Rusiei; Franţa, Germaniei; şi, după invazia Ţărilor de Jos, Marea Britanie, Germaniei. Primul Război Mondial a avut o importanţă aparte, care este mai puţin evidenţiată, şi anume aceea că a fost, din punct de vedere militar, primul război european care a devenit mondial, ceea ce ilustrează faptul că securitatea căpătase o dimensiune globală, precum şi faptul că Europa ocupa locul central în cadrul acesteia. Primul Război Mondial
Audacia et Devotio
Consecinţele politice ale Primului Război Mondial – afirmarea principiului naţional care a schimbat bazele organizării teritoriale a Europei; dispariţia imperiilor în Europa şi începutul procesului de dezmembrare a imperiilor în general; reglementările de pace devin baza noului statu-quo teritorial pe continent, valabil, în linii generale până astăzi – aveau să determine schimbări în mediul de securitate, astfel: se multiplică, în sistemul internaţional de securitate, numărul actorilor şi, implicit, relaţiile dintre aceştia iar pentru statele nou apărute securitatea vizează afirmarea identităţii naţionale, apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale, motiv pentru care dimensiunea militară a securităţii devine foarte importantă şi determină crearea unor sisteme de alianţe pentru a se asigura echilibrul de putere necesar menţinerii păcii. Deşi unele măsuri de protecţie civilă au fost luate înainte şi pe timpul primului Război Mondial – alarmarea populaţiei despre pericolul atacurilor din aer, adăpostire în subsoluri sau alte spaţii ce asigurau protecţie faţă de atacurile aviaţiei inamice, evacuare, intervenţia pentru asanarea terenului de bombele
rămase neexplodate, acordarea primului ajutor –, ca instituţie, protecţia civilă a apărut în anii de după război, ca urmare a şocului provocat de consecinţele acestuia, în special asupra civililor. A fost pentru prima dată în istorie când numărul militarilor morţi sau răniţi ca urmare a operaţiunilor militare a fost egalat de numărul civililor care au murit sau au fost răniţi din cauza războiului. Astfel, în timpul războiului au murit sau s-a presupus că au murit 13 milioane de militari şi aproximativ 13 milioane de civili, iar 20 de milioare de militari şi tot atâţia civili au fost răniţi. Datorită acestor consecinţe, Primul Război Mondial nu mai poate fi considerat un război între armate, ci unul între societăţi, contribuţia la succes fiind atât a militarilor, cât şi a civililor care asigurau producerea celor necesare purtării efective a campaniilor militare, motiv pentru care protecţia civilă a devenit o preocupare serioasă a conducerilor politico-militare ale statelor. Consecinţele acestui război, în ceea ce priveşte pierderile umane, dimensiunea economică şi amploarea mondială, s-au datorat cuceririlor ştiinţei şi tehnicii aplicate în domeniul militar. Au intrat în luptă tancurile, aviaţia, artileria antiaeriană şi submarinele, apar armele automate, s-au dezvoltat şi folosit substanţele toxice de luptă şi arma biologică etc. În planul securităţii internaţionale, S.U.A. se afirmă ca furnizor de securitate dar nu detronează Europa din locul central pe care îl ocupa, în special datorită politicii izolaţioniste pe care o promova la acea vreme Senatul american. Pentru învingători, războiul a arătat că o Germanie prea puternică nu putea fi controlată sau învinsă decât prin contribuţia unor puteri din afara Europei, în special a S.U.A. După ieşirea Rusiei din război, ca urmare a revoluţiei bolşevice, şi retragerea S.U.A. din Europa, Franţa şi Marea Britanie au preluat sarcina controlării şi împiedicării Germaniei de a redeveni o mare putere şi, mai ales, au încercat, fără succes, să împiedice apropierea Germaniei de Rusia. 15