Page 1

primarii susţin conservarea satelor xxx şi promovează ofertele turistice

1


2


Cuprins 1. turism rural în Europa 2. introducere: păstrarea imaginii satului

4 5

Acoperișuri

6

învelitori

8

CULOAREA FAŢADELOR

10

FAŢADE – FORMĂ ŞI MATERIALE

12

Ferestre

14

PORȚI ȘI UȘI

16

Socluri

18

DETALII

20

3. drepturi ȘI obligaţii ale primarilor

22

4. Amenajarea spaţiilor publice

24

mobilier rural

26

26 30 32 33 34

- Bănci - coşuri de gunoi şi colectarea deşeurilor - rasteluri pentru biciclete - BORNE ŞI BARIERE - CIŞMELE, FÂNTÂNI

LOCURI DE JOACĂ

35

staţii de autobuz

36

iluminatul public

37

copaci, arbuşti, garduri vii

38

jardiniere şi zone plantate

40

Pavare / pietruire drumuri şi poteci

42

5. ROLUL TURISMULUI ÎN DEZVOLTAREA COMUNITĂŢII LOCALE

46

SATUL CA DESTINAŢIE TURISTICĂ

48

LANȚUL MOMENTELOR ȘI SERVICIILOR ÎN TURISM

50

DESTINATII TURISTICE ÎN MEDIUL RURAL – CARACTERISTICI

52

DEZVOLTAREA ŞI PROMOVAREA UNEI DESTINAŢII TURISTICE

54

LISTE DE VERIFICARE ÎN SPRIJINUL ADMINISTRAŢIILOR PUBLICE LOCALE

57

CASETA TEHNICĂ

59 3


turism rural în Europa

1. Turişti în sate - sursă de venit pentru sătenii din Europa

Vná, Elveția

Fattoria La Vialla, Italia

Localitatea Vna este un sat situat la 1650 de metri altitudine, cu o superbă panoramă spre munţii din jur. Pentru o lungă perioadă de timp satul a intrat în declin: închiderea şcolii din Vna a fost urmată şi de închiderea hanului Piz Tschütta, iar în 1999 s-a pus lacătul şi pe ultimul magazin local. Cu 60 de ani în urmă în sat trăiau aproximativ 200 de persoane, iar astăzi au mai rămas doar 60 de suflete.

Ferma La Vialla din Toscana, condusă de fraţii Lo Franco ilustrează conceptul de turism rural şi poate fi luată drept un exemplu de succes.

Însă o localnică, dna Urezza Famos a dorit să oprească declinul satului şi a început să strângă bani pentru a pune în practică ideea sa - “un sat devine hotel”. Piz Tschütta, situat în centrul satului, a fost reamenajat şi redeschis, oaspeţilor fiindu-le oferite mâncăruri pregătite din ingrediente cultivate pe plan local şi cazare în 9 camere. În magazinul hotelului turiştii pot cumpăra obiecte artizanale textile sau din lemn sculptat, pălării de fetru şi lână.

În anii ‘50 - ‘60, odată cu procesul de depopulare rurală, multe sate toscane s-au degradat vizibil. Însă mai multe gospodarii mici au fost grupate în ferma de astăzi, ceea ce a stopat degradarea lor, iar regiunea a fost mai bine pusă în valoare. Pentru o dezvoltare durabilă s-a investit în sisteme de canalizare moderne, au fost instalate baterii de captare a energiei solare, cât şi staţii biologice de epurare a apelor uzate.

Gama de produse agricole ecologice oferită de fermă este variată, începand de la măsline şi ulei de măsline, un sortiment bogat de legume, până la oferta de vinuri, toate produse după metode certificate. Aceste produse sunt ulterior procesate prin metode Tot mai mulţi localnici au realizat că aceasta este tradiţionale şi vândute atât turiştilor pe plan local, cât şansa revitalizării satului lor şi doresc să ofere cli- şi în străinătate, unde sunt foarte apreciate. enţilor cazare în camere de oaspeţi. Atât turiştilor, Pentru a-şi promova produsele şi pentru a ofecât şi localnicilor din Vna le stau la dispoziţie sălile ri turiştilor posibilitatea de a observa procesul de restaurantului Piz Tschütta ca loc de întâlnire şi cenproducţie agricolă, fraţii Lo Franco au restaurat un tru cultural. numar de 23 de case ţărăneşti, pe care turiştii le În lunile de vară gradul de ocupare ajunge până la pot închiria. Astfel ei pot fi implicaţi în viaţa de zi cu 90% şi sătenii au decis să ofere un program cultural zi a gospodăriei ţăraneşti, participând în funcţie de variat, care să atragă un număr mare de vizitatori şi anotimp la producerea brânzeturilor sau la recoltarea strugurilor. în lunile de iarnă.

4


introducere: păstrarea imaginii satului

2. De ce este importantă păstrarea imaginii satului? Stimaţi primari, Stimate doamne, stimaţi domni, Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică și Consiliul Judeţean Sibiu au început la finalul anului 2009 un proiect de promovare a ofertelor turistice în satele transilvane. Frumuseţea satelor, numeroasele locaşuri de cult, bisericile fortificate şi nu în ultimul rând peisajul natural unic transilvănean formează unul dintre cele mai interesante spaţii culturale din Europa. Iată de ce turismul devine din ce în ce mai mult o sursă suplimentară şi foarte importantă de venit pentru locuitorii satelor şi pentru comunităţile locale din regiunea noastră. Totuşi, trebuie să fim atenţi la dezvoltarea în sens negativ a satelor şi la greşeli, pentru ca pe viitor să le putem preveni.

În ciuda numeroaselor exemple bune de case reparate şi restaurate corect şi de spaţii publice amenajate corespunzător creşte numărul clădirilor reabilitate cu metode şi materiale neadecvate. Imaginea satului este astfel afectată, iar turiştii o percep în mod negativ. Cu această broşură dorim să vă oferim sugestii şi suport pentru două teme: 1. Cum puteţi promova măsurile corecte de reabilitare şi amenajare a caselor şi a spaţiilor publice? 2. Ce posibilităţi de promovare a turismului există în comunitatea dumneavoastră? Vă dorim mult succes în proiectele dumneavoastră, Echipa de proiect

5


Acoperişuri

Acoperişuri

Aşa NU!

Prin modificarea acoperişului casele îşi pierd frumuseţea şi valoarea, iar satul nu mai este atractiv pentru turişti.

Prin modernizări greşit înţelese se poate face mai mult rău decât bine. Nu permiteţi distrugerea aspectului istoric al caselor din comuna dumneavoastră! Dacă se modifică forma acoperişului, îi este schimbată panta, sau îi sunt adăugate lucarne de forme atipice, casele şi satul în general îşi vor pierde aspectul armonios şi nu vor mai atrage turişti. Casele cu acoperişuri fanteziste distrug aspectul armonios al satului şi deranjează ochiul.

6


Acoperişuri

Αcoperişuri

Aşa DA!

Păstraţi forma acoperişului şi învelitoarea din ţiglă tradiţională.

Dacă acoperişul are nevoie de reparaţii, cereţi constructorilor să păstreze cât mai mult din lemnăria originală şi neapărat să păstreze forma veche a acoperişului. Forma veche a acoperişurilor din satele transilvane este foarte valoroasă şi în acelaşi timp atractivă pentru turişti. Doar în Transilvania se mai găsesc în număr atât de mare astfel de acoperişuri cu formă frântă spre stradă. Casele vor fi mai atractive dacă se integrează armonios în peisajul sătesc.

7


învelitori

Învelitori

Aşa NU!

O învelitoare nepotrivită la acoperiş urâţeşte casele!

O învelitoare nepotrivită strică aspectul caselor din comuna dumneavoastră. Ţiglele colorate nu sunt potrivite caselor din medul rural. Nu numai culoarea contează, ci şi materialul. Dacă se folosesc ţigle de beton, sau învelitori din tablă casele şi deci şi satul dumneavoastră îşi pierd atractivitatea pentru turişti.

8


învelitori

Învelitori

Aşa DA!

Învelitorile tradiționale sunt armonioase, chiar și cu materiale noi.

Pentru reparaţii, sau refacerea învelitorilor se va folosi ţiglă de argilă arsă. O altă posibilitate este folosirea ţiglelor vechi, care se află încă în stare bună. Astfel se face economie de bani, iar turiştii vor fi bucuroşi să vină în satul dumneavoastră.

9


CULOAREA FAŢADELOR

Faţade

Aşa NU!

Zugrăvirea faţadelor în culori ţipătoare distruge aspectul satului şi este neplăcută pentru turişti.

Casele zugrăvite în culori stridente distrug aspectul armonios al satului şi imaginea tradiţională. Nu acceptaţi zugrăveli în culori stridente sau fluorescente. Culolrile pastelate, dar şi cele intense, obţinute din pigmenţi naturali sunt mai potrivite pentru satele transilvane. Altfel casele şi satul dumneavoastră îşi vor pierde aspectul armonios şi nu vor mai atrage turişti.

10


CULOAREA FAŢADELOR

Faţade

Aşa DA!

Faţada casei trebuie zugrăvită cu var, în culori tradiţionale.

Pentru zugrăvit o soluţie simplă o reprezintă folosirea culorii vechi a casei, sau una dintre culorile pe care le cunoaşteţi din copilăria petrecută în sat. Dacă aveţi nelămuriri, arhitecţii noştri vă vor ajuta să alegeţi culoarea potrivită. Casele vor fi mai plăcute şi mai atractive pentru turişti dacă la zugrăvit folosiţi substanţele naturale folosite vreme de sute de ani. În plus, varul colorat cu oxizi este mult mai ieftin decât vopselele lavabile şi mult mai sănătos pentru faţade.

11


FAŢADE – FORMĂ ŞI MATERIALE

Faţade

Aşa NU!

Transformarea fațadelor istorice distruge imaginea idilică a satului dumneavoastră.

Materialele şi tehnicile moderne sunt pentru faţada unei case istorice ca florile de plastic în grădină. Nepotrivite. Nu trebuie înlăturată toată tencuiala de pe faţadă, deoarece astfel se pierd toate reliefurile care dau personalitate şi valoare caselor. Tencuielile pe bază de răşini pot provoca degradări faţadelor. Materialele vechi sunt cele mai potrivite pentru case istorice.

12


FAŢADE – FORMĂ ŞI MATERIALE

Faţade

Aşa DA!

Păstrați imaginea istorică a fațadelor caselor. Astfel este păstrată și chiar sporită valoarea clădirii!

Atunci când se fac reparaţii nu e nevoie să fie distrusă toată tencuiala de pe faţadă. Se va elimina cu grijă doar tencuiala stricată, păstrând toate ornamentele care ies în relief pe faţadă: cornişe, ancadramente la ferestre, embleme etc. Economisiţi bani reparând ceea ce există, în loc să refaceţi totul. Astfel valoarea casei creşte. În acelaşi timp ea devine mai atractivă pentru turişti.

