Biz 287

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 287 • 6 – 23 noiembrie 2015• 7,5 lei

Rezultatele provoc`rii Biz PR Xchange

TEHNOLOGIE Tranzac]ii de miliarde schimb` pia]a de storage

FINAN}E Radu Cr`ciun despre euro, PIB [i sistemul bancar

MANAGEMENT Oamenii de o]el din corpora]ii

Andrei Piti[, fondator & CTO al Vector Watch

VECTOR DE

BUSINESS Nr. 287

UN SMARTWATCH ROMÂNESC PORNE{TE LA CUCERIREA PIE}ELOR GLOBALE CU O TEHNOLOGIE PROPRIE {I O VIZIUNE DIFERIT~ DE CEA A GIGAN}ILOR DIN DOMENIU. PÂN~ ACUM, TOTUL MERGE CEAS!

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Jurnali[ti Oana Grecea – antreprenoriat Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Alexandru R`descu Cristian China Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Art Director Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency

Noi suntem schimbarea

N

u mai a[tepta! Nu mai visa la alte condi]ii [i alte ]`ri, la alt guvern [i la o alt` via]`. Dac` voiai s` pleci, plecai. Acum, \n al 12-lea ceas, dac` vrem o alt` soart`, dac` vrem s` ne fie bine, trebuie s` \n]elegem c` NOI trebuie s` gândim [i s` facem totul altfel.

Nimic nu se schimb` de la sine [i nu va veni nimeni s` ne organizeze [i s` schimbe situa]ia.

Dac` a[tept`m, a[tept`m degeaba. Nu facem decât s`-i l`s`m pe ceilal]i s` ne omoare, cum s-a \ntâmplat \n Colectiv. Nu mai privi a[adar \n alt` parte când se \ntâmpl` ceva anormal. Nu mai renun]a când ]i se \ncalc` drepturile. Nu mai l`sa lucrurile s` merg` de la sine. {i nu mai face treab` de mântuial`. La fel ca tine vor face [i al]ii, iar acest “merge [i a[a”, iat`, ne omoar`!

Dac` vrei s` tr`ie[ti, \n]elege c` trebuie s` schimbi modul \n care gânde[ti [i ac]ionezi.

Dac` e[ti unul dintre cei care iau atitudine, f`-o, dar nu doar verbal. F`-o pân` la cap`t.

Schimb` lucrurile \n jurul t`u. Pentru c` de noi, de fiecare \n parte, depinde schimbarea.

Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380 Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

3

SUMAR

Pagina 50

Biz 287 START

6 Campionii tranzac]iilor 8 Cardurile câ[tig` teren 8 Tehnologia ]ine pasul cu moda 10 Mega extinderea retailului 12 Cum ne v`d investitorii?

13 Flori la un clic distan]`

COVER STORY

14 Vector de business 20 Timpul unicornului 22 Ceasul marilor schimb`ri

TECH

24 Radiografia internetului românesc 28 Cum se mut` un business \n cloud?

30 Toamna achizi]iilor Pagina 66

ANTREPRENORIAT 34 Roata magic` a distrac]iei 37 Cre[tere \n echip`

Pagina 14

FINAN}E

38 Tigrul cu blan` de leopard 43 Prea pu]ini, prea ca la ]ar` 46 Banc` pentru antreprenori cu viziune

STRATEGIE

50 Biz PR Xchange 64 Pe pozi]ii pentru Black Friday

LIFE

Pagina 24 4

Biz

66 Revolu]ia finlandez` 68 Oamenii de o]el din corpora]ii 73 C`l`torie spre centrul rafinamentului 74 Sub soarele cald al iernii 76 O sportiv` integralist` 78 Libertate [i inspira]ie 79 Lec]ia de chinez` 80 Mirela Nem]anu: “Mi se \ntåmpl` s` lucrez [i \n weekend”

START

Campionii tranzac]iilor

Foto: © Rancz Andrei – Dreamstime.com

ROMÂNIA A |NREGISTRAT CEA MAI MARE TRANZAC}IE DIN EUROPA CENTRAL~ {I DE SUD-EST |N PRIMUL SEMESTRU AL ANULUI, |N URMA ACHIZI}IEI UNICREDIT }IRIAC BANK PENTRU MAI MULT DE 770 DE MILIOANE DE DOLARI. DE OANA VOINEA

P

ia]a romåneasc` de fuziuni [i achizi]ii (M&A) a avut cea mai dinamic` evolu]ie \n rândul celor 11 ]`ri din regiunea Europei Centrale [i de Sud-Est, cu o cre[tere de 250% a valorii totale estimate a tranzac]iilor, de la 0,6 miliarde de dolari \n primul semestru 2014 la 2,1 miliarde de dolari \n primul semestru 2015. |n acela[i timp, num`rul tranzac]iilor a crescut de la 68 \n prima jum`tate a anului 2014 la 81 de tranzac]ii \n prima jum`tate a anului curent.

Dup` valoarea tranzac]iilor, cele mai atractive sectoare din România au fost sectorul energie [i minerit, conform rezultatelor raportului M&A Barometer, realizat de EY. “România confirm` statutul de pia]` foarte atractiv` \n regiune, atât prin performan]ele macroeconomice, cât [i prin pozi]ia geostrategic`. |n viitor, ne a[tept`m ca secto6

Biz

rul energiei s` atrag` investitori importan]i prin poten]ialul noilor surse de energie. Ne a[tept`m, de asemenea, la o consolidare accentuat` a sectorului financiar [i a sectorului serviciilor medicale, care intr` \n cel de-al doilea val investi]ional”, a declarat Florin Vasilic`, liderul Departamentului de Asisten]` \n Tranzac]ii al EY România. |n prima jum`tate a anului, cele mai multe tranzac]ii au fost \ncheiate de investitori strategici, cumulând 80% din totalul tranzac]iilor derulate \n ]ara noastr`. Pia]a româneasc` a fost din nou dominat` de tranzac]ii inbound, 62% din tranzac]ii implicând companii str`ine care au achizi]ionat companii locale.

Doar 8% dintre tranzac]iile f`cute publice au fost realizate de investitori români care au achizi]ionat companii str`ine - unul

dintre cele mai mici procente din regiunea CSE –, \n vreme ce restul de 30% dintre tranzac]ii au fost fuziuni [i achizi]ii interne, \n cadrul c`rora atât cump`r`torul cât [i ]inta \[i aveau originea \n România. Cele mai multe tranzac]ii inbound au fost realizate de investitori din Statele Unite (6) [i Olanda (6), urma]i de investitori din Cipru (4), Marea Britanie (4), Italia (3) [i Cehia (3).

Pia]a de fuziuni [i achizi]ii din regiune (Bulgaria, Cehia, Croa]ia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia [i Turcia) a crescut \n ansamblul ei cu 2,9%. Num`rul de tranzac]ii a avansat \n primul semestru 2015 la 647 tranzac]ii, de la de 629 \n primul semestru din 2014. Valoarea medie a tranzac]iilor de peste 100 de milioane de dolari a sc`zut cu 2,2% \n perioada men]ionat`. Biz

START

CARDURILE CÂ{TIG~ TEREN

Foto: © Sentavio – Dreamstime.com

Num`rul tranzac]iilor cu cardul a crescut anul trecut \n România cu 78% fa]` de 2010, mult peste cre[terea \nregistrat` la nivelul UE (33%). Totodat`, posesorii de carduri au efectuat anul trecut circa 193 milioane de tranzac]ii la POS-uri, dublu fa]` de 2013. “|n perioada 2010 – 2014, num`rul de tranzac]ii cu cardul a avansat de dou` ori mai mult fa]` de cre[terea \nregistrat` la nivelul UE. Este normal, pentru c` baza este mai mic`”, a declarat directorul MasterCard pentru România, Cosmin Vladimirescu, \n cadrul conferin]ei MasterCard Press Academy.

Acesta a ar`tat c` toate ratele de cre[tere sunt de dou` cifre, ceea ce este f`r` precedent \n Europa.

Posesorii de carduri au efectuat anul trecut circa 193 milioane de tranzac]ii la POS-uri, dublu fa]` de 2013. “Num`rul de tranzac]ii la POS-uri \n 2010 era de doar

LA FINELE LUNII TRECUTE, COMPANIA CHINEZ~ HUAWEI A LANSAT PE PIA}A DIN ROMÅNIA HUAWEI WATCH, UN SMARTWATCH PREMIUM CU DESIGN CLASIC INSPIRAT DE CEASURILE ELVE}IENE. DE OVIDIU NEAGOE

C 21,54% din media european`, iar \n 2014 a fost de 33,47%”, a spus Vladimirescu.

Reprezentantul MasterCard a precizat \ns` c` cifrele din mediul rural nu arat` la fel de bine ca [i cele din urban. “Tr`im \ntr-o Românie dual`.

Un pic mai mult de jum`tate dintre românii care ar putea s` fie bancariza]i au acces la servicii financiare”, a spus Vladimirescu, ad`ugând c` România \nregistreaz` un nivel redus \n ceea ce prive[te educa]ia financiar`.

Reprezentantul MasterCard a ar`tat c`, de[i tehnologia contactless a intrat pe pia]a din România la finalul anului 2008, abia anul trecut a \nceput s` fie utilizat` la scar` mai mare. (O.V.)

8

Tehnologia ]ine pasul cu moda

Biz

easul inteligent, care ruleaz` sistemul de operare Android Wear, lansat de Huawei va fi disponibil de la sfår[itul lunii noiembrie la un pre] de 399 de euro [i se sincronizeaz` prin Bluetooth cu smartphone-ul utilizatorului. Vestea bun` e c`, având ultima versiune de Android Wear, ceasul se poate conecta [i la iPhone, nu doar la smartphone-urile Android.

Gadgetul, cu un design clasic, inspirat de ceasurile elve]iene, este disponibil \n mai multe culori, utilizatorii putånd alege variante precum auriu, argintiu, negru, dar [i dintr-o varietate de fe]e unice, \ncepånd de la cele cu un design clasic [i pån` la cele cu finisaje de lux, business, feminine, moderne sau simple. Huawei Watch le permite utilizatorilor s` r`mån` conecta]i oriunde ar fi, trimi]åndu-le notific`ri \n timp real pentru apeluri, mesaje, convorbiri [i e-mail-uri.

“Juc`ria” produs` de chinezi este ideal` [i pentru iubitorii de mi[care, ceasul inteligent fiind prev`zut cu un senzor de \nregistrare a ritmului cardiac, ce m`soar` cu precizie b`t`ile inimii. Senzorul de mi[care \n [ase axe, cu un giroscop [i un accelerometru, monitorizeaz` activit`]ile realizate, oricånd [i oriunde, [i poate face diferen]a dac` utilizatorul se plimb`, alearg` sau se ca]`r`.

Utilizatorii pot asculta muzic` prin intermediul comenzilor vocale, pot selecta destina]iile dorite [i pot naviga folosind ceasul. Func]ia Find my Phone integrat` \n ceas permite localizarea rapid` a telefonului. Huawei Watch are un ecran AMOLED tactil complet circular de 1,4 inci, acoperit cu cristale de safir, rezistent la zgârieturi [i un cadru din o]el inoxidabil.

Ecranul are o rezolu]ie de 400 x 400 pixeli [i o rat` de contrast de 10.000:1. Biz

START

Ascensiunea IT-ului românesc

R

omånia ocup` locul al doilea, dup` Polonia, cu zece prezen]e \n competi]ia celor mai dinamice companii din domeniul tehnologic pe baza cre[terii veniturilor ob]inute pe o perioad` de patru ani, potrivit clasamentului Deloitte CE Technology Fast 50 2015. Este pentru al treilea an consecutiv când România \nregistreaz` o cre[tere semnificativ`, cu 29 companii \nregistrate, fa]` de 18 \n 2014, din care zece companii \n Fast 50, fa]` de [ase \n 2014, [i liderul categoriei Big 5. Pentru edi]ia din 2015 au fost luate \n calcul veniturile din perioada 2011-2014, cu o cre[tere medie \nregistrat` de companiile române[ti prezente \n Fast 50 de 544%.

Opt dintre companiile locale prezente \n clasamentul Deloitte Fast 50 sunt nou-in-

Foto: © Sergey Khakimullin – Dreamstime.com

MAJORITATEA COMPANIILOR ROMÂNE{TI DIN CLASAMENTUL DELOITTE CE TECHNOLOGY FAST 50 AU FOST |NFIIN}ATE |NAINTEA CRIZEI FINANCIARE, DAR AU TRAVERSAT ACEAST~ PERIOAD~ DIFICIL~ CU CRE{TERI FOARTE MARI. DE OANA VOINEA

trate. Totodat`, din dou` companii române[ti, una este lider la categoria Big 5, care include companiile dinamice, prea mari ca venituri pentru a concura pe picior de egalitate cu firmele mai mici din categoria Fast 50. Fa]` de anul trecut, România \nregistreaz` o cre[tere a num`rului de firme din

sectorul de software. Cinci dintre companiile din top au sediul \n Bucure[ti, dou` \n Cluj-Napoca, una \n Ia[i, una \n Sibiu, una \n Timi[oara [i una \n Baia Mare.

Cu o cre[tere de 998%, compania ZebraPay din Bucure[ti ocup` locul VI \n clasamentul regional, cea mai bun` pozi]ie pentru o companie româneasc` prezent` \n top. Aflat` pentru al doilea an consecutiv \n clasament, compania ITNT din Sibiu, lider local Fast 50 \n 2014, [i-a continuat cre[terea, cu 933%. Insoft Development & Consulting se num`r`, de asemenea, printre vedetele edi]iei din acest an, \ntrucât este prezent` \n dou` categorii: locul I la categoria Big 5 [i pozi]ia 15 la categoria Fast 50, nou-intrat` \n clasament, cu o cre[tere de 577%. Biz

Biz

9

START

Mega extinderea retailului MEGA IMAGE ESTE CEL MAI MARE LAN} DE SUPERMARKETURI DIN ROMÅNIA {I CAMPIONUL EXPANSIUNII, |NC~ 40 DE UNIT~}I URMÅND A FI DESCHISE PÅN~ LA FINALUL ANULUI. {I PROFI VINE TARE DIN URM~, VIZÅND O RE}EA DE 500 DE MAGAZINE PÅN~ |N 2017. DE LOREDANA S~NDULESCU

10

Biz

Foto: © Tupungato – Dreamstime.com

R

e]elele de retail modern Mega Image [i Profi continu` \n for]` expansiunea pe pia]a romåneasc`, ambele companii avånd planuri ambi]ioase. Recent, reprezentan]i ai Mega Image au anun]at c` vor mai deschide pån` la sfår[itul acestui an aproximativ 40 de de magazine, printre care unul \n B`neasa care va avea o suprafa]` de circa 2.000 mp, la care se adaug` anexele.

Planul este tangibil, \n condi]iile \n care compania a avut o expasiune similar` [i anul trecut, \n ultimele dou` luni din 2014 inaugurånd 48 de magazine.

355 este num`rul de magazine la care a ajuns re]eaua Profi pån` la \nchiderea edi]iei [i inaugur`rile continu` uneori chiar s`pt`månal, cu inten]ia oficial declarat` de a ajunge la 500 de magazine pån` la sfår[itul anului 2017. Cu aproape 8.000 de angaja]i [i prezen]` \n 168 de localit`]i din toate jude]ele ]`rii [i Bucure[ti, Profi este re]eaua de retail modern cu cea mai mare acoperire geografic` din Romånia. Expansiunea lan]ului nu vizeaz` o regiune anume sau doar anumite ora[e. “Viz`m toat` ]ara”, explica Daniel C\rstea, directorul general al Profi, instalat \n func]ie la \nceputul acestui an. “Depinde doar de oportunit`]ile care apar [i de disponibilitatea de care vor da dovad` de]in`torii de spa]ii adecvate”, preciza acesta. Profi a \ncheiat 2014 cu o re]ea de 275 de unit`]i comerciale la nivel na]ional, cu 71 mai multe decåt \n anul precedent, iar planul pentru anul acesta este s` deschid` cel pu]in tot atåtea cåte au fost inaugurate anul trecut. |n ceea ce prive[te strategia lan]ului Mega Image, oficialii companiei precizeaz` c` inten]ia retailerului este s` ajung` la clien]ii s`i la o distan]` de 500 de metri, astfel \ncåt \n continuare exist` un poten]ial semnificativ de extindere atåt \n Bucure[ti, cåt [i \n alte ora[e din ]ar`. |n 2014, Mega Image a avut o cifr` de afaceri de 550 de milioane de euro, iar pentru anul curent estimeaz` o cre[tere de aproximativ 30% pån` \n jurul valorii de 650 – 700 de milioane de euro. Pe lång` re]eaua de

442 de magazine, retailerul are dou` centre logistice [i peste 8.600 de angaja]i. Pån` la finalul anului, potrivit declara]iilor f`cute de Adrian Nicolaescu, director de marketing al companiei, num`rul angaja]ilor va dep`[i 9.000 de persoane.

La [ase ani de la lansarea m`rcii Gusturi Romåne[ti, \n aprilie anul acesta Mega Image a deschis \n Bucure[ti primul magazin cu acest nume. Magazinul Gusturi Romåne[ti, cu o selec]ie de 380 de produse din peste 10 categorii diverse [i un design interior inspirat din elemente tradi]ionale romåne[ti, are o suprafa]` de vånzare de 134 mp [i a fost deschis \ntr-un spa]iu de]inut anterior de Angst.

Mega Image face parte din grupul belgian Delhaize, care va fi preluat de grupul olandez Royal Ahold, pentru circa 9,32 miliarde euro \n ac]iuni, aceasta fiind cea mai mare tranzac]ie din domeniul retailului \n ultimii zece ani. Potrivit unui anun] din iunie 2015 al celor dou` companii, investitorii Delhaize vor primi 4,75 de ac]iuni Ahold pentru fiecare ac]iune proprie. Veniturile totale ale grupului Delhaize au crescut \n trimestrul al treilea, \n termeni comparabili, cu 1,7%, la 6,1 miliarde euro. |n primele nou` luni, veniturile au atins 18 miliarde de euro. La sfâr[itul trimestrului al treilea, Delhaize avea o re]ea de 3.465 magazine la nivel interna]ional. Biz

START

Cum ne v`d investitorii?

Foto: © Wavebreakmedia Ltd – Dreamstime.com

ROMÂNIA ESTE |NTRE CAMPIOANELE CRE{TERII ECONOMICE |N EUROPA CENTRAL~ {I DE EST, IAR ACEST LUCRU NE PUNE PE RADARUL INVESTITORILOR. TREBUIE |NS~ S~ }INEM CONT DE FAPTUL C~ INVESTI}IILE NU MAI VIN DOAR PENTRU C~ AVEM COSTURI MICI. DE OANA VOINEA

I

nvestitorii str`ini nu mai aleg doar \n func]ie de costurile mici, ei analizeaz` mai multe aspecte \n momentul \n care vor s` intre o pia]`, spune Dan Buc[a, CEE Economist, UniCredit Bank London. “Dac` acum câ]iva ani eram compara]i cu ]`ri mai pu]in stabile, acum compara]ia este strict regional`, unde este România \ntre Polonia [i Ungaria”, a declarat economistul \ntr-o \ntâlnire cu presa. Dan Buc[a a ar`tat c` deschiderea unei fabrici de componente auto este \n continuare un motiv de bucurie \n condi]iile \n care \n alte ]`ri din regiune este un lucru firesc. “Nu avem investi]ii str`ine greenfield pentru c` nu suntem proactivi”, a spus economistul, dând exemplul ungurilor, care de doi ani “\i vâneaz`” pe reprezentan]ii Tesla, pentru a-i convinge s` deschid` o fabric` \n Ungaria.

Economistul de la UniCredit a ar`tat c` România este campioan` regional` la cre[teri salariale, \ns` problema este diferen]a dintre salarii [i productivitate,

12

Biz

care este la cel mai mare nivel de la criz` \ncoace. “O asemenea diferen]` \ntre salarii [i productivitate am mai v`zut \ntr-o singur` ]ar` dup` criz`, \n Ungaria. {i am v`zut ce s-a \ntâmplat dup`, respectiv ungurii au fost for]a]i s` deprecieze moneda. |ntrebarea este, dac` vom continua \n ritmul acesta, productivitatea r`mânând \n urma salariilor, care va fi presiunea pe leu? Dac` avem trei ani de cre[teri salariale, dup` care cursul se duce la 5 lei pentru un euro nu v`d ce am câ[tigat. Este adev`rat c` oamenii au iluzie monetar`, totu[i cele dou` ar trebui s` fie corelate”, a spus Dan Buc[a.

Potrivit economistului, cre[terea repetat` a salariului minim afecteaz` competitivitatea prin pre], m`rind costurile de produc]ie [i opre[te reducerea [omajului. “Faptul c` [omajul nu mai scade \n România se datoreaz` [i acestei cre[teri salariale.

Salariile cresc prea repede ca s` permit` reducerea [omajului. Este adev`rat c`

[omajul este mai mic la noi decât \n alte ]`ri din regiune, dar \l [i m`sur`m pu]in diferit.

Dup` calculele noastre, [omajul natural \n România este de sub 6%, adic` ar mai fi loc ca [omajul s` scad` m`car un punct procentual \n România”, a explicat Buc[a. |n ceea ce prive[te atitudinea proactiv` pentru atragerea investitorilor, economistul de la UniCredit a precizat c` spre deosebire de România, ]`rile din regiune sunt foarte active pe zona de promovare.

Buc[a s-a ar`tat impresionat de ac]iunile derulate la Londra de autorit`]ile din Cehia, care organizeaz` regulat pitch-uri tematice. Pentru a promova industria de IT, spre exemplu, a fost organizat un eveniment unde delega]ia din Cehia avea, pe lâng` autorit`]i [i economi[ti, circa 80 de firme din domeniu. “Investi]iile nu vor mai veni singure la noi. Probabil c` va mai fi un flux natural, dar vor fi doar investi]iile care caut` \n principal costuri mai mici”, a completat Buc[a. Biz

START

Flori la un clic distan]` DUP~ CE EXTINDEREA |N OFFLINE A ADUS O CRE{TERE CU 30% A VENITURILOR, FLOR~RIILE MAGNOLIA MIZEAZ~ {I PE ONLINE, PRIN INTRAREA |N EMAG MARKETPLACE. DE OVIDIU NEAGOE

F

lor`riile Magnolia, care proceseaz` comenzi online de mai bine de zece ani, mai fac un pas important \n comer]ul electronic. De la sfâr[itul lunii octombrie, gama de produse florale a Magnolia este disponibil` [i pe eMAG Marketplace.

Parteneriatul cu retailerul electronic face parte din strategia companiei de a se extinde [i mai mult \n comer]ul online [i de a facilita oferirea de flori [i d`ruirea aranjamentelor florale deosebite. Prin listarea produselor \n magazinul eMAG, Magnolia va putea acoperi mai bine cererile din toat` ]ara [i va putea, de asemenea, s` se adreseze mai u[or ca niciodat` oricui vrea s` fac` un gest frumos, s` surprind` o persoan` drag` cu o floare [i s` ofere o amintire de neuitat. Pasul reprezint` totodat` [i o diversificare a

comer]ului online, dovedind c` e-commerce-ul este \n continu` dezvoltare.

Reprezentan]ii flor`riei estimeaz` c` Magnolia va \nchide anul cu venituri de

3,5 milioane de euro, \n cre[tere cu 30% fa]` de anul anterior, progres datorat [i consolid`rii prezen]ei \n offline. Extinderea \n offline va continua [i anul viitor prin lansarea unui spa]iu \n viitorul mall ParkLake din Bucure[ti. “eMAG este cea mai mare platform` de vånz`ri online din Romånia, iar noi ne dorim ca astfel s` ajungem la to]i acei clien]i care vor s` d`ruiasc` flori, s` fac` un gest frumos, dar timpul nu le permite s` mearg` fizic pån` la flor`riile noastre”, spune Ioana Molnar, cofondatoare a Magnolia. “A[tept`m rezultatele primei luni pentru a putea realiza o estimare corect` asupra influen]ei \n cifre de vånz`ri, dar ne a[tept`m ca 2016 s` fie cea mai important` perioad` pentru aceast` strategie”, continu` Ioana Molnar. Biz

Biz

13

COVER STORY

VEcTor de businEss Un proiect rom창nesc face valUri la nivel global printr-o abordare diferit~ a Unei pie}e aflate |nc~ |n formare. vector Watch este Un proiect ambi}ios g창ndit de andrei piti{, finan}at de radU georgescU {i aflat acUm |n fa}a UnUi pariU cU miza de Un miliard de dolari.

TEXT dE GabriEl b창rliG~

14

Biz

Foto: VALI MIREA

andrEi PiTi{, fondator [i cTo al Vector Watch

Biz

15

E COVER STORY

Ast`zi, Vector Watch este disponibil comercial \n SUA, Marea Britanie [i \n Romånia. Asta fiindc` Radu Georgescu a avut \ncredere \n viziunea lui Andrei Piti[ [i GECAD Group a investit 500.000 de euro \n Vector Watch. “Probabil motivul principal al investi]iei a fost Andrei, un tip absolut extraordinar, probabil aflat \n top 3 arhitec]i de sisteme de operare embedded din lume. |]i dore[ti s` investe[ti \ntr-o firm` \n care cel care are viziunea [i care trebuie s` mi[te lucrurile are o calitate tehnic` foarte mare [i o energie pe m`sur`”, spune Radu Georgescu pentru Biz. Iar calitatea tehnic` foarte mare a lui Andrei Piti[ [i a echipei sale se vede \n produsul finit – un ceas inteligent a c`rui baterie ]ine 30 de zile. Nu o zi, nu o s`pt`mân`, ci o lun` \ntreag`. Acest lucru a fost reu[it datorit` unui management excelent al consumului de energie, posibil fiindc` echipa româneasc` a construit platforma software [i hardware de la zero special pentru acest produs. Poate [i mai extraordinar este faptul c` de la idee pân` la momentul lans`rii comerciale au trecut doar doi ani, timp \n care Andrei [i echipa au creat de la zero o platform` software [i un produs viabil.

