Biz 293

Biz

www.revistabiz.ro

Nr. 293 • 18 aprilie – 5 mai 2016 • 14 lei

26

de oameni [i branduri care pun România pe harta lumii

Nr. 293

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Alexandru R`descu – tehnologie Jurnali[ti Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Art Director Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Valorile române[ti [i românii de valoare

S

` vorbe[ti despre valoare \n România este un subiect nea[teptat [i incomod, care ridic` multe sprâncene. “Trebuie s`-]i asumi faptul c`, cel pu]in \n primele 10 minute de conversa]ie, o s` ai o strângere de inim` [i un sentiment ap`s`tor de frustrare: despre ce vorbim? Valoarea e relativ` \n România", a[a sintetizeaz` Adina Vlad, Managing Partner la Unlock Research, reac]ia oamenilor care au participat la studiul calitativ pe care compania sa l-a realizat despre valorile române[ti. {tiu cum este. Acela[i gen de reac]ii le-am primit [i eu [i colegii mei. |n plus, unii dintre interlocutori, oameni din pozi]ii de top management, au apreciat f`r` echivoc c` nu mai exist` valoare. C` to]i oamenii inteligen]i [i talenta]i au plecat peste hotare. De[i este o convingere pentru unii sau doar o r`utate pentru al]ii, ori un mod de a sc`pa de \ntrebarea "Ce oameni de valoare pute]i recomanda?", realitatea sociologilor este alta: valoarea unui popor este cantitativ aceea[i, indiferent de perioadele prin care trece o na]iune. {i, de[i este mult mai u[or s` vezi valoarea \n curtea vecinului, nu \nseamn` c` ea nu exist`. Marea noastr` problem`, ca popor, este c` nu (mai) suntem obi[nui]i s-o recunoa[tem.

"Zeci de ani, oamenii cu adev`rat valoro[i au fost ascun[i, ignora]i sau nega]i. Orice, numai aprecia]i nu. Pentru c` erau periculo[i pentru nonvalori", a[a cum bine explic` Adina Vlad. {i al]i prea mul]i ani au dominat peisajul public

personalit`]i f`r` substan]`. Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care studiul Biz [i Unlock Research a uimit interlocutorii [i a necesitat repetate etape de research, pentru a reu[i s` identifice valorile pe care românii le apreciaz` [i la care aspir`.

Cu mare bucurie v` invit s` citi]i \n aceast` edi]ie despre valorile pe care le apreciaz` ast`zi românii. O s` v` plac`! O s` v` uimeasc` simplitatea [i claritatea criteriilor, dar mai ales consisten]a lor.

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie

Biz

1

SUMAR Pagina 68

Biz 293

Pagina 60

START

4 Ce b`nci au sc`pat de creditele neperformante?

6 Ce vrea Genera]ia Z? 7 Exportatorii vorbesc nem]e[te 9 Preluare cu juc`rii 10 Portretul liderului la maturitate 11 Doctor \n antreprenoriat

COVER STORY

12 Valori de România 16 Oameni [i branduri care au pus România pe harta lumii

FINAN}E

46 Ru[inea listei ru[inii

TECH

48 Când inima bate \n megabi]i 50 De la terminal la terminat

Ilustra]ie copert` Albert Sofian Trofeul Valori de România este conceput de artistul Albert Sofian. Inspirat de Coco[ul lui Bråncu[i, trofeul este un exemplu de ascensiune [i ambi]ie româneasc`.

INTERVIU

54 Glasul digitalizat al ro]ilor de tren Pagina 79

ANTREPRENORIAT

56 Antreprenoriat f`r` frontiere

STRATEGIE

58 De la local la global 60 Netflix revolu]ioneaz` lumea televiziunii 64 Cu firma la psiholog 66 Y, necunoscuta din ecua]ia muncii 68 Revolu]ia live video pe Facebook

LIFE

Pagina 54 2

Biz

71 Galerie pentru arti[tii români 72 Olimpici la fotografie 74 Oaza din mijlocul Bucure[tiului 76 James Bond la puterea a 11-a 79 Scurt P9 80 Simona Decusear`: “M` motiveaz` coeziunea echipei pe care o conduc”

START

Ce b`nci române[ti au sc`pat de creditele neperformante?

Foto: © Dave Bredeson – Dreamstime.com

SUNTEM CAMPIONII REGIUNII |N CEEA CE PRIVE{TE VÂNZAREA DE C~TRE B~NCI A PORTOFOLIILOR DE CREDITE NEPERFORMANTE, CU TRANZAC}II ESTIMATE LA NU MAI PU}IN DE 2,5 MILIARDE DE EURO. DE OANA VOINEA

R

omånia este cea mai activ` pia]` din Europa Central` [i de Est (CEE) \n privin]a vânz`rilor de portofolii de credite neperformante, cu vânz`ri estimate de 2,5 miliarde euro, potrivit studiului Deloitte Deleveraging Europe 2015-2016. “Dac` vom compara volumul creditelor neperformante (NPL) tranzac]ionate \n România \n ultimii doi ani cu celelalte ]`ri din regiune, putem spune cu certitudine c` România se num`r` printre cele mai active ]`ri din regiune”, spune Radu Dumitrescu, directorul de consultan]` financiar` al Deloitte România.

Potrivit studiului Deloitte, un num`r de tranzac]ii ini]iate \n România la finalul anului trecut sunt \n continuare \n derulare, iar acestea vor reprezenta factorulcheie ce va influen]a tendin]ele pie]ei din

4

Biz

acest an. Cei mai activi cump`r`tori din CEE au fost Deutsche Bank, Kredyt Inkaso, Kruk [i APS, iar printre cei mai activi vânz`tori s-au num`rat Banca Comercial` Român` (BCR), UniCredit }iriac Bank (România) [i Piraeus România.

Efervescen]a \n activitatea de tranzac]ionare a creditelor neperformante se reflect` [i \n evolu]ia documenta]iei contractuale folosite \n acest tip de tranzac]ii. “Chiar dac` la momentul actual nu putem vorbi despre un standard de pia]` propriu-zis \n ce prive[te contractele de transfer de portofolii, avoca]ii [i consultan]ii financiari implica]i \n multiple tranzac]ii de tip NPL au dezvoltat un set de «bune practici». Aceast` abordare este de altfel comun` [i altor jurisdic]ii, \n care contractele cu transferuri de portofolii tind s` fie adaptate, concepute [i negociate \n conformitate cu specificul

fiec`rei tranzac]ii \n parte, avându-se \n vedere bunele practici locale [i interna]ionale”, spune Andrei Burz-P\nzaru, partener la Reff & Associa]ii, societatea de avoca]i reprezentând re]eaua interna]ional` de avoca]i Deloitte Legal \n România. Acesta precizeaz` c` \n tranzac]iile prin care se transfer` expuneri individuale mari de credite neperformante (nu portofolii), standardul dezvoltat de c`tre Loan Markets Association (LMA) poate reprezenta un bun punct de plecare pentru redactarea contractului de cesiune.

Studiul mai arat` c` schimb`rile legislative [i impactul crean]elor scoase \n afara bilan]ului ca urmare a ultimelor runde de exerci]ii AQR (Asset Quality Review) au condus la mic[orarea diferen]ei de pre] dintre a[tept`rile cump`r`torilor [i vânz`torilor de credite neperformante. Biz

START

Românii au cump`rat \n primele trei luni ale anului aproximativ 82.200 de autoturisme, \n cre[tere cu 19,03% fa]` de intervalul similar din 2015. Din p`cate, doar 17.500 dintre acestea sunt ma[ini noi, potrivit datelor Direc]iei Regim Permise de Conducere [i |nmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Totu[i, num`rul de ma[ini noi \nmatriculate \n primul trimestru al anului este \n cre[tere cu peste 21% comparativ cu primul trimestru din anul anterior. |n topul celor mai \nmatriculate m`rci de autoturisme noi se afl`: Dacia (cu o cre[tere de aproape 20% fa]` de ianuarie - martie 2015), Volkswagen (+17,23%), Ford (+6,88%) [i Skoda (+1,86%). Potrivit unui studiu al PricewaterhouseCoopers (PwC), \n perioada 2008-2014 num`rul total de autovehicule aflate \n circula]ie \n România a crescut cu 21%, ajungând la 4,9 milioane de autovehicule, \ns` cea mai mare parte a acestei cre[teri a venit din importurile de ma[ini secondhand. (O.V.)

Ce vrea Genera]ia Z? PENTRU ANGAJA}II CARE FAC PARTE DIN GENERA}IA Z, JOBUL TREBUIE S~ FIE FUN, S~ OFERE FLEXIBILITATE, RECUNOA{TERE {I DEZVOLTARE PERSONAL~. DE LOREDANA S~NDULESCU

D

orin]a Genera]iei Z este aceea de a-[i transforma hobby-urile \n ocupa]ie, de aceea este important ca angajatorii s` le ofere pozi]ii \n stråns` leg`tur` cu hobby-urile pe care le au sau s`-i ajute s` ajung` acolo unde \[i doresc.

Acestea sunt cåteva dintre concluziile unui studiu calitativ realizat de Exact Cercetare [i Consultan]`. Studiul arat` [i c` tinerii pre]uiesc timpul liber, fiind \n acela[i timp foarte lega]i de familie [i prieteni, motiv pentru care echilibrul dintre via]a profesional` [i cea privat` este extrem de important. Se a[teapt` ca angajatorii s` le permit` s` lucreze \n condi]ii diferite fa]` de

cele oferite de joburile clasice. Antreprenoriatul reprezint` una dintre alegerile lor, al`turi de joburile cu program flexibil.

Având la \ndemân` tehnologia care le permite s` comunice oricând [i de oriunde, programul clasic de lucru va fi dificil de aplicat \n cazul lor.

Din cauza crizei economice [i a nesiguran]ei financiare, Genera]ia Z a \nv`]at c` locurile de munc` tradi]ionale nu sunt ceva de dorit. Mai mult, se a[teapt` ca locul lor de munc` s` le ofere atât dezvoltare personal` [i recunoa[tere financiar`, cât [i distrac]ie, interac]iune social`, \mplinire, flexibilitate [i atmosfer` creativ` de lucru. Biz

Foto: ©Vladyslav Starozhylov – Dreamstime.com

DAREA |N STAMB~

Dup` luni de dezbateri \n care fiecare parte implicat` a dovedit o rigiditate demn` de o cauz` mai bun`, legea d`rii \n plat` a fost aprobat` de Parlament.

Modific`rile f`cute dup` ce pre[edintele Iohannis a cerut reexaminarea legii nu 6

Foto: © Mirko Vitali – Dreamstime.com

MA{INI MULTE, DAR VECHI

Biz

schimb` \ns` situa]ia. Darea \n plat` se va aplica [i celor afla]i \n executare silit`, [i celor la care executarea silit` s-a \ncheiat deja, iar plafonul a fost stabilit la 250.000 de euro. O alt` schimbare este c` legea se va aplica doar \n cazul \n care creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achizi]iona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destina]ie de locuin]` sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel pu]in un imobil având destina]ia de lo-

cuin]`. Guvernatorul BNR Mugur Is`rescu a declarat, la prezentarea raportului asupra stabilit`]ii financiare, c`, pentru prima dat` \n istoria postdecembrist` a României, banca central` a identificat un risc sistemic sever – cadrul legislativ incert [i impredictibil \n domeniul financiar-bancar, f`când referire la interven]ia retroactiv` \n contractele \ncheiate \ntre b`nci [i clien]i. Dac` nu va fi verificat` de Curtea Constitu]ional`, legea va intra \n vigoare dup` 15 zile de la publicarea \n Monitorul Oficial. (O.V.)

START

Exportatorii vorbesc nem]e[te GERMANIA A FOST {I |N 2015 PRINCIPALUL PARTENER COMERCIAL AL ROMÂNIEI |NTR-UN AN RECORD PENTRU COMER}UL EXTERIOR ROMÂNESC. DE GABRIEL BÅRLIG~

V

olumul schimburilor comerciale dintre România [i Germania a \nsumat anul trecut 23,3 de miliarde de euro, fiind \n cre[tere cu 9,3% fa]` de 2014, potrivit datelor Institutului Na]ional de Statistic`. Importurile din Germania au \nsumat 12,5 de miliarde euro, cu 11,3% mai mult decât \n 2014, iar exporturile 10,8 de miliarde euro, \n cre[tere cu 6,8% fa]` de anul precedent. Cele mai importante grupe de produse \n cadrul schimburilor comerciale \ntre România [i Germania sunt ma[ini [i aparate, mijloace [i materiale de transport, metale comune. |n 2015 schimburile comerciale ale României au ajuns la 117,6 miliarde euro, un nou record pentru comer]ul exterior românesc, \nregistrând o cre[tere cu 5,9% fa]` de anul 2014, a treia cre[tere consecutiv` de peste

5%. Singura problem` ar fi c` aceast` cre[tere din 2015 a fost adus` \n principal de majorarea importurilor.

Principalii 10 parteneri comerciali ai României au fost, anul trecut, Germania (19,79%), Italia (11,60%), Ungaria (6,76%), Fran]a (6,15%), Polonia (3,84%), Turcia (3,77%), Marea Britanie (3,36%), Olanda (3,32%), Austria (3,23%) [i China (3,22%).

Comer]ul cu aceste zece ]`ri totalizeaz`

65% din schimburile comerciale ale ]`rii noastre. Exporturile au totalizat un volum de circa 54,6 de miliarde de euro, cel mai ridicat din istoria comer]ului exterior al României, fiind \n cre[tere cu 4,1% fa]` de 2014. Principala ]int` a exporturilor române[ti r`mân statele membre ale Uniunii Europene (73,7% din total).

Importurile României au \nregistrat anul trecut o cre[tere cu 7,6%, pân` la aproape 63 de miliarde de euro, \n special ca urmare a major`rii importurilor din ]`rile comunitare cu 10,1%, \n timp ce intr`rile de m`rfuri din ]`rile necomunitare au \nregistrat o sc`dere cu 0,1%. Astfel, deficitul comercial a crescut de la 6,1 la 8,4 miliarde de euro. Biz

Biz

7

START

CEO versus social media OAMENII DIN COMPANII CONSIDER~ C~ LIDERII DE BUSINESS CARE NU COMUNIC~ PRIN SOCIAL MEDIA VOR DEVENI MAI PU}IN RELEVAN}I |N ERA DIGITAL~. DAR CUM SE CONTUREAZ~ PROFILUL “SOCIAL” AL UNUI CEO? DE LOREDANA S~NDULESCU

8

Biz

Foto: © Peshkova – Dreamstime.com

P

ercep]ia romånilor privind activitatea directorilor de companii pe re]elele de socializare este dominat` de prezen]a acestor lideri \n presa online, arat` studiul “The Social CEO”, realizat de EY Romånia.

Astfel, 64% dintre responden]i au declarat c` profilul “social” al unui CEO este marcat de ceea ce scrie presa online despre acesta, 50% declar` c` reprezentative sunt post`rile CEOului pe website-ul companiei pe care o conduce [i doar 47% dintre responden]i indic` post`rile de pe re]elele sociale ca fiind cele care construiesc profilul “social” al liderilor de companii.

Mai bine de jum`tate dintre liderii companiilor din Romånia sunt prezen]i pe re]ele de socializare, cei mai mul]i preferånd LinkedIn (67%), Facebook (61%) [i, la o distan]` considerabil`, Twitter (16%). 44% dintre responden]i declar` ca CEO-ul companiei unde lucreaz` posteaz` rar pe re]elele de socializare – o dat` la câteva luni, \n timp ce 29% afirm` c` au un CEO foarte activ, care posteaz` o dat` sau de dou` ori pe s`pt`mân` pe aceste re]ele. Mai mult decât atât, doar 19% dintre membrii conducerii executive a companiilor consider` c` activitatea CEOului pe re]elele sociale este cea care \i define[te “brandul social”.

Con]inutul postat de liderii de companii pe re]elele de socializare pare credibil doar pentru 14% dintre responden]i. |n schimb, ei acord` credibilitate \ntr-un num`r mai mare comentariilor CEO-ului citate de media online (38%) [i post`rilor acestuia pe website-ul companiei (35%). Printre audien]ele principale pentru post`rile CEO-ului pe re]elele de socializare, cei mai mul]i responden]i au enumerat clien]ii (74%), investitorii (44%), publicul general (43%) [i propriii angaja]i (43%).

61% dintre responden]i declar` c` liderii companiei unde lucreaz` posteaz` \n principal con]inut de business sau specific industriei \n care lucreaz` pe re]elele de socializare, 48% afirm` c` CEO-ul posteaz` informa]ii despre companie [i doar 33% declar` c` posteaz` con]inut despre leadership. Peste jum`tate

dintre responden]i declar` c` CEO-ul companiei unde lucreaz` \[i administreaz` personal conturile de pe re]elele sociale.

Percep]ia cea mai puternic` \n rândul responden]ilor studiului este c` liderii de companii care nu comunic` pe aceste canale vor deveni mai pu]in relevan]i \n era digital`. Discrepan]e clare apar \ntre cei care ocup` o pozi]ie de conducere [i cei care nu au astfel de responsabilit`]i – astfel, dac` 61% dintre angaja]ii care nu ocup` o pozi]ie de conducere consider` c` liderii lor vor deveni mai pu]in relevan]i dac` nu sunt prezen]i pe Facebook, LinkedIn sau Twitter, doar 41% dintre manageri, 42% dintre liderii de companii [i 43% dintre membrii conducerii executive consider` acela[i lucru.

De asemenea, responden]ii consider` c` liderii de companii pot fi mai eficien]i \n gestio-

narea crizelor dac` folosesc re]elele de socializare. Propor]iile difer` \n func]ie de pozi]ia ocupat` – 92% dintre angaja]ii care nu ocup` o pozi]ie de conducere sunt de acord cu afirma]ia de mai sus, \n timp ce peste jum`tate dintre liderii de companii [i 65% dintre membrii conducerii executive nu consider` c` folosirea re]elelor sociale poate sprijini CEO-ul \n gestionarea mai eficient` a crizelor.

Dar de ce unii lideri de companii nu sunt activi pe re]elele de socializare? Cei mai mul]i dintre responden]i consider` c` ace[tia nu au timp pentru aceast` activitate (32%), nu este ceva obi[nuit pentru industria sau regiunea \n care compania activeaz` s` comunice pe re]elele de socializare (27%) sau nu exist` o cerere conturat` pentru ca CEO-ul companiei s` se implice pe aceste canale (26%). Biz

START

INVESTI}II F~R~ BARIERE

Preluare cu juc`rii NORIEL GROUP, CEL MAI MARE RETAILER DE JOCURI {I JUC~RII DIN ROMÂNIA, A INTRAT |N PORTOFOLIUL POLISH ENTERPRISE FUND VII. DE GABRIEL BÅRLIG~

L

iderul pie]ei de retail de juc`rii din România, o companie antreprenorial` puternic` fondat` \n 1995 de familia Constantinescu, a fost preluat la jum`tatea lunii aprilie de c`tre Polish Enterprise Fund VII, fond de private equity administrat de Enterprise Investors (EI). Acordul include 100% din ac]iunile Noriel Group, iar vânz`torii sunt familia Constantinescu [i Balkan Accession Fund, fond de private equity administrat de Axxess Capital. “Dup` finalizarea tranzac]iei inten]ion`m s` repet`m experien]a de succes de la Profi. Vom \nt`ri echipa de management cu exper]i \n domeniu [i vom sprijini dezvoltarea re]elei de magazine Noriel \n ]ar` astfel \ncât s` dubl`m num`rul de magazine \n urm`torii ani”, a spus {erban Roman, Country Director la Enterprise Investors.

Valoarea tranzac]iei nu a fost dezv`luit`. Conform acordului, EI va furniza [i fonduri adi]ionale de 2 milioane de euro pentru sprijinirea dezvolt`rii re]elei Noriel. Compania are deja o re]ea de 47 magazine \n 27 ora[e [i o puternic` platform` online. Fondat` \n 1995 de familia Constantinescu ca importator [i distribuitor de juc`rii [i de jocuri, Noriel a creat \n 1999 “Toys

and Games”, propria divizie de produc]ie de jocuri de carton [i puzzle-uri.

“Nu cred \n companiile care vând doar produsele altora, de aceea am vrut s` producem propriile juc`rii”, declara Cristian Constantinescu, CEO al Noriel, la evenimentul ADN Antreprenor, organizat de revista Biz. Noriel [i-a continuat dezvoltarea prin intrarea \n retail \n 2010, cu sprijinul investitorului financiar Balkan Accession Fund, creând o re]ea de magazine specializate \n vânzarea jocurilor [i a juc`riilor. |n 2015, vânz`rile Noriel au crescut cu 26% fa]` de anul precedent, ajungând la aproximativ 30 milioane de euro.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Central` [i de Est. Activ` din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce dep`[e[te 2 miliarde de euro. Aceste fonduri au investit 1,7 miliarde de euro \n 136 de companii \ntr-o gam` larg` de sectoare [i au vândut 111 companii realizand \ncas`ri brute de 2,3 miliarde de euro. Enterprise Investors este prezent pe pia]a din România din anul 2000, unde a investit \n companii române[ti aproximativ 200 de milioane de euro, sum` ce include [i tranzac]ia Noriel. Biz

Compania Electric Plus, de]in`torul brandului Barrier, de tâmpl`rie termoizolant` din PVC, a investit 7 milioane de euro \n dou` noi facilit`]i de produc]ie: o fabric` de geam termoizolant [i o nou` hal` de produc]ie a u[ilor sec]ionale reziden]iale [i industriale [i a rulourilor. Construc]ia facilit`]ilor de produc]ie a durat 18 luni. Capacitatea fabricii de geam termoizolant este de 1.500 de unit`]i/zi, \n timp ce sec]ia de u[i sec]ionale si rulouri produce 2.000 de unit`]i/lun`. “Investi]ia pe care o inaugur`m ast`zi \ncheie un prim ciclu de dezvoltare a afacerii noastre, \nceput \n 2012.

Din acest moment, suntem singurul produc`tor din România care poate oferi toat` gama de produse

de tâmpl`rie. Investi]iile realizate \n acest prim ciclu au totalizat 12 milioane de euro”, a spus Adrian Gârmacea, director general al companiei Electric Plus. |n prezent, complexul industrial al Electric Plus asigur` toat` gama de produse pentru tâmpl`rie PVC, de la produc]ia de ferestre [i u[i la sticl` termoizolant`, foliere profile, curbare profile, precum [i u[i sec]ionale reziden]iale [i industriale [i rulouri.

Compania de]ine cele mai moderne linii de fabrica]ie din domeniu.

Electric Plus a mai anun]at \ncheierea unui parteneriat interna]ional cu produc`torul italian de automatiz`ri pentru u[i sec]ionale [i por]i Beninca Group. (G.B.) Biz

9

Foto: © Daniil Peshkov – Dreamstime.com

START

Portretul liderului la maturitate MAI BINE DE 60% DINTRE ANGAJA}II ROMÂNI CONSIDER~ C~ {EFUL IDEAL ESTE CEL CARE OFER~ FEEDBACK {I |I AJUT~ S~ |{I CONSOLIDEZE CUNO{TIN}ELE. SURPRINZ~TOR, ABILITATEA DE COMUNICARE A LIDERILOR NU E PE PRIMUL PLAN. DE OVIDIU NEAGOE

C

um arat` cel mai bun lider\n viziunea angaja]ilor români? La aceast` \ntrebare \ncearc` s` r`spund` un studiu al furnizorului de programe de training [i team building Ascendis, care a realizat profilul liderului ideal. Analiza arat` c` românii apreciaz` cel mai mult liderii care ofer` feedback [i de la care au ce \nv`]a, pe cei care le \nt`resc \ncrederea \n for]ele proprii [i care le stabilesc obiective clare. Angaja]ii care au r`spuns chestionarului au plasat capacitatea de \ndrumare oferit` de liderii organiza]iilor din ]ar` pe primul loc \ntr-un top al preferin]elor pe care angaja]ii le au atunci când contureaz` portretul [efului ideal.