13


Ferestre

Ferestre

Aşa NU!

Turistul care vizitează satul vrea să aibă ferestre din lemn. Plastic are şi acasă.

Turiştii vin să vadă un sat cu locuinţe care au rezistat sute de ani, nu un material modern, care se găseşte peste tot. În plus, mucegaiul apare foarte ușor dupa montarea ferestrelor cu tâmplărie de PVC sau aluminiu.

14


Ferestre

Ferestre

Aşa DA!

Promovaţi păstrarea şi întreţinerea ferestrelor vechi. Dacă sunt înlocuite, se vor păstra dimensiunile, subîmpărţirea şi materialul.

Promovaţi păstrarea ferestrelor istorice din lemn, care reparate şi revopsite reduc pierderile de căldură şi ajută la economisirea de bani. Dacă ferestrele sunt foarte deteriorate şi nu se mai pot repara, o soluţie acceptabilă ar fi înlocuirea lor cu ferestre de aceleaşi dimensiuni, cu aceleaşi subîmpărţiri, realizate din lemn.

15


PORȚI ȘI UȘI

Porţi şi uşi

Aşa NU!

Înlocuirea porților originale înseamnă renunțarea la istoria casei.

Porţile moderne, din metal, cu plexiglas şi uşile de PVC sau aluminiu pot să arate bine la o casă nouă, dar distrug imaginea istorică a caselor tradiţionale şi ţin turiştii departe. Odată cu înlocuirea porţii casa şi-a pierdut personalitatea, iar satul dumneavoastră a pierdut turişti, deci bani.

16


PORȚI ȘI UȘI

Porţi şi uşi

Aşa DA!

Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă, iar casa primitoare de la poartă.

Porţile tradiţionale sunt pentru casele istorice ceea ce este vioara pentru lăutar: un semn de recunoaştere. Turiştii vor fi tentaţi să descopere curţile ţărăneşti din spatele porţilor şi vor dori să petreacă mai mult timp în sat. Nu acceptaţi înlocuirea porţilor istorice din lemn, ci mai bine promovați repararea şi vopsirea lor în culori tradiţionale. Întreţinute corect, porţile istorice vor rezista mult mai mult timp decât cele moderne, la fel și bunul renume al comunei dumneavoastră. 17


Socluri

Socluri

Aşa NU!

Turistul vrea să vadă gresie şi faianţă în baie, nu pe soclu!

Marmura, modelele în ciment, piatra, faianţa sunt materiale moderne, care afectează imaginea istorică a caselor şi, în plus, agravează igrasia. Soclul trebuie să poată “respira”, pentru a putea fi eliminată umiditatea. Gresia lipită pe soclu nu lasă apa să se evapore, iar casele devin şi mai umede.

18


Socluri

Socluri

Aşa DA!

Soclurile caselor trebuie reparate doar cu materiale potrivite, pentru a nu provoca degradări clădirii şi trebuie întreținute şi îngrijite permanent.

Soclurile caselor sunt expuse umidităţii şi au nevoie de o întreţinere specială. În loc de faianţă, gresie sau ciment trebuie folosite materiale naturale, ca tencuiala şi zugrăveala de var sau piatra de râu. Casele vor fi sănătoase chiar de la “picioare”, iar turiştii vor aprecia soluţia simplă şi naturală.

19


DETALII

Detalii

Aşa NU!

Fără ornamentele tradiționale și detaliile specifice casele şi implicit satul își pierd atractivitatea și valoarea!

Orice casă istorică are mici detalii care o fac deosebită: ornamente, elemente de lemn sculptat, ţiglă cu forme deosebite, cahle, picturi, etc. Ca şi o femeie elegantă, dar care rămâne dintr-odată fără bijuterii, casa va arăta sărăcăcioasă şi neinteresantă. Aşadar păstraţi şi nu distrugeţi aceste detalii, care vă deosebesc de alţii! Decoraţiunile moderne creează o imagine artificială caselor tradiționale.

20


DETALII

Detalii

Aşa DA! Turiștii descoperă cu plăcere decorațiunile unei case și se bucură să vadă detalii neobișnuite!

De multe ori lucrurile mici creează diferenţe mari. Ornamentele şi detaliile deosebite ale caselor vă diferenţiază de alţii şi vă fac remarcați. Turiştii vor observa primii diferenţa şi vor aprecia un sat bine păstrat.

21


drepturi ȘI obligaţii ale primarilor

3. Drepturi şi obligaţii ale primarilor cu privire la păstrarea imaginii satului rea intravilanului, conform necesităţilor de dezvoltare (zone de locuire sau cu potenţial economic, industrial şi/sau prestări de sevicii, precum şi de agrement). Primarul sau viceprimarul cu competenţe de control în domeniul executării lucrărilor de construcţii vor efectua controale în zonele delimitate în PUG cu un anumit regim de protecţie sau restricţie şi vor consulta regulamentrul local de urbanism în vederea identificării condiţiilor de îndeplinit în proiectarea şi executarea lucrărilor de construire. Primarul va urmări deasemenea actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului sau de urbanism atunci când termenul de valabilitate al acestora expiră sau dacă Strategia de dezvoltare a U.A.T. o impune.

GESTIONAREA SPAŢIULUI CONSTRUIT Atribuţiile autorităţilor adminstraţiei publice locale, respectiv ale Consiliului Local, cât şi ale primarului au fost prezentate selectiv din prevederile legale în vigoare, acestea fiind obligatorii de îndeplinit în litera şi spiritul legilor. Pentru buna gestionare a spaţiului construit, primarul poate delega o parte din atribuţii viceprimarului, iar în aparatul propriu are obligaţia de a constitui structuri de specialitate (direcţii, servicii sau birouri după caz). Deasemenea, va consulta cu atenţie documentaţia PUG şi RLU aprobate în vederea identificării zonelor cu potenţial de dezvoltare, economică la nivelul U.A.T., atât cele existente cuprinse în intravilan, cât şi altele noi în extinde22

Totodată, va avea în vedere ca documentaţiile tehnice depuse în vederea obţinerii autorizaţiei de construire să fie întocmite de către persoane autorizate în domeniu, conform legii cu respectarea strictă a avizelor anexă. Ori de câte ori va considera necesar, primarul va solicita consultanţă tehnică şi de specialitate Arhitectului Şef al judeţului prin structurile de specialitate din subordinea acestuia, sau va solicita preluarea calităţii de emitent de către Preşedintele Consiliului Judeţean în cadrul unui Parteneriat Tehnic. În cadrul Parteneriatului Tehnic, avizul primarului va cuprinde elemente privind regimul juridic, economic şi tehnic asupra terenului sau asupra terenului şi construcţiilor care fac obiectul autorizării, cu respectarea obligatorie a PUG şi RLU, aprobate prin H.C.L., acestea având caracter de lege şi fiind opozabile în instanţă. În activitatea de gestionare a spaţiului construit existent, cât şi în vederea promovării documen-


drepturi ȘI obligaţii ale primarilor

taţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism va colabora cu toate instituţiile implicate în procedura de avizare a acestora, pentru ca politicile publice să răspundă necesităţilor pe termen scurt şi mediu în dezvoltarea U.A.T. şi în scopul accesării fondurilor europene. Precizăm că activiatea de control rămâne în competenţa primarului sau viceprimarului, neputând fi transferate Consiliului Judeţean. La recepţia efectuată la terminarea lucrărilor de construire se va avea în vedere respectarea autorizaţiei de construire şi a documentaţiei tehnice anexă a acesteia, vizată spre neschimbare, iar în procesul verbal de recepţie se va consemna valoarea finală ce va fi comunicată atât emitentului autorizaţiei de construire, cât şi pentru impunere (dacă autorizaţia de construire a fost emisă de către Preşedintele Consiliului Judeţean este obligatorie prezenţa reprezentantului acestuia la recepţie). Documentațiile de urbanism PUG-uri și RLU-urile aferente sunt avizate de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Național Cultural – Sibiu, în baza unor studii de specialitate întoc-

mite de persoane autorizate, iar modul de executare a lucrărilor de construire în zonele protejate și asupra monumentelor istorice este reglementat prin RLU. Acesta este aprobat prin HCL și este obligatoriu a fi respectat, nemaifiind necesare alte norme locale, deoarece prevederile legale în vigoare nu oferă alte competențe Consiliului Local. Nu în ultimul rând M.D.R.T are în vedere ca în perioada imediat următoare să aprobe prin ordin al ministrului ,,Metodologia de informare și consultare a publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism”. Deasemenea, Guvernul României va promova o Ordonanță privind măsuri de creștere a calității architectural – ambientale a cadrului urban construit. Ambele acte normative sunt deja întocmite și transmise spre consultare factorilor implicați în activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Arhitect Șef al Consiliului Județean, Arh. Corneliu Eugeniu DRĂGAN 23


Amenajarea spaţiilor publice

4. Amenajarea spaţiilor publice rurale Forma şi aspectul distinctiv al satelor transilvane, dobândite de-a lungul secolelor şi care au devenit o marcă a regiunii, recunoscută în toată lumea sunt astăzi ameninţate de extinderi necontrolate şi atipice a localităţilor, de intervenţii constructive greşite, de reconfigurări ale spaţiului public şi ajustări ale traficului şi nu în ultimul rând de plantări incorecte sau lipsa acestora. Aceste probleme şi dezvoltări greşite, care au condus uneori chiar la pierderea completă a identităţii satului au apărut adeseori din neştiinţă, din pierderea conştiinţei principiilor de bază ale dezvoltării armonioase şi la scară umană a spaţiului rural, precum şi din pierderea obişnuinţei de a folosi forme constructive, materiale, tehnici de lucru tradiţionale şi plante tipice regiunii. Pentru a se evita deformarea în continuare a aşezărilor rurale este necesară aplicarea noilor principii corecte de amenajare a teritoriului, care să răspundă nevoilor actuale. Dezvoltarea viitoare a satelor înseamnă punerea în aplicare a tradiţilor constructive cu respectarea cerinţelor actuale funcţionale de locuire. Aceasta

24

presupune din partea proprietarilor de case, a arhitecţilor care activează în spaţiul rural şi a autorităţilor locale conştientizarea acestui lucru şi punerea în aplicare a principiilor corecte de restaurare a clădirilor şi de amenajare a spaţiilor publice. Dumneavoastră, in calitate de primar, puteţi să îi susţineţi pe proprietarii de case, deoarece sunteţi responsabil de amenajarea spaţiului public. Aveţi în vedere că acesta trebuie să arate îngrijit, dar nu pretenţios, să fie funcţional şi să corespundă necesităţilor comunităţii locale, dar şi cerințelor turiştilor pe care doriţi să îi atrageţi. Băncile şi coşurile de gunoi sunt obligatorii în pieţe, în faţa poştei, a primăriei, oriunde staţionează persoane. Locurile de parcare nu trebuie să arate ca în oraşe, ci să fie marcate cât mai simplu posibil. În afară de mobilierul rural ţineţi cont şi de plantaţii: chiar dacă satul se află aproape de pădure, arbori, arbuşti şi flori plantate de-a lungul drumurilor vor face minuni în ceea ce priveşte buna imagine a localităţii dumneavoastră.


