Ce este mass-media?
Termenul mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie engleză la plural, care a fost preluată și în română, având traducerea și semnificația „medii (de comunicare) de mase”. Cuvântul se poate folosi eventual și la singular, când se spune în engleză medium și în românește „un mediu”. De exemplu: „Pentru a face reclamă, compania Xyz utilizează ca mediu de mase în special radioul.”. Alt exemplu: „... în mass-media românească ...”. Media (sau: mediile de mase) cuprind toate sursele/mediile de informație publice care ajung la un număr foarte mare de persoane, ca de exemplu televiziune, radio, Internet, presă inclusiv aparițiile periodice ca ziare, reviste sau foiletoane. Aceasta presupune că produsul respectiv este ușor de obținut și are un preț accesibil pentru toate grupurile sociale.
Teorii privind influența mass-media
Începand de la teoria lui Lippmann, teoria cultivării, a dependenței, a stabilirii ordinii de zi, a spiralei tăcerii, etc – toate acestea relevă modul în care mass media influențează comportamentele, fie direct sau indirect, pe termen lung sau mediu. E. Noelle-Neumann apreciază că există un procent de circa 20 % de indivizi care își exprimă convingerile cu fermitate chiar și dacă acestea sunt contrare opiniei dominante. (Gabriel A. Almond, Sidney Verba, 1996). Cele mai importante evenimente interne sau externe, despre care marea majoritate dintre noi are opinii formate extrem de puternice, ne-au fost aduse la cunoștință de către mass-media. De aici și ușurința cu care massmedia poate influența judecățile noastre de valoare și, prin urmare, alegerile pe care le facem sau deciziile pe care le luăm în urma lor. În funcție de evenimentele prezentate în buletinele de știri, în presa scrisă, la radio, etc., oamenii își organizează viața. Depindem de mass media pentru a fi informați, iar cei care știu cum să profite de acest lucru, câștigă o mare parte din public. În primul rând, toate aceste forme moderne, modele ale comunicării în masă, acționează asupra minții omului în general, probabil televiziunea este cea mai utilizată formă a comunicării în masă, căci “audiența” se rotunjește la un număr extreme de ridicat.
Teoreticienii sunt de acord că presa și celelalte mass-media au efecte asupra indivizilor, grupurilor, instituțiilor și maselor, modelând personalitatea umană sub aspect cognitiv, afectiv și comportamental. Un model, numit spirala tăcerii, creat de cercetătoarea germană Elisabeth Noelle Neuman, imaginează efectele comunicării asupra individului în timp, ele împingând individul puțin și slab informat spre marginea unei spirale, în funcție de comunicarea la care are acces subiectul. Un alt model mai simplu este acela al fluxului în doi pași, care ia în calcul rolul liderului de opinie ca mediator între massmedia și individ. Primul pas este efectul asupra liderului, al doilea reprezentând influența acestuia asupra celorlalți[1]. Modelul “Agenda setting” este propus de o teorie care privește efectul mass-media ca forme de structurare a activității sociale propuse indivizilor în mod prioritar și acceptate de aceștia. Mass-media lansează, definește problemele publice și, prin aceasta, stabilește agenda cetățeanului și a omului politic.
Funcțiile mediilor
Mediile au un important rol în societate, concretizat prin următoarele funcții: transmiterea informatiei, formarea, influențarea și manipularea opiniei publice, educație, divertisment ș.a.
Clasificarea mediilor
Mijloacele de comuniacre în masă pot fi clasificate după următoarele criterii: modul de vehiculare a informației, de ex. mijloace scrise (ziarele, revistele), mijloacele audio-vizuale (radioul, televiziunea) ș.a; gradul de noutate și de complexitate, de ex. mijloace tradiționale (ziarele, radioul), mijloace moderne (televiziunea, Internetul, complexe multimedia).
Acest proiect apartine exlusiv lui Mister Eu si ciudatului meu coleg de banca Boris
TROLOLOLOLOLOLOL Ye col Ai lăv mai friends dei ar sou cul End ai lăv ingliş iz da best liguigi in dă uărld