Angaja]ii români apreciaz` cel mai mult capacitatea [efilor de a oferi feedback [i de a-i ajuta s` \[i consolideze cuno[tin]ele (63,5% dintre responden]i indic` acest r`spuns pentru a evalua capacitatea de \ndrumare a lide-

10

Biz

rilor), urmat` de cea de a explica [i de a demonstra o situa]ie sau o sarcin` de serviciu (23,5%) [i de cea de a clarifica aspecte legate de job (13%). “Am observat c` românii apreciaz` la liderii lor capacitatea de a-i \ndruma, de a le oferi feedback [i sus]inere. Când ne sim]im aprecia]i, suntem mai productivi. Tendin]a managerilor români este s` dea ordine angaja]ilor [i s`-i controleze. Putem schimba acest model de management prin training [i coaching”, spune Marius Opri[, partener la Ascendis. Medalia de argint \n topul calit`]ilor necesare unui lider, \n viziunea angaja]ilor locali, const` \n capacitatea de modelare a valorilor. Pentru mai bine de jum`tate dintre angaja]ii români, capacitatea unui manager de a \nt`ri \ncrederea pentru ob]inerea succesului este cea mai important` contribu]ie pe care o poate aduce acesta \n rela]ia cu subalternii. Managementul pentru ob]inerea de re-

zultate este pe locul trei \n topul calit`]ilor preferate de angaja]i atunci când ace[tia realizeaz` portretul liderului ideal. Astfel, 53% dintre participan]ii la chestionar prefer` liderii care stabilesc obiective ce implic` folosirea la maximum a capacit`]ilor, 23% spun c` liderul ideal realizeaz` obiectivele stabilite, \n timp ce 18% \l consider` ideal pe [eful care indic` oportunit`]ile. |n mod surprinz`tor, abilitatea de comunicare a liderilor a primit un punctaj mic din partea angaja]ilor. Cu toate acestea, ace[tia apreciaz` cel mai mult, la capitolul comunicare, liderii care se asigur` c` toat` echipa a \n]eles ce are de f`cut. “Din acest r`spuns reiese c` angaja]ii români ar alege un manager pragmatic [i orientat c`tre rezultate, \n detrimentul unuia sociabil [i comunicativ. Este un semn de maturitate”, adaug` Marius Opri[. Biz

START

Doctor \n antreprenoriat UN CHIRURG A DEVENIT ANTREPRENOR PENTRU A FACE UN SPITAL CARE S~ OFERE |N ROMÂNIA ACCES LA TRATAMENTE LA STANDARDE INTERNA}IONALE F~R~ A MAI FI NEVOIE S~ PLECI DIN }AR~. DE OVIDIU NEAGOE

C

`t`lin Cop`escu, fondatorul spitalului Ponderas, a pornit la drum pe calea antreprenoriatului cu un vis care p`rea imposibil – singurul spital din România specializat \n chirurgie metabolic` de avangard`.

din ]ar` cu s`li de opera]ie [i de antrenament integrate digital, având la dispozi]ie sisteme audio-video de transmisie live Full HD 3D din s`lile de opera]ie în s`lile de curs. Cursurile sunt intensive [i se desf`[oar` lunar în blocul operator al centrului de training, spa]iu special amenajat cu [ase posturi operatorii complet echipate.

Cum a luat na[tere ideea din spatele Ponderas? |n anii 2000 am avut un vis care, pe atunci, p`rea naiv [i imposibil. Nu am vrut s` plec dup` chirurgia modern`, ci s` aduc chirurgia modern` \n spitalele noastre. S`-i ajut pe pacien]ii români s` aib` acces la cel mai bun tratament, la standarde interna]ionale, f`r` a mai fi nevoie s` plece din ]ar` pentru a-l ob]ine. Am devenit chirurg \n România anilor ’90, când majoritatea tinerilor \[i puneau problema de a se specializa [i eventual de a r`mâne \n str`in`tate. Specializarea \n laparoscopie \n str`in`tate a fost primul pas c`tre visul acestui spital. Atunci am \nceput s` tr`iesc realitatea din vis, din promisiunea cu mine \nsumi. Pentru chirurgia bariatric` laparoscopic` \nc` nu exista un centru \n România care s` ofere condi]ii ideale de desf`[urare. |n 2011 am reu[it s` inaugur`m primul spital din ]ar` dedicat bariatriei, Delta Hospital, actualul Ponderas Hospital, care este \n prezent cel mai bine dotat centru de acest fel de la noi din ]ar`, cu tehnologie medical` de avangard`.

dubl` acreditare: european` [i american`.

Poate [i pentru c` aveam o experien]` îndelungat` în laparoscopie, început` în ’94, am fost eu cel care a avut curajul s` fie primul în acest domeniu nou, neîncercat înc` la noi. Iar pân` \n prezent sunt mai bine de 7.000 de cazuri de bariatrie care au fost tratate \mpreun` cu echipa mea.

Sunte]i practic fondatorul chirurgiei bariatrice \n România. V` mai aminti]i cum a]i \nceput? |mi amintesc începutul ca ziua de ieri. În România, istoria chirurgiei bariatrice prin laparoscopie a început în 2002, odat` cu primele interven]ii de acest fel, pe care le-am realizat în cadrul Spitalului Sf. Ioan. Am continuat s` m` perfec]ionez an de an în aceast` metod`, al`turi de colegii mei, iar în 2011 [i 2014 am avut onoarea de a deveni primul ([i singurul pân` în prezent) medic din România care de]ine titlul de Chirurg de Excelen]` în Chiurgia Metabolic` [i Bariatric`, având

A]i pus bazele unui centru de training \n spital, unde preg`ti]i tinere genera]ii de chirurgi. Cât timp aloca]i acestei activit`]i [i de ce o face]i?

Misiunea pe care mi-am ales-o, \n calitate de medic, este nu doar s` le ofer pacien]ilor cea mai u[oar` [i rapid` metod` chirurgical` posibil` pentru a se \ns`n`to[i, ci s` contribui, la rândul meu, la dezvoltarea acestui domeniu. Pân` în prezent, centrul de training în chirurgie laparoscopic` de la Ponderas, unde sus]in cursuri al`turi de colegii mei, a certificat peste 2.000 de medici români [i str`ini. Acest centru este primul

Anul trecut a]i mutat spitalul \ntr-un sediu nou, dotat cu cea mai nou` tehnologie aliniat` la standarde interna]ionale. |n noua loca]ie, Ponderas a ajuns s` aib` 141 de paturi, opt s`li de opera]ie [i 25 de cabinete medicale, iar tehnologia nou-achizi]ionat` a constat \n echipamente pentru centrul de imagistic`, echipamente de chirurgie laparoscopic` 2D [i 3D [i anestezie videoasistat` ce conecteaz` opt s`li de interven]ii [i centrul de training, dou` laboratoare de endoscopie. Investi]ia ini]ial` \n primul centru exclusiv bariatric \n România a fost de 13 milioane de euro, iar investi]ia \n relocare [i dotarea centrului cu noi echipamente s-a ridicat la aproximativ 4 milioane de euro.

Care au fost cele mai importante momente din istoria spitalului Ponderas, \n tot acest timp?

Am introdus conceptele de chirurgia metabolic` [i chirurgia diabetului \n România [i am lansat primul program de tratament complex al pacientului metabolic. Dac` vorbim despre momente istorice, amintesc o serie de premiere \n domeniu: prima transmisie live la un congres interna]ional a unei interven]ii bariatrice laparoscopice din România, primele interven]ii 3D Full HD de tip laparoscopic, iar \n 2012 am inaugurat primul centru de instruire \n chirurgie laparoscopic` bariatric` cu s`li de opera]ie [i de antrenament integrate digital, \n cadrul Ponderas Hospital. Dar cele mai importante sunt primele cuvinte rostite de fiecare pacient dup` opera]ie: acele “Sunt bine.

Mul]umesc, domnule doctor” sunt, de fapt, medaliile de aur. Biz Biz

11

COVER STORY

A vorbi despre valoare \n România \nseamn` a-]i asuma faptul c`, cel pu]in \n primele 10 minute de conversa]ie, o s` ai o strângere de inim` [i un sentiment ap`sator de frustrare: “Despre ce vorbim? Valoarea este relativ` \n România”.

12

Biz

COVER STORY

E firesc. Cåteva zeci de ani, oamenii cu adev`rat valoro[i au fost ascun[i, ignora]i sau nega]i. Orice, numai aprecia]i nu. Pentru c` erau periculo[i pentru non-valori. |mi amintesc cåt de greu ne era nou`, \n cercet`ri, s` vorbim cu oamenii despre valori. Multe branduri, \n special interna]ionale, c`utau s` \n]eleag` mai bine cultura raportåndu-se la ni[te modele. E dificil s` descriu momentul care urma dup` ce \ntrebam: “Exist` vreo persoan` public`, indiferent de domeniu, pe care o admira]i cu adev`rat? Care reprezint` un model pentru voi?” Era lini[te. {i jenant. Oamenilor le era ru[ine c` nu pot numi pe nimeni.

Realizau c` nu e normal [i ar fi vrut s` aib` cum s` ne r`spund`. |n ultimii trei – patru ani \ns` momentele de liniste au \nceput s` dispar`. |n cercet`ri \ncepeam s` descoperim oameni din ce \n ce mai lumino[i. {i mai veseli. Reu[iser`,

treptat, prin propriile experien]e, s` adauge consisten]` setului lor de valori.

Mai \ntåi \ncepånd s` admire oamenii din jurul lor, care au reu[it s` aib` rezultate pe for]e proprii – fra]i, so]i,cumna]i. |i admirau pentru succesul \n afaceri, \n profesie, pentru c` au avut curaj s` transforme un hobby \ntr-un job, pentru c` s-au al`turat unor cauze sociale.

Apoi au c`p`tat \ncredere, au ridicat ochii din p`månt, [i au descoperit [i al]i oameni, necunoscu]i pån` atunci, care fac lucruri care \i pot inspira.

Ast`zi oamenii caut` s` fie parte din schimbare, s` contribuie ei \n[i[i la valoare. S` fac` lucruri de care sunt måndri [i care vizeaz` un bine comun.

E o perioad` bun` pentru Romånia. Un timp al trezirii. {i, \n acest context, s` vorbe[ti despre valoare [i s` o \ncurajezi este tot ceea ce ni se poate \ntåmpla mai bine.

Despre cercetare Noi, la Unlock, evalu`m continuu modul \n care se transform` sistemul de valori romånesc. Vedem transform`ri \n oameni, identific`m tendin]e, anticip`m schimb`ri Pentru acest proiect \ns`, Valori de Romånia, am ales s` vorbim cu key opinion leaders din comunicare [i business cu ajutorul c`rora s` \ntelegem conceptul abstract de VALOARE. {tim [i sim]im, de multe ori, c` termenul este supra-utilizat \n conversa]ii [i c` nu exist` un set consistent de instrumente de recunoa[tere a valorii.

Cum recunoa[tem ceva cu adev`rat valoros? Ce repere avem?

Cum recunoa[tem valoarea?

Ne-am a[teptat s` nu primim r`spunsuri simple, dar ne-a surprins

consisten]a lor. Semn c` oamenii au deja criterii clare de selec]ie a valorii Ce ni s-a p`rut interesant este c` multe dintre caracteristicile atribuite valorii sunt aspecte despre care s-a tot spus c` ne lipsesc nou`, romånilor, \n general: gåndirea pe termen lung, perseveren]a, consisten]a \n ac]iuni. Poate c` acesta este un argument pentru care oamenii valoro[i nu s-au sim]it atåta vreme recunoscu]i la ei acas`. Pentru c` ai lor nu-i \n]elegeau.

Iat` “kit-ul” de recunoa[tere a valorii eviden]iat de studiul nostru (ordinea de prezentare este aleatoare): Calitate uman`. Un ingredient esen]ial [i mult dorit \n Romånia. S` fii om bun, s` faci bine, s` aju]i. De multe ori valoarea este fals asociat` cu superioritate [i arogan]`. Un om cu adev`rat valoros nu este arogant, pentru c` este \mp`cat cu sine [i deschis fa]` de lume. El se pune automat \n slujba celorla]i [i ofer` oamenilor ce are el mai bun. Frica de a nu fi ataca]i \i face de multe ori pe oamenii de valoare s` se \nchid` fa]` de lume, pentru a se ap`ra. E normal, e uman.

Dar, \n esen]`, valoarea este asociat` cu umanitate [i caracter.

Integritate. Sau altfel spus: disciplina moral`, un sim] al corectitudinii, al fairplay-ului respectat cu stricte]e. Mul]i au spus c` acest asBiz

13

COVER STORY

pect asociat valorii este foarte important pentru Romånia. La noi, de cele mai multe ori, integritatea a fost considerat` o carte pierz`toare. Oamenii spun c`, pentru a reu[i, era nevoie ca la un moment dat s` fii nevoit s` faci compromisuri, inclusiv s` te aba]i de la ni[te principii de moralitate. Ast`zi \ns` sunt des aduse \n discu]ie cazuri de oameni care au reu[it p`strandu[i integritatea [i morala. Recunoa[terea lor nu a venit peste noapte [i nu este \nc` r`sun`toare, dar ei au cå[tigat enorm pe termen lung. Au cå[tigat respect.

R`bdare [i tenacitate. S` [tii ce vrei [i s` crezi mult \n direc]ia ta.

Mul]i apreciaz` voin]a enorm` de care au dat dovad` cei care au produs valoare autentic` pentru Romånia, reu[ind s` ]in` drumul drept, oricåt de greu le-ar fi fost. E o realizare s` rezi[ti la descuraj`ri: “nu ai cum s` reu[e[ti, nu se caut` a[a ceva la noi!”.

Sau chiar la \ncuraj`ri camuflate “pentru ce atåta chin? O via]` ai!”

Interesant a fost faptul c` mul]i dintre cei cu care am discutat au asociat r`bdarea cu “credin]a”. Oamenii care produc valoare au credin]`. Ei accept` faptul c` exist` o for]` care \i trage \n sus [i \i motiveaz` s` fac` bine \n jur.

Impact social pozitiv. {tii c` te afli \n fa]a unui om de valoare (sau act de valoare) atunci cånd el schimb` vie]ile oamenilor din jurul s`u \n bine. Cu cåt schimb` \n bine vie]ile mai multor oameni, cu atåt este mai valoros. Un om de valoare nu se limiteaz` la sine, ci schimb` \n bine mediul \n care tr`ie[te. Inspir`, motiveaz`, face lucruri, pentru binele comun.

Intui]ie [i sensibilitate. Un talent de a descoperi de ce au nevoie oame14

Biz

Adina Vlad, Managing Partner, Unlock Market Research

nii, de a \n]elege \nintea celorlal]i ce ar putea s` le schimbe vie]ile \n bine Responsabilitate. S` aib` maturitatea necesar` s` anticipeze consecin]ele actelor sale. S` gåndeasc` holistic, lateral, pe termen lung. Responden]ii studiului ne-au spus c` Romånia are mare nevoie de modele de responsabilitate [i seriozitate, de oameni care sunt preocupa]i de siguran]a celor pentru care r`spund.

Excelen]`. S` fii \n fiecare zi cea mai bun` variant` a ta. S` evoluezi,

s` reinventezi \n continuu regulile categoriei \n care ac]ionezi, s` aduci valoare ad`ugat` la fiecare proiect.

Recunoa[tere profesional`. Este foarte important`, dar u[or “contestabil`” \n Romånia. De[i suntem pe drumul cel bun, exist` \nc` o percep]ie puternic` cum c` valorile nu sunt recunoscute pe deplin la noi.

Suntem \nc` foarte sensibili, \nc` sim]im c` ce e valoros mai degrab` ne \ncurc` decåt ne descurc`. |n general, recunoa[terea profesional`

COVER STORY

apare \n Romånia numai dup` ce omul / brandul a ob]inut recunoa[tere interna]ional`. Mul]i spun c` Romånia nu este \nc` preg`tit` s` recunoasc` [i s` accepte valoare apriori. Schimbarea e lent`. Dar se \ntåmpl` [i asta e important.

Valoarea se recunoa{te |n exemple Unul din lucrurile pe care le-am urm`rit \n studiu a fost s` \n]elegem conceptul de valoare [i prin exemple.

S` \n]elegem ce admir` oamenii, key opinion leaders, din ce se \ntåmpl` azi \n Romånia.

Unul dintre cele mai frecvente exemple de ac]iuni care au adus valoare Romåniei \n ultimul an a fost manifest`rile ce au urmat dezastrului din clubul Colectiv. Pentru mul]i din cei intervieva]i acesta a fost momentul de autentic` revolu]ie valoric` \n Romånia. A fost momentul \n care, pa[nic, matur [i foarte determinat, oamenii au spus “nu se mai poate a[a”. Trebuie s` schimb`m ceva fundamental \n modul \n care func]ion`m ca oameni [i ca na]iune.

Trebuie s` facem lucrurile cum trebuie, trebuie s` ac]ion`m cu responsabilitate, trebuie s` ne eliber`m de non-valori. {i s` privim realitatea a[a cum e, pentru ca a tr`i \n compromis \nseamn` s`-]i pui via]a ta [i a celor dragi \n pericol.

Tot \n aceast` linie, oamenii au oferit ca exemplu de act de valoare formarea actualului guvern [i conducerea DNA . Cel pu]in la nivel de demers. Faptul c` noul guvern este format [i condus de oameni care sunt valida]i interna]ional sau care au realiz`ri personale (\n mare majoritate) este un semn de normalitate. Firesc, zona de politic este \nc` una de mare incertitudine, dar oamenii simt c` sau produs ni[te schimb`ri [i acolo ([i urmeaza s` se mai produc`).

Faptul c` DNA este condus de o femeie, fost` sportiv`, dublat` de admira]ia pentru ac]iunile pe care le-a \ntreprins institu]ia \n ultimii ani, ofer` un sentiment de corectitudine

[i cur`]enie f`r` precedent \n Romånia de dup` comunism. Unii dintre cei cu care am stat de vorb` au oferit exemple din zona de s`n`tate [i siguran]` colectiv`, prin schimb`ri de legisla]ie: legea care interzice fumatul \n spa]ii publice; legea care interzice \nchirierea de spa]ii comerciale \n cl`dirile cu risc seismic; schimba-

Despre nominaliza}i {i premiati Sunt oameni cunoscu]i [i recunoscu]i unanim pentru valoarea pe care au adus-o României. De ce sunt ei pe aceast` list`? Cum e descris` contribu]ia lor la valoare adus` României?

Iat` o serie de argumenta]ii ob]inute \n interviuri: 4 Au inventat sau reinventat o categorie. Au ar`tat c` se poate mai mult sau se poate [i “altfel” [i au avut succes \n demersul lor.

4 Au rezistat. Au perseverat. Au avut anduran]`.

4 Au avut credin]` \n bine. |n faptul c` se poate.

Au sfidat “imposibilul” 4 {i-au pus valoarea \n slujba unui bine comun.

Au generat ac]iuni cu impact social pozitiv 4 Au ob]inut recunoa[tere interna]ional`, chiar global`

rea legisla]iei privind spitalizarea bolnavilor de cancer [i dot`rilor din spitale (D`ruie[te Via]`) Alt]i s-au concentrat c`tre proiecte cu impact social mare: }ara Andrei / Petrom – pentru \ncurajarea unor proiecte mici sau medii [i transformarea lor \n proiecte de succes; Proiectul Ador Copiii (Timi[oara) – pentru efort \n schimbarea legisla]iei privind adop]iile \n Romånia; OvidiuRo – pentru lupta pentru educa]ia copiilor romi; Marian Godin`, poli]istul scriitor – pentru c` schimbarea poate s` vin` de jos. Pentru curaj [i onestitate;

Solomon Marcus – pentru efort constant \n revolu]ionarea sistemului educa]ional romånesc.

Al]ii au dat exemple de succese interna]ionale [i inova]ii: elevi laurea]i de NASA; elevi olimpici interna]ionali la matematic`; exo – schele]ii pentru persoane cu dizabilit`]i (Cluj); proiectul Scooterson – un scuter inteligent dezvoltat la Arad; LiveRail! – Sergiu Biri[, proiect våndut c`tre Facebook.

Acestea sunt doar cåteva exemple, pentru a completa defini]ia valorii autentice \n Romånia [i pentru a \n]elege din ce se compune ea. Suntem convin[i c` putem cu to]ii \ncerca s` ne uit`m mai mult \n jur, s` judec`m clar [i simplu [i s` descoperim noi \n[ine alte acte de valoare. Sau oameni care fac lucruri valoroase.{i atunci cånd \i descoperim s` ne bucur`m [i s` spunem [i altora despre ei. Pentru c` numai astfel ne putem \ns`n`to[i. Recunoscånd binele [i dåndu-l mai departe!

|n concluzie Valoarea e o combina]ie magic` de calitate uman`, discre]ie [i fapte care schimb` via]a \n bine cåtor mai mul]i oameni. Cum faci asta? Gåndind pe termen lung, respectånd ni[te principii, fiind r`bd`tor. Revolu]iile nu apar peste noapte.

Valoarea autentic` nu se strig` pe str`zi, nu e opulent`, nu e strident`.

Oamenii cu adev`rat valoro[i se exprim` discret [i cu bun sim]. Iar modul \n care le putem noi mul]umi este acela de a le recunoa[te, m`car din cånd \n cånd, contribu]ia la binele colectiv. Biz

Text scris de Adina Vlad Biz

15

COVER STORY

oameni [i branduri care pun rom창nia pe harta lumii Sunt oameni cunoscu]i [i recunoscu]i pentru valoarea pe care au adus-o Rom창niei. {i branduri care au decis s` lupte de la egal la egal cu gigan]ii mondiali, pentru a ar`ta c` au cu adev`rat valoare. texte De loreDana s~nDulescu, Gabriel b창rliG~ {i oana Voinea fotoGrafii De Vali mirea

16

Biz

COVER STORY

raDu GeorGescu Partener fondator al GECAD Group Radu Georgescu este unul dintre cei mai importan]i antreprenori români din domeniul IT. Dac` ini]ial a fost cunoscut pentru c` a fondat \n anul 1992 compania GECAD Software, acum are deja renume de antreprenor \n serie. A construit de la zero companii pe care le-a vândut [i a investit \n startup-uri, punând IT-ul românesc pe harta mondial` a industriei. Anul trecut, a investit \n Vector Watch [i sprijin` ceasul inteligent românesc s` \[i fac` loc pe o pia]` unde concureaz` cu gigan]i ca Apple sau Samsung. |n 2016, pariaz` pe domeniul financiar, oferind finan]`ri pentru SmartBill [i SymphoPay. Printre alte proiecte din portofoliul activ al fondului de investi]ii GECAD Group se num`r` Gluru [i PawSquad. Dincolo de investi]iile pe care le face, Radu Georgescu se implic` \n proiecte de mentorat [i sprijin` incubatoarele de IT. Cu alte cuvinte, \i \nva]` pe tinerii antreprenori s` atrag` finan]are [i s` \[i transforme visele \n realitate.

Biz

17

COVER STORY

tuDor GiurGiu Fondator [i pre[edinte al Festivalului Interna]ional de Film Transilvania Ajuns la cea de-a 15 edi]ie, Transilvania International Film Festival (TIFF), ini]iat \n 2002 de Tudor Giurgiu, \mpreun` cu Oana Giurgiu, managerul departamentului de invita]i ai festivalului [i apoi director executiv al TIFF din 2006, [i Mihai Chirilov, director artistic \nc` de la prima edi]ie, a devenit un brand cultural pentru Romånia [i un reper \n peisajul festivalelor de profil. Ultimele edi]ii, bogate \n oferta de filme [i evenimente conexe, au consolidat reputa]ia festivalului, care anul trecut a adunat 223 de filme din peste 60 de ]`ri selec]ionate [i a våndut un num`r record de 73.000 de bilete, cu peste 10.000 fa]` de anul precedent. Pe parcursul primelor 14 edi]ii TIFF a reunit personalit`]i de marc` ale cinematografiei mondiale, pe care le-a onorat cu premiul pentru \ntreaga carier`, printre care: Julie Delpy, Catherine Deneuve, Claudia Cardinale, Wim Wenders, Jacqueline Bisset sau Geraldine Chaplin. Dincolo de impactul cultural, potrivit unui studiu al Facult`]ii de Business din cadrul Universit`]ii “Babe[Bolyai”, TIFF genereaz` un impact de 7,5 milioane de euro \n economia Clujului.