Amenajarea spaţiilor publice

Mobilier rural. Materialele nepotrivite creează o imagine artificială satului

Mobilier rural. Materialele tradiţionale se armonizează cu decorul rural.

iluminatul public. Lipsa iluminatului public sau funcționarea defectuoasă a acestuia lasă satul în intuneric şi dă curaj persoanelor rău-voitoare

Iluminatul public. Un iluminat public corect executat şi funcţional face ca satul dumneavoastră să fie atractiv pentru turişti inclusiv noaptea.

Plantaţii. Chiar dacă pădurea este aproape, lipsa vegetaţiei spontane şi plantate din sat îl face pe acesta să arate gol şi abandonat.

Plantaţii. Copacii, arbuştii, florile schimbă întotdeauna imaginea unui loc. Atenţie la soiurile plantate, folosiţi mereu specii specifice zonei dumneavoastră.

Drumuri. Găurile, marginile neîngrijite, noroiul fac din circulaţie un coşmar, iar pe turişti îi întorc din drum.

Drumuri. Chiar dacă nu sunt asfaltate, drumurile corect întreţinute sunt apreciate de oricine.

25


mobilier rural - Bănci

Băncile sunt piese de mobilier simple, dar foarte folositoare în spaţiul public. Acestea nu doar contribuie la aspectul îngrijit al satului dumneavoastră, ci şi oferă turiştilor şi sătenilor posibilitatea de a se odihni, de a se bucura de privelişti frumoase, sau pur şi simplu de a sta de vorbă unii cu alţii.

Bănci Locuri de odihnă şi de relaxare pentru turişti şi săteni

Dumneavoastră, ca primar, trebuie să sprijiniţi amplasarea băncilor, întreţinerea şi menţinerea lor în stare bună! Vorbiţi cu posibili sponsori care ar putea să plătească băncile, dându-le în schimb posibilitatea de a se “imortaliza” prin amplasarea pe mobilier a unei inscripţii. Astfel nu mai trebuie să vă ocupaţi decât de menţinerea băncilor în stare bună şi de organizare. Dorim să vă venim în ajutor sugerându-vă ce tipuri de bănci se potrivesc în satul dumneavoastră. În paginile următoare găsiţi numeroase exemple în acest sens. În general este valabilă regula: mai puţin înseamnă mai mult! Adică sunt suficiente maxim 1-3 tipuri de bănci într-un sat, în funcţie de locul amplasării şi de mediul înconjurător.

O imagine negativă: bancă degradată din cauza neglijenţei

26

Bancă ruptă, ce trebuie reparată de urgenţă


mobilier rural- Bănci - Material

Bancă simplă, din lemn

Bancă simplă, din lemn

Bancă simplă, din piatră

Bancă simplă, din materiale diferite

5 sfaturi privind amenajarea

În primul rând, băncile pot fi alese în funcţie de materialul din care sunt făcute. De aici se va urmări cât de simplu pot fi executate şi montate, cât de rezistente sunt şi cât de scumpe.

1. Dezvoltaţi împreună cu un specialist

LEMN: (+) Pot fi executate foarte uşor de către un meşter local; (-) Necesită întreţinere permanentă (din cauza intemperiilor);

o idee simplă despre locul în care ar trebui amplasate băncile în satul dumneavoastră.Schiţarea unui plan poate fi de folos.

2. Discutaţi şi decideţi împreună cu

Consiliul Local aceste mici măsuri.

3. Însărcinaţi un meşter local cu fabricarea şi instalarea băncilor, sau comandaţi de la un furnizor modelele potrivite.

4. Asiguraţi-vă că locurile în care se

vor amplasa băncile sunt amenajate corespunzător: de exemplu, pe teren drept, solid (dar nu beton!).

5. Asiguraţi-vă că băncile sunt menţinute în stare bună.

Metal: (+) este stabil, necesită măsuri de întreţinere simple; (-) destul de dificil de executat de către meşteri locali, doar parţial potrivite pentru sate; PIATRĂ: (+) execuţie simplă; (-) ar trebui să fie mai degrabă o excepţie, pentru că sunt cam incomode; aspect masiv; DIVERSE Materiale: (+) rezistente, dacă părţile structurale sunt executate din materiale robuste (piatră, metal); (-) doar în cazuri excepţionale sunt produse local. băncile din plastic nu reprezintă o alternativă pentru satul dumneavoastră! Arată ieftin şi nu se potrivesc mediului rural! 27


mobilier rural- Bănci - Catalog

Tipul 1 Fără spătar

Tipul 2 Cu spătar

Tipul 3 Cu sprijin pentru braţe

Tipul 4 grosier, lucrat din trunchiuri

Tipul 5 Grupate, de exemplu în jurul unui copac

Tipul 6 Formate din mai multe locuri individuale de stat

Tipul 7 în combinaţie cu masă (loc de odihnă / picnic) 28


mobilier rural - Bănci - Executate local Model A Metodă de realizare Această bancă fără spătar se poate realiza foarte uşor din trunchiuri de copaci. Se taie dintr-un buştean o prismă cu lungimea de 312,5cm, lăţimea de minim 50cm şi grosimea de 25cm. Partea superioară, care va fi şezutul se va prelucra prin scobire, astfel încât să rezulte suprafaţa vălurită din imaginile de mai jos (vor ieşi 3 scobituri, deci 3 locuri de stat). Picioarele băncii vor fi două prisme de 33x33x25cm fixate de şezut prin cepuire. Banca va fi şlefuită şi lăcuită, sau băiţuită într-o culoare închisă. Se vor folosi doar nuanţe naturale ale lemnului.

Model B Metodă de realizare Pentru această bancă cu spătar aveţi nevoie de un trunchi de copac cu diametrul de 30cm, lung de 180cm. Din el tăiaţi două bucăţi de câte 30cm lungime fiecare, care vor fi picioarele băncii. Trunchiul rămas va fi despicat în două, pe lungime, rezultând astfel şezutul pentru două bănci (câte o jumătate de trunchi cu raza de 15cm). Cele două trunchiuri de 30cm care sunt picioarele băncii vor fi crestate la partea supe-

rioară, pentru a putea aşeza ulterior şezutul băncii, cu partea rotunjită în jos şi cu fixare cu şuruburi. Doi pari rotunzi se vor fixa în cele două picioare cu cep şi de şezut cu şuruburi. Pe aceşti doi pari se va fixa cu şuruburi o scândură de circa 25cm lăţime, care va fi spătarul băncii. Banca va fi şlefuită şi lăcuită, sau băiţuită într-o culoare închisă. Se vor folosi doar nuanţe naturale ale lemnului.

29


mobilier rural - coşuri de gunoi şi colectarea deşeurilor

Pare foarte uşor să amplasezi câteva coşuri de gunoi şi să organizezi puncte de colectare a deşeurilor.

Coșurile de gunoi În locurile potrivite şi cu un design funcţional ajută la păstrarea curăţeniei în sat

Dar v-aţi gândit dacă sunt amplasate la locul potrivit, dacă sunt uşor de reperat, dacă sunt golite în mod regulat şi nu în ultimul rând, dacă astfel de coşuri de gunoi corect amplasate contribuie la imaginea pozitivă a satului dumneavoastră? Trebuie aşadar să aveţi în vedere următoarele:

¼¼Alegeţi modele simple, a căror material

şi culoare se potrivesc în mediul rural (de exemplu, din lemn, din împletitură de nuiele etc. - în nici un caz plastic!).

¼¼Alegeţi modelele şi locul lor de amplasare

astfel încât animalele să nu fie atrase de ele.

¼¼Aveţi grijă ca acestea să fie golite în mod

regulat - gunoiul împrăştiat în jur arată urât şi reprezintă o sursă de boli.

¼¼Alegeţi aşadar modele care pot fi uşor golite.

Coșuri de gunoi îmbrăcate în lemn, amplasate la înălțimea potrivită Coş de gunoi din plastic, montat la înălţime prea mare

30


mobilier rural - coşuri de gunoi şi colectarea deşeurilor - Exemple

Colectare deşeuri la vedere - dizgraţios şi periculos

Locul de colectare al deşeurilor - de exemplu, a PET-urilor trebuie obligatoriu să arate îngrijit. Din păcate astfel de locuri devin imediat gropi de gunoi, unde toată lumea aruncă la întâmplare ceea ce nu-i mai este necesar.

Cutie simplă din lemn pentru mascarea deşeurilor

Amplasaţi recipiente închise, potrivite din punct de vedere al materialului şi culorii, astfel încât gunoiul să nu devină o problemă de imagine şi igienă a satului dumneavoastră.

O construcţie simplă din lemn se poate realiza Evitaţi astfel de imagini negative în satul dumnea- imediat, cu costuri reduse şi astfel ordinea este voastră, indiferent de locaţie! asigurată.

Model de coș de gunoi Metodă de realizare Partea interioară este un coș din plasă metalică, care poate fi achiziționat, sau meșterul local poate confecționa unul. În funcție de dimensiunile acestui coș se va realiza din șipci de lemn protejate cu lac transparent, sau băițuite în culori naturale un coș exterior, după modelul alăturat. Evacuarea gunoiului se va face prin ridicarea coșului de plasă din cel de lemn.

31


mobilier rural - rasteluri pentru biciclete

Rastel simplu pentru biciclete, realizat dintr-un buștean crestat

Rasteluri pentru biciclete

Din ce în ce mai mulţi turişti aleg să descopere satele mergând cu bicicletele şi doresc să aibă unde să le lase în timpul pauzelor. Rastelurile pentru biciclete sunt aşadar necesare și pot fi folosite şi ca elemente de delimitare / organizare a spaţiului. Trebuie însă să se potrivescă cu celelelate obiecte de mobilier (bănci, coşuri de gunoi etc.), pentru o imagine unitară a satului. Rastelurile pentru biciclete pot fi realizate foarte uşor din lemn sau metal, prinse în pământ, sau suficient de grele pentru a nu putea fi luate. Amplasaţi rastelurile pentru biciclete acolo unde turiştii şi sătenii ar putea avea nevoie de ele: în centrul satului, la biserică, în faţa primăriei, sau poliţiei, la cişmeaua publică.