16

Biz

Era februarie 2014 [i trecuser` dou` luni de cånd Andrei Piti[ \i spusese lui Radu Georgescu, partener fondator al GECAD Group, c` vrea s` fac` un smartwatch. “Un smartwatch, e[ti nebun? Nu se poate a[a ceva”, a fost reac]ia ini]ial` a lui Georgescu. Dar dup` dou` luni Andrei a venit cu un prototip. “Era, de fapt, un «proof of concept» cåt masa, cu tot felul de pl`ci [i fire, dar care func]iona”, \[i aminte[te Andrei Piti[, fondator [i CTO al Vector Watch.

Andrei Piti[ poveste[te cum a observat de-a lungul anilor mai multe valuri de tehnologie [i de fiecare dat` \[i spunea c` domeniul respectiv se va dezvolta exploziv, dar n-a ac]ionat niciodat` pentru a fructifica acele oportunit`]i, cum ar fi Linux, procesarea de pl`]i online sau aplica]iile mobile. “De data asta, când am v`zut c` \ncep s` apar` accesorii wearables [i internetul a devenit foarte u[or accesibil de pe dispozitive tot mai mici, am zis c` nu mai ratez ocazia”, spune Andrei. Ideea lui a fost s` fac` o platform` software pentru aceste dispozitive, dar [i-a dat seama c` nu po]i face a[a ceva f`r` s` ai [i un produs care s` o foloseasc`. Avea un ceas Pebble, care trebuia \nc`rcat la 4-5 zile, [i o br`]ar` de fitness Fitbit, care se \nc`rca la 3-4 zile, motiv pentru care se trezea des cu ele desc`rcate [i nu prea le folosea. Atunci s-a gândit c` ar fi extraordinar s` aib` ambele func]ionalit`]i (ceas inteligent [i br`]ar` de fitness) \ntr-un singur dispozitiv [i, mai ales, s` ]in` bateria cât mai mult.

S-a apucat de munc` singur \n vara lui 2013 pentru partea de software [i a discutat \n SUA despre partea de produc]ie [i lan] de furnizori cu fo[ti colegi de la Ixia, firm` pentru care lucrase \n România. “N-aveam nicio idee ce \nseamn` s` fabrici ceva. Aveam experien]` \n software, \n Clever Taxi, iRewind [i alte startup-uri, care aveau [i ceva componente de hardware, dar nu mare lucru. Oamenii mi-au zis c` trebuie s` discut cu ni[te firme [i se rezolv`, e simplu. S-a dovedit c` nu e chiar a[a”, spune fondatorul Vector Watch. Problema este c` el nu dorea un ceas de plastic oarecare, pentru care g`se[ti u[or produc`tori dispu[i s`-l fabrice pornind de la un model de baz` la care s` fac` mici modific`ri. |ns` s` faci de la zero hardware [i carcas` de ceas din o]el s-a dovedit a fi foarte dificil.

A fost momentul \n care Andrei a sim]it nevoia de ajutor [i a luat al`turi de el doi oameni: Irina Alexandru pe partea de design de produs [i Dan Tudose pe partea de hardware \n zona electronic`. Apoi au venit pe partea de software Daniel Rizea [i Bogdan Vlad, selecta]i din programul de preaccelerare Innovation Labs. Partea de hardware n-a fost simpl`, fiindc`, de[i folosea ca baz` tehnologii existente [i verificate, a fost nevoie de multe teste pentru a \n]elege cum func]ioneaz` acestea [i ce probleme apar. De exemplu, un ceas inteligent comunic` prin tehnologia Bluetooth low energy cu smartphone-ul, dar tipuri diferite de telefoane Android au cipuri

COVER STORY

diferite de Bluetooth, ceea ce poate \mpiedica func]ionarea corect` a dispozitivului.

“Trebuie s`-]i dovede[ti inclusiv ]ie c` se poate, c` tehnologia func]ioneaz`. Ea merge \n linii mari, dar trebuie domesticit` ca s` fac` exact ce vrei tu. Sunt o mul]ime de lucruri care trebuie dep`[ite”, arat` Andrei Piti[.

Dup` momentul din februarie 2014, când s-a prezentat cu primul “ceas” de dimensiuni mari \n fa]a lui Radu Georgescu, echipa a lucrat intensiv pentru realizarea unui prototip la dimensiunile finale, cu o carcas` tip`rit` 3D. Iar Radu Georgescu a fost cel care l-a convins pe Joe Santana, fost CEO al Timex Group, cunoscut produc`tor de ceasuri high-end, s` se vad` cu echipa Vector Watch. “A r`mas uimit de ce am putut s` facem \n vreo opt oameni \n doar câteva luni de zile. I-am spus c` o s` ]in` bateria 30 de zile, dar nu ne-a crezut”, \[i aminte[te Andrei Piti[. Ini]ial, Joe Santana a fost consultant pentru proiectul Vector Watch, dar la finele anului 2014 a venit ca CEO al companiei, func]ie pe care o ocup` [i \n prezent. Timp de câteva luni de zile echipa a muncit intens pentru ca pe 19 martie anul acesta s` prezinte la târgul de ceasuri de la Basel conceptul Vector Watch.

aTuurilE Viziunii difEriTE Iar conceptul, ceasul inteligent \n sine, este doar vârful aisbergului. Radu Georgescu spune c`, dincolo de ceas, mult mai important` este viziunea nou` cu care vine Vector Watch - o platform` gândit` special pentru zona de wearables, nu o \ncercare de \nghesuire a unui smartphone pe ecranul unui ceas. El arat` c` la fel s-a \ntâmplat la fiecare schimbare tehnologic` major` din ultimii 40 de ani. Când au ap`rut PC-urile, s-a \ncercat mutarea pe acestea a sistemelor de operare de pe mainframe-uri, dar nu a mers [i atunci a ap`rut Microsoft cu MS-DOS [i apoi cu Windows, sisteme de operare gåndite special pentru PC-uri. Când au ap`rut smartphone-urile, ini]ial s-a \ncercat s` se pun` sub o form` sau alta Windows pe smartphone [i iar nu a mers, revolu]ia producâdu-se când au ap`rut iOS [i Android, sisteme de operare specifice pentru aceste dispozitive. Acum au ap`rut dispozitive [i mai mici, wearables, [i mul]i \ncearc` s` pun` Android [i iOS pe ele. “De fapt, \ncearc` s` taie pe la col]uri [i s` le \nghesuie cum pot. Nu are cum s` func]ioneze, se vede [i istoric. E nevoie de un sistem de operare nou, rescris pentru aceste

cum sE facE VEcTor WaTch? de la idee la lansarea comercial` au trecut doar doi ani, dar \n spatele ecranului acestui smartwatch românesc se afl` munca unei companii deja globale dEzVolTarE O echip` de 35 de oameni din România se ocup` de dezvoltarea software [i hardware a produsului. Sistemul de operare este gândit de la zero de o echip` condus` de Andrei Piti[. Partea de design este realizat` de Irina Alexandru sub coordonarea lui Steve Jarvis, fost design director pentru Timex [i Nike FuelBand.

Produc}iE Cuprinde un lan] complex de furnizori, care include fabrici din China specializate pe astfel de produse. Totul se asambleaz` manual \ntr-o facilitate care realizeaz` [i teste de etan[eitate, software [i hardware pentru produsul final. Acest lan] complex de furnizori a fost pus la punct de Ron Spencer, care a fost COO la Bulova Watches. disTribu}iE Produsul se vinde prin trei canale principale: pe site-ul propriu, prin distribuitori care-l duc \n retail, respectiv prin alte platforme online, cum ar fi Amazon. |n România, compania are pentru \nceput un parteneriat exclusiv de distribu]ie cu Orange. Compania are oameni de sales [i marketing \n SUA, la Londra [i la Bucure[ti.

Biz

17

COVER STORY

noi dispozitive”, spune fondatorul GECompania are, prin urmare, de finan]at dou` tipuri de activit`]i – dezvoltarea [i CAD. Exact aici Vector performeaz`, fiopera]iunile, respectiv produc]ia [i stocurile. Produc]ia [i stocurile se finan]eaz` indc` este o platform` bazat` pe un sisbancar, iar partea de cercetare-dezvoltare se finan]eaz` cu equity. “Vorbim despre tem de operare gândit de la zero pentru ni[te numere mari, fiindc` vånz`rile, de[i au \nceput de foarte curånd, au cre[teri wearables, acesta fiind principalul motiv foarte mari”, arat` Radu Georgescu. |n viziunea lui, Vector Watch este o companie pentru care bateria ]ine 30 de zile, nu de tip unicorn, care poate atinge valoarea de un miliard de dolari. Pentru moment, doar o zi sau dou`. “Inova]ia cea mai maceasul Vector Watch se vinde prin trei canale principale: pe site-ul propriu, prin disre o constituie sistemul de operare [i contribuitori [i prin alte platforme online, cum ar fi Amazon. |n România, compania exiunea cu mobilul [i cloud-ul, plus felul are pentru \nceput un parteneriat exclusiv de distribu]ie cu Orange. “Ne gândim [i \n care dezvolt`m aplica]iile special penla parteneriate globale cu operatori telecom, pentru c` ei sunt cei care ajung la utitru acest ceas. Totul e gândit pentru a folizatorul pe care-l viz`m”, arat` Andrei Piti[. losi cât mai mult conexiunea la cloud [i Lansarea comercial` a ceasului a fost momentul \n care compania a ar`tat smartphone-ul, pentru a face consumul cum se concretizeaz` viziunea sa asupra zonei de wearables. O diferen]` mare de calcul [i energie acolo, nu pe ceas”, const` \n faptul c` toate aplica]iile sunt dezvoltate special pentru ceas, nu sunt spune Piti[. portate pur [i simplu de pe telefon. “Mi se pare foarte interesant faptul c` Vector Dezvoltarea de software [i designul Watch nu-[i dore[te s` aib` 100.000 de aplica]ii, ci doar pe cele relevante pentru hardware-ului se fac \n România, unde mån`, cu totul altele decåt cele relevante pentru telefoane”, arat` fondatorul GEechipa num`r` 35 de oaCAD Group. Acesta arat` c` momentele \n care te meni. Partea de design ui]i la cele dou` dispozitive sunt diferite, ecranul are este realizat` de Irina alt` dimensiune [i sunt multe aplica]ii care nu-[i au Alexandru sub coordorostul pe ceasul inteligent. Gåndirea unor aplica]ii narea lui Steve Jarvis, capentru a le pune pe ceas trebuie s` fie foarte diferit` re a fost design director de ceea ce se face pe smartphone, inclusiv omniprepentru Timex [i Nike zentul Facebook trebuie s` arate cu totul altfel pe FuelBand [i acum este ecranul unui ceas. “Aici, Vector lucreaz` cu oameni creative director la Vecdin zona de psihologie pentru a \n]elege comportator Watch. Echipa Vecmentul utilizatorilor, iar oameni ca Joe Santana, cu tor Watch num`r` \n]elegere foarte adånc` din zona ceasurilor, ajut` aproape 50 de persoane foarte foarte mult”, spune Radu Georgescu. De alt\n total, pe lâng` cele 35 fel, platforma software, dezvoltarea aplica]iilor [i din România mai fiind formarea unei comunit`]i de dezvoltatori de echipa de vânz`ri din aplica]ii sunt \n acest moment focusul companiei.

SUA [i cea de marketing Vector Watch a fost lansat exact la momentul “a[a cum ceasul electronic [i cel cu de la Londra. “Suntem oportun din punctul de vedere al evolu]iei pie]ei de cuar] au detronat ceasul mecanic, la fel \nc` \ntr-o faz` de starceasuri inteligente [i wearables. Aceasta se afl` \ntr-o tup [i fiecare dintre noi zon` de inflexiune, dup` o perioad` \n care s-a vorbit smartwatch-urile, \ntr-o form` foarte face 2-3 joburi”, spune mult despre poten]ialul s`u uria[. A venit apoi intrasimpl` [i palatabil` a[a cum \ncerc`m fondatorul Vector rea Apple pe aceast` pia]`, care a accelerat [i mai noi s-o facem, vor detrona ceasurile Watch. mult lucrurile, iar acum pia]a se va a[eza [i va cre[te electronice.”

Produc]ia se face \n pe baz` de produse, nu de vorbe. “Este o pia]` care andrEi PiTi{, fondator [i cTo al Vector Watch China, la fabrici speciali\nc` nu [i-a g`sit foarte clar cå[tig`torii, e nedefinit`, zate pe astfel de produceea ce ne face pe noi s` credem c` suntem \ntr-un se. Piti[ spune c` a purmoment foarte bun, putem participa la aceast` curs` tat discu]ii [i cu fabrici din România, dar cu [anse bune. E o pia]` care cre[te [i va cre[te, sunt juc`tori importan]i ca Apple, nu a g`sit pe nimeni care s` respecte speSamsung, Jawbone. Este foarte bine c` exist`, nu ne batem cu ei”, spune Radu cifica]iile tehnice [i finisajele extrem de fiGeorgescu. Acesta vede un mare avantaj \n faptul c` nume mari ca Apple [i Samne ale produsului. Lan]ul de furnizori insung, care dispun de bugete de marketing importante, educ` pia]a \n zona de ceaclude mai multe fabrici [i totul se asamsuri inteligente [i wearables. Nu doar ceasurile vor fi conectate, deja aceast` evobleaz` manual \ntr-o facilitate care realilu]ie se suprapune peste a[teptata revolu]ie Internet of Things, \n care inclusiv zeaz` [i teste de etan[eitate, software [i electrocasnicele vor face parte dintr-o re]ea inteligent` controlat`, cel mai probahardware pentru produsul final. Acest bil, de pe smartphone. “Eu cred c` ceasul viitorului va fi conectat. Smartwatch-ul lan] complex de furnizori a fost pus la este ceasul digital al viitorului [i noi suntem cel mai aproape de aceast` viziune, punct de Ron Spencer, un om cu expemai aproape decât ceilal]i, care vin cu un calculator [i cu ecran color pe care s`-l rien]` mare \n produc]ie, care a lucrat la butonezi. Dup` p`rerea mea, trebuie s` r`mân` un ceas”, conchide Andrei Piti[.

Fossil [i a fost COO la Bulova Watches. {i, la cum arat` lucrurile, timpul \i va da cu siguran]` dreptate. Biz 18

Biz

COVER STORY

Timpul unicornului

P

Un startUp a c~rUi evalUare dep~{e{te pragUl de 1 miliard de dolari este denUmit Unicorn |n jargonUl fondUrilor de investi}ii. ar pUtea fi Urm~torUl Unicorn o companie din românia? de gabriel bârlig~

Pentru Radu Georgescu, partener fondator al GECAD Group, ipoteza de mai sus nu este o fantezie, ci un pariu realist pe o pia]` aflat` \n pragul exploziei. Este unul dintre motivele pentru care a investit 500.000 de euro \n Vector Watch.

Cum ai ajuns s` fii implicat \n proiectul Vector Watch?

Sunt prieten de foarte mult` vreme cu Andrei Piti[ (fondatorul Vector Watch – n.r.) [i cånd a decis s` fac` acest lucru am fost probabil printre primii la care a venit. Noi ne doream de mult` vreme s` facem ceva \mpreun`, deci a fost destul de natural [i informal. A venit cu un pitch, fiindc` pån` la urm` a[a e normal. Era decembrie 2013.

Mi-a zis c` \n 15 februarie vine cu ceasul [i chiar a[a a f`cut: a venit omul cu ceasul, cu sistemul de operare f`cut, cu tot ce trebuie. Probabil motivul principal al investi]iei a fost Andrei, despre care a[ putea s` vorbesc foarte mult, dar vorbe[te mult` lume. E un tip absolut extraordinar, probabil e \n top 3 arhitec]i de sisteme de operare embedded din lume. |]i dore[ti s` investe[ti \ntr-o firm` \n care cel care are viziunea [i care trebuie s` mi[te lucrurile are o calitate tehnic` foarte mare [i o energie uria[`.

20

Biz

Ce te-a atras la proiect?

La momentul respectiv mi s-a p`rut nu doar o idee bun`, ci [i o viziune extrem de interesant`. Prive[te dincolo de ceasuri [i are foarte mult sens. Mul]i \ncearc` s` pun` Android [i iOS pe aceste dispozitive tot mai mici. De fapt, \ncearc` s` taie pe la col]uri [i s` le \nghesuie cum pot, iar asta n-are cum s` func]ioneze. Este nevoie de un sistem de operare nou, rescris pentru aceste noi dispozitive, iar Vector chiar asta este, o platform` care con]ine [i sistem de operare [i tot ce trebuie astfel \ncåt aceste dispozitive s` poat` func]iona eficient. Acesta e principalul motiv din care apare aceast` diferen]` de baterie de la o zi la 30 de zile, nu din faptul c` are ecran monocrom - Pebble are [i el acest ecran [i ]ine 2-3 zile. Este vorba despre un sistem de operare scris de la zero pentru acest tip de dispozitiv. Mi se pare o viziune puternic`, ofertant`, care s` schimbe o mic` buc`]ic` din lumea \n care tr`im. Ceasul \n sine e doar un pilot al acestei viziuni, dar el trebuie s` fie de succes [i chiar este de succes. E foarte frumos, foarte bine gåndit, este un ceas care nu este un telefon pe mån` - chiar e un ceas inteligent.

Ce a[tept`ri ai de la Vector Watch?

Am scris [i pe blog. A[tept`rile mele sunt de unicorn. Eu cred c` aceast` companie va deveni repede unicorn, va ajunge s` fie evaluat` la un miliard de dolari. |ntrebarea este, de fapt, cånd va deveni. Va fi un juc`tor semnificativ \ntr-un timp foarte scurt.

Ai testat ceasul?

Culmea este c` eu nu am purtat ceas niciodat`. Am \ncercat s` port alte ceasuri existente pe pia]`, inclusiv Apple Watch [i Samsung Gear, [i n-am [tiut cum s` le dau jos mai repede de pe mån`. Dar port Vector Watch de un an de zile [i cred c` mi-ar fi greu s` renun] la el [i asta \n condi]iile \n care nu sunt lansate decât câteva aplica]ii. Vector Watch de-abia s-a lansat, urmeaz` aplica]iile [i toat` nebunia, platforma este gata pentru ele. Tr`im \ntr-o lume care alearg` foarte repede. Aveam de ales \ntre a mai sta trei ani de zile [i a veni cu ceasul perfect, cu mii de aplica]ii, dar mult prea tårziu, [i a lansa ceasul urmånd ca \n dou` luni s` lans`m [i aplica]ii, comunitatea de dezvoltatori [i a[a mai departe.

Toate astea urmeaz` foarte repede. Vector Watch nu-[i dore[te s` aib` 100.000 de aplica]ii, ci doar pe cele relevante pentru mån`, cu totul altele decåt cele relevante pentru telefoane. Pentru c` momentele \n care te ui]i la cele dou` sunt diferite, ecranul este diferit ca dimensiune – nu po]i s` faci Excel-uri pe ceas, deci nu vei avea nevoie de acest gen de aplica]ii. Gåndirea unor aplica]ii pentru a le pune pe ceas trebuie s` fie foarte diferit` de ceea ce se face pentru telefon.

Ce alte proiecte mai are GECAD Group?

Am våndut recent Coinzone, compania din domeniul Bitcoin. La GECAD ne uit`m \n permanen]` dup` investi]ii noi [i este posibil s` concretiz`m ceva

COVER STORY

pån` la sfår[itul acestui an. Focaliz`m foarte mult pe cre[terea [i gestiunea businessurilor existente. Vector Watch este probabil proiectul \n care investim cel mai mult timp. Dar Gluru, care s-a lansat comercial acum o lun`, este o companie care func]ioneaz` foarte bine [i face valuri. Pawsquad este o companie foarte interesant` care a pivotat deja de dou` ori [i se \ndreapt` \ncet dar sigur spre a fi un succes \n zona de sharing economy. Deci avem treab`.

Cum arat` strategia GECAD Group?

Suntem un fond de investi]ii, asta e filosofia \n care lucr`m. Ce [tim noi s` facem este s` ne implic`m \n \nceputul unei companii [i \n creionarea strategiei din toate punctele de vedere, ca viziune, echip`, ridicare de capital, Romånia, Silicon Valley, globalizare [i a[a mai departe. {i ne pricepem foarte bine la treaba asta, zic eu. Când compania este mare [i \ncepe s` fie nevoie de costum [i cravat` pentru a discuta cu bursa sau mai [tiu eu ce, este un moment care nou` nu ne place [i poate nici n-am fi foarte buni. E cu totul alt` filosofie. Filosofia de startup, de \nceput, cu månecile suflecate, cu toate succesele extraordinare [i rateurile corespunz`toare, toate \ntreb`rile pe care ]i le

“eu cred c` vector Watch va deveni repede unicorn, va ajunge s` fie evaluat` la un miliard de dolari. |ntrebarea este, de fapt, când va deveni. dar va fi un juc`tor semnificativ \ntr-un timp foarte scurt.”

Foto: VALI MIREA

radu GEorGEscu, partener fondator al GEcad Group

pui, fricile, fobiile, frustr`rile care trebuie gestionate, e complet diferit`. Ne pricepem la prima parte, ne str`duim s-o facem foarte bine, urmånd ca apoi s` punem compania \n måinile cuiva care se pricepe la partea a doua. E mai bine [i pentru companie, [i pentru clien]i, pentru toat` lumea. Eu cred foarte tare c` fiecare dintre noi trebuie s` fac` lucrurile la care se pricepe. Biz Biz

21

COVER STORY

ceasul marilor schimb`ri

D

pe o pia}~ care anUl trecUt abia a dep~{it 1,3 miliarde de dolari se |nghesUie tot mai mUl}i jUc~tori de calibrU, ca apple, samsUng saU lg. de ce? pentrU c~ |n Urm~torii ani cre{terea va fi exploziv~. de gabriel bârlig~

Dac` lans`rile de smartphone-uri au devenit deja ceva obi[nuit, de vreun an de zile exist` un alt gadget care apare tot mai des \n prim-plan [i este adoptat de multe companii tech. Smartwatch-ul a devenit urm`toarea frontier` ce trebuie cucerit` pentru gigan]i ca Apple sau Samsung, dar [i ocazia ideal` pentru companii noi, cum este Vector Watch, de a rescrie regulile jocului. Miza este simpl`: urmeaz` explozia pie]ei. Numai pentru acest an compania de cercetare IC Insights estimeaz` o cre[tere de 6 ori a pie]ei de wearables (ceasuri [i br`]`ri inteligente), pân` la circa 6,1 miliarde de dolari. “Sunt foarte multe studii \n domeniu [i este destul de evident c` pia]a asta este aici pentru a r`måne, nu va disp`rea. Noi to]i educ`m pia]a [i ne bucur`m c` buzunare adånci ca Apple educ` pia]a”, spune Radu Georgescu, partener fondator al GECAD Group [i principalul investitor \n Vector Watch.

Faptul c` Apple a decis s` atace acest segment, mai ales dup` ce a v`zut cum al]ii nu reu[esc s`-l urneasc` spre cifre de vânz`ri extraordinare, i-a convins pe mul]i c` gadgeturile de tip wearable au un poten]ial important. {i deja for]a Apple se simte \n pia]`. Potrivit datelor IDC, \n al doilea trimestru din 2015 compania din Cupertino a livrat 3,6 milioane de unit`]i de Apple Watch, cu doar 0,8 milioane de unit`]i \n spatele liderului pie]ei de wearables, Fitbit. Dar s` nu uit`m c` Fitbit face br`]`ri de fitness, nu ceasuri inteligente. Doar pe segmentul de smartwatch estim`rile altor companii de cercetare arat` deja o cot` de aproape 75% pentru Apple. Pia]a de wearables a crescut ca volum cu 223,2% \n trimestrul II din 2015 fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, de la 5,6 la 18,1 milioane de unit`]i, potrivit IDC.

22

Biz

Nici Google nu st` cu mâinile \n sân: a lansat recent o nou` versiune a platformei Android Wear care permite conectarea ceasurilor inteligente care o folosesc [i cu iPhone. Moto 360, de la Motorola, folose[te Android Wear [i are un design apreciat, plus un pre] mai moderat (165 de dolari). Samsung a decis s` mearg` pe propriul sistem de operare, Tizen, [i a lansat la \nceputul acestei toamne Samsung Gear S2, smartwatch cu ecran rotund, \n dou` versiuni - Gear S2 [i Gear S2 clasic.

Dincolo de juc`torii care vin din zona smartphone-urilor [i care \ncearc` mai degrab` s` transpun` cumva experien]a de pe ecranul unui telefon pe cel mult mai mic al unui ceas, nu trebuie neglijate companiile care vin cu o platform` software proprie adaptat` acestui tip de dispozitiv. Aici Pebble este poate cel mai cunoscut juc`tor interna]ional, cu Pebble Time, proiect finan]at prin Kickstarter. Dar analiza IDC vede o sc`dere a cotei de pia]` a sistemului de operare Pebble OS de la 8,7% la 3,1% pân` \n 2019. {i WatchOS va sc`dea de la 58% \n 2015 la 47% \n 2017, \n timp ce Android Wear va cre[te de la 17% la 38% \n 2019. Surprize ar putea veni [i din partea produc`torilor tradi]ionali de ceasuri, care pân` acum, e drept, s-au limitat la parteneriate de genul celui anun]at de TAG Heuer cu Google [i Intel.

