul, sp`lat apoi de form` duminica la biseric`.

8-25-agenda 11/17/14 8:36 PM Page 13

Clouds of sils Maria. Foto: © Transilvania Film

Leviathan. Foto: © Non Stop Production

Bird people. Foto: © Diaphana

Leviathan. Foto: © Non Stop Production

CLOUDS OF SILS MARIA Situat \ntr-un balans fermec`tor, la limita dintre realitate crud` [i fic]iune cu tålc, acest studiu psiho-geografic \[i suspend` subiectul, actri]a Maria Enders (Juliette Binoche), \ntr-o oscila]ie \ntre puritatea crea]iei [i målurile faimei, \ntre dou` roluri definitorii, \ntre ieri [i azi. Maria se vede \nc` \n postura seduc`toarei Sigrid din piesa cu care s-a afirmat la 18 ani, frustrat` fiind acum de personajul mai maturei sale pr`zi Helena pe care trebuie s` se muleze pentru mult-a[teptata relansare. Filmul lui Assayas \i reflect` abil fr`månt`rile prin prietenia cu, [i dependen]a de propria asistent` Val (Kristen Stewart, despuiat` de aerele hollywoodiene), care \i r`scole[te [i foamea de admira]ie [i dispre]ul fa]` de vedetismele contemporane. Se va supune Maria lan]ului trofic? Dup` un du-te-vino \n casa oglinzilor ridicate de Assayas, ne zdruncin` claritatea viitorului Mariei, r`sfrånt de noua gard` – dar recunoa[tem \n paralela cu norii din titlu ineren]a [i sublimul vremelniciei de star.

BIRD PEOPLE Pascale Ferran a croit un dulce [i propice basm parizian, un avånt vizual care ocole[te obiectivele turistice, o poveste romantic` n`scut` din spiritul de observa]ie [lefuit \n singur`tatea modernit`]ii. Un antreprenor din Silicon Valley (Josh Charles) care, venit \n interes de afaceri, se las` r`scolit de aerul aventuros al b`trånului continent [i, tånjind dup` adev`rul \nvior`tor al unui nou \nceput, taie abrupt leg`turile cu partenerii [i familia. O radioas` camerist` (Anaïs Demoustier) a c`rei imagina]ie debordeaz` \n naveta spre munc`, \n plin` dereticare la hotel, [i seara, tr`gånd cu ochiul la vecinii de peste drum \nainte de culcare. Camera regizoarei ne prinde \ntr-o hor` confuz`, dublu articulat` prin voice-over de personaj [i narator, prin min]ile cuplului protagonist. Descoperim \n perimetrul hotelului de lång` aeroportul Charles de Gaulle o faun` bogat`, \n dorin]e, panici [i tura]ii interioare... c`reia i se adaug` brusc o vr`bioar` juc`u[` [i curioas` \ntrupat` ca prin farmec de Audrey. noiembrie 2014

WINTER SLEEP Cioplit din stånca Anatoliei atåt de drag` regizorului Nuri Bilge Ceylan, cå[tig`torul Palme d’Or este o medita]ie relevant` pentru cet`]enii s`r`ciei gloabalizate. Cotidianul lui Aydin (Haluk Bilginer), proprietar al hotelului din mun]i Othello [i al unor case din sat, se deruleaz` molcom, \ntre plimb`ri solitare [i schimburi de rumin`ri nobile cu sora sa, agera [i franca Necla, [i tån`ra so]ie decep]ionat`, Nihal. Aici, \n turnul lui de piatr` unde rumineaz` idei din sferi superioare, Aydin e prizonierul platonic al laudelor interesate [i propriei sale ipocrizii. Presiunea lipsurilor care \i apas` pe chiria[ii lui, clasa defavorizat`, \i trece razant pe la ureche, dar distan]a pavat` cu preocup`ri \nalte \i permite doar sentin]e critice la adresa s`r`ciei „inestetice”. Drama exceleaz` \n dialoguri [i filosof`ri burgheze, izvoråte din introspec]iile relaxate ale unor min]i prinse \n capcana cuferelor f`r` fund. 13

8-25-agenda 11/17/14 8:36 PM Page 14

AGENDA

EVENIMENT

DILEMELE {I PROVOC~RILE SPA}IULUI ARHITECTURAL LA BIENALA NA}IONAL~ DE ARHITECTUR~ 2014 |n perioada 15-30 octombrie 2014, Uniunea Arhitec]ilor din Romånia, în colaborare cu Universitatea de Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu” au organizat Bienala Na]ional` de Arhitectur`. Evenimentul, co-finan]at de Ministerul Culturii, prezidat de arh. Dan Sergiu Hanganu [i curatoriat de prof. dr. arh. Sergiu Nistor (Comisar al Bienalei), [i-a propus s` fie o [ans` de reflec]ie asupra unei perioade de criz`, asupra valorilor fundamentale ale ambientului urban sau rural, c`utånd \n acela[i timp s` deschid` discu]ia asupra unei posibile reformul`ri a rolului crea]iei arhitec]ilor [i urbani[tilor. Lucr`rile participan]ilor au c`utat s` ofere r`spunsuri concrete la \ntreb`ri legate de cåt este public [i cåt individual [i privat \n expresia crea]iei arhitecturale, cåt este produs [i cåt este proces \n amenajarea spa]iului urban sau rural, unde se termin` for]a evocatoare a trecutului locului [i unde \ncepe legitimitatea prezentului de a se propune viitorului, [i mai ales \n ce direc]ie ne duce acest viitor. Astfel, expozi]ia-concurs a propus un num`r de 161 de lucr`ri care au r`spuns tematicii edi]iei, pornind de la dimensiunea obiectului func]ional, continuånd cu obiectul de arhitectur` \n abordare integrat` sau ca arhitectur` de interior [i pån` la amenaj`ri urbanistice [i peisagere. |n continuare v` prezent`m cå[tig`toarele fiec`rei sec]iuni, care credem c` reflect` nu numai provoc`rile, ci [i solu]iile imaginate \n ultimii doi ani de arhitectura romåneasc`.

www.uar-bna.ro

PREMIUL PRE{EDINTELUI DE ONOARE CASA OM

MEDALIA PRE{EDINTELUI UAR HOTEL PRIVO

Autori: Ondin OPRI}A, Mihai RO{CA

Autori: Oliver NEMES, Adrian RO{CA, Laura NEMES

Un veritabil apartament „la curte”, Casa OM exploreaz` cu un buget redus oportunit`]ile pe care le ofer` locuirea „pe p`månt”, \n afara aglomera]iei urbane. Astfel, casa \mbin` cu succes intimitatea unui spa]iu restråns cu libertatea ie[irilor \n aer liber. Avånd un design scandinav, \n linii simple, curate [i un joc cromatic de griuri, construc]ia se bucur` de o amplasare generoas`, care las` loc unei viitoare gr`dini \nfloritoare, cu un gard verde proasp`t plantat [i o prim` recolt` de legume la activ.

Povestea proiectului \ncepe la 1904, cu o cas` a[ezat` pe o parcel` generoas` din Tårgu Mure[, ridicat` \n coama dealului. Panta r`mas` devine un parc str`b`tut de o alee [erpuit`, pavat` cu piatr`. Casa [i parcul, cunoscute sub numele de Csonka, sunt cuprinse pe lista monumentelor istorice din Romånia. Situl degradat a fost preluat [i transformat \ntr-o afacere de familie cu profil hotelier. Acum, construc]ia nou` ocup` cu deferen]` spa]iul liber din spatele parcelei, iar arhitectura cu linii simple devine fundal pentru casa istoric` reabilitat`.

8-25-agenda 11/17/14 8:37 PM Page 15

ARHITECTURA LOCUIN}EI LOCUIN}~ ECO URBAN~ ALEXANDRINA

ARHITECTURA DOT~RILOR COMUNITARE URBAN SPACES / COMPLEX DE LOCUIN}E

Autori: Bogdan Pavel BABICI, Eliodor STREZA

Autori: Andrei {ERBESCU, Adrian UNTARU, Claudiu FORGACI, Valentina }IGÂR{, Bogdan BR~D~}EANU, Simina IGNAT

Vecin`tatea imediat` a parcului Her`str`u a fost unul dintre factorii determinan]i ai alegerii loca]iei pentru viitoarea cas`, un teren relativ mic care a impus o desf`[urare mai degrab` vertical` a spa]iilor. Volumetria, prin retrageri [i teras`ri, reu[e[te s` creeze zone \nverzite [i luminate natural pe toat` \n`l]imea cl`dirii. La acest lucru contribuie [i sec]iunea casei, realizat` cu planuri la jum`tate de nivel care creeaz` un spa]iu interior unitar, dinamic [i fluent.

|ntr-o \ncercare de a rezolva problema densific`rii rapide a zonei central bucure[tene, proiectul \ncearc` o mediere \ntre diferite m`rimi [i densit`]i. Cl`direa caut` s` p`streze, la propria ei scar`, porozitatea [i „profunzimea” parcelelor \nguste, propunånd un tip de locuire \n care spa]iile relativ mici sunt completate de diversitate [i spa]ii comune mai largi.

TEHNOLOGIE, INOVA}IE {I SUSTENABILITATE |N ARHITECTUR~ LOC DE ÎMB~IERE PE LACUL TINERETULUI

ARHITECTURA PATRIMONIULUI CULTURAL CENTRUL DE ARHITECTUR~, CULTUR~ URBAN~ {I PEISAJ UZINA DE AP~

Autor: Szabolcs KORODI

Autor: Constantin GORCEA

Locul de \mb`iere din Sovata s-a realizat \n cadrul unui proiect mai amplu de dezvoltare a infrastructurii turistice. La conceperea cl`dirii [trandului \n mediu natural s-a urm`rit respectarea regulilor mediului natural, printr-o compozi]ie volumetric` [i planimetric` frånt`, adaptat` locului, prin dinamica acoperi[ului, compozi]ia radial` [i ritmicitatea placajului de lemn de pe fa]ad`.

Conversia vechii Uzine de Ap` \ntr-un Centru Cultural ofer` o alternativ` distrugerii patrimoniului arhitectural [i dezvolt`rii urbane. Interven]ia minimal` d` o nou` func]iune cl`dirii pentru o utilizare contemporan`, spa]iile neconven]ionale putånd fi folosite pentru a g`zdui o varietate de evenimente, de la dezbateri publice la concerte [i expozi]ii.

noiembrie 2014

8-25-agenda 11/18/14 3:10 PM Page 16

AGENDA

ARHITECTURA SPA}IULUI INTERIOR ARHITECTUR~ DE EXPOZI}IE: MIRCEA CANTOR, Q.E.D.

ARHITECTURA SPA}IULUI PUBLIC TOWERSCAPE – LANDSCAPE – TERAS~ PROMENADA MALL

Autor: Attila KIM

Autor: Cerasella CR~CIUN

Muzeul Na]ional de Art` Contemporan` a g`zduit recent cea mai ampl` expozi]ie personal` din Romånia dedicat` lui Mircea Cantor. Arhitectura expozi]iei [i-a asumat un rol important \n dialogul dintre spa]iile s`lii [i obiectele puternice ale artistului, definind precis pozi]ia fiec`rei lucr`ri, direc]ia tuturor fluxurilor [i comunicarea dintre artist – obiect – spa]iu – lumin` – memoria colectiv`.

Proiectul de amenajare peisagistic` a terasei Promenada Mall propune un “concept contrast”, o inova]ie spa]ial` [i formal` prin realizarea unei Gr`dini Arhetipale de Inspira]ie Cosmic`, o amenajare volumetric-temporal`, cu o valoare cultural` [i de socializare printr-un spa]iu cu un aspect semi-montan, cu zone libere gazonate \n valuri succesive, marcate de pietre decorative.

PUBLICA}II DE ARHITECTUR~ DINCOLO DE ORA{

PUBLICA}II DE ARHITECTUR~ JOHANN SCHLATTER: CULTUR~ OCCIDENTAL~ {I ARHITECTUR~ ROMÂNEASC~ (1831-1866)

Autor: Asocia]ia ZEPPELIN Autor: Horia Radu MOLDOVAN O lucrare dedicat` exclusiv teritoriului rural din Romånia, publica]ia nu se concentreaz` numai asupra obiectelor de arhitectur`, ci [i asupra proceselor, fiind construit` dintr-o perspectiv` dubl` – arhitectural` [i comunitar`. Dincolo de ora[ propune dou` tipuri de materia-le, texte mai degrab` teoretice, descriind \n mod sintetic fenomenele, [i exemple de bun` practic`. 16

Studiul este dedicat arhitecturii din }ara Romåneasc` \n etapa de \nceput a reorient`rii acesteia spre modelele occidentale. Urm`rind activitatea unuia dintre practicienii str`ini, elve]ianul Johann Schlatter, profund implicat \n acest proces de schimbare, lucrarea pune \n discu]ie aspecte esen]iale ale acestei prime etape de modernizare.