18

Biz

COVER STORY

Violeta ciurel CEO AXA Insurance Portugalia Violeta Ciurel a fost numit` de AXA la conducerea filialei din Portugalia a grupului \n 2014, când francezii s-au retras de pe pia]a româneasc`, unde opera]iunile se aflau sub conducerea sa, al`turi de cele din Ungaria. Nu este prima oar` când Violeta Ciurel a condus afaceri de sute de milioane de euro sau a “gustat” experien]a de expat. |n perioada \n care a lucrat la ING Group a locuit timp de [ase ani \n Olanda, unde a ocupat pozi]ii de top \n cadrul grupului. Ciurel a fost timp de 13 ani profesor la Academia de Studii Economice, la catedra de Rela]ii Economice Interna]ionale, [i a publicat 11 c`r]i de profil economic, dar [i peste 220 de articole [i studii \n România [i \n str`in`tate (SUA, Elve]ia, Grecia, Olanda, Austria, Coreea de Sud), \n calitate de autor [i coautor. A participat la proiecte de consultan]` pentru reformarea sistemelor na]ionale de pensii [i a colaborat cu Comisia European` pentru elaborarea legisla]iei financiare la nivel european.

20

Biz

COVER STORY

aDrian bo}an Global Executive Creative Director, McCann Worldgroup Este primul director de crea]ie care a adus dou` Cannes Lions Grand Prix \n Europa Central` [i de Est [i primul creativ romån promovat pe o pozi]ie global`, respectiv cea de Global Executive Creative Director pentru brandul Nestlé, din anul 2014, continåndu-[i [i implicarea din pozi]ia de Creative Chairman \n McCann Erickson Bucure[ti. Cu aceast` agen]ie cå[tiga \n 2011 nou` premii la Cannes Lions, cel mai important festival global de creativitate, pentru campania Rom American. Reu[ita a fost continuat` \n anii urm`tori de alte opt premii la Cannes Lions, [ase Grand Prix la festivalul Golden Drum, trei Grand Prix la Effie [i trei Grand Prix la Eurobest. Face parte din echipa McCann Bucure[ti de aproape 18 ani [i cåt timp a fost VP Creative Excellence pentru McCann CEE a contribuit la câ[tigarea distinc]iei de Agency Network of the Year, doi ani consecutivi (2013 [i 2014), pentru re]eaua McCann Worldgroup CEE.

Biz

21

COVER STORY

Jean ValVis Pre[edinte-director general al Valvis Holding Elve]ian de origine greac`, antreprenorul Jean Valvis este creator de branduri române[ti, Aqua Carpatica fiind doar unul dintre ele. |n vara anului trecut, Aqua Carpatica a intrat pe pia]a american`, devenind singurul brand de ap` din România avizat conform standardelor [i omologat pe pia]a SUA. Apa mineral` româneasc` nu ajunge \ns` doar \n SUA, ci [i \n Marea Britanie, Japonia, China, ]`rile Golfului, Rusia, Moldova, Germania, Ungaria. Aqua Carpatica a fost lansat` pe pia]a româneasc` la finele anului 2010, ca opera]iune investi]ional` greenfield, [i ani la rând campaniile de comunicare coroborate cu vânz`rile efective au clasat brandul \n topurile clasamentelor de specialitate cu numeroase premii Effie câ[tigate. Grupul Valvis desf`[oar` activit`]i \n domeniul apelor minerale, agriculturii [i produc]iei de energie regenerabil`, prin intermediul companiilor Carpathian Springs, Valvis Holding Distribution, Dorna Agri [i Terra Muntenia.

22

Biz

COVER STORY

constantin chiriac Directorul Festivalului Interna]ional de Teatru de la Sibiu

Foto: ALEX GÅLMEANU

Cu 23 de ani \n urm`, un grup de ini]iativ` condus de Constantin Chiriac, actualmente director al Teatrului “Radu Stanca” din Sibiu, a decis s` pune bazele unui festival de teatru. Astfel, \n prim`vara anului 1994 avea s` \nceap` Festivalul de Teatru Tån`r Profesionist, acum Festivalul Interna]ional de Teatru de la Sibiu. Ani la rånd, festivalul a dobåndit consisten]` [i recunoa[tere \n \ntreaga lume, la a XII-a edi]ie ajungånd la 2.000 de participan]i din 68 de ]`ri din \ntreaga lume, preg`tind astfel agenda cultural` a Programului Sibiu 2007 – Capital` Cultural` European`. Anul 2007 a marcat o edi]ie de excep]ie a festivalului ca recunoa[tere a contribu]iei acestui eveniment la ob]inerea titlului de Capital` Cultural` European`. An de an un loc de \ntålnire al excelen]ei \n artele spectacolului, \n prezent FITS este [i locul care g`zduie[te unul dintre cele mai mari tårguri de carte din Romånia (Sibiu BookFest) [i ini]iatorul unei platforme de arte vizuale sus]inute de Dan Perjovschi.

Biz

23

COVER STORY

simona halep Sportiv` Pentru Simona Halep, anul 2015 a fost (deocamdat`) cel mai bun din carier`.

A câ[tigat trei titluri – la Shenzhen, Dubai [i Indian Wells –, a ajuns \n finale la Toronto [i Cincinnati [i a \ncheiat anul pe locul 2 \n clasamentul juc`toarelor profesioniste de tenis (WTA). Turneul de la Indian Wells i-a adus Simonei Halep al 11-lea titlu din carier` [i primul s`u Premier Mandatory (al doilea nivel valoric dup` turneele de Grand Slam). “A fost momentul de vârf al anului, este cel mai important titlu din cariera mea”, declara Simona Halep pentru WTA [i ad`uga c` \nva]` [i cum s` fac` fa]` presiunii generate de num`rul mare de fani, din ]ar` [i din str`in`tate. Presiune pe care a sim]it-o [i la \nceputul acestui an, când [i-a intrat mai greu \n ritm [i a coborât pe locul pe locul 6 WTA, dup` doi ani \n top 5 . “|n ]ar` to]i \mi spun c` trebuie s` câ[tig fiecare meci, dar nu sunt robot. Sunt o fat` normal` [i un juc`tor normal. Am urcu[uri [i coborâ[uri”, spune cu sinceritate Simona Halep.

24

Biz

COVER STORY

iVan patzaichin Campion olimpic, fondatorul Asocia]iei “Ivan Patzaichin – Mila 23” Dup` ce [i-a \ncheiat cariera de sportiv [i antrenor al lotului olimpic de caiac-canoe, multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin a ales s`-[i pun` reputa]ia dobåndit` pe parcursul activit`]ii competi]ionale \n slujba promov`rii profilului cultural [i turistic al zonei natale [i a \ncuraj`rii unei vie]i s`n`toase. A \nfiin]at asocia]ia “Ivan Patzaichin - Mila 23”, ce ini]iaz` [i promoveaz` proiecte de dezvoltare durabil` de interes local [i regional. Printre proiectele asocia]iei se num`r` Rowmania, o ini]iativ` de antreprenoriat social de promovare a mi[c`rii fizice prin folosirea ambarca]iunilor cu våsle. Ajuns la a [asea edi]ie, Festivalul Interna]ional al B`rcilor cu Våsle, RowmaniaFEST, va avea loc anul acesta la Tulcea \ntre 26 [i 28 august. De asemenea, “Ivan Patzaichin – Mila 23”, \n parteneriat cu Asocia]ia de Ecoturism din România, a fondat Centrul de Ecoturism Rowmania – Cri[an, ca mijloc de dezvoltare [i promovare a ecoturismului \n Romånia.

26

Biz

COVER STORY

cristina neaGu Sportiv` Este cea mai bun` handbalist` a lumii [i nu o spunem doar noi. Juc`toarea a fost desemnat` de Federa]ia Interna]ional` de Handbal cea mai bun` juc`toare a Campionatului Mondial din 2015, unde a câ[tigat [i titlul de golgheter, cu 63 de goluri marcate \n 9 meciuri jucate. Totodat`, titlul pentru cea mai bun` juc`toare a mondialului i-a adus Cristinei Neagu [i prezen]a \n echipa ideal` a turneului, pe postul de inter stânga. De asemenea, cea mai important` publica]ie online de handbal, handball-planet.com, a desemnat-o pe românc` cea mai bun` handbalist` a lumii \n 2015, \n urma votului unui juriu interna]ional compus din 19 membri, precum [i al suporterilor acestui sport. Pe lâng` medalia de bronz cucerit` la mondialul de handbal feminin din Norvegia, al`turi de reprezentativa României, Cristina Neagu a câ[tigat \n 2015 [i Liga Campionilor, cu Buducnost Podgorica, fiind golghetera competi]iei.

Federa]ia Român` de Handbal a declarat-o cea mai bun` handbalist` a anului \n România.

Biz

27

COVER STORY

anDrei piti{ Fondator [i CTO al Vector Watch O idee de produs sau serviciu, timing-ul potrivit, capitalul, oamenii [i managementul – acestea sunt elementele care fac dintr-o idee un produs vândut \n magazin, declara Andrei Piti[, fondator si CTO al Vector Watch, anul trecut la Zilele Biz. Cinci ingrediente pe care românul a [tiut s` le combine \n a[a fel \ncât s` fac` valuri la nivel global.

Andrei Piti[ a creat \n doar doi ani un ceas inteligent “Made in Romania” care se vinde \n SUA [i Marea Britanie \nainte chiar de comercializarea \n România. Platforma software [i hardware a fost gândit` [i construit` de la zero special pentru acest produs, astfel c` bateria gadgetului ]ine 30 de zile. Ceasul inteligent \n sine este \ns` doar vârful aisbergului. Dincolo de ceas, mult mai important` este viziunea inovatoare cu care vine Vector Watch – o platform` gândit` special pentru zona de wearables, nu o \ncercare de \nghesuire a unui smartphone pe ecranul unui ceas.

28

Biz

COVER STORY

mihai boGDan, aneta boGDan, cristian-Kit paul Fondatori Brandient Prin Brandient, Romånia a cå[tigat, \n 2015, pentru prima oar` \n istorie un prestigios premiu Red Dot in Communication Design. Premiul a fost acordat pentru designul original de liter` (typography), ap`rut la \nceputul anului 2015 pe coperta revistei Biz dedicate mediului de afaceri din Singapore. De asemenea, la cea mai recent` edi]ie a competi]iei globale ce acord` cele mai importante recunoa[teri ale excelen]ei \n reconstruc]ie [i design de brand, Rebrand 100, Brandient a cå[tigat un premiu Distinction pentru rebrandingul Comitetului Olimpic [i Sportiv Romån [i un premiu Merit pentru rebrandingul grupului panasiatic Interactive Group. Premiile acestea vin \n completarea aprecierii constante la Rebrand 100 pentru proiectele Brandient. |n ultimii zece ani au fost premiate proiectele semnate de Brandient pentru brandurile TVR, Europharm [i Smartree (2005), Domo [i Savana (2007), Dedeman [i CEC Bank (2009), Patria Credit (2011) [i Bitdefender (2012) – rezultate care au condus \n 2015 la includerea Brandient \n Rebrand Hall of Fame pentru excelen]` global` \n branding.

30

Biz

COVER STORY

mihai constantinescu Director general al Festivalului “George Enescu” Festivalul Enescu este considerat al treilea \n lume, dup` BBC Proms [i Festivalul de la Lucerna, lucru care se datoreaz` echipei coordonate de Mihai Constantinescu. Este cel mai important eveniment muzical al României, iar Mihai Constantinescu este cel care se ocup` de organizarea festivalului din 1991. Dup` aproape 25 de ani de munc`, Festivalul Enescu a reu[it s` se impun` \ntr-o pia]` dificil`, iar arti[tii interna]ionali de o valoare deosebit` au \n]eles c` \n România se desf`[oar` un festival important, la care merit` s` vii. Rezultatele nu s-au l`sat a[teptate. |n 2015, la Bucure[ti au venit Orchestra Filarmonicii din Berlin, sub bagheta legendarului sir Simon Rattle, Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, San Francisco Symphony – \n premier` \n Festival, Filarmonica din Viena, Orchestra Operei din München, Staatskapelle Dresden – dirijat` de Christian Thielemann, London Symphony Orchestra – dirijat` de Ion Marin, Orchestra din Sankt Petersburg, Filarmonica din Viena, Filarmonica din Monte Carlo.

32

Biz

COVER STORY

alexanDru tomescu Violonist Dup` o remarcabil` carier` interna]ional` pe mari scene ale lumii, la Théâtre des Champs Elysées – Paris, Carnegie Hall – New York sau Metropolitan Arts Centre – Tokio, sub bagheta unor mae[tri precum Valery Gergiev, Kurt Masur sau Christoph Eschenbach, Alexandru Tomescu a revenit \n Romånia, unde s-a implicat \n organizarea unor turnee na]ionale de muzic` clasic` [i [i-a asumat misiunea de a schimba percep]ia asupra muzicii clasice, devenind astfel protagonistul unor evenimente unice \n peisajul cultural-muzical romånesc. A cåntat pe Stradivarius \ntr-o sta]ie de metrou; a cåntat \ntr-o p`dure pentru a milita \mpotriva exploat`rii ira]ionale a domeniului forestier; a cântat \n fa]a unei ruine, pentru a stopa distrugerea cl`dirilor aflate \n Patrimoniul Na]ional; a cåntat pentru strångerea de fonduri destinate Asocia]iei Nev`z`torilor din Romånia sau pentru protezarea auditiv` a copiilor cu deficien]e de auz. De asemenea, este printre primii arti[ti care [i-au f`cut o misiune din a purta mesajul muzicii clasice \n ora[e romåne[ti \n care nu exist` filarmonici.

Biz

33

COVER STORY

mircea tuDor Fondator al MB Telecom Mircea Tudor este unul dintre cei mai renumi]i inventatori români contemporani, iar MB Telecom este singura companie din lume care a câ[tigat de dou` ori Marele Premiu al Salonului de Inven]ii de la Geneva, \n 2009 [i 2013. |n 1994 a fondat un IMM care se ocupa de scanarea radioactiv` [i a ajuns s` concureze cu gigan]i [i concerne multina]ionale pe pia]a de securitate.

Cum a reu[it un român aceast` performan]`?

Mircea Tudor a inventat dou` sisteme de securitate revolu]ionare – primul scanner mobil robotizat din lume pentru camioane [i primul scanner pentru avioane din lume, tehnologii care acum se folosesc la nivel global. MB Telecom propune o nou` tehnologie \n securitatea avia]iei civile [i militare, misiunea companiei fiind de a schimba standardele [i procedurile de securitate aviatic` la nivel mondial. A fost desemnat câ[tig`torul primei edi]ii a EY Entrepreneur Of The Year Romania, iar anul trecut a reprezentat România \n finala competi]iei, la Monte Carlo.

34

Biz

COVER STORY

anGela GheorGhiu Sopran` La doi ani de la debutul interna]ional la Royal Opera House, \n 1994, presa titra c` “s-a n`scut o stea”. {i s-a dovedit a fi adev`rat, vocea remarcabil` [i extraordinara prezen]` scenic` au f`cut din Angela Gheorghiu un superstar al muzicii clasice, cu prezen]` constant` \n s`li de oper` [i de concert din toat` lumea. Printre cele mai importante apari]ii \n ultimii zece ani se num`r` La Rondine [i Pagliacci de la Royal Opera House, Romeo et Juliette la Choregies d'Orange [i la Festivalul de la Salzburg, Faust la Metropolitan Opera New York, Royal Opera House [i Opera din Monte Carlo, Simon Boccanegra la Royal Opera House. De-a lungul timpului, ca o recunoa[tere a excep]ionalei cariere, i-au fost acordate numeroase distinc]ii: La Medaille Vermeille de la Ville de Paris, Officier de l’Ordre des Arts et Lettres [i Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres din partea Ministerelor Culturii din Fran]a [i Romånia. |n 2012 a primit decora]ia regal` Nihil Sine Deo din partea Majest`]atii Sale Regelui Mihai I pentru promovarea culturii romåne[ti peste hotare.

Biz

35

COVER STORY

felix t~taru Pre[edinte-fondator al GMP Group Din 2013 Senior Vice President al International Advertising Association, asocia]ia profesioni[tilor \n marketing [i comunicare cu peste 4.000 de membri la nivel global, [i viitor pre[edinte al organiza]iei, Felix T`taru a intrat \n publicitate \n urm` cu 18 ani, cånd a fondat GMP Advertising, piatra de temelie a grupului de comunicare GMP, din care fac parte \n prezent [i Webstyler, GMP PR, Point Public Affairs, GO Studio [i Chapter 4 Romånia. Pån` \n prezent, cea mai de succes campanie a grupului este “Why don’t you come over?”, o campanie cu impact asupra imaginii României la nivel interna]ional. Dezvoltat` \n 2013 pentru “Gândul”, ca r`spuns la campania britanic` negativ` adresat` imigran]ilor romåni, WDYCO este cea mai premiat` campanie româneasc` a acelui an, printre premii num`rându-se Grand Prix – Digital Campaigns la Golden Drum, Grand Prix – PR Campaigns la Eurobest [i dou` Gold Effie la Effie Awards. Preocupat de impactul media asupra familiei, a lansat \n 2005 \mpreun` cu so]ia sa, Nadia T`taru, Itsy Bitsy FM, primul post de radio din Europa dedicat copiilor [i p`rin]ilor, care \n prezent acoper` peste jum`tate din teritoriul urban al ]`rii.

36

Biz

COVER STORY

iulian anGhelu}~ Fondatorul Asocia]iei Free Miori]a Ocup`m pozi]ii frunta[e \n topurile care laud` traficul de internet, st`m bine la vånz`rile de gadgeturi, dar \nc` avem 100.000 de gospod`rii neelectrificate. Asta \nseamn` c` \n Romånia anului 2016 sute de mii de romåni, zeci de mii de copii tr`iesc la felinar, \[i fac lec]iile la lantern` [i merg kilometri pe jos pån` [coal`. Pornind de la aceast` realitate, simpl`, dar dureros de adev`rat`, Iulian Anghelu]` a fondat \n 2012 Asocia]ia Free Miori]a, o organiza]ie neguvernamental`, mai exact o mån` de oameni care [i-au propus s` elibereze min]ile romånilor de fatalismul mioritic. Dup` ac]iunile din satul Ursici, unde au fost montate panouri solare pentru 14 gospod`rii care pån` atunci \[i duseser` traiul la lumina lumån`rii, [i la [coala din Inele], \n 2014, Free Miori]a a lansat Lumin` pentru Romånia, campanie prin care a dus lumin` la 4 [coli [i 36 de familii, \n 15 localit`]i. Anul acesta, Lumin` pentru Romånia a devenit Prima Lumin`, un program ajuns pe masa guvernului cu propunerea ca statul s` se implice cu sus]inere financiar` pentru instalarea luminii prin solu]ii locale, verzi. E un prim pas, deocamdat` \n stadiul de proiect, \ns` o recunoa[tere a muncii oamenilor de la Free Miori]a [i pentru prima dat` cånd autorit`]ile recunosc oficial aceast` problem` a Romåniei.

Biz

37

COVER STORY

WarGha enayati Pre[edintele Funda]iei Policlinici Sociale Regina Maria A venit \n Romånia datorit` credin]ei Bahá’í, atras de via]a [i devotamentul Reginei Maria, [i a r`mas pentru c` aici [ia g`sit sensul \n via]`. “Nu am venit s` fac bani, scopul meu a fost s` schimb ceva \n bine, s` ajut, pentru c` omul cel mai apropiat de perfec]iune este cel care-i sluje[te pe ceilal]i”, declara Wargha Enayati \ntr-un interviu acordat Biz. Cardiolog de profesie, dr. Wargha Enayati a fondat ceea ce azi este Re]eaua de S`n`tate Regina Maria, iar \n 2010, \mpreun` cu so]ia sa, Mitra Tai, a pus bazele Funda]iei de Policlinici Sociale Regina Maria, ale c`rei proiecte se adreseaz` persoanelor aflate \n nevoie prin intermediul a dou` mari direc]ii: s`n`tate [i educa]ie. Pe lång` dou` policlinici sociale \n Bucure[ti, care asigur` asisten]` medical` integrat` pentru persoane f`r` venit [i f`r` asigurare medical` sau cu venituri mici, funda]ia ofer` sprijin prin programe de after school pentru copii ai c`ror p`rin]i se afl` \n dificultate financiar`.

38

Biz

COVER STORY

bitdefender - for]a tehnologiei O jum`tate de miliard de utilizatori din toat` lumea folosesc tehnologii dezvoltate de românii de la Bitdefender, iar brandul românesc se situeaz` constant \n topul global al solu]iilor de securitate. De Gabriel bârliG~

ste foarte greu s` te impui \n elita IT mondial` venind dintr-o pia]` emergent`. Dar pentru Florin Talpe[ [i echipa Bitdefender problema nu s-a pus niciodat` a[a. Compania româneasc` a pornit la drum decis` s` realizeze cele mai bune produse de securitate informatic` la nivel global [i s` lase tehnologia s` vorbeasc`. Iar de ani buni solu]iile Bitdefender domin` clasamentele comparative realizate de institu]ii independente. Anul acesta, Bitdefender a fost desemnat` companie “vizionar`” \n “Cadranul Magic” al Gartner pentru platforme de protec]ie a terminalelor, confirmând ascensiunea companiei [i \n 40

Biz

sectorul enterprise. Solu]iile Bitdefender pentru protec]ia terminalelor sunt \nglobate \n produsul Gravity Zone, capabil s` protejeze cele mai complexe infrastructuri hibride [i care a fost realizat de la zero \n ultimii patru ani de c`tre speciali[tii companiei. Toate solu]iile corporate din zona de virtualizare [i protec]ie au fost rescrise la nivel de cod \n ultimii trei ani, pentru a fi competitive la ce se \ntåmpl` ast`zi \n industrie.

Leadershipul tehnologic care a propulsat Bitdefender \n pozi]ia de lider \n topurile interna]ionale independente ca AV Test sau AV Comparatives are la baz` inova]ia, fapt confirmat de numeroasele patente din spatele tehnologiilor prezente \n orice produs

al companiei. “Am fost primii care au venit cu tehnologia de analiz` comportamental` [i e patentat` de foarte mult` vreme. Numai din 2011 pån` acum avem peste 50 de patente – o parte deja aprobate, o parte \n lucru”, spune C`t`lin Co[oi, Chief Security Strategist \n cadrul Bitdefender.

Inova]ia nu se limiteaz` la software. Anul trecut, compania a lansat pe pia]a american` Bitdefender Box, o solu]ie hardware inovatoare pentru protec]ia re]elei la care este conectat`.

Bitdefender a fost prima companie de securitate informatic` din lume care a f`cut a[a ceva. Interesant este faptul c` Bitdefender Box este rezultatul culturii promovate \n compania fondat` de Florin Talpe[ [i a devenit realitate atât de rapid fiindc` Bitdefender insist` asupra unui principiu: partea de cercetare-dezvoltare se realizeaz` de c`tre români, \n România.

Succesul global nu i-a \ndep`rtat pe antreprenori de r`d`cinile române[ti.

De altfel, Florin Talpe[ insist` asupra faptului c` Bitdefender va fi nu doar o companie pornit` de români, ci va avea români la conducere [i \n momentul succesului maxim.