Model A

Model B

Metodă de realizare

Metodă de realizare

Din şipci de lemn îmbinate după modelul de mai jos orice meşter local poate realiza un rastel pentru biciclete ieftin şi aspectuos în acelaşi timp. Lăcuiţi lemnul sau băiţuiţi-l într-o culoare închisă.

Se cioplesc două pietre după modelul de mai jos (se va avea grijă ca acestea să fie stabile). Între pietre se vor fixa platbande îndoite, care vor forma spaţiul în care se va fixa roata de la bicicletă. Grilajul metalic va conţine câte locuri de bicicletă se doreşte.

32


MOBILIER URBAN - BORNE ŞI BARIERE

Barieră din lemn

Borne metalice vopsite strident si înclinate

Bornele şi barierele sunt de asemenea elemente de organizare a spaţiului public şi trebuie alese şi amplasate după o studiere atentă a situaţiei.

Delimitarea spațiului rural cu borne şi bariere

Există trei reguli importante:

¼¼Amplasaţi bariere şi borne doar acolo unde

este cu adevărat necesar şi nu le folosiţi ca elemente decorative. Prea multe bariere vor părea de netrecut. ¼¼Folosiţi doar unul, maxim două modele sau serii de modele. Altfel satul dumneavoastră va arăta ca o expoziţie de bariere. ¼¼Fixaţi bornele bine în teren: bornele căzute, sau aplecate arată ridicol.

Model A

Model B

Metodă de realizare

Metodă de realizare

Din piatră cubică sau din cărămidă se pot construi cu uşurinţă astfel de borne, care să delimiteze un spaţiu şi să oprească accesul maşinilor. Ca şi formă se poate merge de la cub la prisme aşezate pe înălţime.

Din stâlpi de lemn prismatici, lăcuiți sau băițuiți în culori naturale, fixați bine în teren în teren cu colțari metalici și cu frânghie împletită între ei se poate realiza foarte ușor un element de delimitare.

33


MOBILIER RURAL - CIŞMELE, FÂNTÂNI

Cişmele, fântâni Fântână și jgheab din beton cu aspect neîngrijit

Fântânile şi cişmelele sunt elemente tradiţionale ale spaţiului public. La început erau folosite pentru aprovizionarea cu apă a locuitorilor şi adăparea animalelor, pe când acum sunt folosite mai ales ca elemente de amenajare a spaţiului public şi ca loc de relaxare. Cu atât mai mult este aşadar necesară menţinerea lor în stare bună, pentru a li se putea oferi turiştilor cu adevărat, la propriu, „un izvor de relaxare“. Urmăriţi trei lucruri importante:

1. Dacă nu este vorba de o sursă naturală

(izvor), cişmeaua trebuie prevăzută cu robinet, pentru a controla debitul apei. Fitingurile care se vor folosi la cişmea / fântână trebuie să fie rezistente la intemperii (deci proiectate să fie folosite

34

în spaţiul exterior), îngrijite tot timpul şi asigurate contra hoţilor.

2. Spaţiul din jurul fântânii / cişmelei trebuie

amenajat corespunzător, cu pavaj (de exemplu, din piatră; betonul nu este potrivit!), sau cu incintă construită din metal sau lemn. Şi dispunerea băncilor în jurul fântânii este posibilă. Pentru un rezultat coerent, plăcut consultaţi un specialist pentru o proiectare unitară a spaţiului public.

3. Dacă apa fântânii provine din reţeaua

publică de apă, relizaţi recircularea acesteia. Nici apa provenită din izvor nu trebuie condusă direct la canalizare, ea putând, de exemplu, să fie redirecţionată către adăpătoarea vitelor.


LOCURI DE JOACĂ

Locuri de joacă Echipamente de joacă neîntreținute, potențial periculoase

Locurile de joacă au un rol vital în stimularea atât a dezvoltării intelectuale, cât şi fizice a copiilor. Corpul uman este destinat mişcării şi nu se simte bine dacă trebuie să rămână nemişcat ore în şir. De când tot mai mulţi copii îşi petrec prea multe ore săptămânal fie în faţa calculatorului, fie în faţa televizorului, preocuparea pentru sănătatea copiilor a crescut foarte mult. De altfel este un lucru ştiut, copiii activi devin adulţi activi, ceea ce este foarte important pentru dezvoltarea viitoare a comunităţii dumneavoastră. O atenţie deosebită se va acorda achiziţionării şi montării la locurile de joacă a echipamentelor. Dacă sunt achiziţionate de pe piaţă, aveţi grijă să fie conforme cu normele europene şi naţionale în vigoare, însoţite de certificate de

conformitate şi inscripţionate lizibil şi durabil, cu datele de identificare ale producătorului. Dacă aveţi în localitate un meşter priceput, care poate realiza singur echipamentele de joacă, economisiţi bani şi aveţi la final un spaţiu de joacă în armonie cu satul. Se va avea grijă ca echipamentele să nu fie periculoase pentru copii (fără cuie la vedere, colţuri ascuţite etc.), iar ca suprafaţă se vor evita betonul, pavelele şi alte materiale dure, preferându-se nisipul, iarba şi alte suprafețe moi. Echipamentele vor fi verificate periodic şi reparate pentru a evita accidentele.

35


staţii de autobuz

Staţii de autobuz Prima şi ultima impresie despre sat

Din păcate aceasta este trista realitate - multe staţii de autobuz sunt înnoite cu bună - credinţă, dar amenajarea, materialele şi culorile lor nu se potrivesc cu imaginea satului tradiţional. Culorile stridente şi materialele plastice sunt deranjante şi deloc armonioase.

36

Pe lângă călătoria propriu-zisă prin sat, prima impresie a turiştilor care folosesc transportul public şi nu numai este dată de staţia de autobuz. Aceste staţii sunt folosite adeseori de către tineri ca punct de întâlnire, fiind astfel expuse mult mai repede uzurii şi distrugerii. Prin utilizarea materialelor adecvate şi prin amenajare corectă uzura poate fi redusă la minim. În plus staţiile de autobuz realizate din materiale potrivite mediului rural, cum ar fi lemnul, sau zidăria de piatră sau cărămidă se integrează mai bine în atmosfera satului. Călătorii vor petrece cu plăcere timpii de așteptare în astfel de spații! Aveţi grijă ca terenul pe care este amplasată staţia să fie îngrijit şi circulabil. Cea mai simplă soluţie (şi cea mai ieftină) este o pardoseală rezistentă la apă. O soluţie bună o reprezintă pardoseala realizată din piatră, sau chiar cărămidă. În nici un caz nu se va utiliza betonul, nici turnat, nici prefabricat (pavele): acest material este mai potrivit pentru oraşe, în sate arătând rece şi neatrăgător.


iluminatul public

Iluminatul public Luminile sunt un element de amenajare vizibil inclusiv ziua!

Dumneavoastră, ca primar, ar trebui să influenţaţi iluminatul public astfel încât acestea să se potrivească în mediul rural. Este uneori de preferat un diferitele aspecte ale iluminatului public. design simplu, dar de calitate al sistemelor de iluÎn primul rând aţi putea să-i susţineţi şi să-i consiliminat, decât modele prea studiate şi istoricizate, aţi pe săteni să monteze lumini în exteriorul casei, care pot părea artificiale şi pot deranja. astfel încât acestea să creeze o imagine armonioasă a satului. Nu acceptaţi moduri de iluminare Aveţi grijă şi ca luminile să fie montate corect. O neadecvate: lumină colorată, firme luminoase execuţie slabă calitativ a sistemului de iluminat pustridente, corpuri de iluminat urâte, din plastic. În blic poate cauza şi probleme, pe lângă aspectul al doilea rând trebuie să alegeţi corpurile pentru neplăcut. 37


copaci, arbuşti, garduri vii

1. Analizaţi situaţia existentă în sat: există

Arbuşti, garduri vii, copaci şi protejarea rădăcinii acestora Imaginea satului este creată de mai multe elemente, cum ar fi mobilierul din spaţiile publice, despre care am vorbit în paginile trecute, dar şi vegetaţia, care are o importanţă covârşitoare asupra modului în care este perceput satul. Pentru a obţine o atmosferă plăcută trebuie să urmaţi 3 paşi:

38

spaţiu verde amenajat, sau spaţiul verde e doar ceea ce a mai rămas în urma construcţiilor? Există suficienţi copaci, care dau umbră, opresc vântul şi creează o imagine plăcută străzilor? Copacii sunt sănătoşi? Copacii, arbuştii, gardurile vii sunt îngrijite? Dacă nu sunteţi sigur, apelaţi la ajutorul unui peisagist sau a unui arhitect

2. Îngrijiţi copacii şi menţineţi în stare bună

gardurile vii şi arbuştii. Nici măcar lucrările de modernizare (cum ar fi reabilitarea străzilor, realizarea reţelei de apă - canal) nu trebuie să conducă la pierderea copacilor sănătoşi.

3. Sfătuiţi-vă cu un specialist asupra măsurilor necesare pentru înfrumuseţarea satului cu mai mult verde. Plantarea copacilor şi arbuştilor trebuie bine gândită şi planificată, pentru a combina o amenajare corectă cu creşterea optimă a acestora.


copaci, arbuşti, garduri vii - Exemple

Castanul

Teiul

Salcâmul

Stejarul

Ajunge la maturitate în 10-15 ani, înălţime maximă 25-30m, diametru la maturitate 4-5m, recomandat pentru drumuri, parcuri, alei.

Ajunge la înălţimi de 2530m, diamtru cca. 1m, rezistent la frig şi vânt. Se va evita însă plantarea în parcări (elimină secreţii lipicioase).

Înălţime până la 30m, foarte bun pentru fixarea terenurilor nisipoase, erodate. în cadrul speciei există varietăţi foarte decorative.

Remarcabil prin dimensiunile impresionante, înalt până la 50m, diametrul 1-2m foarte potrivit în zone cu exces de umiditate.

Liliacul

Socul

Scumpia

Clocotisul

Înălţime de 7-8m. Speciile de liliac sunt rustice, totuşi preferă un climat mai blând, soluri fertile, calcaroase.

Arbust de 4-5m, se dezvoltă pe orice tip de sol, de preferinţă într-un loc însorit. Toate părţile componente, cu excepţia florilor sunt otrăvitoare.

Este un arbust mare cu flori ce par pufoase. Cultivarea se face pe soluri uscate, nefertile, care menţin o creştere slabă şi conduc la frunze colorate frumos toamna.

Ajunge la circa 5m şi este considerat un însoţitor fidel al teiului. Rezistă la secetă, dar suportă şi oarecare umbrire. Creşte bine pe solurile fertile.