8-25-agenda 11/18/14 3:11 PM Page 17

O poveste despre curiozitate, ambi]ie [i aten]ie în produc]ia de arhitectur`. Varianta danez` INTERVIU CU ARH. ANDERS SAELAN (HENNING LARSEN ARCHITECTS) REALIZAT CU OCAZIA CONFERIN}EI RIFF 2014. / WWW.IERIFF.RO

Loredana Brum`: Henning Larsen Architects a fost fondat în 1959. Ave]i o lung` [i puternic` tradi]ie în ceea ce face]i. Cum reu[i]i s` ]ine]i pasul [i s` v` mi[ca]i în ritmul acestei societ`]i dinamice în care tr`im ast`zi? Anders Saelan: Ceea ce Henning a urm`rit s` realizeze în cadrul biroului a fost o cultur` inspira]ional`, mai curând decât generarea unui anumit specific al formei arhitecturale. Suntem inspira]i de cei care urmeaz` s` utilizeze spa]iile pe care le proiect`m, de contextul în care lucr`m [i de via]a ce se desf`[oar` în jurul cl`dirilor pe care le construim. Este o chestiune ce ]ine mai mult de a fi curios cu privire la ce se întâmpl` în jurul nostru [i de a c`uta în permanen]` descoperirea poten]ialului. Lucrul nostru porne[te de la trei elemente de baz`: oameni, spa]iu [i lumin` natural`. L.B.: În 2013, a]i primit Premiul „Mies van der Rohe” pentru Harpa – Reykjavik Concert Hall and Conference Centre. Care a fost cea mai mare provocare în finalizarea acestui proiect? A.S.: Proiectul a fost conceput în cadrul unui parteneriat public privat. În urma crizei economice din 2008, principalul investitor privat, a doua cea mai puternic` banc` din Islanda, a intrat în stare de faliment. Pe fondul acestei situa]ii, guvernul a fost pus în fa]a unei alegeri extrem de dificile. Putea renun]a la finalizarea proiectului [i direc]iona fondurile înspre dezvoltarea infrastructurii, [coli, s`n`tate, lucruri care preocup` comunitatea local`. Îns` aceast` construc]ie neterminat`, pozi]ionat` într-un loc foarte special din Reykjavik, ar fi r`mas ca un reper puternic pentru un moment foarte trist. Pe de alt` parte, exista op]iunea investi]iei în

cultur`, cale aleas`, de altfel, de un grup de politicieni foarte curajo[i. Harpa, care conform calendarului nordic vechi este [i numele primei luni de prim`var`, este ast`zi nu doar un reper arhitectural, dar mai ales un simbol pentru speran]a într-un viitor mai bun. L.B.: Care este diferen]a între managementul proiectelor europene [i al celor realizate în contextul ]`rilor arabe sau din Asia? A.S.: Mai întâi de toate, nu po]i fi un birou mic [i s` dezvol]i proiecte la nivel global. Ne dorim s` fim acolo unde se desf`[oar` proiectele noastre, s` ne întâlnim cu oamenii pentru care lucr`m [i s` discut`m fa]` în fa]`. Desigur, sunt numeroase problemele ce apar în lucrul cu alte culturi. Dar dac` î]i p`strezi mintea deschis` [i dorin]a de a asculta ceea ce oamenii au de spus, de a identifica ceea ce este valoros pentru ei, care sunt în]elesurile acestor valori, dac` iei în serios aceste aspecte, atunci nu au cum s` apar` probleme indiferent de mediul în care lucrezi. L.B.: Se vorbe[te mult despre managementul interdisciplinar. Mul]i încearc` o astfel de abordare, dar sunt pu]ini cei care reu[esc s` aplice în realitate principiile de baz`. Care este mecanismul vostru? A.S.: Prin natura noastr`, suntem obi[nui]i s` orient`m proiectul într-o anumit` direc]ie. Dintr-o dat`, vine cineva care începe s` trag` într-o alt` direc]ie. Este foarte ambi]ios s` te lansezi într-o astfel de abordare. Singurul mod în care po]i face asta este s` prive[ti eventualele obstacole ca oportunit`]i de a dezvolta mai bine proiectele elaborate. Este necesar` o anumit`

noiembrie 2014

doz` de empatie [i o deschidere în a asculta ceea ce oamenii au de spus, mai ales, pentru ceea ce ei cred c` poate fi o idee bun`. Este important s` solici]i argumente [i s` g`se[ti o cale înspre a afla de ce anumite lucruri trebuie f`cute într-un anumit fel. Cred c` abilitatea de a întreba „de ce?”, cea de a asculta [i în]elege ceea ce ceilal]i au de spus sunt baza pentru un astfel de demers. L.B.: Ce p`rere ai despre Romånia [i pia]a local` de arhitectur`/ construc]ii? A.S.: Zilele trecute am avut o [edin]` plenar` în cadrul RIFF. A fost interesant [i cumva trist s` remarc discrepan]ele majore existente între cele dou` industrii, arhitectur` [i construc]ii. Exist` decalaje semnificative [i în ]`rile nordice. Îns`, am descoperit c` dac` ne dorim ora[e mai bune [i ca lucrurile s` func]ioneze mai bine, trebuie s` st`m mai aproape unii de al]ii [i s` ne privim cu mai mult interes. Mi-a fost destul de evident faptul c` aici exist` un gol foarte mare. Cred c` singura modalitate de a g`si o solu]ie pentru mai departe este introducerea unor noi metode de abordare [i amplasarea unor oameni ambi]io[i în pozi]ii cheie, precum planificarea urban`, spre exemplu. Am avut dificult`]i în a în]elege care este viziunea asupra a ceea ce ar putea fi scenariul ideal pentru Bucure[ti. {i nu m` refer la bani [i finan]`ri. Ce ne dorim s` se întâmple aici? Cum vrem ca ora[ul s` creasc` [i s` devin` prosper? Cum ne-ar pl`cea s` se întâmple? Funda]ia pentru ca Bucure[ti s` devin` o metropol` important` este una extrem de solid`. Este un ora[ fantastic, cu cl`diri frumoase, cu oameni deschi[i [i amabili. Are tot poten]ialul. Cred c` îi trebuie doar pu]in ajutor [i ceva oameni curajo[i.

8-25-agenda 11/18/14 3:12 PM Page 18

Glas Expert – stand de design aplicat la Glasstec Un eveniment unic în lume, târgul Glasstec prezint` în fiecare an întregul spectru al lucrului cu sticla – de la produc]ie la procesare [i implementare pân` la reciclare. Anul acesta au participat 1 175 de expozan]i din 54 de ]`ri, vizita]i de 42 000 de vizitatori din 86 de ]`ri. Sub mottoul “Intelligent Glass”, produc`torii de sticl` din toate col]urile lumii au expus cele mai inovatoare tehnologii din domeniu. Printre ace[tia se num`r` produc`torul român Glass Expert, care [i-a semnalizat prezen]a la târg printr-un stand inovator, cu un design aplicat care a integrat cele mai noi produse în construc]ia propriuzis` a standului. Astfel, spa]iul de 64 mp a devenit un concept în sine [i nu numai o expunere de mostre de diferite culori, grosimi, tipuri de prelucrare [i clarit`]i. Unul dintre principalele exponate este sistemul de fa]ad` ventilat` din sticl`, prezentat pe doi pere]i principali ai standului. Noutatea const` în folosirea sticlei printate ceramic, o tehnologie inovatoare care duce Glass Expert în topul primelor 30 de firme de prelucrare a sticlei din Europa. Aceasta se datoreaz` achizi]ion`rii printerului ceramic ce permite executarea panourilor cu dimensiunile 4 500 x 2 400 mm, singurul din România. Printerul ceramic se deta[eaz` de metoda clasic` a seri-

ADVERTORIAL

grafiei, prin capacitatea de a ob]ine multe culori pe acela[i panou, redând cu acurate]e detaliile. În cursul procesului de securizare, cerneala ceramic` intr` în componen]a sticlei 14μ, generând un beneficiu enorm: printul ceramic se poate folosi la exterior, f`r` a i se deteriora nuan]a, calitatea [i acurate]ea. Ca sticl` monobloc printat` [i securizat` sau în pachet termoizolant, pentru pere]ii cortin` ai cl`dirilor, printul ceramic reprezint` singura solu]ie care î[i men]ine acelea[i caracteristici de-a lungul timpului, datorit` rezisten]ei vopselei ceramice la UV, diluan]i sau solven]i chimici. Dac` primul panou din stand prezint` un print urban, cu trimiteri grafice, cel de-al doilea, amplasat simetric opus, afi[eaz` un print tridimensional [i aduce noutatea îmbin`rii pe curb a celor doi pere]i perpendiculari, cu o printare deosebit de dificil` pe sec]iunea arcuit`. Pere]ii laterali ai standului sunt expresia unor pere]i de compartimentare, care pot fi particulariza]i prin diferite printuri, lucr`ri grafice, vectoriale sau cu poze. În spa]iul standului mai întâlnim un birou de sticl` printat cu un model care se continu` pe perete [i mai multe sisteme de prindere pentru balustrade din sticl` – profil, prinderi punctuale din inox [i varianta de sticl` lipit`.

8-25-agenda 11/17/14 8:37 PM Page 19

8-25-agenda 11/17/14 8:37 PM Page 20

AGENDA

TEHNOLOGIE

Prototipul casei prefabricate marca Phillipe Starck TEXT: Réka }ugui n FOTO: Baptiste Lanne

|n urma unei lungi perioade de cercetare, designerul Phillipe Starck, \mpreun` cu o companie din Slovenia, numit` Riko, au lansat pe pia]`, \n luna octombrie a acestui an, conceptul de “Prefabricated Accessible Techological Homes – P.A.T.H.”. Proiectul combin` designul de calitate cu sisteme ecologice extrem de avansate – surse de energie solar`, termal` [i turbine de vånt – care ofer` posibilitatea ca locuin]ele s` produc` mai mult` energie decåt consum`. Casele sunt construite dup` metode de prefabricare industrial`, garantånd astfel lipsa erorilor de construire, specifice [antierelor clasice. Acest proces, permite totodat` beneficiarilor s` economiseasc` timp [i bani. Din momentul comenzii, produc`torii livreaz` casa \n mai pu]in de 6 luni iar asamblarea dureaz` aproximativ trei luni. |n plus, cu un pre] de 2 500 - 4 500 euro / mp, \n func]ie de necesit`]ile clientului, P.A.T.H. ofer` ocazia de a locui \ntr-un mediu ecologic, avansat din punct de vedere tehnologic [i cu un design de excep]ie, la costuri mult mai accesibile. / www.starckwithriko.com

Mai multe detalii pe www.igloo.ro

HENWOOD ARCHIVE Impresionanta colec]ie a lui Simon Henwood la Galateca

ALT AER O expozi]ie a suprareali[tilor din Cehia [i Slovacia

FILM EXPERIMENTAL Un festival dedicat genului \n luna decembrie \n Bucure[ti

Dup` proiectul Din dragoste de carte [i de arte, artistul britanic Simon Henwood revine la Bucure[ti [i ofer` publicului ocazia s` descopere lucr`ri din colec]ia sa personal`, semnate de nume precum Picasso, Chagall, Goya, Giacometti, Paolozzi, Andy Warhol [i Sir Peter Blake. Expozi]ia este deschis` la Galateca pån` pe 30 ianuarie 2015. www.galateca.ro

Expozi]ia ALT AER (OTHER AIR), cu lucr`ri ale Grupului Suprareali[tilor Cehi [i Slovaci, va ajunge pentru prima dat` \n Romånia. Vernisajul va avea loc la Bucure[ti pe 11 decembrie la UNAgaleria, iar evenimentul va fi \nso]it [i de o retrospectiv` a filmelor regizate de Jan Svankmajer, care va sus]ine o conferin]` \n capital` cu aceast` ocazie. www.czech-it.ro

Festivalul Interna]ional de Film Experimental Bucure[ti 2014 (BIEFF) se va def`[ura \n perioada 10-14 decembrie, iar filmele propuse de organizatori [i cele \nscrise \n competi]ie vor rula la Cinema Pro [i Cinema Elvira Popescu. Dintre cele 80 de titluri care alc`tuiesc programul, 65 vor fi proiectate pentru prima dat` \n Romånia. www.bieff.ro/ro

8-25-agenda 11/17/14 8:37 PM Page 21

8-25-agenda 11/17/14 8:37 PM Page 22

AGENDA

EXPOZI}IE

De la A la Z. Lumea lui Isay Weinfeld expus` la Viena

|ncep책nd cu 18 decembrie, Architekturzentrum Wien va g`zdui o ampl` retrospectiv` dedicat` crea]iei lui Isay Weinfeld. Publicul va avea ocazia s` descopere o oper` extrem de divers` din perspectiva detaliul, modalitatea de expunere fiind sus]inut` [i de activitatea sa de cineast: arhitectul semneaz` o serie de scurtmetraje cu proiectele sale, disponibile la r책ndul lor \n cadrul expozi]iei. / www.azw.at

Mai multe detalii pe www.igloo.ro

8-25-agenda 11/17/14 8:37 PM Page 23

PARDOSELI VINILICE DE LUX DE LA ETAGE Dalele din PVC, numite generic LVT, încep din ce în ce mai mult s` reprezinte o alternativ` oportun` pentru crearea unui spa]iu prietenos [i cald, chiar dac` nu au calitatea materialelor naturale. Designul precis [i rafinat, precum [i paleta vast` de modele le recomand` în mediul reziden]ial, dar [i în cel comercial. Varietatea este dat` de gama de dimensiuni [i modele, pornind de la lemn clasic [i esen]e exotice pân` la imita]ii de piatr` [i ciment. Printre atuurile de necontestat se num`r` rezisten]a la trafic, între]inerea facil` [i u[urin]a montajului, care poate fi chiar de tip DIY. Iar \n ceea ce prive[te instalarea, LVT-urile sunt împ`r]ite în dou` mari categorii: montaj în sistem flotant [i montaj prin lipire. Oferta Gerflor se compune din trei game: trafic comercial greu, moderat [i trafic reziden]ial astfel: gama Creation / Creation Click pentru trafic comercial greu, ideal pentru magazine, showroomuri, gama Insight / Insight Click pentru trafic comercial mediu [i gama Artline / Artline lock pentru trafic reziden]ial. Dup` cum sugereaz` [i numele, categoria „click/lock”, este cea care se monteaz` flotant, cu un montaj simplu care poate fi f`cut chiar de c`tre persoane nespecializate. Ultima inova]ie Gerflor, gama Insight X Press, este cu siguran]` varianta optim` pentru renov`ri rapide cu costuri de montaj minime. Dalele sunt autoadezive, amovibile [i pot fi montate \n timp record. |ntreaga gam` de modele [i dimensiuni poate fi g`sit` pe www.Interflor.ro

Showroom Etage: Bucure[ti, sector 3, Str. Nerva Traian nr. 5, Bl. M65, parter, Tronson II, Magazin 3. Mobil: 0726.995.559; Tel.: 021.327.52.52, Fax: 031.805.71.71 raluca.mocanu@bau-land.ro; www.bau-land.ro ADVERTORIAL

8-25-agenda 11/17/14 8:38 PM Page 24

AGENDA

COMPETI}IE

Everyman Theatre cå[tig`torul edi]iei 2014 al RIBA Stirling Prize TEXT: Ioana Diaconu n FOTO: Philip Vile

Ridicat pe locul vechiului teatru, conversie a unei capele de secol 19, noul teatru Everyman \[i asum` provocarea de a duce mai departe unul dintre cele mai importante simboluri culturale ale ora[ului Liverpool. Acesta cuprinde o sal` de teatru de 400 de locuri, care reflect` forma [i aranjametul celei originale, al`turi de s`li de spectacol mai mici, o sal` de repeti]ii, o camer` verde somptuoas`, un foaier, o cafenea [i un bar, precum [i spa]ii administrative. Cl`direa las` impresia unui spa]iu redescoperit. De[i proasp`t construit`, p`streaz` ceva din aerul [i ambivalen]a unei cl`diri vechi, \n parte datorit` refolosirii c`r`mizilor vechi \n zone mari din auditoriu, bar [i spa]iile de circula]ie. Vorbim despre o cl`dire care transmite un nivel ridicat de calitate prin materiale, iluminare [i elemente de semnalistic`. |ns` niciunul dintre acestea nu este strident, ci \ntrege[te discret ansamblul, amplificånd valoarea corpului arhitectural. www.architecture.com

