Biz 308

Nr. 308 • 15 mai ­– 7 iunie 2017 • 14 lei

30

de oameni și branduri care pun România pe harta lumii

VALORI DE

ROMÂNIA

Nr. 308

editorial

www.revistabiz.ro

Valori de România Nu avem încredere în noi. Nici în sistem.

Tânjim după tot ce este bun peste hotare, dar nu vrem să admitem că trebuie să ne schimbămși noi. Și ne limităm să comentăm. Despre toți și toate.

Acestea sunt doar câteva dintre carac­ teristicile noastre. Slavă Domnului că nu sunt toate așa! Și că printre noi nu­ mă­răm cu mare mândrie și încântare oameni care-și demonstrează valoarea la nivel internațional. Oameni care fac performanță la nivel înalt și care ne determină să fim mândri că suntem români.

Nu sunt puțini. Și nu sunt doar sportivi.

Sunt personalități pe care televiziunile și mass-media parcă se încăpățânează să nu le descopere și să nu le promoveze. Nu există nicio explicație pentru acest comportament, în afară de comoditate și convingerea greșită că unii cred că le știu pe toate.

Așa ajungem, la nivel de populație, să avem o părere urâtă despre noi în general. Noroc că nu suntem toți așa. Bine că încă există oameni care caută valoarea și care-i înțeleg însemnătatea și se încăpățânează, la rândul lor, să schimbe în jur această părere generalizată și atât de greșită.

Alături de oameni de research, de CEO și antreprenori, de oameni de știință, campioni și artiști, echipa Biz a început să caute și să prezinte românii de valoare. Personalități care se remarcă în fiecare an prin realizări importante și care reușesc să se impună la nivel internațional. Știu că pentru mulți pare uimitor că există atâția performeri. Da, există! Trebuie doar să ieșim din zona noastră de comoditate și să-i vedem.

Va invit să citiți această ediție specială a revistei. O să descoperiți în pa­ ginile sale o serie de oameni care o să vă facă cu siguranță ziua mai frumoasă.

Care o să vă dea speranță și o să demonstreze că nu suntem doar ce se vede rău și urât la TV și nu numai.

Ei sunt interlocutorii pe care îi căutăm zi de zi, oamenii pe care dorim să-i prezentăm în fiecare număr din Biz și care merită să fie adevăratele subiecte și știri principale. Pe 16 mai îi reunim la Gala Valori de România, ca să-i aplaudăm și să-i premiem! Ei sunt românii care vreau să ne reprezinte. Cei care demonstrează că se poate! Care ne ambiționează prin exemplul lor și pe noi să fim mai buni și să ne facem cu răspundere și cu pasiune meseria.

Redactor-șef Marta Ușurelu Redactor-șef adjunct Gabriel Bârligă Director editorial Biz Loredana Săndulescu Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Alexandru Ardelean – finanțe, companii Ovidiu Vitan – internațional Alexandru Rădescu – tehnologie Jurnaliști Oana Voinea – finanțe, companii Lelia Petrescu – companii Doriana Matei – antreprenoriat Colaboratori Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotografi Vali Mirea Marian Timofte Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Layout Liliana Bogdan Prelucrare foto & prepress Aurel Șerban Producție și distribuție Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea Șerban Vodă 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, București – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79

Marta Ușurelu, Redactor-șef Biz

E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Tipografie

2

sumar

8 DIN SUMAR 01 Editorial 0 6 Start 0 8 Cover story 48 Tech 5 4 Antreprenoriat 58 Strategie 69 Life

44

COVER STORY

Valori de România

România are și a avut mereu valori, oameni și branduri care au reușit să se impună la nivel internațional. Am căutat oameni care creează, dau și reprezintă valoare în domeniile în care activează. Am găsit campioni în sport, dar și în business, performeri în cercetare, dar și în artă, lideri în tehnologie, dar și în cultură.

INTERVIU

Marea transformare bancară

Provocarea digitalizării sistemului bancar nu îl sperie deloc pe Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania, aflată pe locul 2 în topul băncilor din România. Iar în paralel, BT are planuri ambițioase de creștere și consolidare.

48

TEHNOLOGIE

Un antreprenor pe Marte

Dacă alți antreprenori se mulțumesc să domine piețele globale, Elon Musk se gândește deja la următorii pași ai civilizației umane pe Marte și investește masiv în asta. Iar primele rezultate au apărut deja.

70 COPERTĂ

Valori de România

Foto copertă: Marian Timofte

4

INTERVIU

Teatrul viselor Împlinite

Din 1946, când Liviu Ciulei lăsa moștenire Bucureștiului ultimul teatru construit din fonduri private, nu s-a mai construit nimic de la zero.

Până acum, când Chris SimionMercurian vrea să ridice pe Calea Griviței 53 mai mult decât un teatru.

start

START Foto: © Skypicsstudio / Dreamstime.com

Un procent de 42% dintre tinerii din

ECONOMIA PRIN OCHII MILENARILOR Generația milenarilor apelează tot mai mult la economia de tip sharing, fiind confortabili în a circula resursele. În paralel, însă, tinerii au în continuare un simț al proprietății dezvoltat. de Alexandru Ardelean

6

București au călătorit cu Uber, în timp ce 7% dintre tinerii între 15-34 ani din România au folosit serviciul Airbnb.

Totodată, 64% dintre tinerii din București au apelat în ultimul an cel puțin o dată la un site specializat pentru a vinde sau a cumpăra bunuri folosite.

Milenarii români (15-34 ani) susțin ideea de sharing tot mai des și anume aceea de a folosi inteligent bunurile sau serviciile pe care le ai la dispoziție arată un studiu al EXACT Cercetare și Consultanță și WaveTreeZero. Studiul calitativ și cantitativ a fost realizat în luna aprilie 2017 cu 200 de respondenți din București, într-o comunitate online de research. „Conceptul acesta este înțeles și aplicat mai mult de tinerii care au un anumit statut social, în sensul că au un nivel de venituri,

educație și prin urmare, de expunere la ce se întâmplă în alte țări mai ridicat decât tinerii care au un venit mediu și experimentează mai puțin. Cu alte cuvinte, cu cât avem mai mult, cu atât ne dorim mai puțin, preferând experiențele și de asemenea, să folosim eficient bunurile, împărțindu-le și cu alte persoane“, declară Lăcrămioara Loghin, Managing Director la Exact.

Economia de tip sharing (a-ți pune la dispoziție bunurile pentru a fi folosite de alții contra-cost) cât și economia circulară (a vinde/cumpăra bunuri folosite) sunt tendințe susținute din ce în ce mai mult și de tinerii din România, la care întâlnim din ce în ce mai mult concepția că progresul nu este despre a consuma mai mult, ci despre a consuma mai deștept (72% sunt de acord cu acest lucru). Chiar dacă simțul proprietății este încă ridicat.

Valori de

România România are și a avut mereu valori, oameni și branduri care au reușit să se impună la nivel internațional. Pe marile scene și galerii din lume, artiștii români sunt recunoscuți și apreciați. În principalele companii tehnologice, românii ocupă poziții importante în departamentele de inovație și se numără în top management în multe poziții regionale.

Pentru această ediție și pentru Gala Valori de România am căutat oameni care creează, dau și reprezintă valoare în domeniile în care activează. Am găsit campioni în sport, dar și în business, performeri în cercetare, dar și în artă, lideri în tehnologie, dar și în cultură. Pentru acest eveniment de excepție, am apelat la artistul Albert Sofian, care a creat trofeul Valori de România. Inspirat de Cocoșul lui Brâncuși, trofeul este un exemplu de ascensiune și ambiție românească.

ANA MARIA BRÂNZĂ sportivă La Jocurile Olimpice de la Rio, Ana Maria Brânză a câștigat singura medalie de aur a României, alături de echipa de spadasine pe care a coordonat-o.

Cariera sa a început în anul 1996, iar prima

medalie de aur a câștigat-o, ca junior, în 2001.

Aurul obținut la Rio nu reprezintă cea dintâi medalie olimpică din palmaresul scrimerei.

Aceasta a mai urcat pe podiumul olimpic la Beijing, în anul 2008, când a câștigat medalia de argint. În afară de titlurile olimpice, sportiva este dublă campioană mondială și multiplă campioană europeană. Rezultatele sale au convins Federația Internațională de Scrimă să îi acorde de trei ori titlul de cea mai bună spadasină din lume. În spatele măștii de scrimă se află un om modest și pozitiv, pentru care secretul performanței stă în multă muncă, sacrificii și respect, atât față de cei din jur, cât și față de sine.

„SPORTIVUL DE PERFORMANȚĂ ESTE OMUL CARE NU RENUNȚĂ, CI ÎȘI ÎNDEPLINEȘTE VISUL DE A DEVENI CAMPION.“

Valori de România

CARMEN USCATU președinte, Asociaţia Dăruiește Viaţă Împreună cu Oana Gheorghiu și Bianca Voinescu, Carmen Uscatu a fondat în 2012 Asociația Dăruiește Viață cu scopul de a continua misiunea începută în regim de voluntariat, și anume aceea de a identifica soluții care să crească șansele la viață ale bolnavilor de cancer din România.

Printre reușitele asociației se numără schimbarea legii care

condamna bolnavii de cancer care aveau nevoie de tratament în străinătate la așteptări de luni de zile, crearea primului centru de excelență în tratarea și diagnosticarea cancerului la copii din România, triplarea capacității de transplant a României, de la 8 camere sterile, câte existau în 2009, la 26, și mărirea capacității secției de neonatologie a Maternității Polizu. În 2013, Asociația Dăruiește Viață a inițiat platforma de strângere de fonduri Bursa de Fericire, prin care au fost deja finalizate numeroase proiecte, printre care: al patrulea centru de transplant din România, în Spitalul Universitar de Urgență București, renovarea și amenajarea compartimentelor de Imunologie, Hemato-Oncologie și Diabet la Spitalul Clinic de Copii Brașov și prima clinică de transplant celule stem la copii din România, renovată de la zero.

ELENA PAGU campioană mondială la marș sportiv Este campioană mondială, campioană balcanică şi campioană europeană la marș sportiv, cel mai recent titlu fiind câștigat în martie 2017, în Coreea de Sud, la vârsta de 90 de ani.

CEL MAI AMBIȚIOS PROIECT AL ASOCIAȚIEI ESTE STRÂNGEREA SUMEI DE 5 MILIOANE DE EURO PENTRU PRIMA CLINICĂ INTEGRATĂ DE ONCOLOGIE ȘI RADIOTERAPIE DIN ROMÂNIA, LA SPITALUL DE COPII „MARIE CURIE“.

Elena Pagu a început să se antreneze la vârsta de

57 de ani. De atunci a participat de-a lungul ani­ lor la numeroase competiţii de marş sportiv din întreaga lume și a devenit campioană mondială de 9 ori, campioană europeană de 5 ori şi campioană balcanică de 4 ori. În octombrie 2016, a câștigat medalia de aur și a doborât şi două recorduri mondiale la World Masters Athletics Championships din Perth, Australia. Cel mai recent titlu adăugat în portofoliu este medalia de aur, în martie anul acesta, la Campionatul Mondial de Marș Sportiv care a avut loc în Coreea de Sud, unde a concurat la proba de 3.000 de metri și unde a fost cea mai vârstnică persoană care a reușit să încheie cursa. A fost singura la categoria sa de vârstă, celelalte concurente aveau cel mult 75 de ani.

S-a născut în 1926, în anii ’80 s-a mutat în București și din 1986 a început să participe la competiții sportive. Se antrenează constant, alergând și câte 10 kilometri pe zi.

10

V

Foto: © Alexandra Sandu

„CA SĂ ÎȚI ÎMPLINEȘTI VISUL, SECRETUL ESTE SĂ TE TREZEȘTI. TE DAI JOS DIN PAT, ÎȚI PUI CEVA ÎN PICIOARE ȘI IEȘI LA ALERGAT. CĂ NINGE, CĂ PLOUĂ, TU DAI ÎNAINTE.“

CĂTĂLINA PONOR sportivă În luna martie a acestui an, Cătălina Ponor a câștigat două medalii de aur la Cupa Mondială de Gimnastică de la Baku.

Aceasta a cucerit cea mai înaltă treaptă a

podiumului la categoriile sol și bârnă. Câteva zile mai târziu, gimnasta a mai obținut o medalie. Este vorba despre medalia de argint la Cupa Mondială de la Doha. Sportiva atinge aceste performanțe la vârsta de 29 de ani, o vârstă la care majoritatea gimnastelor se retrăseseră de mult. Medaliile sale sunt cu atât mai valoroase cu cât demonstrează ambiția și forța interioară a unui campion care a cunoscut și înfrângerea, dar a știut să se ridice și să meargă mai departe, revenind în top, acolo unde îi este locul. Cătălina Ponor a intrat în lumea gimnasticii la vârsta de 4 ani. A participat de trei ori la Jocurile Olimpice, la Atena, Londra și Rio, unde a adunat nu mai puțin de cinci medalii. Trei dintre ele sunt de aur, una de argint și una de bronz. Adunate, o plasează pe sportivă în topul celor mai medaliate 25 de gimnaste din istoria Jocurilor Olimpice.

GIMNASTA SE HRĂNEȘTE CU MESAJELE POZITIVE PRIMITE DE LA ROMÂNI, DAR ȘI-A CREAT ȘI UN SCUT CARE SĂ O APERE DE CRITICI ȘI DE RĂUTĂȚILE GRATUITE, CARE LA UN MOMENT DAT APROAPE CĂ AU DOBORÂT-O DE PE BÂRNĂ.

Foto: © Stef22 / Dreamstime.com

Valori de România

DANIELA RUS director, CSAIL, MIT Este prima femeie director al CSAIL, unul dintre cele mai importante centre de cercetare în domeniul tehnologiei din lume.

Este profesor și, din 2012, director al Computer Science and Foto: © Colicaranica / Dreamstime.com

Artificial Intelligence Laboratory (CSAIL), cel mai mare laborator din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), una dintre cele mai prestigioase universități de tehnologie din lume. Anterior numirii în această funcție a fost Associate Director în același laborator de robotică, între 2008 și 2011, și codirector al Centrului pentru Robotică, între 2005 și 2012. De asemenea, coordonează Distributed Robotics Laboratory în cadrul aceleiași instituții. Ariile sale de cercetare includ robo­ tica, mobile computing și data science. A coordonat numeroase proiecte inovatoare în domeniul transporturilor, securității, mediului, explorării submarine și agriculturii. Împreună cu echipa sa, a dezvoltat roboți modulari sau cu capacitate de auto-reconfigurare, sisteme de autoorganizare a roboților, rețele de roboți, rețele cu senzori mobili și sisteme de cooperare subacvatică pentru roboți.

Pe parcursul carierei, performanțele academice și în domeniul cercetării i-au fost recunoscute de numeroase ori. Este MacArthur Fellow, de asemenea Fellow ACM, EEE și AAAI.

GHEORGHE HAGI antrenor și investitor în fotbalul românesc Gheorghe Hagi este printre cei mai buni fotbaliști români din toate timpurile, iar rezultatele obținute cu FC Viitorul, echipa academiei de fotbal care îi poartă numele, arată că este un antrenor pe măsura renumelui său ca fotbalist.

DIN 2017 FACE PARTE DIN AMERICAN ACADEMY OF ARTS AND SCIENCES ȘI A CÂȘTIGAT JOSEPH F. ENGELBERGER ROBO­TICS AWARD FOR EDUCATION DIN PARTEA ROBOTIC INDUSTRIES ASSOCIATION.

După ce a renunţat la cariera de fotbalist, a decis

să investească într-un proiect dedicat copiilor, iar în 2009 a înfiinţat Academia de Fotbal „Gheorghe Hagi“, devenită una dintre cele mai mari academii de fotbal din sud-estul Europei. Academia este însă mai mult decât un proiect sportiv, de pregătire a viitorilor fotbaliști profesioniști, este și un proiect social și de educație. La academie, copii și tineri au parte de educație școlară, pe lângă cea sportivă, și mulți dintre ei sunt beneficiari de burse pentru a se putea susține. Complexul sportiv al academiei este amplasat în nordul oraşului Constanța, se întinde pe o suprafaţă de 7 hectare şi are în componenţă 8 terenuri de fotbal.

FC Viitorul a fost înfiinţată pentru a oferi continuitate într-un mediu profesionist copiilor care termină junioratul, iar ascensiunea echipei a fost foarte rapidă. În sezonul 2009/2010 a promovat în Liga a II-a, în 2011/2012 în Liga I a Campionatului Naţional de Fotbal, iar în ultimii ani a fost în lupta pentru titlul de campioană.

„NIMENI NU SE NAŞTE CEL MAI BUN, DOAR DEVII CEL MAI BUN PRIN MUNCĂ.“ 12

V

ANA BLANDIANA poetă Ana Blandiana este autoarea a peste 45 de cărți de poezie, eseuri și proză, traduse în întreaga lume.

În 2016, Ana Blandiana a fost de­

semnată, la Gdansk, „Poetul European al Libertății“, pentru volumul „Patria mea A4“, care a apărut în traducere poloneză în ianuarie 2016.

Conform juriului, poezia Anei Blandiana „s-a născut în timpuri, în care, cum spune însăși poeta, «să fii liber este, evident, mai greu decât să nu fii liber în timpul în care, prin paradox, li­ bertatea cuvântului diminuează greutatea lui»“. |n cariera sa, Ana Blandiana a obținut numeroase premii și dis­tinc­ții în țară și străinătate, între care premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, premiul pentru poezie al Academiei Române, Premiul Internațional „Gottfried von Herder“, Premiul Național de Poezie, Premiul „Opera Omnia“. Din noiembrie 2016 este membru corespondent al Academiei Române. Înainte de 1989 i s-a luat în mai multe rânduri dreptul de a publica, iar din 1988 cărțile sale au fost trecute de biblioteci la „fondul secret“.

După 1990, Ana Blandiana a fost implicată în mai multe organizații civice, fiind inițiatoare și a Memoria­ lului Sighet sau a Academiei Civice, pe care le conduce și în prezent.

„SĂ FII LIBER ESTE, EVIDENT, MAI GREU DECÂT SĂ NU FII LIBER ÎN TIMPUL ÎN CARE, PRIN PARADOX, LIBERTATEA CUVÂNTULUI DIMINUEAZĂ GREUTATEA LUI.“

Foto: © Paul Buciuta

Valori de România

FLORIN TALPEȘ CEO și cofondator, Bitdefender Bitdefender, deși companie românească, a ajuns să facă legea pe piața globală a securității IT. Cu peste 500 de milioane de utilizatori individuali și companii, Bitdefender este cel mai de succes model antreprenorial de business românesc care a cucerit piețele internaționale.

Totul a pornit de la o idee. Florin Talpeș face antreprenoriat

IT din 1990 și a reușit să construiască un jucător global formidabil în domeniul securității informatice. Pentru el însă, Bitdefender este mai mult decât o companie, este un proiect extrem de ambițios.

A absolvit Facultatea de Matematică și pentru o scurtă perioadă a fost cercetător la Institutul pentru Tehnică de Calcul. Ulterior, a pus bazele firmei de software Softwin, ocupându-se în primă fază de dezvoltarea de aplicaţii pentru mai multe companii din Franţa şi apoi de dezvoltarea şi adaptarea de software la cerere în zona educaţională. Componenta de software educaţional s-a transformat mai târziu în Intuitext. Bitdefender a fost incubat în Softwin și a beneficiat de lecțiile acumulate de cei doi antreprenori și soți în interacțiunea lor cu clienți occidentali.

Florin Talpeș precizează că Bitdefender nu se reduce pentru el la simple calcule financiare legate de profituri sau dividende. „Pentru mine, Bitdefender e un proiect. Nu e vorba nici despre cum o companie pornită de niște români ajunge proiect de succes. Proiectul este cum o companie pornită de români poate avea cu români în frunte, în poziții-cheie, un succes mare“, spune antreprenorul.