Berberis

Lemnul câinesc

Rozmarinul

Cătina de gard

Pentru garduri vii se folosesc plante înalte de 3040cm, la distanţă de 4560cm. Pentru un aspect compact se taie partea superioară a tuturor lăstarilor.

Ajunge până la 3m înălţime, foarte rezistent la orice condiţii de climă. Tunderea ramurilor se face primăvara, chiar înainte de înfrunzire.

Poate creşte ca o mică plantă lângă zid sau ca un gard viu scund. Este perfectă pentru soluri nisipoase, sau sărace până la moderat de fertile, bine drenate.

Are 1-3m înălţime, formă de tufă, rezistă la geruri. Se adaptează la diferite soluri, preferă solurile bogate în substanţe azotate; creşte bine şi pe soluri nisipoase.

Protejare tulpină cu lemn şi flori

Protejare tulpină cu loc de stat

Protejarea tulpinii cu plante

Jardineră în jurul tulpinii

39


jardiniere şi zone plantate

Jardiniere şi zone plantate Sigur, tuturor ne plac spaţiile verzi şi florile, dar şi în cazul plantării acestora trebuie respectate anumite reguli. Un gazon neîngrijit, straturi de flori dezordonate, jardiniere urâte, toate acestea pot creea foarte uşor opusul a ceea ce ne place. Turiştii apreciază mult mai mult un sat îngrijit, cu flori şi spaţii verzi, decât un sat în care toate sunt lăsate să crească (sau nu!) în voie. În cele ce urmează vă prezentăm diverse posibilităţi de plantare a spaţiilor publice. Din păcate în momentul de faţă satele oferă mai ales imagini negative despre cum nu ar trebui realizate plantările, sau despre cum nu ar trebui jardinierele să fie.

Exemple bune şi exemple negative de jardiniere. În general de potriveşte şi aici: cu cât mai simplu, cu atât mai bine! Încercaţi să folosiţi materiale locale, cum sunt lemnul, piatra naturală (andezit, gresie, piatră de râu) sau argilă. Evitaţi jardinierele din beton şi nu vopsiţi/lăcuiţi materialele naturale, pentru că acestea arată ieftin şi par că aparţin trecutului socialist.

Model A

Model B

Metodă de realizare

Metodă de realizare

Se foloseşte un trunchi de stejar de circa 75cm lungime, se scobeşte cam 2/3 din grosime pe o lungime de 45cm, lăsându-se întregi două margini de câte 15cm fiecare. Ca suport se vor folosi două trunchiuri cu diametru mic, scobite la mijloc după curbura trunchiului mare.

Se fasonează un bloc de piatră de calcar de dimeniunile dorite (poate de 90-150cm lungime) se ciopleşte interiorul până la adâncimea de circa 3/4, lăsându-se o margine suficient de groasă de jur-împrejur, încât jardiniera să nu se crape în timpul folosirii.

40


jardiniere şi zone plantate - Exemple

Brebenelul

Lăcrămioara

Coada şoricelului

Căldăruşa

Plantă ierboasă, de 1030 cm, creşte bine în locuri semiumbroase, cu soluri permeabile, rezistă bine la ger.

Lăcrămioarele se cultivă în aer liber, într-un teren ușor, adânc lucrat, bine ingrasat și umed. Terenul trebuie să fie curat, fără buruieni.

Ajunge la 60-70 cm, crește rapid, are nevoie de lumină și umiditate moderată, se adaptează aproape oriunde.

Maxim 20-30 cm înălțime, decorativă prin flori. Are nevoie de lumină și umiditate moderată, se adaptează aproape oriunde.

Ansamblu 1

Ansamblu 2

Ansamblu 3

Ansamblu 4

Delimitaţi o zonă cu bordură (piatră, lemn etc.), iar la mijloc plantaţi acelaşi tip de flori, dar de culori diferite.

Într-o jardinieră plantaţi mai multe soiuri de plante cu frunze decorative, de diverse culori.

Între spaţii libere rezultate din intersecţii de rampe, scări, sau alei plantaţi diverse flori şi plante cu frunze decorative

Creeaţi movile din pământ, în care încorporaţi pietre, iar printre pietre plantaţi flori şi plante decorative de diverse culori.

Ansamblu 5

Ansamblu 6

Ansamblu 7

Ansamblu 8

De-a lungul gardului plantaţi flori şi arbuşti care înfloresc pe rând tot timpul anului.

În iarbă delimitaţi o zonă cu bordură şi la mijloc plantaţi flori şi plante decorative, unele cu frunze veşnic verzi.

Prin iarbă montaţi plăci de piatră, sau piatră de râu sub forma unei poteci, însoţiţă pe o latură de flori şi plante decorative.

Plantaţi la distanţe egale grupuri de flori din aceeaşi specie, înconjurându-le pe fiecare cu pietre. Foarte decorativ pentru marginea drumurilor.

alegerea tipului de plante se va avea în vedere cât de extinse sunt măsurile de întreţinere a Chiar şi plantaţiile permanente arată abandona- acestora pe viitor. Pe această pagină v-am prete după câţiva ani de neglijenţă. gătit câteva exemple, care v-ar putea servi ca Asiguraţi-vă aşadar nu doar că amenajaţi şi sugestii pentru viitoare intervenţii în satul dumrealizaţi spaţii plantate, ci şi că acestea vor fi neavoastră. mai târziu îngrijite! Chiar şi în ceea ce priveşte Atenţie: evitaţi folosirea de plante otrăvitoare!

Plantele au nevoie de îngrijire

41


Pavare / pietruire drumuri şi poteci

Pavarea / pietruirea drumurilor şi a potecilor Cu măsuri minore şi atenţie la detalii se pot aduce îmbunătăţiri majore spaţiilor publice Pentru ca satul sau comuna să aibă un aspect îngrijit şi să fie atrăgătoare pentru turişti trebuie să acordaţi o importanţă deosebită amenajării de calitate a spaţiilor libere. Aceasta trebuie să îmbunătăţească calitatea vieţii / habitatului comunităţii locale şi să contribuie la păstrarea aspectului tradiţional al localităţii. Dumneavoastră, ca primar, puteţi interveni cu precădere în amenajarea pieţelor şi drumurilor publice, în timp ce în privinţa spaţiilor private, a curţilor şi grădinilor puteţi oferi informaţii şi sugestii. În acest sens trebuie pus un accent deosebit pe utilizarea materialelor locale, dar şi pe meşteşugul tradiţional. Pentru un pavaj aşezat bine şi durabil un fac-

42

tor hotărâtor, pe lângă „arta pavatului“, este şi ştiinţa despre suprafaţa şi materialele adecvate pentru fundaţie cu diferitele ei straturi (stratul protector de ger, stratul suport, patul de nisip). Pavajul adecvat şi stratificarea se aleg în funcţie de cerinţele cărora suprafaţa astfel amenajată trebuie să le facă faţă în ceea ce priveşte accesibilitatea, configuraţia, solicitarea. Preţul se orientează după alegerea materialelor şi după straturile constructive. Trebuie să ştiţi că preţurile dalelor de beton, asfaltului şi pietrei naturale nu diferă considerabil. Deci cel puţin din punct de vedere financiar nimic nu stă în calea utilizării pietrei naturale şi pietrişului în locul dalelor de beton sau asfaltului.


Pavare / pietruire drumuri şi poteci - Exemple

Pavaj din piatră de râu

Covor de pietriş sau de nisip

Pavaj din cărămidă

Pavaj din dale de beton

PIATRĂ DE RÂU: (+) Materialul este accesibil pentru că râurile îl „livrează“ gratis şi căile de transport sunt scurte. Pavajul din pietre de râu realizat corect are un efect optic deosebit de puternic şi poate fi folosit pentru pavarea străzilor, pieţelor, curţilor şi grădinilor. Pavatul corect presupune aşezarea pietrelor pe verticală „în picioare“. Grosimea stratului: cca. 12-20 cm, suprafaţa ideală a pietrei: 12-25 cm. (-) Necesită îndemânare în execuţie.

CĂRĂMIDĂ: (+) Rezistă bine la ger şi are o suprafaţă foarte netedă şi deci bine practicabilă. Se recomandă pentru curţi, intrări, ca marcaj şi ca fâşii la margini. Dimensiuni: 26 x 14 x 5 pentru suprafeţe necarosabile, 24,5 x 12 x 6,5 pentru suprafeţe carosabile. (-) Este un material scump.

DALE DE BETON: (+) Sunt relativ ieftine, iar dalele de format simplu, dreptunghiular COVOR DE PIETRIŞ SAU DE NISIP: (+) Este sau pătrat şi dimensiuni mici 8 x 8 x 8 dau un o acoperire „moale“, convenabilă atât din punct aspect plăcut. (-) Dalele colorate, sau pavelele de vedere al costurilor, cât şi estetic / optic. Cu cu diverse forme au aspect artificial, care nu se el se pot configura suprafeţe legate organic potriveşte imaginii organice a spaţiului rural. Nu fără a fi nevoie să fii atent la aspectul margini- ar trebui utilizat în spaţiul public, dar poate fi lor sau a rosturilor. Stratul de suprafaţă: pietriş folosit în curţi în combinaţie cu piatra naturală. cu diametrul între 4-16 mm. Poate fi folosită LEMN: (+) Se poate folosi sub formă de dale în pieţe, curţi ale şcolilor, curţi private, curţi rotunde, dale cu canturi şi grătare de lemn. ale bisericilor, grădini şi ca fâşii pe margini. (-) Pavajul din lemn de stejar sau de zadă / larice Atunci când este folosit pentru circulaţia rutieră rezistă cca. 20-25 de ani, cel din lemn de pin/ întreţinerea acestui covor este foarte costisitoare şi cere multă muncă (umplerea gropilor şi molid impregnat 10-15 ani. (-) Nu este potrivit adânciturilor provocate mai ales iarna de către pentru suprafeţe carosabile. Se va folosi cu vehicule). De aceea este recomandat mai ales predilecţie pentru alei, pieţe, curţi. pentru zone pietonale. 43


Pavare / pietruire drumuri şi poteci - Exemple

Pentru ca drumurile şi potecile din satul / co- cu sătenii şi foarte primitor pentru turişti, care vor muna dumneavoastră să aibă un aspect plăcut aprecia aspectul gospodăresc al satului. este foarte important să fie îngrijite şi menţinute Iar pentru a colecta apele meteorice nu este prin reparaţii curente. nevoie de rigole din beton, care să strice Un drum pietruit mărginit de copaci, flori sau arbuşti aspectul tradiţional al satului. Din piatră de râu îngrijiţi şi ale cărui gropi sunt nivelate înainte de a se pot realiza foarte uşor rigole aspectuoase şi deveni adevărate cratere va fi foarte „prietenos„ cu costuri reduse.

