Fenomene de îngheţ pe râurile Bistriţa şi Bistricioara •
pod de gheaţă întrerupt sau cu ochiuri se întâlneşte pe sectoare de râu cu viteze mari (praguri, meandre etc), cu surse subterane bogate.
Gheaţă la maluri
Pod de gheaţă cu ochiuri Curgeri de năboi Fig. 3 Formaţiuni de gheaţă, acoperite de zăpadă pe râul Bistriţa, 2012
Sacrificiu si Devotament
Din multitudinea de fenomene de îngheţ, care se produc pe râuri, ,,zăporul” este considerat ca fiind cel mai periculos, producând mari distrugeri si chiar victime, motiv pentru care Ashton (1986) îl defineşte ca ,,cel mai mare hazard al fenomenelor de iarna pe râuri” – citat de Maria Rădoane et. al. (2008). Sub denumirea ,,zăpor” (ice jam, engleză; zator, rusă; embâcle, franceză; eisbarre, germană) sunt cunoscute barajele de gheaţă care se formează pe râuri, în perioadele de iarnă. Blocarea secţiunii de curgere determină scăderea nivelului apei în sectorul aval şi ridicarea nivelului în ,,spatele” barajului de gheaţă (amonte) cu acumularea de energii care acţionează în corpul zăporului, astfel că în cazul unor deblocări rapide pot provoca distrugeri în sectorul din aval.
4.Tipuri de barajele de gheaţă (zăpoare) şi evoluţia lor În funcţie de momentul producerii fenomenului, se disting două tipuri de baraje de gheaţă (zăpoare) : de îngheţ şi de dezgheţ. Barajele (zăpoarele) de îngheţ se produc în perioada apariţiei şi dezvoltării fenomenelor de îngheţ pe râuri (începutul iernii). Acestea sunt cauzate de acumularea năboiului sub podul de gheaţă. Evoluţia formării şi alcătuirii zăporului se poate observa şi în figura 4.
Fig. 4 Profil longitudinal printr-un zăpor în formare. De notat nivelul ridicat al apei râului cauzat de rugozitatea şi grosimea zăporului (Beltaos et al., 2000). Barajele (zăpoarele) de dezgheţ sunt provocate de acumularea de sloiuri în anumite secţiuni, rezultate în urma fragmentării podului de gheaţă prin creşterea temperaturii aerului. În bazinul Bistriţei (amonte de acumularea Izvoru Muntelui – Bicaz) fenomenul are o frecvenţă mare în cursul superior (Depresiunea Dornelor până la Zugreni) şi o frecvenţă mai mică în sectorul Zugreni – Crucea (Ştefănache, 2003, 2007; Surdeanu et al, 2005; 36