Mai multe detalii pe www.igloo.ro

DIPLOMA Cei mai promi]`tori arti[ti ai genera]iei 2014

CREATE YOUR BUCHAREST Se caut` viziuni creative pentru capital`

STUFUL E BETON! Acoperi[urile din stuf ar putea intra \n patrimoniul UNESCO

The Institute anun]` prima edi]ie a festivalului Diploma, organizat cu scopul de a aduna sub acela[i acoperi[ lucr`rile de diplom` ale absolven]ilor facult`]ilor creative [i voca]ionale din capital`. Evenimentul va avea loc \n perioada 20-23 noiembrie la Palatul {tirbei [i va cuprinde spectacole de teatru, recitaluri de muzic`, proiec]ii de film [i expozi]ii. www.institute.ro

Concursul de idei “Create your Bucharest”, lansat de Muzeul de Art` din Viena (MAK) [i sus]inut financiar de OMV Petrom, urm`re[te s` descopere noi viziuni creative pentru ora[. Câ[tig`torul locului \ntâi va fi desemnat \n luna martie 2015 [i va primi un premiu \n valoare de 10 000 euro. |nscrieri pån` pe 15 ianuarie 2015. www.createyourbucharest.org

Asocia]ia Letea \n UNESCO, \n parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis [i Centrul de Resurse pentru Participare Public` au ini]iat o campanie online de strångeri de semn`turi pentru ca me[te[ugul realiz`rii acoperi[urilor de stuf s` fie inclus \n patrimoniul UNESCO. Ini]iativa face parte din campania de informare „Stuful e beton”. www.letea.eu/semneaza-petitia/

8-25-agenda 11/17/14 8:38 PM Page 25

26-27-teorie 11/17/14 8:57 PM Page 26

IPOTEZE

ARHITECTURA LITORALULUI

Imagine [i discurs \n arhitectura litoralului românesc \n anii 1960 [i 1970

Pe malurile modernit`]ii ASEMENEA SCENELOR SUPRAPOPULATE de personajele mitologiei grece[ti din gravurile lui Antonio Fantuzzi, reprezentant al [colii de la Fontainebleau, Litoral, filmul artistului Nicu Ilfoveanu, red` cu ajutorul peliculei reprezentarea iconic` a litoralului estival – o intersec]ie haotic` de corpuri [i obiecte care alc`tuiesc o realitate aparte, sezonier`.

TEXT: Alina {erban n FOTO: Sebastian Apostol, MNAC

onceput drept anticamer` a expozi]iei Vederi \ncånt`toare, lucrarea are un rol dublu, de care privitorul devine con[tient dup` parcurgerea \ntregului traseu expozi]ional. Pe de o parte, filmul reflect` asupra mitologiei create \n jurul litoralului \n anii ’60 [i ’70 \n spa]iul romånesc [i exploreaz` func]ia aparte pe care vizualitatea a jucat-o pentru aparatul politic \n transformarea proiectului de amenajare de la Marea Neagr` \ntr-un instrument eficient de promovare interna]ional`. Pe de alt` parte, interven]ia lui Nicu Ilfoveanu deschide un teritoriu de reflec]ie [i analiz` asupra raportului dintre trecut [i prezent, prin asocierea cadrelor contemporane cu coloana sonor` a unui reportaj din anii ’60. Chiar dac` ambiguu construit`, aceast` intersec]ie \ntre atunci [i acum, plaseaz` arhitectura ca subiect-central, t`ind acele cadre \n care aceasta este surprins` atåt ca scen` / decor \n care se mi[c` mul]imea, cåt [i ca imagine de sine st`t`toare. Ca un tablou regizat al realit`]ilor socialiste, litoralul ascunde [i 26

expune sensurile complexe ale \ntålnirii dintre proiectul modernit`]ii postbelice [i „angajamentul social” al arhitecturii de loisir, dintre politicile de reprezentare ale turismului local [i caracterul excep]ional al acestui laborator arhitectural \n epoc`. Sugerånd integrarea arhitecturii timpului liber \ntr-un sistem complex de reprezentare [i promovare a statului socialist, spa]iul central al expozi]iei Vederi \ncånt`toare. Urbanism [i arhitectur` \n turismul romånesc de la Marea Neagr` \n anii ’60-‘70 de la Sala Dalles din Bucure[ti analizeaz` func]ia obiectului de arhitectur` ca imagine serial` – reprodus` \n materialele publicitare ale epocii (film, ghiduri turistice sau c`r]i po[tale) [i ca produs turistic „comercializat” atåt \n plan local, cåt [i interna]ional. Vederi \ncånt`toare este gåndit` de curatorii s`i asemenea unei expozi]ii-dosar, unde publicul este invitat s` parcurg` un index de date, referin]e [i termeni-cheie, cu ajutorul c`rora poate citi pe diferite voci / tonalit`]i scenariul litoralului. Conceptul curatorial urm`re[te dubla angajare a arhitecturii litoralului

\n mecanica politic` a momentului – creditånd intern [i interna]ional succesul noii ordini sociale [i politice – precum [i \n fluxul ideatic al dezbaterilor arhitecturale de dup` r`zboi, sincronizånd, prin rico[eu, c`ut`rile arhitecturale locale cu cele ale modernit`]ii postbelice din spa]iul occidental. Tr`s`turile aproape canonice ale litoralului romånesc sunt oglindite de o serie de filme publicitare, produse de Studioul Cinematografic Alexandru Sahia \ncepånd cu finalul anilor ’50. Comandate de c`tre statul romån pentru a face publicitate sta]iunilor moderne nou-construite pe coasta M`rii Negre, acestea proiecteaz` \n decorul seduc`tor al arhitecturii un paradis turistic. Plajele \nsorite, facilit`]ile balneare moderne [i divertismentul turistic devin \n epoc` un eponim pentru ceea ce \nsemna o experien]` alternativ` a realit`]ii socialiste. Printr-o asociere a detaliului de via]` social` cu perspectiva de ansamblu asupra acestei ample dezvolt`ri, expozi]ia reu[e[te s` reviziteze cele mai importante produse ale programului de loisir de la Marea Neagr`,

26-27-teorie 11/18/14 3:20 PM Page 27

plasånd arhitectura \n centrul unei culturi vizuale specifice epocii, esen]ial` deopotriv` \n \n]elegerea politicilor turistice locale [i a experien]ei moderniz`rii. Traseul propus de curatori urm`re[te s` pun` \n valoare caracterul dezvolt`rii [i rolul pe care l-a jucat practica arhitectural` de pe litoral \n construirea unei imagini de succes a statului romån. |n acela[i timp, expunerea unor cadre [i detalii arhitecturale, \nso]ite de comentariile arhitec]ilor – formulate \n epoc` sau retrospectiv – reflect` asupra mecanismului ra]ional de construire a unei realit`]i de tip Potemkin ce „a democratizat” modul de petrecere a timpului liber [i a transformat litoralul \ntr-o zon` difuz` de \ntålnire \ntre agenda modernit`]ii postbelice [i agenda politic` local`. Urm`rind rela]ia de dependen]` dintre politicile statului romån [i obiectivele modernit`]ii locale, expozi]ia reflect` asupra angaj`rii arhitecturii \ntr-un proiect utopic, menit „s` satisfac` nevoile sociale [i de trai mereu crescånde ale oamenilor muncii”. Astfel, ra]iunile tehnico-economice se \ntål-

nesc cu c`ut`rile \n materie de limbaj arhitectural [i sistematizare urban`. Procesul rapid de „democratizare” a litoralului ini]iaz` experimentarea de noi tipologii hoteliere, cu volume ra]ionale [i structuri suple \n cadre de beton armat [i ansambluri urbanistice cu zon`ri func]ionale [i spa]ii publice ample ocupate de amenaj`ri peisagistice. Programarea urbanistic` face trimitere \n mod direct la principiile Cartei de la Atena, la dezbaterile teoretice prezente \n discursul arhitectural postbelic [i la solu]ii tehnice [i materiale contemporane (sticl`, metal, structuri complexe din beton armat, sisteme de prefabricare). Proiectul „Litoralul romånesc” a constituit „momentul” sau „starea de excep]ie” – o scenografie bine-instrumentat` \n care arhitectura \[i are propriul rol. Transformat \ntr-o vitrin` unde se proiecteaz` un film cu final fericit, accesibil oricui, litoralul a constituit un spa]iu de experimentare de noi forme [i tehnici de construc]ie, dar care s-a \mpotmolit \n propriul miraj. Finalul litoralului reflect` aceea[i uniformitate [i serialism prezent [i noiembrie 2014

\n ora[e. De aceea, la finalul traseului expozi]ional sunt incluse o serie de dou` filme realizate \n anii ’70 de artistul Ion Grigorescu, \n dou` cartiere bucure[tene, Balta Alb` [i Colentina. Dincolo de con]inutul specific al proiectului, expozi]ia Vederi \ncånt`toare a \ncercat s` propun` o nou` citire a dimensiunii reale [i imaginare a modernismului postbelic romånesc. Caracterul vizual / cinematic al amplei dezvolt`ri de pe litoral ne ofer` un context bun pentru a discuta pozi]ia arhitecturii [i a arhitectului \n acei ani, precum [i situa]iile de excep]ie n`scute de structura poroas` a peisajului politic al momentului.

CURATORI: Kalliopi Dimou, Sorin Istudor [i Alina {erban DESIGN EXPOZI}IE: skaarchitects DESIGN GRAFIC: Radu Matei Manelici MACHETE: Delia Popa, Sebastian Apostol EXECU}IE: Top Event One Proiect organizat de Asocia]ia pepluspatru 27

28-33-ONG 11/18/14 3:21 PM Page 28

INI}IATIVE

PATRIMONIUL INDUSTRIAL

INI}IATIVE DE SALVGARDARE A PATRIMONIULUI INDUSTRIAL ROMÂNESC TEXT: arh. drd. Alexandra Din, Ioana Diaconu

atrimoniul industrial românesc este pe moarte... Ne întreb`m ce [anse de supravie]uire are, v`zând cum tot mai multe ansambluri [i cl`diri valoroase cad prad` buldozerelor venite s` elibereze terenurile bine amplasate în ora[e, pentru a face loc noilor investi]ii imobiliare. Altele sunt l`sate într-o continu` stare de degradare, riscând soarta celor care au disp`rut din cadrul fizic. Situa]ia nu este mai pu]in dramatic` în cazurile în care istoria este furat`, bucat` cu bucat`, [i vândut` pe nimic la fier vechi. Treptat, dispar astfel m`rturii ale unor etape irepetabile, ale unor moduri de produc]ie [i de via]` trecute, ce au jucat un rol decisiv în evolu]ia societ`]ii [i a ora[elor noastre. Mo[tenirea industrial` constituie un segment nou în sfera patrimonial`, care necesit` a fi gestionat în raport cu problemele sale specifice. În prezent, o solu]ie viabil` în vederea salvgard`rii sale o constituie reintegrarea în circuitul func]ional [i în via]a comunit`]ii, prin reutilizare adaptiv` a construc]iilor [i ansamblurilor industriale. Pentru aceasta, este îns` nevoie de o abordare interdisciplinar`, de strategii integrate, care s` valorifice în mod durabil resursele patrimoniului industrial, în beneficiul comunit`]ilor [i respectând contextul istoric, economic, social, urban [i cultural al fiec`rei situa]ii în parte. Aceste strategii se pot genera [i implementa prin intermediul unor parteneriate [i cooper`ri eficiente între sectorul civil, administra]ie, profesioni[ti [i investitori.

Primind noi semnifica]ii [i utiliz`ri, mo[tenirea industrial` poate redeveni motorul cre[terii economice [i dezvolt`rii urbane de alt`dat`. Sectorul societ`]ii civile reprezentat de ONG-uri dedicate acestui domeniu este tot mai activ, sub amenin]area distrugerilor masive din ultimii ani. Cu to]ii lupt` pentru o schimbare de paradigm` în ceea ce prive[te patrimoniul industrial românesc, astfel încât acestuia s` îi fie recunoscute valorile [i s` fie perceput ca o resurs` pentru dezvoltare, în spiritul respect`rii istoriei [i valorilor trecutului. Pe parcursul ultimilor ani, au desf`[urat de la activit`]i de documentare, inventariere, la campanii de informare [i sensibilizare a publicului larg [i a factorilor de decizie, ateliere de lucru, tururi ghidate, dezbateri, pân` la implicarea în demersurile pentru clasarea ca monumente istorice a anumitor situri, atragerea de fonduri, organizarea ac]iunilor menite s` sus]in` reintegrarea unor cl`diri în via]a comunit`]ilor, colabor`ri pentru înfiin]area unui centru pentru formare la distan]`, documentare [i informare în arheologia industrial`, iar lista ini]iativelor [i dedicarea unor oameni nu se opresc aici. Semn c` demersurile întreprinse de organiza]iile din sfera societ`]ii civile dau rezultate [i c` puterea exemplului exist`, un num`r (modest) de investi]ii în reabilitarea [i reutilizarea patrimoniului industrial s-a materializat în ultimii ani. A[adar, mai putem oare spera...?