Dincolo de cote de pia]` [i rivalit`]i, avantajul unui smartwatch este c` poate \ndeplini mai multe func]ii simultan [i, mai ales, faptul c` are un sistem de operare [i acces la aplica]ii, care \l ajut` s` ]in` u[or pasul cu schimb`rile [i s` poat` fi actualizat rapid la noi cerin]e ale utilizatorilor. Dac` viitorul va fi conectat, ceasurile nu pot r`mâne pe dinafar`. Biz

TECH

RadiogRafia inteRnetului Românesc Cum arat` harta internetului \n România? Cât ne cost`, cum \l folosim [i la ce viteze? Avem cifre care ne arat` cum obiceiurile de consum de date ale românilor se schimb` [i modific` businessul operatorilor. de alexandRu R~descu

C

ând vine vorba de comunica]ii electronice, România se afl` \n pozi]ii de top, pe o serie de segmente, atât la nivelul UE, cât [i la nivel global: viteze mari la internet, tarife mici, acoperire broadband \n timp rapid, re]ele performante (atât Orange, cât [i Vodafone România sunt liderii filialelor europene). Iar când nu dorim s` ne baz`m pe statistici [i rapoarte, avem confirmare pe pielea noastr` când c`l`torim sau din facturile românilor care locuiesc \n str`in`tate. Cu toate astea, mai sunt destule “g`uri negre” de acoperit, la utilizare internet sau dotare cu diverse echipamente IT. Românii pl`tesc lunar, \n medie, 34 de lei pentru serviciile de internet fix de acas` achizi]ionate individual, conform unui detaliat studiu prezentat recent de Autoritatea Na]ional` pentru Administrare [i Reglementare \n Comunica]ii (ANCOM). Datele arat` c` 47% dintre cei chestiona]i pl`tesc o factur` cu o valoare cuprins` \ntre 31 [i 50 lei, 34% au de pl`tit lunar \ntre 20 [i 30 lei, \n timp ce 11% dintre ei au o factur` mai mic` de 20 de lei. Doar 8% dintre cei care au participat la acest studiu au declarat c`

24

Biz

au un contract care dep`[e[te 51 lei.

De asemenea, din datele arbitrului telecom mai reiese c` \n 82% dintre gospod`rii serviciile de internet fix au fost achizi]ionate de la acela[i furnizor \mpreun` cu alte servicii de comunica]ii electronice (televiziune, telefonie fix` sau mobil`, internet mobil), ace[tia pl`tind lunar pentru un astfel de pachet, \n medie, 70 lei. Principalul motiv pentru care consumatorii prefer` o ofert` la pachet \n locul serviciilor separate este acela al costului total mai mic, serviciile \n pachet fiind [i mai u[or de utilizat [i de pl`tit. Costurile sunt diferite \n cazul internetului mobil, pentru care românii pl`tesc, \n medie, 58 de lei pentru un serviciu achizi]ionat \n mod individual, \n timp ce pentru un pachet de servicii cu internet mobil pl`tesc 109 lei. Cei mai mul]i utilizatori pl`tesc \ntre 23 [i 45 de lei pentru un serviciu individual, iar, pentru un pachet de servicii, peste 90 de lei.

VITEZA LA CONTROL România se situeaz` des pe primele locuri \n topurile de vitez` ale conexiuni-

Foto: © Alphaspirit – Dreamstime.com

lor de internet, dar diferen]ele \ntre viteza real` la internet [i cea trecut` \n contractul cu operatorii au fost tot timpul o problem`, nenum`rate fiind disputele [i plângerile depuse de utilizatori la diverse institu]ii ale statului. Astfel c` ANCOM a elaborat o serie de decizii, obliga]ii pentru companii [i drepturi [i protec]ie pentru clien]i. Lucrurile s-au mai echilibrat din partea furnizorilor, o alt` problem` real` fiind aceea c` mul]i utilizatori nu citesc cu aten]ie ceea ce semneaz` pe contract. |n ceea ce prive[te viteza contractat`, la nivel na]ional, 20% dintre gospod`rii au viteze sub 50 Mbps, \n timp ce 43% au viteze contractate de peste 50 Mbps, cea mai frecvent \ntâlnit` vitez` contractat` fiind de 100 Mbps. Pe de alt` parte, 37% dintre responden]i au declarat c` nu cunosc viteza maxim` precizat` \n contract.

Un procent de 46% din gospod`riile din mediul urban au viteze de peste 50 Mbps la conexiunea de internet fix, comparativ cu 32% \n mediul rural. |n medie, conexiunile de internet fix din gospod`rii sunt utilizate de aproximativ 2,5 persoane, valoare aproape egal` cu cea a num`rului mediu de membri ai unei gospod`rii. 40% dintre utilizatorii de internet fix utilizeaz` [i servicii de internet mobil (prin telefonul mobil, stick USB sau tablet`), 13% dintre ace[tia declarând c` nu folosesc internetul mobil atunci când se afl` acas`.

Internetul mobil este preferat conexiunii fixe din gospod`rie doar punctual, \n anumite situa]ii, de regul` când internetul fix nu func]ioneaz` sau ocazional, pentru anumite activit`]i (e-mail, browsing).

NICIO CAS~ F~R~ SMARTPHONE! Democratizarea accesului la smartphone, un minicomputer de buzunar, cu camer` foto [i acces la e-mail [i re]ele sociale, a dep`[it cele mai optimiste previziuni \n România. |n 73% dintre gospod`rii exist` cel pu]in un smartphone (media fiind de 1,5 per gosBiz

25

pod`rie), iar 55% de]in laptopuri. |n 36% dintre gospod`riile din România exist` cel pu]in o tablet`, media fiind de 1,1 tablete/gospod`rie. Jum`tate dintre români au acces la internet mobil prin telefon pe baza unui abonament de telefonie ce are inclus [i internet, 35% - prin telefon pe baza unei cartele prepl`tite cu o extraop]iune de internet mobil, iar 25% au acces prin intermediul unui stick sau card USB cu abonament.

De[i ofertele de tip nelimitat s-au \nmul]it \n ultima vreme, la date situa]ia st` \nc` a[a: 67% dintre abonamente/extraop]iuni, 70% dintre cartelele prepl`tite, respectiv 45% dintre tablete/carduri USB pentru acces la internet mobil dispun de trafic limitat, \n timp ce 33% dintre abonamente/extraop]iuni, 30% dintre cartelele prel`tite cu acces, respectiv 55% dintre tablete/carduri USB sunt cu trafic nelimitat sau nelimitat cu anumite restric]ii la internet mobil. Românii se uit` destul de atent la cât internet mobil consum`: 55% dintre utilizatorii de internet mobil cu trafic limitat spun c` sunt aten]i la modul \n care folosesc acest trafic, nedep`[indu-l niciodat`. Al]i 24% declar` c` \l folosesc foarte rar dincolo de limita de trafic [i numai 10% admit c` acest lucru li se \ntâmpl` des sau foarte des. Iar 38% dintre cei care dep`[esc traficul inclus renun]` la a mai folosi internetul mobil \n perioada respectiv` de facturare, \n timp ce 60% continu` s` \l foloseasc`, fie pl`tind costuri suplimentare, fie suportând viteze mult mai mici - dovad` c` mul]i români simt nevoia de a fi mereu conecta]i.

Pentru utilizatorii “\nr`i]i” de internet mobil, smartphone-ul a devenit o adev`rat` extensie a propriei persoane.

Potrivit unui studiu al Google, accesatul internetului de pe smartphone este un obicei intrat \n rutina matinal` aproape 60% dintre utilizatorii de internet mobil fac acest lucru diminea]a, pân` s` plece de acas`. Mai mult, o treime \[i verific` smartphone-ul imediat dup` ce se trezesc. “Odat` ce intr` \n contact cu un smartphone [i internetul mobil, românul trece printr-o metamorfoz` [i se transform` \n «Homo 26

Biz

Foto: © Vlad Teodor – Dreamstime.com

TECH

DEMOCRATIZAREA SMARTPHONE-ULUI Revolu]ia mobil` a acoperit România [i \n zona de date, iar smartphone-ul este deja un lucru obi[nuit pentru aproape trei sferturi dintre români. Iat` câteva cifre care arat` ce fac românii pe mobil.

73%

dintre gospod`rii au cel pu]in un smartphone

67%

dintre utilizatorii de internet mobil cu abonament au trafic de date limitat (70% la cartelele prel`tite)

55%

dintre utilizatorii de internet mobil cu trafic limitat sunt aten]i s` nu-l dep`[easc`

38%

dintre cei care dep`[esc traficul inclus renun]` la a mai folosi internetul mobil \n luna respectiv`

60%

continu` s` \l foloseasc`, indiferent de cost sau limit`ri de vitez`

Sursa: ANCOM

Smartphonicus». Smartphone-ul devine o parte a lui, un asistent de care nu se desparte niciodat`, o poart` c`tre [tiri, socializare, distrac]ie [i orice form` de comunicare”, se arat` \n studiul Google “Internetul mobil \n via]a de zi cu zi” realizat \ntre utilizatorii de internet mobil din România, Ungaria, Cehia [i Slovacia.

FAZA PE }AR~ B`t`lia dintre furnizorii de internet este aprig` la nivel na]ional. RCS & RDS

este cel mai frecvent \ntâlnit furnizor de internet fix \n gospod`riile din România. Cota RCS&RDS este mai mare \n mediul urban (63%), \n special \n Bucure[ti (77%) [i urbanul mare (72%). Telekom este al doilea furnizor utilizat la nivel de gospod`rie, cu o cot` total` de 26%, dar este lider \n mediul rural, cu o cot` de 53%. UPC ocup` locul al treilea, cu 11% iar Akta (DCS) este cel de-al patrulea juc`tor pe pia]a de internet fix, fiind \ntâlnit \n 9% din gospod`riile din mediul rural.

Pe regiuni, RCS are mai mul]i abona]i \n jum`tatea de vest a ]`rii (NordVest, Vest, Sud-Vest), dar [i \n Centru [i Bucure[ti. Telekom are mai mul]i abona]i \n Sud [i Nord-Est, regiuni pe care le disput` cu UPC. {i pe pia]a de servicii business de internet fix disputa se d` \ntre Telekom [i RCS&RDS, ambele companii având cote de utilizare de peste 40% din num`rul de responden]i. Telekom are mai mul]i abona]i \n mediul rural (62%) [i \n rândul companiilor cu 10-49 angaja]i. Pe regiuni, Telekom este cel mai utilizat furnizor \n jum`tatea de est a ]`rii [i \n centru, iar RCS&RDS \n partea de vest [i \n Bucure[ti-Ilfov. Fiecare dintre ace[ti doi furnizori se afl` pe locul al doilea ca utilizare \n regiunile \n care cel`lalt este pe locul \ntâi. UPC (cu 13%) [i Vodafone (5%) sunt urm`torii furnizori de internet fix utiliza]i de companii/institu]ii, se mai arat` \n studiul ANCOM. Computerele desktop sunt mai pu]in \ntâlnite \n rural (58%) decât \n urban (62%). Laptopurile sunt dispozitive ce sunt prezente \ntr-o mai mare m`sur` \n mediul urban (58%), \n compara]ie cu ruralul (48%). {i tabletele sunt mai specifice utilizatorilor din urban (38%), \n compara]ie cu cei din rural (29%). Utilizarea internetului este mai degrab` o activitate practicat` de una sau dou` persoane \n cele mai multe din gospod`riile investigate. |n aproximativ 40% din gospod`riile cu 4 sau 5 persoane doar una singur` utilizeaz` internetul [i \n alte circa 40% doar dou` persoane navigheaz` pe internet. Biz

TECH

cum se mut~ un business |n cloud?

O revolu]ie tehnologic` schimb` din temelii nu doar infrastructura IT a companiilor, ci [i modul \n care acestea gândesc [i schimb` politica de business. Businessurile \ncep migrarea c`tre cloud [i \n România. de gabRiel bâRlig~

P

entru companiile care doresc s`-[i \nceap` c`l`toria \n cloud, Oracle Central & Eastern Europe ofer` posibilitatea de a testa astfel de servicii prin ini]iativa Fast Cloud. Sorin M\ndru]escu, Oracle Country Leader Romania & Central Eastern Europe Cloud Leader, ne-a spus cum arat` pia]a de profil din România [i cum se va schimba peisajul de business prin noile servicii de cloud.

cum arat` \n prezent pia]a din România de servicii de cloud pentru companii?

România are o deschidere nea[teptat de mare c`tre cloud, cea mai mare rat` de adop]ie fiind \n domeniul telecomunica]iilor. De asemenea, b`ncile, care sunt mult mai conservatoare atunci când vine vorba de adoptarea unor noi solu]ii tehnice, au \nceput s` adopte solu]iile cloud, de exemplu pentru folosirea e-mailului sau a mediilor de test [i dezvoltare \n cloud. O alt` categorie care a manifestat o deschidere mare c`tre solu]iile cloud sunt IMM-urile, iar explica]ia este simpl`: industria reprezint` unul dintre motoarele economiei, motiv pentru care IMM-urile prezente preponderent \n acest segment, ca s` r`mân` la acela[i nivel de performan]` [i pentru a ]ine costurile sub control, sunt atente la adoptarea solu]iilor de eficientizare pe care le pot implementa, iar cloud-ul este unul dintre ele. cum vede oracle evolu]ia serviciilor de cloud \n zona de business \n urm`torii 5-10 ani?

28

Biz

Evolu]ia serviciilor de cloud \n zona de business va \nsemna o cre[tere continu` \n urm`torii 5-10 ani. Raportul IDC privind evolu]ia pie]ei Public Cloud Platform as a Service \n perioada 20152019 estimeaz` o cre[tere a pie]ei la nivel mondial de la aproximativ 6 miliarde de dolari \n 2014 la peste 22 de miliarde de dolari \n 2019, reprezentând o rat` de cre[tere anual` de peste 30%.

Deja \ncepe s` existe un interes crescut pentru cloud, cu investi]ii din ce \n ce mai mari \n solu]iile cloud atât \n partea tehnic`, cât [i \n cea de vânzare. Având

TECH

\n vedere trendul \n acest moment, pot afirma c`, \n cazul cloud-ului, va exista un impact major asupra utilizatorilor s`i, la fel cum a reu[it motorul cu aburi s` revolu]ioneze lumea acum 150 de ani.

Conceptul de cloud realizeaz` o schimbare important` \n domeniul IT, dar [i \n modul \n care companiile gândesc [i schimb` politica de business. Toate acestea determin` o nou` abordare, care presupune trecerea de la investi]ii \n infrastructur` (hardware, platform` software etc.) c`tre modelul de business bazat pe cheltuieli opera]ionale. ce diferen]iaz` platforma de cloud de la oracle de alte oferte de pe pia]a local`?

Platforma Cloud de la Oracle se diferen]iaz` de alte platforme de acest gen atât prin viteza de rulare a aplica]iilor, precum [i prin completitudinea platformei [i compatibilitatea serviciilor oferite \n cloud cu solu]iile tradi]ionale oferite de Oracle on-premise. Oracle Database In-Memory este singurul care aduce performan]a analitic` ce permite \ntreprinderilor s` ia decizii u[or [i \n timp real. Pentru adop]ia acestei platforme performante \n cloud nu sunt necesare modific`ri ale aplica]iilor existente sau \ntreruperea func]ion`rii proceselor de afaceri. Folosirea serviciilor de cloud asigur` beneficii la nivel de costuri, mobilitate, integrare, agilitate [i experien]` de consum, transform` practicile de business [i regânde[te componenta de IT din companii, \n acest fel rezultând o schimbare major` a modului de func]ionare a unei organiza]ii. sunt serviciile cloud pentru orice companie?

Lucrurile sunt mult mai nuan]ate, motiv pentru care [i businessurile se raporteaz` \n mod diferit la cloud. Companiile ale c`ror resurse nu sunt foarte ridicate au tendin]a de a adopta solu]iile \n cloud mult mai repede, pentru c` reprezint` o solu]ie viabil` atât \n privin]a costului, cât [i a vitezei de implementare. Companiile mici sunt \n general din categoria followers [i nu early adopters. IMM-urile, despre care vorbeam mai devreme, sunt atrase de posibilitatea reducerii costurilor prin

pe care le asigur` Oracle. |n acest caz, vorbim de peste 30 de servicii, dintre care putem aminti Database Cloud, Java Cloud, Documents Cloud, Business Intelligence Cloud sau Integration Cloud. Acestea sunt disponibile deja, ele fiind realizate [i gândite \n a[a fel \ncât s` se potriveasc` pentru varietatea de businessuri existente pe pia]` [i s` fie implementate cât mai rapid.

start \n cloud Pentru orice companie dornic` s` \nceap` c`l`toria \n cloud, Oracle Central & Eastern Europe a lansat ini]iativa Fast Cloud, pentru testarea bazelor de date sau/[i a aplica]iilor Java. Oferta cuprinde o platform` complet` de testare [i dezvoltare [i o zi de servicii Oracle Consulting, ce vor ajuta consumatorii s` \[i construiasc` primele solu]ii publice cloud. Pachetele Database Cloud [i Java Cloud sunt disponibile pân` la 31 mai 2016. Detalii despre oferta Fast Cloud poate oferi reprezentantul local Oracle, Gabriel Cocean, la telefon +40.213.679.599 [i e-mail gabriel.cocean@oracle.com.

adoptarea serviciilor de cloud, dar [i de nivelul de agilitate pe care \l ob]in odat` cu aceast` implementare. Tocmai pentru a veni \n sprijinul eficien]ei financiare pe care [i-o doresc to]i cei care \n]eleg \n mod clar beneficiile agilit`]ii cloud, dar care au \nc` dificult`]i \n a face primii pa[i \n cloud, Oracle a dezvoltat oferta Fast Cloud. Este o ini]iativ` pentru toate tipurile de business [i dimensiuni, care asigur` primii pa[i \n adoptarea cloud-ului, prin implementarea cu u[urin]` a primelor servicii Database Cloud [i Java & Database Cloud, la pre]uri foarte bune. Pe lâng` platforma complet` de testare [i dezvoltare, oferta include [i o zi de servicii Oracle Consulting, care ajut` consumatorii s` \[i construiasc` primele solu]ii publice cloud cu cele mai bune practici asociate. cât de mult pot fi personalizate serviciile oracle \n cloud pentru nevoile clien]ilor? |nainte de a ajunge la un proces de personalizare, orice companie care vrea s` adopte cloud trebuie s` se uite cu aten]ie la gama variat` de servicii cloud

ce ofer` oracle prin Platform as a service companiilor din România?

Cele mai bune solu]ii PaaS, precum Oracle Cloud Platform, ofer` niveluri de agilitate unice. Integrarea \n infrastructura IT existent` este simplificat`, Oracle Cloud Platform ajutând companiile s` reac]ioneze imediat la cererile clientului, prin servicii noi, oferindu-le inova]ie \n jurul aplica]iilor interne de business [i crescând agilitatea opera]ional`. Companiile care acceseaz` serviciile cloud dezvoltate de Oracle primesc, odat` cu acestea, [i siguran]a unor servicii unice, certificate prin pozi]ia de lider de]inut` \n domeniul tehnologiei, la nivel mondial. cum au fost primite serviciile oracle de cloud pe pia]a local`?

Pia]a local` este deschis` c`tre solu]iile de cloud, companiile din România adoptând cu u[urin]` serviciile [i con[tientizând aportul folosirii tehnologiei cloud. Dar, de[i cloud reprezint` viitorul, sunt anumite companii mai reticente s` efectueze tranzi]ia c`tre cloud, nu neap`rat pentru c` nu vor s` adopte aceste servicii, ci pentru c` le este greu s` renun]e la investi]iile deja realizate pân` \n acest moment. Unul dintre aspectele importante \n privin]a adop]iei serviciilor de cloud de la Oracle este tocmai faptul c` o companie care face acest pas nu pierde investi]iile realizate \n componenta IT pân` \n acel moment. {i \n acest caz vorbim de conceptul denumit Cloud Hibrid, care presupune prezen]a centrului de date onpremise, investi]iile IT dezoltate pân` \n acel moment, precum [i noile servicii cloud, prin care care se urm`re[te \mbun`t`]irea eficien]ei, cre[terea nivelului de agilitate, un control real asupra costurilor. Biz Biz

29

TECH

toamna achizi}iiloR |n mai pu]in de dou` s`pt`m창ni, dou` tranzac]ii care \mpreun` dep`[esc 86 de miliarde de dolari au schimbat radical pia]a de stocare a datelor [i vor influen]a decisiv evolu]ia viitoare a industriei IT. de alexandRu R~descu 30

Biz

D

ac` \n ultimii ani pe pia]a de stocare se vorbea mult de strategii, mi[c`ri de [ah, previziuni \n cre[terea astronomic` a volumului de informa]ii [i a capacit`]ilor hardware sau cre[tere rapid` [i consistent` a investi]iilor \n startup-uri (25% de la an la an \n perioada 2010-2014), iat` c` finalul de an este unul de-a dreptul bulversant pentru pia]`. Dou` tranzac]ii petrecute \n decurs de c창teva zile, care \mpreun` dep`[esc PIB-ul unor state de pe glob, au r`sturnat topurile financiare (prima din ele) [i au pus pe jarul achizi]iilor gigan]i precum IBM, Cisco sau HP.

Foto: © shock – Dreamstime.com

TECH

atace pia]a de administrare [i stocare a datelor, mult mai profitabil`.

22 octombrie. Vârtejul creat pe pia]a IT de mi[carea lui Michael Dell prime[te un nou impuls, tot printr-o tranzac]ie dintr-o zon` apropiat` de business [i tehnologie: Western Digital cump`r` SanDisk cu suma de 19 miliarde de dolari. Tranzac]ia dubleaz` practic adresabilitatea companiei Western Digital [i \i extinde participa]ia \n segmente de pia]` care sunt acum \n cre[tere. Oficialii anun]` c` vor fi lansate produse [i tehnologii noi inclusiv dispozitive bazate pe memorii NVM (nonvolatile). Iar \ntregul peisaj trebuie completat [i cu previziunile anterioare ale anali[tilor de la IDC, care ar`taser` cum cheltuielile de hardware de stocare estimate pentru 2015, din zona enterprise, urma s`

companie dedicat` exclusiv zonei de stocare dup` achizi]ionarea EMC, este una dintre ele. Dar exist` [i op]iuni mai ieftine pe pia]`, \ntre care Nimble Storage, Pure Storage, SolidFire, Tintri, Kaminario, companii remarcate [i printr-o dezvoltare rapid`, startup-uri care au “\nghi]it” 6 miliarde dolari \n ultimii cinci ani, potrivit CB Insights.

“Afacerea Dell - EMC va crea un efect de und`. Cred c` urmeaz` s` apar` pretenden]i pentru NetApp, [i ea cu achizi]ii de companii la valoarea de peste 1 miliard de dolari. HP, de exemplu, se va orienta dup` una din aceste companii, de[i tocmai ne-au anun]at c` trebuie s` se separe pentru c` nu mai rezistau \n formula compact` de pân` acum”, a declarat analistul de la IDC Ashish Nadkarni.

Preluarea emc de c`tre dell reprezint` cea mai mare tranzac]ie din istoria sectorului tehnologic, fiind peste oferta de 37 de miliarde de dolari a produc`torului de cipuri avago technologies pentru broadcom.

Flashback – pe 12 octombrie, presa de peste ocean anun]` cea mai mare tranzac]ie din istoria industriei IT&C: Dell preia EMC pentru suma de 67 de miliarde de dolari. A fost nevoie de 24 de ore de la anun]ul ini]ial pentru ca pia]a s` se conving` c` suma vehiculat` este cea real` [i nu e vorba de o eroare. Mai ales de când anumite institu]ii de pres` au anun]at c` vor folosi “robo]i” pentru unele materiale din zona economic`. Cu alte cuvinte, o masiv` consolidare pe pia]a storage, achizi]ia EMC permi]ând celor de la Dell s` \[i diversifice opera]iunile dincolo de pia]a PC-urilor, aflat` \n stagnare, [i oferindu-i for]a necesar` s`

se ridice la o valoare de peste 40 de miliarde de dolari.

CUMP~R~TORI {I VÂNZ~TORI Iat` \ns` c`, odat` cu anun]ul oficial al celei din urm` tranzac]ii, una dintre temele preferate de discu]ie pe pia]a IT global` a devenit aceea \n care juc`torii se \mpart \n dou` categorii: poten]ialii cump`r`tori [i vânz`tori poten]iali. |n mod conven]ional, s-ar spune c` gigan]i precum HP, Cisco, Oracle [i IBM sunt cel mai probabil cump`r`tori. |ntr-adev`r, \nc` exist` poten]iale ]inte de achizi]ie \n domeniu. NetApp, cea mai mare

Acesta a ad`ugat c` Dell a ac]ionat fix \n sens invers, au decis s` uite de separare [i s` cumpere o alt` companie, care s` fac` [i mai mare compania.

“A[a c` sunt dou` modalit`]i opuse de ac]ionare. Dac` HP va face o achizi]ie, se va semnala motivul pentru desp`r]irea lor. Vor zice atunci: «Am spus c` vom fi mai mici [i mai agili, dar nu mai mult»”, interpreteaz` oficialul IDC, preluat de techtarget.com.

Greg Schulz, fondatorul StorageIO, crede c` tranzac]ia Dell - EMC ar putea determina [i Cisco s` cumpere un furnizor de sisteme de stocare, pentru a ]ine pasul cu noua entitate ap`rut` Biz

31

TECH

pe pia]`. “|ntrebarea evident` este dac` va face ceva [i Cisco [i care va fi organiza]ia vizat`. |n mod natural, ]inta este NetApp. Dar ar fi asta destul pentru nevoile Cisco? Cred c` vom vedea [i alte asemenea lucruri pe pia]`. Unii dintre ace[ti juc`tori mari, cum ar fi Cisco, HP [i Oracle, nu doresc s` fie v`zu]i ca vioara a doua \n raport cu Dell”, crede Schulz. {i totu[i, cu toate aceste specula]ii, acum pare greu de pariat pe urm`toarele prelu`ri [i tranzac]ii.

Mai ales c` EMC a devorat mai multe companii de stocare decât oricare dintre rivalii s`i [i a sfâr[it prin a fi ea \ns`[i \nghi]it`. “Aceast` tranzac]ie semnaleaz` sfâr[itul unei ere”, noteaz` pe blogul s`u CEO-ul Pure Storage, Scott Dietzen. “EMC a fost un lider [i un brand de referin]` \n industria de stocare. Cu doar câ]iva ani \n urm`, ideea c` EMC ar fi o ]int` de achizi]ie ar fi fost de neconceput, [i totu[i, iat`-ne.” La fel de bulversat s-a declarat [i fondatorul [i CEO-ul Zerto, Ziv Kedem, care a vândut compania sa anterioar`, Kashya, c`tre EMC \n 2006 [i a petrecut aproape un an lucrånd pentru compania recent cump`rat` de Dell: “E ciudat s` vezi industria IT f`r` EMC”.