44


Pavare / pietruire drumuri şi poteci - Exemple

Pe potecile din localitatea dumneavoastră, în pieţe, în parcuri şi în general în locurile cu denivelări accentuate este uneori necesar să fie construite trepte. Nu acceptaţi trepte din beton aparent, nici trepte acoperite cu gresie sau din pavele, nepotrivite mediului natural şi organic al satului. De multe ori acestea se degradează şi devin şi mai dezagreabile, cu

Dalele de beton sunt nepotrivite in mediul rural

Parcările în mediul rural trebuie şi ele dacă nu amenajate, cel puţin marcate. Nu este necesar să asfaltaţi / betonaţi suprafeţe mari de teren şi să le trasaţi, pentru că acest lucru este scos din contextul tradiţional al satului.

spărturi şi colţuri lipsă, sau sunt încă de la început alunecoase şi deci periculoase pentru cei care le folosesc. Din piatră naturală, din cărămidă, sau din buşteni de lemn puteţi realiza trepte rezistente, potrivite potecilor şi aleilor din comunitatea dumneavoastră, fără prea mari eforturi financiare.

Locuri de parcare marcate cu buşteni

parcare cu piatră de o altă culoare. Dacă drumurile sunt acoperite cu pietriş sau nisip puteţi găsi alte soluţii, cum ar fi amplasarea de buşteni care să marcheze lăţimea unui loc de parcare.

În cazul în care drumurile din sat sunt pava- O soluţie ingenioasă ar fi plantarea de arbuşti te cu piatră de râu, puteţi marca locurile de sau rânduri de flori. 45


ROLUL TURISMULUI ÎN DEZVOLTAREA COMUNITĂŢII LOCALE

5. Satul ca destinație turistică

Rolul turismului în dezvoltarea comunității locale Turismul este privit de către numeroase comunităţi, indiferent de gradul lor de dezvoltare, ca o activitate benefică, aducătoare de profit pentru cei ce lucrează în acest domeniu, dar şi pentru cei din domenii conexe acestuia (transportatori, mici comercianţi, meşteşugari, mici producători în sectorul alimentar şi mulţi alţii etc). De dezvoltarea turismului depinde bunăstarea

multor zone care au fost puternic afectate de restructurarea economică şi care s-au reorientat pe valorificarea potenţialului natural şi cultural, începând să fie active în această industrie, numită “a ospitalităţii”. Aceasta poate deveni şi pentru satul dumneavoastră o sursă suplimentară de venit, atât pentru locuitori, cât şi pentru bugetul local.

Tipuri de impact Impact economic

Impact social

- Crearea de locuri de muncă - Venituri din taxe - Salarii în valută - Promovarea diversificării antreprenoriale și economice - Transfer de bogăție, tehnologie și abilități

- Reînvie identitatea culturală și încurajează tradițiile - Conservarea patrimoniului - Promovează pacea și înțelegerea - Încurajează egalitatea de șanse între sexe

Sectoare influențate Direct

Indirect

Induse

Transport Restaurante Cazare Agenții turistice

Agricultură Comerț Producție

Drumuri Servicii Utilități

Sursa: Efectele economice și sociale ale turismului, adaptat după Hesselmann&Chasovschi, Management strategic în turism

46


Dar impactul pozitiv al unei industrii de turism prospere nu se limitează la sectoarele care sunt direct legate de turism, cum ar fi pensiuni, restaurante, transport sau servicii. Din cauza efectului de undă, dezvoltarea sectoarelor de bază ale turismului va conduce la o serie de reacţii economice în alte sectoare şi va duce la creşterea întreprinderilor mici şi mijlocii. Sectoarele alăturate sunt destul de legate de industria turismului, cum

ar fi: industria textilă, industria de servicii medicale, echipamente de transport, comerţul, industria de tipărituri, comunicaţiile, agricultura şi aşa mai departe. În plus, studiile arată că aproape toate sectoarele din întreaga economie beneficiază într-o anumită măsură de pe urma activităților din turism, chiar și industria locală farmaceutică, industria serviciilor financiare, industria construcțiilor, etc.

Populație

Localitate / Județ

- Grad de ocupare a forței de muncă ridicat

- Grad de ocupare a forței de muncă ridicat

- Creșterea veniturilor

- Creșterea veniturilor din servicii publice

- Formare / educație

- Impact indirect asupra altor sectoare

- Conservarea patrimoniului cultural

- Venituri din taxe

- Infrastructură mai bună

Companii private

- Calitate mai bună a mediului

- Dezvoltare

- Diversificare facilități de agrement / activități

Efectele pozitive sunt considerabile şi asupra comunităţii locale. Facem aceste precizări din dorinţa de a vă convinge că investiţia în turism şi susţinerea sectorului turistic are efecte benefice pe termen lung. Condiţia este respectarea unor bune practici care să păstreze peisajul satelor

- Oportunități de afaceri adiționale - Creșterea veniturilor și a profitului

transilvane, deoarece acesta este principalul bun pe care trebuie să îl oferiţi turiştilor. Paginile acestei broşuri v-au prezentat deja o serie de recomandări care vă vor ajuta cu siguranţă să conturaţi în satul dumneavoastră un produs turistic interesant şi atractiv.

47


SATUL CA DESTINAŢIE TURISTICĂ

Un sat este o destinaţie turistică. Ce înseamnă acest lucru? În literatura de specialitate, destinaţia turistică a fost denumită în diferite moduri: direcţie de deplasare, scop al deplasării, loc de deplasare ca noţiune pentru ofertanţi, comunitatea, ţara, zona, regiunea, resortul, stațiunea, oraşul sau peisajul. Din aceste definiri se subînţelege că mărimea spaţiului este variată. Când este aleasă o destinaţie de călătorie, decizia de a alege un loc sau altul depinde foarte mult nu doar de pachetul propriu-zis oferit de pensiune sau agenţia de turism, ci şi de amplasarea acestuia într-o zonă sau alta, de oportunităţile de agrement din zonă, de obiectivele culturale şi evenimentele organizate în spaţiul respectiv. Comunităţile rurale din zona Sibiului au marele avantaj de a se afla într-o regiune atractivă, cunoscută şi îndrăgită atât de turiştii români cât şi de turiştii străini.

48

TURISMUL ADUCE BUNĂSTARE COMUNITĂŢII ÎNTREGI, NU DOAR CELOR IMPLICAŢI DIRECT ÎN TURISM Turistul consumă un pachet de servicii, care este oferit într-un anumit spaţiu delimitat, spaţiu care poate fi o localitate sau o regiune. Chiar dacă de multe ori şi în multe regiuni primul imbold a fost dat de către iniţiativa privată, dezvoltarea pe termen lung a turismului nu se poate face fără implicarea administraţiei publice care trebuie să susţină spaţiul în care se derulează programele turistice, acesta fiind satul în ansamblul său.


SATUL CA DESTINAŢIE TURISTICĂ

Contribuţii la derularea în bune condiţii a turismului în zona rurală

Infrastructura turismului (sectorul privat)

Infrastructura turismului (sectorul public)

- Cazare

- Natura şi mediul - Spaţiul public (staţii, străzi, iluminat, semnalizare) - Aspectul clădirilor - Centre culturale/muzee - Informarea vizitatorilor - Cadrul legal - Stabilitatea politică - Servicii publice de transport şi sociale Instituţii publice

- Restaurante - Transport - Evenimente/Info - Oferte turistice - Resurse umane - Instituţii din sectorul privat

În figura de mai sus am încercat să detaliem componentele ce se regăsesc în diferite forme în oferta şi pachetul achiziţionat de turist. Programele turistice nu au loc exclusiv doar în pensiunile pe care turiştii le vizitează, ci în cadrul comunităţii; vizitatorii interacţionează pe parcursul şederii lor cu oamenii locului, cu peisajul rural, cu infrastructura şi serviciile locale (transport, poştă ş.a.), au nevoie de informaţii generale sau turistice.

Calitatea acestora influenţează impresia pe care şi-o formează pe parcursul şederii lor asupra zonei, a destinaţiei, deoarece turiştii, atunci când se hotărăsc unde să meargă în concediu, nu aleg o pensiune, ci o zonă, o destinaţie turistică. Astfel, mulţumirea turiştilor nu este responsabilitatea doar a proprietarilor de pensiuni, ci a tuturor celor implicaţi în activităţile prezentate în imaginea din paginile următoare.

Învestițiile în infrastructura turistică și în promovarea turismului realizate de către autorităţile locale trebuie apreciate ca și investiții în veniturile viitoare ale bugetului comunităţii. 49


50


51


DESTINATII TURISTICE ÎN MEDIUL RURAL – CARACTERISTICI

Destinații turistice în mediul rural Multă lume judecă unităţile de cazare după aspectul lor exterior. Pe piaţa turismului rural din ziua de astăzi turiştii caută sate autentice cu peisaje frumoase.

În cele ce urmează dorim să vă prezentăm care sunt caracteristicile unei destinaţii turistice în mediul rural în percepţia lor şi ce îi convinge să o viziteze.

Dumneavoastră, ca primar sau ca reprezentant al autorităţilor locale vă revine responsabilitatea de a păstra frumuseţea comunităţii.

Acestea au fost selectate în urma mai multor studii realizate de-a lungul anilor de către S.C. Plog. Conform acestuia, cu cât mai multe calităţi are o comunitate, cu atât mai uşor poate fi promovată şi aleasă de către vizitatori.

Din păcate foarte mulţi dintre cei ce dărâmă casele vechi nu realizează că în acest mod afectează irecuperabil peisajul satului. Foarte multe lucruri bune se pot face cu bani puţini, aşa cum aţi văzut în paginile anterioare ale broşurii. De asemenea, de multe ori turiştii nu îşi doresc lucruri pe care noi dorim neapărat să le avem, fie în pensiuni, fie în comunitate.

A

Peisaj autentic, peisaj spectaculos: Aspectele vizuale ale oricărei călătorii domină amintirile. Marea majoritate a turiştilor amintesc acest criteriu pe primul loc, în detrimentul cazării sau a altor servicii oferite de către prestatorii de servicii turistice.

B

Percepţia ca ai multe de făcut. Cu cât mai multe activităţi într-un singur loc, cu atât mai multe şanse să se plieze pe interesul multor grupuri de turişti, să îi determine pe vizitatori să stea mai mult şi să-i determine să revină. Cei care vin în sate sunt interesați de: participări la evenimente culturale locale, la evenimente ale satului, plimbări şi drumeţii în natura din apropiere, vizitarea bisericilor fortificate, participarea la hramuri, interacţiunea cu populaţia locală, participarea la activităţi în gospodărie, cursuri de meşteşuguri şi bucătărie locală şi altele.