28-33-ONG 11/17/14 8:46 PM Page 29

ASOCIA}IA PLUSMINUS Discu]ia despre patrimoniul industrial \n cazul minelor de c`rbune \n general, [i al Minei Petrila \n particular, aduce o nou` not` \n discursul clasic, vorbind nu numai despre un patrimoniu ignorat [i l`sat prad` speculei imobiliare, ci chiar de un spa]iu care se vrea a fi demolat, pentru care locuitorii au sentimente mixte, datorate trecutului tragic din perioada totalitar`. |n acest context, Asocia]ia PlusMinus a adunat la un loc o serie de ini]iative pentru salvgardarea minei, \n parteneriat cu Societatea Cultural` „Condi]ia Romån`“, E.M. Petrila [i cu autorit`]ile, \n c`utarea unor solu]ii concrete, printr-un sistem de gestiune cåt mai liber care s` poat` simula organizarea de evenimente [i a reapropria spa]iul de comunitate. Dup` doi ani de studii, strategii [i analize, s-a impus nevoia unei interven]ii reale, la scara 1:1, care s` aduc` proiectul mai aproape de petrileni [i s` arate poten]ialul de conversie al cl`dirilor din incinta E.M. Petrila. Astfel, s-a n`scut ideea unui atelier participativ de conversie a fostei sta]ii de pompe \ntr-o cl`dire cu destina]ie cultural` – Centrul POMPAdou, un atelier care a avut loc sub numele de Start UP Petrila \n perioada 1926 octombrie 2014. Timp de cinci zile [i jum`tate, o echip` de 15 arhitec]i romåni [i germani, un inginer, \mpreun` cu voluntarii entuzia[ti din Petrila, precum [i cu mineri, electricieni [i dulgheri ai E.M. Petrila au modificat exteriorul [i interiorul fostei sta]ii de pompe, iar rezultatul ni se prezint` sub forma a multiple posbilit`]i de utilizare. Urm`torii pa[i ai ini]iativei vizeaz` modificarea Hot`rårii de Guvern privind proiectul de demolare a Minei Petrila [i redirec]ionarea fondurilor alocate demol`rii c`tre reabilitarea [i conversia cl`dirilor.

noiembrie 2014

Fotografii: PlusMinus www.plusminus.org.ro

28-33-ONG 11/17/14 8:46 PM Page 30

INI}IATIVE

PATRIMONIUL INDUSTRIAL

ASOCIA}IA PENTRU ARHEOLOGIE INDUSTRIAL~

Arheologia industrial` este un domeniu interdisciplinar de studiu al m`rturiilor, materiale sau imateriale, a documentelor, artefactelor, a a[ez`rilor omene[ti [i a peisajelor urbane sau naturale, create pentru sau de c`tre procesele industriale. Fondat` \n 2007, Asocia]ia pentru Arheologie Industrial` din Romånia are un portofoliu impresionant de proiecte, urm`rind cercetarea [i punerea \n valoare a patrimoniului industrial, educa]ia [i con[tientizarea publicului cu privire la importan]a acestuia \n identitatea noastr` cultural`. Men]ion`m: „Parteneriat pentru valorificarea patrimoniului arhitectural industrial din Romånia“, \n parteneriat cu Transylvania Trust, „Tur Industrial – patrimoniul industrial ca resurs`“, \n parteneriat cu Asocia]ia Zeppelin [i „Creative Factories Bucharest“ \n parteneriat cu asocia]ia EURODITE [i Asocia]ia Zeppelin. |n prezent, AIR lucreaz` la inventarierea [i prezentarea pentru public a patrimoniului industrial bucure[tean, un proiect finan]at de ambasada Fran]ei sub numele de „Bucharest, ville industrielle – ou sont passees ses industries d’antan?“. De asemenea, o nou` ini]iativ` vizeaz` o analiz` preliminar` a temei industriei \n filmul romånesc de fic]iune ca surs` documentar` \n cercetarea patrimoniului industrial, un proiect dezvoltat \n colaborare cu Uniunea Na]ional` a Criticilor de Film. Este important de men]ionat c` AIR, pe parcursul fiec`rui proiect, a actualizat permanent o baz` de date proprie a patrimoniului industrial din Romånia, [i a luat pozi]ie cu privire la protejarea acestuia, atunci cånd s-a pus problema. Fotografii: AIR www.arheologie-industriala.blogspot.ro

28-33-ONG 11/17/14 8:47 PM Page 31

MAKE A POINT

Fie c` vorbim despre uzinele construite \n mijlocul cartierelor, fie de cartiere construite \n jurul uzinelor, fabricile \n care nu mai exist` produc]ie au r`mas ca un soi de colo[i anti-urbani de beton. F`r` s` \[i mai deserveasc` scopul, ele continu` s` blocheze fluxul natural al cartierelor, \ntinse pe unul-doi kilometri care oblig` trec`torul s` le \ncercuiasc` \n drumul zilnic. Acestea sunt fabricile-mamut, precum Apaca sau Electroaparataj \n Bucure[ti, sau cele mai „modeste“, cu 3 000 de angaja]i, precum Post`v`ria Romån` din Pantelimon, actualul sediu Make a Point. Gåndit ca o alternativ` la via]a cultural` bucure[tean`, concentrat` de cele mai multe ori \n centrul ora[ului, Make a Point [i-a propus s` aduc` evenimente de calitate pentru locuitorii cartierului, s` invite la descoperire [i s` se foloseasc` de spa]iul halelelor industriale nefolosite. Astfel, o fost` sec]ie de rep`sat a post`v`riei a fost transformat` \n 2009 \n spa]iu expozi]ional, cinema, bibliotec` [i videotec`, urmånd ca \n perioada 2012-2014 s` se definitiveze reconversia Turnului de Ap` din curtea fabricii \n Turn de Art`. Proiectul de reconversie a urm`rit s` trimit` un semnal c`tre locuitorii cartierului, fiind un punct de referin]` \n imaginarul colectiv. Locuitorii au fost implica]i \n proiect, invita]i s` voteze lucrarea pe care ar dori s` o vad` \n fiecare zi pe fa]ada turnului. La inaugurare, s-au trimis c`r]i po[tale cu „Drag` vecine...“, iar la fa]a locului au venit nu mai pu]in de 600 de locuitori, membrii comunit`]ii continuånd s` tot vin` [i azi. Astfel, spa]iul canibalizat de fabric` este redat, pu]in cåte pu]in, oamenilor [i cartierului. Fotografii: Make a Point www.makeapoint.ro

noiembrie 2014

28-33-ONG 11/18/14 5:44 PM Page 32

INI}IATIVE

PATRIMONIUL INDUSTRIAL

ZEPPELIN & EURODITE Halele Carol reprezint` un proiect de reconversie a vechilor spa]ii industriale cu valoare istoric` ale Fabricii Hesper \n centru cultural [i de evenimente, ini]iat de Zeppelin \mpreun` cu Eurodite. Idee n`scut` \n cadrul unui tur ghidat de arhitectur` industrial` din 2011, proiectul a \nceput concret \n ianuarie 2013 ca prototip al unei strategii solide din punct de vedere financiar pentru regenerarea patrimoniului industrial. Transformarea unei fabrici \ntr-un hotspot cultural se bazeaz` pe un proces etapizat: reamenajarea locului prin generarea de venituri dobåndite din utiliz`ri temporare, abordarea lucrurilor pe o ierarhie ascendent` [i ob]inerea de parteneriate inteligente. Principalele obiective care vizeaz` transformarea fabricii Hesper sunt oprirea degrad`rii cl`dirilor istorice [i conservarea lor, g`sirea unor noi utiliz`ri pentru cl`dirile goale (f`r` a perturba activit`]ile de produc]ie care au \nc` loc \n cele moderne), crearea unor puncte de acces la parcul Carol [i la strad`, precum [i deschiderea spa]iului c`tre public. P`strarea leg`turii cu ADN-ul locului – fabrica]ie [i crea]ie – este esen]ial`, fapt pentru care proiectul cap`t` conota]iile unui centru urban pentru industriile creative. |n luna mai a acestui an, Halele Carol au avut o avanpremier` \n timpul Romanian Design Week, cånd evenimentul Carol Factory Night a adunat peste 2 000 de vizitatori \ntr-o singur` noapte. De atunci se organizeaz` tot mai multe concerte, proiec]ii, spectacole [i evenimente speciale care au consacrat deja spa]iul ca unul de neratat pe harta cultural` a capitalei. Fiecare participant la evenimentele g`zduite la Halele Carol devine, implicit, un sus]in`tor direct al proiectului de conversie. Fotografii: Vlad Basca www.e-zeppelin.ro

28-33-ONG 11/17/14 8:47 PM Page 33

Tårg de Sfåntul Nicolae 5 – 7 decembrie 2014 Muzeul Na]ional al }`ranului Romån {oseaua Kiseleff 3, Sector 1, Bucure[ti, România www.muzeultaranuluiroman.ro

34-41-THE OFFICE 11/17/14 8:53 PM Page 34

PROIECTE

ARHITECTUR~

THE OFFICE. ORA{UL DIN ORA{ SEMNAT DE ANDREESCU {I GAIVORONSCHI, cel mai nou centru de afaceri al Clujului se distinge printr-o volumetrie puternic` în total acord cu ]esutul urban din care face parte. Compus din trei volume principale gândite pentru a fi realizate în etape succesive, ansamblul The Office se deschide c`tre ora[, devenind punct de atrac]ie urban [i loc de întâlnire destinat tuturor locuitorilor, nu doar celor care lucreaz` în cl`dire. Accesul la cele dou` cur]i interioare descoperite este liber, la fel [i traversarea acestora pentru a beneficia de un moment de respiro pe malul Canalului Morii, un curs de ap` care urmeaz` a fi amenajat peisagistic.

TEXT: Catrinel Negru ■ FOTO: Dacian Groza

■ PROIECT

Andreescu & Gaivoronschi Autor: arh. Vlad Gaivoronschi Colaboratori: arh. Andrea Katalin Szabo, arh. Dan Damian, arh. Alexandru M`l`escu, arh. Mihai Ungur, arh. Dan M. Munteanu, arh. Alina Georgescu, arh. Bogdan Ra] ■ STRUCTURA DE REZISTEN}~

H.I. Struct 34

Parterul, ocupat în mare parte de func]iuni publice – comer], servicii, cafenele [i sedii de firme, beneficiaz` de caracterul deschis al spa]iilor exterioare, atractive pentru vizitatori. Spa]iile publice ale celor dou` cur]i interioare sunt anun]ate de retragerea fa]adei principale pe jum`tate din lungime, fiind creat` astfel o pia]et` pietonal` care func]ioneaz` în tandem cu platforma Centrului Cultural, aflat` în diagonal` pe partea opus` a bulevardului. Intrarea este anun]at` de portalul cu în`l]imea a trei niveluri, care se repet` la fiecare dintre cele trei volume, invitând c`tre explorarea ansamblului în profunzime. Pasajele astfel ob]inute reiau tema gangurilor din vechiul Cluj, într-un gest familiar [i în acela[i timp simbolic. Ansamblul dezvoltat pe orizontal` p`streaz` un aspect monolit, discret la nivelul siluetei urbane, în timp ce nivelul al [aselea ofer` o perspectiv` spectaculoas` asupra ora[ului istoric. Pere]ii-cortin` delimiteaz` în plan un contur fa]etat, cu efecte notabile asupra volumetriei pe care o aduc la scar` uman` [i asupra percep]iei vizuale pe care o flateaz` prin imperfec]iunea unghiurilor. Volumul nu este o form` abstract`, riguroas` [i agresiv`, ci o prezen]` interesant` care aminte[te de lumea mineral`. Volumetria rezultat` din studii elaborate de iluminare, eficientizare a suprafe]elor [i impact vizual contribuie la func]ionarea economic` [i eco-

logic` a cl`dirii, care urm`re[te clasificarea „Excellent" a sistemului BREEAM. Fa]ada de vest, cea mai expus` razelor solare, este discontinu` [i par]ial umbrit` pe zonele retrase. Loggiile dedicate pauzelor de lucru sunt prezente la fiecare nivel în puncte diferite ale planului [i umbrite cu parasolare ceramice. Fa]adele însorite, sud [i vest, sunt tratate cu sisteme duble de pere]i-cortin` [i elemente de umbrire. În avantajul pietonilor, circula]iile auto sunt complet separate de aleile amenajate, fiind limitate la conturul parcelei. Pe cele dou` fa]ade laterale sunt pozi]ionate accesele la cele dou` subsoluri de parcare, ventilate [i desfumate natural prin cur]ile de lumin`. Parcarea subteran` este dimensionat` la standardele actuale, îns` are în`l]imea suficient` pentru prevederea sistemelor de parcare etajate, asigurând adaptarea capacit`]ii la cerin]ele viitoare. Cele 540 de locuri de parcare a bicicletelor [i sta]ia de transport în comun încurajeaz` mobilitatea alternativ` [i ecologic` pentru angaja]ii birourilor. Sistemul BMS [i solu]iile de ultim` or` pentru instala]ii asigur` o economie semnificativ` de energie electric` [i ap` potabil`. Terasele verzi de deasupra etajului al doilea contribuie, împreun` cu spa]iile plantate din cele dou` cur]i interioare, la un microclimat s`n`tos pentru utilizatori [i pentru ora[.

34-41-THE OFFICE 11/17/14 8:53 PM Page 35

noiembrie 2014

34-41-THE OFFICE 11/17/14 8:53 PM Page 36

PROIECTE

ARHITECTUR~

34-41-THE OFFICE 11/17/14 8:53 PM Page 37

noiembrie 2014

34-41-THE OFFICE 11/17/14 8:54 PM Page 38

PROIECTE

ARHITECTUR~

34-41-THE OFFICE 11/17/14 8:54 PM Page 39

noiembrie 2014

34-41-THE OFFICE 11/17/14 8:55 PM Page 40

PROIECTE

ARHITECTUR~

34-41-THE OFFICE 11/18/14 3:23 PM Page 41

42-49-CASA PARASITE STUDIO 11/17/14 8:07 PM Page 42

PROIECTE

ARHITECTUR~

LOCUIRE |NTRE PUBLIC {I PRIVAT CASA C. PROIECTAT~ DE ATTILA WENCZEL la Timi[oara este amplasat` într-un context urban reziden]ial, marginal ora[ului [i lipsit de o coeren]` a formei construite. Aceast` situa]ie are cel pu]in dou` repercusiuni asupra casei. Prima se refer` la o rigoare [i ra]ionalitate volumetric` ordonatoare în raport cu un context eterogen, iar cea de-a doua const` în lipsa altor elemente de articulare cu sus-men]ionatul context urban: casa are o realitate expresiv` proprie, autosuficient`, derivat` din rela]ia cu spa]iile cur]ii [i cu orientarea fa]` de punctele cardinale.