De asemenea, CEO-ul SolidFire, Dave Wright, arat` cum Cisco are o lacun` evident` pe partea de stocare [i nu a reu[it s` o acopere, achizi]ia Whiptail din 2013 fiind \n cele din urm` un e[ec. “Cisco este clar fascinat` de storage [i \nc` \ncearc` s` g`seasc` scenariul perfect \n acest domeniu. Whiptail fost un fel de pas fals.

Sunt sigur c` au \nv`]at multe de la acest lucru. Fie c` va fi un pas mic sau mare, partea de stocare este o felie important` din data center [i nu cred c` un nume precum Cisco o va ignora”, spune Wright. Numai c`, adaug` el, problema este alta: cel mai mare partener al celor de Cisco pe partea de stocare este tocmai EMC, companie de]inut` acum de unul dintre cei mai mari competitori \n zona de networking [i server, iar acest lucru va influen]a probabil modul lor de gândire.

32

Biz

“Cre`m o companie cu o for]` incredibil`.

Este vorba de a aduce laolalt` tehnologii complementare [i de a ajuta clien]ii s` r`spund` provoc`rilor [i oportunit`]ilor create de viitorul digital.” michael dell, pre[edinte [i director general, dell

A[adar, sistemele de stocare sunt doar o marf` sau parte a unei afaceri destul de profitabile pentru a cheltui miliarde de dolari \n dorin]a de a o ob]ine? Anali[tii de peste ocean vorbesc de o perioad` de maximum câteva luni pentru o rebalansare a pie]ei IT \n domeniu, dup` ultimele tranzac]ii.

E[ec sau reu[it`? Evident c` imediat dup` confirmarea oficial` a tranzac]iei Dell - EMC s-au format cele dou` tabere care \[i disput` cu tot felul de argumente partea de adev`r \n leg`tur` cu viitorul acestei tranzac]ii.

Cei pesimi[ti au apelat imediat la

exemplul afacerii HP - Compaq, considerat` un dezastru. {i totu[i, care ar fi punctele pe care se bazeaz` cealalt` tab`r`? Dell este o companie condus` de fondatorul s`u, e o companie privat`, deci puterea de execu]ie ac]ioneaz` mult mai rapid [i, dup` câte se pare, board-ul sus]ine aceast` mi[care. De asemenea, un alt avantaj ar veni din faptul c` EMC va fi p`strat` ca o companie de sine st`t`toare, cu o relativ` independen]`, [i \[i va p`stra activele [i personalul. Cel pu]in pân` la mut`rile pe tabla de [ah din partea competitorilor [i la urm`torul an fiscal. Biz

ANTREPRENORIAT

Roata magic` a distrac]iei Din aceast` toamn`, Lucia Pr`ji[teanu a repus pe harta Bucure[tiului un loc cu tradi]ie, roata din Her`str`u, unde a amenajat un spa]iu dotat cu unele dintre cele mai moderne instala]ii disponibile la ora actual` \n domeniul parcurilor de distrac]ii. DE LOREDANA S~NDULESCU

A

[a cum Her`str`ul este bijuteria Bucure[tiului, Lucia Pr`ji[teanu, antreprenor cu [apte ani de experien]` \n domeniul spa]iilor de joac` pentru copii, [i-a propus s` fac` din proiectul pe care l-a lansat anul acesta, Miramagica, o bijuterie - bijuteria Her`str`ului. Cu o investi]ie de aproximativ 2 milioane de euro, din care o parte au fost ob]inu]i prin credit bancar, o parte prin leasing, la \nceputul lunii septembrie a acestui an Britta Trading, compania de]inut` de Lucia Pr`ji[teanu, cu afaceri estimate \n 2014 la 670.000 de euro, a inaugurat cel mai nou parc de distrac]ii outdoor din capital`. Situat \n Her`str`u, pe o suprafa]` de 2.000 mp, punctul de atrac]ie al parcului de distrac]ii este Roata Miramagica, care, cu o \n`l]ime de 25 de metri, este cea mai \nalt` instala]ie de acest gen din Bucure[ti.

Acesteia i se adaug` [i alte puncte de atrac]ie, printre care turnul Spark, caruselul Tornado, trenule]ul Funny Express, Bumper Cars [i Bumper Boats, toate importate din str`in`tate, produse [i implementate de unii dintre cei mai experimenta]i speciali[ti din domeniu. “|ntr-un astfel de business este esen]ial s` colaborezi cu cei mai buni profesioni[ti [i s` nu faci rabat de la calitate, chiar dac` ]i se va

34

Biz

p`rea mai scump. Pe termen lung, este mult mai eficient a[a”, \[i explic` antreprenoarea deciziile de business.

Absolvent` a Facult`]ii de Educa]ie Fizic` [i Sport, unde a [i predat pentru o perioad` foarte scurt` de timp dup` terminarea studiilor, a debutat \n antreprenoriat \n 2007, cånd a deschis \n B`neasa Shopping City magazinul Marrani, prin intermediul c`ruia comercializa obiecte din argint. Anterior acestei prime ini]iative antreprenoriale, [i-a \nceput cariera \n domeniul

670.000 euro (2014) este cifra de afaceri a companiei Britta Trading (care de]ine Zorky’s Planet [i Miramagica); 2 mil. euro investi]ie \n Miramagica; 40.000 euro costurile anuale de \ntre]inere a parcului de distrac]ii; 5 ani durata estimat` pentru recuperarea investi]iei. industriei de fashion, \n perioada facult`]ii, cånd a devenit primul angajat din Romånia care se ocupa de brandurile Pepe Jeans [i Lee Cooper, \n cadrul firmei Euroma Fashion, pe care la scurt timp de la angajare a coordonat-o din pozi]ia de director general.

Primul pas \n dezvoltarea pie]ei de entertainment pentru copii din Bucure[ti l-a f`cut \n anul 2008, cånd a \nfiin]at primul spa]iu de joac` indoor din Romånia, Magic City, din B`neasa Shopping City, pe care l-a administrat timp de cinci ani, pe toat` durata perioadei contractuale, ulterior administarea spa]iului fiind preluat` de managementul mall-ului. La scurt timp de la deschiderea Magic City din decembrie 2008, Lucia Pr`ji[teanu [i-a extins businessul prin deschiderea \n AFI Palace Cotroceni a primului parc de distrac]ii amenajat \ntr-un centru comercial. La doi ani de la deschiderea Zorks’s Planet, cu o investi]ie de aproximativ 750.000 de euro, finan]at` \n leasing, a inaugurat primul roller-coaster indoor din Europa de Est.

JOAC~ DE BUSINESS Urm`torul pas, oarecum firesc, a fost s` dezvolte afacerea [i pe zona de entertainment outdoor. A[a a ap`rut Miramagica, un spa]iu care repune pe hart` un loc cu tradi]ie pentru ceea ce \nseamn` distrac]ie [i relaxare. Roata a fost dintotdeauna un simbol al parcului Her`str`u, un reper [i un punct de \ntålnire.

Acum se vrea s` fie un punct de atrac]ie, cu o construc]ie nou`, sigur`, la standarde interna]ionale.

LUCIA PR~JI{TEANU

Foto: VALI MIREA

este antreprenor [i, recent, a dezvoltat Miramagica, cel mai nou parc de distrac]ii outdoor din Bucure[ti.

Este proprietar` a Britta Trading, companie care de]ine Zorky's Planet din AFI Palace Cotroceni, primul parc de distrac]ii din Rom책nia amenajat \ntr-un centru comercial.

Prima afacere a lansat-o \n 2007, c책nd a deschis \n B`neasa Shopping City magazinul Marrani, iar ulterior, \n 2008, a \nfiin]at primul spa]iu de joac` indoor din Rom책nia, Magic City, \n B`neasa Shopping City.

Biz

35

ANTREPRENORIAT

De la idee la implementare au trecut doi ani, timp \n care cel mai mult a durat ob]inerea autoriza]iilor necesare \nceperii lucr`rilor de construc]ie.

O mare parte din timp a fost de asemenea alocat` preg`tirilor [i analizei necesare implement`rii proiectului.

Roata, punctul central de atrac]ie al parcului, a fost creat` [i implementat` de Technical Park Italia, unul dintre cei mai cunoscu]i produc`tori de parcuri tematice din Europa, iar restul jocurilor au fost special dezvoltate de designeri reputa]i \n domeniu, din Italia, Marea Britanie [i Spania.

“Am studiat mai multe variante [i am organizat mai multe pitch-uri. La final am ales pentru partea de consultan]` o firm` din Marea Britanie”, explic` antreprenoarea, adepta stilului de lucru cu cei mai buni consultan]i \n domeniu care s` se ocupe de tot ce \nseamn` documentare, design, mix de jocuri, master plan etc. A ales s` lucreze cu firme din str`in`tate deoarece \n Romånia nu exist` o pia]` dezvoltat` pe aceast` ni[`, iar \n alegerea mixului de jocuri s-a implicat personal avånd experien]a cu Zorky's Planet din AFI Palace Cotroceni, dar fiind [i o vizitatoare frecvent` a celor mai mari tårguri de profil din lume [i a celor mai mari parcuri de distrac]ii.

Cea mai mare parte a investi]iei pentru lansarea Miramagica, \n jur de 80%, a fost cheltuit` pe instala]ii [i jocuri, pre]ul unei ro]i de genul celei amplasate \n Her`str`u pornind de la 600.000 – 700.000 de euro. |n afara investi]iei in]iale, pe care antreprenoarea estimeaz` c` o va recupera \n aproximativ cinci ani, costurile anuale de \ntre]inere a parcului de distrac]ii se ridic` la aproximativ 40.000 de euro. Pe lång` activitatea de operare a parcului, mentenan]a joac` un rol fundamental \ntr-un astfel de business, gradul de risc depinzånd de cåt de corect este executat` aceast` opera]iune. Cu cåt mentenan]a este f`cut` mai temeinic [i la cele mai \nalte standarde, cu atåt riscul de accidente scade. Acesta este [i motivul pentru care pe lång` cei 10-12 angaja]i pe fiecare tur` la Miramagica 36

Biz

PARC DE DISTRAC}II Roata Miramagica, cu o \n`l]ime de 25 de metri, reprezint` punctul de atrac]ie al parcului de distrac]ii inaugurat \n aceast` toamn` \n Her`str`u. Instala]ia a fost creat` [i implementat` de Technical Park Italia, unul dintre cei mai cunoscu]i produc`tori de parcuri tematice din Europa.

exist` o persoan` care zilnic se ocup` exclusiv de verificarea tehnic` a tuturor jocurilor [i instala]iilor.

De [apte ani \n domeniul spa]iilor de joac` pentru copii, Lucia Pr`ji[teanu se vede continuånd [i pe viitor \n aceea[i direc]ie, poate cu extindere pe zona de edutainment, entertainment

combinat cu programe educa]ionale. “|mi place foarte mult domeniul \n care activez, nicio zi nu e la fel, mereu trebuie s` vii cu ceva nou, s` te reinventezi. |mi plac provoc`rile. M` ]in mereu \n priz` [i nu am sim]it cum au trecut anii”, poveste[te antreprenoarea. Biz

ANTREPRENORIAT

Cre[tere \n echip` Traininguri, workshopuri, petreceri de Cr`ciun, team buildinguri, anivers`ri sau pur [i simplu zile cu \nghe]at`, cu vat` pe b`] sau cu masaj la birou – aceasta este re]eta prin care un business antreprenorial cu capital românesc \[i atrage angaja]ii [i cre[te \ntr-o pia]` dominat` de investi]ii str`ine. DE OANA VOINEA

F

ilosofia de business a Blue Point este unul dintre motivele pentru care oamenii aleg s` lucreze aici, spune Violeta Ro[u, ac]ionar [i director general al companiei. {i, când compania cre[te cu 20%, vrei s` fii parte a acestei evolu]ii.

Care sunt provoc`rile unei companii cu capital 100% românesc pe pia]a de call center de la noi, dominat` de investi]ii str`ine? Dar avantajele?

Un mediu competitiv are foarte multe avantaje, lucru care se aplic` [i \n industria noastr`. Fiecare dintre juc`tori, indiferent c` sunt companii cu investi]ii str`ine sau businessuri cu capital românesc, construie[te o industrie care devine din ce \n ce mai important`, cre[te pia]a \n ansamblul ei [i creeaz` locuri de munc`. Poate c` cea mai mare provocare \n antreprenoriat, \ntr-o pia]` dominat` de investi]ii str`ine, este s` dispui de capital constant de investi]ii. |ns`, \n ceea ce ne prive[te, ne bucur`m s` avem o cre[tere constant` de la an la an, \n condi]ii de profitabilitate, [i s` dispunem astfel de capital pentru a urm`ri strategia de dezvoltare [i extindere pe care ne-am propus-o.

Care au fost industriile din care au venit cele mai multe solicit`ri de servicii de call center anul acesta? Care este trendul pentru perioada urm`toare?

Industriile din care au provenit cele mai multe solicit`ri de servicii de call center \n prima jum`tate a anului curent au fost telecom, banking [i pharma. Din estim`rile noastre, domeniile care prezint` cel mai mare poten]ial de dezvoltare \n urm`torii ani pentru industria de call center per ansamblu sunt retailerii online, bankingul [i telecomul. La nivel de trenduri, o tendin]` important` \n rândul industriei este [i abordarea multichannel, prin care companiile de

VIOLETA RO{U, ac]ionar [i director general al Blue Point

call center vin \n \ntâmpinarea consumatorilor prin crearea unei experien]e unitare pe toate canalele de comunicare aflate la dispozi]ia acestora.

Care au fost motoarele care au contribuit la cre[terea cifrei de afaceri?

Evolu]ia din acest an a fost datorat` \n mare parte cre[terii proiectelor deja existente, dar [i a portofoliului de clien]i. Un motor la fel de important a fost [i echipa. |ntr-o industrie cu tranzit destul de mare de resurse umane, cum v` atrage]i [i motiva]i angaja]ii?

Comunicarea intern` este un lucru care ne preocup` \n mod activ [i c`ruia \i aloc`m un buget semnificativ an de an. Ne intereseaz` ca atmosfera de munc` s` fie cât mai prietenoas` [i, \n acela[i timp, ne dorim s` consolid`m cât mai mult echipa. Filosofia noastr` de business este [i unul dintre motivele pentru care oamenii aleg s` fie al`turi de noi. {tiu c` lucreaz` \ntr-o companie care se afl` \n cre[tere, iar ei sunt parte din aceast` evolu]ie. Desf`[ur`m \n fiecare an activit`]i interne prin care ne dorim s` conect`m [i mai mult echipele, s` ne dezvolt`m personal sau doar s` ne relax`m.

Traininguri, workshopuri, petreceri de Cr`ciun, team buildinguri, aniversarea zilei Blue Point, a Halloween-ului sau a prim`verii sunt doar câteva din aceste activit`]i. Se \ntâmpl`, de exemplu, s` avem zile cu \nghe]at`, cu vat` pe b`] sau cu masaj la birou.

Ce estim`ri ave]i \n ceea ce prive[te rezultatele pe acest an [i ce planuri de investi]ii pentru 2016?

Pentru anul 2015, estim`m o cre[tere de peste 20% a cifrei de afaceri, cu o rat` a profitului care s` ating` pragul de 20%.

Anul acesta a fost [i un an al investi]iilor, cea mai important` fiind mutarea sediului \ntr-un spa]iu cu 50% mai mare decât cel anterior. Ca atare, ne propunem ca anul 2016 s` fie unul de consolidare. Biz Biz

37

FINAN}E

TIGRUL CU BLAN~ DE LEOPARD De[i a fost v`zut` ca unul dintre tigrii Europei, România a avut o dezvoltare inegal`, de tip blan` de leopard, spune Radu Cr`ciun, economist-[ef al BCR [i pre[edinte al Asocia]iei Anali[tilor Financiar-Bancari din România. DE OANA VOINEA

V

orbim despre autostr`zi pe axa nord-sud, dar neglij`m un poten]ial pe axa vest-est. Dezvoltarea Moldovei, cu centrul la Ia[i, ar cre[te PIB-ul poten]ial al României [i acesta este genul de politic` ce poate s` ne aduc` o cre[tere sustenabil` de 5% pe an.

Care sunt evolu]iile interna]ionale ce ar putea afecta România?

Trebuie s` ne uit`m la dou` poten]iale canale de transmitere a unor evolu]ii negative \n economia României - canalul comercial, prin care exporturile române[ti ajung \n ]`ri care s-ar putea confrunta cu situa]ii de criz`, [i canalul financiar. Principalele surse de evolu]ii poten]ial negative pentru România ar fi politica monetar` din Statele Unite, care cu siguran]` va avea impact la nivel global, ceea ce se \ntâmpl` \n UE (de la situa]ia economic` la emigra]ie) [i ne putem uita [i la Asia, mai ales la China, f`r` a neglija Orientul Mijlociu. Nu cred c` \n momentul de fa]` Grecia, cel pu]in pe termen scurt, mai reprezint` o surs` de risc. Centrul de greutate s-a mutat c`tre alte zone. |n SUA, din punctul de vedere al exporturilor, expunerea este neglijabil`, deci primeaz` canalul finan38

Biz

ciar. Noi ne-am uitat istoric la corela]ia \ntre evolu]iile randamentelor titlurilor de stat americane [i germane pe de o parte [i randamentele titlurilor de stat române[ti \n lei de alt` parte [i am observat c`, de fapt, corela]ia dubl` ca m`rime a fost cu cele germane, nu cu cele americane. Este adev`rat c` acest lucru se \ntâmpla \ntr-un context \n care prezen]a investitorilor str`ini era mai pu]in numeroas` decât este acum. Este posibil s` vedem influen]e mai mari decât \n trecut ale politicilor monetare americane, dar asociez o probabilitate mai mare unei influen]e venite mai degrab` pe canalul pie]elor emergente. |n Europa, problema este legat` de cre[terea foarte lent` a economiei [i deja vedem c` exporturile nu mai pot s` joace pentru România rolul unui motor al cre[terii economice. |n ceea ce prive[te canalul financiar, [tim c` cel pu]in un an [i jum`tate de acum \nainte BCE va p`stra dobânda la un nivel foarte sc`zut [i va continua s` injecteze lichiditate \n pia]`. Iar BNR nu a f`cut un secret din faptul c` va lua orice decizie de politic` monetar` uitându-se la ce fac b`ncile centrale din zon`. |n cazul Chinei, canalul de transmitere a evolu]iilor negative va fi cel financiar.

Dac` economia chinez` are o aterizare abrupt`, un sentiment de aversiune la risc ar putea s` duc` inclusiv la vânz`ri de active române[ti.

Care va fi efectul valului de imigran]i din Orientul Mijlociu?

Cert este c` reprezint` o mare provocare. Pentru mine a fost o surpriz` \ncurajarea acestui fenomen f`r` o analiz` extrem de atent` a consecin]elor, a[a cum am scris [i pe blog. La nivelul de sofisticare pe care te a[tep]i s` \l aib` ]`rile dezvoltate din Europa, declara]iile cu impact similar unui bulg`re pe care nu [tii cum s` \l po]i opri sunt surprinz`toare [i \ngrijor`toare. Deja de ceva vreme \n Europa se simte lipsa unui organism eficient de decizie. Unii zic de leadership. Cert este c` toate discu]iile legate de Grecia [i zona euro au ar`tat c` exist` probleme de decizie \n UE, probleme confirmate [i de aceast` criz` a emigran]ilor. Pe termen scurt, o ]ar` ca Germania poate s` se bucure de un impact pozitiv al venirii lor pentru c` va trebui s` aloce de la buget o sum` mare de bani – se estimeaz` c` vor fi 25 miliarde euro \n doi ani – pentru minima integrare [i asisten]a social` a acestor oameni. Acest lucru echivaleaz` cu un pachet de stimulare fiscal` a economiei germane, pentru c` toate pl`]ile se vor

“Aderarea la zona euro nu este o etichet` pe care \ntr-o bun` zi te hot`r`[ti s` ]i-o lipe[ti \n piept.

Este o etichet` care se câ[tig`.”

RADU CR~CIUN, economist-[ef al BCR [i pre[edinte al Asocia]iei Anali[tilor Financiar-Bancari din România face c`tre furnizori de servicii [i produse germani. Dar \ntrebarea este ce se \ntâmpl` pe termen lung, pentru c` este foarte u[or s` atragi o mas` de oameni [i este extrem de greu s` o mai opre[ti. {i mai greu este s` integrezi ace[ti oameni cultural [i economic. Cred c` aceste evenimente vor avea efecte pe termen foarte lung [i una dintre \ntreb`rile pe care mi le pun este \n ce m`sur` guverne cu mandate de patru ani pot lua decizii cu consecin]e pe urm`toarea sut` de ani. Cred c` este discutabil dac` sunt

\ndrept`]ite s` ia astfel de decizii \n condi]iile \n care un astfel de proiect cu consecin]e ireversibile pe termen lung pur [i simplu nu a existat \n mandatul lor electoral.

Popula]ia României \mb`trâne[te, avem nevoie de imigran]i?

Cred c` acesta ar fi abia pasul 3 sau 4 \n ceea ce ar trebui s` fie politica de atragere de for]` de munc` \n România. Noi avem câteva milioane de români din ]ar` care sunt [omeri masca]i prin faptul c` au activitate agricol` de subzisten]`. Deci exist` un poten]ial de for]` de munc` ce ar putea fi calificat` [i utilizat`. |n al doilea rând, avem foarte mul]i români pleca]i \n str`in`tate [i mul]i \[i doresc s` se \ntoarc`, dar deocamdat` nu se \ntorc pentru c` nu \[i g`sesc locuri de munc` \n ]ar`. Este situa]ia celor pleca]i din Moldova, cea mai subdezvoltat` regiune a României.

Cred c` [i de aici ne-am putea gândi la un poten]ial de 1 milion de români care s` se \ntoarc` \n ]ar` dac` ar primi o ofert` de munc` destul de interesant`, mai ales c` \n Italia [i Spania [omajul este destul de ridicat. Al treilea rezervor de for]` de munc` ar fi cel al românilor care tr`iesc \n apropierea grani]elor ]`rii – cei din Republica Moldova, din Ucraina, din Serbia, care din punct de vedere cultural ar fi mult mai u[or de integrat. Dac` punem aceste bazine de for]` de munc` cap la cap ob]inem 3-4 milioane de români ap]i de munc` care ar putea s` vin` s` lucreze. {i atunci, dac` avem aceast` variant`, de ce neam gândi la imigran]ii din Orientul Mijlociu?

Cum putem folosi for]a de munc` din Moldova?

Dac` prive[ti cu aten]ie România se v`d zone de [omaj zero - Arad, Timi[oara, Sibiu, Bra[ov, Bucure[ti, Cluj unde apar deja simptome ale supra\nc`lzirii economice, [i zone precum Moldova, unde [omajul ajunge pân` la 14%. |ntrebarea pe care ar trebui s` ne-o punem este dac` avem acest poten]ial de dezvoltare reprezentat de zona Moldova, cum Biz

39

FINAN}E

facem s` profit`m de talentele de acolo.

S` nu uit`m c` Ia[iul este al doilea mare centru universitar din ]ar`. Peste tot \n Europa Central` [i de Est, vectorul de dezvoltare a fost de la vest la est [i este de ne\n]eles de ce se discut` atât de mult despre autostr`zi pe direc]ia N-S [i nu se discut` mai deloc despre autostr`zi pe direc]ia V-E. Cheia scoaterii Moldovei din subdezvoltare e scoaterea ei din izolare. Moldova este izolat` de Carpa]ii Orientali [i am v`zut declara]ii explicite ale investitorilor care nu sunt motiva]i s` investeasc` \n Moldova, pentru c` de acolo nu au cum s` ajung` \n vest. UE este interesat` s` investeasc` \n coridoare N-S, pentru c` pe acestea este deja trafic, dar asta nu ne \mpiedic`, ca ]ar`, s` ne stabilim propriile priorit`]i. O autostrad` vest-est ne-ar crea un poten]ial imens de cre[tere economic`. Aceast` dezvoltare de tip piele de leopard a României are dou` explica]ii – mobilitatea sc`zut` a for]ei de munc` [i lipsa de mobilitate a businessurilor din cauza infrastructurii. Businessurile s-ar reloca \n Moldova dac` de acolo ar putea s` \[i trimit` produsele pe pie]ele de desfacere.

Cum intr`m \n zona euro cu aceast` dezvoltare tip piele de leopard?

Aderarea la zona euro nu este o etichet` pe care \ntr-o bun` zi te hot`r`[ti s` ]i-o lipe[ti \n piept. Este o etichet` care se câ[tig`. Toat` lumea este de acord c` am intrat nepreg`ti]i \n UE, dar \n zona euro nu merge a[a. Spre deosebire de UE, nu merge s` intri nepreg`tit [i s` te preg`te[ti pe parcurs. Riscul este foarte mare. Pentru România prioritatea ar trebui s` fie elaborarea unei strategii de dezvoltare care s` ne pun` \n pozi]ia de a decide relaxa]i [i f`r` nicio presiune dac` intr`m \n zona euro sau nu. Poate s` spun` cineva cum va ar`ta zona euro peste 6-7 ani? Sunt ni[te fr`mânt`ri atât de mari \ncât e posibil ca zona euro s` nu mai arate cum arat` acum. Merit` s` avem o schimbare de priorit`]i: de la intrarea \n zona euro c`tre dezvoltare [i competitivitate. S` vedem cum putem cre[te PIB-ul poten]ial al ]`rii, adic` PIB-ul care permite o dezvoltare sustenabil` f`r` apari]ia de dezechilibre.