Bitdefender este una dintre pu]inele companii din Romånia cu succes foarte mare pe pie]ele externe. Majoritatea businessului pe care \l face compania este focusat pe pie]ele interna]ionale, mai ales \n SUA [i Europa de Vest. |n acela[i timp, Bitdefender se mândre[te cu faptul c` vine din România: pe lâng` steagul dacic care reprezint` logo-ul Bitdefender, o referin]` cultural` poate mai pu]in cunoscut`, pe fiecare produs scrie clar c` este f`cut \n România. Biz

COVER STORY

Dacia – o marc` ambasador Ceea ce p`rea imposibil este ast`zi o realitate - o marc` auto româneasc` este vândut` cu succes pe pie]ele occidentale [i a devenit un model de business pentru al]i mari produc`tori de ma[ini. De Gabriel bârliG~ entru a \n]elege cu adev`rat succesul Dacia pe pie]ele externe, este suficient s` l`s`m cifrele impresionante s` vorbeasc`. Anul trecut, Dacia a vândut peste hotare nu mai pu]in de 513.974 de ma[ini, cu 6% mai multe fa]` de 2014. {i vorbim despre pie]e dezvoltate, fiindc` circa trei sferturi din ma[inile vândute de Dacia \n 2015 au fost \nmatriculate \n ]`rile din Europa. Cu peste 100.000 de unit`]i, Fran]a este prima destina]ie de export a Dacia, iar \n Hexagon cota de pia]` a m`rcii române[ti se ridic` la 4,36%, ceea ce o plaseaz` pe locul 5 \n topul m`rcilor celor mai vândute, imediat dup` Volkswagen.

Dacia Sandero se situeaz` pe locul 9 \n clasamentul celor mai vândute modele de pe pia]a francez`. Spania

ocup` a doua treapt` a podiumului, cu vânz`ri de peste 55.000 de unit`]i [i o cot` de pia]` de 4,6%, urmat` de Germania, cu peste 47.400 de unit`]i, Italia (46.800 de vehicule). Chiar [i \n Marea Britanie reg`sim succesul Dacia, cu vânz`ri de aproape 26.300 de unit`]i \n 2015. Succesul a devenit vizibil [i prin faptul c` brandul Dacia a \nceput s` apar` ca sponsor principal pe tricourile unor echipe de fotbal din Italia sau Germania. Per total, Dacia a \nregistrat \n 2015 un nou record comercial, cu un volum de vânz`ri de 550.920 de unit`]i, mai mare cu 7,7% fa]` de 2014, iar trei dintre modelele m`rcii (Sandero, Duster [i Logan) au avut vânz`ri de peste 100.000 de unit`]i.

For]a brandului are \n spate fabrica de la Mioveni, lâng` Pite[ti,

platform` care a \nghi]it cea mai mare parte a investi]iilor de peste 2,2 miliarde de euro realizate de Renault \n România dup` preluarea Dacia, \n 1999. |n toamna anului trecut, Dacia a vândut modelul Dacia cu num`rul 3.000.000 din 2004, când a fost lansat` gama Logan, pân` \n prezent. “Cu 3 milioane de vehicule vândute \n mai pu]in de 10 ani, Dacia este un caz unic \n universul auto mondial”, a declarat Nicolas Wertans, director de vânz`ri al Grupului Renault la nivel mondial. Dincolo de succesul comercial incontestabil, Dacia a [tiut s` adune \n jurul ei numero[i clien]i care s-au reg`sit \n conceptul de “smart buy” promovat de marc` la nivel interna]ional. Dacia a reu[it deja s` strâng` peste 2 milioane de fani pe Facebook. Biz Biz

41

COVER STORY

Gerovital – longevitate de business Un brand care continu` s` \ntinereasc`, \n ciuda vârstei respectabile, prin inova]ie [i strategie solid` de business, Gerovital domin` pia]a local`, dar atac` [i pie]ele interna]ionale cu \ncredere. De Gabriel bârliG~ n nume cu rezonan]` pe plan interna]ional, Gerovital este printre pu]inele branduri române[ti cu tradi]ie care reu[e[te s` continue povestea de succes [i \n era globaliz`rii, datorit` viziunii [i investi]iilor realizate de compania Farmec, cel mai important produc`tor român de cosmetice. Astfel, anul 2015 a \nsemnat pentru Gerovital lansarea pe pia]` a trei noi game de produse, create special pentru solu]ionarea unor probleme specifice ale consumatorilor – Gerovital Happiness (produse cosmetice pentru fa]` [i corp care ofer` tenului un aspect s`n`tos, plin de str`lucire), Gerovital H3 Derma Sun (gam` inovatoare \n domeniul dermatocosmeticelor cu protec]ie solar`) [i Gerovital Tratament Expert 42

Biz

(gam` pentru \ngrijirea complet` a p`rului). De altfel, pe pia]a din România, Gerovital se claseaz` pe locul 1 \n categoriile |ngrijirea fe]ei [i P`r, iar fiolele cu Acid Hialuronic Gerovital H3 Evolution ocup` prima pozi]ie \n topul produselor antirid pentru fa]` din punct de vedere valoric.

Succesul se reflect` [i \n cifre.

Farmec a \ncheiat anul trecut cu o cifr` de afaceri de 172,5 milioane lei (38,8 milioane de euro), \n cre[tere cu peste 13% fa]` de rezultatele financiare din 2014. “Pentru 2016, ne propunem cre[terea cifrei de afaceri, prin consolidarea pe pia]` a principalelor noastre branduri, dar [i lansare de noi produse. Continu`m s` fim aproape de consumatorii no[tri, atât prin deschiderea de noi magazine \n comer]ul tradi]ional, cât [i \n centrele

comerciale, inclusiv \n Bucure[ti, loca]ie a[teptat` cu mare interes de c`tre iubitorii produselor noastre”, a declarat Mircea Turdean, director general al Farmec. Compania a modernizat unul dintre cele mai importante magazine de brand ale companiei din Cluj-Napoca, Farmec de]inând \n prezent [ase magazine de acest gen, \n Cluj-Napoca, Arad, Timi[oara [i Târgu-Mure[. |n prezent, produsele Farmec ajung \n peste 30 de ]`ri, principalele pie]e fiind Japonia, Ungaria, Grecia, Macedonia, Republica Moldova, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit, Canada. |ncepând cu anul trecut, prin partenerii de business ai companiei, produsele Farmec pot fi cump`rate [i testate de clien]ii interesa]i din Fran]a, Grecia, Italia [i Spania. Biz

COVER STORY

arctic – succes la export Un brand care a pornit la drum vizând doar pia]a din România a ajuns, dup` 45 de ani, s` se extind` pe pie]ele din Europa, cu ajutorul investi]iilor [i viziunii unui investitor str`in. De Gabriel bârliG~

rctic a atins, la jum`tatea anului trecut, o born` important`: 25 de milioane de frigidere produse la fabrica G`e[ti, \n al 45-lea an de activitate \n România. Datorit` investi]iilor realizate de proprietarul companiei, grupul turc Arçelik, [i orient`rii spre managementul produc]iei din ultimii ani, fabrica Arctic a devenit a doua cea mai mare fabric` de frigidere din Europa, dup` cea de]inut` tot de Arçelik la Eski[ehir. Unitatea de la G`e[ti are o capacitate de produc]ie de 2,6 milioane de frigidere pe an. Din 2002, Arçelik a investit la Arctic peste 110 milioane de euro \n noi tehnologii, sisteme moderne de management al produc]iei [i cre[terea capacit`]ii de produc]ie. Compania

fabric` \n România produse bazate pe tehnologii noi, eco-friendly [i cu design modern.

Arctic [i-a men]inut de-a lungul timpului pozi]ia de lider pe pia]a româneasc` de electrocasnice, cu o cot` de pia]` de 35%, devenind \n acela[i timp unul dintre cei mai importan]i exportatori români – peste 85% din produc]ia de la G`e[ti este exportat` \n peste 60 de ]`ri. |n acela[i timp, \n România, \n fiecare minut este vândut un produs Arctic, iar 80% dintre familiile din România au cel pu]in un produs Arctic \n locuin]ele lor.

Din 2003, compania [i-a diversificat gama de produse [i a reproiectat toate elementele de identitate, iar din 2006 a inaugurat o linie de produc]ie pentru congelatoare ori-

zontale, singura \n cadrul grupului Arçelik. Din 2005, Arctic nu mai ofer` doar frigidere, introducând o nou` gam` de electrocasnice mari (ma[ini de sp`lat, aragazuri, hote, aspiratoare) [i chiar televizoare.

Produc]ia acestora se realizeaz`, \ns`, la alte fabrici ale grupului Arçelik, pentru c` fabrica din G`e[ti este concentrat` pe exportul de frigidere [i echipamente frigorifice.

Succesul interna]ional va continua, fiindc` grupul turc dore[te s` transforme România \n cel mai mare produc`tor de electrocasnice din Europa, un prim pas fiind o investi]ie de 100 de milioane de euro tot la G`e[ti, \ntr-o fabric` de ma[ini de sp`lat. Arctic are peste 3.000 de angaja]i [i o cifr` de afaceri de 340 de milioane de euro \n 2014. Biz Biz

43

COVER STORY

Dedeman – lider printre gigan]i Reu[e[te s` domine pia]a de bricolaj din România de[i se lupt` cu grupuri multina]ionale cu for]` financiar` mult mai mare. Dup` ce [i-a consolidat pozi]ia pe pia]a local`, Dedeman se gânde[te la extinderea regional`. De Gabriel bârliG~

xist` o companie cu ac]ionar privat românesc care se apropie cu pa[i repezi de pragul de un miliard de euro. Retailerul de bricolaj Dedeman, companie construit` de fra]ii Adrian [i Drago[ Pav`l, a realizat \n 2014 o cifr` de afaceri de peste 767 de milioane de euro, iar anul trecut avea \n plan vânz`ri de circa 830 de milioane de euro. Re]eaua Dedeman a ajuns la 42 de magazine, are dou` centre logistice [i parc auto propriu, peste 7.800 de angaja]i [i comercializeaz` 45.000 de produse ce acoper` 11 domenii. Compania româneasc` domin` pia]a local` de bricolaj, estimat` la 2 miliarde de euro, \n fa]a unor nume interna]ionale mari ca Praktiker, Leroy Merlin sau Hornbach.

44

Biz

|n prim`vara lui 2015, Dedeman a deschis cel de-al patrulea magazin \n Bucure[ti, printr-o investi]ie de circa 18,3 milioane de euro, iar Drago[ Pav`l, pre[edintele Dedeman, a anun]at c` vor fi construite \n Bucure[ti “un num`r suficient de magazine” astfel \ncât orice client s` ajung` \n maximum 20 de minute la unul din punctele de vânzare. Compania a dezvoltat [i magazinul online, fiecare magazin fizic fiind punctul de colectare [i livrare a produselor comandate pe internet din respectiva regiune. Extinderea \n ]ar` va continua, Dedeman estimând c` va ajunge la 50 de magazine \n 2016.

Interesant este faptul c`, de[i nu are magazine \n afara României,

re]eaua Dedeman este al patrulea cel mai mare juc`tor de pe pia]a regional` de bricolaj, cu o cot` de pia]` de 1,9%. Conform unui studiu realizat de compania de cercetare PMR, Dedeman este devansat \n regiune doar de Leroy Merlin, Kingfisher (cu brandurile Castorama [i Brico Depot) [i OBI, reu[ind s`-i dep`[easc` pe ucrainenii de la Epicentr. Retailerul român se gânde[te la extinderea regional`, primul pas urmând s` fie f`cut \n Republica Moldova, prin deschiderea a dou` magazine la Chi[in`u. |n ceea ce prive[te comunicarea, Dedeman a continuat parteneriatul \ncheiat \n 2014 cu juc`toarea de tenis Simona Halep sub sloganul “Performan]` 100% româneasc`”. Biz

FINAN}E

RU{INEA LISTELOR RU{INII E inadmisibil c` persoane onorabile, care respect` legile, apar pe lista Panama Papers. |n loc s` fie gâdilat` coarda social`, mai bine ar fi familiariza]i oamenii cu serviciile de private banking. DE IONU} B~LAN

46

Biz

FOTO: VALI MIREA

C

lien]ii de top ai b`ncilor au la dispozi]ie bancheri personali care le administreaz` averile [i le gestioneaz` judicios plata taxelor. Ei nu stau la coad` s` constituie un depozit bancar, ci sunt a[tepta]i \n sucursale luxoase de bancheri cu care negociaz` un nivel preferen]ial de dobând`. Folosesc carduri platinum sau black care le deschid u[ile hotelurilor [i cluburilor exclusiviste [i beneficiaz` de servicii concierge. Adic`, au la dispozi]ie consilieri care le solu]ioneaz` orice solicitare, cum ar fi procurarea de invita]ii la concerte.

Istoric vorbind, private banking-ul a ap`rut pentru a administra averile, mo[tenirile [i a gestiona cât mai judicios plata impozitelor. Unele b`nci din Europa sunt cunoscute pentru administrarea activelor familiilor regale.

Averea familiei regale britanice este gestionat` de Coutts (fondat` \n 1692), cea a casei regale olandeze de MeesPierson (fondat` \n 1720), iar cea a familiei princiare din Liechtenstein de LGT Bank (fondat` \n 1920).

Dar, \n loc s` se discute cu onestitate de acest fel de business, “The Guardian” citeaz` raportul Oxfam, care precizeaz` c` 62 de miliardari au o avere egal` cu cea a jum`tate din popula]ia lumii. Asta \mi aminte[te de un sondaj realizat \ntr-o ]ar` din vest \n care se punea \ntrebarea dac` intervieva]ii prefer` un salariu de 3.000 de euro lunar când vecinul \ncaseaz` 3.500, sau dac` nu-i mai bine s` fie pl`ti]i cu 2.000 de euro fiecare.

R`spunsul, terifiant, a fost c`-i mai bine s` primeasc` 2.000 de c`ciul`.

Ceea ce arat` c` egalitarismul prinde

IONU} B~LAN este jurnalist independent, fost redactor-[ef al revistei “Finan]i[tii”, publicist la “Jurnalul Na]ional”, “S`pt`mâna financiar`”, “Pia]a financiar`”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”. Mai multe materiale de acela[i autor g`si]i pe www.bloguluibalan.ro foarte u[or, de[i e limpede c` asist`m, din ce \n ce mai pregnant, la o diferen]iere a inteligen]elor [i, implicit, a st`rilor sociale.

Mai important e c` travers`m un moment \n care o astfel de atitudine se poate dovedi sinuciga[`. E criz` [i dep`[irea ei se poate face cu inteligen]`, nu cu egalitarism.

Sigur c` pentru a-mi fundamenta spusele trebuie s` apelez din nou la

\n]elepciunea b`trânilor. Gustave Le Bon scria, \n 1910, c`, \n ciuda tuturor teoriilor egalitariste [i a inutilelor tentative de a elabora coduri de legi, diferen]ierea intelectual` nu poate decât s` se accentueze, \ntrucât ea rezult` din necesit`]ile naturale pe care legile nu le pot schimba. Elitelor li se datoreaz` progresul [tiin]ific, artistic, industrial care confer` putere unei ]`ri [i prosperitate miilor de muncitori.

Elitele ajung adeseori s` tr`iasc` \n opulen]` [i tocmai asta \nfurie spiritele egalitare, dar, \n realitate, ele oscileaz` \ntre bog`]ie [i faliment, f`r` a putea spera la o stare intermediar`.

Falimentul [i ruina survin atunci când se comit cele mai mici gre[eli. |n Evul Mediu, o familie putea fi aristocrat` [i putea de]ine averi importante, putea fi o familie de duci, con]i, marchizi sau baroni vreme de sute de ani, independent de calit`]ile, talentele, caracterul sau morala sa. |ns` \n condi]iile capitaliste moderne exist` ceea ce sociologii au numit mobilitate social`, bazat` pe circula]ia elitelor. E vorba de faptul c` \ntotdeauna exist` \n vârful sc`rii sociale persoane care sunt bogate [i importante din punct de vedere politic, dar aceste persoane, aceste elite, sunt mereu altele.

Cine se n`[tea sclav \n perioada medieval` nu putea sc`pa de acest statut [i se g`sea \ntr-un conflict ireconciliabil cu st`pânul s`u. Dar \n capitalism exist` o continu` mobilitate, s`racii se \mbog`]esc, iar descenden]ii celor boga]i \[i pierd averile. |n fine, dup` cum evolueaz` problema \n scandalul Panama Papers s-ar putea s` existe o \n]elegere SUA – UE din care r`zbate c` politicienii nu vor s`-[i schimbe comportamentul. La

FINAN}E

\nceput, pentru a-[i satisface interesele politicianiste, s-au tot apucat s` taxeze profitul. Pân` când firmele mari [i ac]ionarii lor s-au s`turat [i [i-au mutat banii \n paradisurile fiscale. Unele dintre companii sunt multina]ionale cu volume de afaceri mai mari decât PIB-urile unor state importante [i cu ratinguri mai bune, care \[i “ascund” imediat profiturile dac` mediul de afaceri devine ostil.

Dar politicienii n-au admis c` gre[esc [i s-au apucat s` taxeze, \n locul profiturilor, benzina [i ]ig`rile. Adic`, au apelat la selec]ie advers` [i hazard moral [i i-au taxat pe cei care pot.

Din câte se vede, legisla]ia [i taxarea au drept scop doar t`inuirea gre[elilor politicienilor. {i din acest motiv se ajunge la absurdit`]i. |n m`sura \n care cea mai mare parte din pre]ul unor produse cu pondere important` \n consum se face venit la stat, managerii ajung s` satisfac` mai degrab`

interesele politice, decât pe cele ale propriilor ac]ionari.

Altfel spus, exist` suspiciunea c`, dup` ce n-au mai putut s`-i taxeze pe boga]i, au \nceput s` fie supraaciza]i

“Cine se n`[tea sclav \n perioada medieval` nu putea sc`pa de acest statut [i se g`sea \ntr-un conflict ireconciliabil cu st`pânul s`u. Dar \n capitalism exist` o continu` mobilitate, s`racii se \mbog`]esc, iar descenden]ii celor boga]i \[i pierd averile.” s`racii, cu taxe implicite [i diverse forme de infla]ie, dar \n loc ca politicienii s` admit` c` ei sunt problema [i c` solu]ia logic` e relaxarea fiscalit`]ii, ei vor acum, nici mai mult, nici mai pu]in, s` desfiin]eze paradisurile fis-

cale ca s` nu se mai fereasc` cei avu]i de fiscalitatea politizat`. De aceea, ei declan[eaz` scandalul Panama Papers, cam \n stilul afacerii Watergate, f`când s` se adevereasc` \nc` o dat` Legea lui Murphy: politica este arta de a ob]ine bani de la boga]i [i voturi de la s`raci, promi]ându-le unora ap`rare \mpotriva celorlal]i.

De fapt, ei nu prea au legal ce s` le fac` celor care sufer` de “p`catul” bog`]iei, dar sper` c`, dac` \i trec pe lista ru[inii, cei cu imaginea [ifonat` vor veni cu banii \n ]ar` [i paradisurile fiscale vor fi date uit`rii. Chiar dac` mediul economic generat de corup]ia politic` nu prea merit` asta. F`r` s`-[i asume r`spunderea pentru e[ecul produs, v`zut \n mic[orarea averii popula]iei [i a supra\ndator`rii, politicienii \ncearc` s` dea vina pe bog`ta[i [i pe sistemul bancar, chiar dac` singura problem` a celor cu avere [i a b`ncilor e c` au devenit antipatici. Biz

Biz

47

TECH

CâND iNiMA bAte |N MegAbi}i S` traduci b`t`ile inimii \n trafic de date poate fi o provocare pentru un artist de avangard` sau o performan]` pentru re]eaua unui operator. Cu aplica]ia My Heartbeats, peste 800.000 de clien]i ai Orange au primit internet gratuit. De AlexANDRu R~DesCu

A

m stat de vorb` cu Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer la Orange România, despre puterea 4G \n Romania, dar [i despre implementarea \n premier` \n România a conceptului de Smart Home.

Conform statisticilor ANCOM, operatorul Orange st` cel mai bine la calitatea internetului mobil \n România.

Cum se traduce statistica “seac`” a performan]ei unei re]ele prin experien]a real` oferit` [i experimentat` de clien]i?

Suntem bucuro[i c` statisticile ANCOM ne plaseaz` ca fiind operatorul cu cel mai rapid internet mobil din România.

Dincolo de acest lucru, percep]ia clien]ilor este foarte important`, motiv pentru care încerc`m în diferite moduri s` “lu`m pulsul” românilor pentru a afla ce cred de fapt despre serviciile Orange. Vara trecut`, acest lucru s-a tradus prin aplica]ia 4G Fun Kit, în care utilizatorii erau invita]i s` asculte muzic` [i audiobook-uri, s` vizioneze clipuri [i s`-[i fac` selfie-uri pe care s` le împart` ulterior pe re]elele sociale.

La acea dat`, 97% din clien]ii care au utilizat 4G Fun Kit s-au declarat satisf`cu]i de experien]a oferit` de re]eaua 4G Orange. Studiul prin intermediul aplica]iei a fost realizat cu sprijinul agen]iei Millward Brown. Anul acesta, am luat pulsul la propriu [i am

48

Biz

creat o aplica]ie, My Heartbeats, prin care utilizatorii au avut [ansa de a face un cadou inedit persoanelor dragi, primind [i oferind, în acela[i timp, internet gratuit. Mai precis, 10 MB pentru fiecare b`taie a inimii. Campania, care s-a desf`[urat în perioada 9 februarie – 15 martie, a dep`[it orice a[tept`ri. Astfel, la finalul campaniei am înregistrat 4.892.228 de declara]ii de dragoste, care s-au tradus în peste 3.750.000 de aloc`ri de bonus de internet ce au însumat peste 2.850 TB de trafic.

Ar fi fost mai u[or s` oferim pur [i simplu internet gratuit. Am ales, îns`, s` cre`m o experien]` inedit` în jurul re]elei Orange. Oamenii au trimis mesaje personalizate cu b`t`ile inimii c`tre persoanele dragi într-o lun` în care au s`rb`torit Valentine’s Day, Dragobetele, 1 [i 8 martie. Chiar dac` doar primele [ase mesaje trimise ofereau [i bonusul de internet, clien]ii au putut trimite oricâte mesaje cu b`t`ile inimii au dorit. A fost astfel posibil ca un singur utilizator s` trimit` 660 de mesaje pân` la finalul campaniei.

O aplica]ie precum My Heartbeats este \n conexiune cu b`t`ile inimii, lucru care spune mai mult decât nevoia de a fi mereu \n conectivitate, este [i o anumit` intimitate. De unde a pornit aceast` abordare curajoas` a aplica]iei / campaniei?

În luna în care s-a s`rb`torit dragostea, am g`sit o solu]ie de a îmbina tehnologia cu acest sentiment profund uman.

Mai bine zis, am adus tehnologia în sprijinul oamenilor care au dorit s` transmit` un mesaj personalizat persoanelor dragi. Acest mesaj a fost înso]it de un cadou, un voucher de 10 euro [i internet mobil atât pentru utilizatorul aplica]iei cât [i pentru destinatar, ceea ce a completat experien]a My Heartbeats. Altfel spus, 582.855 de utilizatori au împ`r]it iubire [i internet gratuit c`tre peste 830.000 clien]i.

Ce alte tendin]e se pot observa pe pia]` din acest punct de vedere al ubicuit`]ii conectivit`]ii tehnico-sociale?

Dac` ne uit`m la traficul de internet mobil, acesta este clar pe o tendin]` ascendent`, lucru ce se va accentua în anii urm`tori. Conform unui raport publicat de Cisco, Visual Networking Index, consumul de internet mobil a crescut la nivel global cu 74 de procente în 2015 comparativ cu 2014. În re]eaua Orange România, consumul de internet mobil a crescut de 2,3 ori în 2015.