TEXT: Andrei M`rgulescu ■ FOTO: Attila Wenczel

■ ARHITECTUR~

Parasite Studio Autor: arh. Attila Wenczel Colaborator: arh. Norbert Ianko ■ STRUCTUR~

LBS Plancronstruct, ing. Lannert Cristian ■ INSTALA}II ELECTRICE

Electric Eye, ing. Valea Adrian Anul finaliz`rii: 2014 / Suprafa]a: 530 mp 42

Volumul major al locuin]ei determin` dou` spa]ii principale pe teren, o curte de acces c`tre strad` [i o curte privat`, protejat` de spa]iul public, în spate. Aceast` dualitate fa]` / spate a împ`r]irii raporturilor dintre public [i privat la exterior se reg`se[te [i în zonificarea interiorului. C`tre strad` sunt dispuse la parter func]iuni mai publice [i utilitare, iar la etaj dormitoarele copiilor, \n timp ce \nc`perile de zi ale parterului [i dormitorul matrimonial de la etaj sunt orientate c`tre curtea din spate. Un al doilea element structurant al spa]ialit`]ii interioare este living-room-ul dezvoltat pe în`l]ime dubl`, c`tre care se deschid inclusiv unele zone ale etajului [i care are cea mai dezvoltat` func]ie de reprezentare dintre spa]iile casei. Revenind la analiza exteriorului, structura dual` este nuan]at` la sc`ri mai mici. Atât c`tre strad` (tratarea accesului), cât mai ales c`tre zona privat` din spate apar o serie de spa]ii intermediare realizate prin combinarea de substrac]ii [i adi]ii la volumul de baz`. Acestea sunt dezvoltate inclusiv pe vertical`, cele de la parter (deschise [i acoperite) completându-se cu terase descoperite la etaj, accesibile atât din interior, cât [i direct din curte. Datorit` acestor nuan]`ri, proiectul dep`[e[te stadiul unei compozi]ii volumetrice spectaculoase, de inspira]ie modernist`, [i cap`t` o consistent` component` spa]ial`, mai ales în zona articul`rilor, a medierii dintre interior [i exterior. Aceea[i intermediere

exist` [i la nivelul amenaj`rii cur]ii private: între casa propriu-zis` [i zona vegetal` din fundal exist` o zon` mixt` de mineral [i vegetal, suficient de ampl` pentru a deveni un loc în sine. La acest efect contribuie [i defini]ia spa]ial` pe care o determin` corpul anex` care con]ine spa]ii alternative ale unui living [i loc de luat masa într-un volum deschis [i acoperit. Materialitatea casei este unitar` ca principiu atât la exterior, cât [i la interior. Volumele exterioare sunt albe, iar finisajul din piatr` neagr` unific` golurile în decupaje geometric riguroase, rectangulare. Din modelarea raportului dintre alb [i negru se poten]eaz` anumite conform`ri ale volumetriei. Spre exemplu, c`tre strad` casa are o dinamic` orizontal`, liniar`, ea devenind mult mai static` în conformarea c`tre curtea privat`. În mod analog, interioarele albe [i luminoase au accente ale unei „caligrafii” a liniei sau ale suprafe]elor negre care, de cele mai multe ori, sus]in direc]iile dominante ale spa]iilor. Pardoseala din lemn atenueaz` la interior rigoarea unei materialit`]i reci [i, prin continuitatea sa, contribuie la fluiditatea spa]ial`. Casa C. este o realitate arhitectural` autonom` în raport cu un context urban prea pu]in valoros, statut care a generat un raport complex între o form` compus` riguros [i o spa]ialitate care dincolo de efectuarea de distinc]ii majore, articuleaz` bogat [i nuan]at caracterul public [i privat la scara locuin]ei.

42-49-CASA PARASITE STUDIO 11/17/14 8:07 PM Page 43

noiembrie 2014

42-49-CASA PARASITE STUDIO 11/17/14 8:08 PM Page 44

PROIECTE

ARHITECTUR~

42-49-CASA PARASITE STUDIO 11/17/14 8:08 PM Page 45

noiembrie 2014

42-49-CASA PARASITE STUDIO 11/17/14 8:08 PM Page 46

PROIECTE

ARHITECTUR~

42-49-CASA PARASITE STUDIO 11/17/14 8:08 PM Page 47

noiembrie 2014

42-49-CASA PARASITE STUDIO 11/17/14 8:08 PM Page 48

PROIECTE

ARHITECTUR~

42-49-CASA PARASITE STUDIO 11/18/14 4:13 PM Page 49

PRODUSE / SISTEME CU UN CONSUM REDUS DE ENERGIE

CP 130

Sistemul Reynaers CP 130

CP 130 Sistem liftant-glisant Luminos [i aerisit Sistemul glisant [i liftant-glisant CP 130 respect` pe deplin evolu]ia arhitecturii moderne centrate pe suprafe]e tot mai mari de sticl` [i maximizarea dimensiunii ferestrelor [i a u[ilor. Indiferent de dimensiunea sistemelor glisante, aspectul general este unul foarte elegant, luminos [i transparent. Interiorul [i exteriorul se îmbin` perfect. De[i profilurile cercevelei par minimaliste, rezisten]a [i robuste]ea sistemului sunt asigurate de combina]ia perfect` între aluminiu [i sticl`. De asemenea, CP 130 suport` vitraje cu greutate de pân` la 300 kg.

Func]ional Când toate parti]iile vitrate sunt deschise, interiorul [i exteriorul se îmbin` perfect, iar camera de zi devine o extensie confortabil` a terasei. Datorit` [inelor speciale de rulare, panourile de sticl` se deschid [i se închid foarte u[or. Pentru un plus de confort, exist` [i sistemul de deschidere automat`, cu ajutorul unui motor electric, ce v` permite s` glisa]i ferestrele prin simpla ap`sare a unui buton. Suprafe]ele mari de sticl` sunt perfect compatibile cu economia de energie [i confortul. Sistemul glisant CP 130 poate fi echipat cu vitraj dublu.

REYNAERS ALUMINIUM: Bucure[ti, Str. Lucian Blaga nr.4, sector 3, Bucure[ti Tel: 021.321.08.38, Fax: 021.320.51.05, Site: www.reynaers.ro, E-mail: office@reynaers.ro

ADVERTORIAL

50-55-GEHRY 11/17/14 7:53 PM Page 50

PROIECTE

ARHITECTUR~

SEZONUL GEHRY PE LÅNG~ COLABORAREA cu brandul Louis Vuitton, care a dus la o imagine-concept de impact (imagine care \mbrac` nu numai Funda]ia cultural` nou-inaugurat`, ci [i vitrinele brandului, pentru colec]ia de toamn`-iarn`), Frank Gehry are dedicat, la Centrul Pompidou, un spa]iu expozi]ional generos – o ampl` expozi]ie retrospectiv` a lucr`rilor arhitectului american, deschis` pân` la sfâr[itul lui ianuarie 2015.

TEXT: Ioana P`unescu, Petra Vlad ■ FOTO: Iwan Baan

■ PROIECT

Gehry Partners ■ CONSULTANT

Gehry Technologies ■ PEISAGISTIC~

Atelier Lieux Et Paysages ■ STRUCTUR~

Setec Batiment ■ CONSULTANT FA}AD~

RFR/TESS Paris, 11700 mp, 2014 50

Amplul proiect al Funda]iei Louis Vuitton a avut parte de mult` mediatizare pe parcursul celor opt ani care s-au scurs de la prezentarea ideii pân` la inaugurare. Scopul arhitectural al grandiosului obiect „a fost acela de a concepe o cl`dire care s` evolueze odat` cu trecerea orelor, deci [i odat` cu inciden]a luminii, astfel \ncât s` creeze impresia de efemer [i, prin asta, impresia de continu` schimbare” (Frank Gehry). Pentru a realiza acest lucru, autorul a imaginat, ini]ial, un „nor de sticl`” pe care l-a prezentat, acum opt ani, ca fiind imaginea noului spa]iu cultural [i artistic al Funda]iei. Construc]ia a \nceput \n 2008 [i a fost inclus`, chiar \nainte de a fi terminat`, pe lista cl`dirilor de referin]` obligatoriu de studiat la Harvard; echipele de arhitectur` [i structur` participante au fost deja premiate, atât \n Fran]a, cât [i \n America. Iar acum o lun`, obiectul, deopotriv` premiat [i controversat, a fost, \n sfâr[it, inaugurat. Imaginea final` este cea a unui iaht – mai curând a unor vele abstracte de iaht, a[ezate pe o oglind` de ap` (\nconjurat` de o instala]ie de lumini [i oglinzi, creat` de Olafur Eliasson [i dispus` la subsolul cl`dirii). Cele 12 „pânze” din sticl` care se ridic` \n mijlocul unui ocean de vegeta]ie (Jardin d’Acclimatation, la nord, [i Bois de Boulogne, la sud) [i \mbrac` aproximativ 38 000 de metri p`tra]i de cl`dire, construiesc un scut oblic [i ondulat peste „iceberg” – a[a cum a fost denumit miezul alb al cl`dirii, realizat tot dintr-o succesiune de forme organice, unite prin

terase [i br`zdate de luminatoare. Op]iunea pentru sticl` a fost dat`, se pare, de loca]ie [i de arhitectura de secol XIX (mai precis de structura de sticl` a Grand Palais dar, \n egal` m`sur`, [i de alte construc]ii similare, inclusiv de Palmarium, construit \n Jardin d'Acclimatation \n 1893). Tot principii de secol XIX, de aceast` dat` peisagistice, g`sim [i \n amenajarea generosului sit care \nconjoar` Funda]ia. Interiorul ofer` 11 spa]ii expozi]ionale, un auditorium cu o capacitate de 350 de persoane [i un restaurant (Le Frank), al`turi de un lobby grandios [i de trei terase panoramice. Colec]ia de art` va fi expus` treptat: prima serie de lucr`ri cuprinde instala]ii create special pentru sit [i semnate Ellsworth Kelly, Olafur Eliasson sau Adrián Villar Rojas. Pentru proiectarea [i detalierea celor 13 500 de metri p`tra]i de panouri-pânze din sticl` (realizate din 3 584 de piese din sticl` laminat`) [i a celor 19 000 de pl`ci albe din beton (Ductal, un beton armat ultraperformant) care alc`tuiesc icebergul, s-a folosit un soft 3d special, dezvoltat de Gehry Technologies pornind de la Catia (cunoscut program de proiectare de specialitate \n domeniul aeronautic). Dup` declara]iile biroului de arhitectur`, se pare c`, doar pentru modelarea 3d a arhitecturii, a structurii [i a detaliilor de execu]ie ale anvelopantei au lucrat 400 de oameni, to]i \mp`r]ind un singur fi[ier, astfel \ncât schimbul de informa]ie s` se poat` face exact [i \n timp real.

50-55-GEHRY 11/17/14 7:53 PM Page 51

noiembrie 2014

50-55-GEHRY 11/17/14 7:54 PM Page 52

PROIECTE

ARHITECTUR~

50-55-GEHRY 11/17/14 7:54 PM Page 53

DETALII DE IMAGINE Colaborarea dintre arhitect [i brand nu se opre[te doar la iconicul [i vastul obiect-landmark creat: principiul compozi]ional pe care Frank Gehry l-a imaginat pentru Funda]ie, [i anume suita de pânze abstracte ale unui yacht, este reluat, chiar dac` la o scar` sensibil mai mic`, inclusiv pentru scenografia vitrinelor Louis Vuitton din acest sezon. Inspirate, \n cazul de fa]`, din imaginea cor`biilor olandeze de acum 500 de ani, elementele sculpturale de display create de arhitect sunt realizate nu din sticl`, ci din lemn \mbr`cat \n metal, reprezentând ideea de mi[care printr-o suit` de compozi]ii abstracte. Cu aspectul unor „pânze umflate de vânt pe care, de altfel, le-am [i denumit Wind Wings”, explic` arhitectul, aceste compozi]ii \mbrac`, la rândul lor, piesele Louis Vuitton, \n noua imagine dinamic` pe care Funda]ia i-a insuflat-o. Forma [i finisajul acestor compozi]ii sunt integral subordonate ideii de mi[care - poate cel mai constant element din \ntreaga carier` a lui Frank Gehry, \n a c`rui opinie orice sculptur` trebuie s` fie, la fel ca [i arhitectura, dinamic`. |n afar` de familia de forme - evident asem`n`toare - reg`sim, \n display-ul vitrinelor, [i efecte similare ale luminii: dac`, \n cazul cl`dirii muzeului, acestea sunt date, natural, de inciden]a soarelui, compozi]ia vitrinelor mizeaz` exclusiv pe finisajul metalului, [i anume \n nuan]e perlate de bleu, gri, maro pal [i roz, cu aparen]e, pe alocuri, aproape lichide.

noiembrie 2014

50-55-GEHRY 11/18/14 3:30 PM Page 54

PROIECTE

ARHITECTUR~

Guggenheim Museum Bilbao, 1991-1997, Spania. Foto: Philippe Migeat, Centre Pompidou

Vitra International Furniture Manufacturing Facility and Design Museum, 1987-1989, Weil-am-Rheim, Germania. Foto: Thomas Mayer

RETROSPECTIV~ LA CENTRUL GEORGES POMPIDOU – PARIS Ce mai este de spus despre Frank Gehry, arhitectul VIP, cel care semneaz` cel pu]in o cl`dire de referin]` la fiecare doi ani pe toate meridianele globului? Totul! Este ceea ce putem în]elege odat` ce am parcurs prima expozi]ie retrospectiv` din Europa dedicat` arhitectului, inaugurat` pe 8 octombrie la Centrul Georges Pompidou. Prin cele 225 de desene expuse în]elegem în ce m`sur` lucrul cu creionul pe hârtie este esen]ial în elaborarea gândirii acestui arhitect ce a putut realiza planurile Muzeului Guggenheim Bilbao doar cu ajutorul proiect`rii pe calculator. Am putea spune c` Gehry este un me[te[ugar în epoca informaticii, nedesp`r]indu-se niciodat` de creion, foarfece [i buc`]i de carton pentru a imagina primele planuri ale unei cl`diri. Procesul informatic vine abia dup` ce macheta este fixat`, el însu[i m`rturisind c` nu mânue[te calculatorul cu pl`cere [i nici cu foarte mare pricepere, procesul de imaginare a unei cl`diri fiind pentru el ceva intim [i palpabil. Cele 67 de machete din expozi]ie sunt dovada unei efervescen]e de gåndire [i a unei c`ut`ri febrile de noi forme. Fiecare cl`dire trece prin numeroase etape de machet`, iar [ansa Centrului Pompidou este aceea de a le expune pe cele intermediare, de lucru, iar nu pe cele finite de prezentare. Parcurgånd cronologic întreaga lui carier` putem avea uneori privilegiul de a vedea mai multe machete pentru aceea[i cl`dire, permi]ând astfel în]elegerea evolu]iei proiectului. Majoritatea machetelor provin direct din atelierul Gehry, alegerea comisarilor fiind de a nu prezenta piese din colec]ia muzeului [i nici prea multe lucr`ri pariziene, tocmai pentru a aduce publicului cât mai multe elemente de noutate. De altfel, dorin]a organizatorilor este de a realiza o suit` de expozi]ii care s` cuprind` [i aspecte mai pu]in cunoscute ale crea]iei lui Gehry, cum ar fi cea de designer [i cea de ceramist.