C

Unicitatea Cu cât diferă o destinaţie mai mult de alta, cu atât pare un loc mai interesant de petrecere a vacanţei. Cadrul natural unic se

52

Vi le enumerăm pentru a vă raporta la acestea atunci când veţi planifica activităţile de dezvoltare a turismului în satul dumneavoastră. Primele 4 sunt considerate a fi fundamentale, iar următoarele, trecute în ordinea importanţei lor, vă aduc avantaje suplimentare.

fixează in amintire şi rămâne un motiv de a alege acel loc, şi nu altul pentru excursia următoare. Trebuie să reţineţi că destinaţia dumneavoastră este în permanenţă în concurenţă cu alte zone de care trebuie să se diferenţieze prin calitatea serviciilor, prin caracteristicile spaţiului şi peisajului.

D

Vremea previzibilă Vremea previzibilă este un element foarte important pentru majoritatea excursiilor. Vremea caldă, cer fără nori şi absenţa ploii şi a norilor ne asigură o vacanţa de vis. Vizitatorii se bucură că pot sta afară şi că pot vizita diverse locuri de interes. România, prin poziţionarea sa, se bucură de un climat temperat, de un regim stabil al vremii în cele 4 anotimpuri. De multe ori, turiştii care au ca motivaţie principală turismul cultural nu sunt atât de sensibili la vreme, cum este cazul turiştilor ce au ca motivaţie principală sejururi de relaxare şi agrement (litoral, staţiuni montane etc.)


DESTINAȚII TURISTICE ÎN MEDIUL RURAL – CARACTERISTICI

Œ Mediu intact şi autentic: Cei mai mulţi

turişti preferă locuri care par naturale şi care nu sunt corupte de dezvoltarea comercială. Arhitectura autentică, spaţiul public curat şi amenajat cu grijă pentru detalii şi pentru nevoile turiştilor contribuie la creşterea atractivităţii zonei. În cadrul studiilor realizate în rândul turiştilor germani, autenticitatea şi „natura neatinsă” au fost motivele principale enumerate pentru vizitarea zonei.

 Curăţenia: Turiştilor le plac spaţiile curate,

atât în unităţile de turism, cât şi în spaţiul public. Primele trei probleme care pot strica o vacanţă, măsurate an de an de studiul NFO/Plog American Traveler Survey sunt murdărie sau mizerie în jurul pensiunii şi un sat necurăţat sau murdar.

Ž Oameni prietenoşi: această caracteristică se referă nu numai la angajaţii din turism, dar şi la orice alte persoane cu care interacţionează turiştii, inclusiv localnicii. Sibiul este renumit pentru ospitalitate, şi din acest motiv acest punct nu ar trebui să constituie o problemă. Totuşi, un studiu al GTZ, realizat succesiv în anii dintre 20042008 a indicat o descreştere a deschiderii localnicilor către vizitatori şi a ospitalităţii tradiţionale a românilor. Această evoluţie trebuie stopată, deoarece turiştii doresc să comunice cu localnicii, pentru a le cunoaşte obiceiurile şi modul de viaţă.

 Raport favorabil preţ/valoare: Dacă o

destinaţie posedă multe dintre caracteristicile menţionate mai sus şi are şi un preţ rezonabil poate atrage mai uşor turiştii. România este încă o ţară atractivă ca preţ pentru turiştii vestici. Nu este neapărată nevoie să vrei să vinzi ieftin, dar trebuie să dai, prin atenţia către detalii şi aplecarea către oaspeţi, un sentiment al valorii banilor.

 Siguranţă: Turiştii vor să se simtă în

siguranţă. Locurile care sunt cunoscute ca având o rată ridicată a infracţionalitătii au probleme în a atrage vizitatorii. Pentru destinaţiile necunoscute una dintre întrebările des auzite la târguri sau în agenţiile de turism este „E o destinaţie sigură?”

‘ Localnicii vorbesc limba vizitatorilor:

Această condiţie nu este obligatorie, însă turiştii apreciază orice efort de a le vorbi pe limba lor. Comunicarea este mult mai

facilă şi se pot afla mult mai uşor care sunt nevoile şi preferinţele turiştilor. Cu mult mai importantă este cunoaşterea limbilor străine pentru ghizi locali, însă în general în zona Sibiului şi a Transilvaniei acest lucru este un avantaj datorită prezenţei relativ mari a vorbitorilor de limba germană.

’ Cazare de calitate: Destul de rar este ales

un loc spre vizitare din cauza hotelului, cu excepția staţiunilor de lux. Dar o cameră de hotel sau o cameră dintr-o pensiune devine un loc de refugiu pentru vizitatorii obosiţi de pe urma activităţilor zilnice. O cameră bună, un hol atractiv, toate acestea sunt uşor de observat de către oaspeţi.

“ Mâncare bună: Gastronomia contribuie

şi ea în mod semnificativ la experienţa de vacanţă. O masă bună este una dintre activităţile cele mai îndrăgite, în mod special în locuri care par foarte diferite de casă. În turismul din mediul rural gastronomia este o parte din experimentarea regiunii şi a culturii acestor locuri. Din acest motiv, este bine ca în oferta gastronomică să predomine reţetele locale.

Evaluarea imaginii şi realitatea locului Locurile comunică imagini turiștilor în toate fazele ciclului de vizitator. În faza de descoperire şi de dinainte de a ajunge la acel loc imaginile comunicate de cei care se ocupă de promovare produc nişte aşteptări pentru vizitatori. La sosire vizitatorul îşi face o primă impresie asupra locului pe care l-a ales ca destinaţie. Această prima impresie îi dă vizitatorului confirmarea dacă impresia pe care a avut-o în faza de descoperire este în concordanţa cu realitatea destinaţiei. Vizitatorii văd realitatea în absolut tot ce e legat de destinaţie, de la calitatea drumurilor, la curăţenia din parcurile satului. Percepţia lor nu este alterată de obişnuinţă, aşa cum este cazul nostru, al celor care locuim în destinaţie. Sectorul cazare este în mod deosebit analizat de vizitator, deoarece acolo acesta petrece mult timp. Mai mult, oaspetele plăteşte direct pentru cazare. Oaspetele plăteşte însă şi pentru peisajul înconjurător şi pentru ambianţa întregului loc. Mai mult decât atât, în satisfacţia totală, peisajul şi ambientul localităţii cântăresc mai greu.

53


DEZVOLTAREA ŞI PROMOVAREA UNEI DESTINAŢII TURISTICE

Cum puteţi interveni, ca primar, în păstrarea imaginii tradiţionale a satului? Sigur că ne-am bucura ca turiştii să vină în număr cât mai mare şi să stea cât mai mult. Pentru acest lucru însă înfiinţarea unor structuri de cazare sau spaţii de dormit nu este suficientă. Turiştii sunt atraşi de un spaţiu atractiv, interesant, care să le permită să aibă trăiri deosebite, emoţii şi stări de continuă încântare. Autorităţile locale au un rol deosebit de mare în dezvoltarea turismului: sunt ascultaţi de comu-

nitatea locală, pot avea iniţiative ce pot mobiliza prin puterea exemplului pe localnici, pot crea şi promova bune practici. Rolurile pe care ar trebui să le joace o primărie sunt multiple şi sunt explicitate în figura următoare. Nu trebuie să uitaţi, că de cele mai multe ori, sectorul privat din turism este în aceeaşi măsură interesat de dezvoltarea acestui domeniu, drept urmare veţi avea mereu un aliat.

Rolul autorităților publice locale în dezvoltarea turismului Roluri strategice

Roluri manageriale

Roluri informaționale

- Stabilirea misiunii și viziunii pentru dezvoltarea turismului

- Culege şi sintetizează informaţii legate de sectorul turismului

- Formularea unei strategii şi a unui plan de lucru

- Comunicarea cu toti factorii implicaţi în dezvoltarea turismului - Planificarea, organizarea, coordonarea activității

- Identificarea nevoilor de promovare

- Iniţiază proiecte - Mediază conflicte

- Stabilirea obiectivelor

- Transpunerea deciziilor în practică

- Definirea metodelor - Luarea deciziilor şi stabilirea sarcinilor

Ca şi autoritate locală, este bine să realizaţi, în colaborare cu alţi factori implicaţi, o strategie de dezvoltare a turismului, în care să ţineţi cont de tipurile de turişti care vizitează zona, nu doar de ce are satul dumneavoastră de oferit. Opinia acestora şi modul în care percep ei destinaţia este foarte importantă. Orice strategie trebuie să abordeze o serie de puncte pe care le-am detaliat în listele de verificare de la finele acestui capitol. 54

- Promovează localitatea - Furnizor de informatii în interiorul şi exteriorul destinaţiei - Comunică cu autorităţile naţionale şi organizaţiile de resort

Pentru a avea succes, dezvoltarea turismului trebuie privită ca o responsabilitate distribuită între actorii prezentați în pagina următoare. Cu toate că implicarea multor organisme ne face să fim optimişti, primăriile sunt cheia principală în asigurarea succesului unei destinaţii, în cooperare cu ONG-urile locale, iar exemplele de bune practici ce există în acest sens confirmă acest lucru (Saschiz, Viscri etc.).


DEZVOLTAREA ŞI PROMOVAREA UNEI DESTINAŢII TURISTICE

Actori importanţi în organizarea programelor de turism cultural şi în natură Național

Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale

Ministerul Culturii Ministerul Mediului

Asociaţii naţionale în domeniul turismului rural

Asociaţii naţionale ale artiştilor, artizanilor...

Regional

Asociaţii Regionale de Turism

Departamente de turism ale Consiliilor Judeţene, AJT-uri

Direcţii ale Parcurilor Naturale şi Rezervaţiilor

Direcţii judeţene de cultură

Local

Primăriile şi departamente de turism ale Primăriilor

CIT – uri (Centre de Informare Turistică) & Centre de vizitare

Asociaţii locale de turism

Tour-operatorii şi prestatorii de servicii (cazare, ghizi, instituţii de cultură etc.)