Anticipând apeten]a tot mai ridicat` a românilor pentru internetul mobil,

Performan]a statisticii 2.850 TB este volumul uria[ de trafic generat de 4.892.228 declara]ii de dragoste, cu peste 3.750.000 aloc`ri de bonus de internet 830.000 este num`rul de clien]i care au primit internet gratuit de la 582.855 de utilizatori 13 ora[e din România au viteze 4G+ Orange de 300 Mbps Orange ofer` viteze 4G+ de 300 Mbps în 13 ora[e din România, iar, începând din luna martie, clien]ii pot testa viteze de pân` la 375 Mbps în Orange shop din Pia]a Victoriei Bucure[ti [i în smart shop-urile din B`neasa, Cluj-Napoca [i Ia[i. Cre[terea consumului de date mobile este în strâns` leg`tur` cu cre[terea num`rului de smartphone-uri vândute. În prezent, mai mult de 65% din clien]ii care cump`r` un telefon de la

iot \n momentul de fa]` [i ce a[tept`ri ave]i pentru perioada urm`toare din punct de vedere comercial?

Orange smart home a fost foarte bine primit` de c`tre clien]i atât în perioada de testare a serviciului, cât [i dup` lansarea comercial`. Produsele conectate prin IoT vor c`p`ta o importan]` din ce în ce mai mare pe m`sur` ce adop]ia de smartphone-uri va cre[te. Solu]iile IoT sunt deja populare în mediul de business, acestea permi]ând colectarea, stocarea [i analiza datelor asupra clien]ilor, vânz`rilor, trendurilor de consum, dar [i a eficien]ei proceselor implementate.

Treptat, vom vedea adop]ie [i în zona de consumer.

Orange aleg un smartphone. Pe lâng` smartphone-uri îns`, pia]a lucrurilor conectate va lua amploare. Se preconizeaz` c` pân` în 2020 vor fi 25 de miliarde de obiecte conectate. Acest trend este în strâns` leg`tur` cu nevoia oamenilor de a fi în mi[care [i conecta]i la lucrurile importante pentru ei – indiferent c` vorbim despre cas`, s`n`tate sau chiar propriul business. În aceast` privin]`, Orange a fost primul

operator din România care a introdus în oferta sa comercial` produse wearable [i, din februarie 2016, solu]ia de tip smart home. Cu siguran]`, vom continua s` inov`m [i s` aducem produse inovative care s` r`spund` nevoii clien]ilor no[tri de a fi conecta]i.

Orange a lansat \n premier` solu]ia smart home \n România. Care este interesul fa]` de aceste tehnologii

Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer Orange România

Cum colabora]i cu startup-urile din domeniul iot, ce ini]iative ave]i \n acest sens?

Un factor important în strategia grupului de dezvoltare a solu]iilor IoT îl joac` parteneriatele cu startup-urile tech, care sunt un vector de cre[tere important în acest domeniu. Spre exemplu, Orange România a încheiat un parteneriat cu Fullscreen Digital, echip` participant` la edi]ia 2014 a Innovation Labs [i pe care am sprijinit-o înc` de la început cu tehnologia necesar` [i know-how pentru a-[i implementa proiectul final. Solu]ia acesteia, Retail Business Analytics, a fost introdus` în oferta Orange [i este în prezent în teste la Orange Fran]a [i, în curând, la Orange Moldova.

Retail Analytics este o solu]ie software ce analizeaz` comportamentul vizitatorilor în magazine, rezultatele putând fi vizualizate printr-o interfa]` securizat` web, optimizat` pentru orice tip de ecran. Din acest motiv, [i având în vedere pove[tile de succes din ultimii ani, Orange România este sponsorul principal al Innovation Labs [i în 2016. Deja am trecut de prima etap` de selec]ie a echipelor, iar mentorii no[tri lucreaz` îndeaproape cu echipele pentru a dezvolta proiecte viabile ce pot fi integrate în pachetele comerciale Orange pentru clien]i sau companii. Biz Biz

49

TECH

De lA teRMiNAl lA teRMiNAt Anun]urile Facebook [i WhatsApp c` nu mai ofer` suport tehnic pentru sistemul de operare BlackBerry au readus \n discu]ie situa]ia \n care se afl` acest “bolnav” prestigios al industriei telecom. Mai ]ine]i minte Nokia, Palm, Motorola sau Alcatel? De AlexANDRu R~DesCu

E

ste 1 decembrie 2008 [i Ziua Na]ional` a României m` g`se[te la Barcelona, pentru uria[ul eveniment Nokia World. Deocamdat` \nc` m` aflu pe aeroportul El Prat, a[tept bagajele, al`turi de al]i colegi de breasl` din ]ar`. |l z`resc pe [eful Nokia responsabil pentru mai multe ]`ri din Europa Central` [i de Est [i, cum ne [tim deja de ceva vreme, m` duc s` \l salut. Vedeta evenimentului Nokia urma s` fie un smartphone cu tastatur` qwerty [i ecran tactil (N97), lucru a[teptat de toat` pia]a telecom, industrie [i consumatori, \n contextul revolu]iei produse de apari]ia iPhone, un trend de care finlandezii \nc` se ]ineau departe, cu superioritate sau incon[tien]`.

Nu m` pot ab]ine [i \l \ntreb pe managerul regional de ce nu se implic` puternic [i compania finlandez` \n competi]ia smartphone-urilor cu ecran tactil, fiind convins c` nu avem de-a face cu ceva trec`tor, de un sezon-dou`, a[a cum avea s` se petreac` \n domeniul IT cu netbook-urile, de exemplu. |ntr-o traducere liber`, r`spunsul oficialului a fost sec: “Nu ne intereseaz`”. {i toat` lumea a putut remarca acest lucru, modelul prezentat atunci la Nokia World urma s` fie disponibil comercial abia \n prima parte a lui 2009. La doi ani

50

Biz

dup` aceast` discu]ie, Apple vindea deja mai multe iPhone-uri decât f`cea Nokia pe segmentul smartphone. Finalul se [tie: \n septembrie 2013 se anun]` tranzac]ia MicrosoftNokia, pentru 3,79 miliarde de euro, compania finlandez` renun]ând la businessul cu telefoane mobile. Cel pu]in pentru o perioad`. |n perioada de maxim` glorie de dup` anul 2000, Nokia ajunsese la performan]a de a de]ine 40% din totalitatea telefoanelor mobile de pe pia]`, iar pe zona smartphone, sau ce \nsemna acest lucru \n perioada 2004-2007, cota de peste 30% era o constant`. De asemenea, aportul la “miracolul finlandez” era impresionant: \n deceniul 1998-2007, Nokia reprezenta aproximativ un sfert din cre[terea economic` a acestei ]`ri nordice. Dispari]ia businessului cu telefoane mobile (compania \nc` exist` pe pia]a telecom prin divizia de echipamente [i tocmai ce a preluat Alcatel-Lucent) a r`v`[it economia ]`rii, [i a[a aflat` \n cea mai lung` period` de recesiune.

Pe lâng` miile de concedieri de la Nokia, au fost afecta]i [i cei din ecosistemul dezvoltat \n jurul businessului cu terminale, atât \n Finlanda, dar [i pe glob. |n ora[ul Tampere, de exemplu, cu o popula]ie de peste 200.000 de locuitori, \n perioada de

glorie a Nokia erau 4.000 de speciali[ti \n IT [i telecom, mul]i dintre ei fiind implica]i \ntr-un fel sau \n altul \n businessul sau activit`]i conexe derulate de sau pentru produc`torul finlandez telecom. |n prezent, rata [omajului acolo este de 14-15%.

“Odat` cu apari]ia iPhone \n 2007, situa]ia a devenit mult mai complex` pe pia]a smartphone. Ne \ntrebam atunci care s` fie strategia pe care s` miz`m: u[urin]a \n utilizare, durata de via]` a bateriei sau m`rimea terminalului”, rememoreaz` Mika Grundstrom, ex-senior manager al diviziei de cercetare [i dezvoltare a Nokia, citat de BBC. Pân` la urm`, singura

TECH

cretiza, sunt a[teptate s`-[i fac` apari]ia \n trimestrul IV din acest an.

De asemenea, din acelea[i motive juridice, Nokia are nevoie de o companie care s` produc` smartphone-urile (chinezi, desigur), s` le vând`, s` asigure marketing, dar [i partea de service, finlandezii urmând s` furnizeze designul [i tehnologia.

Primii viza]i de acest co-

meback vor fi nostalgicii \nr`i]i, [i ace[tia \mp`r]i]i acum \ntre un brand american [i unul asiatic.

strategie g`sit` de board-ul companiei a fost aceea de a vinde \ntregul business, plus patentele, c`tre Microsoft. Care la rându-i nu e \n stare s` fac` din brandul Lumia un juc`tor important pe pia]a smartphone, cota acestuia variind global \n jurul pragului de 2%, \n func]ie de noile lans`ri.

Revine Nokia \n competi]ia smartphone? Este o \ntrebare care se apropie de primul an de via]`. Conform contractului cu Microsoft, compania finlandez` nu putea reveni \n businessul cu smartphone mai devreme de 2016. Ca atare, primele terminale Nokia din noua er`, dac` se vor con-

CifRele uNOR vReMuRi De Mult APuse

80.000.000

era num`rul de utilizatori de BlackBerry \n perioada de vârf a companiei, \n 2012

40%

era cota de pia]` a Nokia pe pia]a telefoanelor mobile \n anii 2000

1 kg

cânt`rea primul telefonul mobil, Motorola DynaTAC

blACkbeRRy Nu e De vâNzARe Conform statisticilor, 2012 a fost anul de vârf pentru ecosistemul BlackBerry, care avea pe pia]a smartphone de atunci \n jur de 80 de milioane de utilizatori. Graficele de la sfâr[itul anului trecut arat` c` num`rul acestora a coborât pân` la 25 de milioane.

Luna noiembrie a lui 2015 a adus pe pia]` [i controversatul model cu Android, BlackBerry Priv, care s-a bucurat totu[i de o serie de analize pozitive. Desigur, prea pu]in sau prea târziu pentru revigorarea companiei canadiene, cândva fala oric`rui anagajat din mediul corporate sau business.

Odat` cu \nmul]irea problemelor financiare (pierderi trimestriale care la un moment dat ajunseser` [i la 1 miliard de dolari \n septembrie 2013), au \nceput s` curg` ofertele de preluare.

Biz

51

TECH

DRuMul De lA extAz lA AgONie PeNtRu DOu~ bRANDuRi MARi

droid. Sau poate Priv a fost ultimul model \nainte de preluarea companiei de c`tre o (alt`) companie din China.

Foto: © Hermin Utomo – Dreamstime.com

un an de cump`n` Pentru BlackBerry, se prea poate ca anul 2013 s` fi fost unul cheie \n istoria companiei, atunci \nregistrându-se cele mai multe oferte de preluare. Anul a \nceput cu o serie de negocieri cu Lenovo, \ntinse pe mai multe luni. A continuat apoi cu propuneri venite de la Cisco, Google [i SAP, pentru achizi]ie par]ial` sau integral, \ntre acestea intercalându-se acordul cu fondul de investi]ii Fairfax Financial Holdings.

.co me sti am Dre i– nsk dzi Gru aw Jar osl © Fo

to:

Nici model de inspira]ie Galaxy Samsung, nici colaborare pe fundal sonor cu hitul AC/DC. Apari]ia RAZR pe pia]a telefoanelor mobile a fost o lovitur` uria[` reu[it` de Motorola. Lansarea modelului V3, \n 2004, a fost un succes imens de pia]`: 50 de milioane de terminale RAZR vândute \n primii doi ani, modelul devenind atunci cel mai vândut terminal cu clapet`. |n acela[i timp, a marcat un blocaj al companiei Motorola, care nu a reu[it s` se adapteze la schimbarea provocat` de apari]ia iPhone.

m

N-a dansat decât un RAzR

Printre cele mai insistente propuneri, respinse ulterior, cele de la Lenovo, compania chinez` care a ajuns num`rul 1 pe pia]a de computere personale, dup` preluarea businessului de la IBM, ulterior integrând \n portofoliul telecom [i divizia Motorola.

“Suntem extrem de dezam`gi]i de decizia celor de la Facebook [i WhatsApp, deoarece [tim c` mul]i utilizatori iubesc aceste aplica]ii. Ne-am lupta s` facem WhatsApp [i Facebook s` se r`zgândeasc`, dar, la acest moment, decizia lor r`mâne valabil`”, scria pe blogul companiei Lou Gazzola, director de marketing [i responsabil de re52

Biz

la]iile cu dezvoltatorii de aplica]ii la BlackBerry, dup` anun]ul celor de la Facebook legat de faptul c` nu mai ofer` suport tehnic pentru sistemul de operare BlackBerry. Neputin]` [i resemnare, \n câteva cuvinte. Pe de alt` parte, anul trecut, odat` cu lansarea modelului Priv, CEO-ul companiei, John Chen, declara c` BlackBerry nu va renun]a la propriul sistem de operare \n favoarea Android. Dac` \n cazul Nokia s-a spus c` adoptarea Android ar fi salvat businessul de terminale, devine acum clar [i pentru BlackBerry c` ultima [ans` de supravie]uire este o “colaborare” cu An-

A fOst ODAt~ MOtOROlA Nu se poate vorbi de o istorie a telefoanelor mobile f`r` un capitol Motorola. DynaTAC 8000x este considerat primul telefon mobil \n sensul clasic al termenului, adic` s`-l po]i tine \n mân`, [i costa 4.000 de dolari. |n aprilie 1973, Martin Cooper, inginer la Motorola, a efectuat la New York primul apel de pe un telefon mobil, c`tre sediul companiei concurente AT&T, folosind DynaTAC, terminal care cânt`rea 1 kg. De asemenea, \n 1996 Motorola lansa primul mobil cu clapet`, celebrul StarTAC. Din 2014, Motorola Mobility, fosta divizie de terminale din cadrul grupului telecom american, a devenit un business Lenovo, chinezii preluând-o de la Google pentru suma de 3 miliarde de dolari. |n august 2011, Motorola Mobility fusese cump`rat` de Google pentru suma de 12,5 miliarde de dolari, dup` o perioad` de colaborare care p`rea capabil` s` ]in` compania american` telecom \n picioare. Dar acest lucru nu a fost suficient, a[a cum nici perioada marcat` de lansarea seriei RAZR nu a adus decât un succes pe termen limitat \ntr-o pia]` cu atâtea schimb`ri de la un an la altul. Din cauza problemelor financiare, grupul american s-a separat la \nceputul lui 2010 \n dou` entit`]i, Motorola Mobility [i Motorola Solutions, cea din urm` ocupându-se de echipamente de re]ea [i sisteme radio.

Un brand de prestigiu \n “prima er`” a terminalelor smartphone, Palm a disp`rut \n proiectele business [i de achizi]ie ale celor de la HP. |n aprilie 2010, HP a pl`tit 1,2 miliarde de dolari pentru aceast` tranzac]ie, miza fiind un sistem de operare foarte performant, webOS. |n prezent, platform` software pentru televizoarele smart ale... LG. Compania sud-coreean` a cump`rat de la HP codul surs` al webOS, echipa de ingineri implicat` [i documenta]ia, \n februarie 2013. Biz

INTERVIU

Glasul digitalizat al ro]ilor de tren Viitorul transporturilor se cl`de[te chiar ast`zi prin trenuri [i sisteme de management al traficului tot mai ancorate \n noua lume digital`.

Iar Alstom face acest lucru inclusiv \n România. DE GABRIEL BÂRLIG~

P

entru Andreas Knitter, Senior Vice President Europe la Alstom, direc]ia \n care se \ndreapt` transporturile este destul de clar` [i va profita din plin de explozia digital` prin care trece lumea. Trenurile vor deveni tot mai inteligente, la fel [i infrastructura pe care o folosesc.

Care este pozi]ia României \n regiune pentru Alstom?

Pentru noi, România este un cap de pod important \n Europa de Est. Avem peste 500 de angaja]i permanen]i aici [i execut`m lucr`ri complexe de infrastructur`. Apoi, contractul de mentenan]` cu Metrorex, \nceput \n 2004 [i care se deruleaz` pân` \n 2019, este un adev`rat studiu de caz pentru Alstom, fiindc` asigur`m mentenan]a pentru trenuri produse de alte companii. Acest lucru e tot mai important, fiindc` trebuie s` ne putem ocupa de produsele noastre, dar [i de cele ale concuren]ei. România e pentru Alstom o pia]` de 100 de milioane de euro pe an \n medie, cifr` care poate varia \n func]ie de proiecte punctuale. Avem \n prezent \n derulare proiecte de reabilitare [i modernizare feroviar` de circa 230 de milioane de euro, f`r` a lua \n calcul contractul de mentenan]` a flotei Metrorex.

A]i finalizat recent \n România un proiect important pe infrastructur`. Ce a presupus acesta?

Consor]iul din care Alstom a f`cut parte a finalizat \n toamna lui 2015 54

Biz

proiectul de reabilitare [i modernizare pentru sec]iunea de cale ferat` Frontier` - Curtici - Arad - km 614, care permite cre[terea vitezei maxime a trenurilor de c`l`tori la 160 km/h.

Acolo am instalat primul centru modern de management al traficului din România, aflat acum \n teste. Este pentru prima oar` \n România când avem un sistem de dirijare automatizat` a trenurilor. Centrul de Management al Traficului de la Arad este parte a unui sistem mult mai complex de semnaliz`ri feroviare de tip ERTMS, noul standard european \n domeniu. Proiectul a inclus [i modernizarea sta]iei Arad, care este acum cea mai mare sta]ie feroviar` din estul Europei, cu peste 140 de macazuri, fiind una din pu]inele linii conven]ionale din lume echipate cu sistemul de semnalizare ETCS Nivelul 2. |n 2018, vom termina un alt centru de management al traficului la Simeria [i astfel vom dirija electronic traficul feroviar de la grani]` pân` la Sighi[oara.

Cum este structurat` activitatea companiei?

Global [i \n regiune lucr`m pe patru planuri: proiecte la cheie, material rulant, mentenan]` [i semnalizare. |mi doresc foarte mult ca, \n toate ]`rile pe care le conduc, s` avem toate aceste patru domenii prezente. |n România, lipse[te acum segmentul de material rulant, deci aceasta este una dintre ]intele de dezvoltare local`, pe m`sur` ce cre[tem celelalte sectoare.

Deci dori]i s` vinde]i material rulant pe pia]a local`.

Da, [i de aceea aducem \n România pentru teste Coradia Polyvalent, un tren Alstom hibrid (electric [i diesel) cu patru vagoane, care poate merge atât pe linii electrificate cât [i neelectrificate.

Am discutat [i cu echipa local`, condus` de Gabriel Stanciu, [i credem c` este important s` avem fizic acest tren \n România, fiindc` poten]ialii clien]i, [i m` gândesc \n principal la CFR C`l`tori, vor putea vedea direct calitatea produsului [i performan]ele sale.

“Alstom a realizat primul sistem de dirijare automat` a trenurilor din România, care permite cre[terea vitezei maxime a trenurilor de c`l`tori la 160 km/h [i este acum \n teste.”

ANDREAS KNITTER, Senior Vice President Europe, Alstom Nu vor exista reticen]e din cauza pre]ului?

Cred c` este nevoie de o viziune pe termen lung, fiindc` orice companie ar trebui s` se uite la costul pe \ntregul ciclu de via]` al produsului, nu doar la pre]ul de achizi]ie. Vorbim despre o investi]ie important`, nu despre simpla cump`rare a unui produs. Un produs ieftin are [anse mai mari s` necesite pe parcursul utiliz`rii cheltuieli mari de \ntre]inere. |n Polonia, de exemplu, am vândut trenul Pendolino, despre care s-a

INTERVIU

spus c` ar fi prea luxos [i prea scump, dar azi e considerat un succes [i se vede deja c` e o decizie bun` pe termen lung.

Ce provoc`ri are Alstom pe pia]a din România?

O problem` este lentoarea lu`rii deciziilor. Pia]` exist`, este nevoie de mai multe trenuri, tramvaie, de modernizarea infrastructurii. Exist` [i acces la fonduri europene, dar trebuie s` se concretizeze proiecte. Dac` vrei prezen]` local`, ai nevoie de competen]e care apar prin câ[tigarea de proiecte noi [i aceasta este una dintre priorit`]ile noastre \n România \n perioada urm`toare. Suntem o companie cu adev`rat româneasc`, avem angaja]i români, conducere local`, facem parte din societatea româneasc`. Este strategia noastr`, spre deosebire de concuren]`, care centralizeaz` totul \ntr-o ]ar` [i de-

ruleaz` doar activit`]i comerciale pe alte pie]e, vin, fac proiectul [i pleac`. Noi avem o echip` local`, prezen]` constant` al`turi de clien]i, ca s` ne asigur`m c` sunt bine deservi]i.

Digitalizarea are impact [i \n sectorul dumneavoastr`?

Desigur. Avem multe date disponibile [i \ncerc`m s` le folosim al`turi de clien]i ca s`-i sprijinim \n transporturile intermodale. Dezvolt`m noi tehnologii care profit` de big data. Am dezvoltat Health Hub, o poart` special` care, la trecerea unui tren, m`soar` [i evalueaz` diver[i parametri tehnici lega]i de starea acestuia, datele colectate fiind transmise mai departe pentru a se decide dac` trebuie reparat ceva sau nu. Echipa din România este parte a unui grup mare care lucreaz` la dezvoltarea Factory 4.0, ca s` vedem cum va ar`ta depoul de repara]ii

al Alstom \n 5-10 ani. Ne \ndrept`m spre ceea ce se nume[te condition-based maintenance: trenul \]i va “spune” ce trebuie f`cut când va ajunge \n depou.

Tot materialul rulant pe care \l produce Alstom \n acest moment are astfel de capabilit`]i, iar trenurile pot transmite c`tre depou necesarul de repara]ii \nainte s` ajung` acolo, ceea ce va spori foarte mult eficien]a.

Cum arat` viitorul transporturilor?

Chiar discutam cu Gabriel Stanciu c` \ncepem s` ne mut`m tot mai mult spre transport availability, spre zona de servicii. Clien]ii au nevoie de un vehicul de o anumit` dimensiune \ntr-un anumit loc, \ntr-un anumit moment, iar ce se \ntâmpl` \n spate e problema noastr` – ce material rulant folosim, când [i cum facem mentenan]a. Vom vinde, practic, un serviciu, nu un produs. Biz Biz

55

ANTREPRENORIAT

Antreprenoriat f`r` frontiere Trebuia s` stea câteva luni \n România, dar \n curând se fac 15 ani de când este \n ]ar`. A pus um`rul la crearea agen]iei de publicitate Wunderman [i \[i dore[te s` inspire [i s` contribuie la dezvoltarea viitorului val de lideri. Face]i cuno[tin]` cu Joaquin Bonilla, antreprenor, creativ [i lider. DE OVIDIU NEAGOE

J

oaquin Bonilla a primit un e-mail care avea s` \i schimbe radical \ntreaga via]`. Era 2001, lucra la o agen]ie de publicitate din ora[ul mexican Guadalajara [i mesajul venea tocmai din România. Era o invita]ie s` conduc` departamentul de crea]ie al unei agen]ii din Bucure[ti. Nu era \n c`utarea unui job [i nici nu a crezut c` oferta este una real`, a[a c` mexicanul a refuzat politicos propunerea venit` de peste m`ri [i ]`ri. A venit la fel de prompt [i r`spunsul firmei de head hunting care recruta pentru agen]ia Mercury [i apoi a urmat un schimb de mailuri cu poten]ialul angajator din România, din care Joaquin Bonilla a aflat nu numai c` oferta nu era fals`, ci [i c` sunt mai mul]i candida]i pe acela[i loc. Pe m`sur` ce trecea timpul \ns`, lista cu candida]i se mic[ora considerabil, iar dup` nou` luni au mai r`mas doar cinci nume, moment \n care a avut loc [i primul interviu telefonic.