SERGIU STOICA doctor Dr. Sergiu Stoica, membru fondator al BRAIN Institute, din cadrul Spitalului Monza, coordonează echipa de neurochirurgie și supraveghează întreaga activitate medicală a institutului.

Dr. Sergiu Stoica are o experiență de studiu și

practică în domeniul neurochirurgiei vasculare și tumorale acumulată în centre universitare din Franța (Universitatea Henri Poincaré din Nancy) și Canada (Spitalul Universitar Notre Dame din Montreal). Sub îndrumarea unui renumit neurochirurg, dr. Michel Bojanowski de la Spitalul Universitar din Montreal, dr. Sergiu Stoica s-a ocupat, timp de trei ani, doar de chirurgia anevrismelor, a malformațiilor arteriovenoase și a tumorilor cerebrale profunde. Întors în România, dr. Sergiu Stoica a pus bazele și a coordonat departamentele de neurochirurgie de la Spitalul M.S. Curie și apoi de la Spitalul Euroclinic. În anul 2013, a primit premiul „De profesie medic în România“, la Gala Medica. Printre performanțele profesionale, experiența sa include tumori de la baza craniului (craniofaringiom), ade­ noame hipofizare, neurinoame acustice, meningioame, anevrisme și malformații vasculare.

„PENTRU FIECARE CAZ ÎN PARTE, ÎMI ASUM O MARE RESPONSABILITATE NEUROCHIRURGICALĂ, ÎN SENSUL DE A EXECUTA CU SUCCES STRATEGIA PREOPERATORIE, ŢINÂND CONT DE TOATE ACELE DETALII MĂRUNTE SAU POSIBILE ASPECTE NEPREVĂZUTE CARE POT APĂREA ÎN TIMPUL OPERAŢIEI.“ 14

BITDEFENDER ARE DEJA O FAMILIE VASTĂ DE PATENTE ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII INFORMATICE, DUBLATĂ DE SPECIALIȘTI DE TALIE MONDIALĂ.

V

MIRCEA CĂRTĂRESCU poet, prozator, eseist, critic literar și publicist Mircea Cărtărescu este una dintre figurile emblematice ale literaturii din ultimele decenii.

Lider al „generației optzeciste“, Mircea

Cărtărescu a ales pentru lucrarea de doctorat o sinteză de istorie literară, „Postmodernismul românesc“, pentru care i-a fost acordat Premiul Asociației Scriitorilor din București. „Un scriitor adevărat ia asupra sa suferinţa umană de orice fel ar fi ea și-ncearcă s-o transforme, alchimic, în frumuseţe.

Nu frumuseţe pieritoare și inutilă, ci acea frumuseţe care, după spusele lui Dostoievski, va salva lumea“, scrie Mircea Cărtărescu într-un un recent volum. În prezent, Mircea Cărtărescu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din București, cărțile sale fiind premiate de Acade­ mia Română, Uniunea Scriitorilor, Mi­ nisterul Culturii, Asociaţia Editorilor din România, obținând și numeroase premii literare în Italia, Germania, Spania, Austria, Elveția, Serbia. Opera sa a fost tradusă în numeroase limbi, trilogia „Orbitor“ putând fi citită integral și în germană, franceză, bulgară, suedeză, norvegiană sau neerlandeză.

„UN SCRIITOR ADEVĂRAT IA ASUPRA SA SUFERINŢA UMANĂ DE ORICE FEL AR FI EA ȘI-NCEARCĂ S-O TRANSFORME, ALCHIMIC, ÎN FRUMUSEŢE. NU FRUMUSEŢE PIERITOARE ȘI INUTILĂ, CI ACEA FRUMUSEŢE CARE, DUPĂ SPUSELE LUI DOSTOIEVSKI, VA SALVA LUMEA.“ Foto: Mihai Baloianu

CĂTĂLIN COPĂESCU doctor chirurg, director medical, Ponderas Academic Hospital Este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați chirurgi din țara noastră. Cătălin Copăescu este singurul chirurg din România acreditat ca Surgeon of Excellence de Federația Internațională de Chirurgia Obezității (Europa) și de Surgical Review Corporation (SUA).

În fiecare an, doctorul Copăescu efectuează peste 700 de

proceduri de chirurgie generală: laparoscopii și proceduri toracice pentru patologii maligne și benigne. Deține cea mai vastă experiență din România pentru chirurgie bariatrică în cazul pacienților cu obezitate și risc crescut de morbiditate și tratamente laparoscopice pentru boli de reflux gastroesofagian și hernii hiatale. El are o experiență profesională vastă și în chirurgia laparoscopică colonorectală, laparoscopia urologică, laparoscopia herniei inghinale și în histerectomia laparoscopică.

Este și trainer al rezidenților și medicilor în chirurgia laparoscopică, fiind expert din 1994 în centrul de training laparoscopic al spitalului Sf. Ioan. Cătălin Copăescu a publicat peste 18 referate originale în

reviste naționale. Este autor și coautor a 7 capitole distincte în cărți de chirurgie, dar a fost și lector de tematică medicală la 159 de simpozioane și congrese, evenimente naționale, cât și internaționale.

Pentru că dorește să își împărtășească vasta experiență în domeniu noilor generații, este profesor asociat în chirurgie generală în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București.

Totodată, este membru în diferite comisii și comitete de specialitate din țară și din străinătate.

CĂTĂLIN COPĂESCU ESTE MEDICUL CARE A INTRODUS ÎN ROMÂNIA CHIRURGIA BARIATRICĂ LAPAROSCOPICĂ.

Valori de România

IONUŢ ALEXANDRU BUDIȘTEANU inventator Ionuț Alexandru Budișteanu a fost nominalizat de către revista „Time“ ca unul dintre cei mai influenți tineri ai lumii. În 2014 se regăsea pe lista celor 100 de lideri ai inovației din Europa Centrală și de Est.

Este inventator și este pasionat de aplicaţii software şi dispozi­

tive electronice ce încearcă îmbunătăţirea vieţii umane. Acum lucrează la roboții industriali VisionBot, ce vor ajuta inginerii în electronică să asambleze acasă proprile lor dispozitive electronice în volume de până la 100.000 de unităţi pe an, dar și la o platformă socială – SkyHub, prin care utilizatorii pot să creeze comunități virtuale despre orice îi interesează și pasionează.

SkyHub momentan este într-o versiune beta și în curånd va fi lansată versiunea nouă. A câştigat marele premiu Gord E. Moore, în valoare de 75.000 de dolari, la competiţia Intel International

18

Science and Engineering Fair din SUA pentru conceperea unor softuri cu inteligenţă artificială ce pot fi folosite la maşinile fără şofer. De asemenea, a câştigat bursa IEEE Presidents’ Scholarship, de 40.000 dolari, pentru conceperea unui dispozitiv electronic ce încearcă să ajute persoanele cu deficit de vedere să vadă cu ajutorul limbii.

LINCOLN LABORATORY, DE LA INSTITUTUL MIT, A NUMIT UN ASTEROID CU NUMELE LUI IONUȚ ALEXANDRU BUDIȘTEANU.

CORNEL AMARIEI inventator La 23 de ani, Cornel Amariei deține peste 50 de brevete, pen­tru invenții din domeniul opticii, auto și cel al aviației. Cea mai mare notorietate i-au adus-o, însă, ochelarii pentru nevăzători, o invenție care va schimba radical viața celor 40 milioane de persoane lipsite de văz din lume.

Dispozitivul inventat de Cornel Amariei este apt să înregistreze

informații precum mărimea obiectelor din jur, distanța față de ele, direcția și viteza cu care se mișcă și să le transforme în impulsuri electrice, care pot fi înțelese de creier. După o perioadă de antrenament destul de scurtă, un nevăzător care folosește acești ochelari devine independent. Tânărul a urmat Liceul Internațional de Informatică din București și, ulterior, a studiat Inginerie Electrică și Calculatoare la Universitatea Jacobs, din Bremen. După terminarea studiilor, a revenit în România ocupând poziția de de Senior R&D Engineer în cadrul

Continental, al patrulea producător de anvelope din lume. Creativitatea inovatoare și viziunea sa de business i-au asigurat o ascensiune rapidă în cadrul companiei, unde ocupă, în prezent, poziția de manager de inovare.

MUNCA ESTE UN MOD DE VIAȚĂ PENTRU CORNEL AMARIEI, IAR CEA MAI MARE SATISFACȚIE O ARE ATUNCI CÂND REUȘEȘTE SĂ TRANSFORME ÎN REALITATE O IDEE CARE POATE SCHIMBA LUMEA.

Foto: Vali Mirea

CRISTINA BÂTLAN cofondator, Musette Mintea creativă din spatele brandului Musette și cofondator al companiei, Cristina Bâtlan este una dintre cele mai apreciate antreprenoare din România.

A pornit businessul împreună cu soțul

său, Roberto Bâtlan, la începutul anilor ’90, pe vremea când erau încă studenți.

Inițial, cei doi au început cu importul de textile, iar ulterior, în 1995, au deschis prima unitate de producție – o fabrică de pantofi și apoi una de genți. După câțiva ani, au luat decizia strategică de a reloca fabrica de pantofi din București în județul Vaslui, iar în 2010 brandul Musette a început expansiunea internațională prin deschiderea primelor magazine în străinătate. Anul trecut Musette a mai deschis o unitate de producție în București, a treia din portofoliul companiei. În prezent, Musette are 19 magazine în România și în afara țării. Anul acesta antreprenorii grupului Musette au anunțat că au în plan demararea unor investiții în domeniul imobiliar.

ÎN CALITATE DE DIRECTOR DE CREAȚIE AL BRANDULUI, CRISTINA BÂTLAN ESTE CEA CARE SE OCUPĂ DE COORDONAREA ECHIPELOR DE DESIGNERI, ESTE CEA CARE INIȚIAZĂ PROIECTELE DE MODĂ SAU ARTISTICE ȘI CONCEPE ÎN FIECARE SEZON NOUA IMAGINE A BRANDULUI.

IULIAN STANCIU CEO, eMag Este unul dintre cei mai prolifici antreprenori români, cu afaceri care, cumulat, se apropie de un miliard de euro.

A pornit în antreprenoriat la sfâr­

Foto: Vali Mirea

șitul anilor ’90 și acum este acționar în mai multe businessuri, printre care cele mai mari sunt: Network Distribution One (NOD), par­tenerul principal pentru cei mai mari producători globali de electro-IT în piața românească, electroretailerul Flanco și eMag, cel mai mare retailer online din România, cu prezență la nivel regional în Bulgaria, Ungaria și Polonia. Din eMag fac parte și compania de service Depanero, magazinul online PC Garage, cumpărat de la antreprenorul Marius Ghenea în 2016, și Fashion Days, integrat din 2015 în grup. Este de asemenea acționar la Berăria H și în Conversion Marketing, iar NOD, compania pe care o deține în totalitate, a intrat din 2015 în acționariatul producătorului de biciclete Atelierele Pegas prin cumpărarea pachetului majoritar. În 2012, Iulian Stanciu a făcut o mutare strategică foarte importantă pentru afacerea sa prin atragerea în acționariatul eMag a gigantului Naspers, unul dintre cele mai mari grupuri din domeniul tehnologiei din lume, evaluat de Bloomberg la 63 de miliarde de dolari.

CREDE ÎN PUTEREA EDUCAȚIEI DE A SCHIMBA SOCIETATEA ÎN BINE. ASTFEL, ÎN 2012 A PUS BAZELE FUNDAȚIEI EMAG, CARE SPRIJINĂ PREPONDERENT PROGRAME EDUCAȚIONALE.

ANTONIO ERAM CEO & Founder Netopia mobilPay Antonio Eram și-a fondat propriul business, Netopia mobilpay, în 2005.

Astăzi, compania este liderul pieței locale de plăți digitale și mobile.

Cu sediul central în București și un

birou în SUA, California, Netopia a dezvoltat primul produs românesc premiat în cadrul unei competiții din Silicon Valley. Aplicația românească mobilPay Wallet, creată de Netopia, s-a situat în top 3 cele mai votate tehnologii în cadrul primei expoziții dedicate startup-urilor prezente în centrul mondial al giganților IT. Lansată în martie 2013, aplicația mobilPay Wallet este disponibilă pentru telefoane smart, poate fi descărcată gratuit din Google Play și App Store și poate fi folosită pentru pentru plata facturilor la utilități, reîncărcarea cartelelor preplătite, plată notei la restaurant sau pentru produse și servicii furnizate de comercianții par­ teneri. Peste 4.000 de comercianți folosesc serviciile și soluțiile Netopia: plăți mobile, tranzacții prin sms, cu cardul, cash și Bitcoin. În 2014 a pus bazele serviciului de microfinanțare Mobilender în Mexic, care acordă microcredite pe baza profilului de Facebook.

Foto: Vali Mirea

„ROMÂNIA ÎNCEPE SĂ SE ALINIEZE ÎN RÂNDUL ȚĂRILOR CU UN ECOSISTEM SOLID AL PLĂȚILOR DIGITALE.”

AURORA SIMIONESCU profesor asociat la agenţia spaţială japoneză JAXA Aurora Simionescu este doctor în astrofizică și profesor asociat la agenția spațială japoneză JAXA. Și spune despre ea că nu se potrivește cu imaginea tipică a unui cercetator cu ochelari de protecție și halat alb.

„Pe lângă profesia de astronom, sunt o iubitoare a culorii roz, a

muzicii salsa și a artei fotografice“, spune Aurora Simionescu.

Născută la Brăila, Aurora și-a scris teza de doctorat la Institutul Max Planck pentru Fizică Extraterestră în Germania, după care s-a mutat la Universitatea Stanford din California cu o bursă Einstein sponsorizată de NASA. Recent a fost prima nejaponeză numită profesor asociat la agentia spațială niponă JAXA. În 2015, Aurora Simionescu era pe lista celor 100 de lideri ai inovației din Europa Centrală și de Est, în cadrul ediției a doua

a proiectului New Europe, organizat de Res Publica alături de Visegrad Fund, Google și „Financial Times“. Astrofiziciana a făcut parte dintr-o echipă de cercetători care au putut observa pentru prima dată unul din filamentele de gaz care leagă roiurile de galaxii, filamente a căror existență fusese dedusă doar teoretic.

AURORA SIMIONESCU ESTE PRIMA NEJAPONEZĂ NUMITĂ PROFESOR ASOCIAT LA AGENȚIA SPAȚIALĂ NIPONĂ JAXA.

Valori de România

„OPREȘTE BARBARIA, SALVEAZĂ CIOCÂRLIA“ Campania „Oprește barbaria, salvează ciocârlia“, creată de agențiile Jazz Communication și Rogalski Damaschin, a fost desemnată una dintre primele 15 cele mai creative campanii la nivel internațional din 2016 și a fost inclusă în celebrul The Gunn Report.

Campania a reușit de asemenea performanța de a aduce anul

vân`toare pentru ciocârlie, în timp ce unele păsări au dispărut complet de pe lista celor care pot fi vânate. Campania a fost inițiată de Societatea Ornitologică Română și Federația Coaliția Natura 2000 România și dezvoltată cu sprijinul celor două agenții, alături de Film Factor și Pukka.

DUPĂ O LUNĂ DE CAMPANIE, LEGEA VÂNĂTORII A FOST MODIFICATĂ, FIIND ACCEPTATE TOATE CERERILE ONG-URILOR.

Foto: Vali Mirea

trecut României singurul Gold Lion la Cannes și un Gold Effie.

Mai mult decât atât, a reușit să schimbe o lege, legea vânătorii, depășind astfel barierele clasice ale publicității.

Campania a condus într-un timp record la modificarea legii vânătorii, creând un val de presiune publică astfel încât poli­ ticienii să țină cont de cerin]ele societății civile. Ca urmare a campaniei, legea vânătorii a fost adoptată cu modificările propuse de ONG-urile de mediu, iar Ministerul Mediului a redus cota de

25

RUXANDRA DONOSE mezzosoprană Mezzosoprana Ruxandra Donose este una dintre cele mai frumoase voci ale României, bucurându-se de aprecierea publicului pretutindeni în lume.

În această perioadă, artista evoluează pe scena Operei din

moderne. Tonul vocii sale este dificil de descris, fiind în același timp cald și întunecat, senzual și nobil. Aptitudinile actoricești i-au permis să interpreteze cu mare succes rolul principal din opera „Carmen“, de Georges Bizet, chiar dacă semnalmentele sale diferă de cele ale personajului, fiind probabil singura mezzosoprană cu părul blond care a interpretat-o vreodată pe Carmen.

RUXANDRA DONOSE DECLARĂ CĂ ÎȘI IUBEȘTE ȚARA ȘI CERE SĂ ÎI FIE PRECIZATĂ ORIGINEA DE FIECARE DATĂ CÂND CONCERTEAZĂ ÎN STRĂINĂTATE.

Foto: © J. Henry Fair

Geneva, unde interpretează rolul Adalgisei din opera „Norma“, compusă de Vincenzo Bellini. Ruxandra Donose poartă prestigiul școlii muzicale românești și în Austria, Germania, Maria Britanie și Statele Unite ale Americii. Ori de câte ori are ocazia, soprana vine la întâlnirea cu publicul din România. Aceasta va participa anul acesta la Festivalul George Enescu, unde va interpreta un rol în opera „Oedip“, alături de Orchestra Filarmonicii din Londra. Repertoriul mezzosopranei include peste 40 de roluri principale de operă și sute de lieduri. Talentul său este pus în valoare în egală măsură de operele clasice și de compozițiile

Noul Nespresso CONFIGURAT PE MĂSURA PREFERINŢELOR DUMNEAVOASTRĂ

Un espressor automat, ultra-performant, care vă oferă cel mai înalt nivel de confort și ușurinţă în utilizare pentru prepararea unei cafele excepţionale.

Alegeţi dintre 5 dimensiuni programabile ale ceștii, inclusiv opţiunea Americano și 3 niveluri de temperatură.

Conectat la dispozitivul dumneavoastră mobil prin Bluetooth® Smart Technology.

UTILIZAȚI APLICAȚIA SHAZAM PENTRU A AFLA MAI MULTE INFORMAȚII

www.nespresso.com/expert

Valori de România

DANA BUNESCU monteuză și sound designer Dana Bunescu a primit premii importante la galele Gopo sau premiile UCIN pentru sunet sau montaj. Este o recunoaștere a unei cariere prolifice în industria cinematografică românească.

Foto: Ali Ghandtschi © Berlinale 2017

Dana Bunescu a absolvit Academia de Teatru și Film, secția Multimedia, în 2000. Este și absolventă a Facultății de Fizică a Universității București, specia­lizarea optotehnică și tehnologii laser, în 1993.

A colaborat la majoritatea filmelor românești care au primit trofee însemnate în toate colțurile globului.

Amintim aici: „Inimi cicatrizate (regia Radu Jude), unde s-a ocupat de partea de Sunet, „Aferim!“ (r. Radu Jude) – sunet, pentru care a primit și premiul Gopo pentru Sunet, „Autoportretul unei fete cuminți“ (r. Ana Lungu) – montaj.

Alte pelicule pentru care a făcut montajul sunt „QED“ (r. Andrei Gruzsniczki), „Când se lasă seara peste București sau Metabolism“ (r. Corneliu Porumboiu), „Poziția copilului“ (r. Călin Netzer) – s-a ocupat și de sunet și a primit două premii Gopo, pentru montaj și sunet. În portofoliul Danei Bunescu, pentru care a semnat sunetul sau montajul, sau amândouă, se mai regăsesc „Toată lumea din familia noastră“ (r. Radu Jude), „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu“ (r. Andrei Ujică), „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile“ (r. Cristian Mungiu), „California dreamin’“ (r. Cătălin Nemescu), „Legături bolnăvicioase“ (r. Tudor Giurgiu), „Moartea domnului Lăzărescu“ (r. Cristi Puiu), „Orient Express“ (r. Sergiu Nicolaescu), „Marele jaf comunist“ (r. Alexandru Solomon).

28

DANA BUNESCU A FOST PREMIATĂ CU URSUL DE ARGINT LA BERLIN PENTRU CEA MAI BUNĂ CONTRIBUȚIE ARTISTICĂ PENTRU FILMUL „ANA, MON AMOUR“, ÎN REGIA LUI CĂLIN PETER NETZER.

ADA SOLOMON producător Este unul dintre cei mai respectați producători de film din România și un susținător acerb al noului val cinematografic. Tenacitatea ei neobosită a făcut să producă peste 50 de pelicule, să fie nominalizat la Oscar și să reprezinte o voce importantă în cinemaul european.

Are o experienţă de peste 20 de ani în industria filmului, iar peli­

culele produse de Ada Solomon au primit numeroase distincţii în cele mai prestigioase evenimente de gen, precum cele de la Locarno, Sundance şi Berlin. Este producătorul lungmetrajului „Poziţia copilului“ (2013) în regia lui Călin Peter Netzer, primul film românesc recompensat cu Ursul de Aur la Berlin. În 2014, a lucrat la coproducţia „Toni Erdmann“, regizată de Maren Ade, filmată România şi nominalizată la Oscar 2017 la categoria cel mai bun film într-o limbă străină alta decât engleza. Înainte de a pune bazele casei de producție Hi Film, în 2004, a produs scurtmetraje multipremiate realizate de Cristian Nemescu („Marilena de la P7”) şi Radu Jude („Lampa cu căciulă”), lungmetrajele de debut ale lui Radu Jude („Cea mai fericită fată din lume”), Răzvan Rădulescu („Felicia, înainte de toate”) şi Paul Negoescu („O lună în Thailanda”) şi documentare realizate de Alexandru Solomon („Kapitalism, reţeta noastră secretă“, „Cold Waves - Război pe calea undelor”).

Alte filme pe care le-a produs și care au primit importante

distincții sunt „Din dragoste cu cele mai bune intenţii“ (regia Adrian Sitaru), „Toată lumea din familia noastră“ (regia Radu Jude), „Aferim!“ (regia Radu Jude) sau „Inimi cicatrizate“ (Radu Jude).

Ada Solomon este director de distribuţie la microFILM şi directorul executiv al Festivalului Internaţional de Film NexT. Predă la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Este membru în board-ul Academiei Europene de Film şi coordonator naţional al EAVE.

ÎN 2013, ADA SOLOMON A FOST LAUREATA PREMIULUI EURIMAGES PENTRU COPRODUCŢIE, O DISTINCŢIE OFERITĂ DE ACADEMIA EUROPEANĂ DE FILM CARE RECUNOAŞTE ROLUL DECISIV AL COPRODUCŢIILOR ÎN INDUSTRIA CINEMATOGRAFICĂ DIN EUROPA.

MARIUS MANOLE actor Este cel mai activ actor din România, capabil să își bucure publicul jucând roluri foarte diferite.

Marius Manole trece cu success de la ipostaza de copil bolnav, în

bun actor în rol secundar, pentru rolurile Bătrânica apatică și Actorul, din spectacolul „Între noi e totul bine“, în regia lui Radu Afrim. Tot în 2016, președintele țării i-a acordat Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria D.

ÎN CIUDA ANILOR DE EXPERIENȚĂ ȘI A NUMĂRULUI IMPRESIONANT DE SPECTACOLE JUCATE, MARIUS MANOLE MĂRTURISEȘTE CĂ ÎNCĂ MAI ARE EMOȚII DE FIECARE DATA CÂND FACE PASUL DIN CULISE PE SCENĂ.

Foto: © Daria Tucă

dialog cu Dumnezeu, la cea de tânăr huligan care atacă oamenii dintr-un autobuz. Nu alege între rolurile care îi sunt oferite. Le acceptă pe toate, chiar dacă asta înseamnă să ia parte la un maraton continuu între teatrele din București. Iubește ceea ce face și dăruiește atât de multă emoție publicului, trăind mereu cu strângerea de inimă că într-o zi nu va mai avea ce juca.

Are 40 de ani, dintre care 33 i-a petrecut pe scenă. În acest timp, a reușit să cucerească nu numai publicul, ci și criticii de tea­ tru. Anul trecut, a fost distins cu Premiul Uniter pentru Cel mai

RALUCA ȘTIRBĂŢ pianistă Raluca Știrbăț, o pianistă din România, stabilită la Viena, a pus bazele Societății Internaționale „George Enescu“, care are menirea de a promova opera marelui compozitor român în Austria.

La vârsta de zece ani, când cei mai mulți dintre copii încă nu

citesc cursiv, Raluca Știrbăț susținea primul concert de anvergură cu Filarmonica din Iași, sub bagheta renumitului dirijor Ion Baciu. Tot pe atunci, artista a descoperit pasiunea pentru creația lui George Enescu, care este și astăzi la fel de vie. În toamna anului 2015 a lansat un album compus din trei discuri, ce conține absolut toate lucrările pentru pian solo scrise de compozitorul român, apărut la prestigioasa casă de discuri Hänssler Classic din Germania. Artista stabilită la Viena s-a implicat în traducerea în limba germană a celei mai importante cărți despre opera lui George Enescu, „Capodopere enesciene“, scrisă de Pascal Bentoiu. Volumul, apărut la începutul anului trecut, la o editură faimoasă din Berlin, este un pas extrem de important în procesul de cunoaștere a lui Enescu în lume. Raluca Știrbăț a fondat la Viena, Societatea Internațională „George Enescu“, pentru că, deși compozitorul român s-a format și a locuit în capitala muzicii clasice până la vârsta de 17 ani, în ultima perioadă de timp a dispărut din conștiința austriecilor. Tot pianista a demarat o campanie de salvare a casei memoriale a lui George Enescu din Mihăileni, de care se leagă momente importante din creația compozitorului.

RALUCA ȘTIRBĂȚ, PIANISTA DE ORIGINE ROMÂNĂ STABILITĂ ÎN VIENA, A LANSAT ÎN TOAMNA ANULUI 2015 UN ALBUM CARE CONȚINE TOATE LUCRĂRILE PENTRU PIAN SOLO SCRISE DE COMPOZITORUL ROMÂN GEORGE ENESCU.

CRISTIAN MUNGIU regizor Este unul dintre cei mai premiați regizori ai noului val cinematografic românesc. Câștigător al celebrului premiu Palme D’Or, Cristian Mungiu prezidează, între 17 și 28 mai 2017, juriul Cinéfondation și al scurtmetrajelor la cea de-a 70-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes.

Celebritatea globală a venit cu filmul „4 luni, 3 săptămâni și 2

de Ofițer al Ordinului Artelor și Literelor de ministrul francez al culturii, Aurélie Fili­ppetti, care l-a caracterizat pe acesta ca fiind „liderul unei noi generații de cineaști români și europeni (...) hotărâți să întoarcă definitiv pagina cinematografiei din epoca Ceaușescu“.

ÎN 2016, MUNGIU A FOST INVITAT SĂ FACĂ PARTE DINTRE MEMBRII ACADEMIEI AMERICANE DE ARTE ȘI ȘTIINȚE CINEMATOGRAFICE, CARE ACORDĂ PRESTIGIOASELE PREMII OSCAR.

Foto: © Dan Beleiu

zile“ (2007), care a câștigat Palme d’or la Festivalul de Film de la Cannes. În același an, la cea de-a XX-a ediție a Festivalului Filmului European, la Berlin, pelicula a primit premiul pentru cel mai bun film european, iar Mungiu a fost considerat cel mai bun regizor european al anului. În 2012, a primit premiul pentru cel mai bun scenariu, tot la Cannes, pentru filmul „După dealuri“. De asemenea, Mungiu a primit la Cannes premiul pentru regie cu „Bacalaureat“ (2016).

Membru al juriului celei de-a 66-a ediții a festivalului de la Cannes din mai 2013, Cristian Mungiu a fost decorat cu distincția

Valori de România

MELANIA MEDELEANU ȘI VLAD VOICULESCU fondatori, MagiCAMP Melania Medeleanu și Vlad Voiculescu au fondat împreună MagiCAMP, o tabară pentru copiii și adolescenții din România care au înfruntat, cu mult curaj, bătălia împotriva unor forme de cancer, anemie falciformă, hemofilie și alte maladii.

MagiCAMP înseamnă joacă, joacă la greu – așa cum spune și

motto-ul taberei. Joacă luată în modul cel mai serios, pusă la cale împreună cu medici oncologi, pediatri, psihologi specializați, entertaineri de top. Joacă discret supravegheată de medici și perso­ nal de specialitate. MagiCAMP a primit prima generaţie de copii în 2014. Proiectul s-a extins rapid şi MagiCAMP va putea primi peste 2.000 de copii în următorii cinci ani.

Melania Medeleanu activează în presă de peste 20 de ani. În ultimii ani și-a descoperit pasiunea de a lucra cu copiii și spune

34

că de la ei a învățat că cele mai multe lucruri serioase se învață prin joacă.

Vlad Voiculescu este de profesie economist, iar anul trecut a fost director de cabinet al ministrului finanțelor publice și ministru al sănătății. Locuiește la Viena, dar probabil cel mai sigur loc unde poate fi întâlnit este în avionul Viena-București.

„MAGICAMP ÎNSEAMNĂ JOACĂ, JOACĂ LA GREU – AȘA CUM SPUNE ȘI MOTTO-UL TABEREI.”

Valori de România

GABRIELA ALEXANDRESCU președinte executiv, Organizaţia Salvaţi Copiii Este un militant neobosit al drepturilor copilului, de 23 de ani luptând pentru asigurarea și promovarea acestora din poziția de președinte executiv al Salvați Copiii România.

La începutul anilor 1990, Gabriela Alexandrescu, atunci absol­

ventă de studii în planificare și cibernetică (Academia de Studii Economice, București), a văzut tabloul dramatic al situației copiilor din România abia ieșită din dictatura comunistă. Alături de Organizația Salvați Copiii România, al cărei președinte executiv este, a dezvoltat programe ample de intervenție, de sprijinire, de reintegrare școlară a copiilor proveniți din medii socio-economice vulnerabile. După studiile de planificare și cibernetică (Academia de Studii Economice, București), Gabriela Alexandrescu a urmat cursurile de drept umanitar internațional (Facultatea de Drept din București, în colaborare cu UNHCR) și drepturile copilului (Universitatea din Ghent, Belgia). Este doctor în sociologie, cu o teză despre traficul de copii.

Coordonează o echipă de 120 de angajați și 3.000 de voluntari, la nivelul întregii țări.

Organizația Salvați Copiii România a fost fondată în 1990, la inițiativa Save the Children. Salvați Copiii România a fost un deschizător de drumuri în ceea ce privește asigurarea drepturilor pentru cei mai vulnerabili copii. Astăzi, Salvați Copiii România implementează proiecte ample, pe multiple paliere: educație, sănătate, protecție.

ÎN CEI 27 DE ANI DE ACTIVITATE, PESTE 1.500.000 DE COPII AU FOST IMPLICAȚI ÎN PROGRAMELE ȘI CAMPANIILE ORGANIZAȚIEI SALVAȚI COPIII. 35

OMER TETIK CEO, Banca Transilvania A coordonat preluarea Volksbank România și a știut să transforme problema creditelor în franci elvețieni a Volksbank într-un avantaj în fața competitorilor. Anul trecut, Banca Transilvania a urcat pe locul 2 în topul băncilor din România, în funcție de active.

Este CEO al Băncii Transilvania (BT) de

la mijlocul anului 2013. A devenit CEO-ul uneia dintre cele mai importante bănci din România la doar 40 de ani. Care este „rețeta”? „Am avut șansa și onoarea de a lucra cu echipe excelente în organizații dinamice“, declară Ömer Tetik.

Spune că îi plac provocările, învață din propriile greșeli și din ale altora, este deschis față de oameni și față de idei noi.

Deși este unul dintre cei mai tineri directori generali pe care îi au băncile din România, Omer Tetik are o experiență foarte vastă în domeniul bancar, de peste 20 de ani.

A ocupat poziții în domeniul bancar atât în România, cât și în Turcia și Rusia. Este absolvent al Faculty of Economics – Middle East Technical University, din Ankara, și vorbește fluent patru limbi străine, inclusiv româna.

Foto: Vali Mirea

„BANKINGUL NU ESTE DOAR DESPRE GESTIONAREA FONDURILOR, CI ȘI DESPRE GESTIONAREA RELAȚIILOR ȘI DESPRE CONSTRUIREA ÎNCREDERII.“

FADY CHREIH CEO al Reţelei de sănătate Regina Maria A supravegheat în ultimii ani expansiunea Regina Maria, prin cele mai importante tranzacții din piața serviciilor private de sănătate. 2017 a început cu o investiție de peste 2 milioane de euro - două clinici achiziționate în Ploiești și București și alte două deschideri în centrul Capitalei.

De la venirea lui Fady Chreih în companie,

numărul de abonați ai rețelei de sănătate Regina Maria s-a triplat. Dacă în 2010 rețeaua de sănătate avea circa 100.000 de abonamente în sistem, spre sfârșitul anului trecut numărul de abonamente în Regina Maria depășise 360.000. Înainte de a se alătura Rețelei de sănătate Regina Maria, Fady Chreih a fost directorul diviziei de Healthcare din cadrul Băncii Transilvania. A absolvit un MBA la University of Sheffield, a studiat la Institutul Bancar Român și a urmat mai multe cursuri la Harvard Business School și London Business School. Este membru al YPO Romania Chapter și al Comitetului pentru Sănătate din cadrul AmCham.

Anul trecut, rețeaua de sănătate Regina Maria a avut o cifră de afaceri de 91 milioane de euro, înregistrând o creștere de aproape 40%, urmând trendul ascendent al ultimilor ani, în care a raportat anual creșteri organice de două cifre. În cifre, Regina Maria înseamnă: 35 de locații proprii, 4 spitale, 3 centre cu spitalizare de zi, 2 aternități, 8 campusuri medicale, 11 centre de imagistică, 17 laboratoare de analize, bancă proprie de celule stem și peste 180 de policlinici partenere în țară.

„REGINA MARIA A ÎNREGISTRAT ÎN 2016 CEA MAI MARE CREȘTERE DINTRE JUCĂTORII DE TOP DIN PIAȚA AUTOHTONĂ A SERVICIILOR MEDICALE, DE APROAPE 40%.“

NICOLAE-VICTOR ZAMFIR director general al IFIN-HH După o excepțională carieră în străinătate, Nicolae-Victor Zamfir a luat decizia de a se întoarce în țară, pentru a ajuta comunitatea fizicienilor din România.

Începând cu anul 2004, profesorul Zamfir

a obținut, prin concurs, postul de director general al Institutului Național de Fizică Nucleară „Horia Hulubei“ (IFIN-HH), poziție pe care o ocupă și în prezent. Sub conducerea sa, institutul a câștigat o puternică reputație națională și internațională și a devenit una dintre cele mai importante instituții publice de cercetare și dezvoltare din România, cu o contribuție de aproape 10% din producția științifică națională.

Din anul 2012, este directorul proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cel mai puternic laser din lume, care se construieşte lângă Bucureşti, la Măgurele. Investiţia estimată la 300 de mili­ oane de euro, finanţată din fonduri europene, va fi operaţională în anul 2019. ELI-NP va crea premisele pentru transferul de tehnologie și stimularea dezvoltării economice prin atragerea de investitori, dezvoltarea de parcuri științifice, tehnologice și industriale și, în același timp, va instrui și perfecționa oamenii de știință și ingineri în numeroase discipline asociate Luminii Extreme.

Foto: Vali Mirea

„CU ELI-NP TRECEM ÎN LIGA CELOR CARE DEȚIN INFRASTRUCTURI DE CERCETARE UNICE LA NIVEL INTERNAȚIONAL. SUNTEM UNICI ÎN DOMENIUL LASERILOR DE MARE PUTERE ȘI AL FIZICII NUCLEARE.”

VALERIU NICOLAE reprezentant special al secretarului general al Consiliului Europei, trainer și jurnalist Fost top manager de succes și consilier pentru integrare socială în cabinetul Cioloș, Valeriu Nicolae a devenit „îngerul păzitor“ al copiilor din familii sărace și luptă pentru incluziunea minorităților etnice, în special cea rromă.

A renunțat la o carieră de top manager în mediul de afaceri din

Canada și și-a dedicat timpul să îi ajute pe alții. Așa a ajuns în fruntea unui Program pentru Drepturile Omului și a colaborat, în calitate de director și consultant senior cu o rețea de ONG-uri rrome din Europa. Doi ani mai târziu, Valeriu Nicolae a fondat „Policy Center for Roma and Minorities“, o organizație nonguvernamentală care se ocupă de incluziunea minorităților etnice, în special cea rromă. Ca fondator al organizației, Nicolae a convins UEFA să dezvolte o strategie pentru lupta împotriva rasismului îndreptat către rromi în fotbal și a produs un documentar despre viața unei familii de rromi dintr-un ghetou din România, film care a primit o serie de premii la 12 festivaluri, inclusiv pentru cel mai bun documentar. Valeriu Nicolae a fost și consilier pentru integrare socială și probleme rromilor în cabinetul premierului

Dacian Cioloș. În luna martie a anului trecut, Nicolae a fost numit secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, funcție la care a renunțat în luna septembrie a anului 2016. La finele anului trecut, fostul secretar de stat a anunțat lansarea unui fond care să sprijine toți oamenii cinstiți care vor să facă politică și jurnalism de calitate.

A CONVINS UEFA SĂ DEZVOLTE O STRATEGIE PENTRU LUPTA ÎMPOTRIVA RASISMULUI ÎNDREPTAT CĂTRE RROMI ÎN FOTBAL ȘI A PRODUS UN DOCUMENTAR MULTIPREMIAT DESPRE VIAȚA UNEI FAMILII DE RROMI DINTR-UN GHETOU DIN ROMÂNIA.

MIHAI MARCU președintele Consiliului de Administraţie al MedLife Prin aducerea MedLife pe piața de capital, la finalul anului trecut, antreprenorul Mihai Marcu a reușit cea mai mare listare publică pentru o companie antreprenorială de la Bursa de Valori București.

Valoarea acesteia a fost de 50,5 milioane de

euro, pentru un pachet de 44% din acțiunile companiei, iar vânzătorii au fost fondul de investiții V4C Eastern Europe Holding și International Finance Corporation.

MedLife a intrat pe BVB cu o capitalizare de 522 de milioane de lei, iar în prima zi de la debutul pe bursă a fost cea mai tranzacționată companie pe BVB, înre­ gistrând o valoare a tranzacțiilor de peste 12 milioane de lei. Compania condusă de Marcu s-a remarcat de-a lungul ultimilor ani printr-o serie de achiziții spectaculoase, printre care și Dent Estet, Centrul Medical Panduri sau Diamed Center. Cea mai recentă achiziție din portofoliul MedLife a avut loc la începutul anului, când compania a anunțat preluarea integrală a rețelei de clinici Anima, unul dintre cei mai mari furnizori privați de servicii medicale de ambulator. Din pasiunea lui Mihai Marcu pentru navigație au luat naștere branduri precum NauticLife sau LifeHarbour Limanu, iar din cea de a-i învăța pe alții, Romanian Yachting School și Romanian Business Leaders, un summit al antreprenorilor și top manage­ rilor din România.

Foto: Vali Mirea

PASIUNEA PENTRU NAVIGAȚIE A LUI MIHAI MARCU A DUS LA NAȘTEREA LIFEHARBOUR LIMANU ȘI NAUTICLIFE, REPREZENTANTUL PE PIAȚA DIN ROMÂNIA AL COMPANIEI FRANCEZE BENETEAU, CEL MAI MARE PRODUCĂTOR MONDIAL DE AMBARCAȚIUNI DIN FIBRĂ DE STICLĂ.

CĂTĂLIN TOLONTAN, MIRELA NEAGU ȘI RĂZVAN LUŢAC jurnaliști Anchetele echipei formate din Cătălin Tolontan, Mirela Neagu și Răzvan Luțac au schimbat miniștrii și au trezit instituții ale statului din somnul lui „merge și așa“.

Aceștia practică un jurnalism curajos și

onest, fără teamă față de cei despre care scriu, indiferent care le este numele sau titlul.

Cătălin Tolontan, în prezent redactorul șef al „Gazetei Sporturilor“, are o experiență în presă de peste 15 ani. Consideră că atuul profesional este curajul cu care se raportează la subiecte, la surse și chiar la propriile-i greșeli.

Mirela Neagu este de profesie inginer metalurgist. Odată intrată în presă, s-a specializat în sport și, ulterior, în politică.

Investigarea cazului Ridzi, împreună cu Cătălin Tolontan, i-a demonstrat că jurna­ lismul de investigație este domeniul în care poate avea cea mai valoroasă contribuție.

Răzvan Luțac este, foarte probabil, cel mai tânăr jurnalist de investigație. Are doar 23 de ani. Scrie știri de la 14 ani. Întâlnirea cu Cătălin Tolontan, la vârsta de 18 ani, i-a marcat cariera și, patru ani mai târziu, era coautor în ancheta jurnalistică referitoare la Hexi Pharma.

MUNCA CELOR TREI JURNALIȘTI REPREZINTĂ O LUPTĂ CONTINUĂ, PURTATĂ CU AJUTORUL CONDEIULUI, PENTRU O ROMÂNIE MAI BUNĂ ȘI MAI CURATĂ.

DORIN ȘTEFAN arhitect, profesor, teoretician Pe Dorin Ștefan, pasiunea pentru arhitectură l-a împins dincolo de schițarea unor clădiri care să înfrumusețeze orașe, până la a lăsa moștenire generațiilor viitoare aceeași dragoste pentru frumos.

Lucrările realizate de Dorin Ștefan

au devenit repere arhitecturale contemporane. Unul dintre acestea este Aviatorilor 8, un centru de afaceri inovator, proiect care a inclus resta­ urarea cele­brei vile Oromolu. Printre celelalte lucrări de arhitectură ale sale se numără: casa Tineretului Slatina (1985), coautor cu arhitectul E.B. Popescu; pavilionul României la Expo 1993 Taejon, Coreea; sucursa­ la BCR Ghencea (2001); locuințe colective Deva (2001); Ope­ra Cen­ter București (2001); pavilionul Româ­ niei la Expo 2005, Japonia; sediul Banca Transilvania București (2005); Euro Tower București (2010); biserica Sfinții Ioan Alba Iulia (2015). În 1990 a fondat propriul studio de arhitectură, D.S. Birou de Arhitectură.

Este absolvent al Universității de Arhitectură și Urba­nism „Ion Mincu“ din București (1975) și doctor în arhitectură. A fost comisar pentru România la Bienala de Arhitectură de la Veneția din 2002.

Dorin Ștefan a scris și cărți de specialitate, dar predă și studenților de la Facultatea de Arhitectură „Ion Mincu“. „Profesia de arhitect este în sine o instituție formată nu numai din statul la planșă, este formată din contacte cu clienții, cu idei, cu realitatea“, spune Dorin Ștefan. „Și atunci toate aceste planuri, în care mă desfășor de dimineața până seara, îmi creează și platforma pentru dezvoltare și, în același timp, mă țin la curent cu ceea ce se întâmplă în lume“, completează arhitectul.

„PROFESIA DE ARHITECT ESTE ÎN SINE O INSTITUȚIE FORMATĂ NU NUMAI DIN STATUL LA PLANȘĂ, ESTE FORMATĂ DIN CONTACTE CU CLIENȚII, CU IDEI, CU REALITATEA.”

Valori de România

MAREA TRANSFORMARE BANCARĂ Provocarea digitalizării sistemului bancar nu îl sperie deloc pe Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania, aflată pe locul 2 în topul băncilor din România. Iar în paralel, BT are planuri ambițioase de creștere și consolidare. de Oana Voinea Spuneați recent că designul de produs sau serviciu nu începe luând în calcul în primul rând profitabilitatea, ci perspectiva clientului. Ce vor românii de la bănci?

Oamenii așteaptă de la bănci conveniență, încredere, continuitate și transparență.

Evoluția tehnologică a adus schimbări mari în comportamentul și în așteptările clienților companiilor. Cred că băncile se transformă tot mai mult și merg în direcția digitalizării, ceea ce va aduce un customer experience superior, soluții personalizate în loc de produse sau servicii standard/de masă largă, chiar la costuri mai mici. Trecerea nu este ușoară pentru că, indife­rent de companie, transformarea digitală nu este doar un proiect, ci este o călătorie de durată și curajoasă, care angrenează oameni, tehnologie și investiții.

Mai mult decât atât, înseamnă și un mindset diferit – atât din partea băncilor, cât și a clienților. Având în vedere punctul în care băncile sunt acum, noi la BT vorbim de „phygital“, care înseamnă combinația dintre avantajele unei bănci clasice și noile forme de interacțiune dintre client și bancă, un model omnicha­nnel bazat pe puterea rețelei BT. Cum pot băncile concura companiile care acordă credite online?

Într-adevăr, instituțiile financiare nebancare 44

au devenit concurenți serioși pentru bănci. Dar băncile au ca avantaj, pe lângă relația istorică în ceea ce privește clienții existenți, platforma mai sigură pe care o oferă și predictibilitatea costurilor unui credit. Avem puterea financiară pentru a „Băncile se transformă face investiții mari pentru tot mai mult și merg în eficientizarea băncii, dar direcția digitalizării, ca un avantaj competitiv noi menținem agilitatea ceea ce va aduce un provenită din spiritul antrecustomer experience prenorial BT. Referitor la rasuperior, soluții piditate, cred că în piață este personalizate în loc de supraevaluată importanța acesteia, pentru că trebuie produse sau servicii să primeze relația clientstandard/de masă largă, bancă și responsabilitatea chiar la costuri mai mici.“ de ambe­le părți. Banca noastră investește semnificativ în oferte de servicii și produse online, dar și într-un program de responsabilizare a oamenilor în ceea ce privește împrumuturile, Credite Responsabile, în cadrul căruia prezentăm ce înseamnă un credit, tocmai pentru că este o decizie cu bătaie lungă.

Prin BT Mic finanțați și antreprenorii care au o cifră de afaceri de până la 1 milion de lei. Care sunt domeniile de activitate cele mai efervescente?

Cei 1.000 de clienți pe care BT Mic îi are în doar câteva săptămâni au activitate în domenii foarte diverse, dar cu preponderență ar fi agricultura, comerțul cu amănuntul, transportul și serviciile. Sunt optimist cu privire la evoluția creditării prin BT Mic pentru că valoarea totală a împrumuturilor pe care le-am acordat prin acest startup al Grupului Financiar Banca Transilvania este acum de peste 50 de mi­lioane de lei. Prin BT Mic, ajutăm afacerile mici să crească și, la doar câteva luni de la lansare, are deja succes.

Banca Transilvania a urcat pe locul 2 în topul băncilor din România, în funcție de active. Ce obiective v-ați propus pentru 2017?

Cota de piață BT a crescut de 2,5 ori în perioada postcriză, de la 5,4% în 2008 la 13,14% în 2016, ceea ce ne-a dus pe locul 2 în topul băncilor din România. Acest loc în clasament nu a fost neapărat un obiectiv pentru noi, dar sigur că este un rezultat foarte bun și care ne bucură. Nu dorim să fim doar o bancă foarte mare, ci în primul rând să oferim experiențe pozitive clienților, echipei și acționarilor.

Avem planuri ambițioase de creștere și consolidare a băncii și a Grupului Financiar Banca Transilvania, urmărim oportunitățile pieței bancare locale și continuăm să investim în digitalizare.

Care sunt provocările acestui an?

În ceea ce privește BT, provocările sunt date de eventuale oportunități de achiziție a unei bănci sau a unor portofolii, precum și de pregătirea echipei băncii pentru o etapă nouă, care are legătură cu digitalizarea sau, cu alte cuvinte, cu „banca viitorului“. 2017 se pare că marchează vârful ciclului economic postcriză și vine cu multe schimbări și cu volatilitate mare pe piețele interne și externe. Cu dimensiunea actuală, Banca Transilvania este atentă la gestio­narea tuturor riscurilor actuale și potențiale – de piață, de credit etc. – și, ca să facem față provocărilor, urmărim piețe internaționale, tendințe globale, nu doar piața locală.

Valori de România

ÖMER TETIK, director general al Băncii Transilvania

45

Valori de România

Un studiu realizat recent

KHALED AL MEZAYEN, fondatorul SOWAT, compania care reprezintă România la competiția globală The Venture lansată de Chivas Regal

SETE PENTRU ANTREPRENORIAT CU IMPACT SOCIAL SOWAT, o companie care și-a propus să aducă apă potabilă în regiunile defavorizate, reprezintă România la competiția globală pentru antreprenori sociali The Venture, lansată de Chivas Regal, și se luptă pentru marele premiu de un milion de dolari cu alți 29 de finaliști, din toate colțurile lumii. de Ovidiu Neagoe

46

de Asociația Pro Consumatori și dat publicității în data de 22 martie, de Ziua Internațională a Apei, a arătat că trei din opt români beau apă nepotabilă, iar la nivel mondial peste jumătate de miliard de oameni nu au acces la apă potabilă, un drept fundamental al omului. Soluția inventată de Khaled Al Mezayen, un antreprenor din România, promite să reducă drastic aceste cifre.

Cum? SOWAT (System Open Water Advanced Technology), compania fondată de acesta, propune o stație transportabilă care poate transforma, fără substanțe chimice, orice sursă de apă dulce în apă potabilă, proces integral printr‑un mecanic. Sistemul păstrează toate mineralele din apă și produce 100 de metri cubi deodată, ceea ce înseamnă o cantitate suficientă pentru 5.000 de oameni într-o zi, la un cost lunar de 20 de bani de persoană.

Sistemul antreprenorului din România este activ deja în cinci state, unde a îmbunătățit viețile a mai bine de 25.000 de oameni. Tânărul își propune dezvoltarea capacității de pro­ ducție de la 10 la 20 de aparate lunar, astfel încât până în anul 2020 să poată veni în ajutorul a cinci milioane de oameni care au nevoie de apă potabilă.

Iar planurile antreprenorului nu se opresc aici. Khaled își propune să ajungă la milioa­ ne de oameni care au nevoie de apă potabilă și vestea bună este că noi putem să îl ajutăm să își îndeplinească acest vis. The Venture, competiția globală pentru antreprenoriat cu impact social lansată de Chivas Regal, a dat de curând startul votului pu­blic pentru cei 30 de finaliști, printre care se numără și SOWAT. Timp de cinci săptămâni, publicul este cel care decide, prin vot, proporția în care va fi distribuită finanțarea totală de 250.000 de euro, oferită în

Valori de România

Echipa SOWAT

această etapă a competiției, către fiecare dintre cei 30 de finaliști. La finalul fiecărei săptămâni – începând cu 8 mai și până pe 12 iunie –, în funcție de numărul de voturi acumulat pe platformă, se împart 50.000 de dolari între startup-uri. Susținătorii SOWAT pot acorda un singur vot pe săptămână startup-ului românesc. Fiecare vot înseamnă o șansă în plus pentru compania din țară să obțină o parte cât mai mare din finanțarea oferită de competiția Chivas The Venture. Khaled Al Mezayen, cel care reprezintă România în finala globală a competiției, unde concurează alături de alți 29 de antreprenori din țări de pe tot globul, se pregătește pentru pitch-ul final din Los Angeles. Acolo va avea ocazia să cunoască cele mai bune businessuri cu impact social din toată lumea și își va prezenta ideea în fața unor experți internaționali în mediul glob-

al de afaceri. În cadrul pitchu­lui, juriul va decide care dintre cele 30 de startup-uri fina­ liste va primi restul sumei de 750.000 de dolari puse în joc de Chivas The Venture.

Competiția, care se află la cea de-a doua ediție în România, este o oportunitate pentru companiile cu impact social de a se dezvolta, de a primi sprijin financiar și, nu în ultimul rând, de a obține recunoaștere internațională. Ediția locală de anul trecut a fost câștigată de SafeDrive, o aplicație mobilă care diminuează numărul accidentelor rutiere cauzate de utilizarea telefonului mobil la volan. În etapa internațională, SafeDrive a ajuns până în sferturile de finală de The Venture și a ocupat locul 14 din 27, alături de antreprenori sociali din toată lumea.

Puteți susține SOWAT cu un vot săptămânal în competiția Chivas The Venture, pe www.theventure.com, până pe 12 iunie 2017.

Sistemul SOWAT, implementat la Brădeni, Sibiu

47

ELON MUSK

UN ANTREPRENOR PE MARTE 48

Pentru Elon Musk, a visa la scară mare nu este o vorbă în vânt. Dacă alți antreprenori se mulțumesc să domine piețele globale, Musk se gândește deja la următorii pași ai civilizației umane pe Marte și investește masiv în asta. Iar primele rezultate au apărut deja. de Gabriel Bârligă

tech

Mexic, Musk, Marte? Minunat! Este 27 sep­

tembrie 2016, iar antreprenorul care pune pe jar piața auto cu compania sa de mașini electrice se află la Guadalajara, în Mexic, la Congresul Internațional de Astronautică.

Nu din întâmplare, ci pentru a prezenta viziunea sa de colonizare a planetei roșii. „Vreau să fac palpabilă ideea de a merge pe Marte. Să arăt că poate fi ceva realizabil în timpul vieții noastre și că poate merge oricine“, spune Elon Musk. După care prezintă participanților și lumii întregi Sistemul de Transport Interplanetar (ITS) dezvoltat de SpaceX, copilul lui de suflet. Mulți au considerat cel puțin hazardate declarațiile lui Musk privind colonizarea planetei Marte prin construirea unui oraș de un milion de oameni. Dar antreprenorul născut în Afri­ ca de Sud și școlit în Canada și SUA este oricând pregătit să le închidă gura celor care se îndoiesc de el.

ITS va combina cea mai puternică rachetă construită vreodată cu o navă spațială capabilă să transporte câte 100 de persoane pe Marte la fiecare zbor. Racheta va fi o versiune mai puternică a primei trepte a actualei rachete Falcon 9, dezvoltată, testată și folosită cu succes de SpaceX. Cu tot cu nava care transportă echipajul, ITS va avea 122 metri în poziția verticală de la lansare, după cum a

spus chiar Musk pe Twitter, cu 11 metri mai mult decât legendara Sa­ turn V care a dus oamenii pe Lună. Racheta va lansa nava pe orbită și apoi va ateriza înapoi la locul lansării, pentru a putea fi refolosită, o altă inovație a SpaceX considerată până recent imposibilă, dar demonstrată cu succes de Falcon 9.

Pentru drumul spre Marte, SpaceX a pregătit o navă spațială înaltă de 49,5 metri și lată de 17 metri, care va avea nouă motoare Raptor proprii. Propulsată pe orbită de noua rachetă, care apoi va ateriza în siguranță înapoi pe Terra, nava va aștepta cu cei 100-200 de oameni la bord venirea unei alte rachete, care-i va aduce combustibilul ne­ cesar drumului până pe Marte. Nava gândită de echipa lui Musk nu va semăna deloc cu ceea ce suntem obișnuiți de la vehiculele spațiale înghesuite ale NASA: va avea săli de cinema, un restaurant și săli de lectură. „O să fie chiar plăcut să mergi, te vei simți foarte bine“, spune Musk. Și drumul va dura mult mai puțin. Cu tehnologia actuală, navele spațiale fac între șase și nouă luni până la Marte, dar Elon Musk promite doar 80 de zile pentru început și chiar, în timp, scurtarea duratei la 30 de zile. Și nu va fi vorba despre o singură navă, fiindcă antreprenorul visează la scară mare și vrea să trimită la fiecare 26 de luni circa 1.000 de nave, o adevărată flotă de colonizare a planetei roșii.

Iar planurile lui Musk nu se opresc aici, fiindcă vrea să construiască pe Marte o fabrică alimentată cu energie solară, care va folosi dio­ xidul de carbon și gheața de acolo ca să genereze metan și oxigen, pentru a produce combustibilul folosit de motoarele Raptor. Astfel, navele ITS vor putea fi realimentate pe Marte și vor reveni pe Terra, ceea ce înseamnă că nu va fi obligatoriu ca un colonist să rămână pentru totdeauna pe planeta roșie, așa cum arată în prezent planurile NASA pentru misiuni cu echipaj uman pe Marte. Principalul atu al ITS este faptul că atât rachetele, cât și navele sunt reutilizabile, ceea ce înseamnă o reducere drastică a prețului unei călătorii. Musk

Racheta Falcon 9, dezvoltată de SpaceX, a adunat 32 de lansări în 6 ani

49

tech

Musk, felicitat de NASA după primul zbor reușit de SpaceX către Stația Spațială Internațională

spune că, folosind tehnologia actuală, prețul pen­t ru a duce o persoană pe Marte ar ajunge undeva la astronomica sumă de 10 mi­ liarde de dolari. „Arhitectura gândită de noi permite un cost al biletului undeva sub 200.000 de dolari. Credem chiar că prețul ar putea să ajungă în cele din urmă undeva sub 100.000 de dolari“, a spus antreprenorul.

UN VIS COSTISITOR Dacă acum câțiva ani aceste planuri ar fi fost considerate simple dorințe fără acoperire ale unui excentric, Elon Musk a dovedit că știe să se țină de cuvânt când vine vorba despre visurile la care ține. Desigur, programul va necesita investiții în jurul a 10 miliarde de dolari, potrivit chiar estimărilor antreprenorului, în condițiile în care în prezent numai 5% din personalul SpaceX se ocupă de programul ITS și investițiile anuale sunt de „doar“ câteva zeci de milioane de dolari. În doi ani, Musk vrea să pună aproape toți inginerii de la SpaceX să lucreze pentru ITS și intenționează să investească 300 de milioane de dolari pe an în acest proiect. E conștient că ar fi greu să facă asta singur, așa că se așteaptă la „un uriaș parteneriat 50

public-privat“. Ținta este prima misiune spre Marte undeva în maximum zece ani. Între timp însă, SpaceX va lansa nave Dragon spre planeta roșie la fiecare 26 de luni, folosind actuala rachetă Falcon Heavy, pentru a testa tehnologia.

De altfel, Musk a fondat în iunie 2002 compania Space Exploration Technologies, sau SpaceX, cu scopul declarat de a ajunge pe Marte.

Primul sediu erau un vechi depozit de 7.000 mp dintr-o suburbie a Los Angelesului, unde inginerii și informaticienii stăteau la un loc cu muncitorii care construiau echipamentele, lucru nemaiîntâlnit în industria aerospațială. De altfel, SpaceX a plănuit de la început să facă lucrurile diferit. În loc să lucreze cu mii de furnizori pentru componente, a decis să construiască singură cât de mult putea din echipamente, inclusiv motoare de rachetă. Planul pentru prima rachetă, Falcon 1, era să lanseze pe orbită până în noiembrie 2003 o încărcătură de 635 kg la prețul de aproape 7 milioane de dolari, în condițiile în care la acea vreme costa 30 de milioane de dolari să pui pe orbită o încărcătură de 250 kg. Falcon 1 nici măcar nu fusese proiectat și Musk vorbea deja despre BFR – Big Falcon Rocket, cea mai mare rachetă din istorie. Chiar și cei care lucrau la SpaceX erau sceptici când venea vorba despre termenele, sumele și planurile lui Musk. Mai ales că acesta avea, oricum, să fie ocupat cu un alt proiect important. Și asta pentru că, în 2003, antreprenorul a fondat Tesla Motors, cu scopul declarat de a produce o mașină sport electrică. După ce pusese la bătaie 100 de milioane de dolari pentru SpaceX, acum investea 70 de milioane de dolari în Tesla, devenind și CEO al acesteia.

N-a lipsit mult ca visurile lui Musk să îngroape ambele companii.

SpaceX reușise să construiască motoare de rachetă, botezate Merlin, și un fuselaj, iar faza următoare era să le combine și să lanseze prima rachetă. Momentul a sosit pe 24 martie 2006, când Falcon 1 a decolat, însă, după doar 25 de secunde, a izbucnit un incendiu la bord și racheta a început să se rotească, prăbușindu-se direct pe rampa de lansare. Proiectul înghițise sume enorme și SpaceX nu își mai permitea prea multe lansări ca să dovedească faptul că poate propulsa rachete. Dar Musk rămânea optimist, ba chiar pusese o altă echipă de ingineri să lucreze la Falcon 9, o rachetă cu nouă motoare, care să înlocuiască naveta spațială a NASA. SpaceX nici măcar nu lansase cu succes vreo rachetă în spațiu, dar Musk prezenta deja compania drept posibilă candidată la contracte cu NASA. Iar pe 28 septembrie 2008, după șase ani de muncă, mai mult cu patru ani și jumătate decât se gândise Musk la început, prima rachetă privată cu combustibil lichid a ajuns pe orbită. SpaceX reușise. Pentru toți cei implicați în proiect, a fost un moment extraordinar. Numai că bucuria n-a ținut mult. SpaceX, ca și Tesla, era în criză de cash. Tocmai când reușise să trimită o rachetă pe orbită, SpaceX era în pragul falimentului. Iar Tesla devenise ținta preferată a ironiilor presei, fiindcă, după cinci ani de investiții de zeci de mi­ lioane de dolari, nu scosese nici măcar o mașină pe piață. Musk avea să povestească ulterior că părea furtuna perfectă: viața personală era pe butuci, după ce divorțase, nu reușea să concretizeze proiectul privind mașina electrică, iar compania spațială părea să se îndrepte spre faliment. A analizat cifrele contabile și s-a pregătit să aleagă ce companie să închidă, fiindcă părea că nu mai putea susține două firme care înghițeau atât de multe investiții. Dacă împărțea banii între Tesla și SpaceX, exista posibilitatea ca ambele să dea greș. Colac peste pupăză, tocmai începuse criza economică.

Tesla avea cheltuieli lunare de 4 milioane de dolari și avea nevoie disperată de o nouă rundă de finanțare ca să supraviețuiască. Elon Musk a apelat la prieteni, printre care și Sergey Brin, cofondatorul Google, care au investit diverse sume în companie. Banii tot nu ajungeau, așa că Musk a cheltuit și avansurile plătite de clienți pentru o

tech

MISIUNE PE PL ANE TA ROȘIE Viziunea SpaceX pentru misiunile de colonizare a planetei Marte presupune misiuni lansate la fiecare 26 de luni, când aceasta se apropie cel mai mult de Terra. Iată cum va arăta o misiune-standard.

LANSAREA Racheta și nava spațială care formează Sistemul de Transport Interplanetar (ITS) dezvoltat de SpaceX decolează împreună.

SEPARAREA Pe orbită, racheta se separă de navă și aterizează înapoi pe Terra.

mașină care încă nu apăruse. Dar, în decembrie 2008, Musk a aflat că NASA urma să acorde un contract de peste 1 miliard de dolari pentru aprovizionarea Stației Spațiale Internaționale și că SpaceX se număra printre favoriți.

Convins că SpaceX va supraviețui, Musk a strâns cum a putut 20 de milioane de dolari, vânzând diverse participații în alte companii, și le-a cerut celorlalți investitori în Tes­ la să vină cu alte 20 de milioane de dolari.

După ce a avut probleme cu unul dintre fondurile de investiții care susținuseră Tesla, acordul financiar s-a finalizat cu câteva ore înainte ca Tesla să fie nevoită să intre în faliment fiindcă n-ar mai fi avut bani de salarii.

Asta după ce, pe 23 decembrie 2008, SpaceX a câștigat un contract de 1,6 miliarde de dolari de la NASA pentru a efectua zboruri de aprovizionare pentru Stația Spațială Internațională.

ÎNDRĂZNEALA DĂ REZULTATE ALIMENTAREA O altă rachetă duce pe orbită combustibilul necesar navei ITS pentru a ajunge pe Marte.

Alimentarea se face în spațiu.

ZBORUL SPRE MARTE Nava pornește spre planeta roșie, propulsată de cele nouă motoare Raptor de la bord. Călătoria va dura în jur de 80 de zile.

AMARTIZAREA Nava ITS ajunge pe orbita planetei Marte și apoi aterizează lin pe suprafața acesteia, folosind tehnologiile testate cu succes pe Terra cu rachetele Falcon 9.

COLONIZAREA Ajunși pe Marte, coloniștii își vor construi un oraș și o fabrică alimentată cu energie solară, care va produce combustibilul necesar navei ITS pentru a face drumul înapoi spre Terra.

Între timp, Tesla a devenit vedeta noii revoluții a mașinilor electrice, iar SpaceX lansează cam o rachetă pe lună, care transportă sateliți pentru companii și state.

Principalul avantaj al companiei spațiale fondate de Elon Musk este exact cel pentru care acesta a insistat atât de mult: prețul scăzut. Situația este cu atât mai interesantă, cu cât SpaceX produce componentele pentru rachete în SUA, de la zero, în timp ce rivalii americani Boeing sau Lockheed Martin sunt la mâna furnizorilor străini, inclusiv din Rusia. O lansare SpaceX costă 60 de milioane de dolari, mult sub prețurile practicate de Agenția Spațială Europeană și de japonezi, ba chiar rivalizează cu chilipirurile oferite de ruși și chinezi. Succesul și contractele viitoare pentru lansări de peste 5 miliarde de dolari fac din SpaceX o companie pe val, a cărei valoare este estimată de 12 miliarde de dolari.

Deja, ideea lui Musk de a oferi călătorii în spațiu pentru cine dorește acest lucru s-a concretizat. În februarie, SpaceX a anunțat că va duce două persoane particulare într-o călătorie în jurul lumii. Misiunea va folosi capsula Dragon 2 și racheta Falcon Heavy, dezvoltată intern de compania lui Musk, care dezvoltă o forță de propulsie la două treimi din cea a Saturn V, cea mai puternică rachetă din istorie. Este încă o dovadă că visurile lui Elon Musk nu sunt simple fantezii și că un antreprenor vizionar este pe punctul de a ne aduce cu un pas mai aproape de un viitor demn de un scenariu SF: colonizarea cosmosului.

51

tech

outsourcing. Odată cu creșterea competitivității privind pachetul salarial (acoperind majoritatea domeniilor de la IT la medical și chiar la servicii de suport), migrația a scăzut, dar outsour­ cing-ul se bucură în continuare de o dezvoltare spectaculoasă.

Sunt companiile interesate de soluții de software HR ?

Andreia Pătroiu, fondator TalentBrowse

VÂNĂTOAREA DE TALENTE Andreia Pătroiu are o bogată experiență în domeniul resurselor umane, bifând și 13 ani de recrutare în IT, dar și 12 ani de antreprenoriat în domeniu. Am stat de vorbă despre schimbările petrecute pe piața HR, dar și despre provocările recrutării în IT pe piața din România. de Alexandru Rădescu foto: Vali Mirea Activezi de aproape 20 de ani în domeniul resurselor umane. Care este cea mai importantă „lecție“ pe care ai învățat-o până acum?

Am învățat că singura costantă este schimbarea. Vechimea într-un domeniu este relevantă doar dacă folosești experiența într-un mod isteț.

Pe mine m-a ajutat să prevăd schimbările din domeniul recrutării și să mă adaptez în consecință, construind TalentBrowse. Rămâi un specia­ list în HR veritabil doar atât timp cât te perfecționezi și ești la curent cu tendințele din industrie. În ziua de azi avem acces la o multitudine de resurse de dezvoltare personală - cursuri online și offline, comunități, programe de mentorat și materiale disponibile la un clic distanță.

Care sunt schimbările esențiale petrecute pe piața de HR din România în ultimii ani?

În primul rând, numărul de specialiști în HR a crescut semnificativ și a crescut și experiența lor. Asta se vede și în strategiile din domeniu – au evoluat și s-au diversificat pachetele salariale și de beneficii, se folosesc aplicații specializate de HR, se vede și în employer bran­ ding. Pe de altă parte, tânăra generație în HR aduce un mod de lucru mo­dern – comunități, schimb de experiență, comunicare online.

Până de curând, România s-a specializat în exportul resurselor umane, fie prin migrația personalului, fie prin proiecte masive de 52

Da. Majoritatea companiilor folosesc soluții de HR pentru salarizare, comunicare cu angajații, gestiune, programe de training. Pentru startupuri au apărut soluții mai ieftine și mai flexibile, sau chiar gratis. Cele mai avangardiste au început să folosească soluții de analytics pentru monitorizarea brandului de angajator și diverse instrumente pentru cultura organizațională.

Cum se caracterizează recrutarea în IT pe piața locală a muncii?

Piața de recrutare în IT suferă un dezechilibru puternic. Joburile sunt mult mai multe decât specialiștii în IT; cererea de personal depășește oferta. Ca urmare, candidații sunt cei care au opțiuni și aleg jobul cel mai atrăgător. Recrutarea a devenit mult mai grea. Totul înseamnă o presiune pe HR pentru a completa echipele la timp și pentru a-i ține motivați în companie astfel încât obiectivele de business să fie atinse. În 2016 ai fondat TalentBrowse.com. Ce aduce nou această platformă de recrutare?

În recrutarea IT se pierde mult timp cu identificarea candidaților care intră în procesul de selecție. Majoritatea au fost exasperați cu propuneri de job și în prezent doar 1 din 18 candidați acceptă propunerile de interviu.

TalentBrowse schimbă paradigma recrutării: angajatorilor le prezentăm doar candidații deschiși să primească propuneri de job, validați de agențiile de recrutare, iar agențiile își mone­ tizează rapid candidații intervievați prin angajatorii de pe platformă.

Se vorbește tot mai mult de om vs robot. Cum privește un expert în HR acest subiect?

Unul dintre rolurile HR-ului este de a asigura necesarul de candidați pentru nevoile de business. Degeaba decide compania că are nevoie de un anumit fel de angajați, dacă aceștia nu sunt disponibili pe piață sau nu pot fi recrutați.

Intrarea „mașinilor“ în câmpul muncii va crește cererea de specialiști cu grad ridicat de pregătire, care știu să programeze și să lucreze cu „mașinile“. Experții în resurse umane trebuie să aibă candidați de acest gen în pipeline.

Pe de altă parte, un strateg bun va ști să construiască un business care se bazează pe disponibilitatea angajaților cu mai puțină pregătire, fructificând raritatea joburilor low-end.

antreprenoriat

CURIERAT ÎN ERA DIGITALĂ Sameday Courier împlinește 10 ani de existență pe piața locală de curierat. O decadă presărată de evenimente și de inovații tehnologice.

Astăzi, compania este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piață. Acționarii Sameday, Octavian Bădescu și Lucian Baltaru, precum și Dana Gațe, Client Happiness Manager, punctează într-un interviu la triplu câteva dintre cele mai importante repere ale primilor 10 ani. de Alexandru Ardelean foto: Vali Mirea

Care sunt principalele momente ale dezvoltării companiei din acești 10 ani?

Otavian Bădescu: Sameday Courier a pornit în anul 2007 cu o

investiție inițială de 50.000 euro, dar cu un model de business ino­ vator pentru piața de curierat din România, axat pe costuri variabile și pe externalizare, cu o poziționare solidă, cu diferențiatori și focalizat pe nișe de piață.

Am intuit de la început faptul că, pe fondul expansiunii impac­ tului tehnologic, livrarea în aceeași zi va deveni noua religie în curierat și probabil că în câțiva ani va deveni un standard, mai ales în plan local, unde se derulează 85 % din actele de comerț.

Pentru a atinge toate aceste repere, am beneficiat și de o echipă tânără, însă relativ experimentată și sudată.

La investiția inițială s-a mai adăugat apoi componenta extradividend reinvestită în timp din profiturile ulterioare. În total vorbim de câteva sute de mii de euro reinvestiți, sume fără de care firma nu ar fi putut crește. După trei-patru ani, am atins primul milion de euro ca încasări anuale, în condiții de profitabilitate.

Am căutat să fim primii pe diferite paliere și amintesc aici – ca exemple – doar despre serviciul de livrare în aceeași zi la nivel local, național și internațional, sau cu livrare într-o oră, sau cu livrare la ora programată, despre livrările nonstop, despre listarea pe piața AeRO în 2015 (prima companie românească listată pe această piață și prima companie de curierat listată la BVB) sau despre sistemul (aplicația și sistemul de management al comenzilor) Lokko, premiat în două ocazii. În ultimii trei ani ne-am dublat practic cifra de afaceri, am ajuns la circa 3 milioane de euro și țintim depășirea pragului de 5 milioane de euro. Între timp, abordarea privind prezența pe piața de capital s-a actualizat, ne-am delistat, acționariatul revenind la formula inițială – Octavian Bădescu și Lucian Baltaru, însă evoluția noastră ca și companie listată a fost un succes întrucât a adus beneficii tuturor, inclusiv acționarilor minoritari, care au marcat profituri destul de semnificative.

Care sunt cele mai recente evoluții ale afacerii?

Lucian Baltaru: Evoluția în Sameday Courier a fost generată

atât de propriile demersuri de dezvoltare, cât și de conjunctura economică din piață. Provocările actuale țin inclusiv de gestio­ narea creșterii în condițiile necesității de a oferi în același timp și o calitate în creștere a serviciului de curierat.

Veniturile înregistrate de Delivery Solutions SA, compania care 54

antreprenoriat

LUCIAN BALTARU și OCTAVIAN BĂDESCU, acționarii Sameday

operează brandul Sameday Courier, au fost mai mari cu 56 % în 2016 față de cele din anul precedent, ajungând la circa 13,5 mi­ lioane lei (în comparație cu cele 8,6 milioane lei contabilizate în 2015). Profitul brut realizat de companie anul trecut a fost de 0,7 mil. lei, în creștere cu 32 % în raport cu cele 0,53 mil. lei rea­ lizate în 2015. Este o creștere sănătoasă, peste media industriei, probabil că procentual este chiar cea mai mare din piață.

Creșterea cifrei de afaceri este semnificativă, vorbim de cele mai mari venituri din istoria companiei și mă bucur că am putut repeta consecvent această sintagmă în ultimii ani. Încă din 2016 am atins obiectivul propus pentru anul 2017, iar profitul a crescut și el, chiar și în condițiile necesității de a aloca resursele necesare susținerii creșterii. Iar evoluțiile din prima parte a anului 2017 sunt foarte bune prin prisma veniturilor, încasările au depășit

2 milioane de euro în primele patru luni ale acestui an.

Pentru acest an, avem obiective la fel de ambițioase, a căror atingere va depinde și de resursele financiare pe care le vom aloca.

Aceasta înseamnă că va trebui să investim și mai mult, inclusiv pe baza rezultatelor anului trecut, deci probabil că vom reinvesti profitul în perspectiva obținerii în acest an a unor venituri de aproximativ 10 milioane euro.

Care este strategia de dezvoltare a companiei în acest moment?

Lucian Baltaru: Noi am acordat permanent

55

antreprenoriat

o importanță majoră chestiunilor legate de strategie, de brand, de mentalitate, cultură organizațională, toate politicile au fost abordate cu o anume consecvență.

Am fost și vom rămâne mereu adepții unei poziționări adecvate, fanii diferențierii, inovației, focalizării pe acele nișe pe care deținem avantaje competitive. Totodată suntem deschiși tuturor oportunităților pe care piața le oferă conjunctural în anumite perioade.

Strategia noastră este axată pe oferirea unui serviciu unic de curierat de calitate din piață și cu un suport de tehnologie consis­ tent. De asemenea, pentru serviciile de tip B2C (n.r. – business to consumer – servicii pentru populație), focusul se mută și către destinatarul final pentru că el este adevăratul beneficiar al serviciilor de livrare. Vom continua dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată pentru clienții noștri, urmând ca la jumătatea anului să lansăm o serie de servicii unice în piață.

Cât de greu a fost să lansați o afacere în domeniul curieratului pe o piață dominată de companii străine?

Octavian Bădescu: În urmă cu 10 ani, principalii jucători din

piața de curierat domestic erau companii precum Fan Courier,

56

OCTAVIAN BĂDESCU și LUCIAN BALTARU (acționarii Sameday) , alături de DANA GAȚE (Client Hapiness Manager)

Cargus, Urgent, Curiero, TCE sau Pegasus, în timp ce DHL, TNT, UPS erau active internațional.

Astăzi cred că singurele companii de curierat mai relevante care mai au acționariat românesc sunt Fan Courier, Nemo și Sameday. Mai există câte ceva în zona poștală și cam atât. Deci peisajul actual este diferit din acest punct de vedere.

Sameday a apărut în 2007 fructificând anumite acumulări de know-how, noi cunoșteam și piața, cunoșteam și tendințele, știam ce se poate și ce nu, pe ce urma să ne axăm. Ne-au ajutat mai multe ele­ mente: în primul rând echipa, apoi strategia, poziționarea, diferențierea, disciplina financiară. Evident la acest deziderat au contribuit și partenerii noștri – clienții, furnizorii, întreg ecosistemul.

Piața de curierat este din ce în ce mai competitivă ca urmare a concurenței tot

antreprenoriat

mai crescute. Pe zona serviciilor cu livrare în aceeași zi și a celor de tip tailor-made, nu pot spune însă, că avem o concurență prea mare. La nivel local, putem identifica treipatru competitori specializați strict pe piața locală, iar la nivel național și internațional au apărut de curând unul sau doi competitori, însă niciunul care să ofere servicii în aceeași zi la nivel local, național și internațional, în același timp.

Care sunt diferențele între 2007 și 2017 pe care le vedeți în domeniul curieratului? Dar ale economiei românești?

Octavian Bădescu: Peisajul este în general

schimbat față de timpurile în care aveam doar o Dacie papuc, două scutere și trei biciclete. În acești 10 ani, curieratul, atât in România, cât și în plan mondial s-a schimbat semnificativ.

Pe de o parte volumul predominant de documente a dispărut constant ca urmare a digitalizării lor și a fost înlocuit cu colete, în special datorită dezvoltării fără precedent a comerțului online, iar pe de altă parte companiile de curierat au introdus un aport semnificativ de tehnologie software și hardware menită să optimizeze fluxurile operaționale, să crească controlul și siguranța coletelor transportate, să ofere trasabilitate în timp real a coletelor.

Economia a cunoscut atât recesiune, cât și revenire. Intervenționismul statului în ge­neral a mai crescut, numărul de reglementări, dar și datoria publică a crescut și ea. Cred că este un mediu care necesită o mai multă atenție din partea antreprenorilor români.

Cât de importantă este dezvoltarea digitală a companiei?

Dana Gațe: Sunt de părere că cei ce vor pierde

din vedere dezvoltarea digitală a companiei vor avea în viitorul apropiat reale dificultăți de a rămâne în piață. Fără îndoială, tehnologia este una dintre cele mai importante componente de care ar trebui să țina cont companiile în general.

Această așa-numită epocă digitală, plină de informații în timp real, permite companiilor să cunoască nevoile și feedback-ul consumatorilor și creează oportunități de a veni în sprijinul lor cu servicii cu valoare adăugată, chiar înainte ca aceștia să-și dea seama că au nevoie de un anume serviciu.

De asemenea, zona de crowdsourcing în curierat prinde amploare (așa cum s-a întâmplat și în domeniul transportului de persoane), de aceea ne uităm cu atenție în zona aplicațiilor de acest gen.

Care sunt provocările din domeniu pe care le simțiți?

Dana Gațe: Provocările actuale țin de gestionarea creșterii în

condițiile necesității de a oferi calitate serviciului, ținând cont de respectarea termenului de livrare, de calitatea interacțiunii cu agentul livrator și mai ales cu aplicațiile companiei de curierat plus modalitatea de a rezolva ecuația de o manieră eficientă.

Ne dorim ca în acest an 2017 să continuăm creșterea, să generăm un serviciu de o calitate ridicată și ne dorim să rămânem același partener serios pentru clienții cărora le oferim serviciile noastre.

Care sunt planurile pentru următorii ani?

Lucian Baltaru: Creșterea valorii companiei a reprezentat mereu

obiectivul nostru principal, asta cred că trebuie să își propună orice antreprenor. Iar atingerea acestui deziderat presupune o creștere constantă a cifrei de afaceri peste media industriei, pro­ fitabilitate, capacitate de a genera lichidități, un cash-flow sănătos.

Toate acestea înseamnă implicit și o atenție acordată calității serviciilor și eficienței proceselor. Și asta se face cu oameni buni, profesioniști, cu un suport logistic și mai ales tehnologic care să ajute. Se face și cu bani, adică presupune investiții. La toate acestea mai adăugăm efort, dedicare, inteligență.

Ne dorim ca în perioada următoare să dezvoltăm tot mai multe servicii conexe curieratului, lucru ce poate aduce plusvaloare în această piață. Vom continua automatizarea de procese și de operațiuni, atât interne, în zona operațională, cât și la client, pentru a salva timp de ambele părți.

Cum vedeți viitorul curieratului?

Octavian Bădescu: Tehnologia schimbă jocul. Modelul de livra-

re va fi influențat continuu, lucru care va duce în următorii ani la câteva blocaje în industrie. Inovațiile în software au ajutat la îmbunătățirea livrării în ultimii ani și au deschis uși atât în cadrul companiilor deja existente în piață, cât și al celor noi, către oferirea unor servicii care se pliază perfect pe nevoile clienților.

Consumatorii conectați digital, care caută prețuri mai mici, o mai mare comoditate și o experiență perfectă atunci când cumpără, primesc și returnează produse, care doresc să aibă un control mai mare cu privire la trimiterile lor: cum, când și unde vor fi livrate coletele lor (vor să aibă posibilitatea să își ridice coletele din lockere, diferite puncte de colectare care asigură acces 24x7) obligă companiile de curierat să reconsidere livrarea tradițională a coletelor.

Astfel de inovații se referă la algoritmi de alocare a curierului, de rutare dinamică, comunicarea cu clientul, previzionarea de servicii noi, un sistem de rating al curierilor, livrări programate, etc.

Având în vedere evoluția rapidă în industria de curierat în ultimii cinci ani, în următorii cinci până la zece ani vor apărea schimbări majore. Vor apărea noi modele de business, iar furnizorii tradiționali se vor vedea amenințați. Vor exista totuși pârghii prin care se pot proteja, inovând constant, extinzând piața serviciilor oferite.

Pe termen mediu și lung, dronele, mașinile fără șofer și roboții livratori vor câștiga teren.

Furnizorii de servicii de curierat va trebui să exploreze strategii competitive și de cooperare pentru a-și valorifica performanțele digitale, fizice și umane.

Piața va crește, în România probabil ca vom atinge 500 de mi­ lioane de euro în 2018 și credem că nu vor trece foarte mulți ani până să se atingă pragul de 1 miliard.

57

strategie

FRANCESCO CURCIO, director general executiv Pinum

UȘI ȘI FERESTRE CU TRADIȚIE Atrași în România de calitatea ușilor produse la fabrica de mobilă Pipera, reprezentanții grupului italian Nusco au fondat în urmă cu 25 de ani compania Pinum, astăzi cel mai important producător de uși din țară. de Doriana Matei foto: Vali Mirea Pinum a atins în anul 2016 o cifră de afa­ceri

de 8 milioane de euro, iar Francesco Curcio, directorul general executiv al companiei, estimează pentru anul în curs o creștere cu cel puțin 15%. Previziunile sale se bazează pe planul de business pentru anul acesta, care include: deschiderea unei fabrici de ferestre PVC, extinderea unuia dintre showroom-urile din București, care va deveni cel mai mare showroom de uși și ferestre din Europa de Est, deschiderea a două showroom-uri noi, în Iași și apoi în Timișoara, precum și dezvoltarea unor proiecte importante în SUA.

Atunci când am intrat pe piață, cele mai mai 58

Cum ați descrie publicul căruia se adresează compania?

În cei 25 de ani de experiență am învățat că este important să acoperim toate categoriile de public. Astfel, oferim atât produse pentru Prima Casă, cât și pentru construcțiile de lux. De aceea, eforturile noastre sunt îndreptate spre a ajunge la cel mai bun raport între calitate și preț. Răsplata constă în faptul că aproximativ 70% dintre proiectele rezidențiale din București sunt dotate cu uși Pinum.

Prin ce se diferențiază produsele Pinum?

În ceea ce privește proiectele rezidențiale, avantajul pe care îl oferim este calitatea și atenția la detalii. Punem mare accent pe design, exploatând sensibilitatea pentru frumos, specifică ita­lienilor. Ne place să spunem că producem uși și ferestre cu tradiție, dar pentru viitor, de aceea, asigurăm durabilitatea produselor noastre. Când ne referim la clienții – persoane fizice, punctele noastre forte sunt design-ul, calitatea și diversitatea.

Avem peste 500 de modele de uși, care se adaptează oricărui stil, fie el clasic sau modern.

Care sunt planurile Pinum în acest moment aniversar?

Aniversăm 25 de ani prin inaugurarea celui mai mare showroom de uși, ferestre și parchet din Europa de Est, cu o suprafață de 1000 mp. De asemenea, anul acesta am demarat primele proiecte în Brooklyn, Statele Unite, în valoare totală de 1.600.000 dolari și ne propunem extinderea exporturilor și pe alte piețe din Europa, după Italia, cum ar fi Franța și Germania.

ADVERTORIAL

Cei 25 de ani de existență în România vă fac un excelent martor al pieței de finisaje pentru construcții. Cum a evoluat aceasta?

solicitate erau ușile de lemn și de furnir. Astăzi materialul preferat este palul melaminat. Nivelul cel mai scăzut al pieței a fost atins în 2011, când totul s-a prăbușit, ca urmare a crizei. Timp de câțiva ani, singurul criteriu de selecție al produselor era prețul, în defavoarea calității. Însă, în ultima perioadă, lucrurile s-au îmbunătățit, iar acum suntem martorii unei piețe extrem de competitive, în care clienții sunt tot mai pretențioși. Acest lucru ne-a obligat atât pe noi, cât și pe dezvoltatorii imobiliari, să lucrăm cu marje de pro­ fit mai mici și să avem grijă de reputația noastră. În viitor, cred că mai există loc pentru dezvoltare. Piața de uși și ferestre este departe de a-și fi atins limita. România are un potențial ridicat în ceea ce privește toate categoriile de imobile: rezidențial, birouri și industrial.

strategie

RITMUL CREȘTERII SĂNĂTOASE Creșterea economică este ca un concert la vioară. Nu poate fi susținută de o singură coardă, cea a consumului. Dacă violonistul nu este Paganini, care a prelungit arcușul viorii și a înlocuit coardele cu unele groase de violoncel, pentru o creștere sănătoasă consumul trebuie să fie acompaniat de investiții. Am discutat cu Florian Libocor, economistul-șef al BRD, despre ritmul creșterii economice, dar și despre legea salarizării unice și impozitul pe gospodărie. de Oana Voinea foto: Vali Mirea Care sunt avantajele și care dezavantajele unui ritm de creștere economică de peste 4%?

Unul dintre primele avantaje este cifra în sine, care indică o creștere economică consistentă, cu precădere în contextul actual. Menținerea unui astfel de ritm ajută o economie să acce­ lereze procesul de recuperare a decalajului de dezvoltare (catching up) față de o altă economie sau regiune economică. Teoretic, într‑un astfel de caz trebuie să fie vizibil avansul (dezvoltarea în mod relativ armonios) al tuturor elementelor care stau în spatele (formare) și beneficiază (utilizare) de acest ritm de creștere, simultan. Trebuie să vedem reforme structurale, investiții, cercetare și inovație, producție competitivă, câștiguri de productivitate, economisire, consum, un comerț extern avantajos și așa mai departe.

60

Pentru ca cele menționate mai sus să se materializeze, în planul politicilor economice condiția sine qua non este echilibrul armonios. Iar în acest caz avem cel puțin un exemplu relevant și anume mixul de politici fiscale și monetare funcțional și eficient. Ei bine, de cele mai multe ori acest mix de politici nu este atât de greu de realizat pe cât de păstrat și consolidat. Dacă cele menționate mai sus nu există, atunci un ritm de creștere de 4% aduce cu sine intrarea în starea de pierdere a echilibrului economic, aprofundarea acestei stări și putem începe discuția despre dezavantajele unui ritm de creștere economică de 4% care în atare condiții nu poate dura. Să „Agentul fiscal care bate ne imaginăm economia că fiind ce­ la ușă în era digitalizării, lebra Il Cannone, creată de nu mai în țara cu cea mai bună puțin celebrul Giuseppe Guarneri.

Un „inimitabil și fantastic virtuoz“, structură de internet așa cum Teophile Gautier l-a numit fix din Europa în 2016, pe Niccolò Paganini după concermi se pare complicat tul din Anglia, începe „concertul“ de realizat și greu de creșterii economice de, să spunem, 4%. În timpul concertului vioara explicat ca fiind o maestrului pierde rând pe rând câte soluție adecvată.“ o coardă, investițiile, stocurile și exportul net, și rămâne cu o ultimă coardă, consumul. Indiferent de unghiul din care privim lucrurile, muzical sau economic, „concertul“ nostru pare că se încheie fără a confirma așteptările. În plan economic, consumul nu poate genera o tendință durabilă și sănătoasă a creșterii economice dacă nu este acompaniat de investiții, iar creșterea așteptărilor, a PIB-ului potențial, nu poate fi justificată în lipsa investițiilor. Partea frumoasă este că în plan muzical concertul s-a încheiat peste așteptări, Paganini uimind publicul într-unul din cele mai faimoase concerte pe care le-a susținut. Pe lângă calitățile inimitabile ale violonistului, mai există o posibilă explicație pentru performanța incredibilă din Italia. Fără a fi nici pe departe un Faust, așa cum i se crease mitul, Paganini a prelungit arcușul viorii și a înlocuit coardele cu unele groase de violoncel. Altfel spus, celebra vioară a fost, dacă îmi permiteți, „reformată structural“, ca să folosim terminologia economică, pentru ca mai apoi să uimească auditoriul.

Moody’s a avertizat în legătură cu adâncirea deficitului și politicile macro­ economice prociclice. În ce condiții ar putea rămâne deficitul sub 3%?

Politicile macroeconomice prociclice sunt ingredientul esențial pentru dezechilibrarea economiei. Nu mai puțin adevărat este faptul că ieșirea dintr-un cerc economic vicios nu este deloc un proces ușor. Procesul este cu atât mai dificil, cu cât în condițiile unei colectări slabe a veniturilor bugetare, caracterul stimulativ al politicii fiscale este accentuat pe ambele sensuri (atât cheltuieli cât și venituri) îngreunând funcționarea echilibrată a mixului fiscal-monetar. În atare condiții, cu venituri bugetare reduse ca urmare a reducerii taxelor și cheltuieli bugetare în creștere ca urmare a creșterilor salariale accelerate și nesusținute de câștiguri de productivitate, presiunile pe buget nu pot decât să crească. Astfel că gestionarea poziției bugetare în limita criteriului Maastricht, este o chestiune de alegere a unei alte categorii de cheltuieli bugetare care să fie reduse. După cum știm, supapa frecvent folosită a fost cea a investițiilor publice. Prin urmare, așa cum am mai spus, cred că evaluarea poziției bugetare ca fiind una sănătoasă ar trebui să fie extinsă și să includă și un anumit nivel de colec­ tare a veniturilor bugetare de, spre exemplu, 40% din PIB, pe lângă respectarea unui deficit bugetar de cel mult 3% din PIB. Trebuie să se înțeleagă că respectarea limitei de 3% a deficitului bugetar nu este o performanță, ci este limita maximă acceptată a lipsei de performanță bugetară. Soluția necesară cu întâietate pentru echilibrarea bugetului este creșterea

strategie

FLORIAN LIBOCOR, economistul-șef al BRD

61

antreprenoriat

gradului de colectare a veniturilor bugetare, dar această soluție trebuie pregătită, nu poate fi implementată peste noapte, motiv pentru care mă tem că tot supapa investițiilor publice rămâne cel mai la îndemână, din păcate.

Cum vedeți evoluția datoriei publice și care ar fi pragul critic pentru România? La MTO se mai uită cineva?

La capitolul datorie publică România stă foarte bine în ciuda faptului că aceasta a crescut după criza economică și financiară declanșată în iulie 2007 de la 12% din PIB la circa 38% din PIB în 2016. Faptul că rulăm o datorie publică semnificativ sub nivelul Maastricht (60% din PIB) ne și permite să discutăm despre o restricție mai permisivă în ceea ce privește „Respectarea limitei de Obiectivul pe Termen Mediu (engl.

3% a deficitului bugetar MTO), de -1% din PIB, față de -0,5% nu este o performanță, din PIB dacă am fi avut o datorie de peste 60% din PIB. Ideea de bază ci este limita maximă este că un sold negativ și în creștere acceptată a lipsei de al deficitului structural indică imperformanță bugetară.“ plementarea unor politici structurale insuficiente sau inadecvate.

Conform PSC (Pactul de Stabilitate și Creștere), soldul bugetar structural (deficitul structural) este un indicator cheie de supraveghere bugetară al cărui comportament indică orientarea politicii bugetare. În ceea ce privește pragul critic al datoriei publice, a cărei creștere pune presiune pe poziția bugetară prin intermediul dobânzilor, conform criteriilor Maastricht este de 60%. Dacă se discută însă de sustenabilitatea datoriei publice, cred că trebuie să ridicăm ștacheta, iar în acest caz putem folosi ca reper nivelul critic al datoriei pu­ blice, care, conform calculelor autorității monetare, este de 45% din PIB. Care este impactul legii salarizării unice?

Îmi este greu să formulez un răspuns, deoarece nu știu forma finală a legii. Altfel, ceea ce știm bine cu toții este faptul că în aria veniturilor, fie că sunt ale populației, fie că sunt ale bugetului, avem de prea multă vreme compania a două probleme: legea salarizării unice și reforma fiscală. Până acum soluțiile au fost lipsite de profunzime și stabilitate, cu excepția legii cotei unice de impozitare, care, chiar imperfectă fiind, a dat rezultate.

Din ceea ce s-a mediatizat intens până acum, un lucru este clar privind legea salarizării unice și anume acela că va aduce cu sine noi majorări salariale de două cifre în contextul unei anvelope bugetare tensionate și al unor ritmuri mult mai mici de creștere a productivității muncii și a competitivității economice.

Sunt românii pregătiți pentru impozitarea venitului global? Avem cultura fiscală necesară acestei „revoluții fiscale”?

Sper că da, dar cred că nu. „Agentul fiscal se va deplasa la contribuabil și îi va lăsa citația pe ușă dacă acesta nu vrea să deschidă sau nu este acasă, fiind o soluție alternativă pentru comunicarea prin poștă în vederea reducerii costurilor.“ Cum vi se pare? Un prieten îmi spunea că dacă această abordare este un pas intermediar înspre digitalizarea administrației fiscale, tot e bine. Am făcut câteva calcule și, dacă nu cumva am omis ceva sau va apărea ceva nou, reiese că noile reglementări vor conduce la un spor de venit net de circa 9%, la un venit brut anual de 120 de unități monetare pe gospodăria formată dintr-o persoană. Acest spor de ve­nit net este anulat parțial de inflație. Întrebarea mea este: cum se vor acomoda veniturile bugetare cu aceste cheltuieli suplimentare? În cele din urmă, senzația mea este că în loc să simplificăm, suntem tentați să complicăm, chiar dacă îmi 62

place să cred că intențiile sunt bune. Agentul fiscal care bate la ușă în era digitalizării, în țara cu cea mai bună structură de internet fix din Europa în 2016, mi se pare complicat de realizat și greu de explicat ca fiind o soluție adecvată.

Cum vedeți evoluția sistemului bancar în următoarea perioadă?

Sectorul bancar a trecut mai mult decât onorabil prin provocările ultimilor 8 ani.

A fost o perioadă dificilă, însă a fost bine gestionată. Nu a existat entitate din cadrul sectorului care să fi fost preluată/salvată de stat. Bilanțurile au fost curățate și consolidate. Cred că acest proces va mai continua, dar chiar și așa sectorul bancar este capabil să acopere cererea solvabilă de finanțare la nivelul economiei. Am încredere în sectorul bancar și în faptul că în pofida vicisitudinilor va continua să susțină economia, fiind gestionat cu prudență și fiind bine capitalizat.

Când dezbaterile privind darea în plată și conversia creditelor în franci elvețieni erau mai aprinse, ați spus că cele două legi vor dispărea până de Mărțișor. Ați avut dreptate. Ce au învățat totuși bancherii din acest episod?

Nu țin să intru în acest subiect și cu atât mai puțin să detaliez. Ceea ce am avut atunci, înainte de a avea dreptate, au fost argumentele și raționamentul relativ simplu în care cred. Oricum, întrebarea dumneavoastră privind învățămintele îmi este de mare ajutor în încheiere. Sunt de părere, fără nicio ezitare, că nu doar bancherii au avut ceva de învățat din acel episod, ci toată lumea. Primul învățământ este acela că o comunicare bună și transparența reduc considerabil probabilitatea de a ajunge la tensiuni și la escaladarea acestora. Al doilea învățământ este că disputele se pot soluționa prin discuții și negociere, astfel cea mai reușită bătălie este aceea pe care reușești să o eviți. Al treilea este acela că oamenii se împart în buni sau răi, restul sunt doar simpatici. În rest, „tu poate crezi jumătate din ceea ce îți spun, iar eu nu-ți spun decât jumătate din ceea ce este“, îi scria Paganini unui bun prieten după un concert extraordinar susținut în Anglia. Trebuie să învățăm să ascultăm și să nu uităm să citim, motiv pentru care recomand „La campa­ nella“, cele 24 de „Capricii“ ale lui Paganini și „Defăimarea lui Paganini“, scrisă în 1936 de către Anatolii Vinogradov.

Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a BRD-GSG și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.

ABONEAZĂ-TE LA Informație pentru profesioniști.

De 18 ani, publică topuri și studii cu metodologii complexe, realizate în parteneriat cu companii de cercetare și rapoarte cu informații relevante și actuale despre jucătorii cheie.

!

150 lei pe an

FII INFORMAT. INSPIRĂ-TE DIN IDEILE ȘI POVEȘTILE ANTREPRENORILOR ȘI ALE CELOR MAI VIZIONARI MANAGERI! Abonații primesc, pe lângă fiecare ediție a revistei, toate proiectele speciale BrandRo Antreprenori de România Marketing 150+ BizTech Top PR România Digital Report

+

:

suplimentele*: Biz Asigurări Biz Legal Biz Resurse umane Biz Imobiliare *imediat după lansarea oficială

www.revistabiz.ro

strategie

vedere geografic, cât și cultu­ral și crede că, cu experiența sa pe piețe internaționale, are cu ce contribui la industria locală de advertising.

NOI ORIZONTURI CREATIVE Cel mai premiat creativ din Turcia, Ali Bati, a preluat de la începutul acestui an conducerea departamentului de creație al agenției Leo Burnett Bucharest. de Loredana Săndulescu A intrat în publicitate la 23 de ani și după doar

un an a câștigat un Leu la Cannes, aducând Turciei primul astfel de premiu din istorie și devenind cel mai tânăr creativ din țară re­ compensat pe marea scenă a advertisingului.

Au urmat apoi de-a lungul anilor alte premii, peste o sută, multe dintre ele în competiții de renume: Cannes Lions, Golden Drum, Euro­ best, Epica sau Effie, precum și titlul de cel mai bun art director din lume, desemnat de Lürzer’s Archive în 2011. În același an a fost și primul creativ turc căruia i-a apărut o lucrare pe coperta celebrei publicații.

Despre premii vorbește pe scurt, cu o mo­ destie dezarmantă, vrând parcă să treacă repede peste subiect și să povestească mai degrabă despre planurile pe care le are aici și echipa cu care lucrează acum. „Am avut șansa să aduc Turciei primul Cannes Lion“, mi-a povestit când l-am întâlnit în noua sa agenție. „Nici nu am realizat la început importanța acestui premiu până când nu am apărut pe prima pagină în ziare. A fost o știre națională la acest moment“, își amintește Chief Creative Officer-ul de la Leo Burnett.

A primit oferta din partea Leo Burnett anul trecut, pe când lucra la New York și venise acasă, în Turcia, în vacanță. „A fost o chimie bună de la început și am acceptat“, povestește Bati. Nu cunoștea pe nimeni în București și nici nu mai fusese în România. Dar știa de unele campanii de publicitate premiate prin festivaluri și de renumele creativității românești în această parte de Europă și mai știa că este o țară cu potențial, cu un ritm bun de creștere economică. În plus, a simțit că e o regiune cu care rezonează atât din punct de 64

DE LA NEW YORK LA BUCUREȘTI În cei peste 13 ani de când este în publicitate a lucrat în SUA, UK, Italia și Turcia pentru branduri mari globale, cât și unele locale: Coca-Cola, Omo, Magnum, Cornetto, Knorr, Finansbank, Dove, Fanta, Sprite, Ülker, Ford, Audi, CNN. A debutat în 2003, imediat după absolvirea studiilor, ca art director la Rafineri, cea mai mare agenție de publicitate din Turcia, după doi ani s-a mutat în Italia, la Fa­brica, agenție recunoscută pentru celebrele campanii Benetton, apoi a revenit în Turcia, unde timp de patru ani a fost group creative director la DDB &Co. Ulterior, a devenit creative director la Londra pentru brandul Apple (2010-2012). În 2012 a revenit în Turcia unde a „Pentru mine cea mai ocupat pozițiile de creative dimare competiție este rector și Regional Creative Dicea cu mine însumi. rector în cadrul Lowe & Partners. După despărțirea de Asta mă provoacă cel Lowe s-a mutat la New York mai mult. Iar provocările ca art director și creative diîmi plac mai mult ca rector freelancer, un veritabil orice premiu pe lumea „digital nomad“, cum îi place să spună. Între timp a fondat asta.“ și un business propriu, o mică agenție, Albert+Pablo, care i-a oferit flexibilitate și multă libertate de mișcare. La New York a obținut o bursă la Parsons pentru programul de master în design și tehnologie. Acesta este al doilea master al său, a studiat de asemenea la New York Film Aca­ demy și are un master în design grafic la Marmara Üniversitesi și este licențiat în același domeniu.

O NOUĂ PROVOCARE În calitate de chief creative officer al Leo Burnett București, este responsabil de leadershipul creativ al tuturor conturilor agenției, coordonează echipa de creație și este interfața în relația cu clienții. „Am găsit oameni extraordinari în Leo“, spune încântat noul director de creație, care face echipă bună de management cu Diana Alexa – Managing Director, Victor Stroe – Director & Head of Strategy și Ștefan Iordache – Chief Ope­rating Officer. De asemenea, din echipă face parte Irina Becher, Creative Director și Head of P&G Business Unit, om de creație cu o experiență de 15 ani în domeniu. Și, în contextul noilor conturi câștigate de agenție, echipei de creație i s-au alăturat Alin Mărghidanu, Group Creative Director pentru Telekom, plus câteva noi nume ce urmează să fie anunțate în curând.

PRIMELE LUNI, PRIMA CAMPANIE De la venirea la cârma departamentului de creație al Leo Burnett, Ali Bati și-a adăugat deja în portofoliu o primă campanie pentru clientul Telekom. „Libertatea este un concept pus la încercare în multe situaţii şi locuri în lume. În România însă, libertatea a fost obţinută cu mult efort şi de puţin timp; avem doar o generaţie născută şi crescută în democraţie“, explică Ali Bati ideea de la care a pornit campania #netliberare, al cărei mesaj a fost livrat prin „spoken poetry“, un gen de poezie propagat prin internet, pentru care agenţia a ales să colaboreze cu Deliric.

strategie

ALI BATI, Chief Creative Officer, Leo Burnett Bucharest

Foto: © Octavian Ioniță

65

strategie

Dincolo de eforturile pe care le face

MANIFEST PENTRU LECTURĂ PASIUNEA PENTRU CĂRȚI ȘI DORINȚA DE A ACOPERI NEVOIA DE LECTURĂ A SOCIETĂȚII ÎN CARE TRĂIM AU DETERMINAT-O PE IREN ARSENE SĂ FONDEZE EDITURA CURTEA VECHE PUBLISHING. de Doriana Matei foto: Vali Mirea

IREN ARSENE, fondatoarea editurii Curtea Veche Publishing

66

pentru dezvoltarea propriului business, aceasta luptă pentru a avea un impact asupra pieței de carte în ansamblul său, convinsă fiind că apetitul pentru lectură și progresul unei societăți reprezintă două lucruri strâns legate între ele.

Conduceți Curtea Veche Publishing de aproape 20 de ani. Descrieți-ne pe scurt, vă rugăm, piața de carte din România.

Piaţa de carte nu s-a schimbat deloc în ultimii ani. Cifrele industriei cărţii sunt foarte mici, aproape ridicole, undeva între 60 și 80 de milioane de euro. În ciuda acestui fapt, oferta editurilor rămâne impresionantă. Apar anual peste 10.000 de titluri noi. Apar mereu cărţi mai bune, mai frumoase. Nu există însă o cerere serioasă din partea cititorilor, care să ne ajute să trecem dincolo de tirajele medii și

strategie

să producă mai multe vârfuri importante.

Piața este mult prea mică și se comportă ca și cum și-ar fi atins deja limitele, deși noi știm bine că suntem departe de acest punct.

De ce credeți că românii citesc mult mai puțin decât ceilalți europeni?

Există o infinitate de cauze despre care am putea discuta: cauze economice, sociale, dar și culturale. Ne lipsește însă, înainte de orice, infrastructura de bază. Într-o mare parte a ţării, în zona rurală, în micile orașe și chiar în unele orașe reședință de județ nu există librării. Oamenii nu pot descoperi cărțile nou-apărute. Nu pot alege ceea ce ar vrea să citească. Nu au nici măcar șansa unui minim contact cu lumea culturii. Copiii din mediul rural, până în clasa a VIII-a cel puțin, nu au șansa de a intra într-o librărie. Chiar și în București, conform unei anchete sociologice realizate de noi, doar 8% dintre copii citesc de plăcere în timpul liber.

E destul de grav că interesul pentru lectură și pentru cultivarea minţii par să fie considerate chestiuni opționale, dispensabile. Absența lor dă naștere unei societăţi defecte, lipsite de repere, lipsite de valori. Nu e vorba aici doar de cultura de elită, e vorba de modul în care interacţionăm cu celălalt în spațiul public, în viaţa de zi cu zi, în trafic, în magazine.

Respectul pentru celălalt, dar și respectul pentru noi înșine nu pot veni decât de aici. Dacă nu prețuim lectura și deschiderea spre cultură pe care o permite, devenim noi înșine, societatea noastră, țara noastră, mai puțin decât am fi putut să fim. Consecințele acestui fapt se văd peste tot în jurul nostru.

Pe lângă toate acestea, mai e și faptul că, la noi, lectura nu este recompensată. Tot mai puțini oameni care au carte au parte.

Ce pot face editurile pentru a contribui la dezvoltarea acestei piețe și la promovarea lecturii?

Scopul editurilor este să aducă pe piaţă cărţi mai interesante, mai bune, mai frumoase. Editurile nu pot suplini absența librăriilor, nici lipsa infrastructurii și nici problemele sistemului de învăţământ. Noi am înființat Asociația Curtea Veche tocmai pentru a ne ocupa de problema lipsei accesului la carte al copiilor din mediile defavorizate și pentru a sădi în mijlocul acestora plăcerea lecturii. În ultimii doi ani, prin programul naţional alternativ de lectură Cărţile copilăriei, am donat

„Dezvoltarea pieței de carte și apropierea copiilor de obiceiul lecturii ar avea o contribuție esențială la binele societății, interesantă și din perspectiva comunității de business. Marile companii ar putea să organizeze, de exemplu, programe de lectură pentru copiii angajaţilor lor, ca să-i ajute pe aceștia să descopere plăcerea de a citi.“

peste 70.000 de cărți, în aproximativ 200 de sate din România. Dacă noi am reușit să facem acest lucru, cu ajutorul câtorva parteneri și al unor voluntari, cu resursele noastre foarte limitate, atunci e clar că, cu implicarea altora, sau a statului, se poate face mult mai mult.

Cărțile pe care le-am donat au fost selectate cu atenție, pentru a răspunde curiozității acestor copii.

Am ales cărți cu desene, pentru cei mici, dar și mari opere literare repovestite, pentru cei mai mari. În plus, am elaborat o întreagă metodologie pentru dezvoltarea unor ateliere de lectură interactivă, precum teatru de umbre, benzi desenate, storytelling, scenografie, jurnalism, teatrul cititorilor etc.

Am organizat o serie de conferinţe și ateliere susţinute de psihologi, experţi în educaţie și pedagogi, dedicate adulţilor care pot contribui la dezvoltarea acestui obicei al lecturii la copii. Indeferent că e vorba de voluntari, de donații sau de sponsorizări, cei care vor să sprijine o cauză bună pot contribui în mod direct la proiectele Asociaţiei Curtea Veche, putând alege chiar ei școlile sau comunitățile pe care vor să le ajute.

Cunoașteți vreo campanie sau vreo politică a altui stat de promovare și susținere a lecturii care ar putea inspira și organele de decizie din România?

Sunt o mulțime de exemple care ar merita urmate, deoarece în majoritatea ţărilor europene există programe naţionale de lectură alternativă și campanii pentru conștientizarea importanţei lecturii. Există nenumărate cercetări care demonstrează că un copil care are acasă un raft cu cărţi se va adapta mai bine în societate și va reuși să-și creeze o viaţă independentă.

Cititul înseamnă enorm atât pentru individ, cât și pentru societate, iar autoritățile nu ar trebui să neglijeze acest lucru. Ne formăm ca oameni, ca naţie, în funcţie de calitatea și cantitatea lecturilor noastre, iar pentru asta nu există limită.

Care sunt cele mai importante evenimente din România dedicate cărții, scriitorilor și lecturii?

Există două mari târguri de carte, Bookfest și Gaudeamus, care au loc în București și în alte câteva orașe din ţară. Sunt evenimente deja consacrate, ele vor continua. Problema este însă ce facem între ele, cum le legăm. Extrem de importante sunt lansările de carte, întâlnirile cu autorii, serile de lectură și toate celelalte manifestări culturale. Cel mai mare eveniment ar fi însă cititul: cei mari să le citească celor mici, bunicii să le citească nepoţilor, noi înșine să începem să citim zilnic și să existe spaţii culturale unde să putem discuta despre ceea ce citim. Fără astfel de evenimente, lucrurile cad într-o monotonie pe care nici măcar marile târguri nu prea mai reușesc să o spargă. În lipsa unor inițiative de promovare a lecturii venite din partea autorităților, ce ar putea face companiile pentru a stimula consumul de carte, care ne va asigura un viitor prosper ca națiune?

Trebuie să încercăm, în primul rând, să avem mereu cărțile la îndemână, 67

strategie

Care sunt criteriile dumneavoastră pentru alegerea autorilor pe care îi publicați și a genurilor de literatură?

Pentru edituri, în mod inevitabil, criteriul principal de selecție rămâne cel financiar.

Mi-aș dori să publicăm mai mult, din domenii mai variate. Sunt atâtea cărți sau albume de artă care ar trebui publicate, dar suntem limitaţi de consumul mic de carte.

Românii cheltuiesc anual pe cărţi, în medie, mai puţin de 4 euro, ţara noastră fiind pe ultimul loc în UE în această privinţă.

Editurile sunt condiționate astfel în mod direct de acest nivel scăzut al pieței.

A existat vreun moment în activitatea antreprenorială în care v-ați simțit descurajată de nivelul mic al pieței de carte în România și v-ați gândit să renunțați la domeniu? Dacă da, ce v-a făcut să continuați?

IREN ARSENE Mărturisește că a intrat în afaceri din dorința de a-și demonstra că poate realiza ceva cu toată libertatea pe care a câștigat-o odată cu căderea comunismului. Decizia de a pune bazele unei edituri a fost una firească, având în vedere pasiunea sa pentru cărți.

A fondat editura Curtea Veche Publishing în anul 1998. Pornind de la propriile nevoi de lectură, a adus pe piața de carte din România literatura motivațională și cărțile de dezvoltare personală și profesională. Printre cărțile publicate între timp la Curtea Veche se numără o serie de volume dedicate familiei regale a României, precum și cartea președintelui Klaus Iohannis. În anul 2014, a înființat Asociația Curtea Veche, pentru a dezvolta și implementa un program de lectură la nivel național, care să pregătească viitoarele generații de cititori. Prin intermediul acestei asociații a reușit să doneze peste 70.000 de cărți, în 200 de sate din România în care nu există librării sau biblioteci.

să le avem acasă, la serviciu, să vorbim despre cărţi. Marile companii ar putea să organizeze, de exemplu, programe de lectură pentru copiii angajaţilor lor, ca să-i ajute pe aceștia să descopere plăcerea de a citi. Dezvoltarea pieței de carte și apropierea copiilor de obiceiul lecturii ar avea o contribuție esențială la binele societății, interesantă nu doar din punct de vedere educațional sau cultural, ci și din perspectiva comunității de business. Dacă nu ajungem la un nivel satisfăcător la testele PISA, dacă elevii nu știu să citească cursiv și nici să redea ceea ce au citit, deși cunosc li­ terele, atunci lucrurile nu pot merge bine, nici pentru societate, nici pentru oamenii de afaceri.

68

Am trecut prin două momente destul de dificile, dar niciunul nu a avut legătură cu nivelul mic al pieței de carte. Problemele au fost create de legile junglei din mediul românesc de afaceri. Insolvenţele deveniseră la un moment dat un sport naţional și mulți profitau de asta. Când o firmă nu îţi plătește 380 de bilete la ordin, cum am păţit noi, și nu există consecinţe, atunci ai o mare problemă și trebuie să o depășești cumva. Țin însă foarte mult la ceea ce fac, nu aș renunța niciodată la acest domeniu și, cu mari eforturi, am reușit să trecem și peste aceste momente.

Care sunt obiceiurile dumneavoastră de cititor? Când citiți și ce gen de cărți preferați? Care este cartea care v-a marcat?

Imediat după 1990, am citit multă nonficţiune, căutând niște modalități de adaptare la noua lume în care am intrat.

Acestor cărţi de nonficţiune, de psihologie aplicată, de educaţia copilului le datorez succesul meu. Fără aceste lecturi, adaptarea mea la democraţie ar fi eșuat. Citesc, de asemenea, multă literatură. În ultima perioadă însă, simt că sunt pregătită pen­ tru cele mai grele cărţi, cărţile pentru copii.

Cred că putem schimba cu adevărat ceva în jurul nostru dacă împărtășim și altora ceea ce am acumulat, dacă le oferim acestor copii cărți frumoase despre artă, mari opere literare repovestite, care pot să-i atragă și să-i facă să citească cu plăcere.

Schimbarea de care avem atâta nevoie nu se poate face decât prin lectură. Doar lecturile te transformă cu adevărat, îți deschid mintea, te luminează, doar cărțile îți îmbunătățesc în mod efectiv viața.

life

LIFE Foto: © Kutt Niinepuu / Dreamstime.com

Concertele lunii iunie, în București Prima lună a verii ar putea fi proclamată luna muzicală, în București. Patru concerte ale unor artiști internaționali îi vor răsfăța pe melomani, existând cel puțin câte un eveniment pentru toate gusturile. de Doriana Matei

Primii care se vor bucura vor fi iubitorii

muzicii rock, pentru că, pe 17 iunie, va concerta, la Arena Națională, trupa Kings of Leon. Americanii au cucerit Europa cu piese precum: Sex on Fire, Use Somebody sau Notion.

Pe 22 iunie, este rândul iubitorilor de muzică clasică să se bucure. Al lor și al celor care vibrează la ritmurile romantice. Celebrul tenor italian Andrea Bocelli vine în capitală, pentru a concerta în Piața Constituției. Acesta va prezenta atât repertoriul său de operă, cât şi interpretări unice ale celor mai îndrăgite hituri ale sale.

Pasionații de jazz nu trebuie să rateze concertul Patriciei Kaas, care va avea loc pe 24 iunie, la Sala Palatului. După o aparentă pauză de aproximativ doi ani,

cântăreața de origine franceză pare că a renăscut din punct de vedere artistic.

Aceasta a lansat un album anul trecut, cu care celebrează 30 de ani de carieră.

Discul îi poartă numele și este suma tuturor gândurilor și sentimentelor artistei.

Concertul din București, urmat de unul la Timișoara, face parte din turneul de promovare a acestui album.

Finalul lunii va fi dominat de ritmuri de rock. Pe 29 iunie, trupa americană Evanescence va cânta la Arenele Romane.

Vocea magnifică a solistei Amy Lee va răsuna în vecinătatea parcului Carol, când aceasta va interpreta cele mai iubite piese ale formației, precum: Bring Me To Life, My Immortal sau Lithium.

Biletele pentru aceste concerte sunt încă disponibile pe site-urile de specialitate.

69

teatru

DIN 1946, CÂND LIVIU CIULEI LĂSA MOȘTENIRE BUCUREȘTIULUI ULTIMUL TEATRU CONSTRUIT DIN FONDURI PRIVATE, NU S-A MAI CONSTRUIT NIMIC DE LA ZERO. PÂNĂ ACUM, CÂND CHRIS SIMION-MERCURIAN VREA SĂ RIDICE PE CALEA GRIVIȚEI 53 MAI MULT DECÂT UN TEATRU.

TEATRUL VISELOR \MPLINITE

V

de Oana Voinea foto: Vali Mirea

V-ați început cariera în 1996, când teatrul românesc era sub monopolul teatrelor de stat. Cum a evoluat teatrul independent în acești ani?

Ce se întâmplă acum nu are nicio legătură cu ce se întâmpla când am început eu. Dacă atunci existau câteva companii de teatru și două sau trei spații unde se făcea teatru privat, acum sunt zeci. Dacă la început teatrul independent era perceput ca zonă unde joacă actorii care nu intră în teatrul de stat sau regizorii care nu montează sub cupola teatrelor finanțate din bugetul public, acum mulți dintre actorii care joacă în independent sunt angajații unor teatre de stat sau regizorii care regizează în independent fac spectacole și în teatrele de stat. Mișcarea independentă s-a impus firesc. A devenit un fenomen.

Acceptarea ține de obișnuință. Când apare ceva nou, tendința e să respingi. Cu timpul te obișnuiești. Rămâne însă un conflict deschis oricât de mult ne propunem să nu discutăm despre asta. Și din păcate nu este un conflict estetic, artistic, ci unul cât se poate de concret, financiar. Teatrele independente nu au susținere constantă din partea instituțiilor de cultură, așa cum se întâmplă de exemplu în Franța sau Anglia. Există finanțări pe proiecte și atât. Normal ar fi să existe o platformă constantă de susținere financiară a companiilor de teatru privat, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani interesul publicului pentru această zonă este unul vizibil.

Ați plecat din Ieud, Maramureș, și ați ajuns scriitoare, regizoare, fondatoarea celei mai longevive companii de teatru independent din România și inițiatoarea festivalului Undercloud, un reper în peisajul teatral românesc. Cum?

Au contribuit valorile și principiile cu care m-au crescut ai mei și de la care nu m-am abătut niciodată. Oricât de mare mi-a fost un vis, n-a fost niciodată atât de mare cât să-mi vând sufletul pentru el. Cred în simplitate, în frumos, în adevăr și îmi asum că sunt incomode și-ți fac viața

70

teatru

„Nu fac nimic singură.

Adun oameni, întâlnesc oameni și energia noastră comună face un proiect să aibă un sfârșit bun.“ CHRIS SIMION-MERCURIAN

71

teatru

parc de distracții. Știu din proprie experiență că focul călduț niciodată nu te ajută să evoluezi. Așa că aleg situațiile care mă pun în inconfort, care au risc și care provoacă adrenalină. Știm cine suntem cu adevărat în situații limită, când avem luat decizii profunde, reale. Buni suntem cu toții când nu avem ce să pierdem. Și, în afară de asta, cred că Dumnezeu nu-ți dă niciodată mai mult decât poți duce. E necesar însă să-ți cari crucea pe bune, nu s-o târăști sau să-i pui pe alții să ți-o care.

Care au fost cele mai importante decizii pe care le-ați luat în carieră și care au fost oamenii care v-au sprijinit pe acest drum?

Decizia de a nu pleca din țară definitiv, deși am avut câteva ocazii. Simt că am ceva de lăsat în urmă aici și că pot să fac multe pentru oamenii de aici și împreună cu ei. Decizia de a nu rămâne jos și de a nu mă lamenta când am căzut și m-am lovit zdravăn. Decizia de a vedea partea plină a paharului, oricât de puțin plină era. Opțiunea de respect față de mine și față de crezul meu. Când am crezut cu adevărat în ceva, am mers până la capăt oricât de greu a fost. Toți oamenii cu care lucrez sunt oameni care mă sprijină în demersal meu. Nu fac nimic singură. Adun oameni, întâlnesc oameni și energia noastră comună face un proiect să aibă un sfârșit bun. Și nu e un răspuns diplomatic. Este cât se poate de real.

Poate că asta e de felicitat, abilitatea de a-mi alege oamenii potriviți.

Ce înseamnă Grivița 53?

G53 este primul teatru construit împreună. În urmă cu 71 de ani, mai precis în 1946, Liviu Ciulei lăsa moștenire Bucureștiului ultimul tea­ tru construit din fonduri private. De atunci și până acum nu s-a mai construit nimic de la zero în acest sens. E timpul nostru. De când am dat la facultate, de 21 de ani, am acest vis. Visul este al meu, dar în egală măsură poate deveni al tău. Acest vis costă un milion de euro. Sumă pe care la început nu am putut nici măcar să o cuprind.

Apoi, când am împărțit-o, nu a mai fost ceva utopic. Dacă un milion de oameni dau câte un euro, G53 devine realitate. 100.000 oameni x 10 euro = G53 sau 10.000 oameni x 100 de euro = G53 și tot așa.

Grivița 53 este mai mult decât un teatru. Este o stare, un spirit al unei generații fără vârstă. Un loc nou, fresh, arty unde să se întâmple întruna întâlniri majore, să adune oameni faini. O oază de cultură într-un cartier istoric care în perioada interbelică era denumit Monmartre al Bucureștiului. Ne-am propus un spațiu profesionist, nu unul improvizat, cu dotări tehnice performante, cu soluții tehnice moderne.

O sală tip hală, cu scenă multifuncțională de 8/8, cu 150 de locuri. Un foaier care va fi spațiu expozițional. O cafenea care va fi o librărie și bibliotecă. 24 din 24 open și plin de energie creatoare.

Cine au fost cei care au pus primii umărul la acest proiect, care v-au oferit sprijinul?

În primul rând soțul meu, Tiberiu. Profesional, vine din zona de marketing și el este o valoare adăugată a proiectului atât prin experiența pe care o are, cât și prin implicarea pe care o face. Ceilalți membri fondatori ai Asociației Culturale Grivița 53. Am înființat această asociație cu scopul realizării acestui proiect într-un mod total transparent. Fiecare om care contribuie cu o cărămidă la această construcție trebuie să știe ce se întâmplă cu donația lui. Ceilalți membri fondatori sunt Maria Ralea, George Ivașcu, Anghel Damian, fiecare dintre ei făcând performanță nu numai ca actori, cât și ca manageri de proiecte culturale majore pentru București, și nu numai. Arhitectul Codrin Tritescu, Imola Zoltan de la McCan PR, Holcim România, KPMG, Radio Guerrilla, Camelia Sucu, Țuca și Asociații și alții. Chiar și actualul ministru al culturii, domnul Ionuț Vulpescu, și-a mărturisit intenția de a sprijini această zidire. Campania abia s-a deschis. Sperăm să

72

„Ne-am propus un spațiu profesionist, nu unul improvizat, cu dotări tehnice performante, cu soluții tehnice moderne. O sală tip hală, cu scenă multifuncțională de 8/8, cu 150 de locuri. Un foaier care va fi spațiu expozițional. O cafenea care va fi o librărie și bibliotecă.

24 din 24 open și plin de energie creatoare.“

se alăture cât mai mulți oameni. Pentru că numai împreună vom duce aceast proiect la un bun sfârșit.

Care sunt modalitățile prin care poate fi sprijinită povestea G53?

Ne-am dat trei ani pentru acest proiect. În primul an strângem fondurile. În anii doi și trei construim. Important este ca oamenii să afle despre intenția noastră.

Cei care au aflat s-au alăturat și sprijină. Asta este dovada că suntem pe drumul cel bun și că oamenii cred în noi. Există un site al proiectului, www.grivita53. ro, unde sunt date toate detaliile prin care se pot implica oamenii: donații, sponsorizări, parteneriate, bartere dacă sunt materiale de construcție sau altele necesare construirii teatrului, până la 2%, finanțarea unor cărămizi sau a altor părți din teatru. Campania este deschisă atât pentru companii naționale și multinaționale, cât și pentru persoane fizice. Există și o rubrică de contact, unde ne pot scrie pentru idei.

Cum ați ales #AtracțieAdmirațieAtenție pentru a fi prima producție a G53?

A.A.A. este o mostră din energia pe care ne-o dorim să o avem în Grivița 53. Este un spectacol viu, cu umor, fresh atât estetic, cât și la nivel de text. Se joacă de 53 de ori pentru că este dedicat lui G53 și susținerii campaniei de strângere de fonduri. Am jucat deja două reprezentații. Urmează în mai pe 15 și 30 următoarele. Cred că răspunsul la întrebare se regăsește în spectacol. Așa că urmăriți când se joacă și cu siguranță nu veți regreta alegerea.

Care sunt următoarele proiecte în teatru? Dar proiecte editoriale?

În teatru urmează să fac „Copilul lui Noe“ la Teatrul Metropolis. Urmează a X-a ediție a festivalului de teatru Undercloud, între 22 și 31 august, la ARCUB. Pe partea de literatură mi se republică primele trei cărți, scrise între 15 și 18 ani și publicate atunci.

Acum vor fi incluse toate trei într-un volum care se va numi „Imperativele“ adolescenței și va apărea la Editura Trei.

teatru

73

life

OPERELE DE ARTĂ DIN FARFURIE Este primul clasat în topul restaurantelor de fine dining din București realizat de reprezentanții site-ului TripAdvisor. The Artist este restaurantul în care servești adevărate opere de artă, iar masa devine o experiență demnă de ținut minte. de Doriana Matei foto: Vali Mirea Am trecut pragul restaurantului The Artist într-o zi de

vineri, înainte de ora cinei. Toate locurile pentru week­ endul următor erau deja rezervate. Când l-am cunoscut și pe chef Paul Oppenkamp, proprietarul localului și cel care îi semnează meniul, am înțeles care este secretul succesului acestui loc. Este vorba despre o cantitate considerabilă de pasiune pentru gastronomie și o combinație de imaginație și îndemânare demne de un artist. Dacă acestea găsesc un loc de poveste, pentru întâlnirea cu publicul gurmand, rezultatul nu poate fi decât unul extraordinar.

Meniul restaurantului este caracterizat prin rafinament și modernitate. Se schimbă frecvent, integrând de fiecare dată ingredientele de sezon. Preparatele vedetă în această perioadă sunt caracatița marinată și șerbetul de castravete. Atributul de „vedetă“ este unul bine meritat, având în vedere că fiecare fel de mâncare ajunge în fața oaspetelui care l-a comandat dichisit cu multă migală. „Pun mare accent pe felul în care arată un preparat. Consider că designul unei farfurii este foarte important, fiind cel pe care se bazează prima impresie a clientului despre mâncarea respectivă“, explică Chef Paul, proprietarul restaurantului. Scopul acestuia este ca fiecare musafir care îi trece pragul să plece impresionat sau cel puțin mulțumit.

Feedbackul îl culege personal.

Restaurantul dispune de 48 de locuri și o sală de eve­ nimente, cu mese de cocktail. Proprietarii vor inaugura în curând și o grădină, amenajată după un concept ine­ dit. Aceasta nu va fi un simplu loc de lua masa, pentru clienții care doresc să mănânce la soare, ci va fi și o sursă de aprovizionare cu condimente și verdețuri pentru restaurant.

74

life

75

life

Cum a evoluat consumul de gelato în România?

GELATO ITALIAN LA TINE ACASĂ DE ȘAPTE ANI, BRANDUL SIVIERO MARIA PROMOVEAZĂ IDEEA DE GELATO AUTENTIC PE PIAȚA DIN ROMÂNIA. LILIANA BOCK, BRAND MANAGER LA MARESI FOODBROKER, NE-A VORBIT DESPRE PRINCIPALELE DIFERENȚE DINTRE DESERTUL ITALIENESC ȘI CLASICA ÎNGHEȚATĂ. de Doriana Matei foto: Vali Mirea

De ce ați ales să aduceți brandul Siviero Maria pe piața locală?

La momentul 2010, când efectele crizei încă nu trecuseră, am văzut o oportunitate: noi aveam o experiență de aproape 15 ani pe piața de înghețată din România, iar Siviero Maria avea nu doar peste 50 de ani de experiență în producție, ci și un produs special – un gelato autentic ita­lian.

Cred că a fost o formulă câștigătoare. Povestea Siviero Maria începe în Italia, lângă Bologna, în 1958, când Guglielmo Visani a fondat compania G7, numită astfel pentru că numele lui și al celor 6 copii ai săi începeau toate cu litera G. Născut în regiunea Romagna, dorința sa a fost ca rețetele vechi și metodele tradiționale de preparare a unui gelato să fie păstrate și duse mai departe. Și a reușit. Pentru că și astăzi, după mai bine de jumătate de secol, cutiile cu gelato Siviero Maria sunt umplute și decorate manual, pentru ca produsul să își păstreze consistența cremoasă. Sau după cum spun cei care lucrează în fabrică „nicio mașină nu poate să facă asta la fel de bine ca noi“. Și, pentru că avea nevoie și de un nume autentic italian pentru acest gelato, i-a spus Siviero Maria, după numele soției sale.

76

Au fost 7 ani în care am crescut de la un an la altul, am lansat aproape în fiecare an arome noi, pentru că așa îi stă bine unui gelato italian, să aibă varietate, crescând astfel de la 5 arome în 2010, la 17 arome astăzi, că tot suntem în 2017.

Cum a fost anul 2016 pentru Siviero Maria în România?

A fost un an cu adevărat excepțional. Ne-a ajutat și vremea, pentru că am avut o vară cu mult soare, dar credem că și campaniile noastre au dat roade. Ne-am întâmpinat consumatorii în multe locuri și cu multe surprize – am făcut degustări, am avut evenimente inedite și chiar ne-am promovat „Am lansat aproape în printr-un spot video mai alt­ fiecare an arome noi, fel, „Il nostro gelato per la tua pentru că așa îi stă Famiglia“.

Care sunt principalele dife­ rențe între înghețată și gelato?

bine unui gelato italian, să aibă varietate, crescând astfel de la 5 arome în 2010 la 17 arome astăzi, că tot suntem în 2017.“

Gelato înseamnă în italiană „înghețat“ și este numele unui desert similar cu înghețata, dar produs în stil italian. Gelato este produs pe bază de lapte, frișcă și zahăr. Are un conținut mai redus de grăsimi decât o înghețată, pentru că în general folosește mai puțină frișcă și mai mult lapte, iar ca urmare a procesului de fabricație este mai puțin aerată, fiind mai densă și mai cremoasă. Numai cine nu a fost măcar odată în Italia și nu s-a bucurat de un gelato la Roma, pe treptele din Piazza di Spania, sau pe „străzile umbrite“ ale Bolognei nu are nostalgia unui astfel de moment. Și cu Siviero Maria poți avea gelateria ta italiană la tine acasă.

Cum a evoluat brandul Siviero Maria pe piața românească?

Ne-am dori și noi, așa cum Guglielmo și-a propus, în primul rând să ducem Siviero Maria la cât mai multe familii din România. Apoi, ne dorim să le arătăm consumatorilor că gelato nu este un răcoritor, ci un desert, care poate fi consumat și iarna.

Ați adus toate sortimentele din portofoliul brandului?

Cum spuneam mai devreme, gelateriile italiene se remarcă prin varietatea de arome, așa că am încercat să oferim consumatorilor din România varietate pentru a putea satisface cât mai multe preferințe individuale. Avem de toate: de la clasicele Vaniglia, Fragola și Cioccolasimo la arome speciale cum sunt Mentă cu ciocolată, Cappucino sau Fistic, dar și arome tipic italiene: Tiramisú, Panna Cotta, Affogato all Amarena, Crema di Firenze sau Bacio. Iar anul acesta am lansat Siviero Maria Caffe și Siviero Maria Croccantino al cioccolata.

Care sunt sortimentele de gelato de la Siviero Maria care vă plac cel mai mult?

Asta e o întrebare grea! Îmi plac foarte multe, dar cred că topul este dominat de Stracciatella – cu frișcă și bucăți de ciocolată neagră, de Panna Cotta, care are un sirop de caramel cu un gust absolut unic, și de Fistic Gianduja – care combină gustul extraordinar al fisticului de Sicilia cu siropul de ciocolată cu alune de pădure. Iar Croccantino al cioccolata, cu sirop de ciocolată și alune caramelizate, va fi, cred, aroma preferată a acestei veri. Dar vara mănânc cu plăcere și variantele de fructe, mai ales sorbeturile de zmeură, căpșuni sau lămâie.

LILIANA BOCK, Brand Manager la Maresi Foodbroker

life

Noua regină a serpentinelor POPULARITATEA SUV-URILOR I-A DETERMINAT ȘI PE CEI DE LA ALFA ROMEO SĂ FACĂ ÎN PREMIERĂ UN ASTFEL DE MODEL. AȘA S-A NĂSCUT STELVIO, MAȘINĂ CARE POARTĂ NUMELE LEGENDARULUI DRUM PESTE ALPI. de Gabriel Bârligă Un drum de legendă, Stelvio are peste 75 de viraje în ac de păr, șerpuind pe o distanță de 20 de kilometri și ajungând la o altitudine de 2.758 de metri. Nu este de mirare că Alfa Romeo a ales același nume pentru primul SUV în istoria de peste 100 de ani a mărcii. Alfa Romeo Stelvio First Edition își propune din start să rescrie regulile segmentului. Italienii nu fac rabat la partea sportivă, printr-o manevrabilitate sporită, oferită de distribuția echilibrată a maselor, o direcție foarte precisă și sistemul de sus-

78

pensie AlfalinkTM. Modelul încorporează materiale moderne, ultraușoare, cum ar fi fibra de carbon pentru arborele cardanic și aluminiul pentru motoare, suspensie, capotă, aripi laterale, portiere și portbagaj.

Stelvio este compact (468 cm lungime, 167 cm înălțime și 190 cm lățime) și vine cu un motor turbo 2.0 care dezvoltă 280 CP, cuplat la o transmisie automată în 8 trepte și tracțiune integrală Q4. Propulsorul mar­ chează o nouă generație în patru cilindri realizate integral din aluminiu, conecta]i la un arbore cardanic din fibră de carbon. Echipat cu motorul turbo benzină de 2 litri și 280 CP, Stelvio accelerează de la 0 la 100 km/h în numai 5,7 secunde.

La nivel de design, Alfa Romeo a pornit de la modelul de referință Giulia, care a fost însă puternic reinterpretat pentru a devenit un SUV. Stelvio First Edition este disponibil în cinci culori de caroserie (Rosso Alfa, Grigio Magnesio, Blu Montecarlo, Nero Vulcano și Nuovo Bianco) și trei culori pentru etriere (negru, galben și roșu).

Alfa Romeo Stelvio First Edition este disponibil în România la prețul de 43.865 de euro plus TVA.

life

Biz Apps DESCARCĂ, FOLOSEȘTE, FII MAI PRODUCTIV

FINANȚE

Money Manager

UTILE

Plane Finder

Modul cum ne cheltuim „finanțele personale“ a intrat și în atenția dezvoltatorilor software, succesul aplicațiilor de gestiune fiind facilitat și de faptul că tot mai numeroase plăți se fac online și de pe diverse echipamente.

Money Manager aigură și accesul la mai multe conturi, parole, statistici instant.

O aplicație extreme de utilă pentru cei care călătoresc cu avionul, care așteaptă pe cineva dintr-o cursă sau pur si simplu sunt pasionați de acest domeniu.

Plane Finder urmărește peste 12.000 de avi­ oane, simultan, desfășurând live traseele pe hărți.

Poți căuta după numărul cursei, numele avionului sau aeroport.

BUSINESS

SHOPPING

GRUPUL CELOR G6 COREENII DE LA LG CONTINUĂ POVESTEA DE SUCCES A SERIEI G CU UN NOU TERMINAL DE TOP. MODELUL G6 ESTE RIVALUL LUI GALAXY S8 ȘI HUAWEI P10. de Alexandru Rădescu

Cel mai nou smartphone de vârf de la LG are linii elegante, finisaje de calitate și folosește materiale precum sticla și metalul. Modelul G6 dispune de un ecran QHD FullVision de 5,7 inci (rezoluție 1.440 x 2.880 pi­ xeli, densitate 564 ppi și protecție Corning Gorilla Glass 5), echipat cu Dolby Vision, care oferă utilizatorului o remarcabilă experiență de vizua­ lizare a imaginilor și a materialelor video. Terminalul este rezistent la apă și la praf, fiind certificat IP68. Din punctul de vedere al performanțelor foto, G6 beneficiază de două camere principale de 13 MP (f/1,8, respectiv f/2,4), camera frontală asigurând de un unghi larg. LG G6 funcționează în rețea 4G / LTE, structura hardware bazându-se pe un chipset Qualcomm MSM8996 Snapdragon 821 (procesor quad-core), 4 GB memorie RAM și capacitate de stocare 32/64 GB, cu card microSD de până la 256 GB. Smartphone-ul rulează SO Android 7.0 (Nougat), bateria fiind Li-Po 3.300 mAh. La liber, LG G6 poate fi achiziționat în România la un preț estimativ de 3.100 de lei.

80

Mobile Doc Scanner 3 + OCR

Una dintre cele mai bune aplicații pentru scanarea (mobile) a documentelor, care asigură transformarea lor în PDF-uri, precum și un rapid share, din terminal, către destinația dorită.

Mobile Doc Scanner vine cu o serie de funcții pentru editare, în funcție de calitatea documentelor care urmează a fi scanate.

ListOn

Trebuie să recunoaștem, unii dintre noi încă mergem cu o listă de cumpărături la hipermarket. Adică scris de mână, cu pixul, pe hârtie.

ListOn ne aduce în prezent(ul) supremației smartphone, totul fiind mult mai simplu la cumpărături.

Avem articole pe categorii și putem trimite lista prin WhatsApp/ e-mail/SMS.

3—9 IULIE 2017

PIAȚA GEORGE ENESCU

BUCHAREST JAZZFESTIVAL.RO

↠

NEW JAZZ VOICES

↠

Evenimente Conexe ARCUB / Hanul Gabroveni

↠

Gabroveni Jazz Club

INTRARE LIBERĂ

Respectăm ceea ce ești.

Respectăm valorile românești.

Banca Transilvania sprijină investițiile în produse și servicii românești.

www.bancatransilvania.ro

www.investesteromaneste.ro