Pe scurt despre promovare Pe lângă realizarea strategiei şi amenajarea teritoriului, descrisă în capitolele anterioare este foarte importantă şi promovarea zonei. Aceasta se poate face fie direct (de exemplu, siteul web al Primăriei trebuie să conțină o secțiune dedicată turismului), fie prin intermediul Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu (AJTS), care vă poate reprezenta la târgurile de profil din ţară şi din străinătate. Pentru aceasta, trebuie însă să vă formulaţi un mesaj clar care doriţi să fie transmis turiştilor ce vor veni să vă viziteze. In sectorul turistic, obiectivele comunicării trebuie sa cuprindă atât transmiterea de date referitoare la întreprinderea turistică cât şi transmiterea de informaţii despre regiunea turistică (destinaţie), adică: l oferte regionale care se adresează anumitor categorii de turişti sau unor grupuri ţintă, l aspecte privind cultura locală, l paleta de servicii, l poziţia pe piaţă etc. În cazul destinaţiilor care nu sunt foarte cunoscute pe piaţa turistică politica de comunicare joaca un rol deosebite de important, daca nu chiar primordial. Destinaţiile şi produsele turistice care sunt cunoscute şi atractive sau care dispun de un avan-

taj concurenţial veritabil (de un aşa numit „unique selling proposition“, prescurtat USP), generează o cerere mai mare din partea potenţialilor clienţi decât destinaţiile şi produsele concurente care nu întrunesc aceste atribute. Pentru ca o destinație să fie cunoscută trebuie să fie generate și transmise informații despre aceasta. Cu cât este mai cunoscută o destinație, cu atât primește mai mulți vizitatori, ceea ce înseamnă venituri crescute. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca activităţile de publicitate şi informaţiile publicitare oferite (fie prin texte, fotografii, muzica, fie prin alte numeroase mijloace) creează imaginea destinaţiei. Cu cât imaginea este mai bună, destinaţia este mai îndrăgita. Insă este valabilă şi formula: „Anonimatul este de preferat unei imagini proaste“. Materiale informative pot fi tipărite sau pe suport electronic. Cheltuielile sunt suportate din bugetul alocat pentru marketing. S-a subliniat deja că rolul acestor materiale este crearea unei percepţii. Ele se adresează atât vizitatorilor actuali sau potenţiali cat şi grupurile de interese din turism. Pentru început, nu este nevoie să realizaţi materiale foarte pretenţioase: un pliant sau o broşură sunt suficiente. Vă prezentăm în cele ce urmează o serie de materiale de informare, cu titlu de exemplu, în corelaţie cu rolul pe care acestea îl pot avea. 55


DEZVOLTAREA ŞI PROMOVAREA UNEI DESTINAŢII TURISTICE Rolul materialelor informative

Suscitarea atenţiei!

Exemple Celor care încă nu au vizitat destinaţia trebuie să li se atragă atenţia asupra destinaţiei prin publicitate, relaţii publice (PR) şi internet. Celorlalţi clienţi trebuie să li se prezinte atracţiile şi specificul destinaţiei prin acţiuni de promovare desfăşurate de la faţa locului într-un centru de informare sau în pensiuni. Materialele publicitare sunt concepute pentru a stimula consumatorii să cumpere produsul turistic. Acestea pot fi:

Materiale publicitare:

• mesaje/simboluri • reprezentare vizuală/ merchandising

• broşuri, • suplimente de ziare/ reviste, • hărţi ale oraşelor după care sa se poată

• incentives/

face orientarea către obiectivele turistice ale destinaţiei,

• oferte speciale

• pliante, • site-uri web. Toate aceste materiale trebuie să contribuie la identificarea destinaţiei prin imagini. Există în pensiuni (în cameră, la restaurant, în hol), în holurile de intrare ale muzeelor sau altor obiective turistice, o paletă foarte largă de materiale informative care au rolul:

Punerea la dispoziţie a informaţiilor privind siguranţa la destinaţie / explicaţii şi informaţii despre conduita/atitudinea care trebuie adoptata de turist la destinaţie

- de a promova serviciile suplimentare oferite şi de a explica modul de folosire al acestora, - de a încuraja implicarea clienţilor în diverse acţiuni, (de exemplu, în acţiuni de protecţie a mediului înconjurător), - de a face cunoscute ofertele speciale, - de a influenţa comportamentul clienţilor pentru a rămâne mai mult în zonă sau pentru a realiza şi alte activităţi.

Tabelul 1: Rolul activităţii de marketing şi funcţiile materialelor informative, Baehre&Chasovschi, Ghidul Centrelor de Informare Turistica

Întreaga paletă de activităţi prezentată în paginile precedente, presupun o activitate intensă. De multe ori, parte din aceasta poate fi preluată de către asociaţiile locale de dezvoltare a turismului. Acestea există deja în foarte multe locuri, constituite ca ONG-uri – parteneriate între administraţia publică şi mediul privat. În numeroase localităţi, activitatea de marketing şi promovare este derulată de astfel de asociaţii, în cooperare şi cu finanţare de la bugetul local.

56


LISTE DE VERIFICARE ÎN SPRIJINUL ADMINISTRAŢIILOR PUBLICE LOCALE

Listă de verificare ”Analiza situației turismului în cadrul unei destinații turistice”

Organizaţii turistice • • • • •

Ce organizaţii turistice sunt în regiune? Ce competenţe şi sarcini au? Ce personal au şi ce calificare? Ce buget au la dispoziţie? Ce posibilităţi de cooperare există cu aceste organizaţii ?

Marketing turistic • • • •

Care este politica de promovare şi politica de preţ ? Ce canale de distribuţie sunt utilizate ? Ce mijloace de comunicare sunt utilizate (reclamă, relaţii publice, promovarea vânzărilor) Ce măsuri de marketing sunt folosite ?

Formarea personalului din turism : • • • •

Care este situaţia calificării personalului din turism ? Ce deficit există în rândul meseriilor din turism? Care sunt posibilităţile de calificare/perfecţionare în regiune sau în zonă? Ce programe de training lipsesc?

Cooperare • Ce tipuri de cooperare există în prezent în zonă în domeniul turismului (de ex. Brunch-uri organizate de asociaţii de turism sau fundaţii, iniţiative comune între agenţii economici din turism etc.) • Ce proiecte comune există (între firme private sau PPP)

Posibilităţi de promovare/Reclama • Ce posibilităţi de promovare pot fi luate în considerare? • Ce tipuri de promovare există care să poată fi luată în considerare?

57


LISTE DE VERIFICARE ÎN SPRIJINUL ADMINISTRAŢIILOR PUBLICE LOCALE

Listă de verificare ”Analiza ofertei turistice a unei destinații”

Destinaţia turistică: …………, Județul Sibiu 1. FACTORI NATURALI AI OFERTEI 1.1 Localizare și suprafaţa teritoriului 1.2 Clima 1.3 Hidrologia (mări, ape) 1.4 Peisaj, flora și fauna 1.5 Principalele sub-zone din regiune. Prezentare generală

5. OFERTA DE DIVERTISMENT ŞI TURISM ACTIV 6. WELLNESS / OFERTA DE TRATAMENT (curativă, dacă este cazul) 6.1 Dietă și wellness într-un mediu ecologic 6.2 Tratamente în diverse afecţiuni

2. FACTORI SOCIO-ECONOMICI 2.1 Structura economiei. Importanţa diferitelor ramuri economice 2.2 Demografie (populaţia ocupată în turism, grad de ocupare, structură)

3. INFRASTRUCTURA 3.1 Infrastructura generală (apă, gaze, electricitate)

4. FACTORII CULTURALI AI OFERTEI 4.1 Istoria 4.2 Tradiţii / produse locale / folclor / meșteşuguri 4.3 Monumente și obiective turistice 4.4 Descrierea peisajului rural, a caselor şi arhitecturii specifice 4.5 Oferta turistică din destinaţie 4.6 Oferta turistică din zonele limitrofe 4.7 Tour-uri în zonă / principalele tour-uri 4.8 Evenimente culturale

58

7. OFERTA DE CAZARE 7.1 Indicatori care reflectă structura ofertei de cazare şi rata de ocupare 7.2 Structura ofertei de cazare pe tipuri de unităţi turistice 7.3 Structura ofertei de cazare în funcţie de categoria lor (flori/stele) 7.4 Oferta de agroturism 7.5 Oferta de camping

8. OFERTA GASTRONOMICĂ


CASETA TEHNICĂ AUTORI arh. Liliana Cazacu Carmen Chașovschi arh. Corneliu Eugeniu Drăgan Michael Engel Steffen Mildner Johannes Sréter

FUNDAȚIA PENTRU REABILITARE URBANĂ

Grafică Răzvan Cazacu Michael Engel

SIBIU, ROMANIA

Imagini Arhiva proiectului Fundația Au-Ro Ioana Dobrescu Stefan Jammer (fotograf) Lucian Leșeanu Mihai Eminescu Trust (MET) Mioritics Reky Travel Ștefan Vaida (Hosman Durabil)

Fax:

0269-21.16.71

E-mail:

office@gtzsb.ro

Piața HUET nr. 3 RO - 550182

Telefon: 0269-21.19.88

PROIECTUL ROMÂNO-GERMAN CREȘTEREA POTENŢIALULUI PENTRU TURISMUL CULTURAL ÎN SATELE TRANSILVANE Un proiect derulat de Consiliul Judeţean Sibiu şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), cu sprijinul Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ)

59


AS OC IA

Partenerii noștri

A ŢI

DE JU

Ă AN ŢE

U DE T

IBIU RISM S

Asociația județeană de turism Sibiu Sibiu Tel./Fax. +40 (0)269 -218.121 E-Mail office@sibiu-turism.ro Web www.sibiu-turism.ro

Mihai Eminescu Trust Sighișoara Tel. +40 (0)265 -506.024

Asociația Mioritics Sibiu Tel. +40 (0)788 -301.830 +40 (0)727 -642.858 E-Mail mihai@mioritics.ro Web www.fortified-churches.com

Biroul de coordonare biserici fortificate Sibiu Tel. +40 (0)269 -221.010

Fundația Adept Saschiz Tel. +40 (0)265 -711.635 Web www.fundatia-adept.org

Ordinul Arhitecților din Romănia, Filiala Sibiu-Vâlcea Sibiu Tel. +40 (0)269 -215.251 E-Mail contact@oarsbvl.ro Web www.oarsbvl.ro

Asociaţia Hosman Durabil Hosman, Judeţul Sibiu Tel. +40 (0)748 -800.049 Fax. +40 (0)269 -583.153 Web www.hosman-durabil.org

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” București Tel. +40 (0)21 -315.5482 +40 (0)21 -307.7133 Web www.iaim.ro

Reky travel Sibiu Tel. +40 (0)269 -244.165 E-Mail info@reky-travel.de Web www.reky-travel.de

Fundația Au-RO Sibiu tel./fax: 0269 -709505 Web www.fundatia-au-ro.org

60

E-Mail office@projekt-kirchenburgen.ro Web www.projekt-kirchenburgen.ro

E-Mail admin@mihaieminescutrust.org Web www.mihaieminescutrust.org

Interpares Sibiu Tel. +40 (0)269 -228.610 E-Mail office@inter-pares.ro Web www.inter-pares.ro

Primarii susţin conservarea satelor şi promoveazăofertele turistice  

În ciuda numeroaselor exemple bune de case reparate şi restaurate corect şi de spaţii publice amenajate corespunzător creşte numărul clădiri...

Primarii susţin conservarea satelor şi promoveazăofertele turistice  

În ciuda numeroaselor exemple bune de case reparate şi restaurate corect şi de spaţii publice amenajate corespunzător creşte numărul clădiri...

Advertisement