Dezvoltarea Moldovei nu ar face decât 40

Biz

s` creasc` PIB-ul poten]ial al României [i acesta este genul de politic` ce poate s` ne aduc` o cre[tere sustenabil` de 5%. Nu este suficient s` stimulezi consumul [i s` spui, gata, cre[te economia.

Dac` nu exist` ofert` pe plan local, o s` vedem o cre[tere a importurilor, presiuni \n aceast` direc]ie manifestându-se deja. Ceea ce se câ[tig` pe partea

“Nu este suficient s` stimulezi consumul [i s` spui, gata, cre[te economia. Dac` nu exist` ofert` pe plan local, o s` vedem o cre[tere a importurilor, presiuni \n aceast` direc]ie manifestându-se deja. “ RADU CR~CIUN

de consum se pierde pe importuri [i po]i s` sfâr[e[ti inclusiv cu o infla]ie mare. Dac` produc`torul local vede c` nu poate produce mai mult, va \ncerca sa ob]in` m`car un pre] mai bun.

Vorbea]i de o cre[tere prea rapid` a consumului. V` a[tepta]i la o reac]ie a politicii monetare?

M` a[tept s` reac]ioneze, dar nu imediat. Scenariul nostru este c` dobânda de politic` monetar` va r`mâne neschimbat` \n perioada urm`toare [i vom vedea probabil o cre[tere \n trimestrul IV al anului 2016. |n momentul de fa]`, aceast` infla]ie negativ` mascheaz` presiunile infla]ioniste. Noi vedem infla]ia la sfâr[itul anului 2016 \n jur de 1% [i \n ianuarie 2017 deja va s`ri peste 2%. Dac` BNR nu reac]ioneaz`, ar \nsemna ca dobânda de politic` monetar` s` fie real negativ` la \nceputul lui 2017, deci m` a[tept la o cre[tere a dobânzii \n trimestrul IV 2016, dar ]inând cont [i de ce se \ntâmpl` \n jur. Cred c` BNR nu vrea ca prin politica monetar` s` induc` presiuni \n direc]ia aprecierii leului.

Cum vede]i evolu]ia sistemului bancar?

Ve[tile sunt amestecate – [i bune, [i rele. Vestea bun` este c` \mprumutu-

rile pentru persoane fizice merg foarte bine, creditarea a decolat. |n cazul creditului ipotecar un rol important \l are [i programul Prima Cas`. Dar deja cred c` ne apropiem de punctul de la care nu prea mai exist` poten]ial de cre[tere. |n privin]a managementului activelor, b`ncile au expunere relativ mare pe titlurile de stat din România, au deja o expunere mare pe persoanele fizice, deci singura pies` care lipse[te din puzzle este creditarea firmelor. M` a[tept ca \n perioada urm`toare b`ncile s` se \ndrepte mai mult spre creditarea firmelor. Dar este nevoie [i de interes din partea firmelor [i aici situa]ia are mai multe nuan]e. Pe de o parte, multina]ionalele se finan]eaz` de la firmele-mam`, iar firmele mici [i mijlocii au o problem` din perspectiva lipsei de capitalizare. Totodat`, troneaz` \n mediul de afaceri teama de impredictibilitate.

M` refer la \ntreb`ri vizavi de contextul interna]ional sau de sustenabilitatea politicilor fiscale din România.

Am auzit oameni de afaceri care se \ntrebau dac` nu este prea frumos ce se \ntâmpl` acum [i cât dureaz` relaxarea fiscal`. O sc`dere prea generoas` de impozite nu face decât s` ridice semne de \ntrebare suplimentare.

Aceste lucruri fac ca activitatea de creditare a companiilor s` demareze cu greutate, chiar dac` b`ncile vor avea \n perioada urm`toare toate motivele s` se orienteze mai mult spre acestea.

Sunt prea multe b`nci \n România?

Vom vedea tranzac]ii pân` la sfâr[itul anului? |ntr-o ]ar` cu dezvoltarea economic` a României e greu s` justifici existen]a atât de multor b`nci. Te a[tep]i s` ai 4-5 b`nci universale, s` ai câteva b`nci mai mici care s` se focalizeze pe ni[e, dar suntem departe de aceast` situa]ie. Va fi \ns` din ce \n ce mai greu pentru o banc` s` supravie]uiasc` dac` nu are o mas` critic`, pentru c` toate marjele sunt \n mic[orare. Pentru b`ncile mici va fi foarte greu s` reziste [i aceasta este explica]ia pentru care multe dintre aceste b`nci fie vor fuziona, fie vor disp`rea. Biz

FINAN}E

PREA PU}INI, PREA CA LA }AR~ Dup` ce c` România n-a avut niciodat` localit`]i prea concentrate, ca s` se poate dezvolta eficient, ca \n Statele Unite sau Japonia, acestea au devenit [i mai mici \n ultimii ani, fiind neatractive pentru investi]ii. DE IONU} B~LAN

R

omânia e mult mai rural` decât arat` recens`mântul din 2011. Fapt tr`dat de autoconsumul din comunele ridicate la rang de ora[ dup` anul 2000, \ntr-un act de mare curaj având \n vedere sporul natural negativ [i emigra]ia. {i merit` ad`ugat c` investitorii sunt atra[i de pie]ele mari, unde \[i pot plasa cu u[urin]` m`rfurile [i de unde \[i aleg la fel de u[or for]a de munc`, a[a cum se \ntâmpl` \n Bucure[ti. Pentru c` atunci când pie]ele devin mici, “erodate” de procesul de ruralizare, investi]iile se reduc [i dezvoltarea \ncetine[te.

Dar, apropo de asta, România nu mai este o ]ar` de aproape 23 de milioane ca \n 1992, ci una de 20. Are o popula]ie cu 12% mai sc`zut`. Numai c`, \n timpul acesta, multe ora[e au pierdut procente mai mari. Ca urmare a acestui fapt, nu mai sunt 25 de municipii cu peste 100.000 de locuitori, ci 20. Iar la nivelul acelor 25 s-au v`zut ora[e care au pierdut \ntre o treime [i un sfert din popula]ie, precum Piatra Neam], Bac`u, Gala]i, Br`ila, Buz`u, Satu Mare, Bra[ov, Foc[ani.

Cei peste 70.000 de oameni care nu se mai num`r` printre locuitorii Bra[ovului sau ai Gala]iului echivaleaz` cu \ntreaga popula]ie a unor urbe re[edin]` de jude] ca Tulcea sau Slatina.

Cei 50.000 - 60.000 care nu mai apar \n eviden]ele din Constan]a, Ia[i sau Bac`u sunt la fel de mul]i ca aceia din C`l`ra[i ori Zal`u. Se poate spune c` din ora[ele ]`rii au disp`rut ora[e \ntregi. Iar cei peste 50.000 de br`ileni care nu se mai reg`sesc \n recens`mânt sunt cât erau one[tenii \n 1992. Asta fiindc` acum ora[ul de pe Trotu[, cândva

IONU} B~LAN este jurnalist independent, fost redactor-[ef al revistei “Finan]i[tii”, publicist la “Jurnalul Na]ional”, “S`pt`mâna financiar`”, “Pia]a financiar`”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”. Scrie [i pe www.bloguluibalan.ro foarte industrializat, mai are doar 39.000 de locutori.

Trebuie s` subliniem cât de nociv e fenomenul, pentru c`, dup` ce c` România n-a avut niciodat` localit`]i prea concentrate, ca s` se poate dezvolta eficient, dup` cum se vede \n Statele Unite sau \n Japonia, acestea au devenit [i mai mici. |n anii '80, economia de la noi, \n care lucrau mul]i oameni proveni]i din migra]ia for]at` sat - ora[, a \nceput s` se decapitalizeze. Ceau[escu a pl`tit datoria extern` [i nu a mai investit nimic \n industrie. De aceea, \n 1990, primul lucru ce trebuia f`cut era s` se capitalizeze economia cu ajutorul investi]iilor

str`ine, fiindc` nu existau alte surse.

A[adar, \n urm` cu 25 de ani o economie centralizat` avea nevoie s` treac` la un mod de gestionare descentralizat [i acest lucru se putea face numai cu capital din afar`. |n loc de asta \ns` s-a v`zut exact secven]a invers`: “Nu ne vindem ]ara”. {i, pentru c` s-a administrat pe dos fa]` de cum ar fi fost necesar, \n special \n timpul mandatelor lui Ion Iliescu, au ap`rut baronii locali, care s-au conectat la politic [i \mpreun` au generat corup]ia.

Astfel se explic` de ce s-au depopulat ora[ele ]`rii. Oamenii au c`utat stabilitatea precum au dorit [i ardelenii care au emigrat \n Statele Unite la \nceputul secolului XX. Unii au plecat \n str`in`tate sau la Bucure[ti [i \n \mprejurimile sale (popula]ia din Voluntari, de pild`, a crescut cu 43% \n 10 ani!), pentru a ob]ine stabilitate [i a beneficia de infrastructura superioar`. Al]ii au p`r`sit ora[ele industriale unde fabricile decapitalizate tr`geau s`-[i dea ob[tescul sfâr[it [i au revenit \n comunele [i satele natale.

La final s-a v`zut o migra]ie invers` ora[ - sat, care a adus oamenii dintr-un domeniu cu productivitate mai mare – industria – \ntr-unul cu eficien]` redus` – agricultura. Hectarul de p`mânt pe care-l lucrau b`trânii a ajuns ca \n loc de dou` persoane s` hr`neasc` 6 sau 7 [i s` nu produc` mai mult, ci doar s` se \mpart` pu]inul la mai mul]i.

Dar s` revin la stabilitate [i la infrastructur`, pentru c` nu totul \n România a evoluat dezastruos. Cluj-Napoca [i Timi[oara au fost ora[e care au pierdut foarte pu]in` popula]ie fa]` de 1992, ba chiar au câ[tigat din 2002 pân` \n 2011.

Fiindc` \n timp ce Clujul e c`utat pentru stabilitatea pe care o conserv`, Timi[oara e conectat` la infrastructura bun` a Vestului. Spre deosebire de Biz

43

FINAN}E

Dar pentru a limpezi pe deplin aceast` chestiune, e bine s` vedem [i ceea ce zicea Ludwig von Mises. Concep]ia liberal` a vie]ii sociale a creat sistemul economic \ntemeiat pe diviziunea muncii. Expresia cea mai evident` a economiei de schimb este a[ezarea

Bra[ov [i Constan]a, care au fost dominate de corup]ie [i au pierdut masiv popula]ie. Iar \n Moldova cel mai mult a contat dispari]ia industriei. Nu mai exist` nici m`car cea u[oar`. Löhn-ul a p`strat ni[te locuri de munc`, a oprit ceva-ceva declinul, dar cât putea s` o fac`?

CINE PIERDE OR~{ENI BUCURE{TI

1992

2002

2011

Evolu]ie 2011/1992

2.067.545

1.926.334

1.883.430

-8,8%

CLUJ

328.602

317.953

324.576

-1,23%

TIMI{OARA

334.115

317.660

319.279

-4,44%

IA{I

344.425

320.888

290.242

-15,68%

CONSTAN}A

350.581

310.471

283.872

-19,03

CRAIOVA

303.959

302.601

269.506

-11,33%

BRA{OV

323.736

284.596

253.200

-21,79%

GALA}I

326.141

298.861

249.432

-23,52%

TOTAL

22.810.035

21.698.181

20.121.641

-11,78%

Sursa: INS

|n fine, un critic literar remarca la un moment dat c` România are mai mult o literatur` a s`r`ciei. {i, continuând spusele lui, se observ` c` scriitorii s`r`ciei, de la Ioan Slavici la Liviu Rebreanu [i Marin Preda, [i-au ales personajele din lumea satului. Deci, cu cât popula]ia e mai disipat` \ntr-o multitudine de comune [i sate, \n loc s` fie concentrat` \n câteva ora[e, cu atât productivitatea [i competitivitatea sunt mai reduse. Asta pentru c`, reiterez, investitorii sunt atra[i de pie]ele mari, unde \[i pot plasa u[or m`rfurile [i \[i pot alege for]a de munc`. Lucru deosebit de important, pentru c`, a[a cum spunea Johann Norberg, singura [ans` a celor s`raci este pia]a liber`, doar acolo \[i pot vinde for]a de munc`.

44

Biz

or`[eneasc`, care e cu putin]` numai \ntr-o astfel de economie. |n ora[e, doctrina liberal` a fost dezvoltat` \ntr-un sistem \nchegat [i a g`sit cei mai mul]i sus]in`tori. |ns` pe m`sur` ce bog`]ia cre[tea [i cu cât se m`rea, \n consecin]`, num`rul de imigran]i de la sate c`tre ora[e, cu atât mai puternice deveneau atacurile pe care liberalismul le suferea din partea principiului violen]ei. Popula]ia venit` de la ]ar` \[i g`se[te curând locul \n via]a urban` [i adopt` repede la exterior maniere [i purt`ri or`[ene[ti, dar r`mâne vreme \ndelungat` str`in` de gândirea civic`.

O filosofie social` nu poate fi la fel de u[or \nsu[it` ca o hain` nou`. Trebuie câ[tigat` cu efortul gândirii. Ast-

fel, g`sim tot mereu \n istorie c` epoci de cre[tere puternic progresiv` a lumii de gândire liberal`, când bog`]ia se \nmul]e[te odat` cu dezvoltarea diviziunii muncii, alterneaz` cu epoci \n care principiul violen]ei \ncearc` s` câ[tige suprema]ia [i \n care bog`]ia descre[te pentru c` diviziunea muncii decade.

Cre[terea ora[elor [i a vie]ii or`[ene[ti a fost prea rapid`; a fost mai mult extensiv` decât intensiv`. Noii locuitori ai ora[elor au devenit cet`]eni \n mod superficial, dar nu [i \n modul de gândire. A[a c`, odat` cu \nmul]irea lor, sentimentul civic a intrat \n declin.

Mai amenin]`tori decât barbarii care asaltaser` zidurile cet`]ii din afar` sunt cet`]enii neasimila]i dinl`untru – aceia care sunt citadini numai ca aspect, dar nu [i ca gândire. |n 1922, când a ap`rut prima edi]ie a lucr`rii lui Mises din care am extras rândurile de mai sus (“Socialismul. O analiz` economic` [i sociologic`”), 80% dintre români locuiau \n mediul rural [i doar 20% \n cel urban. Au urmat anii de migra]ie for]at` sat - ora[ din vremea comunismului [i raportul a urcat pân` la 55% - 45% \n favoarea mediului urban. Dar, din p`cate, acum România e la fel de s`rac` precum arat` literatura.

Comuni[tii au luat de la Malaxa [i Auschnitt o sumedenie de \ntreprinderi pentru care [i-au arogat mai târziu meritul c` le-au “edificat” ei, dar chiar dac` nu le-au organizat la fel de bine ca pe timpul capitalismului le-au p`strat \n stare de func]ionare [i au dat de lucru muncitorilor pe care i-au adus de la sat la ora[. Nu cum s-a observat dup` 1990, când elita cu origine s`n`toas` – compus` din baroni [i politicieni corup]i – nu a fost \n stare s` duc` mai departe nici m`car ceea ce a “mo[tenit”, ci a distrus.

Oare ce p`rere mai au acum cei care vânturau de zor pancartele cu “IMGB face ordine” [i strigau cât \i ]ineau bojocii “Nu ne vindem ]ara!”? Mai pun un cocean pe foc \n s`tucul \n care s-au \ntors [i cu mâinile pe care pe vremuri [i le f`ceau pâlnie la gur` \[i prind cu durere capul. Mintea românului cea de pe urm`... Biz

FINAN}E

BANC~ PENTRU ANTREPRENORI CU VIZIUNE Pentru ca antreprenorii s`-[i transforme viziunea de business \n realitate [i s` fructifice oportunit`]ile din pia]`, au nevoie de consiliere de business, dar [i de finan]are pe m`sur`. DE OANA VOINEA

C

um domeniul IT este unul dintre principalii factori care contribuie la cre[terea economic` [i a crescut cu 10-15% pe an din 2009, nevoia de finan]are \n domeniu este la fel de mare.

Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank, spune c` banca pe care o conduce ac]ioneaz` tocmai pe acest plan.

[i suntem \ncrez`tori c` vom dep`[i aceast` cifr` \n 2015.

Cum a evoluat industria IT anul acesta?

Industria IT a fost unul dintre cele mai dinamice sectoare din România. Din 2009, industria IT a crescut cu 10-15% pe an, iar cum serviciile IT sunt o component` de baz` pentru companiile de azi, indiferent de tipul sau m`rimea lor, sectorul are un poten]ial puternic de cre[tere. De altfel, acest domeniu este unul dintre principalii factori care contribuie la cre[terea economic` [i estim`m c` va continua \n aceast` direc]ie [i \n 2016. Atât cererea, cât [i oferta din acest sector sunt \n plin` expansiune. Acest lucru se datoreaz` dezvolt`rii de hub-uri IT \n cele mai mari ora[e ale ]`rii, gazde ale unor importante centre universitare, [i anume Bucure[ti, Cluj, Timi[oara, Ia[i.

Cum a evoluat creditarea, la Garanti Bank, \n acest an?

Prima jum`tate a anului a fost bun` pentru noi. Creditarea [i volumul depozitelor au \nregistrat [i continu` s` \nregistreze evolu]ii remarcabile. Volumul total de credite al Garanti Bank, pe toate segmentele (Retail, IMM [i Corporate), a ajuns \n primul semestru la 6,27 miliarde de lei, o cre[tere cu 27,8% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. De asemenea, \n intervalul ianuarie – iunie, volumul depozitelor clien]ilor a \nregistrat o cre[tere de 43% \n compara]ie cu aceea[i perioad` \n 2014 [i ne a[tept`m ca ultima parte a anului s` fie la fel de dinamic`.

Ce tipuri de finan]`ri acord` Garanti pentru sectorul IT? Garanti Bank ofer` o varietate de produse [i servicii financiare, \n func]ie de nevoile clien]ilor. |n acest sens, oferim credite de investi]ii pentru achizi]ii de sedii, echipamente IT, aparatur`, dar [i \mprumuturi pentru a sus]ine activitatea curent` (cu scopul de a acoperi lipsa temporar` de numerar). Desigur, sustinem dezvoltarea tuturor industriilor, nu doar a sectorului IT, iar pân` acum, 46

Biz

Ufuk Tandogan, \n 2015, am reu[it cu succes s` facem CEO, acest lucru. Astfel, am \nregistrat Garanti cre[teri \n zona creditelor de consum [i Bank ipotecare [i ne propunem s` continu`m pe aceea[i direc]ie. Am reu[it s` cre[tem [i volumul de credite pentru IMM-uri, care joac` un rol strategic \n dezvoltarea noastr` ca institu]ie financiar`. Mai mult, pe sectorul corporate, anul trecut am acordat credite cu o valoare total` de 200 de milioane de euro

Ce oportunit`]i exist` pentru un antreprenor care vrea s` \[i deschid` \n România un business \n sectorul IT? România are oameni foarte talenta]i, profesioni[ti bine preg`ti]i, cu aptitudini lingvistice avansate. Tocmai de aceea, la nivel mondial, ea se afl` \n top 10 al ]`rilor preferate pentru outsourcing. De asemenea, statul a sprijinit puternic sectorul IT oferind taxe pe venit mai mici pentru angaja]ii firmelor din IT&C cu o cifr` de afaceri medie de peste 10.000 de dolari per angajat.

Cum a]i descrie antreprenorul IT? De fapt, pan` nu demult, profilul antreprenorului \n general nu a fost pe

FINAN}E

larg studiat. Cu toate acestea, \n prezent numeroase universit`]i au cursuri de antreprenoriat [i educa]ie antreprenorial`. Ca urmare, profesioni[tii au \nv`]at multe detalii despre profilul antreprenorului de succes. Din experien]a noastr`, antreprenorii IT au un grad foarte ridicat de instruire [i educa]ie \n domeniu, precum [i know-how de specialitate. Sunt oameni foarte creativi, cu viziune, [i au o perspectiv` foarte clar` asupra direc]iei \n care vor s` se \ndrepte afacerea lor. Mai mult, ace[tia sunt \ntotdeauna la curent cu cele mai recente tehnologii [i nou`]i \n materie de inova]ie.

Cât de important` este actualmente educa]ia antreprenorial`?

Consider c` este foarte important` [i nu doar pentru tineri, ci pentru orice persoan`, indiferent de vârst`. A[a cum am spus mai devreme, antreprenoriatul \n zilele noastre poate fi defi-

nit prin oportunitate, o combina]ie de factori care conduc c`tre o ecua]ie precis`. Nu este vorba despre [ans`, ci despre obiective clare [i un plan de afaceri solid. |n acest sens, din 2013, noi oferim sprijin constant Atelierelor de Antreprenoriat, program organizat de c`tre Funda]ia Romanian Business Leaders care pune accentul pe domeniile ce determin` succesul unei afaceri recent \nfiin]ate, având totodat` o abordare interactiv`. |ncepând cu acest an, programul este dedicat [i cre[terii afacerilor. De asemenea, \n acest an am \nceput un parteneriat [i cu Asocia]ia Professional Women's Network Romania, oferindu-le sprijin pentru pilonul lor de antreprenoriat, prin programul “Trusa de Instrumente pentru antreprenoarele \ncep`toare [i nu numai”, dar [i prin sus]inerea altor evenimente de networking care contribuie la dezvoltarea rela]iilor de business dintre antreprenoare.

Cum a]i defini antreprenoriatul?

Dac` am merge pe defini]ia ca la carte, antreprenoriatul reprezint` dezvoltarea de la zero a unei afaceri – a lua o idee [i a o transforma \ntr-o afacere profitabil`. Cu toate acestea, de[i defini]ia antreprenoriatului este facil`, punerea sa \n practic` este mult mai complex`, mai ales deoarece \nglobeaz` oportunitate, curaj [i viziune. Oportunitatea vine la pachet cu nevoia unui plan de afaceri pe termen lung, cu obiective, analize, cu o viziune bine informat` [i cercetat` asupra pie]ei. Mergând \n continuare pe defini]ia ca la carte, cuvântul antreprenor implic` abilit`]i de conducere, ini]iativ` [i inova]ie \n afaceri, tr`s`turi pe care noi, Garanti Bank, le cunoa[tem foarte bine [i al c`ror sus]in`tor ferm suntem. In extenso, parte din filosofia Garanti Bank o reprezint` maximizarea fiec`rei oportunit`]i, precum [i ajutarea clien]ilor s` g`seasc` cea mai bun` solu]ie pentru a-[i transforma viziunea \n realitate. Biz

Biz

47

MOL, 20 de ani de succes \n România... [i povestea continu`

ADVERTORIAL

Un foarte cunoscut proverb spune c` orice c`l`torie \ncepe cu primul pas. MOL România a f`cut acest prim pas \n urm` cu 20 de ani. Acum, benzin`riile MOL sunt bine cunoscute de [oferii români [i nu doar de ei, \ntrucât sunt prezente pe toate marile artere de circula]ie [i \n ora[e de pe tot teritoriul ]`rii.

Probabil pu]ini cunosc \ns` c` prima benzin`rie MOL România a fost deschis` \n 1995, la Salonta, \n jude]ul Bihor. România acelor ani era foarte diferit` de cea de acum. }ara \nc` nu devenise membru al NATO [i nici al UE, economia era nereformat`, rata infla]iei dup` 1990 dep`[ea chiar [i 200% pe an, parcul auto [i infrastructura \[i ar`tau vârsta [i decalajele fa]` de ]`rile europene.

Decizia Grupului MOL de a investi \n România fusese luat` \n 1993, atunci când compania a ales drumul extinderii \n regiune. Ca parte a Grupului MOL, o companie multina]ional` integrat` [i independent` din domeniul petrolului [i gazelor naturale, cu opera]iuni \n peste 40 de ]`ri, MOL România a dezvoltat, pe lâng` distribu]ia de carburan]i, [i solu]ii complexe aferente cardurilor de carburan]i [i [i-a extins permanent portofoliul cu produse de calitate \nalt` precum lubrifian]i, bitum, produse petrochimice.

La 20 de ani de la deschiderea primei benzin`rii, MOL România are o re]ea de circa 200 de sta]ii, care urmeaz` s` fie extins` \n acest an cu \nc` 12. Compania a urmat o strategie de cre[tere pe termen mediu [i lung, care a presupus atât cre[tere organic`, cât [i achizi]ii de re]ele de benzin`rii, cea mai recent` fiind \nregistrat` la \nceputul acestui an. Întrucât a crescut \mpreun` cu economia României, la a c`rei dezvoltare a [i contribuit, compania a investit pân` \n prezent peste 200 de milioane de euro \n ]ara noastr` [i a contribuit la bugetul de stat cu taxe [i impozite de peste 1,8 miliarde de euro. Peste 2.100 de persoane lucreaz` \n benzin`riile MOL din România, iar alte peste 200 reprezint` angaja]i ai MOL România. Compania are dou` terminale de carburan]i, la Tileagd, \n jude]ul Bihor, [i la Giurgiu, cu acces la transportul fluvial pe Dun`re.

Compania a fost un pionier \n multe domenii, ca acela al cardurilor de carburant destinate persoanelor juridice sau cel al platformei de loializare dedicate persoanelor fizice – MultiBonus. În 2002, atunci când de]inea doar 39 de benzin`rii, MOL Româ-

nia a \nceput dezvoltarea sistemului de carduri pentru carburan]i, similar cardurilor de credit bancare, \nc` o raritate \n România.

Primele carduri au fost MOL Gold, cu acceptare la nivel interna]ional, [i MOL Silver, pentru re]eaua na]ional`. Acum, cardurile de carburant MOL permit monitorizarea \n timp real a tranzac]iilor efectuate, prin accesul la Centrul Virtual de Carduri, dar confer` [i beneficiile unei game largi de alte servicii: alimentarea cu carburant \n afara ]`rii, posibilitatea de recuperare a TVA [i plata taxelor de drum \n UE, solu]ii GPS, servicii de asisten]` rutier`, aplica]ie mobil` gratuit`, calculator taxe de drum. MultiBonus este cardul de loialitate pe care \l poart` cu ei peste 1 milion de români, card care permite acumularea de puncte la achizi]iile din sta]iile MOL [i preschimbarea acestora \n produse din cataloagele special concepute sau \n anumite servicii disponibile \n benzin`rii.