A[a se face c`, \nainte cu câteva ore s` r`sar` soarele pe cerul din Mexic, Joaquin Bonilla discuta la telefon cu cinci angajatori români despre campaniile pe care le-a realizat pân` atunci [i despre România, de care mexicanul nu era deloc str`in. Tat`l s`u era cel mai mare importator de rulmen]i din Mexic, iar ]ara noastr` unul dintre cei mai importan]i produc`tori mondiali, astfel c`, \n anii '80, pe când era copil, Joaquin [i-a \nso]it p`rin]ii \ntr-o scurt` vizit` la Uzina de Rulmen]i Bra[ov. |[i aminte[te [i ast`zi c` a fost fascinat de România, de Castelul Bran [i de legendele urbane ]esute \n jurul celebrului Dracula. Nu a fost prima op]iune a agen]iei din ]ar`, din cauz` c` era \nc` prea tân`r, dar a ob]inut jobul dorit pentru c` managerul ales ini]ial nu a avut chimie cu angaja]ii din agen]ie.

56

Biz

Era \nceputul verii lui 2002 când Joaquin Bonilla a ajuns la Bucure[ti, unde ini]ial dorea s` stea un an, perioada pe care semnase contractul. Au trecut \ns` aproape 15 ani [i, când spune “acas`”, acum se gânde[te prima oar` la Bucure[ti.

Privind \n urm` la tot acest drum, se poate spune mai degrab` c` România l-a ales pe Joaquin Bonilla [i ulterior el a ales, la rândul s`u, România, chiar dac` nu a fost tocmai dragoste la prima vedere. “M-am sim]it ca \ntr-un film alb-negru, am fost [ocat de lipsa de culoare, a fost ca un fel de «50 de umbre ale lui Grey», f`r` scenele de prost gust sau filmul \n sine. Era pur [i simplu monoton”, spune pentru Biz Joaquin Bonilla despre prima impresie pe care i-a l`sat-o România la maturitate.

“Dup` un zbor lung, am fost a[teptat la aeroport [i condus la primul meu apartament din Pia]a Lahovari, care a fost un loc foarte cool, \ntr-o cl`dire veche, similar` unui castel, de care m-am sim]it atras. Cea mai mare provocare avea s` prind` contur de \ndat` ce p`[eam \n agen]ie, unde mi-am format primele impresii despre românii din publicitate, despre felul \n care gândesc procesul creativ [i comunicarea BTL, ceva nou pentru mine”, \[i aminte[te Joaquin Bonilla, Executive Creative Director [i Managing Partner al agen]iei de publicitate Wunderman România. Nu i-a fost tocmai u[or, la \nceputul carierei din ]ar`, nici s` \n]eleag` [i s` g`seasc` un echilibru \ntre gândirea fost comunist` [i noua abordare cu care era obi[nuit s` lucreze \n Mexic, stil ce era, pe atunci, un pic cam curajos pentru România.

Performan]` departe de cas` Joaquin Bonilla nu a fost niciodat` directorul de crea]ie tipic. Mexicanul a fost dintotdeauna un spirit liber, un pic sfid`tor, un optimist [i un extrovertit [i

nu s-a schimbat nici ast`zi, \n ciuda vârstei de 47 de ani. Dac` pe atunci o alt` provocare pentru Bonilla era s` \i fac` pe clien]i s` \i \n]eleag` abordarea [i s` \i acorde \ncredere, ast`zi nu mai are dificult`]i \n \n]elegerea mentalit`]ilor românilor, pentru c` se simte foarte apropiat de aceasta. “Nu mai suntem o ]ar` care trebuie tratat` diferit, suntem o ]ar` care trebuie s` se integreze \ntr-un mediu interna]ional [i, dup` cum vezi, spun «noi» pentru c` sunt mândru c` fac parte din aceast` minunat` ]ar`”, \mi spune Joaquin Bonilla.

Dup` o perioad` de timp petrecut` la Mercury [i \n Publicis România, unde a tr`it momente profesionale de excep]ie, Joaquin Bonilla a \ntâlnit-o pe Ileana Badiu, \mpreun` cu care a pus bazele Publicis Dialog. {i-au dat seama c` noua agen]ie ar putea deveni un nume

“Nu mai suntem o ]ar` care trebuie tratat` diferit, suntem o ]ar` care trebuie s` se integreze \ntr-un mediu interna]ional [i, dup` cum vezi, spun «noi» pentru c` sunt mândru c` fac parte din aceast` minunat` ]ar`.”

JOAQUIN BONILLA, Executive Creative Director [i Managing Partner, Wunderman România important \n pia]`, atunci când Tereza Munteanu, pe atunci Managing Partner pe România la Young & Rubycam, s-a al`turat echipei nou formate. Tân`ra echip` a intrat, apoi, pe radarul Wunderman, care i-a invitat s` devin` partenerii lor locali, moment care marcheaz` un capitol nou din povestea de succes scris` de Joaquin Bonilla \n România.

Foto: VALI MIREA

Foto: © Hermin Utomo – Dreamstime.com

ANTREPRENORIAT

Atunci când vorbe[te despre realiz`rile profesionale \mi poveste[te c` acestea graviteaz` \n jurul recomand`rilor clien]ilor [i partenerilor, cu care este \n continuare foarte apropiat, dup` to]i ace[ti ani. Un alt moment mai recent, de care este extrem de mândru, este medalia de bronz câ[tigat` \mpreun` cu echipa sa, la categoria Brand Experience la Effie, pentru \nghe]ata Magnum. “Ideea c` românii se opresc [i ascult` ce are de zis mexicanul, dup` cum sunt cunoscut pe aici. Ideea c` pot sus]ine o prezentare \n limba român`, e drept cu sui[uri [i coborâ[uri, dar o duc la bun sfâr[it. Momentul \n care revista Beau Monde m-a invitat s` prezint ceremonia Globurile de Cristal sau acel moment \n care am avut pl`cerea s` colaborez cu al]i expa]i pentru cartea scris` de Sandra Pralong, «Mai români decât românii». Toate acestea mi-au demonstrat c` tot ceea ce am realizat \n ace[ti ani nu a trecut neobservat [i a fost apreciat de unii, care m` privesc ca pe cineva care ar putea s` inspire al]i expa]i sau tineri români s` cread` \n ceea ce pot realiza aici \n ]ar`”, spune Joaquin Bonilla. {i planurile mexicanului nu se opresc aici. |[i dore[te \n continuare s` fac` parte dintr-un val, care s` inspire tân`ra genera]ie [i s` fac` din România un loc cu care s` se mândreasc` \n lume. |n tot acest timp, Wunderman a devenit o [coal` [i o ramp` de lansare pentru un num`r foarte mare de profesioni[ti, care lucreaz` ast`zi cu succes \n alte agen]ii, iar acesta este un fenomen c`ruia Joaquin Bonilla nu numai c` nu i se \mpotrive[te, dar \l inspir` s` g`seasc` noi talente, al`turi de care s` se dezvolte [i s` \i inspire s` devin` la rândul lor lideri. Pe termen mai lung, antreprenorul mexican \[i dore[te ca [i \n urm`torii ani s` fac` din portofoliul de clien]i studii de caz de succes. “A[ min]i dac` a[ spune c` nu ne dorim noi provoc`ri, care s` ne permit` s` ne extindem \n alte noi domenii. M` gândesc c` Wunderman a crescut \n paralel cu clien]ii s`i, iar noile lor nevoi au devenit departamente noi \n agen]ia noastr`, a[adar fie ca ei s` aib` nevoie, fie ca noi s` \nv`]`m [i \mpreun` s` cre[tem”, \mi mai poveste[te Joaquin Bonilla despre planurile pe care le are \n calitate de Executive Creative Director [i Managing Partner al agen]iei de publicitate Wunderman România. Biz Biz

57

STRATEGIE

De la local la global Timi[oreana este brandul de bere cel mai apreciat de romånii care tr`iesc \n str`in`tate, pentru c` este unul dintre produsele care le amintesc de cas` [i \i ajut` s` dep`[easc` mai u[or dorul de ]ar`. DE OVIDIU NEAGOE

I

on a locuit timp de [ase ani \n Marea Britanie. |n tot acest timp, dorul de cas` a fost un sentiment care l-a \ncercat frecvent pe român. Ca s` mai mic[oreze din distan]a cople[itoare, chiar dac` doar la nivel de percep]ie, Ion c`uta [i cump`ra produse române[ti. Nu e chiar atât de u[or. |n Regatul Unit exis` o serie de magazine care comercializeaz` produse din Europa de Est, \ns` acestea sunt doar \n marile ora[e, iar românul nu locuia \n Londra. A[a se face c` atunci când aveau loc s`rb`tori sau evenimente importante, Ion mergea [i câte o or` cu autobuzul ca s` cumpere pu]in din gustul care \i amintea de acas`. “Cel mai mult ne interesa berea de acas`”, spune Ion. “Chiar dac` englezii aveau fel [i fel de sortimente de bere, nu era gustul cu care ne-am obi[nuit. {i c`utam Timi[oreana peste tot, c` noi veneam din Banat. O g`seam mai mult la doz`, pentru c` probabil era mai u[or [i pentru comercian]i, \ns` eram ferici]i când g`seam din când \n când la sticl`: Timi[oreana a[a cum o cump`ram acas`, este gustul de acas`, orice b`n`]ean [tie asta!”, adaug` românul.

Povestea lui Ion este tr`it` zilnic de sute de români stabili]i \n toate col]urile lumii, care pentru alinarea dorului de cas` caut` \n permanen]`

58

Biz

g`sit` pe rafturile magazinelor din Spania, Italia, Fran]a, Grecia, sau Republica Moldova, care \n luna mai a anului 2013 a devenit prima ]ar` de peste grani]e care a lansat Timi[oreana la nivel local, sub form` de franciz`. Brandul românesc a ajuns peste Prut printr-un parteneriat cu cel mai mare produc`tor de bere din Republica Moldova, Efes Vitanta Brewery, care produce sub licen]` marca Timi[oreana. |nc` de la p`trunderea pe pia]a vecin`, berea Timi[oreana a crescut constant \n preferin]ele consumatorilor de peste Prut, iar vânz`rile s-au dublat de la an la an.

SPUMA BERII ROMÂNE{TI LA EXPORT produse care s` le aminteasc` de România. Timi[oreana, cel mai \ndr`git brand de bere local, este astfel aproape de comunit`]ile mari de români care, de[i [i-au construit o via]` nou` peste hotare, nu au uitat România [i nici m`rcile române[ti cu tradi]ie. Comunit`]ile de români din str`in`tate aleg brandurile române[ti atunci când are loc vreo reuniune,

3,3 milioane de litri de bere Timi[oreana s-au vândut anul trecut \n Republica Moldova

când au de celebrat un moment important, marcheaz` o revedere cu familia sau s`rb`toresc victoria echipei favorite; Timi[oreana le este mereu aproape \n aceste momente.

Nu mai este un secret pentru nimeni c` românii sunt ata[a]i emo]ional de brandurile care le amintesc obiceiurile de acas`. A[a se face c` cea mai iubit` bere româneasc` poate fi

Anul trecut, \n Republica Moldova s-au vândut 3,3 milioane de litri de bere Timi[oreana, cantitatea preferat` de consum fiind de 0,5 litri. Românii din Republica Moldova se bucur` de gustul berii preferate, aceasta fiind fabricat` dup` re]eta tradi]ional` a mae[trilor berari de la Timi[oreana. “Ne bucur`m c` povestea Timi[oreana a reu[it s` mearg` mai departe, geografic vorbind, [i a devenit una dintre berile preferate ale moldovenilor”, spune Mihai Bârsan, vicepre[edinte de marketing al Ursus Breweries, companie care de]ine \n portofoliu brandul Timi[oreana. “Rezultatele foarte bune de vânz`ri sunt de fapt un foarte bun indicator al faptului c`, de[i ne desparte un Prut, ne une[te gustul unei beri”, adaug` Mihai Bârsan.

Cea mai iubit` bere româneasc` a lansat, \n urm` cu doi ani, \n Republica Moldova o campanie prin care saluta decizia ridic`rii obligativit`]ii vizelor pentru ]`rile din Uniunea European` pentru cet`]enii moldoveni. Conform unui proiect european, cet`]enii din Republica Moldova pot c`l`tori oficial f`r` vize \n ]`rile din Comununitatea European`, inclusiv \n spa]iul Schengen, liberalizare intrat` \n vigoare \n 2014, la finele lunii aprilie. Cum cea

mai \ndr`git` bere româneasc` a fost al`turi de români \n momente importante \nc` din anul 1718, brandul Timi[oreana a celebrat decizia ridic`rii obligativit`]ii vizelor cu o serie de mesaje gr`itoare, \n care vecinii ambelor p`r]i ale Prutului s` se reg`seasc`.

Berea Timi[oreana a fost fabricat` cu aproape 300 de ani \n urm` de

de-a lungul timpului de speciali[ti. |n anul 1855, berea a primit medalia de bronz la expozi]ia din Budapesta, medalia de argint la expozi]ia din Timi[oara din 1891 sau Grand Prix-ul expozi]iei din 1908. Premiile au adus un val de investi]ii, derulat la \nceputul anilor 1900, care s-a concretizat \n dou` proiecte extrem de importante,

anilor ’70, când România era \nc` \n rela]ii bune cu puterile occidentale, un colectiv de berari au realizat un nou sortiment de bere de 12,5% alcool, de o calitate excep]ional`, sub denumirea Timi[oreana Export, \mbuteliat` \n sticle de 330 ml pasteurizat`. |n ciuda trecerii timpului, gustul \ndr`gitei beri a r`mas neschimbat [i

prin]ul Eugen de Savoia, iar ast`zi este cea mai bine vândut` bere din România, titlu pe care \l de]ine de peste un deceniu. Timi[oreana s-a n`scut \n cea mai veche fabric` de bere din România, fiind atestat` printr-un act peti]ionat al magistratului ora[ului Timi[oara. Gustul inconfundabil al celui mai \ndr`git brand de bere românesc a fost recunoscut [i apreciat

care au contribuit la o \mbun`t`]ire sensibil` a calit`]ii [i la o cre[tere spectaculoas` a produc]iei anuale. Tot pe atunci s-a introdus filtrul de bere, primul din România, care permitea produsului s` devin` mai stabil [i s` se p`streze proasp`t un timp mai \ndelungat. Datorit` acestora, \n anii ’20, berea Timi[oreana devenea furnizorul oficial al Casei Regale, iar la \nceputul

este \n continuare la fel de apreciat. |n ultimii ani, Timi[oreana a fost premiat` cu aur [i distinc]ia Champion Lager Trophy \n 2007, cu argint un an mai târziu la Australian International Beer Awards, al doilea cel mai important concurs din lumea berii, iar la World Beer Championship din SUA a fost r`spl`tit` cu medaliile de argint \n 2007 [i \n 2008. Biz Biz

59

STRATEGIE

Netflix revolu]ioneaz` lumea televiziunii Fenomenul Netflix, \nceput \n America, s-a extins de anul acesta \n toat` lumea [i are peste 75 de milioane de abona]i, \n mai mult de 190 de ]`ri. Liderul mondial al televiziunii pe internet ofer` peste 125 de milioane de ore de emisiuni TV [i filme pe zi, inclusiv seriale originale, documentare [i filme de lungmetraj. DE MARTA U{URELU 60

Biz

STRATEGIE

M

-am num`rat pritre jurnali[tii prezen]i la conferin]a global` de la Paris, unde executivii companiei Netflix au anun]at \n premier` globalizarea rețelei \n materie de con]inut. “Ast`zi producem seriale \n toat` lumea, cu echipe din toat` lumea [i distribuim con]inutul \n toat` lumea!”, a spus Reed Hastings, CEOul Netflix, \n deschiderea conferin]ei care s-a desf`[urat la La Cite du Cinema. Niciun alt produc`tor sau televiziune nu poate atinge reach-ul enorm pe care îl au filmele re]elei, sau puterea s` te lanseze \n întrega lume, a[a cum o face Netflix – aceasta este con-

Eric Bana cluzia [i p`rerea zecilor de actori care au fost prezen]i la conferin]`.

Televiziunea pe internet este urm`torul nivel al divertismentului. Platforma ia tot ce e mai bun de la celelalte medii, radio, televiziunea clasic` [i chiar din literatur`, [i ofer` “binge viewing”, consumul mai multor episoade la rând, un mod de a vedea serialele devenit deja obicei [i o adev`rat` experien]` de a petrece zi [i noapte legat de un serial, atåt pentru abona]i cåt [i

Lorenzo Richelmy pentru vedete, a[a cum multe dintre ele au declarat pe scena conferin]ei.

De la \nceputul acestui an, Netflix este disponibil [i \n România, iar abonamentul este de 10 euro pe lun`. Serviciul prezent la noi ofer` pentru moment un catalog de filme mai restrâns decât \n alte ţ`ri [i f`r` subtitr`ri \n limba român`. “Este o problem` legat` de felul \n care se licen]iaz` drepturile de difuzare. Cånd s-au lansat filmele, n-au fost prev`zute Biz

61

STRATEGIE

drepturi de difuzare pentru toate ]`rile lumii. Se lucreaz` \ns` la acest aspect pentru c` inten]ia noastr` este oferim tuturor abona]ilor, cåt mai curånd, \ntregul portofoliu de filme!” a precizat Reed Hastings.

Tot \n premier`, Reed Hastings a anun]at la conferin]` [i noile seriale pe care Netflix le lanseaz` \n acest an.

“Special Correspondents” este o comedie despre jurnali[ti cu Eric Bana [i Ricky Gervais. Va fi un film cu mult` substan]`, dar mai ales umor, dup` chimia fantastic` pe care o au \ntre ei!

Filmul va putea fi v`zut \ncepånd cu 29 aprilie. “Marseille”, un serial realizat integral \n Franţa, cu Gerard Depardieu \n rolul principal, va fi lansat pe 5 mai, inclusiv \n România. “The Crown” va avea premiera pe 4 noiembrie. Filmul o are \n centru pe Elisabeta a II-a [i a fost creat de dramaturgul britanic Peter Morgan. “Dark” este un thriller fantastic realizat \n Germania [i va fi \n limba german`. “Beat Bugs”, un film de anima]ie creat de Josh Wakely, va readuce \n actualitate muzica Beatle[ilor pentru genera]ia tånar` [i foarte tân`r`. “Voltron: Legendary Defender” – Netflix [i DreamWorks Animation \[i unesc for]ele pentru o nou` serie de anima]ie Voltron!

Spre bucuria abona]ilor, tot din aceast` primavar` \ncep [i noile serii ale deja celebrelor seriale “Unbreakable Kimmy Schmidt”, “Orange Is The New Black” [i “Marco Polo”.

Lorenzo Richelmy, protagonistul lui “Marco Polo”, a anun]at la conferin]` c` cea de-a doua serie va fi disponibil` pe 1 iulie. Actorul italian a precizat c` dup` o prim` serie care a avut rolul de a prezenta civiliza]ia mongol` [i contextul \n care se desf`[oar` ac]iunea, urmeaz` una dea dreptul exploziv`. “|n prima serie am creat cutia \n care se desf`[oar` lucrurile, iar acum ne vom distra \n interiorul cutiei. Ac]iunea va fi intens` [i \ntunecat`!” |n acela[i ton se anun]` [i noua serie “Orange is the New Black”. Kate din Mulgrew (Red) a anun]at grav, la microfon, c` al patrulea sezon va fi unul “foarte \ntunecat”. Biz 62

Biz

De la Kevin Spacey la Frank Underwood

Ted Sarandos, Chief Content Officer la Netflix

STRATEGIE

E

ste cea mai puternic` vedet` a Netflix, actorul care a reu[it performan]a s` fie iubit [i temut \n acela[i timp. Am avut ocazia s`-l \ntålnesc la conferin]a Netflix. |n realitate, vocea lui pare mai puternic`, iar dic]ia sa impecabil` te transpune \n lumea pe care a reu[it s-o creeze. “M`

Kevin Spacey

fascineaz` Underwood. |l redescop`r \n fiecare sezon. Mereu descop`r ceva nou despre el!”, a spus Kevin Spacey zåmbind. “Oamenii nu m` mai \ntreab` ce va fi \n urm`torul sezon. S-au obi[nuit c` nu le spun [i m` bucur s` primesc reac]ii antagonice de la public. Se bucur` cånd m` \ntålnesc, dar \i v`d c` se tem, \n egal`

m`sur`”, a mai spus el. Succesul “House of Cards” a venit peste noapte [i i-a surprins pe produc`tori, dar mai ales pe celebrul actor. “Am fost \n China. To]i oamenii voiau s`-mi vorbeasc`, m` salutau [i m` admirau, a[a cum nu mi se \ntamplase pån` atunci. «Ce naiba s-a \ntâmplat de când am fost ultima oar` \n China?», i-am \ntrebat pe cei de la Netflix. «House of Cards», a fost r`spunsul lor!”

Faptul c` oamenii pot vedea serialul oriunde \n lume, cu subtitrare \n aproape orice limb`, a dus la o extrapolare a popularit`]ii actorilor, iar fiecare episod a ajuns s` fie urm`rit cu sufletul la gur` pe tot globul. “M-a \ntrebat cineva dac` n-am \mpins cumva prea mult limitele \n «House of Cards», f`cåndu-l pe Underwood atåt de periculos. Nu cred. Cånd ajung acas` [i dau drumul la televizor, v`d c` \n realitate lucrurile sunt asem`n`toare”, a mai spus, plin de substan]`, actorul, adaugånd c`, \n China, pre[edintele Underwood este perceput, culmea, ca luptånd \mpotriva corup]iei! |ntrebat cum s-a preg`tit pentru acest rol, Spacey a spus c` i-au trebuit 12 ani s` poat` duce la acest nivel rolul lui Underwod. “N-am vrut s` fac multe filme, ci s` devin un actor mai bun! Cånd m-am mutat la Londra mi-am propus s` fac o pies` de teatru pe an, pentru c` am vrut s` evoluez. Am jucat, an dup` an, roluri grele, al`turi de actori excelen]i. Piesele, actorii [i publicul m-au ajutat s` evoluez cåte pu]in \n fiecare zi. {tiu acum c` cele 12-13 piese produse [i \n care am jucat din 2003 pån` am ajuns s` filmez «House of Cards» m-au ajutat. S` joc este pentru mine ca \n tenis: sunt acelea[i reguli, dar trebuie s` faci mereu ceva diferit! Cred c` acum 12 ani nu eram preg`tit s` fac acest rol [i c` tot acest timp m-a ajutat s` evoluez. Cred c` este nevoie de mult` teatralitate ca s` men]ii senza]ia c` personajul meu este un om real. Iar \n film, totul este despre teatru!”, a mai spus Spacey, care a acaparat ca un magician jurnali[tii prezen]i [i a reu[it s` atrag` dup` fiecare r`spuns valuri de aplauze.

Nu [i-a \ncheiat prezen]a la conferin]a global` Netflix f`r` s` anun]e c` noua serie va avea parte de aceea[i intrig` [i tensiune cu care ne-a obi[nuit. Biz Biz

63

STRATEGIE

Cu firma la psiholog Ce faci când ajungi la o r`scruce, nu [tii \ncotro s` o apuci, iar sfatul colaboratorilor nu e suficient? Cau]i sprijin specializat. Dar dac` e[ti antreprenor [i ai probleme \n business, la cine apelezi? DE OANA VOINEA

64

Biz

Foto: © Skypixel – Dreamstime.com

P

sihologul care poate ajuta o companie s` ias` din \ncurc`tur` este consultantul de strategie. El este cel care te poate ajuta antreprenorul s` g`seasc` cel mai bun r`spuns când nu mai [tie \ncotro s-o ia, vede cum pierde oportunit`]i sau pur [i simplu are nevoie de mai mult timp pentru via]a personal`. Fiecare consultat are metoda sa de diagnosticare iar “re]eta” prescris` este personalizat` \n func]ie de problemele companiei, domeniul de activitate sau contextul pie]ei.