Cl`direa Chiat/Day, 1985-1991, Main Street, Venice, California. Foto: Grant Mudfor

Hotel Marqués de Riscal, 1999-2006, Alava, Spania. Foto: Thomas Mayer

50-55-GEHRY 11/17/14 7:55 PM Page 55

Walt Disney Concert Hall, 1989-2003, Los Angeles, California, Foto: © Gehry Partners, LLP

FRANK GEHRY. Prima mare retrospectiv` în Europa Centrul Georges Pompidou-Paris 8 octombrie 2014 – 6 ianuarie 2015 COMISARI EXPOZI}IE: Frédéric Migayrou, director adjunct al Musée National d’Art Moderne Aurélien Lemonier, conservator la Musée National d’Art Moderne ARHITECT EXPOZI}IE: Frank Gehry CATALOG: Frank Gehry, coordonatori: Frédéric Migayrou, Aurélien Lemonier, Editions Centre Pompidou, 2014

Mai multe detalii pe www.igloo.ro

Biomuseo, 2000 (\n curs de finalizare), Panama. Foto: © Gehry Partners, LLP

noiembrie 2014

56-59-APARTAMENT BUGNARIU 11/17/14 7:59 PM Page 56

PROIECTE

DESIGN INTERIOR

TONURI NORDICE ÎN BUCURE{TI ERGONOMIA ÎN DESIGN ÎNSEAMN~ crearea de spa]ii u[or de folosit, ce pun accent pe confortul [i bun`starea utilizatorilor [i \ncurajeaz` comunicarea \ntre ace[tia [i relaxarea activ`. |n cazul apartamentului pe care vi-l prezent`m aici, cu puternice influen]e scandinave, ergonomia \nseamn` a valorifica din plin un spa]iu relativ redus, trecând cu meticulozitate prin toate aspectele practice ale locuirii contemporane [i p`strând, \n acela[i timp, \n vedere nevoia de destindere [i de creare a unui mediu propice momentelor de calitate.

TEXT: Anca Rotar ■ FOTO: Cosmin Dragomir

■ PROIECT

Studio 1408 arh. Lucian Bugnariu, arh. Diana Bugnariu, arh. Vlad Hurhui 56

Situat \ntr-o zon` reziden]ial` a Bucure[tiului, apartamentul amenajat de echipa de arhitec]i Studio 1408 se desf`[oar` pe o suprafa]` de 90 mp. Layout-ul interior este unul explicit modern, definit de un echilibru optim \ntre deschiderile cerute de principiile designului contemporan [i \nchiderile necesare pentru asigurarea intimit`]ii. Astfel, \n componen]a apartamentului intr` un living cu buc`t`rie deschis`, un dormitor, un spa]iu de lucru, precum [i dou` b`i. Conceptul ce st` la baza amenaj`rii este unul \n mod decis minimalist, \n deplin acord cu stilul de via]` urban al beneficiarilor. La nivel estetic, influen]a principal` a fost cea nordic`, mai precis modelul bitonal, ce se bazeaz` pe nuan]e de alb [i gri, temperate de prezen]a cald` a lemnului [i a tonurilor revigorante [i dinamice de galben ocru [i turcoaz, alese pentru un plus de energie. |n zona de living – \n cadrul unei locuin]e, cea mai potrivit` pentru experiment [i accente de design – tavanul din beton aparent, \n combina]ie cu pere]ii din c`r`mid`, corpurile de iluminat asem`n`toare celor folosite \n studiouri [i mesele din lemn [i metal, pe rotile [i cu un aspect neprelucrat, confer` spa]iului un aer industrial, ironic [i ludic. Acesta este temperat \ns` prin prezen]a unor elemente naturale, printre care se num`r`

parchetul periat [i uleiat, cu aspect vintage, dar [i covorul cu motiv geometric, de inspira]ie scandinav`, ale c`rui culori se reg`sesc \n tapi]eria [i pernele decorative ale canapelei. Lâng` insula de buc`t`rie, cu blat de lemn lucios, unicul scaun galben-ocru contrasteaz` „\nc`p`]ânat” cu „vecinii” ce respect` linia directoare de gri a amenaj`rii, [i aduce o not` de inedit [i umor. Ceasul de perete, a c`rui rigurozitate este \ndulcit` prin forma u[or rotunjit` a col]urilor, reafirm`, la rândul s`u, influen]a nordic`. Acela[i concept este prezent, \ntr-o variant` pu]in \mblânzit`, [i \n cadrul dormitorului. Cele mai ilustrative exemple sunt tavanul care a fost decopertat par]ial pân` la beton [i corpurile de iluminat care urmeaz` tot o linie industrial`, fiind sus]inute de un sistem de scripe]i vechi, recupera]i [i recondi]iona]i, pentru a primi un aspect modern. Totodat`, este important de men]ionat c` beneficiarii acestui proiect au solicitat un spa]iu unde s` \[i poat` exersa ([i exercita) creativitatea. Solu]ia – simpl`, elegant` [i, desigur, ergonomic` – a fost cea de a l`sa liber peretele turcoaz din hol, pentru ca acesta s` fie transformat \n loc de expunere pentru o \ntreag` serie de decora]iuni home-made.

56-59-APARTAMENT BUGNARIU 11/17/14 7:59 PM Page 57

noiembrie 2014

56-59-APARTAMENT BUGNARIU 11/17/14 8:00 PM Page 58

PROIECTE

DESIGN INTERIOR

56-59-APARTAMENT BUGNARIU 11/17/14 8:01 PM Page 59

noiembrie 2014

60-63-ROA COTROCENI 11/18/14 3:32 PM Page 60

PROIECTE

PATRIMONIU

REABILITARE |N COTROCENI AMPLASAT ÎN CARTIERUL COTROCENI, proiectul biroului Republic of Architects reprezint` extinderea, \ntr-o anumit` m`sur` ambigu`, a unui imobil interbelic de locuin]e [i conversia acestuia \n sediul unei firme de publicitate. Ambiguitatea men]ionat` se refer` la faptul c` mansarda ini]ial` se înlocuie[te cu un etaj nou, ceea ce în privin]a volumului exterior nu genereaz` o adi]ie substan]ial` [i, în consecin]`, nici premisele unei autonomii formale bine marcate.

TEXT: Andrei M`rgulescu FOTO: Andrei M`rgulescu Fa]ad` existent`

Fa]ad` remodelat`

PROIECT

REPUBLIC OF ARCHITECTS, arh. Emil Burbea-Milescu, arh. Oana Coarf`, arh. Alexandra Li]u, arh. Radu-Tudor Ponta, arh. Raluca-Fabiola Boca, arh. Andrei Radu, stud. arh. Ana Cristian STRUCTURI DE REZISTEN}~

SICON 21, expert Romulus Simion INSTALA}II

Alyates Design 60

Arhitec]ii au oscilat între scenariul volumului ad`ugat subliniat prin contrast fa]` de imobilul existent [i un scenariu mai pu]in ferm, al unei anumite indistinc]ii dintre existent [i ad`ugat. Nu f`r` eliminarea tuturor dilemelor, chiar [i retroactiv, s-a ales a doua modalitate de lucru. Deoarece în virtutea acestei alegeri diferen]a \ntre cele dou` vârste ale imobilului nu se mai face la nivel de volumetrie sau prin tratamentul variat al suprafe]elor, aceast` misiune fiind atribuit` golului, mai precis unei fante orizontale neîntrerupte aflat` la contactul dintre baza ini]ial` [i extinderea de deasupra acesteia. Fanta orizontal` este un element de afinitate cu arhitectura modernist` a imobilului, dar indic` [i un moment contemporan prin continuitatea specific` unei structuri metalice (deosebit` de cea din beton armat a imobilului existent) [i printr-o geometrie variabil`. Aceasta din urm` corespunde unor ilumin`ri diversificate la interior [i marc`rii unor cadre vizuale distincte ale exteriorului care compun panorama orizontal`. Materialitatea, atât cea exterioar`, cât [i cea interioar` nu diferen]iaz`, ci unific` cele dou` etape ale imobilului, cea istoric` [i cea contemporan`. La exterior îns`, pe fondul tencuielii albe care îmbrac` unitar întregul volum, apar marcate cu accente liniare negre geometriile golurilor, grafica rezultat` fiind cea care exprim` plastic diferen]a dintre vårstele cl`dirii. Mai mult, marcarea celor

dou` etape exclusiv prin tipologia golurilor cap`t` expresivitate [i în momentul înser`rii, odat` cu apari]ia ilumin`rii artificiale dinspre interior, orice alt iluminat artificial aplicat fa]adei fiind redundant. În ceea ce prive[te interiorul, recenta interven]ie a implicat modific`ri substan]iale ale circula]iilor verticale, precum [i crearea unui spa]iu nou la ultimul etaj. Conversia func]ional` a vechiului imobil de locuin]e, \n care apartamentele aveau acces separat direct din curte, c`tre o unic` [i unificatoare utilizare, a însemnat renun]area la un sistem ingenios de sc`ri multiple care în interbelic media caracterul comun [i individual al locuirii. Ultimul nivel este modelat analog principiului fantei variabile: unitar \n privin]a continuit`]ii, ambiguu în ceea ce prive[te „texturarea” sa. Nu este clar dac` acesta este un etaj veritabil sau tot o mansard`: de[i în`l]imea sa liber` este specific` unui etaj „normal”, plan[eul u[or înclinat p`streaz` o afinitate cu sentimentul locuirii sub o acoperire, ca într-o mansard`. |ntreaga suprafa]` a pere]ilor [i plafonului este tratat` cu un motiv decorativ originar din geometria modul`rii fantei. |n virtutea acestei alegeri pare c` distinc]iile clare dintre perete, gol [i plafon se estompeaz` aici [i poate chiar de aceea spa]iul este lecturat ca apar]inând unui moment estetic [i structural contemporan.

60-63-ROA COTROCENI 11/17/14 8:16 PM Page 61

noiembrie 2014

60-63-ROA COTROCENI 11/17/14 8:17 PM Page 62

PROIECTE

PATRIMONIU

60-63-ROA COTROCENI 11/17/14 8:17 PM Page 63

noiembrie 2014

64-65-RESTAURARE_REPAD 11/17/14 8:19 PM Page 64

PROIECTE

PATRIMONIU

Despre accesibilitatea informa]iei. Modelul irlandez IRLANDA NU ESTE SINGURA }AR~ care pune la dispozi]ia publicului informa]ii privind protejarea patrimoniului prin intermediul internetului, îns` coeren]a, claritatea [i caracterul nou al materialelor furnizate stau m`rturie unei abord`ri ancorate în contemporan, mature ca nivel de aprofundare [i eficiente din punct de vedere economic.

TEXT: Loredana Brum`

Dolmenul Poulnabrone, cu o vechime de 5 800 ani – Comitatul Clare

Pe site-ul Consiliului pentru Patrimoniu sunt publicate sute de documente, instrumente de lucru pentru reabilitarea sustenabil` a patrimoniului. Sunt trecute în revist` planuri de conservare, metode de repertoriere a monumentelor, modalit`]i de interven]ie asupra patrimoniului natural, proceduri privind investiga]iile arheologice, reglement`ri legislative, scheme de sprijin financiar pentru lucr`ri [i principii ale reabilit`rii sustenabile. În acest mod, procesul de înv`]are se desf`[oar` într-un ritm mai alert, atât la nivel local, între membrii comunit`]ii care în]eleg importan]a mo[tenirii istorice [i modalit`]ile în care o pot valorifica, cât [i între speciali[ti, care sunt la curent cu tendin]ele [i metodele de studiu. La o simpl` c`utare online, informa]iile despre lucr`ri de reabilitare, despre metode de analiz` [i inventariere, despre tehnici de restaurare [i studii de caz trimit, inevitabil, la referin]e din zona Irlandei. Bro[uri disponibile gratuit, sensibilizeaz` [i formeaz` publicul în mod constant în spiritul unei dezvolt`ri integrate în raport cu patrimoniul construit. Primii pa[i înspre înfiin]area unui sistem dedicat protec]iei patrimoniului au fost f`cu]i la începutul anilor 60. Legea Administr`rii Locale, din 1963, eviden]iaz` nevoia de ac]iuni planificate [i programe de dezvoltare. Una dintre primele probleme identificate de comisiile înfiin]ate în urma acestui demers a fost lipsa strategiilor de dezvoltare privind patrimoniul na]ional [i lipsa unei structuri organiza]ionale la nivel na]ional. Raportul supus aten]iei Ministerului Guvern`rii Locale

FOTO: Elena Tatiana Chi[

în 1967 sublinia importan]a realiz`rii unui organism independent cu acoperire regional`, capabil s` ofere expertiz` tehnic`, s` coordoneze activit`]i de cercetare [i s` informeze comunit`]ile locale despre legisla]ia în vigoare [i mecanismele de implementare. Consiliul pentru Patrimoniu (Heritage Council) a fost fondat ca organism menit a sus]ine crearea de locuri de munc`, educa]ia [i turismul cultural la nivelul comunit`]ilor locale. Obiectivele sale vizeaz` administrarea [i distribu]ia fondurilor existente în vederea dezvolt`rii infrastructurii necesare pentru implementarea programelor de conservare [i reabilitare a patrimoniului arhitectural. Prin investi]iile realizate în ultimii ani cu ajutorul acestui mecanism, turismul cultural de patrimoniu a devenit unul dintre cele mai productive sectoare turistice. La nivel de cifre, în urma a aproximativ 6 milioane de euro investite în 4 ani, au rezultat peste 30 de milioane ca input pentru economia local`. În mod direct, au fost create peste 400 de locuri de munc`, num`rul celor generate indirect fiind mai mare de 1 000. Cu o investi]ie minim`, cultura acestei ]`ri de mai pu]in de 5 milioane de locuitori este promovat` la nivel global, având o contribu]ie important` în dezvoltarea mediului educa]ional de specialitate. Acest fapt se datoreaz` a trei factori majori de implementare: utilizarea mediului online pentru distribu]ie, caracterul gratuit al informa]iei publicate [i utilizarea unui limbaj de circula]ie interna]ional`.