MOL România crede \n pia]a româneasc` [i \n poten]ialul s`u pe termen lung. De aceea a implementat aici cele mai noi concepte [i tendin]e din retailul european. Cea mai recent` inova]ie, implementat` \n 5 benzin`rii din România [i alte 23 ale Grupului MOL din regiune, este Fresh Corner, un nou concept

de magazin pentru benzin`rii. FreshCorner acord` o mai mare importan]` produselor alimentare proaspete, cump`r`turilor pentru acas` [i sortimentelor de cafea proasp`t preparat`. Este pentru prima dat` când un lan] de benzin`rii are vitrine cu lactate, brânzeturi [i mezeluri, fructe proaspete [i alte produse de larg consum, la pre]uri competitive.

Compania a dezvoltat mai multe programe destinate comunit`]ilor locale: “Spa]ii verzi” – lansat \n urm` cu zece ani pentru a finan]a crearea de spa]ii verzi \n ora[e [i promovarea ariilor naturale protejate; “Pot ajuta” – destinat tinerelor talente \n sport [i art`; “Programul MOL pentru s`n`tatea copiilor” – adresat asocia]iilor [i organiza]iilor care deruleaz` proiecte de terapie emo]ional` pentru copiii cu afec]iuni cronice sau \n curs de recuperare dup` afec]iuni grave; “Programul Mentor” – prin care MOL România recompenseaz` zece laurea]i, profesori [i antrenori, nominaliza]i de fo[ti elevi, p`rin]i [i selecta]i de un juriu competent.

Primul pas a fost f`cut \n urm` cu 20 de ani, iar c`l`toria MOL România continu`, al`turi de angaja]ii, partenerii, clien]ii s`i [i de comunit`]ile a c`ror dezvoltare o sus]ine.

50

Biz

Alexandru P`iu[, Mirela Nem]anu, Crengu]a Ro[u, Andreea Marincescu, Monica Botez, Cosmin Mare[, Gabriel Berceanu

Biz

51

LA CINCI LUNI DE LA FINALIZAREA BIZ MARKETING XCHANGE, AM DUS EXPERIMENTUL |NTR-O NOU~ ETAP~ {I AM INVITAT {APTE PROFESIONI{TI DIN AGEN}II S~ SCHIMBE TAB~RA {I S~ IA PULSUL ACTIVIT~}II |N DEPARTAMENTELE DE COMUNICARE ALE CLIEN}ILOR. LA RÅNDUL LOR, {APTE MANAGERI DIN COMPANII AU MERS |N AGEN}II PENTRU A VEDEA CUM GÅNDESC OAMENII DE PR {I CU CE PROVOC~RI SE CONFRUNT~.

TEXTE LOREDANA S~NDULESCU • FOTOGRAFII VALI MIREA

Paul Markovits, Ioana M`noiu, Oana Bulexa, Daniel Pan`, Virginia O]el, Roxana Grigorean, Tereza Tranakas

STRATEGIE

A

m reu[it s`-i punem fa]` \n fa]`, \n contexte relaxate, \n care niciunul nu avea nimic de demonstrat sau de våndut, [i le-am oferit libertate total` de exprimare a ideilor, cåt mai deschis [i constructiv. Pentru fiecare dintre participan]ii la acest proiect inedit a fost un exerci]iu interesant la finalul c`ruia to]i au \nv`]at lucruri noi sau au identificat unghiuri dintr-o alt` perspectiv` decåt cea cu care au fost obi[nui]i zi de zi.

Au discutat despre strategii [i procese de lucru, despre a[tept`ri [i cerin]e, despre deadline-uri mai mult sau mai pu]in realiste, despre briefuri incomplete sau echipe incapabile s` empatizeze, dar [i despre pitch-uri [i taxa de pitch, precum [i multe alte subiecte sensibile care fac de multe ori din rela]ia client – agen]ie un cerc vicios, \n locul unui parteneriat mutual avantajos.

Clien]ii au obiceiul s` cear` mult \ntr-un timp foarte scurt, iar agen]iile \ntårzie termenele sau livreaz` cu mediocritate. Se pune prea mult accent pe implementare [i execu]ie [i prea pu]in pe strategie [i obiective pe termen lung.

Clien]ii pun presiune pe bugete sau nu dau repere financiare pentru a nu fråna creativitate, iar agen]iile sunt nevoie s` gåndeasc` \n zadar propuneri care nu se mai implementeaz` niciodat`. Agen]iile sunt nemul]umite de lipsa de maturitate a clien]ilor, de faptul c` vor solu]ii imediate, dar [i de procesul de briefing deficitar, precum [i de lipsa de feedback relevant [i prompt, de termenele strånse de execu]ie, de lipsa de transparen]`, de direc]ie sau viziune, de gånditul la scar` mic`, \n termen de “aici, acum, urgent”.

Clien]ii sunt nemul]umi]i c` agen]iile nu-[i preg`tesc oamenii \n func]ie de specificul brandurilor pentru care lucreaz` [i nu investesc mai mult \n preg`tirea profesional` a echipelor. {i lista poate continua. Acestea sunt doar cåteva dintre punctele nevralgice identificate de cei 14 participan]i la Biz PR Xchange. De asemenea, nu a lipsit nici introspec]ia, atåt profesioni[tii din agen]ii, cåt [i cei afla]i de partea clientului fiind capabili de cele mai multe ori s` pun` degetul pe ran` [i s` indice unde gre[esc ei \n[i[i. Agen]iile 54

Biz

STRATEGIE

“Succesul edi]ei din prim`var` ne-a f`cut s` ne dorim s` continu`m proiectul. Am ales PR-ul deoarece aceast` disciplin`, cenu[`reasa industriei de comunicare, nu este suficient valorizat` nici la client, nici \n agen]ii. Exist` o discrepan]` uria[` \ntre poten]ialul pe care \l are [i folosirea lui real`. Practic PR-ul, ca industrie, are o problem` de brand equity, ceea e \nseamn` c` exist` multe oportunit`]i pe care am vrut s` le explor`m prin acest proiect.”

FELIX T~TARU, PRE{EDINTE, GMP GROUP se tem de multe ori s` spun` “nu” atunci cånd situa]ia o cere [i de multe ori fac compromisuri care pe termen lung le fac mult r`u. La råndul lor, clien]ii de[i vor rezultate m`surabile, de multe ori nu aloc` resursele financiare [i de timp necesare \n acest sens.

A fost un demers din care to]i au avut de \nv`]at, ce a venit pe o nevoie a pie]ei – de a[ezare [i clarificare a raporturilor pentru c` prin dialog perspectivele nu au cum altfel decåt s` se \mbog`]easc`.

Cei 14 protagoni[ti ai experimentului Biz PR Exchange, dezvoltat dup` o idee a GMP Advertising, \n parteneriat cu Telekom Romånia, sunt, din partea clien]ilor: Mirela Nem]anu, Corporate Communication, Public Affairs & Regulatory Affairs Manager, L'Oreal Romånia; Virginia O]el, Communication Leader, Garanti Group Romånia; Paul Markovits, Marketing Vice-President, United Romanian Breweries Prod; Andreea Marincescu, Director de Marketing, Hochland Romånia; Daniel Pan`, Country Leader, SAS Institute; Roxana Grigorean, PR Manager, Samsung Electronics Romånia; Gabriel Berceanu, {ef Departament Comunicare – Federa]ia Romån` de Fotbal [i Ofi]er de Pres` al Echipei Na]ionale de Fotbal, iar din partea agen]iilor de PR: Crengu]a Ro[u, Managing Partner, DC Communication; Oana Bulexa, Managing Director, MSLGROUP The Practice; Alexandru P`iu[, Senior Partner, IMAGE PR; Monica Botez, Managing Partner, Golin Romånia; Tereza Tranakas, Managing Partner, Oxygen Public Relations; Ioana M`noiu, Managing Partner, GMP PR, [i Cosmin Mare[, General Manager, Total PR. Biz Biz

55

STRATEGIE

Solidaritate, la bine [i la r`u Alexandru P`iu[ [i Paul Markovits se [tiau din informa]iile publice existente \n pia]`, \ns` doar \n contextul prilejuit de proiectul Biz PR Xchange s-au aflat la prima interac]iune profesional` direct`.

P

Alexandru P`iu[, Senior Partner, IMAGE PR Paul Markovits, Marketing Vice-President, United Romanian Breweries Prod

56

Biz

aul Markovits a fost impresionat de munca pe care pe Image PR o desf`[oar` pe zona de consultan]` \n domeniul farmaceutic, iar pe Alexandru P`iu[ l-a impresionat onestitatea de care URBB d` dovad` \n modul de lucru cu agen]iile, dar [i abordarea temeinic` a ideii de parteneriat. I-a atras aten]ia atitudinea tran[ant` \n rela]ia cu agen]iile [i faptul c` sunt recompensate sau penalizate \n func]ie de impactul pe care activitatea lor \l are asupra businessului. Cei doi au discutat despre modalit`]ile de organizare a pitch-urilor [i taxa de pitch, proces pe care URBB l-a aplicat la un concurs de crea]ie anul acesta, ocazie cu care i s-a reconfirmat c` procedura trebuie aplicat` pentru toate ocaziile, respectarea ghidului UAPR nefiind altceva decåt o dovad` de seriozitate [i respect.

La finalul celor dou` \ntålniri pe care le-au avut, una dintre concluziile cu care a r`mas Alexandru P`iu[ este c` agen]ia ar trebui s` fie [i mai curajoas` \n rela]ia cu clientul: “Trebuie s` insist`m [i mai mult pentru actualiz`ri periodice despre rezultate, tendin]e, campanii, proiecte, strategii” [i nu \n ultimul rånd agen]ia ar trebui “s`-[i vånd` pielea mai

scump” atåta timp cåt propunerile sunt de calitate [i cu impact serios asupra businessului clientului. |n felul acesta clien]ii ar putea fi convin[i s` acorde mai mult` aten]ie proceselor de selec]ie, propunerilor primite, evalu`rilor realizate [i s` respecte mai mult partenerii cu care lucreaz`. |n momentul de fa]`, reprezentantul Image PR este de p`rere c` uneori clien]ii abuzeaz` de cereri de oferte pentru diverse proiecte care nu sunt implementate mai tårziu. |n acest caz, solu]ia ar fi ca agen]iile s` nu mai intre atåt de u[or \n licita]iile organizate f`r` un proces transparent, iar agen]iile care se respect` cu adev`rat ar trebui s` aib` mai des puterea s` spun` “nu”, \n ciuda condi]iilor grele din pia]`. O alt` problem` pe care a identificat-o Alexandru P`iu[ \n cei 20 de ani de experien]` \n industria de PR este c` termenele solicitate de c`tre clien]i pentru diverse propuneri de comunicare sunt cåteodat` ridicole, ceea ce denot` \n]elegerea precar` a muncii unui consultant \n comunicare, deseori privit [i tratat ca un simplu furnizor de servicii, dar [i lipsa de experien]` a unor responsabili din partea clientului, prea tineri profesional pentru pozi]iile pe care le ocup`. Biz

STRATEGIE

Comunicare cu c`r]ile pe mas` Andreea Marincescu [i-a schimbat p`rerea despre ce \nseamn` PR, dup` acest proiect, iar Cosmin Mare[ [i-ar fi dorit ca experimentul s` mearg` mai \n profunzime [i s` lase un director de marketing s`-i conduc` agen]ia pentru o zi.

P

ån` s` se comunice tragerea la sor]i pentru echipe, Andreea Marincescu se a[tepta, conform unei prejudec`]i, s` \ntålneasc` o doamn` care conduce o agen]ie de PR. A[tept`rile i-au fost dep`[ite – a cunoscut o organiza]ie foarte diferit` de cea din care ea face parte, \nfiin]at` [i condus` de un tån`r om de PR, cu mult spirit antreprenorial, unde a avut ocazia s` admire flexibilitatea [i pragmatismul unei organiza]ii n`scute \n anii de criz`. |n urma discu]iilor avute cu Cosmin, a notat cu surprindere c` industria de PR nu are – la fel ca alte industrii – o organiza]ie autohton`, formal constituit`, care s`-i reprezinte interesele. “Este oare nevoie ca cei mai buni comunicatori s` \nve]e s` comunice mai bine \ntre ei?”, se \ntreab` Andreea Marincescu.

Participarea la pitch-uri a fost un alt subiect abordat de cei doi, din care Andreea, \n postura de client, a \n]eles c` “participarea selectiv`” – \n func]ie de reputa]ia clientului sau proiect – le permite agen]iilor s` \[i gestioneze mai bine resursele [i s` evite situa]ii frustrante. |n ceea ce prive[te rela]ia client – agen]ie, directorul de marketing al Hochland este de p`rere c` presta]ia unei agen]ii depinde \n mare m`sur` de felul

\n care clientul [tie s`-[i sintetizeze cerin]ele, iar agen]iile, la råndul lor, trebuie s` lupte [i ele pentru un rol mai mare \n businessul clien]ilor lor, s` \i cunoasc` pe ace[tia suficient de bine \ncåt s` le propun` strategii [i proiecte de referin]`. Pentru o colaborare bun` cu agen]ia de PR clientul trebuie s` cunoasc` bine acest domeniu, \ncåt s` [tie ce s` cear`, iar agen]ia trebuie s`-[i asume un rol educa]ional, respectiv s` \nve]e clientul ce \nseamn` [i ce nu \nseamn` PR. “O rela]ie client - agen]ie nu poate s` func]ioneze for]at”, consider` Cosmin Mare[. Dac` de la \nceput nu se face alinierea de cerin]e, a[tept`ri, mod de lucru, nici nu are sens s` \nceap` colaborarea. |n rela]ia cu propriii clien]i nu-l nemul]ume[te nimic, \l nemul]umesc \ns` unii dintre poten]ialii clien]i, care, cu cuno[tin]e pu]ine despre PR, au cerin]e imposibil de livrat.

“Clien]ii nu gre[esc, ei au anumite obiective sau dorin]e, iar agen]ia este cea care trebuie s` g`seasc` solu]iile potrivite [i s` conving` clientul c` strategia propus` \i va \ndeplini obiectivele.” Cea mai mare gre[eal` a agen]iilor, \n opinia lui Cosmin Mare[, este atunci cånd promit ceva [i nu livreaz`, astfel \ncåt dezam`girea clientului se r`sfrånge, de multe ori, asupra \ntregii industrii. Biz

Andreea Marincescu, Director de Marketing, Hochland Romånia Cosmin Mare[, General Manager, Total PR

Biz

57

STRATEGIE

Dialogul \ncepe prin a asculta Crengu]a Ro[u a acceptat provocarea de a face parte din acest proiect sesizånd [ansa de a discuta deschis despre rela]ia dintre clien]i [i agen]ie, \ntr-un context \n care nimeni nu avea nimic de pierdut.

{

Crengu]a Ro[u, Managing Partner, DC Communication Daniel Pan`, Country Leader, SAS Institute

58

Biz

i lui Daniel Pan` i s-a p`rut un experiment util, la care ar mai participa o dat`, deoarece l-a f`cut s`-[i aminteasc` faptul c` are dou` urechi [i o singur` gur` [i c` ar fi bine s` le foloseasc` mereu \n aceast` propor]ie.

Deschiderea [i capacitatea “de a auzi” sunt temele pe care [i Crengu]a Ro[u le-a adus la masa discu]iilor: “E important s` existe urechile deschise [i de o parte [i de alta, astfel \ncåt s` se poat` ob]ine cea mai bun` solu]ie”. “Pot fi p`reri diferite cei mai activi [i sofistica]i clien]i ai no[tri ne provoac` mereu – dar important este ce iese din asta”, precizeaz` fondatoarea DC Communication, care este de p`rere c`, cu deschidere total`, lucrurile pot func]iona perfect. Ea precizeaz` \ns` c` este important de asemenea ca agen]ia de PR s` \n]eleag` mecanismele [i condi]ion`rile pe care le are echipa din departamentul de comunicare al unui client.

Ideal este, crede Crengu]a Ro[u, ca o obiectivele s` fie formulate \n termeni de “tem` de business”, astfel \ncåt la råndul s`u agen]ia s` poat` propune solu]ii de comunicare ca sprijin pentru tema de business, nu doar pentru vizibilitate.

Punctul nevralgic pe care Daniel Pan` l-a identificat pe

parcursul carierei sale \n colaborarea dintre clien]i [i agen]ii de PR este presiunea intern` a agen]iilor de a se men]ine \n competi]ie [i faptul c` nu au \ntotdeauna curajul [i uneori nici posibilitatea de a refuza proiecte. De partea cealalat` a baricadei, cele mai mari gre[eli pe care le-a observat \n ograda clien]ilor sunt lipsa de maturitate [i dorin]a de a ob]ine rezultate rapide, pe termen scurt.” |n acest context, agen]iile trebuie s` educe clien]ii fie c` le place sau nu [i ar trebui s` fac` lucrul acesta cu aceea[i abnega]ie [i dedicare ca [i cum ar participa la un pitch”, consider` Daniel Pan`.

La råndul s`u, Crengu]a Ro[u, un profesionist cu 25 de ani de experien]` \n comunicare, pledeaz` pentru rela]ii autentice, pe picior de egalitate: “Nu cred c` func]ioneaz` rela]iile inegale, cele \n care nu se formeaz` parteneriat autentic, \n care unul este unicul de]in`tor al adev`rului absolut [i altul executant”. Iar lec]ia pe care ea [i echipa sa au \nv`]ato la finalul experimentului Biz PR Xchange este c` oamenii din agen]ii trebuie s` fie mai aten]i atunci cånd explic` mecanismele specifice activit`]ii de comunicare – s` nu presupun` c` acestea sunt de la sine [i \n detaliu cunoscute de clien]i. Biz

STRATEGIE

Puterea lucrului \n echip` Monica Botez a crezut c` o s` fie un proiect formal. Ce po]i afla [i face \n dou` zile astfel \ncåt experimentul s` fie de substan]`? S-a \n[elat, acum crede c` doi oameni pot \nv`]a enorm unul de la cel`lalt, chiar [i \ntr-un interval scurt de timp.

D

e[i ar fi mai dificil de pus \n practic`, Gabriel Berceanu [i-a \ncheiat participarea \n proiect cu ideea c` o s`pt`mån` de PR Xchange ar fi [i mai binevenit` [i ar scoate total ideea din paradigma “schimbului de experien]` de fa]ad` [i complezen]`”.

Chiar [i a[a scurt, dar intens, cum a fost, ambele echipe au avut cåte ceva de \nv`]at. Monic`i Botez i-a pl`cut modul direct [i eficient \n care federa]ia comunic` cu “stakeholderii nefavorabili” \n situa]ii de criz`, respectiv cu grup`rile de ultra[i. |n plus, i-au fost demontate prejudec`]ile legate de fotbal. “Cånd \n]elegi tot ce st` \n spatele unui meci, al organiz`rii unei competi]ii [i cånd e[ti expus la acest nivel de pasiune, \ncepi s` empatizezi [i s` simpatizezi”, a concluzionat Monica Botez, care a trecut printr-un circuit nu doar structural, ci [i unul de emo]ie prin lumea fotbalului. A intrat \n vestiare \n Arena Na]ional`, a mers \n cantonamentul de la Mogo[oaia [i i-a \ntålnit pe antrenorii secunzi care preg`teau meciul cu Italia.

Lui Gabriel Berceanu i-a pl`cut de atmosfera de lucru din agen]ie, care seam`n` foarte mult cu cea dintr-o redac]ie “din vremurile \n care ziarele se citeau \n valuri de cafea diminea]a, mirosea a pres` adev`-

rat` [i a tu[“, [i l-a surprins felul atipic \n care e organizat` agen]ia [i modul special \n care devin, \n acest context, productivi.

De altfel, [i-ar dori ca [i departamentul de comunicare al federa]iei s` dobåndeasc` un plus din “organizarea Golin”, astfel \ncât s` câ[tige amplitudinea necesar` pentru ca ideile [i proiectele s` se poat` concretiza.

Toate [i repede.

Cum rela]ia dintre clien]i [i agen]ii a fost una dintre temele de discu]ie \n acest schimb de experien]`, ambii participan]i [i-au formulat propriul punct de vedere. Din perspectiva agen]iei, Managing Partner-ul de la Golin este de p`rere c` uneori clien]ii v`d colaborarea unidirec]ional, \ns` cele mai bune idei nu vin doar de la agen]ie, ci se nasc dintr-un proces comun de brainstorming [i de strategie.

Gabriel Berceanu consider` c` clien]ii gre[esc cånd a[teapt` totul “la cheie, ieftin [i... ieri”, iar agen]iilor le repro[eaz` superficialitatea, lipsa de documentare [i incapacitatea de a aloca suficient timp [i energie pentru a \n]elege particularit`]ile clientului. Tot la capitolul de minusuri ale agen]iilor, zona de confort este cea mai primejdioas`, crede Monica Botez: “Trebuie s` ne pese \n mod egal cu clientul de reu[ita sau e[ecul unei campanii; din p`cate, asta nu se \ntåmpl` \ntotdeauna”. Biz

Monica Botez, Managing Partner, Golin Romånia Gabriel Berceanu, {ef Departament Comunicare – Federa]ia Romån` de Fotbal [i Ofi]er de Pres` al Echipei Na]ionale de Fotbal Biz

59

STRATEGIE

Profesia, prin ochii celuilalt De[i nu se cuno[teau personal, pentru cåteva ore \ntr-o zi obi[nuit` de lucru Ioana M`noiu a lasat agen]ia pe måinile Mirelei Nem]anu.

La final, experimentul s-a dovedit extrem de benefic [i util de ambele p`r]i.

A

Mirela Nem]anu, Corporate Communication, Public Affairs & Regulatory Affairs Manager, L'Oréal Romånia Ioana M`noiu, Managing Partner, GMP PR

60

Biz

r trebui s` petrecem mai mult timp unul pe terenul celuilalt”, a concluzionat la \ncheierea \ntålnirii Managing Partner-ul GMP PR, care a urm`rit cu interes Biz Marketing Xchange [i s-a bucurat cånd a aflat c` se extinde [i la PR. Punctul nevralgic pe care-l vede \n colaborarea dintre clien]i [i agen]ii este lipsa de \n]elegere reciproc`. “Fiecare prive[te din propria perspectiv`. Cei din agen]ii au frustr`ri din cauza bugetelor, a feedback-urilor \ntårziate sau a faptului c` ideile cele mai creative nu se aprob`. Oamenii de la client sunt dezam`gi]i de lipsa de \n]elegere a ADN-urilor brandurilor [i de lipsa de ini]iativ` din partea agen]iilor”. Feedback-ul este una din temele aduse \n discu]ie [i de Mirela Nem]anu, care declar` c` prefer` s` dea un feedback real, direct [i clar, \n locul unui feedback “politically correct”.

Acest lucru presupune \ns` s` se ajung` la o cunoa[tere reciproc` atåt de bun`, \ncåt s` existe \ncrederea de a avea reac]ii reale, atåt pentru proiecte mai pu]in reu[ite, cåt [i pentru cele de succes. |n ceea ce prive[te colaborarea dintre agen]ii [i clien]i, Mirela Nem]anu crede c` atåt clientul, cåt [i agen]ia trebuie s` porneasc` de la aceea[i premis`: anume c` PR-ul nu vinde pe

termen scurt, nu ]ine loc de publicitate [i nu face minuni.

Printre gre[elile pe care le-a sesizat \n råndul agen]iilor, cele mai multe ]in de nerespectarea termenelor [i nelivrarea la timp a unor lucruri de baz`, care de multe ori ]in de execu]ie [i care uneori sunt l`sate pe seama juniorilor, iar clientul este pus \n ipostaza \n care trebuie s` verifice sau chiar s` rezolve lucruri de genul sonoriz`rii s`lii de evenimente. Toate acestea sunt lucruri “m`runte”, dar care pot afecta colaborarea dintre clien]i [i agen]ii. |ntrebat` de gre[elile pe care le fac agen]iile, Ioana M`noiu atrage aten]ia asupra faptului c` agen]iile uit` cåteodat` care este misiunea lor – [i anume aceea de a rezolva problemele de comunicare ale clien]ilor: “Nu este vorba despre noi, despre ideile de care ne \ndr`gostim sau despre ego-ul nostru; dac` \n]elegem asta, se rezolv` multe probleme [i dezam`giri”. Analizånd comportamentul clien]ilor, gre[eala acestora este c` uneori nu valorizeaz` agen]iile [i le folosesc drept o simpl` mån` de lucru.

“Exist` oameni foarte buni \n agen]ii, care de multe ori sunt folosi]i sub capacitatea lor, sunt ca ni[te Ferrari-uri ]inute \n garaj”, concluzioneaz` Ioana M`noiu. Biz

STRATEGIE

Brief: PR pentru PR De[i Tereza Tranakas a purtat p`l`ria de client mai mul]i ani de-a lungul carierei, [ansa de a face parte din acest schimb de experien]` cu Roxana Grigorean i s-a p`rut mai mult decåt binevenit`.

B

rieful pe care l-au avut de rezolvat \mpreun`, acela de a promova o agen]ie de PR, i-a oferit Roxanei Grigorean [ansa de a \n]elege mai bine provoc`rile cu care se confrunt` un business \n acest domeniu. Au jonglat cu limita fin` \ntre “prea mult” [i “prea pu]in” [i au discutat despre noi instrumente [i abord`ri care ar putea fi implementate pentru mai mult` vizibilitate, atât a unei agen]ii, cât [i a PR-ului \n general.

“PR-ul pentru PR este la fel de important precum PR-ul pentru clien]i. Nu este vorba doar de a te face cunoscut [i de a genera business, ci [i din perspectiva faptului c` poate avea consecin]e pozitive asupra \ntregii industrii. Cu to]ii am avea de câ[tigat dintr-o mai bun` \n]elegere asupra a ceea ce poate s` ofere o campanie relevant`, creativ` [i bine executat`”, precizeaz` Roxana Grigorean. |n ceea ce prive[te punctul nevralgic pe care l-a identificat \n rela]ia cu agen]iile, PR Managerul de la Samsung Electronics Romånia aminte[te de presiunea pe bugete [i rezultate, pe de o parte, [i noile medii de comunicare, pe de alt` parte. Toate acesta aduc domeniul \ntr-un punct \n care trebuie s` se reinventeze.

“PR-ul se transform`, iar pen-

tru asumarea unui rol strategic, oamenii de PR trebuie s` fie mai curajo[i [i mai conving`tori \n pledoaria pro domo”, consider` Roxana Grigorean, care de asemenea puncteaz` c` agen]iile care vor reu[i s` ofere cu adev`rat m`sura clar` a rezultatelor [i a impactului campaniilor sunt cele care vor ie[i cå[tig`oare pentru c`, la fel ca \n orice domeniu, nu este suficient doar s` faci treab` bun`, ci trebuie [i s` [tii s` o vinzi bine.

Despre presiuni vorbe[te [i Tereza Tranakas: “Exist` multe presiuni [i cerin]e interne pe care echipele de la client trebuie s` le gestioneze, [i care se r`sfrång asupra agen]iei”.

“De aceea, este important s` sus]inem echipa intern` cu solu]ii care se adapteaz` acestor cerin]e interne [i s` nu uit`m c` suntem \n aceea[i barc`. |mpreun` trebuie s` lupt`m s` promov`m intern rolul PRului [i impactul pe care acesta \l poate avea \n atingerea obiectivelor companiei.” Important` \n tot acest context este “gestionarea eficient` a a[tept`rilor de ambele p`r]i”, explic` Tereza Tranakas, pentru care, personal, este important s` [tie c` lucreaz` al`turi de echipa sa [i clien]i \ntr-un parteneriat \n care ambele p`r]i se respect` [i trag cot la cot \n aceea[i direc]ie. Biz

Roxana Grigorean, PR Manager, Samsung Electronics Romånia Tereza Tranakas, Managing Partner, Oxygen Public Relations

Biz

61

STRATEGIE

PR-ul \ntre mit [i realitate Cånd a aflat de invita]ia de participa \n acest proiect, Oana Bulexa s-a bucurat c` puteau aborda deschis orice subiect referitor la rela]ia dintre client [i agen]ie, f`r` a cosmetiza lucrurile [i f`r` a avea nicio re]inere.

D

OANA BULEXA, Managing Director, MSLGROUP The Practice VIRGINIA O}EL, Communication Leader, Garanti Group Romånia

62

Biz

ou` persoane puse fa]` \n fa]`, f`r` a resim]i miza de a se impresiona reciproc, \n care comunicarea a fost mai presus de “un act de vånzare”, \n care au putut pune punctul pe “i” [i s` \ntrebe tot ce au vrut s` [tie vreodat`, l`murind prejudec`]i [i neclarit`]i. Ace[tia au fost termenii \n care s-a desf`[urat schimbul de experien]` dintre Virginia O]el [i Oana Bulexa.

Au stabilit c` vor discuta o list` de prejudec`]i pe care le au oamenii din agen]ii fa]` de ce se \ntåmpl` \n companii, apoi prejudec`]ile pe care le au oamenii care lucreaz` \n companii despre ce se \ntåmpl` de partea cealalt`. Concluziile pe care le-au tras sunt extrem de interesante. Oamenii din agen]ii consider` cel mai adesea c` jobul la client este un “soft retirement”, la care merit` s` te gånde[ti dup` ce te a[ezi la casa ta [i vrei program pån` la 18.00. Virginia O]el [i echipa ei au povestit \ns` cum arat` o zi de munc` la client, \n care rela]ia cu agen]ia ocup` numai o parte, restul fiind dedicat colegilor din departamentelor interne, nevoilor lor [i diverselor urgen]e. Viata e la fel de agitat` [i pe t`råmul clientului, programul se termin` tot cånd “se sting toate focurile”.

De asemenea, oamenii din agen]ii au impresia c` deciziile luate de client sunt de multe

ori arbitare, c` deadline-urile strånse reflect` o lipsa de planificare sau c` respingerea unei idei vine din lipsa capacit`]ii de a \n]elege sau aprecia munca creativ` a agen]iei. |n realitate, acestea sunt doar mituri, deoarece buc`t`ria intern` a companiilor este mult mai complex` decåt se poate imagina, munca de convingere a departamentelor interne, care nu sunt specializate \n comunicare, este foarte de durat`, iar priorit`]ile [i contextul se schimb` des.

La capitolul gre[eli, ambele echipe implicate \n proiect au adus \n discu]ie nevoia de mai mult` toleran]` [i empatie.

“Suntem destul de pu]in toleran]i [i empatici. Nu ne asum`m gre[elile, nu ne \ntreb`m suficient de mult ce am fi putut face mai bine. Cel mai u[or este s` ne sup`r`m pe cel`lalt, s` credem c` el e de vin`, s` \l etichet`m ca fiind r`u-voitor sau incompetent”, puncteaz` Oana Bulexa. Lipsa de empatie este una dintre problemele identificate [i de Virginia O]el: “Nu \ncerc`m s` empatiz`m mai mult. Clien]ii au cerin]e mari, dar nu \ntotdeauna dau briefuri relevante [i bugete pe m`sur`. Agen]iile ar trebui s` \[i preg`teasc` oamenii \n func]ie de specificul companiilor [i s` investeasc` mai mult \n dezvoltarea lor”. Biz

STRATEGIE

Pe pozi]ii pentru Black Friday Anul trecut, Flanco Retail a \ncheiat perioada de Black Friday cu vånz`ri totale de aproape 100 de milioane de lei, iar a[tept`rile pentru edi]ia din acest an a evenimentului sunt pe m`sura investi]iilor f`cute \n magazine, \n platforma online [i \n mediul mobil. DE OANA VOINEA

D

up` ce vånz`rile \nregistrate pân` acum \n 2015 le-au dep`[it cu 20% pe cele din aceea[i perioad` a anului trecut, Flanco se preg`te[te pentru un final de an plin. Drago[ S\rbu, CEO al Flanco, spune c` [i anul acesta compania este pe pozi]ii pentru Black Friday, cu re]ea proprie de transport [i livrare [i oferte negociate din timp.

La ce nivel a ajuns pia]a româneasc` de electro-IT [i cum au evoluat vânz`rile Flanco \n acest an?

Pia]a de electro-IT a avut o evolu]ie foarte bun` anul acesta. Din datele pe care le avem, \n primele 9 luni consumul la nivel de pia]` a crescut cu aproximativ 9-10%. |n ceea ce ne prive[te, am reu[it s` avem la Flanco un ritm de cre[tere dublu comparativ cu media pie]ei, respectiv am vândut cu 20% mai mult fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut.

Câ]i dintre clien]ii Flanco vin din online? S-a schimbat modul \n care românii iau decizii de cump`rare? |n momentul de fa]`, estimez c` aproximativ 80% dintre clien]ii no[tri se informeaz` din online, chiar dac` mare parte din ei prefer` s` vin`, s` vad` [i s` cumpere produsul din magazine. Dar se \ntâmpl` [i invers. Per total, \n jur de 12-15% din vânz`rile efective vin din online, respectiv de pe flanco.ro [i de pe platforma eMAG Marketplace.

Cât a contat cre[terea credit`rii \n evolu]ia vânz`rilor?

Vânz`rile din magazinele Flanco sunt sus]inute puternic [i de creditul de consum, pe care putem s`-l acord`m inclusiv direct \n maga-

64

Biz

zine, prin partenerii no[tri financiari. Dac` ad`ug`m [i cardurile de credit, pot spune c` aproximativ 30% din totalul vânz`rilor reprezint` achizi]ii cu solu]ii de finan]are.

al cincilea an de Black Friday, a[a c`, teoretic, nimic nu ne mai poate lua pe nepreg`tite. Suntem pe pozi]ii, anul acesta avem [i magazine noi, o re]ea extins` de parteneri pe curierat, la care se adaug` re]eaua noastr` proprie de transport [i livrare, avem oferte excelente negociate din timp, prezen]` optimizat` online [i \n mediul mobil, structur` logistic` bine pus` la punct, preg`tim evenimente \n magazine [i surprize \n online.

Ce ne pute]i spune despre produsele marc` privat` ale Flanco? Lua]i \n calcul [i investi]ii \n unit`]i proprii de produc]ie?

Am lansat primele produse sub brand propriu \n luna aprilie a acestui an, pe categoriile aparate de buc`t`rie (hote, frigidere) [i ma[ini de sp`lat, sub numele de Vision Chef, respectiv Vision Clean. De curând avem \n magazine [i smartphone-urile Vision Touch. A fost o lansare pe care nu am comunicat-o explicit, am vrut s` vedem cum reac]ioneaz` clien]ii la produse pe raft, dac` ele sunt capabile s` \i atrag` [i s` \i conving` prin caracteristici [i pre], \n absen]a unor argumente de publicitate. Primul aspect pe care l-am luat \n calcul atunci când ne-am f`cut aceste planuri a fost s` nu facem rabat la calitate. Ne-am dorit produse cu un foarte bun raport calitate/pre], cu specifica]ii de ultim` genera]ie, adresate celor care urm`resc performan]a, dar pentru care nu conteaz` la fel de mult [i brandul. {i am vrut s` vedem cum reac]ioneaz` oamenii \n mod natural la propunerea noastr`.

Tot ce pot s` spun este c`, \n urma testelor, \n acest moment, ne urm`rim planul de extindere a brandului propriu pe categoriile TV [i telecom, sub numele Vision Touch.

Ce estim`ri ave]i \n ceea ce prive[te vânz`rile, comparativ cu anul trecut?

Anul trecut, Flanco Retail a \ncheiat perioada de Black Friday cu vânz`ri totale de 98 de milioane de lei, reprezentând 200.000 de produse. Ne-am dep`[it, astfel, performan]ele ob]inute \n perioada similar` din 2013 cu aproximativ 40% din din vânz`rile Flanco punct de vevin din online, respectiv dere valoric [i cu 45% ca de pe flanco.ro num`r de uni[i de pe platforma t`]i vândute.

Anul acesta ne eMAG Marketplace. a[tept`m ca num`rul mai mare de magazine, dar [i investi]iile pe care le-am f`cut \n platforma online [i \n mediul mobil s` contribuie la ob]inerea unor rezultate pozitive.

Cum sta]i cu preg`tirile pentru Black Friday?

Pentru noi, care am adus practic cel mai mare eveniment de shopping \n România, al`turi de eMAG, este deja

Cum va \ncheia Flanco acest an [i ce plan de investi]ii ave]i pentru 2016?

Ne a[tept`m s` p`str`m sau chiar s` dep`[im pân` la finalul anului ritmul

15%

STRATEGIE

de cre[tere de 20%. Avem deja o acoperire teritorial` foarte bun`, prezen]` \n toate ora[ele-cheie, astfel c` extinderea \n teritoriu va urma o alt` cale strategic` pentru noi. Ne orient`m fie c`tre loca]ii deosebite, care s` ne permit` s` ar`t`m clien]ilor ce \nseamn` o experien]` de shopping peste a[tept`ri \n viziunea Flanco, fie c`tre zone cu un poten]ial insuficient exploatat [i preg`tim pentru fiecare \n parte formatul de magazin adaptat cel mai bine situa]iei de pia]` [i ambian]a de cump`rare potrivit`. |n prima parte

“Pentru noi, care am adus practic cel mai mare eveniment de shopping \n Romånia, al`turi de eMAG, este deja al cincilea an de Black Friday, a[a c`, teoretic, nimic nu ne mai poate lua pe nepreg`tite.”

Foto: VALI MIREA

DRAGO{ S|RBU, CEO FLANCO

a lunii noiembrie vom deschide patru magazine noi, \n Bucure[ti, G`e[ti, Râmnicu Vâlcea [i Târgu-Mure[, iar \n continuare sunt [i alte proiecte \n discu]ie. Desigur, continu`m s` investim [i \n online, atât pe partea de vânzare, cât [i pe partea de educa]ie, cu Flanco.ro [i flancointeractiv.ro [i cu prezen]a \n social media. A[a cum spuneam [i acum doi ani, este esen]ial s` demonstr`m clien]ilor c`, la nivel de rela]ionare, Flanco este unul [i acela[i fie c` e offline, fie online. Nu \n ultimul rând, continu`m investi]ia \n preg`tirea consilierilor no[tri de vânz`ri, cei care ne reprezint` \n fa]a clien]ilor, urm`rind [i aici \ndeaproape modul \n care evolueaz` comportamentele de consum [i procesele de achizi]ie. Biz Biz

65

LIFE

Revolu]ia finlandez` LA NEOGALATECA V~ A{TEAPT~ CELE MAI NOI COLEC}II ALE BRANDULUI FINLANDEZ IITTALA, CARE, DE-A LUNGUL TIMPULUI, A CONDUS O ADEV~RAT~ REVOLU}IE |N DESIGN. DE OVIDIU NEAGOE

A

mai r`mas foarte pu]in timp din

aceast` toamn` [i \n curând luna cadourilor \[i va intra pe deplin \n drepturi. Dac` nu [ti]i \nc` ce cadouri s` cump`ra]i colegilor de birou sau celor de acas`, la NeoGalateca, gallery shop-ul galeriei de art` contemporan` [i design Galateca, ve]i g`si cadouri pe toate gusturile.

Dar colec]ii precum Alvar Aalto, Ego, Origo sau Kastelhemi ale Iittala v` vor cuceri din prima cu siguran]`. Toate piesele brandului finlandez se bucur` de un design atr`g`tor, care s` treac` proba timpului.

La Iittala se p`streaz` [i \n ziua de ast`zi tehnicile [i tradi]iile de manufacturare; fiecare vaz` icon Alvar Aalto, de exemplu, este prelucrat` \n continuare de [apte artizani, \n 12 etape, timp de 30 de ore, iar arderea se realizeaz` la 1.100 de grade Celsius. Creat pentru brandul scandinav, acest obiect de design a marcat un moment de turnur` \n istoria Iittala. Forma sa fluid`, special` a fost inspirat` de fiordurile finlandeze [i a reprezentat o adev`rat` revolu]ie \n modalitatea de prelucrare a sticlei. Din anul 1937, când a fost prezentat` la Salonul Interna]ional de la Paris, povestea vazei create de legendarul arhitect Alvar Aalto, cel care a “eliberat” sticla de formele geometrice, se scrie cu aceea[i pasiune [i ast`zi: un obiect de design ce a devenit \n scurt timp un icon. Legenda Iittala este scris` \n prezent de designeri recunoscu]i precum Alfredo Haberli, Klaus Haapaniemi [i Harri Koskinen, ce continu` stilul inovator ini]iat de Alvar Aalto, Tapio Wirkkala [i Kaj Franck, cei care au revolu]ionat, la timpul lor, designul sticlei.

Iittala creeaz` [i piese \n serie limitat` sau unicate, reunite \n colec]ia Art. P`s`rile de sticl` Birds de Toikka sau vazele Chantarelle de Tapio Wirkkala sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute obiecte de art` al` m`rcii finlandeze. Biz 66

Biz

Oiva Toikka este unul dintre numele cu greutate \n designul scandinav. Colec]ia sa “Birds by Toikka” dateaz` din anul 1972, iar ast`zi p`s`rile din sticl` sunt o prezen]` frecvent` \n casele colec]ionarilor din toate col]urile lumii.

LIFE

Oamenii de o]el din corpora]ii

Foto: © Sawitri Khromkrathok – Dreamstime.com

AU JOBURI DE BIROU CARE PARC~ |NCURAJEAZ~ SEDENTARISMUL {I MÅNCATUL NES~N~TOS, DAR AMBI}IA {I PASIUNEA PENTRU MI{CARE I-AU AJUTAT S~ IAS~ DIN ZONA DE CONFORT {I S~ |{I |MPING~ ZILNIC LIMITELE. CU MULTE SACRIFICII {I DISCIPLIN~, AU |NCHEIAT CELE MAI DIFICILE PROBE DE TRIATLON DIN LUME, REALIZ~RI CARE I-AR FACE INVIDIO{I PE MUL}I SPORTIVI DE PERFORMAN}~. DE OVIDIU NEAGOE

C

hiar dac` nu crede]i \n supereroi, s`

[ti]i c` ei exist` [i tr`iesc printre noi. Sunt [anse foarte mari ca Iron Man s` v` fie coleg de serviciu, client sau chiar manager [i \nc` s` nu [ti]i acest lucru.

Sigur, nu v` gåndi]i la acel personaj de film care \mbrac` un costum din o]el [i brusc are puteri ie[ite din comun pentru a se lupta cu for]ele r`ului. Eroii de care v` povestesc lupt` cu propriile limite [i le \mping rånd pe rånd mai departe. Iubitorii de sport care reu[esc s` duc` la bun sfår[it cea mai dificil` prob` de triatlon din lume, concursurile de tip Ironman, pot fi considera]i adev`ra]i supereroi, cu puteri ie[ite din comun. De ce?

68

Biz

O astfel de prob` de anduran]` presupune alergare pe o distan]` de peste 42 de kilometri, ciclism pre] de mai bine de 180 de kilometri [i \not \nc` vreo 3,8 kilometri. |nainte s` v` mai plånge]i prietenilor c` a]i obosit stånd peste program la birou, aminti]i-v` c` o curs` Ironman presupune efort constant [i se \ntinde pe mai bine de zece ore, \n func]ie de preg`tirea fiec`rui participant. Chiar [i pentru un sportiv de performan]` o prob` extrem` ca aceasta poate ridica probleme cu adev`rat seriose.

Dac` la originile concursului Ironman stau militarii renumitei marine americane, care aveau nevoie de o \ntrecere pe m`sura

puterilor lor, marea majoritate a finali[tilor probelor de ast`zi sunt amatori, angaja]i sau antreprenori. Ace[ti "oameni de o]el" ai triatlonului \mbin` cu succes sarcinile de la birou cu lungile antrenamente zilnice, f`r` s` neglijeze timpul alocat familiei [i tot le r`mån cåteva momente pentru "obliga]iile" sociale, ceea ce face s` par` c` ziua are mai multe ore pentru ei. Ei bine, nu are. Disciplina proprie [i sacrificiile sunt secretul acestor supereroi. Sigur, nu leviteaz` ca personajele din filmele hollywoodiene, dar performan]a [i realiz`rile lor \i inspir` pe cei din jur, devenind pentru ace[tia adev`ra]i eroi [i modele de urmat. Biz

LIFE

“Efectiv ultima jum`tate de or` nu [tiu cum am terminat-o pentru c` m` uitam doar \n fa]`, nu mai vedeam \n stânga sau \n dreapta, mergeam \nainte. A fost cea mai grea curs` de pân` acum pentru mine.”

Marius L`z`rescu, General Manager al Today’s

Performan]` \n anduran]` A TERMINAT TRANSFIER, UNUL DINTRE CELE MAI GRELE TRIATLOANE PE DISTAN}E LUNGI DIN LUME, {I DORE{TE CA ANUL VIITOR S~ TERMINE {I O PROB~ FULL IRONMAN. DE OVIDIU NEAGOE

M

arius L`z`rescu a descoperit prima oar` triatlonul \n urm` cu doi ani. Pe atunci, unul dintre asocia]ii s`i \[i c`uta un coechipier pentru proba de \not dintr-un triatlon, iar Marius, care practicase \notul de performan]` \n copil`rie, p`rea pariul câ[tig`tor. A acceptat s` se al`ture echipei f`r` s` stea deloc pe gânduri. Dar

proverbul “Socoteala de acas` nu se potrive[te cu cea din târg” este cât se poate de adev`rat [i \n sport. Proba de \not din concurs era ultima [i Marius era nevoit s` a[tepte coechipierul cu bicicleta s` predea [tafeta, pentru a s`ri \n ap`. A intrat \n ap` ultimul [i, de[i a reu[it s` recupereze dou` pozi]ii, a plecat de la concurs foarte mâhnit.

Un an mai târziu [i-a f`cut echip` cu cineva mai descurc`re] la biciclet`, doar c` de aceast` dat` a avut probleme alerg`torul.

“Atunci m-am gândit c` cel mai bine ar fi s` nu m` mai sup`r pe altcineva [i s` fac eu totul”, spune Marius L`z`rescu, General Manager al agen]iei de marketing online Today’s. “{i am trecut la abordarea individual` [i de atunci am continuat cu aceast` abordare la triatlonul scurt, dup` la cel olimpic [i dup` anul trecut [i \n acest an la Half Ironman, urmând ca la anul poate ajung la un full Ironman”, poveste[te L`z`rescu. {i-a demonstrat c` aceast` abordare era cartea câ[tig`toare, când a participat la \ntrecerea Transfier, unul dintre cele mai grele triatloane pe distan]e lungi din lume, care presupune \not \n lacul Vidraru, alergare \n jurul s`u [i ciclism pe Transf`g`r`[an. “A[ putea spune acum c` este o curs` pe care o câ[tigi sau o finalizezi cu un ofert de minimum 50% mental. Trebuie s` fii suficient de puternic s` ]ii acolo, pur [i simplu, s` te concentrezi [i s` mergi mai departe. Asta am sim]it-o la partea de alergare când nu mai aveam picioare. Efectiv ultima jum`tate de or` nu [tiu cum am terminat-o pentru c` m` uitam doar \n fa]`, nu mai vedeam \n stânga sau \n dreapta, mergeam \nainte. A fost cea mai grea curs` de pân` acum pentru mine”, \[i aminte[te Marius L`z`rescu, care a terminat proba \n opt ore [i 51 de minute. De-a lungul acestui an a participat aproape \n fiecare sfâr[it de s`pt`mân` la câte o competi]ie, “la prea multe [i ar trebui s` o la[i [i tu mai moale”, potrivit so]iei sale, dar visul s`u este s` duc` la bun sfâr[it proba Swissman, alt triatlon cotat printre cele mai dure trei din lume. Marius L`z`rescu nu se mul]ume[te cu zona de confort creat` [i [tie c`, dac` se va opri [i nu va continua antrenamentele, va pierde tot ce a acumulat \n cursul anului [i va fi nevoit s` reporneasc` de la zero. De aceea se antreneaz` zilnic, mai bine de trei ore, iar cu tot cu preg`tirea dinainte [i de dup` antrenament ajunge [i la patru ore, pe care, \n aceast` perioad` a sezonului, le aloc` diminea]`. Biz Biz

69

LIFE

“Durerile apar \n timpul concursului indiferent de cât de mult te-ai antrenat pentru asta [i trebuie s` convie]uie[ti cu suferin]a [i s` mergi mai departe.”

Roxana Lupu, PR & Marketing Specialist, Brightway

“Doamna de fier” a comunic`rii LA NICI TREI LUNI DE LA |NCHEIEREA CURSURILOR, ROXANA LUPU |NOTA |N MARE PENTRU TERMINAREA UNEI PROBE EXTREME DE TRIATLON, IAR ANUL TRECUT A DEVENIT UNA DINTRE CELE 14 FEMEI DIN ROMÂNIA CARE AU DUS LA BUN SFÂR{IT UN CONCURS DE TIP IRONMAN.

C

adoul primit \n urm` cu cinci ani avea s` \i schimbe complet via]a Roxanei Lupu. Tân`ra primise pe atunci o biciclet`, pe care a decis s` o testeze cum se cuvine: la un concurs dificil de mountain bike. Nu avea pic de experien]` pe un asemenea traseu, dar nu a ezitat nicio clip` s` urce \n [a. A pedalat pentru prima oar` 70

Biz

\n via]` pe munte, a urcat cu bicicleta \n spate pe dealuri, a prins o ploaie toren]ial` [i a suferit [i o c`z`tur` zdrav`n`. Dup` o astfel de experien]`, foarte probabil c` o bun` parte dintre noi nu s-ar mai fi apropiat de biciclet` o vreme \ndelungat`. Nu [i Roxana \ns`. “Mi-a pl`cut la nebunie totul”, spune Roxana Lupu, PR & Marketing

Specialist la compania de training Brightway. “A[a a \nceput dependen]a mea de sport [i competi]ii”, continu` Roxana, care este totodat` [i fondatoarea site-ului Adrenallina.ro.

I-a pl`cut a[a de mult experien]a de pe munte \ncât la fiecare sfâr[it de s`pt`mân` participa la o nou` competi]ie de mountain bike, pân` când, \ncet - \ncet, Roxana a devenit o prezen]` obi[nuit` pe podiumurile concursurilor de amatori. Câ]iva ani mai târziu a ap`rut \n peisaj alergarea [i, ulterior, \notul. A \nv`]at s` \noate târziu, la vârsta de 30 de ani, doar ca s` poat` duce la bun sfâr[it, pe cont propriu, toate cele trei probe de triatlon. La scurt timp dup` finalizarea cursurilor de \not deja participa la primul triatlon [i \nota pentru prima oar` \n mare. “A fost cam traumatizant, dar am supravie]uit”, \[i aminte[te zâmbind Roxana. “Dou` s`pt`mâni mai târziu am f`cut-o [i mai lat`: m-am b`gat la o competi]ie de anduran]` de tip Half Ironman. Am tr`it [i dup` asta”, adaug` tân`ra.

Dar Roxana Lupu nu s-a oprit aici. A continuat s` \[i for]eze zilnic limitele, sacrificiu necesar pentru a-[i vedea visul cu ochii: terminarea unei curse Ironman. Dup` mai bine de jum`tate de an de preg`tiri intense, al`turi de un antrenor, venise ziua cea mare. A luat startul la \not diminea]a, dup` o noapte \n care nu a reu[it s` se odihneasc` din cauza emo]iilor. “La start, mi-am setat faptul c` voi termina aceast` competi]ie cu orice pre], iar asta m-a urm`rit toat` cursa”, \mi poveste[te Roxana. “Durerile apar \n timpul concursului indiferent de cât de mult te-ai antrenat pentru asta [i trebuie s` convie]uie[ti cu suferin]a [i s` mergi mai departe.”

A[a a [i f`cut Roxana Lupu, care dup` 14 ore [i 44 de minute trecea linia de finish a cursei Ironman de la Oradea, fiind ast`zi una dintre cele 14 femei din România care au reu[it s` termine o astfel de prob` de anduran]`. Biz

LIFE

Foto: VALI MIREA

“Dac` chestion`m de fiecare dac` când ne este greu de ce facem chestiunea asta, probabil c` finaliz`m prin a renun]a.”

Adrian Nanulescu, pre[edintele Federa]iei Române de Triatlon [i Senior Business Consultant

Triatlonul, fântâna tinere]ii ESTE CONSULTANT DE BUSINESS, DAR PASIUNEA PENTRU ACEST SPORT EXTREM L-A F~CUT S~ SE IMPLICE LA VÅRF |N FEDERA}IA ROMÂN~ DE TRIATLON, PE CARE O CONDUCE. DE OVIDIU NEAGOE

D

e \ndat` ce ve]i trece pragul casei lui Adrian Nanulescu, ve]i realiza c` sportul ocup` un rol extrem de important \n vie]ile celor care o locuiesc. Chiar de la intrarea \n spa]ioasa cas` din zona parcului Ci[migiu v` vor \ntâmpina, rând pe rând, mai multe tipuri de biciclet`, o minge de baschet, c`[ti aerodinamice de ciclism sau \nc`l]`minte

special` pentru pedalat. Adrian Nanulescu a f`cut sport de când se [tie. A \nceput de la vârste fragede cu \not, a continuat cu baschet [i mai târziu a cochetat cu atletismul. Se descurca de minune, dar a ales, f`r` s` stea pe gânduri, s` pun` [coala pe primul loc [i sportul \n plan secund. Cu toate acestea \ns` nu a neglijat prima sa dragoste, sportul. A

descoperit triatlonul \n urm` cu opt ani, când a fost “provocat” de un prieten, [i de atunci investe[te constant timp [i energie \n pasiunea sa. Din dragoste pentru triatlon, s-a implicat pro bono \n Federa]ia Român` de Triatlon, pe care o conduce din func]ia de pre[edinte.

Se antreneaz` zilnic cam trei ore, timp care se lunge[te [i la patru - cinci ore pe zi, \n fiecare sfâr[it de s`pt`mân`. Ce \i motiveaz` [i \i d` putere? “La \nceput motiva]ia era s` termin cursa, c` am muncit o perioad` de timp, am f`cut sacrificii”, \mi poveste[te Adrian Nanulescu, fost CEO al La Fântâna [i actualmente Senior Business Consultant. “Acum lucrurile stau diferit, motiva]ia este complex`: este \n primul rând performan]a, \mi propun s` fac ceva, s` m` simt bine, s` fiu s`n`tos, s` am un nivel de performan]` atât personal`, cât [i la nivel mondial [i merg mai departe. Dac` chestion`m de fiecare dac` când ne este greu de ce facem chesiunea asta, probabil c` finaliz`m prin a renun]a”, continu` Adrian Nanulescu.

A dat de greu chiar la finele lunii trecute, la concursul Gloria Ironman din Antalya, unde, din cauza calit`]ii asfaltului, a fost nevoie s` abordeze diferit \ntrecerea, ceea ce l-a costat efort suplimentar [i timp \n plus. {i nu numai c` a terminat cursa, dar a avut [i un parcurs bun – a ie[it pe locul 25 din 64 de concuren]i la categoria sa de vârst`.

Pre[edintele Federa]iei Române de Triatlon este mul]umit de rezultatele din tot anul, reu[ind s` \[i ating` obiectivele \n clasamentul All World Athletes la nivel de Ironman. “|n 2015 mi-am propus s` intru \n primii 1% sportivi din lume la categoria mea de vârst`”, completeaz` Adrian Nanulescu. “Anul trecut am fost \n primii 5%, iar anul `sta, pân` \n acest moment, am reu[it ce mi-am propus, dar mai sunt curse \n emisfera sudic`, eu mi-am \ncheiat sezonul, nu mai pot s` acumulez puncte”, adaug` Nanulescu. Biz Biz

71

LIFE

C`l`torie spre centrul rafinamentului NOUL RESTAURANT LA SAMUELLE PROPUNE POFTICIO{ILOR O ALTFEL DE C~L~TORIE GASTRONOMIC~ |N JURUL LUMII. Cei care vor trece pragul restaurantului La Samuelle, deschis la \nceputul lunii trecute, vor descoperi o atmosfer` ce \ndeamn` la o c`l`torie gustoas` \n jurul lumii. Tema de design pare desprins` din aventurile marilor exploratori ai lumii [i din personajele lui Jules Verne. Restaurantul chiar g`zduie[te dou` volume \n limba francez` ale renumitului scriitor care dateaz` din secolul al XVIII-lea [i pot fi r`sfoite la un pahar de vin. Ce zice]i, pornim \n ocolul P`mântului \n 80 de preparate? Bucatele sunt prezentate \ntr-un mod inedit [i sunt grupate \n [apte categorii, fiecare reprezentând un stil de c`l`torie: dac` sunte]i, de exemplu, genul de turist care prefer` un city break, atunci a]i putea opta pentru o por]ie de “Stockholm Gravlax de somon”, iar dac` iubi]i aventura, atunci calmarul la gr`tar cu guacamole din sec]iunea Explorer v-ar putea fi pe plac. Restaurantul La Samuelle este de]inut de buc`tarul-[ef Sami Corodianu, are o capacitate de 85 de locuri la mas` [i are la baz` o investi]ie de 315.000 de euro. (O.N.) Pia]a Charles de Gaulle, nr. 3-5

www.la-samuelle.ro

Biz

73

LIFE

Sub soarele cald al iernii

Foto: © Monticelllo – Dreamstime.com

CHIAR DAC~ TOAMNA {I-A INTRAT PE DEPLIN |N DREPTURI, NU |NSEAMN~ C~ NU ESTE UN MOMENT OPORTUN S~ NE C~UT~M O DESTINA}IE |NSORIT~, UNDE S~ PETRECEM CONCEDIUL DE IARN~. DE OVIDIU NEAGOE

C

e zice]i s` l`sa]i frigul \n urm` pentru câteva zile de soare [i relaxare la plaj`? Dac` v` face cu ochiul o astfel de idee, Sri Lanka ar putea fi pariul câ[tig`tor. Este la mai bine de 13 ore de zbor de Bucure[ti, dar, odat` ajun[i la destina]ie, nu ve]i regreta nicio secund`. Spre deosebire de alte destina]ii din Asia, mica insul` din Oceanul Indian poate fi vizitat` aproape tot timpul anului, trebuie doar s`

74

Biz

[ti]i pe ce parte a insulei s` v` concentra]i, \n func]ie de sezon. Pe un spa]iu extrem de restrâns se afl` opt monumente incluse \n patrimoniul UNESCO, plaje uria[e, planta]ii de ceai, gr`dini botanice sau animale s`lbatice. Sri Lanka este unul dintre cele mai bune locuri din lume \n care pute]i s` admira]i elefan]i. Dac` ve]i avea timp s` v` plictisi]i de vizitat monumentele din micu]a insul` ori de plajele s`lbatice de aici, este bine de

[tiut c` la nici o or` [i jum`tate cu avionul v` pute]i odihni pe celebrele [i animatele plaje din Maldive. Dac` v` \ncânt` o vacan]` \ntr-o destina]ie \nsorit` de la malul oceanului, \n timp ce \n România temperaturile sunt negative, agen]ia Jeka Turism are oferte pentru toate buzunarele. Pentru un sejur de [apte zile \n Sri Lanka, turi[tii va trebui s` scoat` din buzunare o sum` care porne[te de la 708 de euro. Biz

LIFE

Performan]a, joac` de copii

Lumini, camer`, ac]iune!

Noua gam` de camere JVC Everio Quad Proof v` promite cele mai spectaculoase amintiri, indiferent de vremea de afar`. Gadgeturile au fost gândite s` fac` fa]` oric`rei situa]ii neprev`zute ce poate ap`rea \ntr-o vacan]`, indiferent c` este vorba despre nisipul fin al plajelor, de film`ri subacvatice sau de temperaturile sc`zute de pe pârtie. Vârful gamei Everio, un gadget capabil s` \nregistreze la calitate Full HD, este disponibil la un pre] de 1.999 de lei.

De luna trecut`, tastatura Logitech G410 Altas Spectrum este disponibil` [i pe pia]a local`, la un pre] de 149 de euro. Noul model este o tastatur` de gaming, mecanic`, ce ofer` iluminare color, o func]ie care faciliteaz` g`sirea rapid` a tastelor \n \ntuneric.

Claviatura este una ultrau[oar` [i ofer` o ac]ionare cu 25% mai rapid` decât alte modele standard de tastatur`. |n plus ofer` o rezisten]` crescut` \n timp [i un design tenkeyless. Tastatura mai include [i o aplica]ie special`, care afi[eaz` o gam` larg` de informa]ii ale jocurilor pe dispozitivele mobile.

Galaxia portabilit`]ii Care s` fie cea mai sub]ire [i u[oar` tablet` din ]ar`? Din aceast` toamn`, r`spunsul la \ntrebare este Samsung Galaxy Tab S2, o tablet` ideal` pentru consumul de con]inut digital, oriunde [i oricând. |n plus, tableta este prev`zut` cu suita Microsoft Office, pe care utilizatorii pot edita cu u[urin]` documente, pe care le pot stoca pe cei 100 GB oferi]i gratuit de Samsung. Galaxy Tab S2 este disponibil` \n variante de 9,7 inci [i de 8 inci cu 32 sau 64 GB capacitate de stocare.

Elita elegan]ei De la \nceputul acestei luni, trei noi monitoare Philips din gama E-Line pot fi achizi]ionate [i \n România. Noile display-uri aduc un plus de elegan]` oric`rui spa]iu, indiferent c` este vorba de birou sau de livingul de acas`, având diagonale de 23, 24 [i 27 de inci [i un design modern. Pentru \mbun`t`]irea calit`]ii imaginilor, monitoarele Philips utilizeaz` tehnologia SmartContrast, care analizeaz` orice con]inut redat de ecran, ajustând culorile acestuia [i nivelul luminozit`]ii pentru a putea oferi cele mai bune imagini digitale [i clipuri video.

Biz

75

LIFE

76

Biz

O sportiv` integralist` PENTRU CEI CARE VOR SPORTIVITATE DAR {I UN PLUS DE SIGURAN}~, PORSCHE A LANSAT NOILE MODELE 911 CARRERA 4 {I TARGA 4 CU TRAC}IUNE INTEGRAL~, BUNE {I PE CIRCUIT, DAR {I LA DRUM LUNG. DE GABRIEL BÂRLIG~

N

oua genera]ie Porsche 911 se \mbog`]e[te cu versiuni cu trac]iune integral` Carrera 4 [i Targa 4, care au motoarele turbo mai puternice [i consum redus. Modelele se disting [i la nivel de design, cel mai vizibil element fiind banda luminoas` dintre blocurile optice spate, care subliniaz` caracteristica tipic` a modelului 911 cu trac]iune integral` - aripile spate arcuite cu 44 mm \n afar`. Alte elemente distinctive sunt farurile cu led \n patru puncte pentru luminile

de zi, mânerele redesenate ale portierelor sau capota motorului din spate, reproiectat` cu fante verticale [i blocuri optice noi. |n premier`, noul Porsche 911 Carrera 4 are valori de accelera]ie mai bune decât omologii cu trac]iune spate. Cu transmisia PDK [i pachetul Sport Chrono, modelul ajunge de la 0 la 100 km/h \n 4,1 secunde, iar modelul S reu[e[te acela[i lucru \n 3,8 secunde. Modelele Cabriolet S [i 911 Targa 4 cu echipare comparabil` au nevoie de numai 0,2 secunde \n plus.

Vitezele maxime variaz`, \n func]ie de model [i de echipare, \ntre 287 km/h [i 305 km/h, iar motoarele de trei litri \n [ase cilindri dezvolt` o putere total` de 370 CP [i un cuplu de 450 Nm, \n timp ce puterea modelelor S este m`rit` la 420 CP (309 kW), cu un cuplu de 500 Nm. Noile modele vor fi livrate \ncepând din ianuarie 2016 la pre]uri f`r` TVA ce pornesc de la 92.468 de euro pentru Carrera 4 si ajung la 116.088 de euro pentru Targa 4S. Biz

Bun venit la bord!

Sistemul de conectivitate [i infotainment Porsche Communication (PCM) este inclus \n dot`rile standard [i este organizat \n jurul unui ecran tactil de 7 inci din centrul consolei. Sistemul de navigare este ac]ionat la fel ca acela al unui smartphone, fiind posibil` inclusiv introducerea informa]iilor cu ajutorul scrisului de mân`.

Oricum, pute]i conecta smartphone-ul la sistemul ma[inii prin Wi-Fi, Bluetooth sau cablu.

Biz

77

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

Libertate [i inspira]ie DEJA NU MAI CONTEAZ~ CINE S-A INSPIRAT DE LA CINE, IMPORTANT ESTE C~ FANII ANDROID AU |N FA}~ UN DESIGN APROAPE IDENTIC CU CEL AL LUI IPHONE 6.

UN PAS CURAJOS F~CUT DE HTC. DE GABRIEL BÂRLIG~

C

e a fost \nainte, oul sau g`ina?

Cine s-a inspirat de la cine: Apple de la HTC sau HTC de la Apple?

Chiar mai conteaz`? HTC a decis c` nu [i a[ spune c` a luat o decizie excelent`, fiindc` a[a a ap`rut HTC One A9. Pe dinafar` pare un deja-vu: carcasa e buc`]ic` rupt` din cea a lui iPhone 6, cea mai vizibil` diferen]` fiind totu[i plasarea central` a camerei din spate [i butonul de start de sub ecran, care nu este rotund, ca la terminalul Apple. Carcasa metalic` are finisaj dual (disponibil \n culorile Carbon Gray, Opal Silver, Topaz Gold [i Deep Garnet), iar ecranul de 5 inci, 2.5D Corning Gorilla Glass 4, Full HD AMOLED se \ntinde de la o margine la alta. |n interior, avem cel mai nou procesor Qualcomm Snapdragon 617 cu X8 LTE integrat [i unit`]i centrale de procesare octa-core de 64 bi]i. HTC One A9 este disponibil \n configura]ii de 16 [i 32 GB [i suport` memorie extensibil` de pân` la 2 TB prin card de memorie micro SD.

78

Biz

Camera foto principal` de 13 MP are un stabilizator optic de imagine (OIS), iar cea frontal` UltraPixel beneficiaz` de senzorul HTC UltraPixel pentru a capta cu 300% mai mult` lumin` decât alte camere foto. Modul op]ional Pro permite pasiona]ilor salvarea imaginilor \n format RAW. De re]inut este [i faptul c` HTC One A9 este primul smartphone non-Nexus cu noul sistem de operare Android 6.0 Marshmallow, acesta fiind combinat cu HTC Sense. Terminalul poate economisi energia pentru a cre[te autonomia bateriei prin func]ia Doze, care opre[te automat aplica]iile ce consum` energie atunci când telefonul este inactiv, iar App Standby [tie dac` o aplica]ie deschis` \n background nu este folosit` [i o opre[te pân` când va fi folosit` din nou. Iar suportul pentru HTC Rapid Charger 2.0 asigur` o \nc`rcare cu 75% mai rapid`, o singur` \nc`rcare fiind suficient` pentru 12 ore de redare video HD. Biz

CONTACTE

PRODUCTIVITATE

Knock Knock

AirWatch Agent

Este o solu]ie simpl` pentru a partaja datele de contact, dac` [i cel cu care vrei s` faci asta are aplica]ia instalat`. Cu dou` atingeri rapide pe ecranul telefonului se face schimb de informa]ii (num`r de telefon, e-mail, conturi pe re]elele sociale), cu condi]ia ca m`car un utilizator s` aib` aplica]ia pornit`.

Aplica]ia este perfect` pentru companiile care vor s` gestioneze mai u[or smartphoneurile angaja]ilor.

Permite criptarea datelor [i impunerea de restric]ii \n conformitate cu politica de IT a companiei, localizarea terminalelor [i administrarea centralizat` a documentelor.

PRODUCTIVITATE

MAIL

Microsoft Remote Desktop

Send

Deschide]i iPhone-ul [i pute]i accesa imediat fi[ierele de pe desktop sau laptop, oriunde v-a]i afla.

Conexiunea este securizat` [i prin intermediul aplica]iei este ca [i când v-a]i afla \n fa]a PC-ului.

Este ideal` [i pentru departamentul de IT, care poate rezolva direct de pe smartphone orice probleme ap`rute.

Transpune mesajele de e-mail \ntr-o interfa]` similar` celei folosite de WhatsApp. Face asta eliminând subiectul mailurilor [i semn`turile, dar ceea ce rezult` sunt conversa]ii grupate mult mai natural, \n locul unui [ir de e-mailuri.

E disponibil` pentru conturile Office 365 Business [i Education.

LIFE

Marele Zid Chinezesc [erpuie[te peste dealuri, mun]i [i v`i adânci [i este prev`zut din loc \n loc cu forturi [i turnuri \nalte de ap`rare.

Are o \n`l]ime de 12 metri, o l`]ime de 6,5 metri [i este pavat cu piatr`.

am mâncat larve de gândaci, scorpioni [i carne de [arpe, sunt de urm`rit [i de neratat. O alt` “datorie” pe care o ai dac` ai ajuns \n China este s` \ncerci ra]a Pekin, care cred c` a stat la baza expresiei “bun` de se tope[te \n gur`”. Cele mai bune restaurante pentru acest preparat sunt specializate [i au un program fix de func]ionare, de câteva ore, dup`-amiaza spre sear`.

Unde s` te cazezi?

La prieteni. Dac` nu ave]i norocul s` ave]i prieteni \n China, a[a cum am avut noi, toate lan]urile hoteliere interna]ionale au op]iuni de cazare \n China. Mai mult, Airbnb \nflore[te, a[a c` oferta de cazare cre[te.

ELENA BULULETE, Managing Partner, Conan PR

Lec]ia de chinez`

Foto: Vali Mirea, © Bentaboe, © Chuyu, © Sofiaworld – Dreamstime.com

CHINA ESTE O DESTINA}IE TURISTIC~ PE TOATE GUSTURILE {I OCUP~ LOCUL SECUND |NTR-UN CLASAMENT AL }~RILOR CU CELE MAI MULTE LOCURI INCLUSE |N PATRIMONIUL UNESCO, DUP~ ITALIA.

A

m ajuns \n China \n Anul {arpelui de Ap` [i am plecat \n cel al Calului de Lemn. |n traducere, am ajuns \n ianuarie [i am plecat \n februarie. |n Beijing, temperaturile sunt comparabile cu cele din România, doar c`, dac` e[ti “norocos”, po]i nimeri zile cu un indice de poluare foarte ridicat, când e frig [i cea]`. |n Shanghai, e alt` poveste. Mai pu]in` poluare, temperaturi mai prietenoase, lumea mai zâmbitoare. Prim`vara sunt cire[ii \nflori]i [i vremea e excelent`.

Ce s` vizitezi? |ntr-o vizit` de 2-3 s`pt`mâni ai timp s` vezi pe \ndelete Marele Zid Chinezesc.

Noi am avut norocul s` urc`m \n zona

Mutianyu, o sec]iune pe cât de bine prezervat`, pe atât de pu]in vizitat`, Ora[ul Interzis, Pia]a Tienanmen [i Palatul de Var` din Beijing. Ai vreme s` te pierzi pe str`du]ele faimoaselor hutonguri din Beijing [i s` descoperi mici cârciumi de cartier sau s` te plimbi prin French Concession \n Shanghai [i s` crezi c` e[ti \n Europa. M`car o dat` s` vezi linia orizontului de la Bund [i s` te opre[ti \n ceain`riile vechi, neschimbate de secole.

Ce s` nu ratezi?

Noi ne-am planificat vacan]a special ca s` prindem intrarea \n noul an chinezesc. Nu am participat la alte evenimente, dar zilele \n care apar tarabele cu street food, unde

Unde s` faci shopping? |n celebrele fake markets pentru suveniruri amuzante sau, \n cazul ora[ului Shanghai, \n boutique-urile din French Concession, unde po]i descoperi tineri designeri chinezi sau coreeni.

Unde s` te relaxezi? |n barurile “de cartier” din hutongurile chineze[ti, \n cluburile de la etajele superioare ale zgârie-norilor sau la jazz-barul de la Peace Hotel din Shanghai, unde cânt` \n fiecare sear` cea mai longeviv` trup` de jazz din lume. |ntr-o alt` not`, un masaj prelungit sau câteva exerci]ii \n parc, al`turi de bunicu]ele chineze – mult mai flexibile [i mai \n form` decât mul]i dintre noi – garanteaz` o sear` de relaxare cu flavour local.

Sfaturi \nainte de c`l`torie?

Chineza ajut`. S` v` desc`rca]i câteva aplica]ii pe telefon, precum cele de traducere sau taxi cards cu adrese. S` v` instala]i VPN pentru acces la site-uri ca Facebook, Twitter, Instagram sau YouTube, dar [i la multe publica]ii interna]ionale. S` [ti]i c` Uber este, adesea, mai ieftin decât taxiul \n Shanghai. {i este foarte simplu [i confortabil s` c`l`tori]i cu trenul de mare vitez` \ntre ora[ele principale. Biz

Biz

79

LIFE

bim de [edin]e de board, opera]ionale, de buget, sau zile \n care nu avem deloc. Oricum, lucrul \n L'Oréal presupune foarte mult` interac]iune uman` [i discu]ii pentru construirea ac]iunilor, ca atare [edin]ele pot s` apar` oricând.

“Mi se \ntâmpl` s` lucrez [i \n weekend”

Ritualul preferat la birou: Nu este un ritual \n sensul strict al cuvântului, dar este o activitate care m` \ncarc` pozitiv, anume aceea de a vedea metodele concrete prin care un produs nou lansat, sau unul deja existent, ajunge s` comunice pe pia]`. S` vezi munca echipelor de marketing, rezultatul final al unui spot, sau un advertorial, o campanie, s` vezi produsul \n forma lui final` [i s` te gânde[ti ce emo]ii va reu[i s` produc` pentru fiecare consumator...

Este un exerci]iu pe care \mi place s` \l practic.

Mirela Nem]anu Corporate Communication, Public Affairs and Regulatory Affairs Manager, L’Oréal Romånia

“Cred foarte mult \n comunicarea dintre oameni, comunicarea deschis`, sincer`, \n care po]i s` dai un feedback eficient, cu con[tiin]a faptului c` va fi util atåt partenerului de discu]ie, cåt [i ]ie. De asemenea, cred c` ]ine de fiecare dintre noi s` devenim eficien]i \n ceea ce facem. Atåta vreme cåt \]i place ceea ce faci [i pui pasiune, rezultatele nu au cum s` nu apar`.”

|[i \ncepe ziua: |n fiecare diminea]` la 06:30, când sun` alarma telefonului. Cu toate acestea, nu sunt o fire matinal` [i \n fiecare diminea]` a[ prefera s` mai pot amâna momentul “startului”. Urmeaz` preg`tirea pentru [coal` a celor doi copii ai no[tri / serviciu pentru noi, iar la 07:30 plec`m cu to]ii din cas`. |nainte de a ajunge la birou: Pot spune c` ziua mea de lucru \ncepe dinainte de a ajunge la birou, datorit` traficului extrem de aglomerat [i timpului \ndelungat petrecut pe drumul spre serviciu – peste o or` \n fiecare diminea]`. Ca atare profit de acest timp pentru a mai rezolva din probleme [i \l petrec vorbind aproape \ncontinuu la telefon – hands free, bine\n]eles.

Primul lucru f`cut la birou: Nu beau cafea niciodat`, ca atare “cafeaua” mea de diminea]` o reprezint` trecerea \n revist` a

80

Biz

[tirilor zilei, citirea presei, print [i online, inclusiv social media.

Despre productivitate: Cred c` eficien]a crescut` \ncepe cu o bun` planificare a activit`]ilor.

Personal aplic metoda retroplanningului pentru fiecare proiect pe care lucrez, iar aceast` bun` planificare duce automat [i la o posibilitate de anticipare. |n momentul \n care \]i planifici proiectele \ntr-o manier` corect` [i \]i anticipezi ac]iunile de realizat, o s` descoperi c` ai suficient timp pentru a vedea “the big picture”, pentru a privi pe termen lung [i pentru a ajunge mereu la rezultatul dorit. Un alt sfat pe care l-a[ da este un sfat pe care eu, la rândul meu, l-am primit de la o persoan` pe care o apreciez foarte mult profesional: anume acela de a-]i l`sa tot timpul ziua de vineri ne\nc`rcat` de [edin]e.

Despre [edin]e: Sunt perioade [i perioade. Pot fi zile \n care s` avem numai [edin]e, fie c` vor-

Gadgeturi [i alte aplica]ii: Laptopul [i smartphone-ul sunt nelipsite din instrumentele de lucru, bine\n]eles. |n rest, birourile noastre sunt dotate cu absolut tot ce avem nevoie – \n termeni de utilizare [i accesibilitate – pentru a ne desf`[ura activitatea eficient.

Lucrul \n weekend: Mi se \ntâmpl` s` lucrez [i \n weekend, dar \ncerc s` nu fac din asta o obi[nuin]`. |[i \ncheie ziua: Prin natura jobului meu particip la destul de multe evenimente, fie c` este vorba despre evenimente interne ale companiei sau externe. Vorbim de lans`ri de produse, conferin]e de pres`, evenimente de business ale noastre sau ale partenerilor no[tri, sunt momente la care particip cu pl`cere [i \ncerc s` valorizez fiecare participare de acest gen, fie c` vorbim de networking sau oportunit`]i de business ap`rute. Biz

Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE IARNA ASTA! Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi?

Vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media!

10 – 13 decembrie 2015, Pârâul Rece www.revistabiz.ro/smsnow2015

Social Media Snow Camp