“Colaborarea cu un antreprenor sau CEO \ncepe \ntotdeauna din opera]ional. Dup` cum pacientul nu vine la dentist s` cear` trei implanturi, ci spune doar c`-l doare ceva, a[a [i la mine conduc`torul organiza]iei se plânge c` nu merg vânz`rile sau c` simte c` munce[te pentru sistemul informatic sau c` nu-i sunt clare direc]iile de cre[tere”, spune C`lin Cavaleru, consultant HTDI Consult. Poate c` antreprenorul nu are furnizorii potrivi]i, pierde prea mult timp pân` pune produsul pe pia]`, clien]ii nu-i \n]eleg serviciile sau este \nconjurat de oameni lipsi]i de ini]iativ`, putere de munc` ori dorin]` de implicare. “C`l`toria noastr` \ncepe \n discu]ii unul la unul. Pe parcursul lor \[i i]esc capul disfunc]iile strategice, nevoile de dezvoltare personal` [i training ale personajelor cheie, sl`biciunile structurii organiza]ionale, inconsisten]a cifrelor raportate, nealinierea culturii organiza]iei cu viziunea [efului suprem”, arat` C`lin Cavaleru, ad`ugând c` prima etap` este una \n care antreprenorul se familiarizeaz` cu conceptele, pentru ca apoi s` \n]eleag` exact \n ce fel lipsa unei

STRATEGIE

strategii \l \mpiedic` s` ob]in` rezultatele dorite.

Oana Petrescu, Partener Coordonator Deloitte Consultan]`, spune c` \ntreprinz`torii care solicit` consultan]` au, de obicei, fie probleme de cre[tere, fie probleme de eficien]`.

“Bine\n]eles, problemele de cre[tere sunt cele preferabile - acestea necesit` \n general o reconsiderare a rolurilor [i responsabilit`]ilor echipei de conducere [i a departamentelor (dac` exist`), a sistemelor utilizate [i a culturii organiza]iei – func]ie de ambi]ia \ntreprinz`torilor [i a echipei acestora”, spune reprezentanta Deloitte. Implicarea unui consultant profesionist \n aceast` etap` poate scurta etapa (foarte necesar` de altfel) de redefinire a gradului de ambi]ie [i de selec]ie a celor mai potrivite interven]ii - cu impact semnificativ \n “diminuarea durerilor cre[terii” [i \n clarificarea [i accelerarea rezultatelor dorite. |n ceea ce prive[te problemele de eficien]`, acestea provin de obicei fie din necalibrarea corect` a modelului de business la realit`]ile pie]ei, fie din selec]ia unui model de livrare necompetitiv. “Din p`cate, \n acest caz, principala cauz` nu mai este doar de natura intern`. Spre deosebire de investitorii din alte geografii, \ntreprinz`torii din România nu au acces la un ecosistem de business la fel de accesibil [i colaborativ ca \n alte ]`ri europene, iar lipsa accesului la o infrastructura de business func]ional` (studii sectoriale, directoare de furnizori, camere de comer] active [i colaborative la nivel local, etc.) este greu de compensat la nivel individual.

Din fericire, exist` consultan]i care pot s` ajute”, spune Oana Petrescu. |n ceea ce prive[te domeniile de activitate ale firmelor care sunt mai deschise spre consultan]`, Roland Teufel, Partner Ensight Management Consulting, enumer` Administra]ia Public`, Petrol & Gaze, Retail, Banking, Healthcare, [i Produc]ie. Exist`, de asemenea, [i antreprenori de companii nou

\nfiin]ate care cer consultan]` de strategie, dar num`rul acestora este foarte redus, tocmai din cauza resurselor limitate de care dispun.

Când ajung antreprenorii români cu firma la “psiholog”? Când [eful ei nu mai [tie \ncotro s-o ia, simte c` are prea multe pe cap, vede cum pierde oportunit`]i sau pur [i simplu are nevoie de mai mult timp pentru via]a personal`, spune C`lin Cavaleru. Consultantul adaug` \ns` c` cei care au lucrat \n multina]ionale sau se \nvârt demult \ntr-un mediu corporatist simt nevoia s` defineasc` o strategie când \ncep un proiect complet nou, \n care nu sunt siguri cu ce vor fi obliga]i s` se confrunte. “|n practic`, cele mai multe proiecte pe consultan]` strategic` apar la intrarea pe noi pie]e, când condi]iile de pe pia]` s-au schimbat, precum [i \nainte, \n timpul [i dup`

“Unor antreprenori le este foarte greu s` accepte conceptul de ajutor extern, care este deja consacrat \n ]`rile din vest.

Este, de asemenea, foarte dificil s`-i convingi pe ace[ti antreprenori c` trebuie s`-[i repozi]ioneze [i s`-[i transforme compania.”

ROLAND TEUFEL, Partner Ensight Management Consulting

proiectele de fuziuni [i achizi]ii (M&A)”, explic` Roland Teufel. |n cazul \n care vrea s` schimbe strategia de business, primul pas pe care antreprenorul trebuie s` \l fac` este s` \[i analizeze pia]a \n detaliu [i s` o exploateze \n concordan]` cu modul \n care \[i utilizeaz` resursele, cum interac]ioneaz` cu clien]ii lor [i cum captureaz` valoarea \n activit`]ile pe care le desf`[oar`. Bine\n]eles, unul dintre cei mai importan]i pa[i, este s` \[i \n]eleag` mai bine clien]ii [i modul \n care compania ajunge la ei [i li se adreseaz` nevoilor acestora. Este esen]ial ca ne-

voile de strategie s` reflecte \n totalitate punctele forte [i capacit`]ile companiei date fiind dinamicile pie]ei, subliniaz` consultantul, adaugând c` diferen]ierea corespunz`toare fa]` de competitori este de asemenea crucial`. “Din p`cate, am v`zut adeseori strategii foarte generale, care se pot aplica oricând oric`rei alte companii din acel segment de pia]`”, arat` Teufel.

Reprezentantul Ensight spune \ns` c` multor antreprenori români le este foarte greu s` cear` ajutor.

“Majoritatea companiilor au fost \nfiin]ate \n urm` cu mai mul]i ani de unul sau mai mul]i indivizi, care conduc \n continuare compania folosind o abordare puternica de sus \n jos. Unora dintre ace[ti antreprenori le este foarte greu s` accepte conceptul de ajutor extern, care este deja consacrat \n ]`rile din vest.

Este, de asemenea, foarte dificil s`-i convingi pe ace[ti antreprenori c` din cauza schimb`rii dinamicii pie]elor, pentru a da doar un exemplu, trebuie s`-[i repozi]ioneze [i s`[i transforme compania”, explic` Roland Teufel.

O alt` problem` major` pe care antreprenorii români o au, este lipsa unei \n]elegeri clare a pie]ei lor.

Mul]i antreprenori \ncearc` s` ofere cât mai multe produse [i servicii \n portofoliul lor pentru a-[i cre[te vânz`rile, dar, defapt , cheia succesului st` \n a face mai pu]ine lucruri, dar foarte bine [i \n mod diferit fa]` de competi]ie, arat` consultantul.

C`lin Cavaleru spune c` \ntreprinz`torii autohtoni au multe metehne, dar \i place s` lucreze cu antreprenorul român [i atunci când “o ia brusc pe miri[te”, [i când vine sp`[it s` repare ce a stricat din prea mult entuziasm [i prea pu]in` r`bdare. “Spun doar c` i-ar fi mai bine dac` ar lucra la \mbun`t`]irea abilit`]ilor de analiz` a situa]iilor, de luare a deciziilor sau de gestionare a riscurilor. {i dac` ar construi rela]ii trainice cu colaboratorii care s-au dovedit a fi de n`dejde”, precizeaz` C`lin Cavaleru. Biz Biz

65

STRATEGIE

Y, necunoscuta din ecua]ia muncii Reprezentan]ii Genera]iei Y, acei tineri pentru care echilibrul \ntre via]a personal` [i cea profesional` este extrem de important [i salariul nu mai este cea mai important` motiva]ie, se preg`tesc s` preia atribu]iile manageriale. DE OVIDIU NEAGOE

D

iminea]a zilei de 30 martie l-a prins pe Radu Timi[, pre[edintele Cris-Tim, pe scena evenimentului ADN Antreprenor, unde a povestit participan]ilor ce presupune antreprenoriatul de curs` lung`. |n timpul discursului, antreprenorul a amintit c` are patru b`ie]i, dintre care doi sunt tineri, reprezentan]i ai Genera]iei Y. “Parc` sunt de pe alt` planet`, toat` ziua butoneaz` la telefon, abia dac` reu[e[ti s` te \n]elegi cu ei”, a spus Radu Timi[ zâmbind, remarc` ce a stârnit un val de aplauze din public.

Ceea ce \nseamn` c` antreprenorii [i managerii prezen]i la evenimentul organizat de revista Biz nu sunt tocmai str`ini de “conflictul” dintre genera]ii.

Tinerii din Genera]ia Y, n`scu]i \ntre 1980 [i 2000, sunt recunoscu]i pentru modul revolu]ionar de a lucra [i datorit` faptului c` nu se mai \ncadreaz` \n tiparele clasice de motivare, care func]ionau la reprezentan]ii Genera]iei X (1960 – 1980) sau la Baby Boomers (1946 – 1964). Reprezentan]ii a[a-numitei genera]ii Millennials sunt greu de abordat de angajatori, pentru c` salariul nu mai este cel mai important [i, de departe, nici singurul aspect pe care ace[tia \l iau \n considerare atunci când opteaz` pentru un loc de munc`. Asta o arat` un studiu dat publicit`]ii recent de Smartree, companie ce activeaz` pe pia]a serviciilor de externalizare a proceselor de resurse umane. Spre deosebire de genera]iile precedente, tinerii din Genera]ia Y \[i doresc s` promoveze cât mai repede, ei nu mai au r`bdarea necesar` parcurgerii tuturor etapelor de

66

Biz

evolu]ie profesional`. Mai mult, \[i manifest` frecvent dorin]a de a dezvolta abilit`]i de lideri.

Un alt avantaj de care se bucur` tinerii pe pia]a muncii este familiarizarea cu internetul [i canalele social media, cu care practic au crescut. “Accesul la mediul online le permite s` fie mult mai informa]i despre companiile din pia]`, s` fie mai comunicativi [i mai creativi decât genera]iile anterioare. |n plus, cei mai mul]i dintre ei sunt deschi[i la noi provoc`ri [i \[i asum` f`r` rezerve implicarea \n proiecte pentru care \nc` nu sunt preg`ti]i profesional”, spune Raluca Pene[, HR Coordinator la Smartree. Tot raportul realizat de Smartree arat` c` tinerii au o viziune complex` asupra vie]ii \n general [i asupra carierei \n particular.

Cu alte cuvinte, pentru ace[tia, ideea de echilibru \ntre talerele balan]ei work/life ocup` un loc de cinste, timpul liber [i posibilitatea de a practica propriile hobby-uri fiind extrem de importante.

Atunci când \[i aleg angajatorul, tinerii pun un mare pre] pe cultura [i valorile companiei, cu care trebuie s` se identifice, pentru a sim]i c` propriile eforturi au sens, motiv pentru care angajatorii trebuie s` aib` \n vedere o serie de aspecte \n strategiile de recrutare. “|n procesul de angajare, este important ca recruiterii s` men]ioneze aspecte legate de mediul organiza]ional, pachetul de beneficii extrasalariale, flexibilitatea programului de lucru, existen]a oportunit`]ii de a evolua profesional cât mai rapid, distan]a fa]` de domiciliu, lucruri foarte importante pentru candida]ii care fac parte din genera]ia Millennials”,

adaug` Raluca Pene[. Sigur, salariul [i beneficiile trebuie s` fie motivante [i complexe, \ns`, pe lâng` salariu, tinerii \[i doresc multe alte beneficii, precum asigurarea medical`, abonament la o sal` de sport, zile libere sau carduri de reducere. Pentru nativii digitali este extrem de important un job care ofer` flexibilitate, ce le permite s` \[i valorifice timpul liber cât mai bine.

VIITORUL VAL DE MANAGERI Potrivit datelor Smartree, \n anumite domenii de activitate tinerii solicit` la interviul de angajare un program de lucru flexibil, pentru c` no]iunea de pontaj sau program fix la birou poate reprezenta pentru ei un fel de constrângere a activit`]ii [i, implicit, a rezultatelor. Dac` genera]ia anterioar` este adept` a programului fix la birou, inclusiv a orelor suplimentare, noua genera]ie prefer` \n mod evident flexibilitatea programului de munc`. Date fiind aceste aspecte, rolul departamentelor de resurse umane din companii devine din ce \n ce mai important, mai ales dac` lu`m \n calcul [i faptul c`, \ncet - \ncet, tinerii preiau tot mai multe responsabilit`]i [i roluri de management.

Pornind de la aceast` realitate, compania de consultan]` [i audit financiar EY a realizat, la nivel global, un studiu,

STRATEGIE

cu posibilit`]i atât \n sfera profesional`, cât [i \n cea privat`, iar op]iunile de carier` acum sunt nu doar mai prezente [i mai variate, ci [i mai puternic promovate pe multele canale de informare actuale”, spune Andreea Mihnea, director resurse umane la EY România. Aceasta adaug` c` pericolul Genera]iei Y este tenta]ia [i rela]ia acesteia cu sinele sau, mai precis, cu percep]ia de sine a fiec`ruia. “Aceast` percep]ie pierde teren \n fa]a exteriorului [i ne trezim cu un eu avid de maximum de satisfac]ii pe care ni le dorim cu un efort cât mai rezonabil”, crede directorul de resurse umane al EY România. Biz

Partea “\ntunecat`” a Genera]iei Y Studiul “Millennials @ Work” realizat de curând de HART Consulting analizeaz` [i comportamentele contraproductive ale nativilor digitali, tendin]e negative care pot ap`rea \n situa]ia unei expuneri prelungite la stres sau din cauza supra\nc`rc`rii profesionale. Iat` zece dintre acestea: 1. U[or iritabili [i emo]ionali sub

Foto: © Svyatoslav Lypynskyy – Dreamstime.com

cu scopul de a identifica provoc`rile cu care se confrunt` angaja]ii din diverse companii \n ]ara lor, inclusiv \n România. Analiza a vizat Genera]ia Y, care se confrunt` cu o “furtun` perfect`” provocat` de cre[terea dramatic` a responsabilit`]ii individuale generate de ocuparea unor func]ii manageriale, simultan cu transformarea lor \n p`rin]i.

O concluzie extrem de interesant` a studiului scoate \n eviden]` principalele motive pentru care reprezentan]ii Genera]iei Y demisioneaz`. Cele mai importante cinci motive rezultate au fost: cre[terile salariale minimale, lipsa oportunit`]ilor de avansare \n carier`, num`rul excesiv de ore suplimentare lucrate, un mediu de lucru care nu \ncurajeaz` lucrul \n echip` [i un manager care nu permite un program de lucru flexibil. “Suntem \n era lui «vreau» [i tot ceea ce ne \nconjoar` face s` par` c` r`spunsul la «vreau» nu are cum s` fie altul decât pozitiv.

Suntem bombar da]i

presiune, sau când se confrunt` cu perioade aglomerate la job.

2. Sensibili la critic` \n mod excesiv, \ns` inteligen]i.

3. G`sesc u[or contraargumente la orice [i pot p`rea greu de convins.

4. Evit` s`-[i asume responsabilitatea sau deciziile tran[ante \n situa]ii ambigue sau care pot conduce la critic`, la e[ec.

5. Mizantropi, arogan]i, uneori comportându-se dup` principiul “dac` nu eu, atunci cine?”.

6. Pot fi percepu]i ca superficiali [i cu tendin]a de a respinge sugestii [i feedback mai ales atunci când percep c` li se contest` cuno[tin]ele, abilit`]ile.

7. Pot avea o atitudine narcisist`, supraestimându-[i talentele, experien]ele [i cuno[tin]ele.

8. Manipulativi atunci când se confrunt` cu e[ecul sau când \[i doresc s` ob]in` ceva, pe termen lung \ns` pot s` \[i atrag` reputa]ia de persoane pe care te po]i baza cu greu.

9. Plini de idei neobi[nuite, inovatoare, out of the box, \ns` [i nepractice.

10. |n momente de presiune, nesiguran]`, devin dependen]i de autoritate, complian]i excesiv \ns` \n acela[i timp având [i sentimentul c` ar fi meritat mai mult, c` sunt peste cei din vârf sau egali, c` opinia sau solu]ia lor ar fi fost mai bun`.

Biz

67

STRATEGIE

Revolu]ia live video pe Facebook De mai bine de un an, zona de video a devenit una din priorit`]ile Facebook. Recent, compania a anun]at noi op]iuni pentru func]ia de live video pe mobil, ceea ce deschide noi oportunit`]i de comunicare pentru utilizatori [i branduri. DE LOREDANA S~NDULESCU

C

ånd l-am \ntålnit pe Robert Bednarski, Country Director pentru Europa Central` [i de Est la Facebook, venit la Bucure[ti \n contextul unui eveniment organizat de companie, subiectul momentului mi se p`rea video live streamingul. |ntre timp, Facebook a mai anun]at ceva tot pe zona de video: un discovery tab. {i surprizele continu`, dup` cum declar` Robert Bednarski, deoarece poten]ialul video pe mobil este foarte mare. Interesul pentru live streaming s-a accentuat din vara anului trecut, dup` lansarea unor servicii precum Periscope, disponibile ini]ial doar pentru celebrit`]i. Facebook a \nceput s` testeze op]iunea de live video de anul trecut, tot pe vedete, apoi a f`cut func]ia disponibil` [i conturilor obi[nuite. Utilizatorii de Facebook pot acum s` posteze con]inut video live pe grupuri sau pe paginile de evenimente [i pe data de 6 aprilie a fost lansat un mobile video discovery tab, ceea ce practic \nseamn` c` Facebook lanseaz` ofensiva contra YouTube, devenind [i un “hub video”, permi]åndu-le utilizatorilor Facebook pe mobil, indiferent c` este vorba de iOS sau Android, s` caute [i s` acceseze videouri, pe categorii.

Care sunt cele mai recente statistici \n privin]a utiliz`rii Facebook ca platform` de promovare a brandurilor?

Ne bucur`m c` interesul oamenilor [i al marketerilor fa]` de Facebook este \n cre[tere. Sunt peste 50 de milioane de businessuri cu pagini de profil create pe Facebook \n \ntreaga lume, iar oportunit`]ile de promovare sunt fantastice, platforma dep`[ind 1,6 miliarde de uti-

68

Biz

lizatori la nivel global, Instagram dep`[ind cifra de 400 de milioane de utilizatori.

Care sunt cifrele de utilizare a Facebook \n România?

Statisticile Facebook pentru Romånia indic` 8,1 milioane de utilizatori activi lunar [i 7 milioane de utilizatori activi lunar pe mobil, \n privin]a num`rului de utilizatori zilnici, cifrele indic` 6 milioane, respectiv 5 milioane pe mobil. Europa Central` [i de Est este o regiune \n care platforma noastr` e foarte popular`, iar dup` cum arat` cifrele Romånia are una dintre cele mai mari rate de penetrare.

Facebook \n cifre (România): • • • • •

Utilizatori activi lunar – 8,1 milioane Utilizatori activi lunar pe mobil – 7 milioane Utilizatori activi zilnic – 6 milioane Utilizatori activi zilnic pe mobil – 5 milioane 100 de milioane de ore de con]inut video sunt urm`rite zilnic pe Facebook • Peste 75% din vizualiz`rile de con]inut video pe Facebook se fac de pe mobil

Ce rezultate a \nregistrat pân` \n prezent lansarea reac]iilor pe Facebook?

Am lansat aceste op]iuni mult a[teptate de utilizatorii no[tri. Personal, eu sunt fascinat de ele, deoarece ofert` mult mai multe variante de exprimare a sentimentelor pe care oamenii le au fa]` de con]inutul postat pe Facebook. Acum avem posibilitatea s` spunem c` ne place ceva, dar putem s` opt`m, cånd e cazul, pentru “love” sau “wow”.

Apoi sunt situa]ii \n via]` cånd ni-

ciunul dintre acestea nu este potrivit [i este nevoie de “sad” sau “angry”, care, spre deosebire de mult discutatul “dislike”, sunt mult mai nuan]ate [i ofer` mult mai multe oportunit`]i de exprimare [i o mai bun` \n]elegere a felului \n care este perceput con]inutul postat de noi. |n ceea ce prive[te munca marketerilor, butoanele de reactions ofer` mult mai multe informa]ii despre cum reac]ioneaz` oamenii la con]inutul creat de branduri.

Nu vor reprezenta acestea mai mult` b`taie de cap pentru marketeri?

Nu cred. Pentru noi, ca marketeri, cel mai important este s` ne \n]elegem audien]a, s` ne definim obiectivele de business [i s` identific`m ce vrem de la platforma care se nume[te Facebook. Nu se poate s` ne fie fric` de feedback, de felul \n care oamenii reac]ioneaz`. Dac` sunt cåteva “angry faces” poate c` au ap`rut cu un motiv, trebuie s` ]inem cont [i de procentul acestora, dac` este vorba de 1% sau mai pu]in [i restul de 99% sunt like-uri, atunci poate este o chestiune de perspectiv`. Deocamdat` nu avem statistici oficiale prin care s` vedem care dintre noile reactions au fost cele mai folosite, dup` tradi]ionalul “like”.

Care sunt nout`]ile \n privin]a con]inutului video pe Facebook?

Video-ul este foarte important pe mobil, la fel cum este extrem de important pe Facebook. |n ultimii ani, am asistat la revolu]ia mobilului, acum suntem martorii revolu]iei video, care se \ntåmpl` mult mai rapid. A[ putea spune c` mobilul va deveni o platform` video. Peste trei

STRATEGIE

ani estimez c` vom vorbi despre video pe mobil, rate de utilizare [i oferte de video pe platforme mobile. |n prezent, peste 100 de milioane de ore de con]inut video sunt urm`rite zilnic pe Facebook [i peste 75% din vizion`rile de con]inut video pe Facebook la nivel mondial se fac de pe mobil, iar \ntr-un singur an num`rul de post`ri video postate de o persoan` a crescut cu 75% \n \ntreaga lume. Ne a[tept`m la cre[terea acestor cifre, \n condi]iile \n care interesul marketerilor fa]` de comunicarea video este din ce \n ce mai mare. O noutate \n acest domeniu sunt video-urile la 360 de grade, care prind tot mai mult teren [i care cred c` se vor dezvolta foarte mult. De asemenea, cred foarte mult \n poten]ialul live video. Este o nou` experien]` de vizionare, oamenii

sunt foarte atra[i de ideea de live. Statisticile arat` c` oamenilor le place s` urm`reasc` con]inut video, iar cånd este vorba de live video, rata de engagement este [i mai mare, vrei s` fii p`rta[ la ceva ce se \ntåmpl` acum, ]ine de esen]a comportamentului uman [i acesta este principalul motiv pentru care cre[te a[a de repede. Ne afl`m abia la \nceputul a ceea ce va deveni live video. Personal, cred c` peste doi-trei ani mobilul va deveni cea mai mare platform` de transmisii live peste tot \n lume. {i noi, Facebook, ne dorim s` le oferim celor care utilizeaz` platforma posibilitatea de a se bucura de

Robert Bednarski, Country Director, Facebook CEE, coordoneaz` din Var[ovia de peste un an opera]iunile regionale [i echipa de vânz`ri a Facebook pentru Europa Central` [i de Est. Cu un doctorat \n economie, are o carier` de peste 15 ani, timp \n care a ocupat pozi]ii de leadership [i executive management, printre care, trei ani, func]ia de CEO al companiei de media Grupa Onet.pl SA.

aceast` oportunitate. A[a c` sunt mult de f`cut \n aceast` zon`.

Ave]i un sfat pentru businessurile mari sau mici care vor s` foloseasc` Facebook ca platform` de comunicare? |nainte de orice, s` nu uit`m c` mobilul este cea mai mare platform` [i c` Facebook este cea mai mare platform` pe mobil, este platforma care ofer` cele mai mari oportunit`]i ]inånd cont de reach, frecven]`, targetare, posibilit`]i de m`surare. Este foarte important s` [tie asta cånd se \ntreab` dac` s` \ncerce. |ncurajez orice marketer, indiferent de m`rimea businessului, s` nu se team` s` experimenteze deoarece baza de intrare nu necesit` costuri mari. S` \ncerce s` vad` ce merge, ce nu, ce li se potrive[te. Biz Biz

69

LIFE

Galerie pentru arti[tii români PÂN~ LA |NCEPUTUL LUNII MAI AVE}I OCAZIA S~ DESCOPERI}I LA GALATECA EXPOZI}IA ARCHIVE, A GABRIELEI BODIN, CE FACE PARTE DIN PROIECTUL ROMANIAN ART ENERGY, PROGRAM PRIN CARE GALERIA ADUCE |N FA}A PUBICULUI ARTI{TI ROMÂNI RENUMI}I LA NIVEL INTERNA}IONAL, DAR MAI PU}IN CUNOSCU}I LA EI ACAS~. DE OVIDIU NEAGOE

P

ân` \n data de 7 mai, la galeria de art` contemporan` [i design Galateca sunt a[tepta]i to]i iubitorii de art` la expozi]ia Archive, semnat` de Gabriela Bodin, o artist` italian` de origine român`. Aici ve]i descoperi o serie de portrete realizate \ntr-o manier` contemporan`, curajoas`, care exprim` o melancolie grea, plin` de sensuri. Portretele artistei au privirile triste, uneori \nsp`imântate, alteori sugerând anxietate [i sunt expresia \ncerc`rii de autoizolare \n propria intimitate.

Pentru ob]inerea efectului de melancolie [i de singur`tate artista folose[te o gam` limitat` de culori, \n mod predominant negrul. “Pictez persoane cu pu]ine expresivit`]i ale chipului, cu inten]ia de a crea atmosfere reci [i \n acest mod fundalul negru \l aleg pentru a exprima singur`tatea, folosind culori acrilice \n ulei cu bitum pe pânz`”, spune Gabriela Bodin, care adaug` c` luminile [i umbrele folosite caracterizeaz` destinul unui emigrant [i singur`tatea pe care a \ncercat-o atunci când a ajuns \n Italia. Expozi]ia Archive cuprinde [i o serie de lucr`ri noi, care sunt prezentate publicului din ]ar` pentru prima oar`. O alt` premier` care v` a[teapt` la Galeria Galateca este Black Cube, un nou concept expozi]ional care propune o expunere inedit`, conceput` pentru a pune \n valoare opera arti[tilor [i pentru a schimba dialogul cu privitorul. Expozi]ia Gabrielei Bodin se \nscrie \n programul Romanian Art Energy, ini]iat de Galateca, proiect prin care galeria aduce \n fa]a publicului din ]ar` arti[ti de origine român` cunoscu]i \n str`in`tate, \ns` foarte pu]in populari \n România. Dup` Vlad }enu [i Timon Botez, Gabriela Bodin este al treilea artist inclus \n proiect. Biz

Expozi]ia Archive poart` semn`tura artistei Gabriela Bodin, care a pictat o serie de portrete cu pu]in` expresivitate a chipului pentru a crea o atmosfer` rece [i pentru a exprima singur`tatea acestora.

Biz

71

LIFE

Olimpici la fotografie CE SPUNE}I DE UN APART FOTO ELEGANT, EXTREM DE PERFORMANT, CARE NU CÂNT~RE{TE MAI MULT DE 430 DE GRAME {I |NCAPE CU U{URIN}~ |N PALM~? |NAINTE S~ SPUNE}I C~ NU EXIST~, AFLA}I C~ OLYMPUS PEN-F |NSUMEAZ~ TOATE CALIT~}ILE DE MAI SUS {I E PERFECT PENTRU IUBITORII DE FOTOGRAFIE DE C~L~TORIE. DE OVIDIU NEAGOE

D

ac` dup` \ntoarcerea din cea mai recent` vacan]` a]i aruncat un ochi peste fotografii [i nu a]i fost tocmai mul]umi]i de calitatea acestora, atunci poate c` este bine s` lua]i \n calcul achizi]ia unui aparat foto nou. Dac` v` surâde ideea, face]i cuno[tin]` cu Olympus PEN-F, cel mai elegant aparat mirrorless, care are un design retro [i este construit cu materia-

72

Biz

le [i finisaje de calitate. U[or (cânt`re[te doar 427 de grame) [i performant, aparatul este ideal pentru fotografiile de strad` [i cele de c`l`torie. Gadgetul are un senzor Micro Four Thirds Live MOS de 20 de megapixeli, stabilizare optic` pe cinci axe [i ofer` performan]e optice excep]ionale \ntr-un "pachet" care \ncape cu u[urin]` \n palm`.

Mai mult, Olympus PEN-F dispune de

conectivitate wireless integrat` pentru un transfer rapid al imaginilor pe smartphone sau laptop. Fotografierea \n rafal` se poate face cu o caden]` de pân` la zece cadre pe secund`. Olympus PEN-F a fost lansat recent pe pia]a din România, \n cadrul unui eveniment care a avut loc la sediul magazinul F64, unde camera este disponibil` la 5.549 de lei. Biz

LIFE

Sunetul performan]ei Evolio a lansat de curând Xound One [i Xound Pro, dou` modele de solu]ii audio wireless cu sunet de \nalt` fidelitate. Prin lansarea gamei, Evolio deschide [i un nou segment \n portofoliul brandului. Muzica preferat` [i sunetele de la clipurile video ori jocuri vor fi redate la o calitate superioar` datorit` tehnologiei XoundBoost.

Boxele sunt disponibile de la \nceputul lunii la un pre] de 149 de lei pentru Xound One [i respectiv de 299 de lei pentru Xound Pro.

Lumini, camer`, accelera]ie!

Mio Technology a lansat pe pia]a local` dou` noi dispozitive video pentru ma[in`: Mio MiVue 698 Dual, un echipament cu dou` camere care monitorizeaz` situa]ia de pe traseu, atât \n fa]a ma[inii, cât [i \n spatele acesteia, [i Mio MiVue 688, un gadget dotat cu un senzor optic ce \mbun`t`]e[te calitatea imaginilor \nregistrate \n condi]ii de lumin` slab`.

Modelele sunt dotate cu receptor GPS care permite urm`rirea traseelor [i \nregistreaz` simultan secven]ele video, coordonatele geografice, direc]ia sau viteza ma[inii.

Teoria haosului \n gaming Pasiona]ii de jocuri au primit ve[ti bune la finele lunii trecute de la Logitech G, care a lansat cel mai bun mouse de gaming din portofoliu, modelul G900 Chaos Spectrum.

Gadgetul este echipat cu cea mai bun` tehnologie wireless de la ora actual`, senzor optic dedicat jocurilor, design flexibil ambidextru [i iluminare personalizat`. G900 Chaos Spectrum este disponibil de la \nceputul lunii [i pe pia]a din România la un pre] de 179 de euro.

O vaz` cu vaz` Dac` sunte]i \n c`utarea unui cadou, ce spune]i de vaza Shanghai, un obiect de decor realizat de tân`ra firm` olandez` Pols Potten, dup` un design creat de Norman Trapman? Vaza Shanghai este inspirat` de arta chinezeasc` [i poate fi un element de decor plin de elegan]`. Cinci forme diferite \[i dau \ntâlnire pe un soclu, totul realizat din por]elan alb, [i a rezultat o vaz` cu multiple personalit`]i, de care v` ve]i \ndr`gosti cu siguran]`. Vaza este disponibil` la magazinul Neogalateca [i are un pre] de 666 de lei.

Biz

73

LIFE

OAZA DIN MIJLOCUL BUCURE{TIULUI DAC~ SUNTE}I |N C~UTAREA UNEI OAZE DE LINI{TE CU BUCATE ALESE CHIAR |N INIMA BUCURE{TIULUI, ESTE BINE S~ {TI}I C~, ODAT~ CU LANSAREA NOULUI MENIU, RESTAURANTUL ROBERTO’S A ANUN}AT {I REDESCHIDEREA TERASEI. Roberto's, principalul restaurant al hotelului Athénée Palace Hilton, a anun]at recent redeschiderea terasei Roberto's on La Strada, prilej cu care a lansat [i un nou meniu conceput de cheful Macro Magri. Noul meniu aduce \n farfuriile pofticio[ilor gustul autentic al buc`t`riei italiene, armonizat cu puternice influen]e mediteraneene, perfecte pentru zilele de var`. Pe lâng` o gam` generoas` de antreuri savuroase precum tartarul de ton ro[u, sup` de fructe de mare sau mu[chi de vit` irlandez` cu trufe negre, noul meniu mai \mbie oaspe]ii [i cu feluri de mâncare din carne ca faimosul Hilton Burger cu carne de vit` sco]ian` sau clasicul pui livornez la gr`tar, un fel de mâncare cu personalitate datorit` spanacului soté [i dressingului de l`mâie.

Ideal pentru \ntâlniri de afaceri sau pentru o cin` elegant`, restaurantul Roberto's este locul perfect [i pentru petrecerea unor clipe de neuitat al`turi de \ntreaga familie. "We Speak Brunch" este un concept original care ofer` un bufet bogat ce cuprinde preparate minunate, muzic` live, loc de joac` [i entertainment pentru copii [i specialit`]i culinare g`tite \n stil italian. (O.N.) Str. Episcopiei, nr. 1-3

74

Biz

www.robertos.ro

LIFE

Biz

75

LIFE

James Bond la puterea a 11-a LA FEL CA FILMELE CU CELEBRUL AGENT 007, TOCMAI CÂND TE GÂNDE{TI C~ ASTON MARTIN NU MAI POATE ADUCE CEVA SENZA}IONAL CU UN MODEL NOU, TE TREZE{TI FA}~ |N FA}~ CU DB11. DE GABRIEL BÂRLIG~

S

chimb`rile sunt vizibile la nivel de design, aerodinamic` [i, evident, sub capot`, unde noul motor turbo V12 de 5,2 litri de-abia a[teapt` s` fie pus la treab`. Aston Martin DB11 este, potrivit constructorului englez, cel mai puternic [i eficient model DB din istorie, fiind construit pe o structur` de aluminiu. “Vrem s` facem cele mai frumoase ma[ini din lume. DB11 este \ntruparea a ceea ce ar trebui s` fie Aston Martin [i ne-am str`duit din r`sputeri s` ne asigur`m c` DB11 combin` designul excep]ional cu cele mai noi tehnologii",

76

Biz

a declarat la lansare Andy Palmer, CEO al Aston Martin.

Din fa]`, remarci imediat capota musculoas`, farurile LED [i grila specific` m`rcii. Din lateral, sare \n ochi profilul, marcat de plafonul jos, care curge impecabil spre spate, ca o simfonie de metal [i sticl`. Iar stopurile par sculptate. Pentru aerodinamicitate, englezii au preferat un aspect fluid, care \ns` gestioneaz` foarte inteligent fluxul de aer \n jurul caroseriei.

O veste bun` este c` noul rezervor las` mai mult loc \n portbagaj. La interior avem 2+2 locuri, [oferul [i pasagerul din

fa]` beneficiind de un plus de 10 mm \n \n`l]ime, \n timp ce \n spate acela[i spa]iu a crescut cu 54 mm [i 87 mm \n plus la picioare.

Inima ma[inii este propulsorul turbo V12 de 5,2 litri, care dezvolt` nu mai pu]in de 600 CP [i un cuplu de 700 Nm, astfel c` avem \n fa]` cel mai puternic model DB de serie din istoria Aston Martin. Viteza maxim` atins` este de 322 km/h, iar accelera]ia de la 0 la 100 km/h se face \n doar 3,9 secunde. Motorul este cuplat la cutia de viteze automat` ZF \n 8 trepte. Biz

INTERIOR DE AGENT SECRET Ca de obicei, la interior Aston Martin DB11 vine cu cele mai fine materiale, lucrate manual, plus tehnologie de ultim` or` dezvoltat` \mpreun` cu Daimler. Instrumentele sunt vizibile pe un ecran color TFT LCD de 12 inci, dar exist` [i un ecran secundar TFT de 8 ]oli deasupra consolei centrale, pentru sistemul de infotainment, inclusiv naviga]ia. Se poate opta inclusiv chiar [i pentru sistem audio Bang & Olufsen BeoSound.

Biz

77

Decizia civil` nr. 447 pronun]at` la data de 8 iunie 2015 de c`tre Curtea de Apel Craiova Sec]ia a II-a Civil` \n dosarul nr. 3620/63/2012* “Prin ac]iunea promovat`, reclamanta SC INAS SA Craiova a chemat \n judecat` pe pårå]ii SC CADVENTURE SRL [i Nicu Elisabeta pentru ca prin hot`rârea ce se va pronun]a s` se dispun` constatarea s`vår[irii de c`tre påråte a faptelor de concuren]` neloial` prev`zute de art. 4 lit. a, b, d, g, h din Legea 11/1991, obligarea påråtelor la repararea prejudiciului cauzat prin s`vår[irea de c`tre acestea a faptelor de concuren]` neloial` \n sensul oblig`rii la plata sumei de 220.000 lei (sum` provizorie) compus` din 150.000 lei beneficiul nerealizat rezultat din contractele cu anumi]i clien]i din portofoliul s`u care au fost atra[i prin mijloace dolozive de concuren]` neloial` c`tre SC CADVENTURE SRL prin ac]iunile Elisabetei Nicu, 50.000 beneficiul nerealizat din pierderile iminente ale contractelor de mentenan]` [i servicii suport cu anumi]i clien]i din portofoliul reclamantei care au fost atra[i prin mijloace dolozive de påråte [i 20.000 lei daune morale reprezentånd prejudiciul de imagine suferit ca urmare a actelor de concuren]` neloial`.

Reclamanta a mai solicitat ca, \n temeiul art. 6 din Legea 11/1991, s` se dispun` obligarea påråtelor la \ncetarea actelor de concuren]` neloial` s`vår[ite cu plata daunelor cominatorii de 2.000 lei pe fiecare zi de \ntårziere \n executarea voluntar` a hot`rårii judec`tore[ti definitive [i irevocabile, ca \n temeiul art. 11 din lege s` fie obligat` påråta la SC CADVENTURE SRL la publicarea hot`rårii judec`tore[ti irevocabile \n publica]iile Ziarul Financiar, Capital, Revista Biz \n termen de 7 zile de la r`månerea irevocabil` a hot`rårii judec`tore[ti cu obligarea la plata daunelor cominatorii de 2.000 lei pe fiecare zi de \ntårziere precum [i obligarea la plata cheltuielilor de judecat`. (…)

Pentru aceste motive, \n numele legii decide: Admite apelul declarat de reclamanta SC INAS SA CRAIOVA cu sediul ales (…) \n Craiova, (…) jude]ul Dolj, \mpotriva sentin]ei nr. 687/2013 din data de 12 iunie 2013, pronun]at` de Tribunalul Dolj Sec]ia a II-a Civil`, \n dosarul nr. 3620/63/2012.

Schimb` sentin]a nr. 687/2013 din data de 12 iunie 2013, pronun]at` de Tribunalul Dolj Sec]ia a II-a Civil`, \n dosarul nr. 3620/63/2012 \n sensul c` admite \n parte ac]iunea precizat` [i oblig` påråtele SC CADVENTURE SRL CRAIOVA [i Nicu Elisabeta, \n solidar, la plata c`tre reclamant` a sumei de 420.351,82 lei, reprezentånd beneficiu nerealizat.

Respinge ca inadmisibile cererile \n constatarea s`vår[irii faptelor de concuren]` neloial` [i de obligare a påråtelor SC CADVENTURE SRL CRAIOVA [i Nicu Elisabeta la daune cominatorii de 2.000 lei pe fiecare zi de \ntårziere.

Respinge ca nefondate cererile de acordare a daunelor morale [i de obligare a påråtelor SC CADVENTURE SRL CRAIOVA [i Nicu Elisabeta la \ncetarea actelor de concuren]` neloial`.

Dispune obligarea påråtelor SC CADVENTURE SRL CRAIOVA [i Nicu Elisabeta la publicarea hot`rårii judec`tore[ti irevocabile \n publica]iile Ziarul Financiar, Capital [i Revista Biz \n termen de 7 zile de la r`månerea irevocabil` a hot`rårii judec`tore[ti.

Respinge apelul påråtelor SC CADVENTURE SRL cu sediul \n Craiova, str. Fra]ii Gole[ti, Omnidata Business Center, nr. 108A, et. 3, judetul Dolj, [i Nicu Elisabeta cu domiciliul \n (…), \mpotriva sentin]ei nr. 687/2013 din data de 12 iunie 2013, pronun]at` de Tribunalul Dolj Sec]ia a II-a Civil`, \n dosarul nr. 3620/63/2012.

Oblig` påråtele SC CADVENTURE SRL CRAIOVA [i Nicu Elisabeta la 27.987,5 lei cheltuieli de judecat` efectuate \n apel [i la fond de reclamant`.

Cu drept de recurs \n termen de 15 zile de la comunicare.

Pronun]at` \n [edin]` public` la 8 iunie 2015.”

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

Scurt P9 O COLABORARE DINTRE HUAWEI {I LEICA ADUCE |N PRIM-PLAN UN SMARTPHONE CU CAMER~ DUAL~, CARE PROMITE DETALIU, CULOARE {I PROFUNZIME MULT PESTE MEDIE. DE GABRIEL BÂRLIG~

C

ând ve]i scoate noul Huawei P9 din buzunar, privirile celorlal]i vor fi imediat atrase de un detaliu unic. Pe spatele smartphone-ului se afla dou` camere al`turate, nu una, a[a cum suntem obi[nui]i. Una este o camer` RGB specializat` \n capturarea culorilor, iar cealalt` este monocrom`, perfect` pentru surprinderea detaliilor din imagini. Camera dual` rezultat` exploateaz` la maximum poten]ialul lentilelor optice ale legendarului brand Leica.

Cele dou` camere principale lucreaz` \n tandem [i rezultatele se v`d mai ales \n condi]ii de iluminare sc`zut`. P9 permite ajustarea aperturii camerei pentru a crea efectul de blur din spatele obiectului fo-

calizat, precum [i alte efecte legate de adâncimea de câmp, \n timp ce obiectul principal r`mâne focalizat clar.

Carcasa Huawei P9 este realizat` din sticl` [i aluminiu folosit \n industria aerospa]ial`. Ecranul are 5,2 inci (dar exist` [i versiunea P9 Plus, de 5,5 inci), iar procesorul este Kirin 955, cu nuclee de 2,5 GHz pe 64 de bi]i. Bateria este de 3.000 mAh. Nu v` face]i griji c` ar putea lipsi semnalul 4G sau Wi-Fi-ul, fiindc` P9 \ncorporeaz` trei antene.

Huawei P9 va fi disponibil \n versiunea de 32 GB cu 3 GB RAM, având pre]uri \ncepând de la 599 de euro, iar P9 Plus va fi disponibil \n varianta de 64 GB cu 4 GB RAM, de la 749 de euro. Biz

PRODUCTIVITATE

INTERNET

Business Calendar

Opera Max

E adev`rat c` Google Calendar e minunat, dar aceast` aplica]ie are op]iuni \n plus, cum ar fi posibilitatea de a face zoom-in pe lista \ntâlnirilor sau barele colorate care v` arat` când ave]i un interval liber pentru o eventual` \ntâlnire.

Versiunea Pro v` scap` de reclamele din aplica]ia gratuit`.

Consumul de date poate fi o problem`, dar nu [i cu Opera Max. Aplica]ia mic[oreaz` imaginile [i clipurile, sporind viteza de \nc`rcare a paginilor de internet sau a aplica]iilor (YouTube, Netflix, Line, Instagram, Google Chrome, Gaana, Pandora etc). Reduce la jum`tate consumul de date.

BATERIE

PRODUCTIVITATE

Greenify

ColorNote

Bateriile de smartphone au evoluat, dar nu suficient.

Greenify lucreaz` \n lini[te \n timp ce v` folosi]i telefonul, reglând consumul fiec`rei aplica]ii. Opre[te aplica]iile când nu le folosi]i [i le deblocheaz` imediat ce le accesa]i. Doar fi]i aten]i s` exclude]i de pe lista sa ceasul de[tept`tor sau aplica]iile de instant messaging.

O aplica]ie simpl`, dar eficient` de luat noti]e, care are dou` formate principale – unul \n care introduce]i text pe o foaie normal` [i altul sub form` de list`, cu obiective ce pot fi bifate. Listele [i noti]ele sunt vizibile imediat ce deschide]i aplica]ia, sub form` de gril` cu bile]ele colorate, pentru a fi u[or de distins.

Biz

79

LIFE

“M` motiveaz` coeziunea echipei pe care o conduc” Simona Decusear` Sales & Marketing Manager, Epson România

“Nu sunt adepta orelor peste program, cu excep]ia cazurilor extreme. Cred c`, gra]ie unei bune organiz`ri a timpului [i cu un plus de concentrare, se pot face toate \n orele de program.”

Ritualul preferat de diminea]`: Timpul [i energia pe care le investesc la birou sunt echilibrate de momentele pe care le petrec \n familie. A[a c`, \mi \ncep ziua \n jurul orelor 6.30 – 7.00, cu o cafea [i cu cele dou` fete ale mele pe care le preg`tesc pentru ziua care urmeaz`. Ele \mi dau \n fiecare diminea]a energia de care am nevoie pentru o zi mai agitat` ori mai calm` la birou.

Primul lucru f`cut la birou: Beau un ceai [i \mi fac o list` de priorit`]i. M` ajut` s` m` concentrez la ce am de f`cut \n ziua respectiv`, chiar dac` \ntotdeauna apar [i alte lucruri urgente, neprev`zute. Cred c` este foarte important s` [tii concret ce ai de f`cut \ntr-o zi, \nc` de diminea]`.

Ce a]i schimba la o zi de munc`: |n perioadele foarte aglomerate mi-a[ dori s` se dilate timpul, s` le putem face pe toate \n tihn`, mai relaxa]i. |mi

80

Biz

place ca activitatea mea [i a echipei Epson România s` fie f`cute temeinic, cu sim] de r`spundere [i asumare. Iar lucrurile f`cute astfel se simt [i \n rezultatele noastre, 2015 fiind unul bun din punctul de vedere al vânz`rilor Epson \n România. {i \mi place ca, pe parcursul unei zile, s` avem o atmosfer` pl`cut` \n birou. M` relaxeaz` discu]iile cu colegii despre alte subiecte decât cele legate de job, glumele din birou, atmosfer` destins` pe care \ncerc`m s` o p`stram \n fiecare zi.

Cum s` fim mai eficien]i la birou: Echipa Epson România e alc`tuit` din oameni ambi]io[i, care nu se dau b`tu]i cu u[urin]` [i care sunt motiva]i [i \n momentele \n care avem ceva de recuperat, ori ne stabilim obiective ambi]ioase care presupun un efort de echip`. |ns` un plus de planificare [i de organizare nu stric` niciodat`, fie c` este vorba despre mine, fie despre echipa mea. M` mo-

tiveaz` permanent coeziunea echipei pe care o conduc [i consider drept cel mai important obiectiv al meu ca oamenii cu care lucrez s` fie motiva]i [i s` se simt` \mplini]i prin realiz`rile pe care le au \n cadrul companiei. Am o comunicare constant` cu echipa pe care o conduc [i, din acest motiv, nu facem des [edin]e. |n plus, lucr`m \ntr-un open space [i ne este la \ndemân` s` comunic`m oricând \n prezen]a tuturor membrilor echipei. La fel, cunoa[terea [i \nsu[irea obiectivelor sunt alte aspecte care ne fac s` fim mai eficien]i. |mi \nchei ziua de munc`: |n jurul orei 18:30, cu gândul la familia mea care m` a[teapt` acas`. Nu sunt adepta orelor peste program, cu excep]ia cazurilor extreme. Cred c`, gra]ie unei bune organiz`ri a timpului [i cu un plus de concentrare, se pot face toate \n orele de program. Biz