64-65-RESTAURARE_REPAD 11/17/14 8:19 PM Page 65

Charles Fort (1670-1780) – Kinsale, Comitatul Cork

Casino Marino (1765-1771) – Marino, Dublin

Kilkenny Castle (1195-1213) – Kilkenny

noiembrie 2014

66-67-deschidere dosar 11/18/14 3:33 PM Page 66

DOSAR

CENTRE CULTURALE

DOSAR Daoíz y Velarde Cultural Center. Foto: © Alfonso Quiroga

CENTRE CULTURALE CIDADE DAS ARTES Proiect: Christian de Portzamparc Loca]ie: Rio de Janeiro, Brazilia Perioada de execu]ie: 2002 - 2013

HEYDAR ALIYEV CENTER Proiect: Zaha Hadid Architects Loca]ie: Baku, Azerbaidjan Perioada de execu]ie: 2007 - 2012

DAOÍZ Y VELARDE CULTURAL CENTER Proiect: Rafael de La-Hoz Arquitectos Loca]ie: Madrid, Spania Perioada de execu]ie: 2007 - 2013

xpresie a diversific`rilor tipologice la nivel urban, programele arhitecturale dedicate centrelor culturale marcheaz` noi tipuri de noduri sociale ce iau na[tere în interiorul ora[elor. Pe m`sur` ce programele muzeale au cunoscut în ultimii ani o serie de transform`ri [i reconfigur`ri esen]iale, centrele culturale s-au impus treptat sub forma unei tipologii specifice care vizeaz` în primul rând accentuarea dinamicilor culturale ale unui ora[ [i capacitatea arhitecturii de a experimenta formal în jurul unor programe eterogene ce propun valori, spa]ii [i ideologii alternative. Mai mult decât în cazul muzeelor, arhitectura centrelor culturale se bazeaz` pe adaptabilitatea spa]iului la cerin]e func]ionale variate [i pe capacitatea de a reflecta contexte aflate în permanent` transformare. În majoritatea cazurilor, centrul cultural delimiteaz` un cadru în care experien]ele [i evenimentele genereaz` noi interac]iuni [i activit`]i sociale; el devine un reper urban care reflect` nu doar valorile culturale prezente ale unei societ`]i, ci capacitatea acesteia de apreciere, asumare [i imaginare a unor noi seturi de valori ce r`spund dinamicilor social-culturale. De la programe arhitecturale inovatoare la diferite tipuri de conversii, cu prec`dere industriale, centrele culturale marcheaz` o serie de raporturi complexe la nivel urban, fiind totodat` un nucleu activ pentru consolidarea identit`]ii unui loc – o identitate care traduce tocmai devenirile succesive prin care o societate devine con[tient` de propriul ei istoric. Dificultatea radical` a acestui tip de programe arhitecturale rezid` îns` în echilibrul pe care arhitectura îl stabile[te cu diferitele programe culturale pe care trebuie s` le ad`posteasc`. Singularitatea formal` a unei cl`diri devine astfel imaginea unui dialog [i cadrul activ al unor negocieri [i transform`ri pe care arhitectura le intermediaz`. Este, poate, una dintre pu]inele forme de arhitectur` al c`rei program vizeaz` o structur` profund simbolic` ce contribuie la construc]ii identitare eterogene [i, ca atare, la transform`ri perceptiv-rela]ionale în rândul actorilor urbani. De cele mai multe ori, echilibrul între spa]ii, func]ii [i identit`]i este dat de o arhitectur` (aparent) „neutr`” în care spa]iul devine un veritabil mediu de transmitere a valorilor culturale vehiculate. Atât din punct de vedere formal, cât [i conceptual, centrele culturale marcheaz` un spa]iu de întâlnire unde arhitectura mediaz` de fapt un spa]iu public ce se constituie ca un veritabil organism viu. Reutilizarea spa]iilor industriale sau a spa]iilor abandonate ca spa]ii culturale pre-

66-67-deschidere dosar 11/17/14 8:21 PM Page 67

Cidade das Artes. Foto: © Hufton + Crow

zint`, de altfel, un dublu aspect: pe de o parte, acestea sunt expresia unei apeten]e pentru neconven]ional care traduce forme de rezisten]` social-cultural` la cadrele normative ale unei societ`]i, pe de alt` parte ele marcheaz` transmisia sau perpetuarea unor valori [i capacitatea de a genera noi forme de interac]iune [i apropriere a spa]iului [i a istoricului s`u. Prin urmare, ca [i în cazul altor tipuri de spa]ii reconvertite, centrul cultural ca regenerare urban` este strâns legat de capacitatea unui program de regenerare cultural`. Din punct de vedere „func]ional” sau „opera]ional”, centrele culturale concentreaz` o serie de func]ii complementare: de la spa]ii de expunere [i s`li multifunc]ionale, la biblioteci, ateliere, cafenele [i spa]ii de socializare – toate acestea marcheaz` un mediu de comunicare social`, schimb intercultural, fiind de fapt mecanismele prin care o institu]ie poate diversifica capacit`]ile de interrela]ionare ale indivizilor. Îns` aceste aspecte mai tr`deaz` un aspect deosebit de relevant: prin intermediul programelor arhitecturale specifice, institu]iile redefinesc no-

]iunea de patrimoniu cultural [i transform` atât arhitectura unui spa]iu cât [i ceea ce acest spa]iu ad`poste[te în medii a c`ror valoare este dat` de ideea sau principiul pe care acestea le comunic`. Ceea ce un centru cultural consolideaz` nu este atât monumentul formal, ci o form` de monument evenimen]ial. Prin aceasta, arhitectura p`streaz` o strâns` leg`tur` cu ideea de integritate cultural`, fiind o modalitate concret` de apropriere [i conservare a acesteia. Un studiu aprofundat asupra arhitecturii specifice centrelor culturale ar putea da seama totodat` [i de felul în care anumite seturi de percepte culturale specifice afecteaz` formele arhitecturale. Implica]iile interven]iilor arhitecturale în vederea recuper`rii simbolice a unor valori ]in adeseori [i de forme evidente de gentrificare cultural` – în aceste cazuri, arhitectura tinde s` ignore imperativele culturale, transformând designul [i utilizarea unei cl`diri într-o form` goal` de reprezentare unde nara]iunile tr`deaz` simpla formare a spa]iului, îns` nu [i sensul unui culturi. (Sabin BOR{) u

Heydar Aliyev Cente. Foto: © Helene Binet

noiembrie 2014

68-75-CIDADE DES ARTES 11/17/14 8:23 PM Page 68

DOSAR

CENTRE CULTURALE

CIDADE DAS ARTES Centrul cultural din Rio de Janeiro imaginat de arhitectul francez Christian de Portzamparc \ntruchipeaz` toate expresiile artistice, justificånd astfel pe deplin titulatura de „ora[ al artelor”.

68-75-CIDADE DES ARTES 11/17/14 8:23 PM Page 69

noiembrie 2014

68-75-CIDADE DES ARTES 11/17/14 8:23 PM Page 70

DOSAR

CENTRE CULTURALE

CHRISTIAN DE PORTZAMPARC, PRIMUL ARHITECT FRANCEZ c`ruia i s-a acordat premiul Pritzker \n 1994, dup` ce [i-a petrecut o bun` parte a carierei proiectånd cl`diri dedicate muzicii, teatrului, dansului [i filmului, a revenit pe podium anul acesta cu marele Premiu AFEX pentru arhitectur` francez`, oferit centrului cultural Cidade das Artes din Rio de Janeiro. |n traducere ora[ul artelor, construc]ia lui Portzamparc nu este departe de a \ntrupa literalmente un astfel de concept.

TEXT: Ioana Diaconu ■ FOTO: Nelson Kon, Hufton+Crow, AECDP

■ ARHITECT

Christian de Portzamparc ■ ACUSTIC~

Xu Acoustique, Xu Ya Ying (Fran]a), Acustica & Sônica (Brazilia) ■ SCENOGRAFIE

Changement a Vue, Jacques Dubreuil (Fran]a), Ze Augusto Nepomucen (Brazilia) ■ PEISAGISTIC~

CAP, Fernando Chancel 70

Pornind de la aspira]iile primelor cl`dirimamut, ideea unui ora[ \n ora[ a cucerit din ce \n ce mai mult imaginarul arhitectural \n ultimul secol, oferind exemple din cele mai diverse [i mai specializate. Gåndit ini]ial sub titulatura de Cidade da Musica, \n cei aproape 10 ani de dezvoltare conceptul propus de arhitectul francez a ajuns s` \ntrupeze toate expresiile artistice, devenind un centru cultural [i educa]ional \n toat` deplin`tatea cuvåntului. Ridicat \n mijlocul unui cartier \n plin` dezvoltare, \ntre mare [i mun]i, Cidade das Artes \[i propune s` devin` un nucleu al artei [i al frumosului pentru \mprejurimi, o form` inedit` pentru un fond de art` clasic`. Un omagiu adus arhetipului arhitecturii braziliene, cl`direa reflect` curbura mun]ilor Sierra Atlantica [i linia m`rii, un punct de referin]` pentru peisajul monoton, s`rac \n spa]ii publice [i mobilier urban de calitate. Pe acest fundal, curbura pere]ilor de beton se ridic` \ntre cele dou` plan[ee orizontale ale terasei [i acoperi[ului \ntr-un joc de volume [i goluri. Terasa, \n`l]at` la 10 metri de sol, este nucleul construc]iei, spa]iul public din care se ramific` numeroasele s`li adaptate fiec`rei arte \n parte [i un punct strategic pentru o privire cuprinz`toare asupra mun]ilor [i a m`rii, a parcului din apropiere [i gr`dinii acvatice [i tropicale proiectate de Fernando Chacel. |n acest spa]iu, arhitectul francez a ales s` adopte conceptul „pere]ilor perfora]i”, formånd blocuri masive ale c`ror sp`rturi permit circula]ia aerului. Astfel, limbajul arhitectural, dincolo de o evident` calitate estetic`,

devine consistent cu spiritul [i clima ora[ului, invitånd lumina [i aerul s` p`trund` pån` \n toate col]urile. |n acela[i timp, s-a pus problema izol`rii fonice a s`lilor de spectacol, solu]ia oferit` de arhitect fiind aceea a unui aranjament de tip cocon, care s` permit` desf`[urarea concomitent` a spectacolelor \n s`li adiacente. Inginerului expert Xu Yaing [i-a pus semn`tura asupra acusticii s`lilor, afirmånd c` geometria spa]iului, unghiurile [i diferitele adåncimi ale suprafe]elor creeaz` un mediu excelent pentru difuzarea [i difrac]ia sunetului, ]inånd locul decora]iilor baroce ale teatrelor tradi]ionale berlineze sau vieneze la care s-a renun]at \n arhitectura modern`. Revenind la structura interioar`, complexul de aproximativ 90 000 mp g`zduie[te o sal` de concerte atipic`, cu o capacitate de 1 800 de locuri [i adaptabil` formatului de oper` sau teatru, una dintre cele mai bine dotate s`li de spectacol din America de Sud, al`turi de o sal` pentru muzic` de camer`, s`li de cinema, studiouri de dans, numeroase s`li de repeti]ii, spa]ii de expozi]ii, restaurant [i o bibliotec` media. Toate acestea, r`sfirate pe cele trei etaje ale cl`dirii, ofer` perspectiva unui mic ora[ dedicat divertismentului de calitate. Al`turi de conexiuni excelente la transportul public (actualizate cu ocazia Cupei Mondiale [i a viitoarelor Jocuri Olimpice), complexul ofer` un spa]iu pentru parcare cu o capacitate de 750 de locuri. Devenit un veritabil punct de referin]` pentru \mprejurimi, Cidade das Artes traseaz` direc]ia iminentei dezvolt`ri a cartierului, plasåndu-se ca un epicentru cultural \n peisajul urban aflat \n plin` dezvoltare.

68-75-CIDADE DES ARTES 11/17/14 8:23 PM Page 71

noiembrie 2014

68-75-CIDADE DES ARTES 11/17/14 8:23 PM Page 72

DOSAR

CENTRE CULTURALE

68-75-CIDADE DES ARTES 11/17/14 8:23 PM Page 73

noiembrie 2014

68-75-CIDADE DES ARTES 11/17/14 8:24 PM Page 74

DOSAR

CENTRE CULTURALE

68-75-CIDADE DES ARTES 11/17/14 8:24 PM Page 75

noiembrie 2014

76-83-ZAHA HADID 11/17/14 8:27 PM Page 76

DOSAR

CENTRE CULTURALE

76-83-ZAHA HADID 11/17/14 8:27 PM Page 77

HEYDAR ALIYEV CENTER Cu acest proiect realizat pentru capitala azer`, Zaha Hadid Architects propun o nou` expresie arhitectural` a istoriei [i a felului ĂŽn care aceasta se reflect` ĂŽn societatea de ast`zi [i iconografiile sale specifice.

noiembrie 2014

76-83-ZAHA HADID 11/17/14 8:27 PM Page 78

DOSAR

CENTRE CULTURALE

CENTRUL HEYDAR ALIYEV realizat de Zaha Hadid Architects este un exemplu de gentrificare cultural-formal`. În ciuda preten]iilor de a autentifica o rela]ie fluid` de continuitate între interiorul cl`dirii [i pia]a în care este amplasat`, proiectul este în mare parte tributar unui re]etar formal unde specificul cultural este mai pu]in evident. TEXT: Sabin Bor[ ■ FOTO: Hufton + Crow, Helene Binet

■ ARHITECTUR~

Zaha Hadid Architects Autori: Zaha Hadid, Patrik Schumacher, Saffet Kaya Bekiroglu ■ ANTREPRENOR GENERAL

DiA Holding ■ CONSULTANT STRUCTUR~

Tuncel Engineering, AKT ■ CONSULTANT FA}AD~

Werner Sobek 78

Inten]ia de a p`r`si registrul urbanistic [i arhitectural din Baku, marcat de caracterul normativ al modernismului sovietic, a generat aici o construc]ie tectonic` c`reia nu-i lipsesc calit`]ile formale. Din contr`, cl`direa este o realizare impresionant`, a c`rei expresivitate tr`deaz` o anumit` elegan]`, în ciuda monotoniei formale. Construit pentru a deveni nucleul programelor culturale din Azerbaidjan, centrul se îndep`rteaz` de caracterul monumental al arhitecturii sovietice în inten]ia de a exprima mai degrab` un registru sensibil [i o serie de spa]ii evenimen]iale. Ceea ce arhitectura cl`dirii caut` s` exprime este o topografie specific` sitului, unde centrul ar func]iona ca nod al peisajelor culturale. Dup` cum afirm` arhitec]ii, designul este înglobat contextului, fiind expresia posibilit`]ilor culturale de viitor ale na]iunii. Cu toate acestea, ca multe alte proiecte realizate de Zaha Hadid, semnele de întrebare privesc tocmai felul în care arhitectura stabile[te un dialog cu un context specific. Toate ondula]iile [i plierile formale ale designului au fost gândite pentru a transforma suprafa]a pie]ei care delimiteaz` parterul cl`dirii într-un peisaj arhitectural unde func]iile conduc vizitatorul printr-o serie de spa]ii interioare. Dac` cl`direa a fost gândit` pentru a anula diferen]a între obiect [i peisaj urban sau rela]iile dintre interior [i exterior, fluiditatea

arhitectural` ]ine mai mult de tehnologiile digitale decât de reperele culturale specifice regiunii. Inten]ia de a reinterpreta elemente arhitectonice islamice [i motive culturale specifice, de a reda spa]ii non-ierarhice creeaz` într-adev`r o continuitate în care distinc]iile între elementele arhitecturale [i terenul pe care acestea îl ocup` se estompeaz`; îns` traduc o interpretare contemporan` ale c`rei nuan]e risc` s` piard` din vedere tocmai parte din motivele culturale c`utate. Pe de alt` parte, meritul cl`dirii realizate de Zaha Hadid este tocmai încercarea de a ajunge la o nou` expresie arhitectural` a istoriei [i a felului în care aceasta se reflect` în societatea de ast`zi [i iconografiile sale specifice. Ambi]ia autorilor de a crea o suprafa]` continu` [i aparent omogen` a necesitat înglobarea unitar` a mai multor func]ii, logici de construc]ie [i sisteme tehnice integrate în înveli[ul iconic al cl`dirii. Din argumentarea arhitec]ilor afl`m c` realizarea spa]iilor ample lipsite de coloane de sus]inere, care permit vizitatorului s` experimenteze caracterul fluid al interiorului, se bazeaz` pe o serie de elemente structurale verticale încorporate în înveli[ul cl`dirii [i sistemul de pere]i cortin`. Toate acestea reu[esc s` creeze un spa]iu elastic înzestrat cu o neobi[nuit` plasticitate, unde spa]iul delimiteaz` o serie de rela]ii [i situa]ii flexibile.

