Biz 297

Biz

www.revistabiz.ro

Nr. 297 • 18 iulie – 1 septembrie 2016 • 14 lei

LIDERI PE VAL {ase manageri pentru care relaxarea face parte dintr-o abordare s`n`toas` a businessului.

Nr. 297

Corina Bârl`deanu, Radu Moldovan-Petru], Nicolai Tand, Alina Fugaciu, Corina Vin]an, Marius Ghenea

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Alexandru R`descu – tehnologie Jurnali[ti Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Art Director Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Valoarea conceptelor unice O dat` cu vara vine momentul de evaluare a activit`]ii din prima jum`tate a anului [i, fa]` de ultimii ani, de data aceasta ne preg`tim de vacan]` cu zâmbetul pe buze.

Pia]a [i-a revenit. Toat` lumea vrea sau \ncearc` s` fac` proiecte, are bugete, nu doar vânz`ri \n target, [i, \n ciuda amenin]`rii cu o noua criz` sau a Brexitului, \n business se anun]` \n continuare o var` efervescent`. {i iulie [i august se anun]` luni pline [i, mai mult, este primul an \n care totul pare c` merge de la sine. Nu trebuie, clar, s` ne culc`m pe-o ureche [i s` credem c` va fi a[a. Cine a vrut s` \nve]e lec]ia schimb`rii a v`zut c` nimic nu este sigur [i nicio zi nu mai este la fel. Toat` lumea a \n]eles c` muncim mai mult, mult mai mult decât \nainte de criz`, [i pe bani mai pu]ini.

Dar lucrurile se \ntâmpl`, oferta [i cererea din pia]` sunt semne bune, semne care ne ofer` energie. Iar noi, echipa Biz, \ncheiem o prim` jum`tate de an cu multe realiz`ri [i motive de bucurie, dar \n special cu un proiect de suflet, Biz la psicin`, un cover story pe care l-am reeditat \n aceast` var`, la 15 ani de la prima edi]ie!

De 17 ani Biz a reu[it s` se impun` [i s` r`mân` \n România singura publica]ie de business care prezint` afacerile [i liderii cu focus pe idei [i strategie, cu imagini [i concepte unice sau crezute chiar imposibile de managerii din industrie! A[a a fost [i r`mâne Biz la piscin`, un cover story cu un puternic impact vizual, dedicat celor care [tiu s` fac` business, dar [i s` se bucure de momentele de lini[te [i vacan]`.

Piscina Biz este un proiect pe care l-am realizat prima dat` \n urm` cu 15 ani [i pe care l-am reeditat pentru aceast` var`. Este un eveniment \n sine, care \nsumeaz` o adev`rat`

desf`[urare de for]e, iar imaginea arat` clar cât de important este pentru un manager s` ias` din zona de confort! Pentru cei mai mul]i dintre managerii din România este foarte greu sau de neconceput s` fac` acest lucru. Dar cei care ne-au fost al`turi la aceast` copert` sunt oameni care au demonstrat peste ani c` [tiu s` fac` bani, dar [i s` se bucure de ei [i de tot ce are via]a mai frumos de oferit!

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie

Biz

3

SUMAR

Biz 297 START

Pagina 68

Pagina 56

6 Românii au descoperit economisirea 8 Bani europeni pentru startup-uri 8 Ce joburi vrea genera]ia Y? 10 Software dincolo de Bucure[ti 10 România, campioan` la sc`derea insolven]elor 11 Cine sunt campionii portabilit`]ii?

COVER STORY

12 O var` de business 26 Business f`r` costum [i cravat`

TECH

28 Cine conduce cursa ma[inilor f`r` [ofer?

32 Vacan]a gadgeturilor 36 Uite cine vorbe[te acum!

38 Un român pe frontul fintech 42 Marea digitalizare pentru micile companii 44 A patra revolu]ie industrial` la Cluj

FINAN}E

Pagina 12

Pagina 74

46 Ghici cine \]i cump`r` creditul 48 Infla]ia de idei proaste 50 Calm britanic \n zona de business 52 Viitorul \n banking a \nceput deja 54 Echipa, partener [i inspira]ie \n comunicarea cu clientul

STRATEGIE

56 Transformarea din rugbyul romånesc 58 De la pasiune la performan]` 62 Saga fideliz`rii intergalactice 64 Cum a triumfat ciocårlia la Cannes 68 Viitor prin educa]ie

LIFE

71 O idee luminoas` 72 Business \n c`m`[i române[ti 74 Ie [i tehnologie 76 Social media la puterea a 11-a

Pagina 76 4

Biz

START

Românii au descoperit economisirea

Foto: ©Helder Almeida – Dreamstime.com

VENITURILE |N CRE{TERE PAR S~-I FI STIMULAT PE ROMÂNI S~ PUN~ MAI MUL}I BANI DEOPARTE. RATA DE ECONOMISIRE A AJUNS |N PRIMUL TRIMESTRU DIN ACEST AN LA CEL MAI MARE NIVEL DE DUP~ 1990. DE OANA VOINEA

U

n raport de cercetare al B`ncii Transilvania, realizat pe baza datelor publicate de Institutul Na]ional de Statistic` (INS) privind veniturile si cheltuielile gospod`riilor, arat` c` rata de economisire a românilor a ajuns, \n primul trimestru din acest an, la 14%, nivel maxim dup` 1990.

Datele publicate de INS au ar`tat c` veniturile totale ale gospod`riilor din România au crescut \n primul trimestru al acestui an cu 15,2% fa]` de aceea[i perioad` din 2015, pân` la 2.969 lei (circa 660 euro), din care 84,6% reprezint` venituri b`ne[ti.

“Conform datelor INS, veniturile popula]iei au crescut cu 15,2% an/an, \n timp ce cheltuielile s-au majorat cu 12,8% an/an \n T1 2016. Prin urmare, rata de economisire a crescut cu 1,8 puncte procentuale an/an la 14%, nivelul maxim din ultimele decenii”,

6

Biz

arat` Andrei R`dulescu, economist-[ef al B`ncii Transilvania, \n raport.

Datele B`ncii Na]ionale a României (BNR) arat` c` o parte din sumele economisite ajung \n depozitele bancare, care au crescut. Astfel, la finalul lunii mai, popula]ia avea depozite \n lei la b`nci de 95,9 miliarde lei [i \n depozite \n valut` de 56,5 miliarde lei. |n perioada mai 2015 - mai 2016, depozitele \n lei ale persoanelor fizice au avansat cu 9,3%, iar cele \n valut` cu 7%. |n primul trimestru al anului, o gospod`rie din România a realizat, \n medie, venituri b`ne[ti de 2.512 lei [i venituri \n natur` de 456 lei. Cum fiecare gospod`rie are, \n medie, \n jur de 2,6 persoane, veniturile b`ne[ti lunare ale unui membru al familiei au fost de 1.119 de lei la \nceputul acestui an. |n primele trei luni ale anului, mai mult de jum`tate (55,1%) din veniturile

totale ale gospod`riilor au provenit din salarii, nivel \n cre[tere fa]` de nivelul \nregistrat la \nceputul anului anterior, când salariile reprezentau doar 53,3% din venituri. |n ceea ce prive[te consumul, o gospod`rie din România a cheltuit lunar, \n primul trimestru din acest an, 2.552 de lei (sau 962 lei/persoan`), adic` 86% din veniturile totale, dar cu 40 de lei peste nivelul veniturilor b`nesti lunare. Comparativ cu primul trimestru din 2015, cheltuielile lunare ale gospod`riilor din România au crescut cu 12,8% (289 lei) \n primul trimestru din acest an. Cheltuielile sunt dirijate \n propor]ie de 69,3% pentru consum, \n timp ce 19,5% din bani se duc pe impozite [i contribu]ii, fa]` de o pondere de 18,6% \n primul trimestru din 2015, iar restul au alte destina]ii. Biz

O nou` inspira]ie pentru var`:

Becherovka, lichior cu tradi]ie ceh` lansat de Pernod Ricard România Vara aceasta, Pernod Ricard România introduce pe pia]a local` de b`uturi alcoolice un nume nou pentru români, dar cu o tradi]ie bogat` pe plan european: Becherovka, celebrul lichior cehesc produs 100% din plante.

Cu o o concentra]ie de 38% alcool, Becherovka poate fi servit` ca atare, sub form` de shot, sau în cocktailuri care s`-i poten]eze aromele bogate.

Prezentat pentru prima oar` în 1967 la World Expo Canada, BETON este cel mai cunoscut cocktail de origine ceheasc` [i mixeaz` cu succes Becherovka cu apa tonic` [i felii de l`mâie.

Re]eta Becherovka a fost creat` în 1807 de farmacistul Joseph Becher, în ora[ul balnear Karlovy Vary. Formula, p`strat` cu mare grij` din genera]ie în genera]ie, este cunoscut` în întregime numai de doi oameni. Lichiorul de culoarea chihlimbarului are la baz` ap` pur` din Karlovy Vary, un strop de zah`r, alcool de cea mai înalt` calitate [i un amestec din peste 20 de plante aromatice importate de pe tot globul – Australia, Africa, America de Sud, Indonezia, dar [i din regiunile din ora[ul cehesc.

“Lans`m Becherovka pe pia]a local` într-un moment în care preferin]a de a descoperi în pahar arome noi, surprinz`toare este în cre[tere, iar categoria de bittere [i lichioruri devine un teren interesant de explorat.

Becherovka iese în eviden]` fa]` de alte b`uturi asem`n`toare printr-un profil aromatic unic, dar echilibrat din punct de vedere al raportului gust – concentra]ie alcoolic`”, poveste[te Radu Moldovan Petru], Director de Marketing la Pernod Ricard România.

Procesul de produc]ie din fabric` îmbin` metodele moderne cu cele tradi]ionale, precum cânt`rirea manual` a ierburilor folosite în re]eta Becherovka. Dup` ce amestecul de plante este gata, se las` mai întâi la macerat, apoi la r`cit, în bazine speciale. În pasul urm`tor, amestecul este mixat cu zah`r, ap` pur` Karlovy Vary [i alcool. Produsul astfel ob]inut, înc` semifinisat, este l`sat mai departe la maturat în cuve; urmeaz` filtrarea, înghe]area [i refiltrarea, pentru ca lichiorul s` ating` transparen]a-i caracteristic`. Înc` de la prima sticl` de Becherovka ie[it` din fabrica localizat` în Karlovy Vary, tradi]ionalul lichior [i-a p`strat sursa unic` de provenien]`. Fabrica Becherovka produce zilnic aproximativ 70.000 de sticle, exportate în peste 35 de ]`ri din toat` lumea. Începând cu iulie 2016, România se afl` printre ele.

Becherovka este disponibil` în România în baruri [i liquor store-uri specializate din întreaga ]ar`. Sub semnul verii aflate în toi, Becherovka se anun]` a fi o op]iune interesant` pentru cei care î[i doresc s` experimenteze gusturi noi, în cocktailuri surprinz`toare.

ADVERTORIAL

.Becherovka este un bitter cu gust aparte, care balanseaz` într-o arom` puternic` notele dulci cu cele am`rui, conferite de amestecul de plante aromatice care st` la baza lichiorului. Re]eta Becherovka este 100% natural`, din compozi]ia b`uturii lipsind agen]i artificiali precum coloran]i sau emulgatori.

START

Românii vor putea primi ajutoare europene de pân` la 40.000 de euro pentru a deschide [i dezvolta afaceri, \n cadrul noii scheme “România Start-Up Plus”, finan]ate prin Programul Opera]ional Capital Uman (POCU) 2014-2020, preg`tit de Ministerul Fondurilor Europene (MFE). Cei care vor s` \[i deschid` o afacere vor primi \ndrumare [i consiliere \n business.

Conform MFE, \n momentul semn`rii contractului cu administratorul schemei de antreprenoriat, viitorul antreprenor prime[te o subven]ie \n valoare de maximum 24.000 euro, reprezentând prima tran[` de finan]are. A doua tran[` de finan]are, \n valoare de maximum 16.000 euro, va fi acordat` dac` antreprenorul realizeaz` venituri brute echivalente cu jum`tate din valoarea primei tran[e.

Sistemul a fost gândit pentru stimularea startup-urilor care realizeaz` performan]` \n vânz`ri. “Acest mecanism de finan]are, \n tran[e, reprezint` un pas c`tre o finan]are mai inteligent`, adaptat` realit`]ii economice. Sprijinul nu mai este doar un indicator numeric cantitativ, el devine un instrument de impulsionare a antreprenorilor care \nregistreaz` rezultate \n faza incipient` a afacerilor lor”, a declarat Dan Barna, secretar de stat la MFE. Accesul la finan]are al \ntreprinderilor din România este printre cele mai reduse din UE. Numai 2% din \ntreprinderile din România, fa]` de 8% cât este media european`, au accesat granturi sau credite subven]ionate \n 2015, conform sondajului SAFE al Comisiei Europene. (O.V.) 8

Biz

Foto: ©Martinmark – Dreamstime.com

BANI EUROPENI PENTRU STARTUP-URI

Ce joburi vrea genera]ia Y? CUM ANGAJATORII AU PROBLEME |N RECRUTAREA {I RETEN}IA TINERILOR DIN GENERA}IA MILLENNIALS, ISENSE SOLUTIONS A DECIS S~ AFLE CHIAR DE LA ACE{TIA DIN URM~ CE A{TEPT~RI AU DE LA UN LOC DE MUNC~. DE OVIDIU NEAGOE

P

este jum`tate dintre reprezentan]ii genera]iei Y sus]in c` sunt mul]umi]i de locul de munc`, dar doar 20% l-ar recomanda altor persoane, dup` cum arat` un studiu realizat de compania iSense Solutions pentru grupul Lowe. Potrivit studiului, fidelitatea tinerilor fa]` de locul de munc` este mic`, ace[tia aflându-se deja la al doilea (cei de 18-25 de ani) sau al treilea job (cei de 26-34 de ani). Mai mult, tinerii \[i doresc s` se \ndep`rteze de domeniul \n care lucreaz`, cei mai mul]i dintre ace[tia dorind o carier` \n IT&C, management, marketing [i comunicare. “Millennials sunt mai exigen]i cu angajatorul [i mai pu]in ata[a]i de job”, spune Traian N`stase, Managing Partner al iSense Solutions. “Caut` online informa]ii despre compania care \i cheam` la interviu, despre posibilul viitor manager. Acum, mai mult decât oricând, este important pentru companii s` \[i gestioneze imaginea de angajator [i s` investeasc` \n programe de motivare [i fidelizare a acestora”, completeaz` Traian N`stase.

Studiul mai arat` c` principalii factori care \i determin` s` accepte un job sunt programul [i salariul. Tinerii de 18-25

de ani lucreaz`, \n medie, 8,3 ore pe zi [i câ[tig` un salariu lunar mediu de 1.388 de lei, \ns` \[i doresc s` câ[tige cu aproximativ 1.400 lei mai mult. Cei cu vârste cuprinse \ntre 26 [i 34 de ani lucreaz` \n medie 8,7 ore pe zi, câ[tig` aproximativ 1.974 de lei, dar \[i doresc cu 1.342 de lei mai mult. Doar 18% dintre cei de 26-34 de ani [i 34% dintre cei cu vârste de 18-25 de ani sunt mul]umi]i de cre[terile salariale din ultimul an.

“Multe dintre companiile care activeaz` \n acest moment pe pia]a noastr`, indiferent de sectorul de activitate, se confrunt` cu provoc`ri foarte mari de recrutare [i reten]ie a tinerilor din cohorta Millennials pentru c` nu [tiu cum s`-i abordeze [i s` comunice cu ei”, spune Hortensia N`stase, vicepre[edinte Creative Services la Grupul Lowe România.

Tinerii evit` companiile de stat - pân` \n 20% lucreaz` \n companii de stat fa]` de 37% din totalul angaja]ilor români.

Cei de 18-25 de ani prefer` multina]ionalele (41%), \n timp ce millennials de 26-34 de ani au lucrat deja \n multina]ionale [i acum vor businessuri locale (50%). Biz

START

SOFTWARE DINCOLO DE BUCURE{TI Foto: © Dedmazay –Dreamstime.com

Gigantul american Oracle a deschis primul birou la Ia[i, cu 50 de angaja]i din zona de software support, proiect care face parte dintr-un plan de extindere a companiei la nivel na]ional. Planurile existente includ cre[terea cu \nc` 20 de posturi pân` la sfâr[itul anului fiscal 2017. “Expansiunea \n afara capitalei a fost planificat` de ceva vreme, iar Ia[iul [i \ntreaga regiune a Mol-

România, campioan` la sc`derea insolven]elor dovei a reprezentat una dintre variantele pe care le-am luat \n calcul”, a declarat Sorin M\ndru]escu, Country Leader & CEE Cloud Director, prezent la inaugurarea biroului.

Birourile din Ia[i ocup` o suprafa]` de 1.800 metri p`tra]i, iar facilit`]ile includ o cafenea, zone de relaxare, s`li de conferin]e. |n România, primul birou Oracle a fost deschis \n 1995, compania american` având \n prezent 4.200 de angaja]i \n ]ar`.

La \nceputul lui 2015, Oracle avea 2.470 de angaja]i \n România [i o cifr` de afaceri de peste 703 milioane de lei. “Apari]ia de noi direc]ii de business, consecin]` a mig`rii c`tre cloud, [i calitatea resursei umane din România au fost factorii care au dus la cre[terea num`rului de salaria]i la 4.200 de persoane. Vom continua angaj`rile, avem pozi]ii deschise \n permanen]`”, a precizat M\ndru]escu \ntro conferin]` de pres`. Oracle a ocupat anul trecut locul 15 \n “Top 20 companii din IT pentru care merit` s` lucrezi”, realizat de Biz. (A.R.) 10

Biz

NUM~RUL INSOLVEN}ELOR A SC~ZUT ANUL TRECUT |N NOU~ DINTRE CELE 13 }~RI DIN EUROPA CENTRAL~ {I DE EST, CEA MAI PUTERNIC~ SC~DERE, DE 50%, FIIND |NREGISTRAT~ DE ROMÂNIA. DE OVIDIU NEAGOE

A

nul trecut, ]`rile din Europa Central` [i de Est s-au bucurat de condi]ii economice favorabile, ceea ce a condus la o situa]ie \mbun`t`]it` pentru companiile din regiune, dup` cum arat` un studiu realizat recent de Coface. Acesta arat` c` num`rul insolven]elor a sc`zut anul trecut \n nou` dintre cele 13 ]`ri din regiune, \n timp ce media ponderat` a insolven]elor pe regiuni raportat` la PIB a fost de -14%. Regiunea a ar`tat o imagine variat`, cu o deteriorare de dou` cifre \nregistrat` \n Ucraina [i Lituania, \n timp ce România [i Ungaria s-au bucurat de \mbun`t`]iri semnificative.

Raportul realizat de liderul mondial \n asigurarea de credit arat` c` cea mai puternic` sc`dere, de aproape – 50%, a fost \nregistrat` de România, ca urmare a unor imbolduri fiscale semnificative, \n timp ce Ucraina a avut cea mai mare cre[tere (+20,8%) [i a cunoscut un alt an de recesiune, ca urmare a conflictului cu Rusia. O alt` concluzie a studiului este c`, pen-

tru majoritatea ]`rilor, nivelul de insolven]e nu a revenit \nc` la cel dinaintea crizei din 2008. |n Cehia de pild` au fost de aproape patru ori mai multe insolven]e decât \n 2008, \n Polonia de 1,8 ori mai multe [i \n Slovenia de 2,2 ori mai multe. |n acela[i timp, firmele insolvente din Slovacia [i România \nc` sunt sub nivelul de dinaintea crizei.

Cu toate acestea, statisticile referitoare la insolven]ele din 2015 ilustreaz` o imagine pozitiv` a companiilor din Europa Central` [i de Est. Aceast` tendin]` ar trebui s` persiste, deoarece corpora]iile continu` s` beneficieze de un mediu economic favorabil, mai ales \n compara]ie cu problemele \ntâmpinate de multe alte economii emergente. “Condi]iile pentru afaceri vor r`mâne \ncurajatoare, \ns` mai pu]in decât anul trecut. Estim`m c` insolven]ele vor sc`dea cu -5,3% \n 2016”, spune Grzegorz Sielewicz, economist regional la Coface pe Europa Central` [i de Est. Biz

START

Cine sunt campionii portabilit`]ii?

LA 8 ANI DE LA INTRODUCEREA PORTABILIT~}II NUMERELOR DE TELEFON, PESTE TREI MILIOANE DE NUMERE {I-AU SCHIMBAT OPERATORUL DAR NU {I UTILIZATORUL. DE ALEXANDRU R~DESCU

P

otrivit statisticii Autorit`]ii Na]ionale pentru Administrare [i Reglementare \n Comunica]ii (ANCOM), din num`rul total de port`ri efectuate de la lansarea portabilit`]ii, \n 2008, [i pân` \n prezent, 80% sunt numere de telefonie mobil`. RCS & RDS este furnizorul care a primit cele mai multe numere \n propria re]ea prin portare (759.373), urmat de Vodafone cu 635.256 de numere, Orange cu 585.692, Telekom Romania Mobile Communications (ex-Cosmote) cu 428.509 [i Telekom Romania Communications (ex-Romtelecom) cu 33.281 de numere de telefonie mobil` portate.

Portabilitatea ofer` utilizatorilor de telefonie posibilitatea de p`strare a num`rului de telefon la schimbarea furnizorului de telefonie. |n primul semestru al acestui an au fost portate 415.377 de numere de telefonie

mobil`, din care aproape jum`tate (197.382) au fost atrase \n re]eaua RCS & RDS, \n timp ce Orange a câ[tigat prin portare 88.501 utilizatori, urmat de Vodafone cu 83.336, Telekom Romania Mobile Communications cu 33.600 [i Telekom Romania Communications cu 12.538 de numere mobile portate. |n cazul telefoniei fixe, cele mai multe au fost portate c`tre RCS & RDS - 164.821, Vodafone - 148.163, UPC România - 130.534, Orange - 114.828 [i Telekom Romania Com-

munications - 24.326. |n func]ie de re[edin]`, cei mai mul]i utilizatori de telefonie fix` care s-au portat sunt din Bucure[ti – 185.560, capitala fiind urmat` de jude]ul Cluj cu 35.684 de numere portate, Timi[ cu 30.103, Prahova cu 28.387 [i Gala]i cu 24.306. |n prima jum`tate a anului au fost finalizate 25.371 de cereri de portare a numerelor fixe, din care 10.516 numere au fost portate \n re]eaua RCS & RDS, 6.368 \n re]eaua UPC România, 3.018 au fost câ[tigate de operatorul Vodafone, 2.857 de Orange [i 1.537 de numere au fost portate \n re]eaua Telekom Romania Communications. Biz

Biz

11

COVER STORY

O var` de business La 15 ani de c책nd lansam provocarea piscinei Biz al`turi de c책]iva manageri care au acceptat f`r` ezitare s` dep`[easc` limitele unui pictorial clasic de var`, intr책nd \mbr`ca]i \n piscin`, am repetat scenariul. Iat` ce a rezultat, dincolo de mult` bun` dispozi]ie [i pl`cerea de a rememora un deceniu [i jum`tate de business \n Rom책nia. de LOREDANA S~NDULESCU, OANA VOINEA Fotografii VALI MIREA

12

Biz

CORINA BÂRL~DEANU, NICOLAI TAND, RADU MOLDOVAN-PETRU}, CORINA VIN}AN, ALINA FUGACIU, MARIUS GHENEA

Biz

13

COVER STORY

Corina Bârl`deanu General Manager, 2activePR

A

f`cut parte din echipa de manageri care au acceptat provocarea piscinei Biz [i \n urm` cu 15 ani, a[a c` am profitat de ocazie s` afl`m cum i s-a schimbat via]a profesional` \n tot acest timp. |n iulie 2001, Corina Bârl`deanu avea 25 de ani, se afla deja \n anul doi de func]ionare a 2activePR [i semnase cu al doilea client, [i anume Philips, pe lång` Coty, primul [i cel mai vechi client al agen]iei. Ce s-a schimbat de atunci? |n primul rånd, dimensiunea echipei [i bugetele cu care lucreaz`. |n 2001, erau doi oameni \n echip`, acum sunt 16, \ns` Corina a r`mas la fel de activ` [i energic`. |n ace[ti 15 ani a realizat c`, pentru ea, cel mai important este s` beneficieze de [i s` poat` oferi un mediu armonios.

Agen]ia este casa sa [i, din respect pentru sine [i pentru oamenii din jurul s`u, \ncearc` s` creeze o atmosfer` \n care, atât timp cât sunt \mpreun`, to]i cei din echip` s` se poat` exprima cåt mai creativ.

Are \n continuare un program aglomerat, dar dup` ni[te ani de sacrificiu din care \[i mai aminte[te doar drumul de la agen]ie acas` [i proiectele realizate pentru clien]i, ca [i cum nimic altceva nu ar fi existat, acum nu mai poate renun]a la weekenduri de relaxare sau la cåteva obiceiuri pe care le-a deprins \n timp: petrece timp \n natur`, viziteaz` muzee, merge la ore de tai chi sau yoga, cite[te, merge la concerte, face mi[care. Asta deoarece [tie c` nimeni nu poate excela \n ceea ce face dac` nu \[i asigur` doza de inspira]ie [i visare. A g`sit solu]ii s`-[i organizeze cåt mai bine timpul, este prezent` \n momentele care conteaz` [i \n restul timpului a \nv`]at s` delege; asta nu \nseamn` \ns` c` nu mai are [i zile \n care lucreaz` pån` seara tårziu. |n timp, a dobåndit obiceiul de a face o pauz` de 15 minute \n timpul zilei pentru a se plimba \n parcul Ioanid sau Icoanei. E o evadare care o ajut` s` se deconecteze, cå]iva pa[i pe jos [i conectarea la natur` pun lucrurile \n perspectiv` [i \i amintesc c` via]a nu se \ntåmpl` pe ecranul calculatorului. |n continuare, 2activePR r`måne principalul s`u proiect, iar acum, dup` aniversarea a 16 ani de activitate, a ajuns \n faza de a trece la urm`torul nivel: s` dea mai mult` libertate de ini]iativ` [i putere middle managementului [i s` creasc` \n continuare divizia digital`. Biz

14

Biz

Biz

15

16

Biz

COVER STORY

Radu Moldovan-Petru] Marketing Director, Pernod Ricard Romånia

E

chilibrul dintre profesie [i via]a personal` depinde de fiecare \n parte. Radu MoldovanPetru] este genul de om care reu[e[te s` se relaxeze chiar [i \n timpul zilei de lucru. Asta nu \nseamn` c` nu apreciaz` \n mod special perioadele petrecute cu familia [i prietenii. Este totodat` bucuros c` deplas`rile, \n ]ar` [i \n str`in`tate, reprezint` o parte important` a jobului s`u, astfel \ncåt a[a reu[e[te s` citeasc` \n avion sau s` descopere locuri [i culturi noi.

La birou are [i perioade aglomerate, [i unele mai lejere, per ansamblu \ns` ziua de lucru imaginat` de Dolly Parton \n piesa “Working 9 to 5” i se pare de mult dep`[it`. Ritmul \n care lucreaz` este unul alert.

Din ianuarie 2015 este director de marketing al Pernod Ricard Romånia, companie cu un vast portofoliu de b`uturi alcoolice, printre care: Absolut, Chivas, Ballantine’s, Beefeater. |nainte de aceast` pozi]ie a lucrat tot \n cadrul Pernod Ricard, mai \ntåi ca brand manager \n Romånia [i apoi pentru Pernod Ricard UK. Are \n coordonare mai multe proiecte, cum \ns` sunt interesante, nu are de ce s` se plång`, deoarece \i place foarte mult ceea ce face. Unul dintre proiectele sale de suflet este Chivas The Venture, o competi]ie dedicat` sprijinirii antreprenoriatului social, a c`rei a doua edi]ie o are \n preg`tire \mpreun` cu colegii s`i \n aceast` perioad`.

Ca \n aproape orice domeniu, prioritizarea este una din cheile succesului, a[a c` atunci cånd are lucruri mai grele de rezolvat \ncepe cu “pietrele mari”, apoi un exerci]iu pe care [i l-a autoimpus de ceva timp este crearea unui “to-do-list” s`pt`månal [i zilnic, [i nu \n ultimul rånd Outlook-ul i-a devenit, prin aplica]ia de calendar, un bun prieten pe parcursul anilor. Biz Biz

17

COVER STORY

Corina Vin]an CEO, Links Associates

C

u 15 ani \n urm`, cånd participa la prima provocare a piscinei Biz, Corina Vin]an era director executiv la “Evenimentul Zilei” [i avea \n coordonare [i o revist` glossy, “Life & Style”. A fost apoi recrutat` \n Ministerul Afacerilor Externe ca director general de comunicare [i diploma]ie public`, ulterior ca purt`tor de cuvånt.

A urmat German Marshall Fund cu summit-ul NATO [i din 2007 antreprenoriatul prin \nfiin]area companiei de PR [i public affairs Links Associates.

Am \ntrebat-o cum au schimbat-o to]i ace[ti ani plini de repozi]ion`ri [i provoc`ri [i am aflat c` a r`mas la fel de curioas` [i creativ` \n abordarea profesiei, dar are mai mult discern`månt acum [i o dorin]` mai mare de a c`uta calitatea \n actul profesional. Nu mai intr` \n competi]ii inutile [i se prive[te mai mult din interior decåt din exterior.

Fa]` de acum 15 ani, ast`zi lucreaz` mai mult, pentru c` antreprenoriatul \n Romånia nu ofer` predictibilitatea unui job [i implic` nevoia de a fi tot timpul deschis c`tre new business. Pe de alt` parte, acum, datorit` unei echipe sudate [i competente, \ncearc` s` menajeze [i s` respecte timpul personal al s`u [i al \ntregii echipe. |n privin]a timpului liber, a \nv`]at s` fie selectiv` cu invita]iile pe care le prime[te [i s`-[i acorde timp pentru art`, yoga, sport, citit [i cei trei husky pe care \i are, precum [i \ngrijirii cåinilor comunitari din zona \n care locuie[te.

Proiectul care i-a ocupat cel mai mult timp \n ultima perioad` a fost salvarea Alesiei, fiica Irinei Cristescu, care urma s` fie returnat` tat`lui mexican \n urma unei erori judiciare. Campania ini]iat` de Links Associates a sensibilizat media, ONG-urile, clasa politic`, guvernul [i, \n final, a dus la decizia r`månerii copilului al`turi de mam`. De la acest caz, agen]ia continu` s` sprijine [i alte mame care sunt \n situa]ia de a-[i pierde copiii \n favoarea cet`]enilor str`ini. Biz

18

Biz

Biz

19

20

Biz

COVER STORY

Marius Ghenea Director de Investi]ii, 3TS Capital Partners

C

u 15 ani \n urm`, era \n plin` expansiune interna]ional` cu prima sa companie de IT, mai precis dup` deschiderea unor pie]e din Europa Central` [i de Est, [i \nfiin]a o firm` de distribu]ie interna]ional` IT cu sediul \n Olanda. De asemenea, \n 2001 era antreprenor [i CEO al companiei pe care o \nfiin]ase \mpreun` cu colegii s`i, iar din 2002 a devenit ac]ionar [i CEO al Flanco, o re]ea de retail de]inut` majoritar de fonduri de investi]ii. |n 2005 – 2006 a \nceput s` investeasc` \n calitate de business angel \n companii, iar \n ultimii doi ani a trecut de la investi]iile seed la cele de venture capital, al`turi de fondurile 3TS, \mpreun` cu care a dezvoltat deja un portofoliu de 10 companii numai \n Romånia, printre care Elefant.ro, Vola.ro, VectorWatch, SmartBill, AvocatNet.ro.

A[adar, schimb`rile \n via]a profesional` a lui Marius Ghenea au fost multe [i profunde, a trecut de la antreprenoriat la management corporativ [i apoi la postura de investitor. Indiscutabil, programul s`u era mai aglomerat [i mai pu]in organizat acum 15 ani, \n perioada de dezvoltare antreprenorial`. Munce[te \n continuare mult, dar \ncearc` s` ]in` un echilibru \ntre munc` [i via]`, mai ales \n ceea ce prive[te weekendurile [i timpul de calitate petrecut cu copiii, cu familia. Toate weekendurile, aproape f`r` excep]ie, [i serile le petrece acas` cu familia [i are cåteva vacan]e pe an, ceea ce \nseamn` un program mult mai relaxant decåt \n primii ani de antreprenoriat, cånd nu avea weekenduri sau vacan]e [i lucra cel pu]in 14 ore pe zi.

Diagrama lui Eisenhower, cu dou` elemente esen]iale, delegarea [i eliminarea chestiunilor neimportante, este trucul pe care \l folose[te cu succes de mai bine de zece ani, pe care de altfel \l [i pred` cursan]ilor s`i \n diverse programe de antreprenoriat [i management unde este lector. L-a ajutat [i \naintarea \n vårst`, deoarece cu fiecare an ce trece spune c` \[i d` tot mai bine seama care sunt lucrurile cu adev`rat importante [i care nu. Biz Biz

21

COVER STORY

Alina Fugaciu General Manager, Mercure Bucharest City Center

C

ei care lucreaz` \n industria ospitalit`]ii [tiu la ce or` \ncep programul, dar nu la [i cåt termin`. Pentru a face fa]` acestei situa]ii, cu o experien]` de 15 ani \n grupul AccorHotels, Alina Fugaciu a \nv`]at s` se organizeze [i s` respecte termele limit`. Iar cei care o cunosc [tiu c` face meseria de hotelier nu din obliga]ie, ci cu dedicare [i pasiune. De multe ori chiar se surprinde pe sine \ns`[i \ntrebåndu-se: “Oare e normal s` \mi plac` atåt de mult?”. Asta deoarece aude [i vede \n jurul s`u persoane care nu sunt motivate, care sunt \ntr-o permanent` nemul]umire fa]` de activitatea pe care o \ntreprind. Crede c` [i-a g`sit voca]ia [i, \n ciuda multor obstacole [i a unor \ntåmpl`ri neprev`zute care iau mai consumat din energie, reu[e[te s` vad` mereu partea plin` a paharului. Priorit`]ile sale de anul acesta includ coordonarea strategiei pe termen lung a hotelului pe care-l conduce \nc` de la inaugurare, din toamna anului 2014, [i ob]inerea rezultatelor asteptate de c`tre compania proprietar` Dentotal Investment [i de c`tre AccorHotels. Este de asemenea implicat` activ \n partea opera]ional` [i pe zona de coaching pentru echip`. |n paralel, conduce Asocia]ia Women At Accor Generation \n Romånia [i deruleaz` \mpreun` cu colegii s`i din Novotel, Pullman [i Ibis activit`]i [i programe dedicate femeilor.

Cu atåt de multe activit`]i profesionale \n care este implicat`, la capitolul relaxare [i odihn` mai are de lucru. |ncearc` s` profite pe cåt posibil de weekenduri, al`turi de prieteni [i familie. Anul acesta l-a dedicat city break-urilor: Madrid, Cracovia, Amsterdam, Atena, Edinburgh [i mai urmeaz`. |ncearc` pe cât de mult poate ca destina]iile pe care le-a v`zut anterior s` le redescopere apoi prin prisma unui localnic, nu a unui turist, pentru c` astfel perspectiva se schimb` fantastic de mult. Ultima vacan]` mai lung` a avut-o la \nceputul lunii decembrie, \n insulele Capului Verde, o a[teapt` \ns` cu ner`bdare pe urm`toarea, pe Coasta de Azur, ce r`måne una din destina]iile sale de suflet. |[i propune s` ajung` din nou \ntr-un loc mirific pe care l-a descoperit anul trecut – Saint-Paul de Vence, un s`tuc medieval cu cetate fortificat`, la numai 20 de minute de Nisa. Biz

22

Biz

Biz

23

COVER STORY

24

Biz

COVER STORY

Nicolai Tand Chef, La Cantine de Nicolai

N

icolai Tand este un om care te molipse[te cu energia lui. La Cantine de Nicolai este businessul s`u principal, de suflet, c`ruia \i aloc` cel mai mult timp. Dar pe lâng` restaurant, are un business cu produse de panifica]ie, L’Universe de Nicolai, o emisiune de cooking difuzat` de Antena Stars – Star Chef – [i de câteva luni se ocup` intens [i de blogul s`u, nicolaitand.ro, pe care \l updateaz` constant cu re]ete [i pove[ti. Cu alte cuvinte, este \n priz` de diminea]` pân` seara, uneori de diminea]` pân` noaptea. |n fiecare zi duce copiii la gr`dini]`, \ncearc` s` g`seasc` un pic de timp [i pentru sport, dup` care \ncepe drumurile [i treaba, adic` mersul la restaurant, La Cantine de Nicolai. Dar constant apar lucruri noi \n programul s`u: evenimente, film`ri, materiale de f`cut pentru blog, degust`ri etc. {tie c` ziua are doar 24 de ore [i “vreo 14” de care poate s` profite efectiv, a[a c` \ncearc` s` foloseasc` fiecare minut cât se poate de bine. Când simte nevoia s` \[i \ncarce bateriile merge acas`, la Rozavlea, \n Maramure[. Acolo este locul din care \[i ia energia. Spune c` este locul \n care cerul are cele mai multe stele, a[a c` profit` de nop]ile lini[tite, vorbe[te cu vecinii, se plimb` prin sat, merge la rude, la fra]ii s`i. |n rest, pentru c` nu poate ajunge atât de des cât i-ar pl`cea, sursa sa de bine este familia: Monica, Ilona [i Iancu.

Ultima oar` când a fost \n vacan]` a plecat \n Italia, pe coasta Amalfi. A fost o surpriz` pe care Monica, so]ia sa, i-a preg`tit-o. Vara aceasta merge \n Grecia [i are o list` de taverne, recomandate de un prieten grec, unde s` se bucure de mâncarea tradi]ional` greceasc`.

Toamna se anun]` de pe acum una agitat`. Planurile sale se duc tot \n zona de food, a[a c` preg`te[te “ceva nou, un concept diferit, pentru o clientel` nou`” [i are câteva proiecte [i pentru blog. Pe lâng` toate acestea, mai sunt [i colabor`rile cu oameni foarte faini din zona de evenimente [i food, colabor`ri ce dureaz` deja de câ]iva ani.

Cum reu[e[te s` se ocupe de toate businessurile [i proiectele sale [i s` fac` totul bine? Tot ce face, face din suflet. “Fac din suflet [i cu mult` pl`cere tot ceea ce fac, toate lucrurile \n care m` implic, hobby-urile mele le-am transpus \n munc` [i a[a este mult mai simplu”, spune Nicolai Tand, care adaug` [i ingredientul secret al succesului s`u: “Timpul alocat copiilor [i familiei este \ntotdeauna sfânt pentru mine!”. Biz Biz

25

COVER STORY

Business f`r` costum [i cravat` De peste 15 ani scoatem \n fa]` oamenii de business de succes din România prin coperte [i pictoriale unice, care pun \ntr-o alt` lumin` antreprenorii, managerii [i profesioni[ti mediului de afaceri din România. de GABRIEL BÂRLIG~

R

evista le este dedicat` lor, antreprenorilor, managerilor, oamenilor care vor s` schimbe lumea [i s` reu[easc` prin for]e proprii [i idei inovatoare. Scriem despre ei, despre oamenii Biz, de peste un deceniu [i jum`tate, pentru c` vrem s` oferim tuturor exemplul celor care reu[esc \n mediul de afaceri din România prin for]e proprii, prin idei inovatoare [i munc` sus]inut`.

Abordarea unic` [i inovatoare adus` de Biz \n presa de business din România s-a concretizat deja \n ace[ti ani \n coperte considerate de mul]i irealizabile. De fiecare dat` când ni s-a spus c` ceva nu se poate, ne-am ambi]ionat [i am reu[it s` concretiz`m idei mai mult decât ambi]ioase.

Printre primele astfel de demersuri a fost, exact acum 15 ani, celebrul cover story “Biz la piscin`”, care a f`cut istorie [i a dat tonul stilului Biz, atât la

26

Biz

Piscina Biz, edi]ia 2001

nivel de scriitur`, cât [i de imagine.

Rezultatul \l vede]i \n fotografiile de mai sus. Când, \n 2001, ne-a venit ideea de a prezenta oameni de business de succes \ntr-un cadru mai mult decât informal, ba chiar s`-i [i convingem s` intre \mbr`ca]i \n piscin`, [tiam c` va fi foarte greu s`-i persuad`m s` ias` din zona de confort.

Prea mul]i manageri sau antreprenori se tem s` aib` o abordare relaxat`, \n afara costumului [i biroului care le devin adev`rate paveze \n fa]a oric`rei abord`ri jurnalistice mai \ndr`zne]e.

Spre pl`cuta noastr` surpriz`, am descoperit \nc` de acum 15 ani c` \n mediul de business din România exist` [i profesioni[ti pentru care o idee ie[it` din tipare reprezint` o provocare interesant`, nu o piedic` insurmontabil`, care s` blocheze totul. Ace[tia sunt adev`ra]ii oameni Biz, pe care am ales [i alegem \n continuare s`-i prezent`m \n paginile re-

vistei, fiindc` noi credem c` deschiderea la nou, la inova]ie, este o tr`s`tur` esen]ial` pentru cineva care vrea s` aib` succes \n lumea afacerilor din zilele noastre. Corina Bârl`deanu, Corina Vin]an [i Marius Ghenea sunt trei oameni de business care arat`, la 15 ani distan]`, c` sunt \n continuare deschi[i la provoc`ri. |n ace[ti 15 ani, au avut loc schimb`ri radicale \n business, dar unii oameni din mediul de afaceri au r`mas la fel de receptivi la idei noi [i nu se tem s` ias` din zona de confort tocmai pentru au \ncredere \n for]ele proprii [i [tiu foarte bine c` schimbarea, inova]ia [i \ndr`zneala sunt ingrediente esen]iale pentru succes.

Biz a \ndr`znit mereu s` inoveze \n presa de business, iar multe dintre copertele revistei au venit cu abord`ri originale, care au provocat managerii [i antreprenorii s` ias` din formalismul mediului de afaceri, pentru a-[i ar`ta pa-

COVER STORY

Corina Bårl`deanu

Marius Ghenea

Echipa Biz 2016 care a reeditat proiectul Piscina Biz: Vali Mirea, Oana Voinea, Marta U[urelu, Loredana S`ndulescu

Corina Vin]an

siunea pe care o au pentru ceea ce fac.

A[a am reu[it s` convingem cei mai mari juc`tori din zona de online s` pozeze la bustul gol, picta]i \n culorile r`zboinicilor africani, sau s` form`m o echip` de fotbal cu manageri de top din România. |ntr-o lume a vitezei ame]itoare, echilibrul dintre munc` [i relaxare este esen]ial pentru orice om, de la antreprenor [i manager pân` la ultimul angajat al unei companii. Mul]i oameni de business uit` s` priveasc` dincolo de tabelul cu vânz`ri pe luna \n curs [i targeturile pentru anul curent. Când e[ti mult prea ancorat \n prezent, nu mai po]i gândi pentru viitor, iar rigiditatea [i formalismul nu-[i mai au locul \ntr-o lume \n care gigan]ii mondiali sunt condu[i de tineri \n blugi [i tricouri. Invit`m profesioni[tii din mediul de afaceri s` ias` din zona de confort [i s` priveasc` mai relaxat lumea de business. Pofti]i al`turi de Biz \n piscin`! Biz Biz

27

TECH

cinE conDucE cursA mA{inilor f~r~ {ofEr? Ma[ina electric` este deja un business global care cre[te de la an la an, noua ]int` a industriei fiind introducerea cât mai rapid` \n trafic a vehiculelor complet autonome. Iar acum ma[ina f`r` [ofer a devenit o prioritate de stat \n China, un nou front, cu miza pe transportul viitorului.

DE AlExAnDru r~DEscu

D

up` ani de teste, \n laboratoare sau zone de[ertice, vehiculele f`r` [ofer au f`cut deja primii pa[i \n trafic, o \ntreag` industrie preg`tindu-se de un nou r`zboi al competi]iei \ntre produc`tori [i continente. Dac` la \nceput p`rea o nou` afacere pe ruta Silicon Valley - Japonia, iat` c` dragonul (auto) chinez \[i preg`te[te o intrare spectaculoas` \n scen`, propulsând mai multe modele de ma[ini autonome. |n joc a intrat rapid [i Coreea de Sud, lucru care \i face pe unii anali[ti de pia]` s` vorbeasc` de o invazie a ma[inilor-robot nu mai devreme de 2020, cu un ecosistem tehnologic (hardware [i software) care va determina o schimbare de paradigm` la nivelul \ntregii pie]e auto, de la produc`tori la clien]i [i cadru legislativ.

Chiar dac` majoritatea discu]iilor \n domeniu [i imaginea general` despre ma[inile f`r` [ofer sunt legate de modelele promovate de Google [i Tesla, ceea ce se \ntâmpl` sub atenta su-

28

Biz

praveghere a Beijingului este cel pu]in la fel de incitant. Sunt trei mari juc`tori, pe pia]a chinez`, \n momentul de fa]` (Changan, Baidu - BMW [i Geely - Volvo), la care se adaug` proiectele independente din universit`]i sau companii de tehnologie. Changan, gigant auto de]inut de statul chinez, a prezentat oficial dou` modele de ma[in` autonom`. |n testul public, cele dou` vehicule au parcurs o distan]` de 2.000 km, prin China, de la headquarter-ul companiei din Chongqing pân` \n capitala ]`rii. Pentru a acoperi aceast` distan]`, ma[inile au avut nevoie de [ase zile, descurcându-se pe baza arsenalului tehnic din dotare, de la camera de filmat, senzori, radar, identificare a semnelor de trafic, dar [i recunoa[tere vocal`. Baidu, un fel de rival al Google, nu putea s` rateze [i acest duel de la distan]` cu “inamicul” american, a[a c` a realizat un parteneriat cu BMW pentru dezvoltarea unui vehicul autonom. Care a [i fost lansat \n traficul din Beijing,

descurcându-se f`r` probleme pe o distan]` de 30 km. Cu brandul Volvo \n portofoliu, cei de la Geely se pot l`uda deja cu 100 de ma[ini f`r` [ofer, echipa de dezvoltare chinezo-suedez` testând modelele [i pe pia]a din Suedia [i Marea Britanie.

Foto: © Tempestz – Dreamstime.com

Cu toate aceste masive investi]ii chineze, rolul de lideri \n domeniu pare de]inut \n continuare de partea american`. “Inima [i centrul inova]iei se afl` \n Silicon Valley, f`r` \ndoial`.

De aici va intra \n trafic ma[ina complet autonom`”, spune prof. Ferdi-

nand Dudenhoeffer, expert \n domeniu, citat de BBC. {i totu[i, \n China pare s` fie o atitudine public` mai favorabil` ma[inilor f`r` [ofer decât \n orice alt` parte de pe glob. Iar faptul c` guvernul de la Beijing sprijin` cercetarea pe aceast` zon` a pie]ei auto

ar putea fi un factor decisiv \n competi]ia global. Unul din motivele pentru care oficialit`]ile chineze se implic` \n dezvoltarea pie]ei auto “alternative” este [i cel legat de poluare, o problem` grav` \n acest stat, produc`torii chinezi fiind stimula]i s` Biz

29

TECH

Foto: © Iqoncept – Dreamstime.com

lanseze [i tot mai multe modele de ma[ini electrice. Dup` o colaborare cu Renault, [i cei de la Samsung au decis s` extind` acest business [i \n zona ma[inilor f`r` [ofer. Noua divizie se va concentra pentru \nceput pe partea de componente auto (senzori, comunica]ii, cloud computing).

control [i siguran]` Cu toat` aceast` efervescen]` tehnologico-industrial`, exper]ii \n domeniu atrag aten]ia asupra unor aspecte de maxim` importan]` \n ceea ce prive[te siguran]a \n trafic, dar [i asisten]a tehnic` \n cazul ma[inilor semiautonome. Prototipul Google a fost implicat pân` \n prezent \n nou` accidente de trafic, de la lansarea \n teste publice. Inginerii de la Google spun \ns` c` de fiecare dat` a fost vorba de erori umane \n trafic [i nu de probleme \n sistemul tehnologic autonom.

Cel mai recent incident s-a petrecut \n februarie, când ma[ina Google s-a lovit de un autobuz, \n California, lâng` sediul central al companiei americane, f`r` s` se \nregistreze victime. Ma[ina Google circula cu o vitez` de 3 km/h, iar autobuzul cu 24 km/h, \n prototipul din Mountain View aflându-se [i un pilot de teste. |n discu]iile [i proiectele inginerilor auto sunt vizate tehnologii care permit schimbul de informa]ii \ntre vehicule [i cu infrastructura drumurilor, care ac]ioneaz` pentru corectarea unei situa]ii atunci când este cazul [i ofer` feedback [oferilor pentru a ajuta la evitarea situa]iilor periculoase. {i asta pentru c` un vehicul inteligent care prime[te informa]ii din mediul \n care se afl` va fi capabil s` reac]ioneze la schimb`rile rapide ale situa]iei din trafic, ca [i cum ar avea reflexe.

“Reflexele” electronice sunt mai rapide decât ac]iunile umane [i permit vehiculelor s` se deplaseze mai aproape unele de altele pe [osea, \mbun`t`]ind fluxul circula]iei f`r` a face compromisuri legate de siguran]`.

Când un automobil ac]ioneaz` pentru corectarea unei situa]ii din teren, [oferul poate primi un feed30

Biz

ProVoc~ri lA VolAn Industria ma[inilor f`r` [ofer este \nc` la stadiul de prototip [i experimente, dar nu lipsesc accidentele de circula]ie [i nici planurile de dezvoltare pe termen lung, cu nuan]e SF.

Prototipul Google

Google a prezentat oficial primele sale modele de ma[ini f`r` [ofer (prototipuri) \n mai 2014: f`r` volan, pedal` de accelera]ie sau de frân`, bazându-se pe senzori [i software.

Pân` la acea dat` se [tia c` Google testeaz` de mai mult` vreme pe drumurile din SUA ma[ini autonome, inclusiv versiuni modificate de Prius [i Lexus, echipate cu camere, senzori radar [i laser.

Tesla mortal`

|n februarie, o ma[in` Google f`r` [ofer a lovit un autobuz, \n California, accident care este considerat primul \n noua industrie. Din p`cate \ns`, ma[ina semiautonom` a celor de Tesla a provocat un accident cu victime, \n luna mai. Pilotul de teste [i-a pierdut via]a, nefiind activat sistemul de frâne din autovehicul, incident petrecut pe o [osea din Florida.

Visul mercedes

Un gigant precum Mercedes nu putea lipsi din peisajul ma[inilor autonome, produc`torul prezentând un prototip de lux. |n orice caz, scenariul SF al companiei germane prevede o ma[in` f`r` [ofer \n care pasagerul de]ine un birou mobil, cu tot felul de facilit`]i.

back, cum ar fi schimbarea presiunii din pedala de accelera]ie sau o vibra]ie \n volan. {oferul poate primi, de asemenea, aten]ion`ri auditive [i vizuale. La o ma[in` complet autonom`, toate aceste aspecte trebuie complet dep`[ite, rezolvate, vehiculul-robot fiind capabil s` se autoghideze [i s` scape de coliziuni sau r`sturn`ri. Aspecte care \i fac pe anali[tii pie]ei auto s` vorbeasc` de o plaj` \n timp \ntre 5 [i 10 ani pân` când ma[inile f`r` [ofer s` devin` o prezen]` zilnic` \n traficul urban, \mp`r]ind acelea[i locuri de demarca]ie \n preajma semaforului sau a trecerii de pietoni cu ma[inile “clasice”.

Proiectul m city Pân` de curând, de[ertul american era spa]iul tradi]ional de teste ([i) pentru ma[inile complet autonome, inclusiv \n cadrul unor raliuri la care participau numeroase modele proiectate [i dezvoltate de companii auto, universit`]i sau chiar proiecte independente, de tipul startup. Totul se desf`[ura sub umbrela DARPA (Agen]ia de Cercetare \n Domeniul Ap`r`rii de la Pentagon).

Universitatea Michigan a avut ini]iativa construirii unui “ora[ artificial” dedicat test`rii ma[inilor autonome, proiectul M City \ntinzându-se pe o suprafa]` de 13 hectare. A[a c` au gândit totul pentru a reproduce haosul urban modern, cu blocaje de trafic, pietoni imprevizibili etc. Terenul a fost preluat de la gigantul farmaceutic Pfizer, iar Ford a adus aici primul model de ma[in` f`r` [ofer. “Nu este o pist` de \ncercare, este un mediu de testare pentru vehiculele automatizate ale viitorului”, a declarat Peter Sweatman, directorul proiectului, citat de AFP. Investi]ia ini]ial` \n M City a fost de 10 milioane de dolari [i dispune de 40 de fa]ade de cl`dire, sens giratoriu, tunel, intersec]ii, un pod, dar [i un robot pieton proiectat s` testeze capacitatea ma[inilor de a evita accidentele. Biz

Foto: © Lazyllama – Dreamstime.com

TECH

VAcAn}A GADGETurilor Planific`m concediul de var` din timp, alegem un loc care s` ne permit` \nc`rcarea bateriilor pentru sezonul toamn`-iarn`, dar asta nu \nseamn` c` vom fi deconecta]i, dezlipi]i de tehnologie. DE AlExAnDru r~DEscu

P

artea high-tech de bagaje con]ine: smartphone, tablet` (sau chiar laptop pentru workaholici, dar model cât mai mic [i u[or), GPS / camer` video de ma[in`, gadgeturi sau accesorii subacvatice, boxe wireless, baterii externe [i lista

32

Biz

ar putea continua. Concediul perfect nu este legat doar de locul ales, ci [i de siguran]a locuin]ei \n perioada \n care lipsim. Ca atare, avem acum o serie de echipamente smart (parte din ecosistemul casei inteligente [i Internet of Things) care monitori-

zeaz` \ntreaga locuin]` [i transmit, via internet, orice informa]ie c`tre proprietar, pe smartphone sau tablet`. |n timp real. V` recomand`m o serie de gadgeturi utile \n vacan]`, entertainment [i hobby, cu spa]iu minim ocupat prin bagaje. Biz

TECH

miVue 698 Dual Folose[te \n acela[i timp dou` camere video, una situat` \n partea din fa]` a ma[inii, alta montat` pe luneta autovehiculului. |nregistreaz` 1080p Full HD/30 fps, ofer` [i monitorizare GPS, modul de parcare, precum [i un sistem de avertizare pentru p`r`sirea benzii de circula]ie.

nikon coolpix AW130 Iat` o camer` foto care poate fi scufundat` \n ap` pân` la adâncimea de 30 m, rezistent` la [oc prin c`dere de la 2 m [i la praf. Modulul GPS \ncorporat va memora automat locurile \n care am fotografiat sau filmat. Obiectivul este luminos, cu unghi larg, de 24 mm [i diafragm` f/2.8.

Hero3 Wrist Housing Carcasa dedicat` camerelor de ac]iune GoPro Hero3 [i Hero3+ (compatibil` [i cu Hero4) permite prinderea acesteia pe bra] sau pe \ncheietura mâinii folosind cureaua reglabil` din neopren, cu \nchidere cu arici. Este rezistent` la ap`, asigurând scufund`ri la o adâncime de pân` la 60 de metri.

canon Powershot D30 Un aparat foto rezistent la ap` la adâncimi de pân` la 25 m, rezistent [i la [oc sau praf. Camera vine cu un senzor de 12,1 MP, obiectiv de 28 mm, zoom optic 5x, stabilizator inteligent de imagine. Display-ul este de 7,5 cm (3 inci), pe partea de filmare asigurând Full HD, 1080p.

Biz

33

TECH

samsung Tab s2 T810 Nici tabletele nu pot lipsi din concediu, mai ales pentru cei dependen]i de jocuri, filme sau \n familiile cu copii. Modelul Samsung are ecran generos, de 9,7 inci Super AMOLED, cu SO Android v5.0 Lollipop, procesor Octa-Core (Exynos 5433), la 1,9 GHz - 1,3 GHz. Spa]iul de stocare de 32 GB; cânt`re[te 390 grame.

Harman Kardon Esquire mini Sistemul portabil de boxe wireless este confec]ionat din material premium [i dotat cu tehnologie Bluetooth pentru a putea func]iona cu orice dispozitiv de redare. Are o baterie re\nc`rcabil` care func]ioneaz` pentru 8 ore, precum [i un dublu microfon \ncorporat.

sony nW-Ws414 Walkmanul Sony NW-WS414 este rezistent la ap` [i praf, putând fi folosit la \not sau pe plaj`.

Tocmai pentru c` este un gadget potrivit activit`]ilor \n aer liber, func]ia Ambient Sound permite ascultarea muzicii preferate f`r` a acoperi sunetele exterioare. Designul circular [i f`r` fir ofer` mai mult confort.

eBook Kindle Paperwhite Este considerat cel mai avansat gadget din gama sa, eliminând preocuparea pentru volumul de c`r]i cu care pleci \n concediu sau vacan]`. Ecranul este de 6 inci, tactil, cu o memorie intern` de 4 GB [i USB. Cite[te HTML, DOC, DOCX, JPEG, GIF, PNG, PDF etc.

34

Biz

TECH

TP link mifi m7300 Pentru utilizatorii care au nevoie permanent de conexiune la internet, pe care s` o \mpart` [i cu al]ii, f`r` a sacrifica bateria telefonului, routerul MiFi M7300 4G LTE este o excelent` op]iune. Are un acumulator de 2.000 mAh care \i asigur` o autonomie de pân` la 10 ore [i poate fi administrat de pe smartphone sau tablet`.

Philips BT6600B Este un sistem de boxe wireless, portabil, capabil s` redea muzica prin conexiune Bluetooth.

Gadgetul este dotat cu tehnologiile multi-pair [i NFC, cu ajutorul c`rora putem conecta mai multe smartphone-uri sau tablete, \n acela[i timp. Vine [i cu microfon \ncorporat, util pentru convorbiri telefonice.

TP link Tl-PBG6700 TL-PBG6700 este un acumulator extern premium, cu design ultracompact [i cu viteze de \nc`rcare [i re\nc`rcare foarte mari. Modelul poate \nc`rca un iPhone SE de 3,5 ori, un iPhone 6s de 3,3 ori, un Galaxy S7 de aproape 2 ori [i un iPad mini 4 o dat`.

Bateria asigur` [i securitate \mpotriva scurtcircuit`rii.

securitatea locuin]ei Casa poate fi ]inut` sub supraveghere de la distan]` [i cu camera Wi-Fi N150 Mbps Cloud, model NC230 (foto). Cu func]ie de detec]ie a mi[c`rii [i zgomotului, camera trimite alerte pe telefon, gra]ie aplica]iei tpCamera. De asemenea, supravegherea [i controlarea de la distan]` a locuin]ei se pot face pe telefon sau tablet` [i prin aplica]ia Orange Smart Home, sau pe PC, prin intermediul unei platforme online.

Parte din solu]ia Smart Home, sistemul complet Orange include 6 tipuri de senzori – senzor de fum, de mi[care, de inunda]ie, pentru u[` / fereastr`, priz` inteligent` [i camer` Wi-Fi – conecta]i la un dispozitiv central. Utilizatorii pot alege ca la activarea senzorului de mi[care s` primeasc` alerte prin SMS sau e-mail, dar [i s` se declan[eze \nregistrarea video, cu ajutorul camerei Wi-Fi. Biz

35

TECH

uiTE cinE VorBE{TE Acum!

Dotate cu inteligen]` artificial`, conectate la internet [i capabile s` asigure servicii de asistent digital, boxele Amazon [i Google sunt noile vedete ale locuin]elor inteligente. Miza este \ns` aceea de a controla [i interac]iona vocal cu toate echipamentele universului Internet of Things. DE AlExAnDru r~DEscu

C

ând Amazon a \nceput s` ofere detalii despre boxa wireless Echo, un cilindru negru, cu o \n`l]ime de 24 cm, dotat cu recunoa[tere vocal`, nu pu]ini se \ntrebau \ncotro bate gigantul american cu noul gadget, [tiut fiind faptul c` \n aceast` zon` de business au reu[it doar cu eBook-ul Kindle, iar \ntre cele dou` echipamente nu pare s` fie vreo leg`tur`. O nou` [i entuziast` perspectiv` s-a deschis atunci când, odat` cu lansarea oficial`, Echo s-a ar`tat receptiv` la comenzi muzicale, de [tiri, meteo [i info trafic via internet, dar [i la interac]iunea cu anumite electronice din locuin]`. Gra]ie inteligen]ei artificiale, boxa \nva]` din toate aceste interac]iuni vocale [i de con]inut, ad`ugându-i-se alte [i alte servicii, \ntre care [i comanda unei ma[ini Uber, de exemplu. Prin comand` vocal`, desigur.

Dintr-o dat`, efectul Echo s-a extins asupra \ntregii pie]e [i a \nceput goana dup` servicii [i produse asem`n`toare.

Dar cei de la Amazon \nc` sunt singuri pe pia]`. Pentru c` Google, care a anun]at un produs asem`n`tor \n prim`var`, Home, urmeaz` s` \l ofere spre achizi]ie din toamna acestui an. Iar Apple, cei care poate au deschis acest drum al comenzilor vocale odat` cu Siri (din 2011, ini]ial pe iPhone 4S), are deocamdat` o platform` software de control \n locuin]`, inspirat numit`... tot Home.

36

Biz

AsisTEnTul cArE {TiE ToT “Asistentul Personal dezvoltat de Google va [ti totul despre tine, va fi cu tine \n orice moment [i va fi conectat cu toate echipamentele tale, cu absolut totul din jurul t`u. Va \nv`]a zi de zi [i va deveni din ce \n ce mai bun”, declara recent Artur Waliszewski, Regional Business Director la Google Europa Central` [i de Est. Un upgrade consistent la Google Now, de integrat \n ecosistemul Android, dar [i \n boxa Home, concuren]a pentru modelul similar de la Amazon. Dar ce \nseamn` exact aceast` \nv`]are? Gra]ie dot`rii cu inteligen]` artificial` (AI), sistemul re]ine c`ut`rile online ale utilizatorilor, date din Gmail (calendar, rezerv`ri etc.), vocile care i se adreseaz`, alte experien]e online [i, \n func]ie de acest volum uria[ de informa]ii, poate s` ofere r`spunsuri mai bune sau utile atunci când i se adreseaz`, verbal, \ntreb`ri.

Asta dac` ne referim la implementarea \n boxa wireless Google Home.

Dar odat` integrat \n sistemul Android [i Chrome OS, Asistentul Personal va fi disponibil pe toate echipamentele din universul Google. Iar controlul vocal prin boxa Home este doar primul pas \n acest gen de interac]iune cu electronicele din locuin]` [i, \n general, cu ecosistemul Internet of

Things. De men]ionat \ns` c` Home de la Google nu are sistem de operare Android, ci Chromecast, [i procesor ARM. Un recent studiu al Ericsson ar`ta c` IoT va dep`[i telefoanele mobile, urmând s` devin` cea mai mare categorie de dispozitive conectate pân` \n 2018. Dintre cele 28 de miliarde de dispozitive ce vor fi conectate pân` \n 2021, aproape 16 miliarde vor fi dispozitive IoT. |ntre 2015 [i 2021, num`rul de dispozitive conectate la IoT va cre[te cu 23% de la an la an, o pia]` a c`rei valoare a dep`[it deja pragul de 15 miliarde de dolari. cE fAcE APPlE? Poate c` mul]i se a[teptau ca un astfel de gadget “vocal” s` vin` mai \ntâi

TECH

din partea Apple, mai ales c` asistentul Siri a deschis calea acestor discu]ii “om-ma[in`”. Poate dac` mai tr`ia Steve Jobs... |n orice caz, dezvoltatorii software au acum la dispozi]ie SDK-ul pentru Siri, ceea ce \nseamn` c` pot integra func]iile vocale \n aplica]iile lor. De asemenea, Apple a mai lansat recent [i aplica]ie Home, care conectat` la platforma HomeKit va permite utilizatorilor s` \[i controleze electronicele din locuin]`, compatibile cu smartphone-ul, prin intermediul terminalului. Desigur, de aici pân` la un un gadget precum Echo sau... Home de la Google este doar un pas mic, acela de design special, marca Apple.

Pe de alt` parte, un alt element cheie va fi [i acela al multitudinii de servi-

concurEn}~ sTErEo Amazon Echo

Lansat` comercial \n iunie 2015 (pentru publicul larg), boxa Amazon Echo a avut nevoie de aproape 5 ani de dezvoltare. Se vinde doar pe pia]a din SUA, cu interac]iune doar \n limba englez`, pre]ul de achizi]ie fiind de 180 de dolari.

Google Home

Boxa wireless de la Google a fost prezentat` oficial \n aceast` prim`var` [i urmeaz` a fi disponibil` comercial din aceast` toamn`. Spre deosebire de Amazon Echo, gadgetul celor de la Google va “invada” o pia]` mai larg` [i cu mai multe opi]uni lingvistice, din start.

cii, func]ii integrate de aceste gadgeturi, precum [i deschiderea electronicelor de consum c`tre sistemele de operare pe care func]ioneaz` platformele.

Cum Amazon Echo are deja vechime de aproape un an pe pia]`, \n momentul de fa]` poate furniza informa]ii de la 1.500 de servicii online, inclusiv r`spunsuri de pe Wikipedia, audiobook-uri, muzic` din Google Play Music sau Apple Music (nelipsind serviciile de streaming Prime Music, Spotify, Pandora, iHeartRadio sau TuneIn, astfel c` po]i s` comanzi melodii de la un anume artist) [i controleaz` vocal electronice compatibile de la Samsung, Philips, Google (termostatul Nest) etc.

De asemenea, poate \n]elege comenzile vocale [i dintr-o camer` \n care se aude muzic`, de la alte boxe.

La modul concret: po]i cere boxei Echo o recomandare de restaurant pentru o cin` special` [i recomandarea va veni pe baza experien]elor tale anterioare (iar cu Google Home, \ntrebarea de genul `sta va fi func]ional` oriunde vei c`l`tori), po]i cere o prezentare a agendei zilnice, \n timp ce tu e[ti la baie [i te speli pe din]i, [i po]i cere s` \]i caute pe Smart TV emisiuni, seriale, filme [i chiar s` le programeze pentru ora la care vii de la serviciu. Pentru c` Echo deja \]i [tie programul zilnic. {i pentru am vorbit de inteligen]a artificial`, “creierul” care proceseaz` toate aceste informa]ii [i dialoguri poart` numele de Alexa, fiind undeva \n cloudul Amazon.

Cel pu]in \n momentul de fa]`, exist` dou` \ntreb`ri esen]iale \n leg`tur` cu aceste produse: securitatea [i via]a privat`, precum [i utilitatea real` a boxelor. |n prima problem` ridicat`, \ngrijorarea porne[te de la faptul c` boxa “ascult`” tot ce se discut` \n cas`, din moment ce trebuie s` reac]ioneze la diverse comenzi, \ncepând cu formula de activare. |n ceea ce prive[te utilitatea real`, de ce ai folosi boxa din moment ce cu noul asistent personal digital ai putea face acela[i lucru din smartphone? Biz Biz

37

TECH

un român PE fronTul finTEcH Domin` pl`]ile online [i pe mobil din România [i d` microcredite \n Mexic pe baza profilului de Facebook. Iar cea mai recent` investi]ie a lui Antonio Eram este \n dezvoltarea unui sistem bazat pe inteligen]` artificial`. DE GABriEl BârliG~

P

e baza profilului de facebook,

zece oameni dau \n Mexic peste 1.000 de credite pe lun` cu o valoare medie de 130-150 de dolari. Ce treab` are asta cu România? Acei zece oameni lucreaz` \n statul nord-american pentru Netopia, companie româneasc` fondat` [i condus` de Antonio Eram. Este doar un pas din strategia extrem de fluid` a lui Eram de a schimba paradigma serviciilor financiare. cum evolueaz` situa]ia \n mexic pentru netopia?

Foarte bine. |n noiembrie am mai derulat o rund` de finan]are de peste un milion de dolari. |n momentul de fa]` am m`rit echipa, avem deja zece oameni [i am transferat acolo tot ce \nseamn` development [i tehnologie. |n ceea ce prive[te businessul, luna trecut` am dat cam 1.000 de credite, cifr` care cre[te \n continuare. Valoarea medie a unui credit acordat a crescut de la 100 de dolari la 130-150 de dolari, deci practic 130.000 - 150.000 de dolari pe lun`. Cifrele a[a par mici, dar noi d`m credit doar bazat pe social media, f`r` verificare de credit sau alte acte, deci din aceast` perspectiv` cifra e impresionant`. Iar rata de acceptare a r`mas tot la 1 din 10. Acum scal`m businessul,

38

Biz

emitem [i un card asociat contului, ca s` nu mai st`m dup` b`nci. Avem [i o schem` de loializare pentru cei care cer al doilea credit. Sper ca pân` la sfâr[itul acestui an s` avem [i platforma de payment acolo.

A durat ceva timp, nu?

Sunt \ntârzieri birocratice, fiindc` acolo dureaz` [i un an [i jum`tate s`-]i faci firm`. Eu eram optimist c` o s` dureze o lun` - dou` s` facem firma [i \n dou` luni o s` d`m drumul, dar a durat 18 luni. Discut`m de doi ani cu b`ncile de acolo, dar lucrurile se mi[c` mult mai lent. |ns` suntem pe f`ga[ul cel bun.

Solu]ia de lending merge foarte bine.

Evident, se poate [i mai bine, dar având \n vedere cum e pia]a de acolo suntem foarte bine. Sper`m s` atingem 2.000 de credite pe lun` pân` la sfâr[itul anului. Nu va fi u[or, având \n vedere c` de la zero la 1.000 de credite pe lun` ne-a luat pu]in peste un an. Dar, dup` cum arat` ultimele cifre, se poate. cum a]i ajuns la evaluarea clien]ilor cu ajutorul re]elelor sociale?

Simplu: ne-am gândit la ce date avem la dispozi]ie, ca s` ne leg`m de cel mai comun lucru. A[a am ajuns la Facebook.

Ne-am legat la biroul de credit doar ca

s` raport`m. Mexicul este România de acum zece ani. |n businessul de microcreditare trebuie s` fii extrem de creativ.

Exist` abordarea "d` lovitura [i fugi".

Din nefericire au fost cazuri de acest gen care, practic, au stricat pia]a. Apoi, po]i s` \ncerci s` faci un leverage. Dar cea pe care am ales-o [i noi este scalarea [i mergerea pe alte direc]ii. Avem chiar o licen]` bancar`, vrem s` construim o banc` mobil`, ar fi o chestie supercool.

Deocamdat`, \ns`, ne lupt`m cu birocra]ia. Partenerul meu de acolo \mi spunea chiar s`pt`mâna trecut` c` merge aproape s`pt`mânal la banca na]ional` din Mexic pentru discu]ii. Nu au fost de acord cu felul \n care vrem noi s` facem banca. La ei banca \nseamn` cl`dire, seif. Noi le-am spus c` vrem s` facem o banc` exclusiv pe telefonul mobil, punct. Tot ce ai nevoie, pe smartphone.

Au zis c` nu se poate, dar noi insist`m.

Exist` rezisten]` din partea b`ncilor?

Domeniul financiar-bancar este cel mai advers la schimbare. |n alt` ordine de idei, [i b`ncile tradi]ionale sunt con[tiente de faptul c` trebuie s` se schimbe. De fapt, nu s` se schimbe, ci s` evolueze, pentru c` altfel nu vor supravie]ui. Sunt ni[te unde de [oc \n interiorul sistemului. Fiecare \ncearc` s` \n]eleag` ce [i cum \l love[te. Iar ceea ce

“Volumul de date colectat e infernal de mare [i deciziile nu mai pot fi luate pe baza unor algoritmi clasici, \]i trebuie un algoritm \n mi[care.

A[a ceva poate fi dat doar de o ma[in` care \nva]`. Avem un departament de machine learning care asta face. ~sta este viitorul.”

AnTonio ErAm, founder & cEo, netopia

facem noi, sectorul de fintech (utilizarea ultimelor tehnologii pentru a oferi servicii financiare – n.r.), nu doar cu \mprumuturile, ci [i cu pl`]ile online [i mobil, cu Bitcoin [i a[a mai departe, nu face decât s` amplifice aceste valuri. |n cazul nostru, o companie fondat` de

Biz

39

Foto: VALI MIREA

TECH

trei-patru oameni a inventat o nou` metod` de a da credite. Gândi]i-v` c` acum zece ani nici nu-]i imaginai c` poate s` existe a[a ceva. |n România, suntem o companie independent` care domin` pia]a de pl`]i online [i mobile. Am venit cu mobilPay Wallet, care e o alternativ` de plat` tot mai folosit`. Acum zece ani, astfel de lucruri p`reau SF, acum \ncep s` fie acceptate [i folosite. Nu vorbim decât despre inova]ie, \n]elegere, nu de investi]ii masive. Se dovede[te c` [i cu bani relativ pu]ini se poate face ceva. cum aborda]i acest domeniu foarte volatil?

La noi, evolu]ia a fost \n etape: suntem aici [i ne gândim s` ajungem dincolo, hai s` \ncerc`m. Nici nu m` gândeam acum 13 ani, când am f`cut compania, c` o s` am mobile wallet, opera]iuni \n Mexic, c` o s` dau credite, s` fac pl`]i online. Nici m`car acum 5 ani nu-mi imaginam multe din lucrurile pe care le facem azi. Acum 5 ani [tiam c` vom avea un wallet, cam asta ar fi direc]ia, cam asta ar fi strategia. Vorbeam de wallet \n 2009-2010, când to]i se uitau la mine ciudat, fiindc` nu prea erau smartphone-uri. Chiar m` uitam pe ni[te documente de atunci: wallet-ul despre care vorbeam \n 2010 nu are nicio leg`tur` cu cel pe care \l avem azi.

Sunt diferen]e majore, l-am schimbat enorm [i am \nv`]at enorm. Avem avantajul primului venit [i avem un bagaj de cuno[tin]e crescut \n 6 ani pe care doar cineva cu extrem de mul]i bani l-ar putea replica. care vor fi pa[ii urm`tori pentru portofelul mobil?

Ceea ce vrea s` fac eu cu mobilPay Wallet este s` creez o modalitate nou` de plat`, cu un ecosistem deschis, \n care s` accept orice metod` de plat`, orice banc`, orice comerciant, orice utilizator, orice produc`tor, orice sistem. {i pe zona asta s` se poat` construi diverse alte afaceri. Este un sistem deschis fa]` de Apple Pay, de exemplu. {tim bine cum negociaz` Apple, plus c` poate oricând s` se r`zgândeasc` [i s` te lase pe dinafar`. Ce am construit pe partea de wallet [i ce am \nv`]at - reac]iile pie]ei, ale co40

Biz

mercian]ilor, adaptabilitatea la vremuri, s-au \nv`]at "the hard way", luând pumni din toate p`r]ile [i \n]elegând \n ce direc]ie trebuie s` mergem. De aceea mobilPay Wallet nu are nicio leg`tur` cu Apple Pay sau Samsung Pay. Sunt lucruri total diferite. Ceea ce ei propun sunt, practic, reedit`ri ale cardului \ntr-un mediu electronic. Noi facem cu pu]ini bani ce face [i Apple Pay plus alte lucruri \n plus. cât de utilizat este mobilPay Wallet?

Acum avem 35.000 de utilizatori care [i-au desc`rcat aplica]ia [i \n jur de 5.000 de utilizatori activi, care o folosesc de mai mult de trei ori pe lun`. Se fac sute de tranzac]ii pe zi, avem integrare cu Carrefour, Cora, Selgros pe zona de retail. Lumea \l folose[te pe online, \n loc s` introduc` cardul.

Avem restaurante, transport public - \n Cluj se cump`r` bilete cu mobilPay Wallet. Vrem s` ajungem la 100.000 de utilizatori care s`-[i introduc` cardul \n sistem. Sunt mai multe metode de monetizare, deocamdat` \l folosim pe cel de fee pe tranzac]ie, dar pe viitor direc]ia va fi total diferit`. Nu pot s` v` spun acum exact cum. Cifrele pentru noi nu sunt relevante. Important e feedback-ul de la utilizatori, tiparele de utilizare. |ncepi s` vezi lucruri foarte interesante, oameni care cump`r` la Carrefour de 7-800 de lei [i pl`tesc cu telefonul mobil. Nu vorbim, deci, de pl`]i mici. Se \ntâmpl` ni[te lucruri, schimbi ni[te obiceiuri de utilizare. Eu la Carrefour pl`tesc numai a[a [i vin oameni s` m` \ntrebe cum am f`cut. E clar c` a schimbat o mentalitate [i ne bucur`m. |nseamn` c` viziunea noastr` a fost corect`. Este aberant s` m` gândesc la 10 milioane de utilizatori. |n România sunt 12 milioane de carduri, dintre care un milion se folosesc pentru pl`]i. Iar cardurile sunt \n România de vreo 20 de ani. Când ai o mas` mare de utilizatori, deja \n]elegi altfel pia]a. La 100.000 de oameni care \[i introduc cardul ajungem la nivelul unei b`nci din top 15 \n România.

Când vom avea 300.000, cât e ]inta pentru sfâr[itul anului viitor, ajungem deja \n primele 10, \n alt` lig`.

cum lucra]i cu comercian]ii pe zona de mobile wallet?

Avem o abordare diferit`, ne leg`m direct \n casa de marcat, comerciantul nu trebuie s` cumpere echipamente, e doar software. Am lucrat cu to]i integratorii mari de sisteme de case de marcat.

Casierul apas` butonul, tu scanezi [i gata. Pornind de aici, introducem tot felul de facilit`]i. De exemplu, \]i vei putea vedea bonul \nainte s` pl`te[ti, un lucru unic pe pia]`. Iar pentru comerciant costurile sunt mult mai mici decât cu al]i procesatori de pl`]i. Ce mai aducem noi pentru comerciant este \n]elegerea clientului. |i d`m comerciantului date ca s` \n]eleag` cine e acel utilizator, s` \n]eleag` ni[te tipare de consum f`r` s` mai cear` date suplimentare. Automat i se dau \ntr-un anumit context informa]ii despre utilizator. Pentru comerciant este plusvaloare, pentru c` \n]elege cine cump`r` de la el, iar pentru utilizator este plus-plusvaloare, pentru c` poate s` intre \ntr-un sistem de loializare mult mai eficient, f`r` carduri sau formulare. Noi am fost la \nceput o

TECH

Eu ]in foarte mult la acest lucru, iar \ntregul nostru sistem se bazeaz` pe asta. Chiar dac` facem share de anumite informa]ii, ele sunt extrem de bine definite, containerizate. D`m doar ce este relevant pentru utilizator [i comerciant.

Asta este, de fapt, noua epoc` a marketingului. Nu mai dau adresa ta de e-mail [i telefonul c`tre branduri, ca s` te spameze. N-o s`-i dau adresa ta de mail sau telefonul, ci doar un profil anonim al t`u \ntr-un anumit context.

Modelul de business este construit \n a[a fel \ncât s` pl`te[ti dac` este relevant, dac` nu, nu. Asta trebuie s` ne fac` pe noi mult mai eficien]i.

Foto: Ayo88 – Dreamstime.com

companie de marketing prin SMS, \n]elegem diferen]a dintre un marketing eficient translatat pe utilizator \ntr-un anumit context versus “Hai s`-i d`m SMS-uri, e-mailuri, pliante, bro[uri”. Lucrurile evolueaz`. Este mult mai eficient s`-i oferi unui utilizator un

300.000

de utilizatori ai mobilPay Wallet este ]inta stabilit` de Antonio Eram pentru sfâr[itul anului 2017

produs \ntr-un anumit context, dar nu \n genul treci pe lâng` pizzerie [i e[ti anun]at c` e pizza la promo]ie. Poate seara trecut` ai fost la restaurant [i ai b`ut un anumit vin, iar peste o s`pt`mân` te duci la Carrefour [i-]i spunem c` vinul respectiv e la raft. cum r`mâne cu protec]ia datelor?

Tr`im \ntr-o lume care nu mai \n]elege anonimitatea [i conceptul de privacy.

cât de important` este inova]ia pentru un astfel de sistem?

Felul \n care noi am pivotat [i am construit lucruri [i am schimbat de zeci [i sute de ori ce face mobilPay Wallet acum, iar peste trei ani ar putea fi cu totul diferit. Ne-a f`cut s` invent`m sau s` investim \n lucruri la care nici m`car nu ne gândeam. Tocmai am creat un departament [i am angajat oameni foarte buni care dezvolt` un sistem bazat pe inteligen]` artificial`. De ce?

Pentru c` volumul de date colectat e infernal de mare [i deciziile nu mai pot fi luate pe baza unor algoritmi clasici, \]i trebuie un algoritm \n mi[care.

A[a ceva poate fi dat doar de o ma[in` care \nva]`. Avem un departament de machine learning care asta face. ~sta este viitorul. Epoca \n care d`deam anun]uri sau f`ceam reclame la TV s-a terminat. sunte]i activi [i pe zona de Bitcoin.

Da, unii tatoneaz` [i al]ii lucreaz` pe partea de Bitcoin. Noi am ales s` facem lucruri. La nivel de procesare [i acceptare suntem singurii de pe pia]`, volumele cresc continuu [i ajung la ni[te cifre interesante. Dac` acum un an de zile unii m` stropeau cu ap` sfin]it` când vorbeam de Bitcoin, acum am avut discu]ii extrem de cerebrale cu cei de la BNR sau de la Visa pe aceast` tem`. Au \nceput s` \n]eleag` c` lucruri au evoluat. Ajut` foarte mult [i evolu]ia Bitcoin. Nu mai sunt specula]ii fantastice, iar anul trecut Bitcoin a fost cea mai

stabil` moned` din lume. |nc` lucr`m la platforma de exchange, am schimbat-o de dou` ori \nainte s-o lans`m [i vom construi pe lâng` ea tot felul de servicii. Se \ntâmpl` lucruri foarte interesante cu tehnologia blockchain. Dac` lumea nu \n]elege, \[i vor da seama apoi c` trenul a plecat deja din gar`.

Chiar a plecat, dar acum \nc` merge \ncet, te mai po]i urca \n el. cum evolueaz` netopia ca business?

Businessul cre[te. Pe pia]a de e-commerce din România, plata cu cardul este la nivelul de 10% din total. Deci [i dac` stau pe loc businessul tot trebuie s` creasc`. Lumea \ncepe s` \n]eleag` c` e mult mai cool s` comanzi de acas` decât s` stai la cozi, pentru anumite produse. Noi deservim, de exemplu, marii operatori de turism, pe cei din zona produse bio. Nu cred \nc` \n viziunea \n care totul va fi online, evident c` nu va fi a[a. Din contr`, lumea se schimb`. Afar` \ncep s` apar` businessuri ni[ate, cum erau \nainte. Dac` vrei carne, te duci la cineva care face numai asta, la fel la cafea. Sunt magazine de vinuri, delicatese, au \nceput s` apar` magazine \n care \]i faci haine la comand`, unde tocmai tehnologia contribuie la reducerea costurilor [i oricum un costum la comand` arat` mai bine pe tine.

Este un val de schimbare?

Vine noua genera]ie, care are foarte mult` aplecare c`tre imaginea proprie, vor trotinete, hoverboard, prefer` s` se distreze decât s` pl`teasc` rate la cas`.

Apropo de fintech, pentru ace[ti tineri s` mearg` la un ghi[eu [i cineva s` scrie 700 de hârtii pentru un credit este un nonsens, ei vor totul pe telefon. Aici \ncepe s` se fac` ruptura. Unele b`nci au \nceput s` \n]eleag`, dar e o diferen]` \ntre ce au \n]eles [i ce fac de fapt.

Da, e OK s` dai credite, dar f`-o inteligent. Nu trage cu tunul \n speran]a c` o s` nimere[ti dou` mu[te. Focuseaz`-te, vezi targetul, contextul, nevoia, investe[te \n a \n]elege. Vorbeam deun`zi cu bancheri [i le explicam c` noi construim AI machine learning [i se uitau la mine de parc` vorbeam klingonian`. Biz Biz

41

TECH

mArEA DiGiTAlizArE PEnTru micilE comPAnii Valul digitaliz`rii va face ravagii \n rândul companiilor mici [i mijlocii care cred c` vor putea supravie]ui f`r` o strategie clar` [i o adop]ie rapid` a noilor tehnologii. Cine nu va trece la digital nu va supravie]ui. DE GABriEl BârliG~

C

âteva computere legate \n re]ea [i conectate la internet reprezint` pentru multe companii mici [i mijlocii maximul de digitalizare pe care l-au realizat, de[i lumea de business a fost profund schimbat` de ascensiunea smartphone-urilor [i de explozia social media. Marile companii lucreaz` de mult` vreme cu sisteme informatice complexe [i solu]ii ERP, iar \n ultimii ani au trecut la cloud [i la sisteme complexe de business intelligence [i business analytics. Dar IMM-urile nu au urmat trendul \ntr-un ritm foarte accelerat. Multe au considerat (de multe ori f`r` s` se intereseze \n mod real) c` solu]iile \n domeniu sunt scumpe sau c` domeniul lor nu va fi schimbat atât de mult de explozia digital`. |ns` \n viitorul foarte apropiat digitalizarea nu va mai fi un concept abstract, rezervat aproape exclusiv marilor juc`tori din economie. “Fiecare ]ar`, ora[ [i afacere \n parte va trebui s` se adapteze revolu]iei digitale pentru a se dezvolta [i a supravie]ui \n noua economie digital`”, spune Martin McPhee, Senior Vice President la Cisco Consulting Services. Revolu]ia va fi rapid` [i “sângeroas`”, dup` cum o arat`

42

Biz

raportul “Digital Vortex: How Digital Disruption is Redefining Industries” emis recent de c`tre Centrul Global pentru Transformare Digital` a Afacerilor (DBT). Rezultatele studiului arat` c` revolu]ia digital` va afecta puternic \n urm`torii cinci ani aproximativ 40% dintre companiile ce urmeaz` modele tradi]ionale de afaceri, din fiecare dintre cele 12 industrii luate \n considerare. Pentru companii, acest lucru poate \nsemna, \n unele cazuri, pierderea cotei de pia]` sau chiar falimentul. “Modelele de afaceri, priorit`]ile, dar [i ofertele de produse vor suferi schimb`ri. Pe lâng` modific`rile aduse industriilor, transformarea digital` va estompa treptat [i grani]ele dintre acestea”, spune Michael Wade, director al Centrului DBT. Cu toate acestea, reprezentan]ii a 45% dintre companii consider` c` revolu]ia digital` nu este un subiect atât de important \ncât s` fie dezb`tut \n [edin]ele consiliului de administra]ie.

Studiul a fost realizat \n urma unui sondaj de opinie, la care au participat 941 de reprezentan]i din 12 industrii (Tehnologie, Media & Entertainment, Retail, Servicii Financiare, Telecomu-

nica]ii, Educa]ie, Turism, Produc]ie, S`n`tate, Utilit`]i, Petrol [i Gaze, Farma) [i ]`ri diferite, precum Australia, Brazilia, Canada, China, Fran]a, Germania, India, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Anglia [i SUA. Dup` cum o arat` nu doar studiile, ci [i realitatea economic`, toate businessurile vor fi afectate de digitalizare [i va fi aproape imposibil pentru o companie s` supravie]uiasc` f`r` o strategie clar` \n domeniu. “Nu vor mai exista businessuri f`r` component` de tehnologie adânc implantat` \n businessul respectiv. Nu vorbim doar despre un computer sau o parte din infrastructur`, ci despre tot businessul, de la modul cum se interac]ioneaz` cu clien]ii pân` la lan]ul de furnizori”, a declarat Dorin Pena, General Manager al Cisco România, pentru revista Biz. Compania american` consider` c` este crucial pentru

Foto: ©Alphaspirit – Dreamstime.com

TECH

orice strategie de digitalizare a unei companii s` existe o platform` tehnic` fiabil`, stabil` [i sigur`, adic` de o re]ea performant`. “Chiar dac` mu]i infrastructura IT \n cloud, ai nevoie de re]ea bun` ca s` o po]i accesa. Securitatea este foarte important`. Nu mai este o component` separat`, ci e parte integrant` a oric`rui proiect, a oric`rei infrastructuri, a oric`rui business”, adaug` Dorin Pena.

Un alt juc`tor global \n digitalizare care va pune accentul [i \n România pe zona de IMM este SAP. Strategia companiei pe toate pie]ele pe care este prezent` e centrat` \n jurul conceptului transform`rii digitale a companiilor, prin adoptarea de noi modele de business, adaptate la evolu]iile tehnologice actuale [i viitoare. “Companiile au r`mas \n urma consumatorilor \n evolu]ia digital` [i noi le putem ajuta s`

40%

dintre companiile ce urmeaz` modele tradi]ionale de afaceri vor fi puternic afectate, prin pierdere de cot` de pia]` sau chiar faliment, \n urm`torii cinci ani de revolu]ia digital` Sursa: Cisco adopte noile modele de business bazate pe tehnologiile care schimb` lumea”, spunea recent Simon Kaluza, Managing Director SAP pentru Europa Central` [i de Est. Motorul transform`rii digitale vine din faptul c`, \n 2020, nu mai pu]in de 75% din for]a de munc` a lumii va fi format` din millennials, oameni obi[nui]i cu informa]ii, date [i servicii accesibile oriunde prin intermediul

smartphone-urilor. Kaluza spune c`, \n prezent, 80% din businessul SAP vine din zona IMM-urilor [i c` serviciile oferite de companie se \ndreapt` spre zona de “uberizare” a oric`rui business. “Ne mut`m \n zona solu]iilor front-end. Din câte am observat, segmentarea a[a cum o [tiam dispare [i ne afl`m \n era personaliz`rii produselor [i serviciilor.

Lucr`m cu cantit`]i uria[e de date, care trebuie prelucrate [i noi oferim tocmai solu]ii \n aceast` zon`”, a ad`ugat Kaluza. SAP, unul dintre cei mai mari produc`tori de software de business la nivel global, a anun]at deja c` va mai angaja circa 80 de speciali[ti români \n centrele sale de nearshoring din Bucure[ti, Timi[oara [i Cluj-Napoca, unde are deja 400 de angaja]i.

A[a cum Uber sau AirBNB au zguduit din temelii pie]e tradi]ionale doar prin tehnologie, orice domeniu este vulnerabil ast`zi \n fa]a digitaliz`rii.

Data analytics, Internet of Things, robotica [i alte inova]ii au creat posibilit`]i tehnologice noi care influen]eaz` toate industriile, iar noi juc`tori digitali \[i fac apari]ia \n multe sectoare industriale tradi]ionale. “Sunt joburi care vor disp`rea, industrii care vor disp`rea, companii care vor disp`rea dac` nu se adapteaz` la digitalizare”, avertizeaz` Dorin Pena, de la Cisco. |n acela[i timp, \ns`, digitalizarea \nseamn` oportunit`]i pentru companiile care [tiu s` o foloseasc` pentru a-[i crea un avantaj competitiv. Tocmai de aceea este surprinz`tor faptul c` doar 20% din poten]ialul generat anul trecut de digitalizare a fost accesat de companiile din sectorul privat, potrivit unui raport al Cisco. Spre exemplu, potrivit studiului, retailerii pot \mbun`t`]i substan]ial rela]ia pe care o au cu clien]ii [i pot eficientiza for]a de munc`, prin investi]ii \n digitalizarea afacerilor, ca s` poat` concura cu magazinele care \[i desf`[oar` activitatea strict online. Valoarea pe care o genereaz` digitalizarea doar prin oferirea de analize mai detaliate despre procesele de business reprezint` aproximativ 285 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, Cisco estimeaz` c` industria de retail a accesat \n 2015 doar 15% din valoarea poten]ial`. Biz Biz

43

TECH

A PATrA rEVolu}iE inDusTriAl~ lA cluj Ma[ini care se conduc singure, dispozitive care fac parcarea complet automatizat`, prin atingerea unui singur buton, [i utilaje de produc]ie care comunic` \ntre ele pentru a elimina erorile de fabrica]ie. Nu sunt scene din filme SF, ci tehnologii care se dezvolt` la Cluj. DE oAnA VoinEA

D

igitalizarea ne duce imediat cu gândul la gadgeturi inteligente, conexiunea la social media sau accesul rapid la informa]ii. Dar ea \nseamn` mai mult de atât. Conectivitatea prin intermediul internetului lucrurilor (Internet of Things – IoT) modific` activitatea companiilor, transform` industriile [i schimb` pia]a muncii. Ne confrunt`m cu un ritm accelerat al schimb`rilor tehnologice, cu efecte economice semnificative, iar speciali[tii spun c` suntem \n pragul unei revolu]ii tehnologice – industria 4.0, care va transforma fundamental modul \n care tr`im, muncim [i interac]ion`m unii cu ceilal]i.

Industria 4.0 presupune \ns` o versiune 3.0, care se refer` la computere [i la robo]ii [i ma[inile pe care ace[tia \i controleaz`, facilitând un grad \nalt de automatizare [i digitalizare ale datelor generate \n produc]ie. Acesta ar trebui s` fie statu-quo-ul global \n industrie, dar \n multe cazuri acest proces \nc` nu s-a terminat. |n special \n fabrici vechi sau de dimensiuni redu-

44

Biz

se se g`se[te deseori o infrastructur` IT necorespunz`toare [i documenta]ie manual`, f`r` ca asta s` fie totu[i regula. “|n România a[teptarea este de a reg`si fabrici demodate, dar cum multe companii abia acum intr` pe pia]` româneasc`, liniile lor de produc]ie sunt de fapt foarte moderne”, spune Augusta Ene, Senior Manager al AE Industry 4.0 Solution Center din cadrul centrului de Cercetare [i Dezvoltare Bosch din Cluj.

Spre exemplu, fabrica Bosch din Jucu, lâng` Cluj, construit` la finele lui 2013, este cel mai tân`r membru al Comunit`]ii Europene de Produc]ie Bosch [i folose[te tehnologie de ultim` or`. Utilizând cele mai noi echipamente [i infrastructur` IT pentru produc]ie sub form` MES (Manufacturing Execution System) [i o baz` de date conectat` \n timp real la liniile de produc]ie, aceast` fabric` se afl` \n mijlocul celei de a patra revolu]ii industriale [i este o fabric` pilot pentru numeroase proiecte de industrie 4.0 din Bosch.

AE Industry 4.0 Solution Center este un partener central al proiectului de industrie 4.0 din cadrul companiei Bosch, având prin cele trei echipe – Analytics Service Center, Sensor Solution Center, I40 Programming Center – o structur` unic`, care permite dezvoltarea de solu]ii I40 complete. “Activitatea grupului este concentrat` pe data mining aplicat \n industrie, programare, dezvoltare de senzori interconecta]i [i suport, având o \n]elegere detaliat` a proceselor tehnice analizate. Solu]iile dezvoltate ofer` mijloacele necesare pentru monitorizarea proceselor de fabrica]ie \n timp real, management optim al evenimentelor neprev`zute [i al erorilor, predic]ia evenimentelor, suport bazat pe analiz` de date pentru rezolvarea problemelor, optimizarea managementului riscului, reducerea timpului de reac]ie la cererile clien]ilor”, arat` Augusta Ene, ad`ugând c`, privind dincolo de proiectele

TECH

izolate de automatizare, scopul echipei de la Cluj este de a livra seturi de solu]ii care s` promoveze schimb`ri strategice ale mediului IT [i de produc]ie.

Centrul de inginerie din Cluj este deja implicat \n numeroase activit`]i de cercetare [i dezvoltare, atât pe teme de software, cât [i de hardware.

“Una din temele de viitor cele mai interesante este conducerea autonom`. |n acest domeniu suntem deja implica]i \n crearea algoritmilor de analiz` a imaginilor \nregistrate de camerele stereo video de la bordul ma[inii.

Ace[ti algoritmi nu detecteaz` doar obstacolele de pe drum, ci [oseaua \n sine, cu semne [i indicatoare, a[a \ncât ma[ina viitorului s` recunoasc` singur` calea [i s` ia deciziile corecte. |n plus, lucr`m [i la sistemul de servodirec]ie [i la pilotul de parcare automat, componente esen]iale pentru realizarea unei ma[ini autonome”, explic` Augusta Ene.

rEDucEri DE cosTuri 4.0 Digitalizarea va reduce costurile pentru aproape toate opera]iunile [i func]iile din unit`]ile de produc]ie: • Costurile de produc]ie ar putea sc`dea cu peste 10% • Costurile de logistic` ar putea sc`dea cu pân` la 20% • Costurile de inventar ar putea sc`dea cu 30-50% • Costurile de mentenan]` ar putea sc`dea cu 10-20% Sursa: Roland Berger

Industria 4.0 este singura modalitate de a r`mâne competitiv [i a continua produc]ia \n loca]ii cu costuri ridicate cum sunt cele din Europa, consider` Augusta Ene. Astfel, orice produc`tor care dore[te s` aib` succes aici va trebui s` se adapteze, iar România nu face excep]ie de la regul`.

Produc`torii din orice domeniu trebuie, \n mod constant, s` devin` mai efi-

cien]i [i mai “verzi”, s` \[i reduc` costurile f`r` a pierde \ns` din calitatea produselor, iar industria 4.0 le ofer` mijloacele necesare pentru atingerea acestor scopuri. “Industria 4.0 va avea cel mai mare impact asupra companiilor care nu se pot baza pe specificul pie]ei locale, având [i competitori str`ini, cum ar fi industria de automotive [i consumabile, industria grea [i altele. A patra revolu]ie industrial` nu va afecta doar procesele de fabrica]ie, ci [i produsele [i serviciile pe care le folosim [i va determina, astfel, apari]ia unor noi modele de afaceri”, spune Augusta Ene. |n ceea ce prive[te beneficiile asociate, luând \n considerare doar cele peste 250 de fabrici Bosch la nivel global, CEO-ul Bosch, Volkmar Denner, se a[teapt` ca industria 4.0 s` aduc` economii de aproximativ un miliard de euro companiei din reduceri de costuri [i s` genereze vânz`ri adi]ionale de un miliard de euro pân` \n 2020. |n contrast cu procesul de automatizare \ns`, reducerea costurilor nu se va mai realiza prin reducerea num`rului de angaja]i, ci prin optimizarea proceselor de produc]ie, reducerea timpilor mor]i cauza]i de mentenan]`, reducerea timpului de reac]ie a inginerilor [i cre[terea calit`]ii produselor, explic` reprezentanta Bosch. “Este necesar` depunerea unui efort deosebit pentru crearea unor re]ele inteligente care s` acopere \ntregul lan] valoric. Acest lucru va cre[te nevoia de ingineri, mai ales \n domeniile de IT [i data mining, a[a \ncât ne putem a[tepta ca acest sector s` continue s` creasc` [i \n urm`torii ani”, spune Augusta Ene. Aceasta arat` c` anumite sarcini [i meserii, ca [i \n deceniile trecute, vor disp`rea ca urmare a avansului tehnologic, \n timp ce sarcini noi [i meserii complexe vor ap`rea [i se vor dezvolta tot mai mult. |n produc]ie \ns`, tehnica sprijin` omul mai mult ca niciodat`, iar avantajul este c` procesele de fabrica]ie sunt mai transparente ca \nainte, a[a \ncât angaja]ii s` poat` reac]iona cât mai repede. Cu alte cuvinte, mai multe sarcini de coordonare \n locul muncii de rutin`. Biz Biz

45

FINAN}E

GHICI CINE |}I CUMP~R~ CREDITUL Nu v-a]i pl`tit ratele la banc` de ceva vreme? S-ar putea s` nu mai ave]i credit la acea banc`. Nu v` bucura]i, n-a]i sc`pat de plat`. Un simplu SMS v` va anun]a c` de acum creditul trebuie restituit unei firme de recuperare crean]e. DE OANA VOINEA

P

oate nu [tia]i, dar o datorie poate fi vândut` de c`tre creditor, adic` de institu]ia financiar` c`reia i se datoreaz` o sum` de bani, unei alte companii sau institu]ii \n acela[i mod \n care se poate vinde un bun sau un serviciu. Nu conteaz` dac` \ntârzierea cu plata datoriei este de trei luni sau trei ani: câteva rate nepl`tite pentru cumpararea unei ma[ini, un card de credit neachitat sau chiar o factur` de telefon neachitat` sunt de ajuns pentru a deveni "clientul" unei companii de colectare a cren]elor. Practica - folosit` de b`nci, companii de asigur`ri, dar [i alte institu]ii - se nume[te cesiune sau transfer de crean]` [i, din punct de vedere legal, nu necesit` consim]`mântul debitorului. Odat` cu vânzarea crean]ei, creditorul ini]ial transmite toate drepturile, obliga]iile [i informa]iile c`tre noul creditor, care devine singura entitate care va putea lua decizii cu privire la un caz anume.

De[i celui care a luat creditul nu i se

46

Biz

cere acordul pentru vânzarea datoriei, acesta este \n[tiin]at referitor la cesiune [i din acel moment pl`]ile trebuie f`cute c`tre compania de colectare a crean]elor.

Ce poate face cel care a luat credit de la banc`, dar trebuie s` pl`teasc` ratele la o companie de recuperare crean]e?

Poate s` \ncheie un angajament de plat` cu noul creditor [i evit` astfel colectarea pe cale judiciar` [i vizita executorului judec`toresc. Exist` companii care ofer` posibilitatea achit`rii datoriei pe cale amiabil`, \n rate convenabile.

Num`rul românilor restan]ieri la b`nci a ajuns la aproape 740.000 \n luna mai, nivel maxim al ultimilor trei ani, potrivit datelor Biroului de Credit, publicate de Banca Na]ional` a României (BNR). |n ceea ce prive[te restan]ele cu o \ntârziere de peste 90 de zile, valoarea total` a acestora a ajuns la 7,58 miliarde lei.

Restan]e \n valoare de 1,93 miliarde de lei sunt aferente unor credite aflate \n faz` de colectare.

Pentru b`nci, vânz`rile de portofolii de credite reprezint` o metod` tot mai frecvent` de dezintermediere (deleve-

raging). Acestea continu` s` fie un element strategic pentru b`nci, iar România apare \n topul regional al Europei Centrale [i de Est, cu vânz`ri de credite neperformante (non-performing loan - NPL) estimate la 2,5 miliarde euro, potrivit studiului Deloitte Deleveraging Europe 2015-2016 (suma include tranzac]ii \n derulare la sfâr[itul anului). Potrivit studiul Deloitte, anul trecut cei mai activi cump`r`tori din CEE au fost Deutsche Bank, Kredyt Inkaso, Kruk [i APS. Printre cei mai activi vânz`tori s-au num`rat Banca Comercial` Român` (BCR), UniCredit Bank România [i Piraeus România.

Cea mai recent` vânzare de credite neperformante a fost f`cut` de Eurobank. Grupul grec care de]ine pe pia]a financiar` local` Bancpost [i divizia de credite de consum a vândut \n luna mai un pachet de credite neperformante \n valoare brut` de 170 de mi-

7,58

miliarde lei era \n luna mai valoarea total` a restan]elor cu \ntârziere de peste 90 de zile acumulate de români Sursa: BNR

lioane de euro. Pachetul, ce include credite de consum negarantate cu \ntârzieri la plat` de peste 90 de zile (cu un sold total restant de aproximativ 597 milioane euro), a fost cump`rat de International Finance Corporation (IFC), membr` a Grupului B`ncii Mondiale, [i Kruk, companie din Europa Central` [i de Est specializat` \n recuperarea datoriilor. Potrivit reprezentan]ilor Bancpost, transferul acestui pachet de credite neperformante

Foto: © Dmitriy Shironosov – Dreamstime.com

este probabil cea mai mare tranzac]ie de acest tip din România pân` \n prezent. |n ianuarie, Eurobank a mai vândut un pachet de NPL-uri de 72 de milioane de euro \n Bulgaria, potrivit informa]iilor transmise de grupul grec.

Sistemul bancar românesc a ajuns \n prezent la o rat` de neperforman]` de 13-14%, dup` ce \n 2014 ponderea creditelor rele \n total credite ajunsese la un vârf de 25%. Pentru anul viitor \ns`, bancherii anticipeaz` o sc`dere a acestei rate sub 10%, dup` ce anul acesta vor fi vândute credite neper-

formante de 2,5 miliarde de euro. Potrivit evalu`rilor firmei de audit [i consultan]` KPMG, b`ncile mai au \n bilan]uri credite neperformante de 5-6 miliarde de euro, \n special pe corporate, ce vor fi scoase la vânzare \n urm`torii ani.

COLECTAREA DE CREAN}E, |N CRE{TERE Cu alte cuvinte, [i 2016 va fi un an dinamic pentru pia]a de colectare a crean-

]elor. Potrivit Asocia]iei de Management al Crean]elor Comerciale (AMCC), \n 2015 valoarea crean]elor externalizate a \nregistrat o cre[tere de 11% fa]` de anul anterior. Totodat`, valoarea crean]elor colectate a \nregistrat o cre[tere de 27% \n intervalul 2014-2015, datorat` \n mare parte cre[terii de 29% a valorii sumelor colectate pe segmentul B2C, ajungând la aproximativ 359 de milioane de euro. Cifrele AMCC arat` c` veniturile din colectarea de crean]e au crescut cu 19% \n

2015, comparativ cu 2014, ca urmare a volumului mare de crean]e cesionate (cre[tere cu 28%) [i a colect`rii de crean]e B2C (cre[tere de 49%), care a compensat sc`derea (61%) \nregistrat` \n procesul colect`rii de crean]e din B2B. Pe segmentul pie]ei B2C, valoarea total` a crean]elor externalizate \n 2015 a fost de aproximativ 10,16 milioane euro, aferente unui num`r de circa 6 milioane de cazuri, unde crean]ele interna]ionale externalizate reprezint` 8,8 milioane euro [i aproximativ 825.000 de cazuri. |n ceea ce prive[te dinamica pie]ei, datele AMCC arat` c` num`rul crean]elor domestice externalizate a crescut \n 2015 cu mai mult de 7%, comparativ cu 2014, datorit` unei cre[teri de 16% a num`rului de cazuri B2C al crean]elor externalizate. Valoarea crean]elor domestice achizi]ionate a sc`zut cu 5% de la aproximativ 498 de milioane de euro, pân` la 471 de milioane de euro. Totodat`, valoarea medie pe caz a crescut pân` la 1.126 euro, ca urmare a unei reduceri cu 43% a num`rului de cazuri achizi]ionate [i o valoare mai mare a portofoliilor de crean]e. |n acela[i timp, valoarea total` a crean]elor externalizate de tip B2B \n 2015 a atins aproximativ 327 de milioane de euro pe pia]a româneasc`, num`rând un total de aproximativ 180.000 de cazuri. Num`rul total de cazuri al crean]elor externalizate \n B2B \n 2015 a crescut cu 25% comparativ cu 2014. Astfel, num`rul de cazuri de crean]e domestice externalizate \n 2015 a \nregistrat o cre[tere de 40% comparativ cu 2014. |n acela[i timp, num`rul de crean]e domestice achizi]ionate a sc`zut cu 42%, cu toate c` \n termen de valoare acestea au \nregistrat o cre[tere de 69%. Pentru cazurile de crean]e domestice externalizate B2B, \n 2015, valoarea medie pe caz a fost de 1.969 euro/caz, spre deosebire de 254 euro/caz pentru crean]ele domestice externalizate B2C. Valoarea medie a crean]elor domestice achizi]ionate a crescut la 10.758 euro/caz \n 2015, \n principal datorit` cre[terii valorii portofoliilor achizi]ionate. Biz Biz

47

FINAN}E

INFLA}IA DE IDEI PROASTE Politicienii par s` nu \n]eleag` c`, ast`zi, oamenii nu prea mai pot fi min]i]i pe termen lung. |n acest moment deja reac]ioneaz` altfel decât au fost manipula]i s` o fac` \n ultimele decenii. DE IONU} B~LAN

48

Biz

FOTO: VALI MIREA

A

tunci când pre[edintele B`ncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a anun]at posibilitatea de a le da bani direct oamenilor, de a le arunca din elicopter (“helicopter money”), fiindc`, prin relaxarea cantitativ` (QE), ace[tia nu prea ajung la ei, au fost cam pu]ine voci care s`-i explice c` astfel nu se remediaz` principala problem`, faptul c` e afectat rolul banilor \n a mijloci schimbul.

Iar \n m`sura \n care debitorii sunt sco[i din supra\ndatorare s-ar putea trage concluzia c` ace[tia, b`ncile [i politicienii au func]ionat bine, când au f`cut-o prost. Astfel, n-ar mai penaliza nimic atitudinea institu]iilor financiare, inerte la programul de QE sau politica lor de creditare, ce a reflectat interese personale [i de grup. Toat` lumea ar fi sp`lat` [i curat`. {i \ntre ceea ce a propus Draghi [i ceea ce au legiferat politicienii români cu darea \n plat` nu e o mare deosebire.

Principalul punct comun al celor dou` ini]iative e c` ambele se plaseaz` \n zona compromisurilor de neacceptat. |n fine, aceast` modalitate de a amesteca treburile pentru ca politicul s` scape cu onoarea nereperat` nici m`car nu e nou`. Politicienii nu s-au schimbat prea mult \n ultimele sute de ani. Ei f`ceau QE \nc` din vremurile \n care banii erau de aur. Henric al VIII-lea a fost un rege controversat nu doar fiindc` a separat Anglia de catolicism ca s` se mai \nsoare \nc` o dat`, ci [i fiindc` a “tocit” [i “u[urat” lira sterlin` pentru a-[i umple vistieria golit`. {i n-a fost nici m`car primul care a procedat astfel. |mp`ratul roman Antoninus Caracalla a emis antoninianul, moned` cu curs for]at,

IONU} B~LAN este jurnalist independent, fost redactor-[ef al revistei “Finan]i[tii”, publicist la “Jurnalul Na]ional”, “S`pt`mâna financiar`”, “Pia]a financiar`”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”.

Mai multe materiale de acela[i autor g`si]i pe www.bloguluibalan.ro care valora cu mult sub valoarea declarat`.

Deci romanii sau englezii deteriorau greutatea [i compozi]ia monedei, iar acest sistem infla]ionist era cu mult inferior celui actual, care poate distruge valoarea monedei f`r` dificultate.

Atunci când suveranul constata c` nu mai avea nimic \n vistierie [i nu mai putea impune un impozit explicit, apela la impozitul implicit numit

infla]ie, pe care o “producea” cu ajutorul cunoscutului truc de \nnoire a monedelor. Se b`teau altele, dar care con]ineau o cantitate mai redus` de metal pre]ios. Vistieria monarhului se umplea astfel cu aurul sustras. Lira era proclamat` tot lir`, dar, de fapt, cânt`rea mai pu]in. Cei care p`strau vechile monede constatau c` cele noi sunt mai u[oare.

Iar \n drama lui Goethe “Faust”, când trezorierul \i spune \mp`ratului c` “l`zile cu bani sunt goale”, iar Mefisto vine cu “g`selni]a” transform`rii hârtiei \n bani, suveranul zice “nu avem bani, face]i ce a spus”, semneaz` bancnotele [i provoac` o explozie a consumului, “Jum`tate din popor fiind obsedat s` m`nânce bine / Cealalt` jum`tate s` se \mbrace bine”. Dup` care oamenii \[i dau seama c` bancnotele sunt acoperite doar de promisiunea aurului care \nc` nu s-a extras din mine.

Ceea ce nu ia Draghi \n calcul este c` oamenii nu pot fi min]i]i pe termen lung. |n acest moment deja reac]ioneaz` altfel decât au fost manipula]i s` o fac` \n ultimele decenii. Dac` sunt pu[i s` aleag` \ntre a-[i petrece o noapte cu o div` din spa]iul media sau s` aplice o corec]ie drastic` unui politician, paradoxal, ei vor opta pentru b`taie. Pe care i-ar administra-o oric`rui politician, indiferent de orientarea partidului.

Dac` nu crede]i, haide]i s` facem un sondaj de opinie \n care s` vedem pe ce pune poporul mai mult pre], pe sex sau pe b`taie. Cu precizarea, desigur, c` ar trebui re]inut spre ceea ce se \ndreapt` preferin]ele, c`tre r`zbunare [i pedepsire, ori spre toleran]` [i \n]elegere, numai pentru cei activi sexual. Se pare c` fata de la pagina 5 are o problem`. Biz

FINAN}E

CALM BRITANIC |N ZONA DE BUSINESS Este prea devreme pentru a discuta despre efectele referendumului prin care Marea Britanie a decis ie[irea din Uniunea European`, dar Charles Crocker, CEO al Camerei de Comer] Britanico-Române (BRCC), spune c` membrii organiza]iei nu [i-au schimbat modul \n care abordeaz` mediul de afaceri. DE OANA VOINEA

R

omânia a atras pân` acum circa 5.000 de companii britanice, cele mai multe fiind interesate de domenii precum IT&C, textile, servicii, produc]ie sau inginerie. Ce i-a atras pe investitorii britanici \n România? Pozi]ia strategic` important` \n Europa, cu cel mai mare port la Marea Neagr` [i for]a de munc` cu un nivel de educare [i cu capacit`]i tehnice [i lingvistice excep]ionale. |ntrebarea este ce urmeaz` acum.

Care sunt implica]iile votului pentru Brexit asupra Marii Britanii?

Este prea devreme s` vorbim despre acest subiect.

Mul]i dintre membrii BRCC au f`cut investi]ii importante \n România. Care este acum atmosfera printre reprezentan]ii acestor companii?

Este adev`rat, câ]iva dintre membrii no[tri sunt companii cu investi]ii \n România. Cum este o camer` de comer] bilateral`, BRCC are printre membrii s`i [i companii cu investi]ii importante \n Marea Britanie. Facilit`m businessul [i \ncuraj`m schimburile \n ambele direc]ii. Membrii cu care am avut ocazia s` vorbesc deja \[i abordeaz` mediul de afaceri \n mod obi[nuit, pân` când se va contura o idee mai clar` despre ce se va \ntâmpla. Pe de alt` parte, misiunea British-Romanian Chamber of Commerce

50

Biz

(BRCC) nu s-a schimbat. Suntem aici pentru a amplifica dialogul business-tobusiness \ntre entit`]ile economice din Marea Britanie [i România. BRCC a participat \n iunie la un studiu dedicat membrilor Camerelor de comer] din toat` Europa. Membrii BRCC, al`turi de membrii altor camere de comer], au ob]inut un procent covâr[itor \n favoarea r`mânerii \n Uniunii Europene.

Tr`i]i \n România de mai bine de 20 de ani. Cum s-a schimbat ]ara dup` ce a intrat \n UE? Uniunea European` a ajutat economia din România s` creasc`. Fondurile acordate de UE pentru agricultur`, turism [i multe alte domenii au f`cut ca România s`-[i \mbun`t`]easc` nivelul de produc-

5.000 de companii britanice a atras România pân` acum, cele mai multe investind \n domenii precum IT&C, textile, servicii, produc]ie sau inginerie. tivitate [i s` creasc` num`rul investi]iilor str`ine. Românii au \nceput s` beneficieze de oportunitatea de a lucra, de a tr`i [i de a studia \n toat` Europa, iar efectele pozitive ale acestui lucru s-au re-

flectat \n procentajul de cre[tere a num`rului de români care ocup` pozi]ii de top management, \n calitatea standardului de via]` [i \n amplitudinea, varietatea, [i calitatea produselor disponibile pentru consumatorii români.

A[tept`rile clien]ilor au crescut odat` cu nivelul serviciilor furnizate, conducând astfel c`tre o pia]` mai competitiv`, mai transparent` [i mai deschis` c`tre oportunit`]ile de afaceri. Legisla]ia UE [i reglement`rile au ajutat România s` asigure o protec]ie mai mare pentru muncitori [i, \n egal` m`sur`, s` \mbun`t`]easc` cadrul normativ pentru afaceri.

Care sunt atuurile României \n atragerea investitorilor str`ini [i ce ar face mediul de business mai competitiv?

România are o pozi]ie strategic` important` \n Europa, cu cel mai mare port la Marea Neagr` [i acces la 120 milioane de consumatori \n Europa Central` [i de Est (CEE). România are o for]` de munc` cu un nivel de educare [i cu capacit`]i tehnice [i lingvistice excep]ionale, cu absolven]i care st`pânesc alte dou` limbi \n afar` de român`. România are o expertiz` puternic` \n produc]ie [i este v`zut` din ce \n ce mai mult ca un centru apropiat de produc]ie [i servicii al Uniunii Europene, \n vreme ce multe companii sunt \n c`utarea externaliz`rii produc]iei [i serviciilor c`tre Asia, mai ales c` anumite costuri sunt \n cre[tere, iar transportul are un impact considerabil

FINAN}E

CHARLES CROCKER este de peste 20 de ani un antreprenor de succes \n România [i \n regiune. El a creat [i dezvoltat mai multe echipe [i companii, precum Pegasus, Achieve Global, Barnett McCall Recruitment, Gi Group [i Frontline Resourcing [i le-a condus de la \nceput pân` la final, trecând prin extindere regional`, achizi]ie [i realizare de parteneriate strategice.

Foto: VALI MIREA

asupra cererii consumatorilor de a ]ine cât mai pu]ine lucruri pe stoc [i de a livra din ce \n ce mai repede. IT-ul, un domeniu ce se dezvolt` rapid, este surs` puternic` de oameni califica]i [i un motor pentru companiile care caut` s`-[i dezvolte produsele [i s` livreze servicii prin acest sector. Alocarea unor fonduri UE consistente pân` \n 2020 va ac]iona de asemenea ca un imbold al continu`rii investi]iilor din IT. Dezvoltarea continu` a domeniului legislativ [i a institu]iilor locale va contribui la cre[terea transparen]ei [i va garanta luarea unor decizii avizate [i \ntemeiate, ambele aspecte fiind la fel de importante pentru orice afacere sau investi]ie.

Din perspectiva companiilor române[ti, ce domenii prezint` noi oportunit`]i \n Marea Britanie?

Pia]a local` din Marea Britanie prezint` multe oportunit`]i pentru companiile române[ti, inclusiv o pia]` dezvoltat` de consum pentru produse [i servicii, \n special \n domeniul tehnologic. Marea Britanie creeaz` oportunit`]i pentru companiile din România ce presteaz` servicii profesionale [i ofer` solu]ii de outsourcing. De[i num`rul nu este 100% sigur, num`rul românilor care lucreaz` \n Marea Britanie a fost estimat la 150.000 [i asta reprezint` o oportunitate pentru companiile române[ti. Totodat`, Marea Britanie dezvolt` oportunit`]i pentru produc`torii români de produse alimentare [i b`uturi. Biz Biz

51

FINAN}E

VIITORUL |N BANKING A |NCEPUT DEJA Solu]iile de autentificare [i autorizare biometric` reprezint` prezentul, nu viitorul bankingului, crede Gerhard Luftensteiner, CEO la Keba AG, care mizeaz` pe evolu]ia sistemului Internet of Things. DE OANA VOINEA

C

lien]ii tind deja s` foloseasc` tot mai mult dispozitivele sau serviciile digitale, ceea ce limiteaz` interac]iunea uman`. |n acela[i timp, rela]ia personal` este foarte important`, astfel c` bankingul trebuie s` se adapteze [i s` g`seasc` modalit`]i noi, prin care s` combine tehnologia [i interac]iunea uman`.

Care este cea mai mare provocare a industriei bancare? Ce impact are digitalizarea asupra bankingului?

Una dintre cele mai mari provoc`ri este loializarea clien]ilor. Lupta se d` pe un num`r mic, dar \n cre[tere, de clien]i tranzac]ionali, adic` acei clien]i care nu doar \[i primesc salariul \ntr-un cont bancar cu card ata[at, dar care realizeaz` \n plus opera]iuni bancare des, pe cât mai multe canale puse la dispozi]ie de b`nci – sucursal` / ghi[eu, terminale tip self banking, online banking, mobile apps, telefon [i altele.

A[tept`rile [i preten]iile acestor clien]i de la banca lor cresc pe m`sur` ce intervine educa]ia bancar`. Digitalizarea adreseaz` \n primul rând nevoia de a tranzac]iona “oriunde, oricând [i oricum” a acestor clien]i foarte educa]i financiar [i foarte exigen]i. Dincolo de avantajele evidente – eficien]` crescut`, reducerea costurilor [i altele – digitalizarea prezint` \ns` [i o mare provocare pentru industrie: modul \n care b`ncile \[i pot reorganiza sucursalele [i servirea clien]ilor \n particular.

Clien]ii tind s` foloseasc` tot mai mult dispozitivele sau serviciile digitale, ceea 52

Biz

ce limiteaz` interac]iunea uman`. |n acela[i timp, rela]ia personal` este foarte important`, deci bankingul trebuie s` se adapteze, s` g`seasc` modalit`]i noi prin care s` combine tehnologia [i interac]iunea uman`.

Care sunt cele mai noi tendin]e \n materie de automatizare a serviciilor bancare [i dezvoltare de software?

Internet of Things este conceptul care ne \nconjoar` [i care ne va defini urm`torii ani \n dezvoltarea de software. Iar \n materie de automatizare nu ne limit`m la domeniul bancar solu]iile de autentificare [i autorizare biometric` reprezint` prezentul, nu viitorul.

35% este cre[terea \nregistrat` anul trecut de flota de terminale bancare Keba din România Keba este de 10 ani \n România, cum a evoluat sistemul bancar local \n aceast` perioad`?

Ne uit`m la o popula]ie din ce \n ce mai educat` din punct de vedere financiar, cu preten]ii crescute [i exigen]` ridicat`. Toate aceste schimb`ri au for]at b`ncile s` devin` mai flexibile, mai dinamice, mai orientate c`tre client, de-

oarece fiecare factor diferen]iator conteaz` \n lupta pentru de]inerea de clien]i tranzac]ionali. B`ncile au \nceput s` introduc` solu]ii tot mai performante, pentru a \ntâlni [i chiar anticipa nevoile clientului: tranzac]ii oricând, oriunde [i \n orice mod doresc. Astfel, self banking-ul, care a \nregistrat un mare succes \n Europa, s-a remarcat ca o solu]ie excelent` pentru clien]ii exigen]i din România. Dar, pe de alt` parte, nu orice solu]ie avangardist` este cea mai sigur`, de \ncredere sau profitabil`. De aceea institu]iile bancare au nevoie de furnizori de \ncredere, care pot oferi inova]ie, dar [i performan]`, pe termen lung.

Sunt românii mai interesa]i de noile tehnologii comparativ cu alte ]`ri din regiune?

Suntem foarte mândri de faptul c` România ocup` locul 1 \n Europa privind viteza medie de conexiune la internet.

De asemenea, ave]i cei mai mul]i speciali[ti \n IT certifica]i la nivelul Uniunii Europene, fiind clasa]i pe locul 6 \n lume la acest capitol. Mai mult, zeci de companii din sectorul IT&C au investit \n centre opera]ionale r`spândite \n marile ora[e din ]ar`, iar inova]ia [i tehnologia de ultim` genera]ie sunt tot mai des utilizate de companiile autohtone din toate sectoarele. |n acela[i timp, un studiu recent anun]a faptul c` 61% dintre români utilizeaz` tehnologia mai mult decât o f`ceau acum doi ani, iar num`rul utilizatorilor de internet banking \nregistreaz`, de asemenea, un trend ascendent.

FINAN}E

Cum vede]i evolu]ia utiliz`rii self banking-ului \n România? Crede]i c` aceste solu]ii ar putea cre[te gradul de bancarizare \n mediul rural? |ntrev`d o cre[tere pe aceea[i constant` [i anume tranzac]ionarea clien]ilor \n afara sucursalelor pentru opera]iunile uzuale. Toate canalele vor \nregistra cre[teri, elementul diferit fiind profilul clien]ilor. Vor exista cre[teri \n self banking (terminale bancare) pe un anumit profil de clien]i, clien]i care vor continua s` utilizeze sucursala bancar` pentru toate opera]iunile pe care le au de efectuat, dar [i clien]i care, odat` convin[i [i loializa]i, vor prefera s` \[i utilizeze produsele bancare online sau prin aplica]iile de mobil.

“Clien]ii tind s` foloseasc` tot mai mult dispozitivele sau serviciile digitale, ceea ce limiteaz` interac]iunea uman`. |n acela[i timp, rela]ia personal` este foarte important`, deci bankingul trebuie s` se adapteze.”

GERHARD LUFTENSTEINER, CEO, Keba AG

Cum crede]i c` va ar`ta sistemul bancar local peste 5 ani? Este preg`tit pentru genera]ia Millennials? |n opinia mea, b`ncile din România sunt deja preg`tite pentru Millennials prin produsele [i pachetele pe care le gândesc pentru acest segment. La capitolul servicii unele b`nci sunt foarte preg`tite, iar altele sunt \n plin` dezvoltare. |n general, sistemul bancar se automatizeaz`, iar bugetele sunt \ndreptate din ce \n ce mai mult \n aceast` direc]ie. Biz Biz

53

FINAN}E

ECHIPA, PARTENER {I INSPIRA}IE |N COMUNICAREA CU CLIENTUL Bancpost a lansat \n 2015 campania de imagine “Te vedem a[a cum e[ti tu” [i un slogan foarte sugestiv: “Bancpost. Banca ta. {i a ta. {i a ta”.

Comunicarea direct` cu clien]ii \ntr-o pia]` bancar` intens concuren]ial` a reu[it s` se impun` rapid \n pia]`. DE OANA VOINEA

C

omunicarea b`ncii se diferen]iaz` prin abordarea personalizat` [i direct` cu fiecare client \n parte, spune Aura Toma, Director Executiv Marketing & Comunicare Bancpost.

Pentru c` platforma creativ` de comunicare “Te vedem a[a cum e[ti tu” este inspirat` din realitatea cotidian`, din via]a de zi cu zi a clien]ilor Bancpost.

Care este momentul \n care [tii c` brandul pentru care lucrezi are nevoie de o schimbare?

Exist` \ntr-adev`r un moment pe care \l sim]i prin prisma experien]ei profesionale [i pe care \l certifici apoi prin cercet`ri de specialitate. |n banking, ca [i \n alte industrii, componenta de research devine parte integrant` a unui \ntreg proces de analiz` [i documentare care se poate \ntinde [i pe câteva luni, cum a fost [i \n cazul campaniei despre care vorbim. O sesiune extins` de cercet`ri pe care le-am derulat a eviden]iat [i a \nt`rit astfel nevoia de comunicare a promisiunii de valoare a b`ncii c`tre clien]i [i industrie.

A]i \nceput s` construi]i comunicarea Bancpost pe platforma “Te vedem a[a cum e[ti tu”. Ce a stat \n spatele acestei alegeri?

Dac` lu`m \n considerare faptul c` 70% dintre clien]ii bancariza]i consider` c` orientarea c`tre individ este esen]ial` \n stabilirea [i men]inerea unei rela]ii, a fost firesc s` r`spundem acestei nevoi. Este ceea ce Bancpost [i-a asumat prin aceast` campanie de imagine: un angajament

54

Biz

FINAN}E

fa]` de clien]i de a fi asculta]i, trata]i individual, cu particularit`]ile [i planurile lor specifice valabile \n diferite momente din via]`.

Cum a fost \mbr`]i[at` aceast` promisiune puternic` de brand \n interiorul organiza]iei?

Proiectele de acest tip reu[esc doar dac` organiza]ia simte, \n]elege [i ac]ioneaz` pentru \ndeplinirea obiectivelor acesteia. {i o mare parte din eforturile [i munca noastr` s-au concentrat pe alinierea angaja]ilor din toate segmentele de business - back office [i front office - la aceast` promisiune.

Cred cu t`rie c` acesta este un aspect foarte important de care depinde succesul: promisiunea pe care o facem clien]ilor trebuie s` fie \n primul rând internalizat`, \n]eleas` [i adoptat` de \ntreaga echip`. Transformarea este un proces continuu care implic` \n egal` m`sur` o viziune clar` [i motiva]ia fiec`rui membru al echipei.

Care au fost ac]iunile concrete pe care le-a]i dezvoltat \n interiorul organiza]iei?

Fiecare dintre cei 2.200 de angaja]i ai b`ncii a devenit pentru noi un partener [i \n acela[i timp o surs` de inspira]ie \n aceast` c`l`torie c`tre “Banca Personal`”. Iar o component` cheie a acestui proces a constat \n dezbateri interne, \n

“De 25 de ani angaja]ii Bancpost construiesc rela]ii puternice [i personale cu clien]ii [i ne ajut` astfel s` identific`m insight-uri valoroase despre a[tept`rile [i nevoile acestora \n fiecare etap` din via]a lor.”

AURA TOMA, Director Executiv Marketing & Comunicare Bancpost valorificarea energiilor creative ale oamenilor din banc` atât \n faza de conturare a platformei [i rutei creative finale, cât [i \n cea de aliniere a modului de rela]ionare cu clientul [i a fluxurilor de lucru din \ntreaga organiza]ie.

Ca s` dau doar câteva exemple, am organizat numeroase \ntâlniri regionale, am implicat peste 200 de colegi \n test`ri directe, am derulat un roadshow \n 11 ora[e din ]ar` [i am transformat peste 600 de angaja]i \n ambasadori de brand, care au devenit astfel vocea promisiunii de brand [i a noii campanii de comunicare.

Cum a fost primit` campania de clien]i?

Rezultatele post-campanie arat` o preferin]` [i o memorabilitate peste media indicilor monitoriza]i. Un indicator important pe care ni l-am propus [i pe care l-am m`surat a fost atractivitatea comunic`rii \n rândul segmentului tân`r, care de asemenea a \nregistrat un rezultat semnificativ (60% dintre reponden]i apreciind campania).

Cum a fost primit de clien]i noul slogan de impact – “Bancpost.

Banca ta. {i a ta. {i a ta”?

Alegerea sloganului este chintesen]a promisiunii de brand, perfect ancorat` ADN-ului organiza]iei noastre. Aspect eviden]iat [i de studiile post-campanie care arat` o memorabilitate peste media indicilor monitoriza]i. }inând cont c` promovarea acestuia a \nceput relativ recent (octombrie 2015) [i comparând cu longevitatea [i investi]iile alocate \n comunicare de c`tre competi]ie, putem spune c` rezultatele confirm` o reu[it` solid`.

Ce aduce diferit comunicarea Bancpost \n mediul bancar?

O abordare personalizat` [i direct` cu fiecare client \n parte. Pentru c` platforma creativ` de comunicare “Te vedem a[a cum e[ti tu” este inspirat` din realitatea cotidian`, din via]a de zi cu zi a clien]ilor no[tri. Fiecare dintre noi are o personalitate \n sine care transcende stereotipurile [i tipologiile predefinite. Calitatea unui partener este s` vad` dincolo de categorie, s` vad` de fapt omul \n individualitatea lui, \n practic`, [i nu \n teorie. Dialogul pe care \l avem cu clien]ii sus]ine mesajul central al campaniei: la Bancpost, te vedem a[a cum e[ti tu, cu adev`rat.

Care este sursa de inspira]ie a acestor particularit`]i pe care le expune]i \n campaniile de comunicare?

Contactul direct [i permanent cu organiza]ia. Informa]ii valoroase primim atât \n urma studiilor, dar [i prin intermediul angaja]ilor care men]in rela]ia cu clien]ii.

Putem spune c` din acest punct de vedere avem o pozi]ie privilegiat`. Pentru c` de 25 de ani angaja]ii Bancpost construiesc rela]ii puternice [i personale cu clien]ii [i ne ajut` astfel s` identific`m insight-uri valoroase despre a[tept`rile [i nevoile acestora \n fiecare etap` din via]a lor.

Campaniile de comunicare sus]in schimbarea de perspectiv` [i valorific` o \n]elegere profund` a clien]ilor, dincolo de cifrele statistice din studiile [i cercet`rile clasice de pia]`. Cunoa[terea clientului, dincolo de informa]iile standard necesare la ini]ierea unei rela]ii cu banca, ofer` avantajul competitiv de a veni \n \ntâmpinarea nevoilor lui reale, cu produse [i servicii specifice. |n ultima campanie de comunicare, ne-a atras aten]ia Vlad. Cine este Vlad? |n 2016 ne-am propus s` ad`ug`m noi componente de comunicare platformei “Te vedem a[a cum e[ti tu” prin promovarea produselor [i serviciilor b`ncii.

Campania “Eu Salariat”, \n centrul c`reia se afl` Vlad, promoveaz` un produs conturat exact pe nevoile [i obiceiurile financiare ale fiec`rui angajat. Vlad este, de fapt, acel coleg pe care fiecare dintre noi \l are [i pe care cu to]ii \l admir`m [i, de ce nu, [i invidiem, pentru abilit`]ile sale de a-[i administra salariul [i de a nu r`mâne niciodat` \n pan` de bani, mai ales la finalul lunii.

Ce urmeaz` \n comunicarea Bancpost?

“Te vedem a[a cum e[ti tu” este o platform` de comunicare extrem de ofertant` [i pe care vom continua s` o dezvolt`m prin promovarea produselor [i serviciilor b`ncii. Mai mult decât atât, am remarcat c` devine savuroas` [i efervescent` pentru echipele de crea]ie care lucreaz` cu insight-uri relevante despre clien]ii no[tri, astfel c` ve]i vedea \n curând [i alte campanii ce valorific` aceste realit`]i. Biz Biz

55

STRATEGIE

Transformarea din rugbyul romånesc Chiar cu o zi \nainte de e[ecul na]ionalei de fotbal din Fran]a, echipa de rugby a Romåniei \nvingea \n final` Argentina XV [i cå[tiga pentru a patra oar` trofeul World Rugby Nations Cup. Dovad` c` performan]a nu ]ine doar de bani. DE OVIDIU NEAGOE

D

espre cum po]i face performan]` cu bani pu]ini, despre planurile construc]iei unui nou stadion \n 2019 [i calificarea României la Cupa Mondial` din Japonia am discutat cu Haralambie “Harry” Dumitra[, pre[edintele Federa]iei Române de Rugby, care a pus um`rul din plin la modernizarea [i \mbun`t`]irea rugbyului românesc.

De ce crede]i c` a crescut interesul pentru rugby \n România?

Pentru c` se lucreaz` dup` o strategie pe termen lung [i mediu. Pentru c` exist` o munc` efectuat` cu mul]i ani \n urm`, de lung` durat`, este o continuitate \n ceea ce s-a f`cut de când s-a \nfiin]at rugbyul, acum 103 ani. S-a jucat chiar aici, pe stadionul de ast`zi, care se numea pe atunci Stadionul de la {osea. Fiecare pre[edinte, fiecare om care a lucrat \n Federa]ia de Rugby a cl`dit ceva, a construit o temelie puternic`. Eu nu reprezint decât un fir de nisip \ntr-un mecanism care trebuie s` continue munca acestor oameni [i s` predea mai departe [tafeta, pentru c` este o mo[tenire bogat`. Bine\n]eles c` efectul de Cup` Mondial` a f`cut s` avem o mare simpatie, dar \n acela[i timp o mare responsabilitate: trebuie s` confirm`m presta]iile, trebuie s` confirm`m rezultatele ob]inute [i \n primul rând performan]a, calitatea jocului. Este o munc` la nivelul copiilor, la nivelul [colilor. Suntem \n aproape 900 de [coli din România, unde se joac` o form` de rugby f`r` contact. |ncepând cu clasele I – IV [i terminând cu clasele de liceu, particip`m la Olimpiada Sportului {colar cu ace[ti copii, dup` care sunt turneele de Mini 56

Biz

Rugby, rezervate copiilor \ntre 6 [i 14 ani, ce au loc \n timpul vacan]ei. {i, acesta este izvorul, sursa pentru marea performan]`.

Rugbyul a demonstrat c` se poate face performan]` cu bani pu]ini. Ce \i lipse[te s` devin` [i mai performant?

Este un cerc vicios: prime[ti bani \ntotdeauna dac` ai performan]e, dar ca s` faci performan]` trebuie s` investe[ti foarte mult. |n primul rând, noi form`m caractere, form`m oameni pentru societate fiindc` educa]ia, s`n`tatea [i sportul sunt esen]iale \n formarea omului [i suntem sensibili la orice fenomen social, ca s` \i spunem a[a, intervenim \n mediul rural, \n [coal`, pentru reducerea abandonului [colar. {i de aici apare [i succesul, pentru c` oamenii [i-au dat seama c` este foarte mult` seriozitate, c` nu facem doar sport, facem [i educa]ie \n acela[i timp. Din ce \n ce mai mul]i p`rin]i [i tineri ader` la aceste valori, tot mai mul]i parteneri se asociaz` cu acest fenomen. Depinde numai de noi dac` r`spundem nevoilor copiilor [i adolescen]ilor, pentru c` este foarte important s` form`m caractere.

Dup` aceea, pentru \nalta performan]` este foarte mult` munc` \n spatele cortinei [i sunt oameni deosebi]i care fac lucrurile a[a cum trebuie. Trebuie s` fim con[tien]i c` suntem o na]iune care are o tradi]ie \n rugby [i este recunoscut` \n lumea mare.

Ce \nseamn` pentru rugbyul românesc victoria \n World Rugby Nations Cup? Am reu[it s` confirm`m din punctul de vedere al calit`]ii jocului [i ne d` mari speran]e \n ceea ce prive[te meciurile test din toamn`, care vor fi importante pentru

ierarhia mondial` [i ne dau \ncredere pentru campania de calificare la Cupa Mondial`. Avem o echip` bine organizat`, puternic`, exist` coeziune \n aceast` echip` cu juc`tori de valoare. Avem tineri care creeaz` o anumit` presiune asupra titularilor de drept. Eu zic c` este o satisfac]ie pentru sportul românesc, este foarte bine s` ne bucur`m de fiecare disciplin`, pentru c` sportul românesc este un brand \n \ntreaga lume. Este cea mai frumoas` imagine a Bucure[tiului, a României, de fiecare dat` când se \ntâmpl` un eveniment deosebit \n sportul românesc.

A]i fost \n teren acum 26 de ani, la victoria istoric` a României \n fa]a Fran]ei pe p`mânt francez. De ce crede]i c` mai avem nevoie ca s` \nregistr`m ast`zi o astfel de performan]`?

Când Viorel Morariu mi-a spus \n vestiar, dup` meci, c` este un moment istoric, nu am \n]eles pe loc, \n euforia succesului [i oboseala meciului. Am descoperit dup` foarte mul]i ani c`, \ntr-adev`r, este un

“Bine\n]eles c` efectul de Cup` Mondial` a f`cut s` avem o mare simpatie, dar \n acela[i timp o mare responsabilitate: trebuie s` confirm`m presta]iile, rezultatele [i \n primul rånd performan]a, calitatea jocului.”

HABALAMBIE "HARRY" DUMITRA{, Pre[edintele Federa]iei Române de Rugby moment istoric, dar cred eu c` este o surs` de motiva]ie pentru mine [i pentru tinerii de ast`zi s` reediteze aceast` performan]`. 26 de ani sunt o perioad`

lung`, s-au schimbat multe \n lumea sportului de performan]`, \n rugby, dar convingerea mea este c` suntem pe drumul cel bun [i c` nu vor mai trebui \nc` 26 de ani s` buscul`m \ntr-o zi Fran]a sau alte mari na]iuni. Nu tr`iesc din amintiri, \ncerc s` fiu \n prezent, s` r`spund necesit`]ilor sportivilor no[tri, s` le ofer cele mai bune condi]ii s` poat` realiza [i ei ce au realizat cei dinaintea mea.

Foto: VALI MIREA

Care sunt principalele provoc`ri cu care v` confrunta]i ca pre[edinte al Federa]iei Române de Rugby?

O federa]ie este puternic` atunci când are cluburi puternice. {i aici cred c` este o provocare mare, pentru c` avem deja un club participant \n Cupele Europene, Saracens Timi[oara. Este un lucru bun pentru rugbyul românesc, este o performan]` sportiv` pentru c` au trecut prin calific`ri [i au \nvins cluburi italiene. Trebuie s` dezvolt`m centre de formare, centre de excelen]`. Pe lâng` aceste centre avem [i burse de la parteneri, care ajut` o serie de copii din mediul rural s` practice acest sport \n mod organizat. Mai e un challenge pentru mine: ne dorim foarte mult un stadion nou. Proiectele sunt foarte avansate [i sper`m ca \n 2019 s` \l inaugur`m cu Rugby Trophy Under 20. Este visul nostru, s` avem o cas` a noastr`.

Ce alte planuri mai ave]i \n urm`toarea perioad` ca pre[edinte al Federa]iei Române de Rugby? |mpreun` cu echipa noastr`, ne dorim s` cre[tem num`rul de participan]i printr-o administrare mai bun`. S` avem cluburi puternice, s` continu`m la nivel [colar [i universitar cu implementarea acestui sport. Ne dorim \n primul rând s` ne calific`m la Cupa Mondial` din Japonia.

Campania \ncepe \n februarie anul viitor.

Dup` care s` ie[im pentru prima dat` din grupe, s` fim direct califica]i pentru urm`toarea Cup` Mondial`. Ar fi o performan]` mare pentru rugbyul românesc.

Apoi, ca echipele României de Rugby 7 s` ob]in` poate o calificare la Jocurile Olimpice la rugby \n [apte. Este un vis, este un proiect ambi]ios, dar trebuie s` ne suflec`m mânecile, s` nu ne mai plângem [i s` muncim [i abia atunci vom reu[i. Biz Biz

57

STRATEGIE

De la pasiune la performan]` Un antreprenor a reu[it s` impun` la CSM Bucure[ti un stil de management privat [i o viziune din mediul de business cu care a schimbat clubul din temelii.

Rezultatul? CSM Bucure[ti a cå[tigat Liga Campionilor [i vrea s` o transfere pe cea mai bun` juc`toare de handbal din lume, Cristina Neagu. DE OVIDIU NEAGOE

C

a s` ajung \n cartierul general al Clubului Sportiv Municipal Bucure[ti (CSM) am intrat printr-o curte interioar`, ce p`rea abandonat`, [i am urcat la cel de-al doilea etaj al unui bloc vechi de pe Calea Victoriei.

Dup` ce m-am strecurat prin forfota tipic` mai degrab` unei companii antreprenoriale, decât unui club ce apar]ine Prim`riei Municipiului Bucure[ti, am trecut pragul biroului lui Bogdan Vasiliu, cel care ocup`, de la finele anului trecut, func]ia de director general al CSM Bucure[ti. Zeci de cupe, trofee [i fotografii cu sportivi ce savureaz` victoria orneaz` biroul lui Vasiliu. Decorul i se potrive[te m`nu[` liderului clubului, pentru c` fiecare trofeu \n parte spune o poveste similar` cu cea a de]in`torului frâielor CSM Bucure[ti: una despre pasiune, sacrificii, satisfac]ii [i mult` munc`. Foarte mult` munc`.

Ca s` v` face]i o idee, nu a mai jucat handbal de mai bine de trei ani, de[i sportul este prima sa dragoste, iar de [ase luni, de când conduce clubul, timpul liber este aproape o necunoscut`. De[i poveste[te c` nu exist` o zi obi[nuit` de munc` pentru el, de cele mai multe ori ajunge la birou diminea]a la ora 9 [i mai apuc` s` plece spre cas` cu o or` \nainte de miezul nop]ii. “Dar numai a[a reu[e[ti”, spune, pentru revista Biz, Bogdan Vasiliu, director general al CSM Bucure[ti. “|n momentul \n care faci totul cu pasiune nu mai ai noapte, zi, oboseal` sau weekenduri. Eu vin din mediul privat, am o firm` din anul 2001, handbalul este un hobby, o pasiune. {i pentru mine ritmul acesta de munc` nu este str`in, venind din me58

Biz

diul privat nu este o noutate”, adaug` Bogdan Vasiliu.

Apropierea sa de clubul bucure[tean s-a produs \n anul 2009, prin firma lui care ajuta financiar echipa de handbal cu câte o prim` de performan]` sau un bonus. Dar antreprenorul [tia c` nu este suficient pe termen lung, a[a c` \n 2013, când s-a schimbat conducerea clubului [i a fost invitat s` conduc` sec]ia de handbal, a acceptat f`r` s` stea prea mult pe gânduri. |[i aminte[te [i ast`zi c` pe atunci trebuia s` \nceap` campionatul \n mai pu]in de dou` luni [i echipa de handbal masculin era format` dintr-un antrenor [i un singur juc`tor, iar cea de fete nu avea mai mult de opt juc`toare. {i aceasta nu a fost singura “mo[tenire” primit` de Bogdan Vasiliu la numirea \n func]ie. CSM Bucure[ti era renumit` pentru \ntârzieri salariale, echipe mediocre care ]inteau pozi]ii de la jum`tatea clasamentului, iar la un centru de copii [i juniori nici nu \ndr`zneau s` viseze. “Am \ncercat s` impun tot ceea ce \nseamn` management privat aici [i se pare c` am reu[it. Acesta este cel mai s`n`tos stil de a conduce”, spune Bogdan Vasiliu.

“Banii \i v`d ca pe banii proprii [i de asta am cheltuit pu]in [i am ob]inut rezultate mari. De la ultimul b`nu] la benzin`, vreau s` fie totul judicios cânt`rit ca s` ne ajung`, s` avem lini[te, s` putem pl`ti salariile la timp, s` avem echipamente”, completeaz` directorul general al CSM Bucure[ti.

Re]eta antreprenorului, preluat` din mediul de afaceri, a dat roade \n scurt timp [i ast`zi, trei ani mai târziu, CSM Bucure[ti, de[i este un club cu o istorie scurt`, se bucur` de un palma-

res bogat, care ar face invidioas` orice echip` din lume. Clubul a fost fondat \n anul 2007, se afl` \n subordinea Prim`riei Municipiului Bucure[ti, iar printre cele mai populare sec]ii se num`r` cele de handbal, volei, rugby, baschet, atletism sau [ah. Clubul a reu[it s` pun` pe picioare un centru performant de copii [i juniori, cu peste 1.000 de sportivi legitima]i la toate sec]iile, \n timp ce al]i aproape 300 penduleaz` pe lâng` echipe \nc` indeci[i dac` s` fac` pasul spre legitimare. Inspira]i de performan]ele seniorilor din club, micu]ii de la Juniori 4 au reu[it s` aduc` de la ultimul

“|n momentul \n care faci totul cu pasiune nu mai ai noapte, zi, oboseal` sau weekenduri. Eu vin din mediul privat, am o firm` din anul 2001, handbalul este un hobby, o pasiune. {i pentru mine ritmul acesta de munc` nu este str`in.”

BOGDAN VASILIU, Director General, CSM Bucure[ti campionat na]ional un trofeu de aur \n vitrina clubului. “Pentru mine este la fel de important ca aurul de la fete, pentru c` echipa este crea]ia noastr`, este munca noastr`”, poveste[te Vasiliu, care adaug` c` CSM Bucure[ti a mai câ[tigat medialia de aur la Junioare 1, dar acolo s-au adus juc`toare de la alte echipe, pe când cei mici sunt 100% “produc]ia” clubului. “Este foarte important [i a fost o bucurie

STRATEGIE

imens` pentru mine. Eu zic c` \n viitorii ani loturile CSM-ului vor fi completate dac` vrem cu aceste «produse» ale clubului, ceea ce reprezint` o foarte mare bucurie pentru noi”, completeaz` liderul clubului.

Foto: VALI MIREA

LEADERSHIP PE SEMICERC Drumul c`tre performan]a european` a fost deschis de echipa de volei feminin, care a câ[tigat, pentru prima oar` \n istoria local` a acestui sport, Cupa Challenge, a treia competi]ie european` ca valoare. Dup` acest succes, CSM Bucure[ti a tras linie [i a adunat \n acest sezon [ase trofee, trei medalii de argint [i 16 premii individuale, performan]` de care nu s-a apropiat nicio alt` grupare sportiv` din România.

Doar \n acest an echipa de handbal masculin a pus mâna pe Cupa României [i pe medalia de argint \n Liga Na]ional`, iar “tigroaicele” au câ[tigat Liga Na]ional`, Cupa României [i Liga Campionilor. Pentru c` a devenit campioana Europei, echipa bucure[tean` a primit din partea Federa]iei Europene de Handbal premii care s-au ridicat la 500.000 de euro. Banii au reprezentat o gur` de oxigen pentru CSM Bucure[ti, mai ales c` din bugetul pe anul 2016, care se ridic` la 10 milioane de euro, o sum` de 2,5 milioane de euro ajunge la echipa de handbal de fete.

Cum astfel de sume par m`run]i[ comparativ cu cifrele vehiculate \n fotbal la acest nivel, l-am \ntrebat pe Bogdan Vasiliu care este re]eta din spatele acestor performan]e cu bani pu]ini. “Cred c` sunt mai multe ingrediente”, spune Bogdan Vasiliu, care adaug` c` lini[tea financiar` este una dintre cheile succesului. “|n primul rând a fost echipa, juc`toarele au fost atrase de acest proiect [i am reu[it cu Kim Rasmussen, un antrenor care venea cu rezultate bune de la na]ionala Poloniei, s` aducem acel plus de valoare. Am avut [i un dram de noroc, f`r` doar [i poate [i cred eu c` aceast` pozi]ie de outsider ne-a favorizat”, recunoa[te directorul general al CSM Bucure[ti. România a mai câ[tigat de Biz

59

STRATEGIE

60

dou` ori cea mai important` competi]ie european` de handbal \ntre cluburi, pe vremea când aceasta se numea Cupa Campionilor Europeni, cu {tiin]a Bucure[ti (\n anul 1961) [i cu Rapid Bucure[ti (1964), iar performan]ele acestea, al`turi de cea din prim`vara acestui an a CSM Bucure[ti sunt cele mai mari din istoria sportu-

pioana României, nu ar trebui s` ne plângem. Va trebui s` câ[tig`m [i s` mergem \n grupa principal` [i de acolo \n Final Four”, spune Bogdan Vasiliu.

Unul dintre oamenii pe care se bazeaz` pre[edintele clubului este [i noul antrenor al echipei, danezul Jakob Vestergaard, cu o bogat` expe-

lui de echip` din România, dup` reu[ita din fotbal a echipei Steaua Bucure[ti din 1986.

Astfel de performan]e dicteaz` viitoarele planuri ale grup`rii bucure[tene. Acum pe agenda directorului general al CSM Bucure[ti se afl` p`strarea aurului la volei feminin, iar la handbal ]inta pentru fete este ajungerea \n Final Four \n Liga Campionilor. Cu toate c` “tigroaicele” au picat \n cea mai dificil` grup` a Ligii Campionilor, dup` recenta tragere la sor]i, al`turi de Gyor (echip` din Ungaria pe care a \nvins-o CSM \n finala Ligii Campionilor), Midtjylland (Danemarca) [i Rostov Don (Rusia), ]inta impus` de pre[edintele clubului nu este imposibil de atins. “Suntem cam-

rien]` \n puternica competi]ie european`, pe care a câ[tigat-o de dou` ori, o dat` chiar \mpotriva româncelor de la Oltchim Râmnicu Vâlcea. |n plus, [i echipa este mai puternic` fa]` de cea de anul trecut, CSM Bucure[ti reu[ind de curând transferul portarului Paula Ungureanu [i al extremei stânga Madja Mehmedovici. Au mai venit recent la CSM Bucure[ti [i interii na]ionalei Fran]ei, Camille Ayglon [i Gnonsiane Niombla, iar transferul celei mai bune juc`toare din lume, Cristina Neagu, la gruparea bucure[tean` este un obiectiv major al clubului pentru anul viitor.

Cu toate acestea, provoc`rile nu \ntârzie s` apar`. |n acest moment, \n ciuda tuturor performan]elor ob]inute

Biz

pân` \n prezent de club, tot ceea ce \nseamn` CSM Bucure[ti \[i desf`[oar` activitatea \n s`li \nchiriate, ceea ce se traduce prin pierderi de bani. Municipalitatea nu are \n acest moment o sal`, ceea ce a dus [i la o serie de situa]ii oarecum jenante anul trecut, când clubul a fost nevoit s` joace o final` de Cup` European` la volei \n

Echipa de handbal de fete a CSM Bucure[ti, la câ[tigarea Ligii Campionilor

micu]a sal` de la Sun Plaza, care are o capacitate de 700 de locuri. Un alt eveniment nepl`cut a avut loc când a fost nevoie s` mute sferturile de final` cu Rostov Don \ntr-o zi din cursul s`pt`mânii, pentru c` Sala Polivalent` g`zduia un alt eveniment \n acel sfâr[it de s`pt`mân`. “Este o mare problem` s` g`se[ti unde s` te antrenezi [i unde s` joci”, spune Bogdan Vasiliu. “Din câte am \n]eles, noua conducere a Prim`riei este dispus` s` fac` tot ce se poate ca s` construim acea mult dorit` sal` polivalent`. Dar dincolo de sala polivalent` mai avem nevoie de \nc` dou` - trei s`li ca s` putem \mp`r]i activitatea \ntregului club”, completeaz` Bogdan Vasiliu, directorul general al CSM Bucure[ti. Biz

Eficien]` tradus` \n productivitate Xerox a integrat \n echipamentele sale prima aplica]ie care permite utilizatorilor s` scaneze un document [i s` ob]in`, \n timp record, traducerea sa.

Principalul avantaj al acestei aplica]ii const` \n faptul c` permite traducerea instant` a oric`rui tip de text, oricând [i de oriunde. Punctele de acces multiple includ smartphone-ul personal, laptopul de birou sau echipamentul multifunc]ional Xerox.

Astfel, traducerea unui document nu mai este limitat` de prezen]a la birou, în fa]a

putea s` nu recunoasc` toate cuvintele, mai ales pe cele din registrul tehnic. |n acest caz, intervine func]ia de traducere realizat` de un specialist, disponibil`, la cerere, \n cadrul aceleia[i aplica]ii. Dac` traducerile f`cute de robo]i se ob]in \n aproximativ 3 minute, cele f`cute de exper]i dureaz` mai mult, dar prezint`

unui calculator. O bro[ur` într-o limb` str`in` nu mai pare atât de complicat` când [tii c` po]i doar s` îi faci o fotografie cu telefonul [i s` ai traducerea întregului document pân` te întorci din pauza de prânz.

Cum func]ioneaz` [i unde este disponibil` aplica]ia? Xerox Easy Translator Service este una dintre caracteristicile extinse pentru multifunc]ionale care au integrat` noua versiune a platformei Xerox ConnectKey. Aplica]ia func]ioneaz` asemenea lui Google Translate, principala deosebire fiind faptul c` Xerox Easy Translator Service nu necesit` tastarea textelor, folosindu-se recunoa[terea optic` a caracterelor. Mai mult, rezultatul final al traducerii poate lua peste 20 de formate, de la JPG [i MS Office la PDF, \n func]ie de nevoi.

Xerox Easy Translator Service este, totu[i, un robot de traducere, iar acesta ar

avantajul unui contact direct [i rapid cu traduc`torul prin eliminarea ter]ilor.

Aplica]ia de traducere \[i g`se[te cea mai mare utilitate \n companiile multina]ionale, unde materialele de marketing [i documentele, \n general, sunt transmise de la o filier` la alta cu o vitez` ame]itoare.

Aceste documente pot con]ine termeni tehnici sau pot fi scrise \ntr-o limb` mai pu]in popular` la nivel global. |n condi]iile \n care serviciile clasice de traducere sunt costisitoare [i necesit` alocarea unui timp mai \ndelungat, iar opera]iunile unei companii, fie ele de livrare sau de marketing, nu suport` amânare, Xerox Easy Translator Services reprezint` o solu]ie optim` pentru a simplifica munca angaja]ilor, pentru a dinamiza procesele unei companii [i pentru a face drumul de la “sveiki” la “bun` ziua” mult mai scurt.

ADVERTORIAL

Foto: Getty Images

Visul (sau co[marul, depinde cu cine vorbe[ti) al unei societ`]i globalizate nu mai este doar o proiec]ie sau o supozi]ie, ci o realitate. Putem s` mergem \n supermarket [i s` alegem aproape acela[i co[ de cump`r`turi, care are acelea[i m`rci renumite, ca o familie din Statele Unite, Polonia sau Australia. Putem afla \n timp record despre evenimente care au loc \n timp real, pe cealalt` parte a globului. Totu[i, limbile str`ine, barierele culturale [i geografice r`mân, \nc`, dificil de dep`[it.

De[i engleza este, cu prec`dere, cea mai folosit` limb` la nivel global, \n companiile multina]ionale se vorbesc o multitudine de limbi str`ine. Sediile centrale sunt situate \ntr-un anumit spa]iu geografic, liniile de produc]ie \n altul [i a[a mai departe. Angaja]ii din aceste companii au nevoie de traduceri rapide [i corecte pentru a-[i putea desf`[ura activitatea zilnic` [i, de preferin]`, la costuri accesibile. |n prezent, pia]a global` de servicii [i tehnologie pentru traduceri este estimat` la o valoare de 38 de miliarde de dolari. Conform Common Sense Advisory, o firm` de consultan]` din Statele Unite, 53% din veniturile ob]inute \n aceast` industrie merg \n Europa [i doar 1,39% merge spre Europa de Est. Asta \n condi]iile \n care pia]a de traduceri cre[te exploziv, estimându-se o valoare de aproape 50 de miliarde de dolari pân` \n 2019.

Xerox a folosit aceast` oportunitate de dezvoltare [i a integrat în echipamentele sale o aplica]ie, prima de acest gen din lume, care permite utilizatorilor s` scaneze un document [i s` ob]in`, în timp record, traducerea sa. În plus, aplica]ia, denumit` Xerox Easy Translator Service, care a primit recent distinc]ia din partea BLI pentru Outstanding Achievement \n Innovation, poate traduce chiar [i textul de pe o fotografie f`cut` cu telefonul personal sau o imagine înc`rcat` de pe un portal web. Traducerea se face \n siguran]`, \n peste 35 de limbi, incluzând franceza, germana, lituaniana, japoneza sau dialectul hmong daw (dialect vorbit \n unele provincii din China [i \n Vietnam, Laos [i Thailanda).

STRATEGIE

Saga fideliz`rii intergalactice La mai bine de jum`tate de an de la \ncheierea campaniei Star Wars derulate de Carrefour Romånia, Maria Dobre, artizana proiectului, poveste[te din culisele acestei campanii integral create [i dezvoltate la nivel local.

DE LOREDANA S~NDULESCU

M

aria Dobre este Manager Dinamic` Comercial` [i este responsabil` de planul comercial na]ional al Carrefour. Mai exact, ea este cea care propune structura [i temele centrale ale planului comercial, preg`te[te toat` documenta]ia [i organizeaz` campaniile promo]ionale, de la stadiul de idee, definire a conceptului [i mecanism promo]ional, pån` la realizarea bugetului, coordonarea echipelor de implementare [i analizarea rezultatelor ob]inute. De asemenea, coordoneaz` ac]iunile de marketing zilnic \n magazinele Carrefour, cu prec`dere \n hipermarketuri, care au ca punct comun doar tema, conceptul [i execu]ia fiind stabilite local, \n mod diferit de la un magazin la altul. Analizeaz` activitatea promo]ional` [i raporteaz` indicatorii de performan]` promo]ional`, valideaz` ofertele si pre]urile promo]ionale din campaniile media, nu \n ultimul rånd, \n baza studiilor de provenien]` clien]i [i a specificit`]ilor locale, propune zonele de distribu]ie a catalogului publicitar.

Cum a ap`rut ideea campaniei Star Wars de anul trecut? |n februarie 2015 am participat la o conferin]` despre campanii de loializare.

Printre diferitele teme prezentate era [i Star Wars, licen]a spre care se \ndrepta aten]ia participan]ilor deoarece era anul revenirii pe marile ecrane a acestei serii 62

Biz

de filme dup` o pauz` de aproximativ 10 de ani de la ultimul episod. Mi-a captat aten]ia licen]a Star Wars \n primul rånd pentru c` voiam s` fac \n Carrefour Romånia un program de fidelizare cu o licen]` ce nu a mai fost folosit` pe pia]a romåneasc`. |n al doilea rånd, pentru c` Star Wars transcende genera]ii – bunicii copiilor de azi, p`rin]ii no[tri, erau tineri cånd a fost lansat primul episod din Star Wars [i cunosc revolu]ia \n lumea cinematografiei pe care a produs-o acest film. Noi, p`rin]ii copiilor de azi, am crescut fascina]i de lumea intergalactic` din episoadele Star Wars [i suntem genera]ia celor mai mari fani; copiii de azi au aflat despre aceast` lume fantastic` de la noi. Oameni din lumea \ntreag` se organizeaz` \n fan cluburi \nregistrate la LucasFilm, ceea ce arat` c` Star Wars transcende nu doar genera]ii, ci [i culturi [i mentalit`]i.

Cum s-a concretizat ideea? |ntoars` la birou, am lansat un pitch pentru cel mai potrivit concept de program de fidelizare cu licen]a Star Wars.

Ideea de a face un astfel de program de fidelizare \mi apar]ine [i nu vine de la grup, conferin]a la care am participat nu a fost organizat` de Carrefour [i nu a avut leg`tur` cu grupul. |n intern, am avut, \nc` de la prezentarea propunerilor din pitch, doi alia]i de n`dejde: directorul comercial [i directorul de marketing.

STRATEGIE

Ulterior au aderat la idee [i colegi din departamentul opera]ional [i cel de achizi]ii, ob]inånd mai apoi validarea \ntregului board. Argumentele privind oportunitatea de a avea o campanie inedit` [i transversal`, \n toate formatele de magazine Carrefour, sus]inerea venit` din partea Disney, dar, mai ales, entuziasmul cu care ideea a fost primit` de furnizorii no[tri, care ne-au [i devenit parteneri \n campanie, au tras balan]a \n direc]ia valid`rii.

Cum a func]ionat partea de implementare?

Programul de fidelizare “Cosmic Shells Star Wars” s-a desf`[urat, \n exclusivitate \n Romånia, \n toate magazinele noastre (Carrefour, Market, Express, Contact [i Carrefour Online). Mecanismul promo]ional a constat \n acordarea gratuit` de pache]ele cu cåte dou` car-

Campania Star Wars

Foto: VALI MIREA

4 9 luni de preg`tire 4 5.000 de branduri partenere 4 72% dintre produsele partenere [i-au dublat vânz`rile \n perioada promo]ional` 4 8% dintre produse au avut cre[teri \n vânz`ri de peste 1.000% 4 2.000 de magazine implicate 4 200 de persoane \n echipa campaniei tona[e Cosmic Shells cu imagini din saga Star Wars clien]ilor, la cump`r`turi de o anumit` valoare, dar [i la achizi]ionarea de produse partenere. Colec]ia num`ra 72 de cartona[e diferite ce trebuia colec]ionate \ntr-un album, aflat la vånzare \n toate magazinele noastre.

Cosmic Shell-urile puteau fi folosite [i \ntr-un joc asem`n`tor [ahului, creat special pentru campanie, iar tabla pentru joc se afla la vånzare \ntr-un set \mpreun` cu un movie box, care folosea smartphone-ul clientului pentru proiectarea unor holofilme. Anumite Cosmic Shell-uri deblocau 4 filmule]e \ntr-o aplica]ie creat` special pentru movie box.

Cum a]i promovat campania?

Am fost prezen]i pe TV, radio, pres`, OOH, cataloage publicitare, online, Facebook, YouTube, am avut activ`ri [i concursuri \n magazine cu trimitere \n digital. Am reprodus tema muzical` din Star Wars din sunete din hipermarket pentru TVC-ul campaniei, pentru a le ar`ta clien]ilor c` lumea Star Wars a “invadat” universul lor cotidian. Am creat o etichet` special` pentru toate produsele partenere s` poat` fi identificate u[or la raft. Am fost primul retailer care a folosit o astfel de etichet` pentru o promo]ie de acest gen, cumulånd toate informa]iile esen]iale pentru client: denumire produs, mecanism promo]ional, durat` campanie, pre]. Pe bonul fiscal, \n dreptul fiec`rui produs partener, clien]ii g`seau indicat num`rul de pache]ele aferent produsului cump`rat, astfel \ncåt s` poat` verifica corectitudinea aplic`rii promo]iei. Nu \n ultimul rånd, am introdus For]a mistic` \n retail printr-un proiect special, o premier` mondial`: interfa]a interactiv` “Shop like a Jedi”. Amplasat` \n galeria comercial` din Mega Mall, aceasta le oferea clien]ilor posibilitatea s` \[i pun` \n co[ produsele dorite, de pe rafturile virtuale, folosind For]a (avånd la baz` tehnologia Kinect). Cu ajutorul unei hostesse, doritorii \[i puteau \nregistra cump`r`turile pe o tablet` conectat` la interfa]a interactiv`, iar apoi cump`r`turile \i a[teptau preg`tite la o cas` de marcat \n hipermarketul Carrefour Mega Mall, pentru a fi pl`tite [i luate acas`.

Cât au durat preg`tirile [i de ce echip` a fost nevoie?

Am \nceput s` lucrez la campania Star Wars cu nou` luni \nainte de debutul acesteia. |n primele trei luni am fost implicate eu, o coleg` din echipa mea [i o coleg` din departamentul juridic.

Prima faz` a preg`tirilor a fost cea \n care s-a semnat scrisoarea de inten]ie c`tre furnizorul programului de fidelizare [i acordul de confiden]ialitate cu Disney [i Lucas Film. Am preg`tit pentru produc]ie colec]ia de cartona[e Cosmic Shells, albumele colectoare [i movie box-urile. |n urm`toarele [ase

luni am cooptat \n proiect [i colegi din celelalte echipe din departamentul marketing, precum [i din alte departamente: Comercial, Logistic` & Importuri, IT, Financiar & Contabilitate, HR, Opera]ional (magazine). |n total, au fost implicate aproximativ 200 de persoane din sediu [i peste 2.000 din magazine. Traficul mare de clien]i din magazine [i complexitatea mecanismului promo]ional (aproximativ 5.000 de produse partenere) au generat un volum foarte mare de munc` \n gestionarea volumelor de materiale promo]ionale [i \n organizarea implement`rii campaniei.

Care a fost reac]ia din partea brandurilor?

250 de branduri de produse s-au asociat cu campania noastr`. Am avut aproximativ 5.000 de produse partenere, jum`tate din sfera alimentar`, jum`tate din sfera nonalimentar`. 72% dintre produsele partenere [i-au dublat vånz`rile \n perioada promo Star Wars [i 8% dintre produse au avut \nregistrat o cre[tere \n vånz`ri de peste 1.000%.

Care au fost rezultatele campaniei?

Campania a fost apreciat` la nivel de grup, mai ales c` a consolidat rezultatele pe final de an, dar [i pentru maniera inedit` de asociere cu cel mai mare eveniment cinematografic din 2015.

Pentru a dezvolta o astfel de campanie este nevoie de aprobare la nivel de grup?

Toate campaniile comerciale din Carrefour Romånia sunt ini]iate [i dezvoltate local [i nu necesit` aprobare la nivel de grup. Avem autonomie local` \n a ne defini [i aplica planul comercial. Prelu`m doar excep]ional de la grup cåte un concept (ca de exemplu campania din 2013 la aniversarea de 50 de ani a grupului Carrefour \n lume folosind imaginea unor arti[ti interna]ionali, precum Madonna, Robbie Williams, Sting, Rolling Stones [i Justin Bieber), dar [i atunci dezvoltarea [i realizarea campaniei se fac local, f`r` a prelua vizualuri, materiale sau alte componente de la grup. Biz Biz

63

STRATEGIE

Cum a triumfat ciocårlia la Cannes Povestea unui Leu de Aur ob]inut de campania “Opre[te Barbaria, Salveaz` Ciocårlia!” la edi]ia de anul acesta a Festivalului Interna]ional de Creativitate Cannes Lion. DE LOREDANA S~NDULESCU

C

ampania a fost premiat` [i la Webstock, Internetics, PR Award, Golden Hammer. A fost [i \n topul celor mai bune filme pe bestadsontv.com, \n aprilie 2015 [i \n topul celor mai populare [i apreciate reclame din 2015, pe adsoftheworld.com.

A avut ecouri imediate \n presa na]ional` [i interna]ional` [i \n online. Spotul campaniei a avut peste 300.000 de vizualiz`ri pe platforma Hotnews.ro, campania a generat 15 [tiri [i reportaje la radio [i TV, 129 de articole \n prea online [i pe bloguri, 16 apari]ii \n presa scris`, un reach organic de 92.408 [i 293.205 de afi[`ri pe pagina de Facebook \ntr-o lun`, peti]ia online a stråns peste 9.000 de semn`turi. Toate acestea cu buget zero. Cel mai mult \ns`, dincolo de aceste cifre [i performan]e r`spl`tite \n premii valoroase, cel mai bun rezultat al acestei campanii ini]iate de Jazz, al`turi de Societatea Ornitologic` Român`, Federa]ia Coali]ia Natura 2000 [i Rogalski Damaschin Public Relations, este faptul c` a reprezentat un succes al societ`]ii civile, o dovad` a faptului c` dac` societatea civil` se mobilizeaz` poate schimba lucrurile \n bine.

Campania a condus \ntr-un timp record la modificarea legii vân`torii, creånd un val de presiune public` astfel \ncât politicienii s` ]in` cont de cerin]ele societ`]ii civile. Ca urmare a campaniei,

64

Biz

legea vân`torii a fost adoptat` cu modific`rile propuse de ONG-urile de mediu, iar Ministerul Mediului a redus cota de vân`toare pentru ciocârlie, \n timp ce unele p`s`ri au disp`rut complet de pe lista celor care pot fi vânate. Pentru c` este prima oar` \n ultimii ani cånd dou` agen]ii române[ti neafiliate [i arti[ti independen]i ob]in Aur participând la Cannes Lions cu o singur` campanie, \nscris` \ntr-o singur` categorie (Entertainment for Music – Use of an Artist as a Spokesperson/Ambassador in Partnership with a Cause – este performan]a pe care a atins-o campania “Opre[te Barbaria, Salveaz` Ciocårlia!” la edi]ia de anul acesta a Festivalului Interna]ional de Creativitate Cannes

“Proiectul a fost unul de suflet, poate cel mai de suflet care a [i prins via]`.

Asta mi-a confirmat \nc` o dat` c` am ajuns \n locul potrivit cu oameni care simt [i gåndesc ca mine. De fapt, de cånd am ajuns la Jazz, planetele s-au aliniat: proiecte frumoase, oameni minuna]i pe care \i strångem \n jurul nostru [i iat` [i recunoa[terea!”

ANDREEA GHENOIU, Group Creative Director, Jazz

Lions), am discutat cu echipa cå[tig`toare ca s` afl`m mai multe detalii din culisele acestei campanii.

MOMENTUL ZERO |nainte de campanie, cei de la Societatea Ornitologic` Român` se bucurau c` reu[iser` s` opreasc` legea vån`torii la Cotroceni [i pre[edintele Klaus Iohannis nu o promulgase. Dar muni]ia se cam epuiza [i timpul trecea \n defavoarea lor, legea putånd fi promulgat` oricånd, dup` cum poveste[te Ovidiu Neculai Bufnil`, reprezentantul de comunicare al SOR. |n Jazz, totul a \nceput cu un schimb de mesaje pe Facebook dup` ce Andreea Ghenoiu, Group Creative Director, l-a auzit \ntåmpl`tor pe Ovidiu Neculai Bufnil` la RFI vorbind despre proiectul nedrept al legii vån`torii. Atunci a aflat cu stupoare c` \n Romånia se våneaz` p`s`rile cånt`toare, chiar [i cele pe cale de dispari]ie. Indignarea Andreei legat` de legea vån`torii \n forma aberant` pe care parlamentul o trecuse \n prim`vara lui 2015 a ajuns printr-un schimb de mesaje [i la Irina Pencea, partener al agen]iei Jazz. Ideea a prins via]` repede.

A[a era [i nevoie, aveau la dispozi]ie 30 de zile \n care puteau schimba o lege ce permitea vånarea speciilor de p`s`ri pe cale de dispari]ie, oriunde, oricånd. Tot aceast` lege permitea vånarea ciocârliilor \ntr-un num`r aberant de mare, care amenin]a specia, conform ornitologilor.

Primul lucru pe care l-au f`cut cei de la Jazz a fost s` discute cu reprezentan]ii Societ`]ii Ornitologice Romåne ca s` afle mai multe detalii. A[a l-au cunoscut pe Ovidiu Neculai Bufnil`, de la care au aflat c` trebuie restrânse perioadele de vån`toare la p`s`ri, trebuie interzis` total vånarea unor specii pentru a evita dispari]ia lor [i trebuie redus` cota la ciocårlie pentru ca specia s` nu fie amenin]at` de dispari]ie.

Reprezentan]ii SOR aveau mai multe puncte pe lista modific`rilor, dar nu reu[eau s` p`trund` la masa negocierilor. Ini]iativei i s-au al`turat [i Coali]ia Natura 2000, precum [i agen]ia de comunicare Rogalski Damaschin pentru a face auzit` vocea societ`]ii civile.

Foto: VALI MIREA

STRATEGIE

De la stânga la dreapta: Ovidiu Neculai Bufnil` (SOR), Eliza Rogalski (Rogalski Damaschin), Vlad Iorga (Film Factor), Andreea Ghenoiu (Jazz), Irina Pencea (Jazz), Raluca Matei (Jazz), Dorian Ilie (Rogalski Damaschin), Tino Furtun` (Film Factor), Valentin Suciu (Jazz)

Mobilizarea Cånd Andreea Ghenoiu [i-a expus ideea cu o sopran` \mpu[cat` pe mas`, Irina Pencea s-a cutremurat [i [i-a spus c`, dac` mul]i sunt indiferen]i la p`s`ri, la o astfel de idee nu aveau cum s` r`mån` indiferen]i. Ini]ial au vrut s` fac` o activare real`, la Oper`, dar [i-au dat seama c` nu aveau cum s` conving` vreun director de oper` s` fac` asta. Propunerea Andreei fusese pentru Opera din Viena, unde exista un director romån, campania ar fi putut fi preluat` de media interna]ional` [i ar fi rico[at \n ]ar`, dar

“Ideea campaniei era ceea ce voiam, un mesaj dur, menit s` trezeasc` romånii din letargie.

Dac` nu aveam spotul, campania, comunicatele de pres`, media [i bloggerii, nu reu[eam s` schimb`m legea vån`torii.”

OVIDIU NECULAI BUFNIL~, reprezentant comunicare SOR

nu au reu[it s` ajung` acolo. Solu]ia a venit de la Vali Suciu, care s-a angajat s` filmeze scena [i a vorbit cu Tino Furtun` de la Film Factor. Ei au g`sit-o pe soprana Andreea Ilie, care s-a implicat [i \n promovarea peti]ei \mpotriva barbariei, ce a fost ini]iat` odat` cu film`rile pentru campanie. A \nceput s` vorbeasc` \n toate concertele sale despre aceast` peti]ie, invitånd oamenii nu doar s`-i vizioneze presta]ia, ci mai ales s` semneze peti]ia.

Clipul cu Andreea Ilie a stårnit revolt` [i a atras aten]ia asupra subiectului, Biz

65

STRATEGIE

Mezzosoprana Andreea Ilie, ambasadoarea campaniei “Opre[te Barbaria, Salveaz` Ciocârlia!”

apoi, \mpreun` cu Rogalski Damaschin, ini]iatorii campaniei au ]inut social media [i media clasic` “vie”, ocupat` cu acest subiect, printr-o serie de activ`ri. “A fost o campanie contra cronometru, al c`rei rezultat trebuia s` fie acela ca subiectul legii vån`torii s` ajung` pe agenda public` [i s` fie sus]inut pån` la cap`t”, poveste[te Eliza Rogalski, Founding Partner al Rogalski Damaschin Public Relations, c`reia i-a pl`cut ideea campaniei imediat ce a aflat de ea. Ca s` ajung` pe agenda public`, agen]ia de PR a avut rolul s` g`seasc` acel public latent care s` amplifice mai departe mesajul tulbur`tor al campaniei, s` \ndemne oamenii la ac]iune. “Rolul nostru a fost s` ducem caracterul viral al campaniei dincolo de YouTube, s` cå[tig`m de partea noastr` oamenii obi[nui]i, care s` fac` mai mult de un share pentru aceast` cauz`”, explic` Eliza Rogalski.

66

Biz

“Ciocårlia mi-a reamintit de ce am intrat \n advertising: s` \ntålnesc oameni care cred \n pove[ti frumoase. {i care s` dea bani pentru ca execu]ia s` fie cåt mai spectaculoas` [i emo]ionant`. Nu am g`sit oameni cu bani \n proiectul `sta, dar am g`sit \ncredere [i entuziasm. {i acesta este un carburant suficient cånd alergi pe un drum bun. O idee bun` este o form` de energie care aliniaz` toate stelele.”

VALENTIN SUCIU, Creative Partner, Jazz

Peisajul mediatic \n care a fost lansat` campania era unul aglomerat.

“Politicienii erau iar la cu]ite, se scoteau plagiatele [i multe alte arme politice. Cånd am v`zut cum ia amploare [i cum Pro TV preia [tirea [i spotul la [tiri, am [tiut c` ceva-ceva se va schimba”, \[i aminte[te Irina Pencea.

Aveau deadline fiindc` urma ca legea s` intre din nou la discu]ii \n comisii, dup` ce fusese \ntoars` de pre[edinte.

Era nevoie s` atrag` aten]ia rapid [i au reu[it. Vuia internetul [i se d`dea share clipului f`r` s` se fi b`gat bani \n campanie, f`r` s` fie cump`rate view-uri, f`r` s` fie pl`ti]i bloggeri. Reprezentan]ii Societ`]ii Ornitologice Romåne [i ai asocia]iei Natura 2000 au fost primi]i la discu]ii \n Comisie, ceea ce nu reu[iser` pån` atunci. Dup` o lun` de campanie, [i-au dat seama c` au reu[it: legea a fost modificat` cu toate cererile ONG-urilor. Biz

STRATEGIE

Viitor prin educa]ie Sunt peste 100.000 de copii \n Romånia \n familii atåt de s`race, \ncåt p`rin]ii pur [i simplu nu-[i permit s`-i trimit` la [coal` sau gr`dini]`. Dar o lege ini]iat` de Asocia]ia OvidiuRo \ncearc` s` rezolve o parte a acestei probleme. DE LOREDANA S~NDULESCU

D

up` mai mul]i ani \n care a testat proiecte [i ac]iuni de combatere a s`r`ciei prin educa]ie, Asocia]ia OvidiuRo s-a axat pe un singur program, Fiecare Copil \n Gr`dini]` (FCG), lansat \n 2010 \n parteneriat cu Ministerul Educa]iei. Prin acesta, p`rin]ii primesc tichete sociale \n valoare de 50 de lei pe lun` dac` \[i aduc zilnic copiii de vârst` pre[colar` la gr`dini]`. De la lansarea ca program-pilot, \n 2010, pân` \n februarie 2016, peste 4.500 de copii din 43 de comunit`]i rurale [i urbane mici au beneficiat de educa]ie timpurie [i nutri]ie mai bun`.

Programul pilot FCG a fost citat atât de publica]ia “The Economist”, cât [i de Banca Mondial` drept “best practice” [i a fost finan]at cu preponderen]` de sectorul privat din România [i de The Alex Fund. De la \nceputul lui 2016, programul a intrat \ntr-o nou` etap`, c`p`tând anvergur` na]ional`. Componenta tichetelor sociale pentru gr`dini]` pentru 111.000 de copii de 3-6 ani estima]i de Ministerul Muncii a ajuns s` fie finan]at` de la bugetul de stat prin Legea nr. 248/2015 sau Legea Fiecare Copil la Gr`dini]`, cum este cunoscut` \n spa]iul public. Despre impactul acestei legi [i rolul pe care \l joac` mai departe OvidiuRo \n implementarea acestui program am discutat cu Leslie Hawke, cofondatoare a Asocia]iei OvidiuRo. Care este impactul pe termen scurt al Legii nr. 248 / 2015?

Scopul a[a-numitei legi Fiecare Copil \n Gr`dini]` este s` \ncurajeze familiile foarte s`race din mediul rural s`-[i trimit` copiii la gr`dini]` de la vårsta de 3 ani, mult mai devreme decåt se \ncepe \n mod tradi]ional educa]ia timpurie \n comunit`]ile \n care ei tr`iesc. Guvernul 68

Biz

finan]eaz` \n prezent [i distribuie tichete sociale \n valoare de 50 de lei pe lun` c`tre familiile care \[i trimit zilnic copiii la gr`dini]`. |n multe sate, oamenii sunt atåt de s`raci \ncåt 50 de lei sub form` de tichete sociale \i pot motiva s` se trezeasc` diminea]a devreme [i s`-[i aduc` \n fiecare zi copiii la gr`dini]`. |n multe cazuri \ns` am observat c` adev`ratul impact este c` produce o schimbare \n mentalul p`rin]ilor. Ajung s` gåndeasc` \n felul urm`tor: “Dac` guvernul este dispus s` \mi dea tichete de mas` ca s`mi trimit copilul la gr`dini]`, atunci \nseamn` c` este important”. Legea transmite de asemenea c`tre cadrele didactice mesajul c` educa]ia timpurie este o prioritate na]ional` [i c` este de datoria lor s` g`seasc` to]i copiii din comunitate, inclusiv pe cei mai dezavantaja]i [i izola]i. {i, desigur, le ofer` celor mai s`race familii din Romånia 50 de lei pe care s`-i cheltuiasc` lunar pe måncare. Dup` patru luni de implementare a legii, 66.000 de copii afla]i \n dificultate au fost \nscri[i \n program [i peste 35.000 dintre ei au venit \n mod regulat la gr`dini]` \n perioada martie – mai. Unii dintre membrii echipelor noastre locale chiar au remarcat o cre[tere a gradului de participare a tuturor copiilor, nu doar \n rândul celor eligibili pentru tichete sociale.

Dar impactul pe termen lung?

Pe termen lung vrem s` schimb`m prejudecata p`rin]ilor despre vårsta potrivit` la care s`-[i trimit` copiii la [coal` [i s`-i ajut`m s`-[i formeze un obicei din a-i trimite zi de zi. La fel de important este [i c` Fiecare Copil \n Gr`dini]` creeaz` interac]iune \ntre p`rin]i [i educatori. Cånd profesorii ajung s`-i cunoasc` pe p`rin]ii \nscri[i \n program, devin mai con[tien]i de situa]ia din fa-

miliile copiilor [i \ncep s`-i perceap` individual nu doar din perspectiva unor stereotipuri. Profesorii descoper` de asemenea ca ace[ti copii chiar au poten]ial intelectual. Dup` cum ne spunea un profesor, trebuie s`-i aducem la [coal` \nainte s` le p`leasc` lumini]ele din ochi, adic` pån` la vårsta de 3-4 ani. Cred c` unul dintre marile motive pentru pentru care legea a fost votat` \n Parlament este c` \nv`]`torii le-au comunicat autorit`]ilor c` acei copii dezavantaja]i care au mers la gr`dini]` ca parte a programului Fiecare Copil \n Gr`dini]` sunt mult mai bine preg`ti]i [i se integreaz` mai bine

“Pe termen lung, vrem s` schimb`m prejudecata p`rin]ilor despre vårsta potrivit` la care s`-[i trimit` copiii la [coal` [i s`-i ajut`m s`-[i formeze un obicei din a-i trimite zi de zi.”

LESLIE HAWKE, cofondatoare, Asocia]ia OvidiuRo \n [coala primar` decåt cei care nu au beneficiat de educa]ie timpurie. O evaluare extern` a impactului acestui program, realizat` printr-o finan]are norvegian`, ne-a ar`tat c` acei copii inclu[i \n programul Fiecare Copil \n Gr`dini]` au avut rate de participare [colar` mai bune decåt cei din comunit`]i cu indicatori demografici similari neincluse \n acest program. Prin urmare, putem spune c` succesul depinde de obiceiurile dobåndite de timpuriu \n via]`. {i, desigur, obiectivul major pe termen lung este s` diminu`m rata abandonului [colar \n România, care, \n prezent, este printre cele mai mari din Uniunea European`, la peste 18%.

STRATEGIE

acces deficitar la servicii medicale [i sociale. De[i FCG este un program na]ional, acesta a fost creat special pentru copiii s`raci din Romånia rural` [i pe asta vom continua s` ne ax`m. |ntreaga echip` OvidiuRo petrece toat` vara pe teren din sat \n sat cu “Caravana de recrutare pentru gr`dini]`”, organizeaz` ore de lectur`, se \ntålne[te cu autorit`]ile locale, cu profesorii [i asisten]ii sociali [i se ocup` de atragerea mediului de business \n sus]inerea programului. Cu sprijinul Carrefour [i GlaxoSmithKline, \n toamn`, caravana va continua prin toat` Romånia, combinånd dou` elemente esen]iale educa]iei timpurii: cititul cu voce tare pentru copii [i alimenta]ia s`n`toas`.

nu poate superviza implementarea programului \n fiecare comunitate [i nici nu poate asigura rechizite pentru 100.000 de copii. Provocarea cu care ne confrunt`m \n prezent este s` g`sim cea mai eficient` cale de utilizare a resurselor atåt umane, cåt [i financiare pentru a cre[te gradul de [colarizare \n råndul copiilor din comunit`]ile vulnerabile care tr`iesc \n sate izolate, cu

Ce rol joac` autorit`]ile locale?

Directorul [colii [i primarul joac` roluri cheie \n implementarea cu succes a programului. Dac` ace[tia sunt dedica]i cauzei de a asigura educa]ie timpurie pentru to]i copiii, atunci va fi educa]ie timpurie pentru toat` lumea.

Dac` cei doi nu se implic`, rezultatele sunt mai pu]in spectaculoase [i implementarea programului se face deficitar. Pentru succesul programului o comunitate are nevoie de: un primar sau un director de [coal` care s` cread` \n program, asisten]i sociali [i mediatori [colari care s` se implice \n recrutarea copiilor din cele mai vulnerabile familii [i profesori care s` fie dispu[i s` se implice zilnic.

Foto: VALI MIREA

Care este rolul organiza]iei pe care o conduce]i \n implementarea acestui program na]ional?

Noua misiune a OvidiuRo este s` ajute, \n calitate de consultant, cåt mai multe comunit`]i rurale s` implementeze cu succes programul Fiecare Copil \n Gr`dini]`. Cu siguran]`, \ns`, un ONG cu un buget anual de 750.000 de euro nu poate preg`ti toate cadrele didactie,

Cum se implic` societatea civil`?

Cred c` toate marile ONG-uri na]ionale sunt de acord cu privire la importan]a educa]iei timpurii \n Romånia pentru copiii dezavantaja]i, fiind totodat` cu to]ii con[tien]i c` educa]ia nu este un vacin sau un panaceu, ci doar un ingredient necesar \ntr-un proces mai amplu.

Speran]a mea este c` tot mai multe ONG-uri locale se vor implica \n aducerea copiilor la gr`dini]` [i vor ajuta la strångerea rechizitelor [i hainelor necesare. Nu sunt nicicum prea mul]i asisten]i sociali la sate care s` ajute la recrutarea copiilor [i multe dintre comunit`]i nu au resursele financiare necesare s` le asigure copiilor materialele Biz

69

STRATEGIE

au fost incluse \n Programul AntiS`r`cie propus primului-ministru. Dar este nevoie de timp pentru ca m`surile acestea s` intre \n vigoare [i s-ar putea s` necesite [i ni[te fonduri europene. |ntre timp, ne baz`m pe sectorul privat ca s` ajut`m copiii din comunit`]ile aflate \n dificultate. Fiecare Copil \n Gr`dini]` nu ar fi existat azi dac` sectorul de business romånesc nu ar fi

comunitate. Asta \nseamn` c` ei trebuie s` g`seasc` solu]ii la diverse probleme. Dac` sunt mai mul]i copii decåt scaune, trebuie s` g`seasc` mai multe scaune, dac` nu sunt suficiente s`li de clas`, trebuie s` organizeze ore dup`amiaza sau s` g`seasc` alte solu]ii, ca de pild` s` reamenajeze spa]iul. Din experien]` [tim c` se pot g`si solu]ii dac` exist` voin]`. |n al doilea rånd,

finan]at primii cinci ani ai programului pilot, iar sprijinul din partea Carrefour [i GlaxoSmithKline a fost esen]ial \n men]inerea, extinderea [i \mbun`t`]irea programului. Ce consider c` este cu adev`rat interesant este faptul c` unele dintre companiile care ne-au sprijinit [i-au majorat semnificativ sus]inerea de cånd proiectul de lege a fost votat [i toate au ceva \n comun – sunt companii antreprenoriale pornite de romåni, m` refer la Dedeman, Romstal [i Catena.

Cred c` asta contrazice opinia c` romånii nu sunt genero[i. Romånii sunt foarte genero[i dac` cred \n ceva.

prezen]a zilnic` la [coal` este crucial`.

Profesorii trebuie s` fie de neclintit \n aplicarea regulilor, astfel \ncåt numai copiii care au venit zi de zi la gr`dini]` (cu excep]ia absen]elor motivate) s` primeasc` tichetele sociale. G`sirea celor mai vulnerabili copii [i a-i convinge pe p`rin]ii lor s`-i trimit` la gr`dini]` zilnic este de asemenea un aspect esen]ial. Asta deseori \nseamn` vizite din u[` \n u[` din partea profesorilor sau a asisten]ilor sociali. OvidiuRo are dintotdeauna aceea[i misiune: s` ajute copii marginaliza]i s` se integreze \n societate printr-o mai bun` [ans` la educa]ie. Educa]ia timpurie este esen]ial` pentru copiii dezavantaja]i care nu au acas` acces la c`r]i [i nici nu sunt stimula]i intelectual \n primii ani de via]`. Noua noastr` provocare este s` ne d`m seama cum s` ajut`m comunit`]ile s` maximizeze valoarea acestui program finan]at acum de stat. Biz

Foto: Davin Ellicson

didactice necesare. A]i fi [oca]i s` afla]i cåte [coli de la ]ar` \nc` au WC-uri \n curte. Obiectivul OvidiuRo pentru 2016 este s` ajute cåt de multe comunit`]i s`-[i \nscrie pe cåt posibil to]i copiii la [coal` [i s`-i [i trimit` \n mod regulat.

Ne-ar pl`cea s` contribuim la formarea unei coali]ii a societ`]ii civile pentru educa]ie timpurie \n zonele s`race cu rate mari de abandon [colar.

Ce sume a]i adunat prin campania “Doneaz` 2 euro/lun`”?

Am adunat 34.000 de euro din toamna trecut` cånd am pornit aceast` campanie [i aproximativ 1.400 de persoane \nc` doneaz` lun` de lun`, printr-un sistem automat de dona]ii. Aceast` sum` acoper` necesarul minim de rechizite pentru aproximativ 2.000 de copii s`raci.

Cum ar putea mediul de business s` se implice \n programul acesta?

De obicei, copiii care se calific` s` primeasc` tichetele sociale duc lips` [i de haine, \nc`l]`minte. P`rin]ii lor nu-[i permit s` pl`teasc` pentru materialele didactice de la gradini]`. |n programele pilot desf`[urate \ntre 2010 [i 2015, OvidiuRo a contribuit cu materialele didactice [i autorit`]ile locale au asigurat hainele [i \nc`l]`mintea pentru copii inclu[i \n program. Aceste dou` m`suri 70

Biz

Legea nr. 248/ 2015 \ncurajeaz` p`rin]ii s`raci s` \[i aduc` la gr`dini]` copiii, oferindu-le un tichet social pentru gr`dini]` \n valoare de 50 de lei/lun` dac` cei mici au prezen]` zilnic`.

Care sunt dup` p`rerea dvs. elementele cheie pentru ca programul s` fie eficient?

Cel mai important este ca primarul [i directorul [colii s` fie dedica]i cauzei de a aduce la gr`dini]` to]i copiii din

LIFE

O idee luminoas` LUMMA, UN SISTEM DE ILUMINAT INOVATOR DEZVOLTAT LA BRA{OV DE DOI ANTREPRENORI, |{I PROPUNE S~ REINVENTEZE ILUMINAREA BICICLETELOR {I S~ AJUTE LA SC~DEREA NUM~RULUI DE ACCIDENTE. DE OVIDIU NEAGOE

P

rincipala cauz` a accidentelor \n care sunt implica]i bicicli[ti este lipsa vizibilit`]ii. Pornind de la aceast` statistic`, doi antreprenori din Bra[ov au creat Lumma, un accesoriu cu care pl`nuiesc s` reinventeze iluminatul bicicletelor [i s` reduc` semnificativ num`rul accidentelor. Lumma este un sistem de lumini 360°, integrat complet \n man[oanele bicicletei. Fiecare dintre cele dou` man[oane are o lumin` alb` cu rol de far, o lumin` ro[ie pentru stop [i un laser ro[u ce delimiteaz` spa]iul pe care \l ocup` bicicleta. |n acest fel, Lumma formeaz` un contur de lumin` vizibil din orice unghi. Luminile Lumma sunt re\nc`rcabile datorit` unui port micro USB. Sistemul de lumini a fost patentat sub numele de Outlight [i permite estimarea mult mai precis` a distan]ei [i a dimensiunii unui biciclist de c`tre ceilal]i participan]i la trafic. Campania de crowdfunding pentru strângerea banilor necesari pentru \nceperea produc]iei la Bra[ov a fost un succes, iar pragul de 18.000 de euro a fost dep`[it cu mult. Iubitorii ciclismului pot deja s` precomande sistemele. Biz

Biz

71

LIFE

Business \n c`m`[i române[ti DUP~ 20 DE ANI DE CREAT }INUTE FEMININE, LILIANA }UROIU A DECIS S~-{I |MBOG~}EASC~ “ZESTREA” CU O LINIE EXCLUSIVIST~ DE C~M~{I B~RB~TE{TI. A REZULTAT O COLEC}IE CARE |MBIN~ }INUTA BUSINESS CU FRUMOASA TRADI}IE ROMÂNEASC~.

P

rima pies` a colec]iei a fost purtat` de maestrul Gheorghe Zamfir, iar cea de-a doua pies` a ajuns la un alt celebru artist, André Rieu, cu ocazia concertelor pe care acesta le-a sus]inut la Bucure[ti.

Care au fost cele mai mari provoc`ri \n crearea noii colec]ii?

Am creat \ntotdeauna vestimenta]ie feminin`. Proiectarea unei linii de c`m`[i b`rb`te[ti impune mult mai multe rigori: de la ]es`tur`, tipare, gradare pe m`suri, utilajele specializate, pân` la accesorii, mod de etichetare [i ambalare. Având deja o experien]` \n domeniul proiect`rii [i al produc]iei, am reu[it s` dep`[esc aceste etape [i cred c` marea provocare a fost s` creez piese “altfel”, modern, riguroase, simple, dar \n egal` m`sur` foarte complexe [i foarte puternice vizual, \n acord cu mesajul colec]iei Zestrea. Mi-am propus s` creez o c`ma[` ca o semn`tur`. O c`ma[` care vorbe[te despre purt`torul s`u dar [i despre elegan]` masculin` – prin croi, despre vibra]ie româneasc` – prin broderii atent selectate, despre confort – prin materialele de foarte \nalt` calitate. A fost un real succes de la prima apari]ie.

Cum v-a venit ideea cre`rii acestei colec]ii? De ce [i o linie de business?

De peste dou`zeci de ani creez pentru femei piese purtabile sau ]inute pentru evenimente speciale, piese al c`ror stil s-a conturat la grani]a dintre art`, mod`, cultur` [i tradi]ie. De nenum`rate ori, femeile purt`toare ale acestor ve[minte au dorit ]inute pentru 72

Biz

DE OANA VOINEA

“Mi-am propus s` creez o c`ma[` c` o semn`tur`. O c`ma[` care vorbe[te despre purt`torul s`u dar [i despre elegan]` masculin` – prin croi, despre vibra]ie româneasc` – prin broderii atent selectate, despre confort – prin materialele de foarte \nalt` calitate.” LILIANA }UROIU

|n orice proiect f`cut cu pasiune exist` o \ntåmplare frumoas`. |n cazul meu, prima c`ma[` de ceremonie din linia masculin` Zestrea are propria ei poveste de suflet: c`ma[a alb` cu broderie albastr` pe gulerul-tunic`, pe piept [i man[ete a fost gåndit` [i creat` special pentru maestrul Gheorghe Zamfir. De aproape doi ani expun \n str`in`tate colec]ia Zestrea pe muzica acestui mare artist cunoscut pe \ntreg mapamondul drept “regele naiului”. |ntâlnirea cu o personalitate complex` precum maestrul Gheorghe Zamfir, naist, dirijor [i compozitor, singurul artist român ce de]ine peste 120 de discuri de platin` [i de aur precum [i alte numeroase distinc]ii de recunoa[tere a performan]ei sale artistice, reprezint` pentru mine o onoare profesional` [i o mare bucurie personal`. Cred c` muzica lui Gheorghe Zamfir este \n acest moment cea mai frumoas` muzic` din lume [i am fost foarte fericit` s` v`d bucuria [i pl`cerea deosebit` cu care a purtat \n concert aceast` prim` c`ma[` Zestrea, pe care i-am dedicat-o.

am creat linia business ideal` pentru a fi purtat` la \ntâlniri de afaceri cu parteneri str`ini, la târguri [i conferin]e \n afar` grani]elor ]`rii, la evenimente oficiale. Foarte mul]i clien]i cump`r` aceste c`m`[i pentru a face un cadou special \n ]ar` sau \n str`in`tate. Broderiile stilizate ale c`m`[ilor de zi sunt extrem de discrete, pozi]ionate pe man[ete asemeni unor bijuterii textile.

Exist` câteva modele \ns` special create pentru evenimente speciale: linia de c`m`[i de ceremonie Zestrea.

Spre ce tip de clien]i v` orienta]i?

Care ar fi portretul-robot al purt`torului de c`m`[i Zestrea?

Targetul acestei colec]ii sunt persoanele de carier`, cu un nivel superior de educa]ie [i cu o pozi]ie financiar` “medium to high”. Persoane preocupate de imaginea proprie [i mai ales de o identitate vizual` puternic personalizat`. |n egal` m`sur` colec]ia se adreseaz` tuturor persoanelor care simt române[te [i rezoneaz` cu tradi]ia [i valorile române[ti, indiferent de vârst`, incluzând aici arti[ti, sportivi de performan]`, persoane oficiale. Biz

partenerii lor cu un mesaj la fel de puternic. |n egal` m`sur`, am remarcat reac]ia multor b`rba]i atunci când au descoperit albumul de art` [i costum Zestrea, reac]ie absolut nea[teptat` pentru mine. Cei mai mul]i [i-au dorit o c`ma[` simpl`, clasic` având un detaliu de broderie româneasc`, asemeni unei c`r]i de vizit` pe care o prezint` firesc unui partener de afaceri. Mul]i oficiali români pe care am avut ocazia s` \i \ntâlnesc la evenimente din str`in`tate [i-au exprimat dorin]a de a purta o c`ma[` \n stilul colec]iei Zestrea. Astfel

Foto: ZOLTAN LORENCZ

LIFE

Biz

73

LIFE

Ie [i tehnologie O SELEC}IE DE ARTI{TI {I DESIGNERI ROMÂNI {I STR~INI EXPUN LA GALATECA LUCR~RI INSPIRATE DE ELEMENTELE TRADI}IONALE |N CADRUL “M~IASTRA. SÂNZIENE VIRTUALE”, EDI}IA DIN ACEST AN A PROGRAMULUI MULTIDISCIPLINAR DE ART~ CONTEMPORAN~ DEDICAT IEI {I SIMBOLURILOR IDENTITARE “M~IASTRA”. DE OVIDIU NEAGOE

G

aleria Galateca v` a[teapt` pân` pe 17 septembrie, cu cea de-a cincisprezecea edi]ie a programului “M`iastra”, edi]ie care se afl` sub semnul inova]iei [i al inspira]iei. Acesta este un proiect inovator care reune[te arti[ti vizuali contemporani ce se exprim` \n diverse medii artistice [i s-au inspirat din ceea ce define[te identitatea româneasc`, mai precis semnele cusute pe ia de patrimoniu. Edi]ia din acest an propune o plaj` larg` de arti[ti str`ini [i români, precum Philippe Guilet, Andra Clitan (MA RI MI), Aram Nikolyan, Ana Zoe Pop, Maria Cioat`, QuestDome, al`turi de masteranzii Irina Irimia [i R`zvan Mure[an, afla]i sub coordonarea Ioanei Sanda Avram.

La Galateca vor fi expuse \n premier` crea]iile francezului Philippe Guilet, care au f`cut parte din proiectul experimental 100% RO, de valorizare a patrimoniului cultural românesc, ancestral [i modern, artizanal [i contemporan. Philippe Guilet [i Aram Nikolyan propun ]inute couture inspirate de portul popular românesc, respectiv de cel armean, demonstrând cât de vie [i inspira]ional` este tradi]ia ast`zi. Aram Nikolyan combin` inspirat elementele tradi]ionale armene[ti cu liniile moderne. Andra Clitan aduce \n discu]ie arta tradi]ional` româneasc` prin platforma multicultural` MA RI MI. Cei care vor trece pragul galeriei de art` contemporan` vor mai avea ocazia s` admire forme abstractizate de o \nalt` expresivitate ale sculptorului, graficianului [i artistului video Ana Zoe Pop, lucr`rile \n ceramic`, fragile [i totodat` puternice ale artistului vizual Maria Cioat`, care vor continua acest dialog

74

Biz

argumentativ multidisciplinar. Obiectele de design ale arhitec]ilor Petru Constantinescu [i Oana Mure[an (QuestDome) promoveaz` designul experimental, pornind de la ideea de colaborare \ntre meseriile artistice.

“Arti[tii prezen]i \n proiectul din aceast` var` de la Galateca sunt foarte diver[i: români, un francez [i un armean, arti[ti vizuali, masteranzi la universitatea de art` [i oameni de film, speciali[ti \n tehnologie [i designeri consacra]i”, spune Andreea Sandu, fondatoarea galeriei de art` contemporan` [i design Galateca. “Am pornit de la ideea de inspira]ie [i inova]ie. Astfel, Philippe Guilet [i Andra Clitan sunt arti[ti care s-au inspirat \n ultimii zece ani, \n lucr`rile lor, din tradi]iile, materialele [i simbolurile române[ti. Am vrut s` punct`m [i faptul c` valorile române[ti sunt interna]ionale [i c` inspir` la rândul lor mai mult decât credem noi [i trebuie s` con[tientiz`m acest fapt”, adaug` Andreea Sandu.

“M`iastra. Sânziene virtuale” vorbe[te despre linii clare care definesc simbolurile tradi]ionale ancestrale, despre transparen]e futuristice, de vis,

“Am vrut s` punct`m [i faptul c` valorile române[ti sunt interna]ionale [i c` inspir` la rândul lor mai mult decât credem noi [i trebuie s` con[tientiz`m acest fapt.”

ANDREEA SANDU, fondatoarea galeriei de art` contemporan` [i design Galateca

LIFE

\mbinate organic \ntr-o comuniune a naturii [i a tehnologiei, bazat` pe filonul tradi]ional. Proiectul reprezint` o punte simbolic` \ntre tradi]ie [i viitor, componenta tehnologic`, inovatoare fiind sus]inut` prin aplica]ii de Augmented Reality, proiec]ii, videomapping [i lansarea platformei virtuale M`iastra, locul de \ntâlnire a arti[tilor [i designerilor ce \[i g`sesc resursele

creative \n tradi]ie [i le transpun inovator \n modernitate. Nu \ntâmpl`tor, edi]ia din acest an are multe elemente tehnologice, \n ultimii ani aceast` re\nviere a tradi]iilor datorându-se tocmai comunic`rii virtuale. Elementele ancestrale sunt readuse \n aten]ie prin noile tehnologii, creând un nou ciclu evolutiv. “Tehnologia reprezint` nemurirea pe care o ofer` prezentul”,

spune Andreea Sandu, fondatoarea Galateca. “Arta este profund influen]at` de noile media [i nu se mai poate discuta despre art` contemporan` [i design f`r` a fi parte din societatea informa]ional` [i bazat` pe cunoa[tere. |n plus, tehnologia este noua punte de leg`tur`, noul limbaj ce aduce trecutul [i viitorul \ntr-un concept coerent”, adaug` Andreea Sandu. Biz

Arti[ti vizuali români [i str`ini ce se exprim` \n diverse medii artistice v` prezint` o serie de lucr`ri inspirate din ceea ce define[te identitatea romneasc`: semnele cusute pe ia patrimoniu.

Biz

75

LIFE

Social media la puterea a 11-a

Biz

FOTOGRAFII: ALEX

76

DAMIAN

D

e cinci ani, Social Media Camp, eveniment creat de revista Biz, adun` la Pârâul Rece companii, agen]ii digitale [i bloggeri pentru o interac]iune unic` \n industria online din România. Edi]ia a 11-a, desf`[urat` \n perioada 30 iunie - 3 iulie, a folosit acelea[i ingrediente (informa]ii de la speakeri valoro[i, dezbateri [i distrac]ie) pentru a crea o re]et` nou` [i creativ` care surprinde starea social media la momentul actual [i \i creioneaz` tendin]ele pe viitor.

Discu]iile [i prezent`rile au relevat importan]a strategiei \n social media, dar mai ales nevoia de reac]ii rapide [i de urm`rire a comportamentului consumatorilor, pentru a fi mereu al`turi de ei \n experien]a digital`, nu cu un pas \n urm`. Interac]iunea dintre participan]i s-a intensificat \n timpul rezolv`rii pe echipe a briefurilor reale date de companii, solu]iile fiind apoi prezentate \n fa]a unui juriu care a c`utat s` elimine erorile, s` \ncurajeze direc]iile bune [i s` ofere eventuale solu]ii alternative. O noutate a fost o competi]ie de debate, \n care dou` echipe au adus argumente pro [i contra \n disputa dintre realitatea online [i cea offline.

Activ`rile de la cea de-a 11-a edi]ie a taberei de social media au dep`[it orice a[tept`ri, cu ajutorul Staropramen, Garanti Bank, Doppelherz, Banca Transilvania, Farmec, Chivas, Siviero Maria, Flanco, MSL Group The Practice, TNT România, Enel, Green Power, Dr. Oetker, Domeniile Sâmbure[ti [i Jubile Catering. Biz

etul pe buze

`rii briefului cu zåmb

Prezentarea rezolv

LIFE

Monica Jitariuc

– MSL Group Th

e Practice

Virginia O]el, Garanti Bank

rmec Alina Drago[, Fa

Bogdan Dr`gotoiu – TNT

Romånia

Oana Bulexa, MSL Group The Practice

Biz

77

LIFE

Radu Atanasiu, MSM România

Alexandru Negrea, Social Smarts

Sorin Oni[or, fotograf

|nviorare la Biz SMS Camp 78

Biz

rd România etru], Pernod Rica Radu Moldovan-P

FOTOGRAFII: AL

EX MIH~ILEANU

LIFE

Cristian Manafu – manafu.ro

ânesc, handbalului rom Noua mascot` a Camp S SM z Bi la ` emier prezentat` \n pr

Lorand Balint, Federa]ia Român` de Hand bal

Biz

79

LIFE

Colaborare intern` pentru rezolvarea brief urilor

rld Class

Gabriel Ghi]`, antrenor Wo

ium PR Sorana Savu, Prem 80

Biz