76-83-ZAHA HADID 11/17/14 8:27 PM Page 79

noiembrie 2014

76-83-ZAHA HADID 11/17/14 8:28 PM Page 80

DOSAR

CENTRE CULTURALE

76-83-ZAHA HADID 11/17/14 8:28 PM Page 81

noiembrie 2014

76-83-ZAHA HADID 11/17/14 8:28 PM Page 82

DOSAR

CENTRE CULTURALE

76-83-ZAHA HADID 11/17/14 8:29 PM Page 83

noiembrie 2014

84-89-VELARDE 11/17/14 8:32 PM Page 84

DOSAR

CENTRE CULTURALE

84-89-VELARDE 11/17/14 8:32 PM Page 85

DAOÍZ Y VELARDE CULTURAL CENTER Prin transformarea caz`rmii Daoiz y Velarde \ntr-un centru cultural caracterizat prin flexibilitatea spa]iilor, Madridul [i-a redobåndit o parte semnificativ` din patrimoniul s`u militar. noiembrie 2014

84-89-VELARDE 11/17/14 8:32 PM Page 86

DOSAR

CENTRE CULTURALE

CENTRUL DAOÍZ Y VELARDE este un exemplu de conversie prin care arhitec]ii au c`utat s` p`streze intact` mo[tenirea industrial` [i militar` a Madridului. Geometria cl`dirii [i principalele elemente structurale delimiteaz` aici un amplu spa]iu interior ce serve[te drept container pentru diferitele activit`]i ce se desf`[oar` în cadrul centrului.

TEXT: Sabin Bor[ ■ FOTO: Alfonso Quiroga

■ ARHITECTUR~

Rafael de La-Hoz Arquitectos Autor: Rafael de La-Hoz Castanys Directori de proiect: Silvia Villamor, Ángel Rolán, Margarita Sánchez Echipa: Paola Merani, Concepción Cobo, Lorenza Donati, Susanne Forner ■ STRUCTUR~

Ciete ■ INSTALA}II

Teisen 86

Separat în dou` zone cu intr`ri separate [i arii distincte de circula]ie, volumul creeaz` un ansamblu spa]ial unitar [i echilibrat, potrivit mai multor tipuri de evenimente. Pentru a genera totu[i varia]ii la nivelul interiorului, proiectul cuprinde un spa]iu intermediar ce separ` „containerul” de tipologii recente de utilizare, asigurånd astfel un filtru de protec]ie în raport cu exteriorul. Delimit`rile din interior nu au obstruc]ionat redarea [i experimentarea spa]iului ca form` extins` a exteriorului, iar sistemul de ventila]ie [i lumin` natural` contribuie o dat` în plus la accentuarea ideii de „piele” (neutr`) pe care cl`direa mizeaz` pentru a face loc evenimentelor culturale de mare diversitate desf`[urate aici. A[a cum se \ntåmpl` \n majoritatea proiectelor de conversie [i conservare, fa]ada de c`r`mid` a fost p`strat`, asemenea structurii acoperi[ului realizat din profile de metal, acestora fiindu-le ad`ugat` o structur` din pl`ci de beton. Programul arhitectural reflect` valorile societ`]ii de ast`zi \n primul rånd prin aten]ia

sporit` care a fost acordat` eficien]ei energetice. Cu toate acestea, centrul cultural realizat de Rafael de La-Hoz se înscrie într-o serie de proiecte mult similare, construind o identitate arhitectural` dependent` mai degrab` de aspectul formal al cl`dirii. Compozi]ia echilibrat` a ansamblului [i ritmul pe care lumina natural` îl puncteaz` de-a lungul spa]iului interior reprezint` o ra]ionalizare a acestuia din urm`; ca [i în cazul proiectului semnat de Zaha Hadid, a fost c`utat` o anumit` continuitate cu peisajul, exprimat` aici prin felul în care volumetria de ansamblu se constituie ca un spa]iu de tranzit. Acesta exprim` un proces de transformare continu` a spa]iului sub influen]a parcurgerii [i „ocup`rii” sale, oferind o solu]ie pragmatic` mai degrab` decât una expresiv`. Îns` acest spa]iu este deopotriv` o metafor` pentru nevoia arhitecturii de a crea cadre de activitate mai mult decât metafore elaborate care ar r`mâne într-un fel auto-referen]iale. Prin aceasta, arhitectura deschide spa]iul evenimentului.

84-89-VELARDE 11/17/14 8:32 PM Page 87

noiembrie 2014

84-89-VELARDE 11/17/14 8:33 PM Page 88

DOSAR

CENTRE CULTURALE

84-89-VELARDE 11/17/14 8:33 PM Page 89

noiembrie 2014

90-105-utilitare 11/17/14 9:47 PM Page 90

Studio Hermes

90-105-utilitare 11/18/14 3:38 PM Page 91

SENSIO – MOBILIERUL RESTAURANTELOR CU GUST Sensio Mobili se axeaz` pe mobilier pentru spa]ii publice, fie ele birouri, cafeterii, restaurante sau terase. |ntrucåt ne-am \ntålnit des cu mobilierul Sensio \n restaurantele prezentate \n revist` pe parcursul ultimului an, propunem s` arunc`m o privire mai atent` asupra produc`torului [i importatorului. |n calitate de consultant al antreprenorului, Sensio ofer` servicii complete, pornind de la nevoia [i bugetul clientului pentru a imagina un concept personalizat. Astfel, orice pies` poate fi importat` prin partenerii Sensio sau produs` la comand`, pentru a reflecta conceptul fiec`rui restaurant \n parte. La o privire asupra portofoliului lor, observ`m tot atåtea abord`ri pe cåte colabor`ri, de la Club Hermes [i Union Jack la restaurantul Ago, La Farine [i Combo. Toate aceste stiluri diferite reflect` maleabilitatea produselor Sensio, perfect adaptabile \n orice context, de la scenarii elegante la amenaj`ri moderne [i spa]ii mai pu]in formale. Pornit din dorin]a de a oferi coeren]` unei amenaj`ri, mobilierul Sensio surprinde tocmai acea esen]` a spa]iului [i o \ntrupeaz` prin solu]iile oferite. Ducånd designul ospitalit`]ii la cele mai \nalte niveluri, Sensio devine alegerea natural` pentru restaurantele cu gust din Romånia. SHOWROOM: Argentina nr. 50, sector 1, Bucure[ti, email: office@sensio.ro, tel: 021/230.44.40, www.facebook.com/SensioMobili Grand Combo

Union Jack ADVERTORIAL

90-105-utilitare 11/17/14 9:47 PM Page 92

90-105-utilitare 11/17/14 9:47 PM Page 93

90-105-utilitare 11/17/14 9:47 PM Page 94

20 de ani de istorie în România, 20 de ani de tradi]ie [i durabilitate |n 2014, compania Saint-Gobain Rigips, lider pe pia]a materialelor de construc]ii, marcheaz` 20 de ani de prezen]` în România a m`rcii Rigips®. În decursul celor 20 de ani, Saint-Gobain Rigips a devenit pe pia]a local` o emblem` a calit`]ii [i a solu]iilor de ultim` genera]ie. Compania [i-a dezvoltat continuu portofoliul de sisteme, produse [i servicii oferite în domeniul amenaj`rilor interioare, ce r`spund celor mai dificile provoc`ri, precum dezvoltarea durabil`, eficien]a energetic` [i protejarea mediului înconjur`tor, satisf`când, în acela[i timp, [i cele mai preten]ioase criterii estetice. Înc` de la începutul activit`]ii, Saint-Gobain Rigips s-a eviden]iat prin inova]ie, diversificând mereu portofoliul de produse, având, în acest moment o gam` de peste 600 de repere, ce includ pl`ci de gips-carton standard [i performante, plafoane fixe [i demontabile cu calit`]i acustice speciale, gleturi [i tencuieli pe baz` de ipsos, profile metalice [i accesorii etc. Circa 35% din cifra de afaceri a companiei este reprezentat` de produse puse pe pia]` în ultimii 5 ani. Produsele Saint-Gobain Rigips r`spund cerin]elor tot mai dinamice ale beneficiarilor, constructorilor [i arhitec]ilor, precum: protec]ia la foc, izolarea termic` [i eficien]a energetic`, izolarea fonic`, dar [i confortul acustic, protec]ia împotriva umidit`]ii, ad`ugând acestora [i o calitate estetic` semnificativ`. În cei 20 de ani de istorie pe pia]a autohton`, produsele Rigips® au fost folosite pentru renovarea [i construirea multor locuri cu rezonan]`: Sky Tower [i Promenada Mall, World Trade Center, Hotelul Athenee Palace Hilton, Ateneul Român, Teatrul Na]ional din Bucure[ti, Spitalul Grigore Alexandrescu, Clinica Regina Maria, dar [i Hotelul Continental din Sibiu [i Hotelul Central Plaza din Piatra Neam]. De 20 de ani d`m form` comunit`]ii împreun`!

90-105-utilitare 11/17/14 9:47 PM Page 95

90-105-utilitare 11/17/14 9:48 PM Page 96

Gealan lanseaz` fereastra FUTURA pentru case pasive [i dezvolt` un software de proiectare dedicat arhitec]ilor Gealan lanseaz` pe pia]a local` FUTURA®, un nou sistem pentru case pasive cu o valoare de izolare termic` unic` pe pia]`. „Lansarea ferestrei Futura [i pe pia]a local` e un pas firesc în contextul prezent`rii acestui produs la cel mai important târg de ferestre – Fensterbau/ Frontale 2014 din Germania. Dezvoltarea ferestrei viitorului nu este o întâmplare, ci rezultatul investi]iilor în tehnologii ce au permis dezvoltarea unui produs cu valori excep]ionale de izolare termic`, unice pe pia]`. Ne a[tept`m ca Futura s` devin` un produs apreciat [i recomandat de arhitec]i, prilej cu care dezvolt`m în premier` [i un software de proiectare a tâmpl`riei care s` îi ajute în alegerea profilelor potrivite, a culorilor, a elementelor de

închidere, a accesoriilor folosite, a calcul`rii coeficientului de izolare termic` etc.”, a declarat Aurel Vlaicu, Director General Gealan România. Gealan Futura reprezint` o combina]ie între cea mai modern` tehnologie de sistem împreun` cu IKD [i STV ce ofer` o valoare Uf unic` pe pia]`, de 0,89 W/m²K. Adâncimea mare de construc]ie de 82,5 mm, cele 6 camere ale profilului de toc [i cercevea [i 3 planuri de etan[are sunt garan]ii ale izol`rii termice uimitoare. Gealan FUTURA este recomandat pentru execu]ia ansamblurilor de tâmpl`rie destinate instal`rii la casele pasive, care fac posibil` men]inerea, atât iarna, cât [i vara, a unei temperaturi constante f`r` folosirea unui sistem obi[nuit de înc`lzire sau de climatizare.

Un nou showroom Natuzzi Italia \n Bucure[ti |ncepånd cu luna noiembrie, B`neasa Business & Technology Park va g`zdui noul showroom Natuzzi Italia, \n parteneriat cu Class Living, o prietenie care dureaz` deja de 20 de ani. Pe parcursul acestei rela]ii, mii de case din Romånia au primit acea und` de armonie [i de "It's how you live", unul dintre motto-urile lui Pasquale Natuzzi. Cei 350 de metri p`tra]i ai showroomului g`zduiesc dou` colec]ii: Natuzzi Re-vive [i colec]ia de canapele [i paturi Natuzzi. Natuzzi Italia apar]ine Grupului Natuzzi, cel mai recunoscut brand Italian de mobil` la nivel global. Colec]iile Natuzzi Italia sunt produse exclusiv \n Italia, unde compania controleaz` toate detaliile ce ]in de design, materiale [i culori.

Estetica nu este neglijat`, gra]ie unui design inovator [i prin utilizarea sistemului IKD® în profilul de toc. Nota de exclusivitate este dat` de placarea ferestrelor din PVC cu capace de aluminiu colorat. Suprafa]a exterioar` realizat` cu tehnologia acrylcolor ofer` rezisten]` la zgârieturi, intemperii, protejarea împotriva radia]iilor solare, decolorare. Prin utilizarea STV® în combina]ie cu arm`turile standard, se pot realiza dimensiuni ale cercevelei de pân` la 2,4 m, se asigur` o protec]ie antiefrac]ie ridicat`, se reduce greutatea ferestrei [i efortul de ajustare. Împreun` cu izolarea intensiv` integrat` IKD, se îmbun`t`]e[te izolarea termic` [i fonic` pân` la standarde de cas` pasiv`. www.ferestrepentrucasepasive.ro/

90-105-utilitare 11/17/14 9:48 PM Page 97

VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV