Biz 285

Page 1

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 285 • 6 – 18 octombrie 2015 • 7,5 lei

MARKETING C~LIN CLEJ, CU C~R}ILE PE MAS~

STRATEGIE

Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia, Ucraina [i CIS

MICILE GRE{ELI ALE MARILOR ANTREPRENORI

TELECOM REVOLU}IA SUPERNET

PREMIERA INTERVIU EXCLUSIV CU ETHAN HAWKE

MANAGEMENT ROMÅNESC |N

RUSIA

Nr. 285

SUNT ROMÅNI {I CONDUC UNELE DINTRE CELE MAI MARI MULTINA}IONALE DIN RUSIA. AFLA}I CUM AU REU{IT S~ OB}IN~ CRE{TERI DE INVIDIAT {I CUM |NFRUNT~ PROVOC~RILE UNUI MEDIU DE BUSINESS NEPRIETENOS.



EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Jurnali[ti Oana Grecea – antreprenoriat Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Alexandru R`descu Cristian China Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Art Director Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Performan]` româneasc` \n Rusia

S

` fii cel mai bun nu este la \ndemâna oricui. Pe lâng` dorin]a de a cre[te [i de a fi recunoscut, succesul se m`soar` \ntotdeauna [i \n timp. Iar dac` uneori drumul spre vârf este u[or, s` te men]ii acolo nu este doar o art`, ci un adev`rat barometru care eviden]iaz` cât e[ti de bun. A[a gândesc [i ac]ioneaz` cei mai buni dintre top managerii români. A[a au f`cut-o [i cei pe care vi-i prezent`m \n aceast` edi]ie, cinci români care au vrut mai mult [i au ajuns s` conduc`, \n Rusia, companii multina]ionale. Nu sunt u[or de g`sit astfel de oameni, iar cei care de multe ori se uit` din fotoliul confortabil [i-i invidiaz` nici nu-[i \nchipuie volumul de munc` [i eforturile uria[e pe care le fac cei care cunosc succesul peste hotare, dar mai ales puterea incredibil` de care ai nevoie când tr`ie[ti \ntr-o alt` cultur`, \ntre oameni care nu te vor [i nu-]i sunt nicio clip` al`turi. Cu mare bucurie v` prezent`m pove[tile unor români care schimb` lumea. Care [tiu c` succesul se modeleaz` \ntotdeauna \n func]ie de tine [i care au \n]eles c` doar de ei depinde s` evolueze [i s` revolu]ioneze domeniul \n care \[i desf`[oar` activitatea.

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380 Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1


SUMAR

Biz 285

Pagina 68

START 4 Salaria]ii dep`[esc pensionarii 6 Str`inii investesc \n industrie 8 România competitiv` 9 Parteneriat la \n`l]ime 10 Un proiect care face valuri

COVER STORY 12 Management românesc \n Rusia

ANALIZ~ 24 Pia]a auto intr` \n priz` 42 Vloggeri, cu V de la viitor 49 Micile gre[eli ale marilor antreprenori

STRATEGIE

Pagina 78

Pagina 12

Pagina 24 2

Biz

40 Când echipa este motorul companiei 46 Iute [i voios 56 Cu c`r]ile pe mas` 60 Educarea sistemului de educa]ie 63 Imaginea ia fa]a cosmeticelor 64 Revolu]ia Supernet

LIFE 66 Performan]` la [evalet 68 Povestea unei vie]i tr`ite intens 73 |n cetatea burgerilor 74 Calitate [i claritate 76 |nc` un tangou la Paris 78 Tehnologie f`r` margini 79 Cool Columbia 80 C`t`lin Teni]`: “Niciodat` nu exist` o zi la fel la munc`”



START

Salaria]ii dep`[esc pensionarii

Foto: © Wavebreakmedia Ltd – Dreamstime.com

PENTRU PRIMA OAR~ |N ULTIMII ANI, NUM~RUL SALARIA}ILOR |L DEP~{E{TE PE CEL AL PENSIONARILOR. ROMÂNIA ESTE PE CALE S~ RUP~ CERCUL VICIOS AL RAPORTULUI SC~ZUT DINTRE CONTRIBUITORI {I BENEFICIARI |N SISTEMELE DE ASIGUR~RI SOCIALE. DE OANA VOINEA

M

inistrul delegat pentru dialog social, Liviu Pop, spune c` sunt 6.0060.000 de salaria]i, \n timp ce pensionarii sunt mai pu]ini de 5,2 milioane. La sfâr[itul lui 2014, fiecare salariat din România sus]inea din contribu]iile sociale pe care le pl`tea pensiile a 1,17 pensionari, situa]ie mai bun` decât cea din 2010, când raportul era 1 salariat la 1,26 de pensionari. |n 1990 \ns`, un salariat pl`tea pensia a 0,43 pensionari. Pop arat` c` aceast` cre[tere a num`rului de salaria]i, care se bazeaz` pe date oficiale de la Inspec]ia Muncii, poate fi explicat` prin m`surile de natur` fiscal` adoptate \n ultima vreme. “|n contextul noului Cod fiscal, anticip`m o cre[tere a num`rului de angaja]i \n urm`torii ani. De altfel, dac` ne uit`m la situa]ia contractelor individuale

4

Biz

de munc` din ultimii trei ani de zile, vom vedea c` atunci când s-au luat dou` m`suri importante pentru economie, respectiv reducerea CAS cu 5% [i reducerea TVA la alimente, totul a dus la cre[terea contractelor individuale de munc` atât pe perioad` determinat`, cât [i nedeterminat`”, a declarat Liviu Pop, la RFI. Ministrul a explicat c` datele se refer` la num`rul total de angaja]i din România, atât \n sistemul public, cât [i \n cel privat, [i reflect` contractele individuale de munc`. Datele de la Inspec]ia Muncii, citate de ministru, arat` c` de la \nceputul lunii mai 2012 pân` \n prezent num`rul contractelor individuale de munc` active a crescut cu 405.329, pân` la 6.060.243. Pe categorii, num`rul contractelor individuale active pe perioad` determinat` a crescut de la

340.794 la 520.267, num`rul contractelor individuale active pe perioad` nedeterminat` a avansat de la 5.314.120 la 5.539.976, iar al celor cu norm` \ntreag` a crescut de la 4.777.596 la 4.978.913. Num`rul contractelor individuale active cu timp par]ial a crescut cu 204.012, pân` la 1.081.330. Un raport al Academiei Române arat` c` peste 25 de ani pensia va fi doar un sfert din salariul mediu pe economie, adic` la jumatate fa]` de cât este acum. Vasile Ghe]`u, de la Centrul de Cercet`ri Demografice al Academiei Române, a ar`tat \ntr-un raport publicat la \nceputul anului c` România a pierdut \n ultimii 25 de ani 3,2 milioane de locuitori, iar dac` politicile demografice nu se schimb` va mai pierde \nc` pe atâ]ia \n urm`torii 25 de ani. Biz



START

Cel mai mare exportator de ciocolat` din România, Heidi Chocolat, a extins fabrica din comuna Pantelimon (Ilfov) cu un nou spa]iu destinat produc]iei de ciocolat`. Acesta vine \n \ntâmpinarea nevoii de a men]ine ritmul cre[terii vânz`rilor. Noua sec]ie de produc]ie ocup` 1.000 mp [i face parte dintr-o investi]ie de 15 milioane de lei. |n contextul \n care Heidi Chocolat este prezent` \n peste 50 de ]`ri cu ciocolat` f`cut` \n România, iar exportul a crescut \n ultimii ani, investi]ia vizeaz` cre[terea capacit`]ii de produc]ie [i \nnoirea utilajelor [i echipamentelor cu

Foto: © Tomas1111 – Dreamstime.com

EXTINDERE DE 15 MIL. LEI PENTRU HEIDI

Str`inii investesc \n industrie SECTORUL INDUSTRIAL A ATRAS APROAPE JUM~TATE DIN INVESTI}IILE STR~INE DIRECTE DE ANUL TRECUT, URMAT DE CEL FINANCIAR {I DE COMER}. INVESTI}IILE GREENFIELD AU AVUT UN NIVEL SC~ZUT. DE OANA VOINEA

R unele de ultim` genera]ie, ce vor genera [i \mbun`t`]irea calit`]ii produselor. "Extinderea fabricii noastre de ciocolat` face parte din planurile de cre[tere a companiei [i a brandului Heidi, atât \n România, cât [i pe plan interna]ional. Cu ajutorul noilor echipamente, vom putea extinde capacitatea de produc]ie, \mbun`t`]i calitatea produselor [i, \n final, \nt`ri prezen]a pe plan local [i interna]ional", a declarat Franco Del Fabbro, CEO al Heidi Chocolat. |n calitate de lider al segmentului de tablete premium din România, cu o cot` de pia]` de 7%, Heidi investe[te \n mod constant \n dezvoltarea de noi re]ete de ciocolat`. Portofoliul cuprinde gamele de tablete Dark, Grand'Or [i Gourmet, pralinele Signature [i batoanele Grand'Or. |n luna octombrie se vor lansa dou` noi sortimente din gama Dark: Heidi Ginger [i Heidi Raspberry. (L.P.) 6

Biz

omånia a atras \n 2014 investi]ii str`ine directe \n valoare total` de 2,42 miliarde de euro, iar soldul final al investi]iilor la finalul anului trecut a ajuns la aproape 60,2 miliarde de euro, reiese dintr-o cercetare statistic` privind investi]iile str`ine directe realizat` de Banca Na]ional` a României (BNR) \n colaborare cu Institutul Na]ional de Statistic`. Primele 5 ]`ri clasate dup` ponderea de]inut` \n soldul ISD la 31 decembrie 2014 sunt: Olanda (23,6% din soldul ISD la sfâr[itul anului 2014), Austria (16,1%), Germania (12,4%), Cipru (7,1%) [i Fran]a (6,8%). Cele mai multe investi]ii str`ine din totalul \nregistrat la finalul anului 2014 au fost realizate \n industria prelucr`toare (32% din soldul total al ISD). |n cadrul acestei industrii cele mai bine reprezentate ramuri sunt prelucrare ]i]ei, produse chimice, cauciuc [i mase plastice (5,7% din soldul total ISD), industria mijloacelor de transport (5,4%), metalurgia (4,5%), industria alimentar`, a b`uturilor [i tutunului (4%), ciment, sticl`, ceramic` (2,6%) [i fabricarea produselor din lemn, inclusiv mobil` (2,5%), se men]ioneaz` \n cercetarea BNR.

Pe lâng` industrie, activit`]i care au atras investi]ii importante sunt intermedierile financiare [i asigur`rile (13% din total), comer]ul cu am`nuntul [i cu ridicata (11,7%), construc]ii [i tranzac]ii imobiliare (9,8%), tehnologia informa]iei [i comunica]ii (6%). La polul opus, cu cele mai pu]ine investi]ii atrase, se situeaz` domeniul hoteluri [i restaurante (0,9% din total investi]ii), transporturile (1,7%) [i agricultura (2,5%). Investi]iile greenfield [i cele din categoria fuziuni [i achizi]ii (M&A) au \nregistrat un nivel redus, de 77, respectiv 196 de milioane de euro. Din punct de vedere teritorial, se observ` orientarea investi]iilor str`ine cu prec`dere spre regiunea de dezvoltare Bucure[ti – Ilfov (59,2%), urmat` la mare distan]` de Centru (9,7%), regiunea Vest (7,7%), regiunea SudMuntenia (7%) [i regiunea Nord-Vest (5,6%). Cercetarea BNR men]ioneaz` \ns` c` investi]iile str`ine directe au fost localizate teritorial dup` sediul social al \ntreprinderilor cu investi]ie direct`, ceea ce nu corespunde totdeauna cu locul de desf`[urare a activit`]ii economice. Biz



START

Planul de investi]ii al Electrica prevede pentru anul 2015 un volum de investi]ii de peste 121 de milioane de euro \n re]ele, iar pân` la finalul actualei perioade de reglementare, \n 2018, liderul \n distribu]ia [i furnizarea de energie electric` din România are programate investi]ii de peste 715 de milioane de euro. |n cadrul planului de investi]ii intr` [i modernizarea Sta]iei 110/20 kV Lie[ti, una dintre cele 27 de sta]ii de 110 kV din cadrul sucursalei SDEE Gala]i. |nceput` \n august 2013, investi]ia s-a ridicat la aproape 2 milioane de euro [i a presupus lucr`ri de \nlocuire a echipamentelor uzate cu echipamente moderne care s` reduc` substan]ial num`rul de \ntreruperi, s` creasc` eficien]a prin reducerea pierderilor de energie electric`, precum [i reducerea cheltuielilor de exploatare [i mentenan]`.

Investi]ia a fost cofinan]at` prin Fondul European de Dezvoltare Regional`, \n baza contractului de finan]are \ncheiat cu Ministerul Economiei. S-a ob]inut astfel o cre[tere a gradului de siguran]` \n alimentarea cu energie electric` [i asigurarea continuit`]ii \n alimentarea zonei, sc`derea costurilor de \ntre]inere [i mentenan]`, asigurarea securit`]ii instala]iilor de energie electric`. |n primele [ase luni ale acestui an Electrica a crescut investi]iile \n re]elele electrice cu peste 21% fa]` de aceea[i perioad` a anului 2014. (O.V.) 8

Biz

Foto: © Apinancgphoto – Dreamstime.com

RE}ELE ELECTRICE DE 715 MIL. EURO

România competitiv` NE AFL~M |N JUM~TATEA DE SUS A TOPULUI MONDIAL AL COMPETITIVIT~}II, CU EFICIEN}~ |N CRE{TERE, |NS~ MAI AVEM DE LUCRU LA CAPITOLUL INOVA}IE. DAR CÂT MAI PUTEM URCA |N CLASAMENT {I CUM? DE OANA VOINEA

R

omânia a \nregistrat un avans de 6 pozi]ii, de pe locul 59 pe 53, \n clasamentul competitivit`]ii economice \ntocmit anual de Forumul Economic Mondial (WEF), plasându-se peste ]`ri ale Uniunii Europene ca Bulgaria, Ungaria sau Croa]ia, dar sub Polonia. Economia româneasc` st` cel mai bine la capitolul eficien]`, ocupând locul 44 \n lume, \n cre[tere cu [ase pozi]ii comparativ cu clasamentul anului trecut, [i cel mai prost \n ceea ce prive[te inova]ia – pozi]ia 84, comparativ cu locul 78 \n 2014. Criteriile privind eficien]a includ accesul la educa]ie [i calificare, eficien]a pie]ei de consum [i a pie]ei muncii, gradul de dezvoltare a pie]ei financiare, gradul de tehnologizare a economiei, dar [i m`rimea pie]ei interne. Capitolul inova]ie se refer` atât la aspectul implicit al inova]iilor aduse de economia local`, cât [i la gradul de sofisticare a mediului de afaceri. |n privin]a cerin]elor de baz` ale unei economii de pia]`, precum gradul de dezvoltare institu]ional`, infrastructura, mediul macroeconomic [i accesul la servicii de s`n`tate [i educa]ie primar`, România se plaseaz` pe locul 70 \n lume, urcând \n clasament cu 7 locuri fa]` de anul trecut.

Florin Jianu, pre[edintele Patronatului Tinerilor |ntreprinz`tori din România (PTIR), consider` c` România poate s` ajung` \n primele 20 de ]`ri la nivel global, din punct de vedere al competitivit`]ii, \n urm`torii 10 ani, dac` statul va monitoriza [i intensifica m`surile de cre[tere a competitivit`]ii. "Mai avem cu siguran]` multe de f`cut pentru a ne alinia statelor competitive, \ns` consider c` dac` statul va monitoriza [i intensifica m`surile de cre[tere a competitivit`]ii, \n vederea implement`rii celor 12 piloni de competitivitate, România poate [i trebuie s` ajung` \n primele 20 de ]`ri la nivel global \n urm`torii 10 ani", spune Florin Jianu, pre[edintele PTIR. Cea mai competitiv` economie din lume este ca [i anul trecut Elve]ia, urmat` \n ordine de Singapore, SUA, Germania, Olanda, Japonia, Hong Kong, Finlanda, Suedia [i Marea Britanie. Analiza WEF este realizat` pe 140 de economii ale lumii, iar calcularea indicelui competitivit`]ii se face pe baza unui complex de factori, precum prevederile legislative dintr-o ]ar`, Produsul Intern Brut [i rata infla]iei, calitatea infrastructurii sau a sistemelor de educa]ie [i s`n`tate. Biz


START

Parteneriat la \n`l]ime AIRBUS COLABOREAZ~ CU ROMÂNII DE LA TEAMNET LA PROIECTUL AERONAVEI F~R~ PILOT SIGNUS, DEZVOLTAT~ DE COMPANIA LOCAL~ PENTRU COLECTAREA DE DATE PRECISE |N TIMP REAL, DIN AER. DE OVIDIU NEAGOE

C

ompania romåneasc` Teamnet, unul dintre cei mai importan]i juc`tori din IT-ul regional, a anun]at debutul unei colabor`ri cu gigantul Airbus Defence & Space. Airbus este furnizorul pentru crearea solu]iei sistemului de comunica]ii de band` larg` [i a calculatorului de bord pentru o nou` aeronav` f`r` pilot, denumit` Signus. Teamnet se implic` activ \n cercetarea [i dezvoltarea tehnologiei UAV (aeronave f`r` pilot) cu obiectivul de a contribui la proiectarea [i integrarea solu]iilor inovatoare pentru colectarea de date precise \n timp real, din aer. Compania dezvolt` [i integreaz` urm`toarele elemente: calculatorul de bord, sistemul de senzori necesar pentru colectarea datelor, sistemul computerizat de naviga]ie

[i platforma aerian`. Airbus Defence & Space va furniza solu]ia de transmisie de date securizate de band` larg` [i sistemul de misiune, precum [i expertiza sa \n integrare [i operare. Prototipul Signus a fost conceput s` opereze la o vitez` maxim` de

230 km/h, are o sarcin` maxim` la decolare de 100 de kilograme [i poate atinge un plafon de 3.000 de metri. “Dup` mai bine de 100 de ani de la primul zbor al pionierului \n avia]ie Aurel Vlaicu, ne face pl`cere s` marc`m un pas important \n istoria [i industria aviatic` din Romånia: crearea prototipului Signus, care poate opera deasupra M`rii Negre la o distan]` de 200 km, pentru siguran]a frontierei maritime [i terestre. Aeronava f`r` pilot Signus va avea un impact semnificativ pentru colectarea de date [i monitorizarea zonelor de interes, oferind un acces facil la solu]iile inovatoare necesare organiza]iilor publice [i private din regiune”, spune Bogdan Padiu, CEO al grupului Teamnet. Biz

Biz

9


START

CÂT CLOUD |NCAPE |N ROMÂNIA? Pia]a româneasc` de solu]ii cloud poate ajunge la 200 de milioane de euro \n 2018, potrivit Ymens, primul broker de cloud din România. Solu]iile pentru afaceri \n cloud vor \nregistra o cre[tere medie anual` de 15-20% \n urm`torii ani. Serviciile de tipul Software ca Serviciu (SaaS) au un poten]ial ridicat de cre[tere pe pia]a local`, licen]ele \n cloud urmând s` reprezinte 15% din totalul vânz`rilor de solu]ii software din România \n urm`torii patru ani, conform datelor companiei de cercetare IDC. "Credem c` fiecare companie va face pasul c`tre cloud la momentul potrivit, existând astfel o probabilitate mare de a discuta despre o pia]` româneasc` a solu]iilor cloud de peste 200 de milioane de euro \n câ]iva ani", spune Costin Matache, director general al Ymens. Solu]iile pentru afaceri \n cloud de tip ERP (Enterprise Resouce Planning), management de document [i con]inut, colaborare sau CRM (Customer Relationship Management) \nregistreaz` o cre[tere cuprins` \ntre 16% [i 31% de la an la an \n compara]ie cu solu]iile tradi]ionale de IT, a c`ror evolu]ie este estimat` la 3% pe an, potrivit datelor IDC pentru Europa Central` [i de Est. (G.B.)

Un proiect care face valuri CEI CE VOR S~ FAC~ SURFING FIE IARN~, FIE VAR~, F~R~ S~ FIE AFECTA}I DE VREME, VOR AVEA OCAZIA S~ O FAC~ DIN 2016 LÂNG~ BUCURE{TI. DE LELIA PETRESCU

R

omânii vor avea acces la sporturi inedite, precum indoor skydiving [i surf, din prim`vara lui 2016, \n primul centru de agrement din România [i din regiune cu tunel de vânt aerodinamic [i piscin` cu valuri, FREELO. Proiectul, o investi]ie de 8 milioane de euro, este dezvoltat de KEI Development pe o suprafa]` de 10.000 mp, \n ora[ul Chitila, lâng` Bucure[ti. Complexul va cuprinde tunel de vânt aerodinamic, piscin` cu surf [i o zon` de relaxare cu piscin` semiolimpic`, spa, restaurant gourmet, boutique hotel [i zon` de proiec]ie video \n aer liber. Sporturile considerate periculoase sau exotice vor putea fi practicate \n orice sezon,

\ntr-un mediu accesibil [i controlat. Tehnologiile de ultim` genera]ie folosite \n cadrul complexului sunt dezvoltate exclusiv \n România de c`tre ingineri locali, dezvoltatorul afirmând c` performan]a acestora va plasa FREELO printre cele mai avansate tehnologic centre de agrement de acest gen din lume. Tunelul de vânt vertical va permite publicului s` sfideze gravita]ia [i s` experimenteze senza]ia de c`dere liber` din timpul unui salt cu para[uta. De asemenea, surful devine posibil \n Bucure[ti, atât vara cât [i iarna, \ntr-o piscin` cu valuri create cu ajutorul tehnologiei de la FREELO. Biz

RESURSELE UMANE {I SUSTENABILITATEA Ce rol are HR-ul \n crearea unei campanii sustenabile \n Romånia? |n practic`, potrivit unui studiu realizat de compania de consultan]` Invisibile Nature, exist` un nivel redus de implicare \n zona sustenabilit`]ii, de[i la nivel de percep]ii exist` opinia c` HR-ul trebuie s` contribuie la crearea unei culturi organiza]ionale care s` sus]in` sustenabilitatea. Doar 13,3% dintre participan]ii la studiu au r`spuns c` dezvoltarea de pozi]ii de sustenabilitate 10

Biz

\n companie este o practic` adoptat` \n prezent [i doar 6,7% au r`spuns c` sustenabilitatea este inclus` \n traseele de dezvoltare a carierei. |n ceea ce prive[te partea de training, doar 23,3% dintre responden]i au r`spuns c` oferirea de traininguri pe sustenabilitate angaja]ilor este o practic` adoptat` \n prezent la nivelul companiei \n care lucreaz`. Ac]iunile cu cel mai ridicat nivel de adop]ie sunt legate de impli-

carea angaja]ilor \n ini]iative de mediu la birou (46,7%) [i de includerea unor principii de sustenabilitate [i cerin]e ce ]in de etica \n afaceri \n codul de conduit` pentru angaja]i (56,7%). Printre obstacolele care \mpiedic` HR-ul s` aib` un rol strategic \n ini]iativele de sustenabilitate se num`r` implicarea [i sus]inerea managementului, modul \n care HR-ul este perceput la nivelul companiei [i strategia de business [i viziunea companiei. (L.S.)



12

Biz

Foto: © Fisfra –Dreamstime.com


COVER STORY

MANAGEMENT ROMÅNESC |N

RUSIA

Sunt romåni, dar \n management nu conteaz` de unde vii, ci doar unde po]i ajunge. Pe ei pa[ii i-au purtat \n Rusia, un mediu de afaceri str`in [i plin de obstacole, de toate felurile. Performan]a [i succesul nu le sunt str`ine \ns` liderilor romåni.

DE OVIDIU NEAGOE

Biz

13


COVER STORY

A

cum patru ani, Angela Cre]u, actual Group Vicepresident pentru Turcia, Orientul Mijlociu [i Africa al Avon, ateriza la Moscova, dup` un mandat de aproape doi ani \n New York. Nu a trecut nicio s`pt`mån` [i a pus måna pe telefon, l-a sunat pe Peter, coach-ul care o preg`tise peste ocean, [i i-a spus s` ia totul \napoi, “\n urm`toarea or` dac` se poate, c` voi fi måncat` de vie aici”, povestea Angela Cre]u \ntr-un interviu acordat revistei Biz la Istanbul. Romånca s-a bucurat de tot sprijinul companiei, [i-a f`cut prieteni, a fost activ` social, dar cultural ru[ii sunt circumspec]i [i b`nuitori cu str`inii. Ru[ii au o cultur` de tip “nuc` de cocos”, dup` cum o nume[te top managerul de la Avon, adic` sunt foarte duri la exterior [i poate trece foarte mult timp pån` s` renun]e la “coaj`”. |n Rusia, credibilitatea poate fi distrus` imediat dup` un zåmbet aruncat interlocutorului, f`r` un motiv foarte clar, pentru c` este considerat nepotrivit \ntr-o discu]ie de business [i este interpretat ca un semn de sl`biciune sau nesiguran]`. “Nu exist` o zi f`r` surprize, indiferent c` este una legat` de resurse umane, de resurse materiale, de situa]ii de criz` \n diverse branch-uri pe teritoriul ]`rii. Cred c` este una dintre cele mai importante perioade de dezvoltare, am spus c` nimic nu m` ucide odat` ce am reu[it s` supravie]uiesc acelei perioade, pentru c` exist` o mare r`spundere [i stresul este greu de descris \n cuvinte”, \[i aminte[te Angela Cre]u despre experien]a din Rusia. Dac` ini]ial vicepre[edintele Avon Turcia, Orientul Mijlociu [i Africa a fost cople[it` de anvergura [i complexitatea pie]ei – Rusia [i Europa de Est \nseamn` un business de un miliard de dolari – Angela Cre]u a mai r`mas \n Moscova 12 luni dup` expirarea mandatului de doi ani. A \nv`]at limba, a \n]eles [i a respectat cultura local` [i [i-a reevaluat comunicarea, men]inånd valorile [i integritatea principiilor personale. Ast`zi nu regret` nicio sePORTRETUL EXPA}ILOR DIN RUSIA cund` timpul petrecut \n De unde provin? Rusia. “M-au trimis pe mine, Na]ionalitate Procent de[i [tiau c` o femeie va reu[i destul de greu \n mediu Americani 18% foarte dur de acolo”, poBritanici 10% veste[te Angela Cre]u, care \[i Italieni 8% mai aminte[te c` \n Rusia, la \ntålnirile din industrie, Industrii preferate? dintr-un grup de mai bine de Industrie Procent 70 de executivi din retail sau FMCG, erau doar dou` femei Educa]ie/cercetare/traduceri 18% manager. Mediul de afaceri/consultan]`/coaching 17% Provoc`rile executivilor [i Produc]ie/FMCG (11%) dificultatea mediului de business rusesc sunt evidenCu ce se ocup`? ]iate [i de edi]ia din acest an Angaja]i/manageri 51% a studiului “The Top Expat Destinations”, realizat de In|n c`utarea unui job 10% terNations. Se pare c` manaAntreprenori 9% gerii nu prea se bat pentru un mandat \n Rusia. ResponCe venituri au? den]ii studiului nu sunt tocSub 12.000 $ 18% mai mul]umi]i de condi]iile |ntre 12.000 [i 25.000 $ 14% pe care le-ar avea pe pia]a din Rusia [i plaseaz` aceast` ]ar` |ntre 25.000 [i 50.000 $ 17% pe locul 60 \ntr-un clasament * InterNations

14

Biz

format din 64 de ]`ri. Ca s` v` face]i o idee, printre coda[ele clasamentului se num`r` Kuweit (locul 64 \n clasamentul InterNations), Grecia (63), Nigeria (62) [i Arabia Saudit` (61). La polul opus, \n fruntea clasamentului ]`rilor preferate de expa]i se num`r` Ecuador (locul \ntåi \n preferin]ele managerilor), Mexic (locul doi), Malta (3) [i Singapore (4). Romånia nu st` tocmai r`u \n top, se afl` \n prima jum`tate a clasamentului, pe pozi]ia 27, \ntr-o companie select`, chiar \ntre Hong Kong [i Japonia. Bariera de limb`, diferen]ele culturale mari, lipsa siguran]ei [i vremea capricioas` [i extrem de rece iarna fac via]a de expat destul de dificil` \n Rusia. Tot realizatorii studiului au \ntrebat expa]ii cåt de mul]umi]i sunt de propriile vie]i \n Rusia. Rezultatul? 7% dintre responden]ii la sondaj se declar` foarte satisf`cu]i de experien]`, 31% precizeaz` c` sunt satisf`cu]i [i 13% s-au declarat neutri. La polul opus, 2% dintre participan]ii la studiu au spus c` nu sunt absolut deloc satisf`cu]i de experien]a ruseasc` [i 7% s-au declarat nemul]umi]i. Mai mult, tot studiul arat` c` principalul motiv pentru care top managerii ajung \n Rusia este decizia angajatorului (27% dintre responden]i). Unul din zece expa]i precizeaz` c` motivul pentru care au ales Rusia are la r`d`cini faptul c` erau \n c`utarea unor provoc`ri personale. Rusia ocup` pozi]ia 52 dintr-un total de 64 de ]`ri analizate de realizatorii lucr`rii la indicele calit`]ii vie]ii, capitol unde se claseaz` cel mai bine \n acest top. {apte din zece expa]i sunt extrem de mul]umi]i de oportunit`]ile din timpul liber. Rusia are un teritoriu foarte vast, care ofer` multe posibilit`]i de c`l`torie, iar deplasarea nu reprezint` o problem`, mai ales c` infrastructura este bine pus` la punct, dup` cum afirm` [i dou` treimi dintre responden]ii la studiu. Cei care opteaz` pentru un mandat \n Rusia trebuie s` [tie c` acolo se lucreaz` mult. S`pt`månal vor petrece la birou mai bine de 44,5 ore, cu dou` ore [i jum`tate mai mult ca media global`. Cei din pozi]ii de conducere, care lucreaz` mai mult decåt angaja]ii din


COVER STORY

subordine, pot petrece chiar [i 47,3 ore pe s`pt`mån` muncind, statistic` ce plaseaz` Rusia printre primele ]`ri din lume dup` num`rul de ore dedicate sarcinilor de la birou. Dar, \n ciuda dezechilibrului balan]ei work – life, expa]ii care au r`spuns la chestionarele InterNations au men]ionat c` eforturile sunt r`spl`tite pe m`sur`. Mai bine de jum`tate dintre responden]i au precizat c`, odat` cu mutarea \n Rusia, [i-au \mbun`t`]it [i veniturile. Mai mult, o treime dintre expa]ii din Rusia au venituri anuale ce dep`[esc 100.000 de dolari, sum` cu care se pot l`uda doar 22% dintre participan]ii la studiu. “Dac` trimi]i un expat romån, de exemplu, \n Elve]ia sau \n Londra, \l mu]i \ntr-o zon` mai degrab` strategic`, acolo lucrurile sunt aranjate [i tu, ca expatriat, devii un pion foarte important dintr-un angrenaj care func]ioneaz`”, spune Rudolf Fedorovici, fondatorul Advice Executive Search, companie care a plasat manageri romåni pe pia]a din Rusia. “C`l`toriile sunt destul de obositoare [i ai senza]ia c` poate ai putea s` contribui mai mult. |n Rusia, provoc`rile sunt majore [i, \n general, cei care ajung acolo construiesc \ntr-o manier` greu de replicat \ntr-o alt` ]ar` european`. Mi-e greu acum s` m` gåndesc la o ]ar`, \n spa]iul `sta relativ uzual pentru noi, care s` permit` o dezvoltare \ntr-un ritm atåt de crescut [i de o intensitate atåt de ridicat` ca \n Rusia. Cred c` nici ]`rile din Golf nu permit o astfel de dezvoltare”, adaug` Fedorovici.

ESTUL S~LBATIC Cu toate acestea, Rusia prime[te note slabe la s`n`tate [i siguran]`, subcategorii la care se claseaz` spre coada clasamentului. De asemenea, instabilitatea politic` este un alt factor care contribuie serios la depunctarea statului estic, doar 9% dintre expatria]i declaråndu-se mul]umi]i de stabilitate, spre deosebire de media general` care dep`[e[te 30 de procente. Dar de departe cea mai mare provocare cu care se confrunt` managerii ajun[i cu mandate \n Rusia este limba rus`, votat` de expa]i ca fiind cea mai

dificil`. Potrivit informa]iilor InterNation, doar 19% dintre profesioni[tii str`ini care ajung \n mediul de business din Rusia pot spune c` \nv`]area limbii ruse este u[oar` [i majoritatea (75%) dintre responden]i consider` c` este foarte dificil s` te descurci [i s` tr`ie[ti \n Rusia f`r` s` cuno[ti limba. “Prima provocare este limba. Mul]i dintre ru[i sunt vorbitori de limba englez`, dar engleza nu este vorbit` ca \n alte p`r]i”, spune Rudolf Fedorovici. Acesta adaug` c` mul]i dintre cei care au fost acolo i-au vorbit [i de dificult`]i legate de corup]ia existent` \n mediul de afaceri sau mai degrab` de modalit`]i de a face afaceri care nu sunt atåt de transpa“Nu exist` o zi f`r` surprize, indiferente [i u[or de rent c` este una legat` de resurse \n]eles ca \n restul Euumane, de resurse materiale, de ropei sau \n restul situa]ii de criz` \n diverse branch-uri lumii. “Cel mai pregpe teritoriul ]`rii. Cred c` este una dintre cele mai importante perioade nant aspect care \mi de dezvoltare, am spus c` nimic nu vine acum \n minte m` ucide odat` ce am reu[it s` susunt «cumetrismele». pravie]uiesc acelei perioade, pentru Asta este o problem` c` exist` o mare r`spundere [i strepe care ru[ii au avut-o sul este greu de descris \n cuvinte.” mult` vreme [i \nc` o ANGELA CRE}U, vicepre[edintele Avon au. |mi povestea ciTurcia, Orientul Mijlociu [i Africa, neva la un moment fost director general al Avon Rusia dat c` a avut o negociere \n care pur [i simplu, nu [tiu dac` au f`cut-o s` impresioneze sau nu, dar au pus Kala[nikovul pe mas`”, adaug` fondatorul Advice Executive Search. Corup]ia este, \n continuare, un subiect la ordinea zilei \n Rusia. Studiul “Fraud And Corruption – The Easy Option For Growth”, realizat de EY [i dat publicit`]ii \n aceast` var`, a ar`tat c`, de[i au fost \nregistrate o serie de \mbun`t`]iri, atåt legislative, cåt [i la nivelul metodelor de combatere a corup]iei, 60% dintre responden]ii studiului \nc` mai consider` corup]ia un fenomen cu o larg` extindere \n Rusia. |n compara]ie, Romånia este sub medie cu “doar” 39 de procente. O concluzie interesant` a raportului arat` c` nici \n råndul responden]ilor nu exist` o unitate \n a nu tolera corup]ia, 20% dintre participan]ii la chestionar fiind de p`rere c` este justificat s` oferi cadouri sau bani pentru supravie]uirea businessului. Studiul realizat de EY Rusia a mai descoperit o serie de provoc`ri. Cre[terile economice mai lente decåt estim`rile ini]iale, instabilitatea politic`, dar [i sanc]iunile impuse de statele vestice for]eaz` companiile [i executivii s` \[i asume o serie de riscuri. Mai mult, cum aproape jum`tate dintre responden]i sus]in c` de]in`torii fråielor companiilor la care lucreaz` sunt presa]i s` creeze noi oportunit`]i de a genera venituri, astfel de provoc`ri cresc riscul apari]iei unor practici mai pu]in “ortodoxe”, pentru livrarea rezultatelor dorite. {i, ca totul s` fie [i mai complicat, sc`derea pre]ului petrolului [i sanc]iunile impuse de statele occidentale au trimis economia Rusiei \n recesiune, care, potrivit agen]iei de rating Moody's, se va prelungi [i anul viitor. Biz


Profesorul de business Ceea ce trebuia s` fie un mandat de doi ani \n Rusia s-a transformat \ntr-o carier` de succes de aproape dou` decenii. Silviu Popovici a renun]at la profesorat, a p`truns \n mediul de business [i, cinci ani mai tårziu, ateriza \n Siberia, la –38 de grade. Ast`zi, este CEO al PepsiCo Rusia, Ucraina [i CIS [i se afl` \n fruntea opera]iunilor celei mai mari afaceri din industria ruseasc` de FMCG.

A

u trecut aproape 20 de ani, dar Silviu Popovici \[i aminte[te acel moment ca [i cum s-ar fi petrecut ieri. Era luna ianuarie [i tocmai aterizase, \mpreun` cu so]ia sa, Ina, \n Novosibirsk, Siberia. Afar` erau -38 de grade Celsius [i prin mintea lui Silviu Popovici \ncepeau s` se perinde fel [i fel de \ntreb`ri: “M` voi integra?”, “So]ia mea se va sim]i confortabil tr`ind \n Rusia?”. Nu l`sa s` se arate, dar recunoa[te c` era extrem de stresat, cel pu]in \n primele luni de la venirea \n Rusia. La scurt timp dup` ce a ajuns \n Novosibirsk [i s-a mutat \ntr-un apartament modest, \ntr-unul dintre cartierele ora[ului, Silviu Popovici a fost nevoit s` plece \ntr-o c`l`torie de business, timp de patru zile. “Am l`sat-o pe Ina singur`, cu un frigider gol [i echivalentul a [ase lei”, \[i aminte[te Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia, Ucraina [i CSI. “|n acea vreme, ea nu vorbea deloc rus`, doar un pic de englez` [i nici nu erau telefoane mobile. Din fericire, instinctul ei de supravie]uire a fost foarte bun: a ie[it din apartament, a g`sit un magazin deschis, a stat la o coad`

16

Biz

lung` \n spatele unui camion, a cump`rat pâine [i unt, a g`sit drumul \napoi la apartament [i a rezistat citind c`r]i pân` când am ajuns \napoi. {i ast`zi \ncerc s` \mi explic cum am putut fi atât de neglijent. Singura explica]ie este nivelul de stres”, poveste[te Silviu Popovici pentru Biz. {i nivelul ridicat de stres era cåt se poate de justificat. L`sase \n Bucure[ti un job de vis, dup` cum \l nume[te chiar el, cu un program fix, care \i oferea timp s` ias` \n ora[ \n fiecare sear` [i s` c`l`toreasc` la fiecare sfår[it de s`pt`mån`. Cu toate acestea, nu se vedea lucrånd pentru tot restul carierei de la 9 la 5, ci sim]ea nevoia de un mediu mai dinamic [i mai provocator. Exact cum se contura o propunere venit` din Rusia, din partea fostului s`u [ef, care deja lucra \n statul de la est. A acceptat provocarea, f`r` s` stea pe gånduri. Silviu Popovici \[i aminte[te [i ast`zi reac]ia socrului s`u cånd i-au spus c` vor pleca spre Rusia, \n acele vremuri cånd era foarte comun ca un tån`r s` emigreze \n Canada sau Germania. “Eram proasp`t c`s`tori]i [i locuiam \ntr-un apartament \nchiriat.

Stilul nostru de via]` nu ne permitea deloc s` economisim. La vremea respectiv`, creditele ipotecare erau inabordabile. Planul a fost s` lucr`m doi ani \n str`in`tate, s` cå[tig`m suficien]i bani pentru a cump`ra un apartament [i s` ne \ntoarcem \n Romånia. Chiar ne-am cump`rat un apartament trei ani mai tårziu, dar dup` 19 ani suntem tot \n Rusia. |nc` mai avem primul apartament”, poveste[te CEO-ul PepsiCo Rusia, Ucraina [i CIS. Dar n-a fost simplu.


COVER STORY

Dincolo de temperaturi de -38 de grade sau de ma[ini conduse cu peste 120 km/h pe drumuri \nghe]ate, \ntregul peisaj poate p`rea intimidant, mai ales pentru un tån`r de 30 de ani, cu o experien]` profesional` oarecum limitat`, de patru ani [i jum`tate. Acum, la aproape dou` decenii, cånd prive[te \n urm`, Silviu Popovici nu regret` nicio clip` decizia luat`. Cånd poveste[te despre cele mai mari satisfac]ii profesionale

ob]inute pe pia]a estic`, CEO-ul PepsiCo Rusia, Ucraina [i CIS prive[te cu aceea[i måndrie \napoi la perioada de cre[tere al`turi de compania anterioar` din Ucraina, la redresarea diviziei de sucuri WimmBill-Dann sau la acel moment cånd PepsiCo a achizi]ionat divizia de sucuri. |ns` actualul rol \i aduce una dintre cele mai importante satisfac]ii profesionale, datorit` m`rimii [i complexit`]ii lui: 12 ]`ri, 36 de fabrici [i 27.000 de angaja]i.

SILVIU POPOVICI, CEO al PepsiCo Rusia, Ucraina [i CIS

Printre pie]ele emergente, PepsiCo a f`cut un pariu mare pe Rusia [i CSI, dar, dup` o serie de achizi]ii pe pia]a ruseasc`, businessul a devenit cea mai mare afacere a gigantului dup` pia]a din SUA. Compania pe care o conduce managerul romån este cea mai mare afacere din industria de FMCG din Rusia. Dac`, \n mod normal, portofoliul PepsiCo este construit \n jurul a dou` categorii principale, b`uturi [i snackuri, \n Rusia [i CSI compania american` are o prezen]` major` [i \n lactate [i alimente pentru bebelu[i. Atunci cånd organizeaz` lucrurile din jurul s`u, Silviu Popovici se concentreaz` pe patru direc]ii: profesie, familie, prieteni [i el \nsu[i, toate fiind conectate [i interdependente. Chiar dac` pare dificil s` \nregistrezi progrese pe un front f`r` s` sacrifici altul, executivul romån \ncearc` zilnic acest lucru. “|n ceea ce prive[te profesia mea, trebuie s` spun c` nu a[ fi putut avea nicio realizare notabil` f`r` sprijinul minunatei mele so]ii, Ina. Nu au fost deloc u[oare condi]iile \n care a tr`it \n primii no[tri ani \n Rusia, nici s` locuiasc` singur` la Kiev cu copilul nostru adoptat, de un an [i jum`tate, \n timp ce eu studiam \n Londra. Este nevoie de mult` dragoste [i mult caracter s` faci toate acestea [i sunt foarte norocos s` o am pe Ina drept partenera mea”, spune Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia, Ucraina [i CSI, care a f`cut un MBA la London Business School [i Programul Avansat de Management al Harvard Business School. Atunci cånd nu e la birou, Silviu Popovici petrece cåt mai mult timp cu familia, atåt \n Rusia, cåt [i \n Romånia, \l \nva]` matematic`, fotbal [i triatlon pe fiul s`u, g`te[te fursecuri cu fiica sa [i o urm`re[te pe Ina cum progreseaz` \n propriile ini]iative de business. |n plus, este [i foarte måndru de rezultatele ob]inute la triatlon, de cele zece ore [i 30 de minute \n care a f`cut un Ironman (3,8 km de \not, 180 km pe biciclet`, 42 km de alergat [i 4.500 de metri de urcare). Biz Biz

17


COVER STORY

Radiografia unui succes Octavian Popa, director financiar al MSD Romånia, a preluat, la \nceputul lunii trecute, conducerea departamentului financiar al subsidiarei din Rusia, un business de aproape jum`tate de miliard de dolari.

D

ac` \l ve]i \ntreba pe Octavian Popa cum au reac]ionat cei dragi atunci când le-a povestit c` s-a ivit oportunitatea s` fie avansat \n Moscova, v` va r`spunde sincer, f`r` s` stea deloc pe gânduri: “A fost un mix de bucurie [i de \ngrijorare \ntr-un fel. Reac]ia apropia]ilor mei nu se diferen]iaz` de cea pe care o au românii \n general când aud de aceast` ]ar`. Românii simt un amestec de respect [i prejudec`]i fa]` de Rusia”, spune pentru Biz Octavian Popa, care a preluat de la \nceputul lunii trecute func]ia de director financiar la compania farmaceutic`

18

Biz

OCTAVIAN POPA, director financiar al MSD România

Merck Sharp & Dohme (MSD) Rusia. Rusia este cea mai rapid` pia]` a MSD din Europa Central` [i de Est, un business de aproape 500 de milioane de dolari pe an [i este, totodat`, una dintre pie]ele cu cea mai rapid` evolu]ie din lume. Anul trecut, pia]a farma a \nregistrat o cre[tere de 12%, \n timp ce pentru acest an se estimeaz` un alt salt de 18%. Cu toate c` Rusia este un stat cu un nivel ridicat de complexitate [i de impredictibilitate, experien]a profesional` \ntr-o astfel de ]ar` nu poate decât s` aduc` beneficii dezvolt`rii oric`rei cariere. Sigur, provoc`ri precum cultura diferit`, legisla]ia, cursul valutar [i infla]ia, care pot r`sturna calculele [i pot pune la \ncercare soliditatea unui exerci]iu financiar, nu vor \ntârzia s` apar`. Sc`derea pre]ului petrolului nu a f`cut bine economiei Rusiei, o alt` provocare pe aceast` pia]` fiind legat` de aloc`rile bugetare pentru achizi]iile publice. Motivul? |n situa]ii de criz`, bugetele alocate s`n`t`]ii sunt printre primele t`iate de c`tre mini[trii de finan]e, iar aceste reduceri pot avea efecte negative [i asupra industriei farmaceutice. “|mi plac obiectivele dificil de atins, aproape imposibile, iar din aceast` perspectiv`, când am fost \ntrebat de c`tre managerii mei unde mi-a[ dori s` m` dezvolt, Rusia a fost, f`r` ezitare, prima ]ar` pe care am men]ionato”, spune Octavian Popa. Acesta adaug` c` Rusia trece printr-o situa]ie dificil` [i mul]i expa]i se gr`besc s` plece din Rusia. “|ns` consider c` acesta este momentul potrivit \n care liderii potrivi]i pot face diferen]a, pot ajuta Rusia [i compania pentru care lucreaz` [i se pot ajuta [i pe ei \n[i[i dezvoltându-se \ntr-un astfel de mediu”, continu` noul director financiar al MSD Rusia, care arat` c`, pe fondul acestor factori, nu te po]i dezvolta \n nicio pia]` matur` din Europa a[a cum o po]i face \n prezent \n Rusia, atât din punct de vedere profesional, cât [i uman. Biz


COVER STORY

Lider din frontul de est Pentru Adrian Pascu, experien]a din Rusia a fost o oportunitate excelent` de redefinire personal` [i profesional` [i i-a oferit oportunitatea de a trece la nivelul urm`tor ca viziune [i \n]elegere de business.

L

a \nceputul lunii august, Adrian Pascu a preluat pozi]ia de director general pentru Europa de Sud-Est \n cadrul produc`torului de lactate Danone, revenind la Bucure[ti dup` un mandat de doi ani la Moscova, unde a ocupat pozi]ia de director de vânz`ri la compania francez`. Privind \n urm`, executivul român consider` c` experien]a din Rusia a fost o oportunitate excelent` de redefinire profesional` [i personal`. “Mi-am \nt`rit convingerea c` fiecare ]ar` [i fiecare pia]` este diferit`, iar succesul vine din capacitatea de a te adapta la acel context specific, dar [i de a \ncerca lucruri noi”,

ADRIAN PASCU, directorul general al Danone divizia de lactate Europa de Sud-Est (România, Grecia, Moldova [i ]`rile adriatice)

spune Adrian Pascu pentru revista Biz. “|n ansamblu, a fost o experien]` \n care mi-am demonstrat c` pot [i c` se poate, mi-am \nt`rit \ncrederea \n mine, a fost o oportunitate de confirmare [i autodep`[ire, având \n vedere c` am crescut profesional \n România, deci \ntr-o singur` pia]` pân` la acel moment”, adaug` directorul general pentru divizia de lactate Europa de Sud-Est, care conduce echipele Danone din România, Grecia, Moldova [i ]`rile adriatice. Dac` lucra]i pentru o companie multina]ional` [i cocheta]i cu ideea de a accepta provocarea unui mandat \n Rusia, sfatul noului director general al Danone este s` \nv`]a]i limba, pentru c` este considerat` o form` de respect [i rela]iile profesionale au nevoie de aceast` baz`. Adrian Pascu nu regret` nicio clip` misiunea din Moscova, de[i recunoa[te c` experien]a a presupus o ie[ire din zona de confort, de unde nu au lipsit nici provoc`rile, atât cele ce ]ineau de interac]iunea uman` sau de valorile culturale diferite, cât [i cele ce porneau de la lucruri de baz`, precum cump`r`turile dintr-un magazin. A \nv`]at limba rus`, s-a deschis c`tre o cultur` nou`, a ascultat mult, dar eforturile i-au fost r`spl`tite. “A fost per total un proces de adaptare la o cultur` [i o pia]` cu care avem puncte \n comun, dar [i multe diferen]e, la alte abord`ri \n rela]ionare [i business, dar [i la alte dimensiuni – dac` privim businessul \n Rusia \n compara]ie cu cel din România, totul pare uria[“, spune Adrian Pascu. “Este interesant c` viteza cu care se \ntâmpl` lucrurile este foarte mare – dac` \n România avem senza]ia c` lucrurile se mi[c` foarte rapid \n FMCG, a[ putea spune c` acolo lucrurile sunt \nc` [i mai accelerate”, adaug` noul director general pentru Europa de Sud-Est al Danone. Adrian Pascu aminte[te [i de impresionanta capacitate a managerilor ru[i de a lua rapid decizii [i, mai ales, de a implementa decizii dificile \ntr-un timp extrem de scurt, fapt care \i ajut` s` profite la maximum de rezultatele urm`rite. Biz Biz

19


COVER STORY

Un expat de profesie Dup` [ase ani \n Azerbaidjan, Horia Adrian a acceptat un mandat \n fruntea companiei Holcim din Rusia, iar din vara acestui an se afl` la conducerea opera]iunilor LafargeHolcim din Orientul Mijlociu.

H

oria Adrian lucreaz` pentru produc`torul de ciment Holcim de 15 ani. A petrecut patru ani \n România [i ulterior a ap`rut oportunitatea s` lucreze \n Azerbaidjan, unde a stat [ase ani, \ntâi ca director comercial [i ulterior ca CEO. Experien]a de succes de aici l-a recomandat pe executivul român pentru o mutare \n Rusia, unde Holcim avea o opera]iune mai mare [i dorea crearea unei companii cu o cultur` orientat` pe clien]i. “|n primul rând am creat o echip` de management de succes”, spune pentru Biz Horia Adrian, Area Manager pentru Orientul

20

Biz

HORIA ADRIAN, Area Manager pentru Orientul Mijlociu la LafargeHolcim

Mijlociu la LafargeHolcim. “Apoi, gradul de motivare al angaja]ilor a crescut, iar cultura companiei a fost schimbat`, punând clientul [i satisfacerea nevoilor lui \n centrul preocup`rilor fiec`rui departament din organiza]ie. |n ceea ce prive[te partea de produc]ie, a fost pus` \n func]iune noua fabric` de la {urovo, de lâng` Moscova, [i am ob]inut aprobarea pentru demararea investi]iei pentru o fabric` din regiunea Saratov”, spune managerul român despre principalele satisfac]ii aduse de mandatul din Rusia. Horia Adrian ar reveni oricând la conducerea unei companii din Rusia. I-au pl`cut enorm de mult oamenii de acolo [i, atâta vreme cât un manager reu[e[te s` cl`deasc` un mediu de lucru interesant [i bazat pe respect reciproc, oamenii \l vor urma pe lider [i \mpreun` vor face fa]` provoc`rilor. Chiar dac` exist` diferen]e mari \ntre Rusia [i România, totu[i sunt [i câteva similitudini pe pia]a muncii, mai ales c` managerii din ambele state provin din sisteme de educa]ie asem`n`toare, dup` cum observ` executivul român de la LafargeHolcim. Atât sistemul educa]ional din Rusia cât [i cel din România promoveaz` competen]a \n baza cuno[tin]elor acumulate, a studiului individual [i competi]iei individuale. “Pe scurt, atât \n România, cât [i \n Rusia sunt mai mul]i manageri decât lideri, dezvoltarea viitoare profesional` trebuind s` se axeze pe lucrul cu oamenii, motivarea lor, comunicare sau rela]ionare”, spune Horia Adrian. La finele mandatului din Rusia, Horia Adrian a acceptat o nou` provocare, aceea de a conduce din Zürich opera]iunile din Europa de Est [i Comunitatea Statelor Independente (CIS) ale gigantului din industria cimentului, iar acum conduce opera]iunile din Orientul Mijlociu. De[i este expat de 15 ani, Horia Adrian ia \n calcul [i revenirea \n ]ar`. Biz



COVER STORY

Creativ la Moscova |n cei opt ani de cånd este \n Rusia, Mihai Coliban, directorul de crea]ie al Proximity, a adunat o multitudine de premii interna]ionale [i \[i dore[te s` men]in` acelea[i standarde ridicate [i \n viitorul apropiat.

U

n moment care are o \nsemn`tate special` pentru Mihai Coliban este iarna anului 2007. Atunci, acesta s-a \ntâlnit \ntâmpl`tor cu Cristian Munteanu, fostul Managing Director al TBWA Bucure[ti, care i-a povestit c` un head-hunter caut` un art director pentru Rusia. “M-a \ntrebat dac` s` \i dea num`rul meu”, \[i aminte[te Mihai Coliban, director de crea]ie al Proximity Rusia. “{i a[a s-a n`scut proiectul «8 ani \n Rusia, pân` acum»”, adaug` creativul. Nu regret` nicio clip` decizia luat` pe atunci. Moti-

22

Biz

MIHAI COLIBAN, director de crea]ie al Proximity Rusia

vul? |n tot acest timp petrecut \n Rusia, Mihai Coliban a acumulat mai bine de 200 de premii la festivaluri, inclusiv mult râvni]ii lei de la Cannes, a \ntâlnit o mul]ime de oameni excep]ionali [i a \ndeplinit obiectivele de vânz`ri [i dezvoltare ale unui num`r mare de clien]i. Acolo a filmat primele spoturi cu bugete mai mari de un milion de dolari pentru Lay's Sensations [i un an mai târziu a lansat Lay’s cu castrave]i mura]i \n Rusia cu Aleksandr Ar[avin, vedeta echipei na]ionale de fotbal. Alte dou` proiecte de suflet pentru Mihai Coliban au fost dou` deplas`ri \n Argentina, una pentru un spot Tuborg [i o anima]ie pentru \nghe]ata de fructe Ekzo, realizat` \n Buenos Aires. “|n 2012 am filmat trei spoturi cu Bruce Willis, \n Los Angeles, pentru o banc` ruseasc` numit` Trust, [i apoi am f`cut o campanie \ntreag` pentru Gillette cu Aleksandr Ovecikin, c`pitanul na]ionalei de hochei pe ghea]` a Rusiei”, spune pentru revista Biz Mihai Coliban. “|n 2013 am f`cut câteva activ`ri care au luat o gr`mad` de premii, pentru Mercedes-Benz Smart, [i am filmat din nou hochei, pentru Pepsi de data asta. Un an mai târziu am filmat un spot pentru Sberbank [i am \nceput s` lucrez regional pentru PepsiCo din Moscova”, adaug` Art Directorul. |n urm` cu [ase luni, Coliban a decis c` are nevoie de o schimbare [i a f`cut tranzi]ia pe digital, \n Proximity, agen]ia de CRM, social media, digital [i integrated a BBDO Network. “De atunci, cele [ase-[apte spoturi TV ale mele pentru PepsiCo [i Frito-Lay, pentru care am muncit un an, au fost filmate de al]ii, dar poate c` deja le-a]i v`zut la TV [i prin România”, adaug` Coliban. Planurile creativului român nu se opresc aici. Pentru viitorul apropiat [i-a propus s` men]in` acelea[i standarde cu care Proximity a obi[nuit BBDO Rusia [i publicitatea ruseasc` [i s` ajung` cu adev`rat digital, “nefiind câtu[i de pu]in un millennial, ci mai degrab` un baby boomer”, glume[te Mihai Coliban. Biz



AUTO

Pia}a auto intr~ |n Priz~ SucceSul nea{teptat |nregiStrat de teSla cu ma{inile Sale electrice performante pare S~ fi convinS marii conStructori auto S~ accelereze lanSarea pe pia}~ de vehicule bune de |nc~rcat de la priz~. dar multe obStacole le blocheaz~ drumul. DE gabriEl bÂrlig~

o

ma[in` cu caroserie din aluminiu, o]el [i un polimer ranforsat cu fibr` de carbon, care ajunge de la 0 la 100 km/h \n 3,5 secunde [i dezvolt` echivalentul a 600 CP. Vorbim de un adev`rat monstru al [oselelor, care \ns` nu va opri la benzin`rie decåt dac` [oferul [i pasagerii vor dori s` bea o cafea. Porsche Mission E este numele s`u [i este prima ma[in` electric` anun]at` de celebra marc` sportiv` german`. Conceptul a furat ochii tuturor la recent \ncheiatul Salon Auto de la Frankfurt, dar va ajunge pe pia]` ca model de serie undeva dup` 2018. Dac` performan]ele legate de vitez` sunt impresionante, [i mai mult a atras aten]ia o alt` cifr` anun]at` de compania german`: 15 minute, cât dureaz`

24

Biz

\nc`rcarea bateriilor pân` la nivelul de 80%. Performan]a este realizat`, \ns`, cu un \nc`rc`tor special de 800 V, tensiune dubl` fa]` de cea standard de 400 V a \nc`rc`toarelor standard aflate deja pe pia]`. {i s` nu uit`m de autonomia de 500 km cu o singur` \nc`rcare a bateriilor. O alt` marc` a grupului Volkswagen, Audi, a prezentat [i ea conceptul e-tron Quattro EV, un SUV electric care ar urma s` ajung` pe pia]` \n 2018. Un sistem de trei motoare electrice dezvolt` 496 CP, ma[ina fiind dotat` cu o baterie litiu-ion de 95 kWh [i reu[ind s` accelereze de la 0 la 100 km/h \n 4,6 secunde. Viteza maxim` este de 210 km/h. “Bomba” detonat` la Frankfurt de Porsche are o ]int` clar`: Tesla. Compania pe care antreprenorul american Elon Musk a pornit-o de la zero a reu[it s` se pozi]ioneze ca lider absolut \n zona ma[inilor elec-

trice premium prin modele sport ce au câ[tigat deja mul]i entuzia[ti, inclusiv \n Romånia. Printre ace[tia se num`r` [i Radu Apostolescu, fondator [i fost ac]ionar al eMAG, care conduce o Tesla Model S, vedeta de pân` acum a constructorului auto american. Tesla a vândut pân` acum


Ilustra]ie: © Sharpnose – Dreamstime.com

AUTO

peste 78.300 de unit`]i Model S [i peste 2.100 de modele Roadster, dar S a fost prima ma[ina 100% electric` de pe pia]` care nu doar func]iona bine, ci [i ar`ta senza]ional. |n condi]iile \n care discu]ia despre ma[inile electrice se \nvârte foarte mult \n jurul autonomiei, a

pre]ului mai mare fa]` de modelele pe benzin` sau motorin` [i a lipsei infrastructurii de \nc`rcare, Tesla a mutat conversa]ia \n zona de design [i de experien]` la volan. Pe Internet circul` un clip cu peste 5 milioane de vizualiz`ri care prezint` reac]iile pasagerilor când [oferul unei ma[ini

Tesla Model S P85D activeaz` a[anumitul “Insane Mode”, ce permite accelerarea de la 0 la 100 km/h \n 3,2 secunde. Desigur, asta nu \nseamn` c` ma[inile Tesla nu au adus [i continu` s` aduc` inova]ii importante la nivelul tehnologiei de propulsie electric` [i al bateriilor, dar compania e cea care a f`cut ma[inile electrice s` fie cool. “Fascina]ia legat` de Tesla nu este legat` de faptul c` aceast` companie ar fi fost prima care s` lanseze un vehicul electric 100%, ci din faptul c` este primul vehicul electric f`r` compromisuri când vine vorba despre stil, performan]e tehnice [i autonomie”, spune Ivan Drury, senior manager la celebrul site auto american Edmunds.com. Pasul urm`tor este Model X, primul SUV electric de pe pia]`, cu pre]uri pornind de la 70.000 de dolari, menit s` atrag` [i altfel de [oferi c`tre Tesla, \n special femeile. Acesta tocmai a fost lansat [i va fi disponibil din 2016. Pasul [i mai mare c`tre “democratizarea” Tesla va fi \ns` Model 3, care ar urma s` coste “doar” 35.000 de dolari [i care este \ns` a[teptat abia \n 2017. |n aceast` zon` a pie]ei \ns`, Tesla va da de al]i competitori veni]i tot din rândul produc`torilor auto cu tradi]ie. Dup` ce au testat pia]a cu modele hibride, care combin` motoare cu combustie intern` cu propulsoare electrice, nume mari ca Renault, BMW, Volkswagen sau Ford au \nceput s` lanseze modele 100% electrice. Poate cel mai angajat produc`tor pe acest front este grupul francez Renault-Nissan, care [i-a propus ca pân` \n 2020 s` vând` 1,5 milioane de ma[ini electrice. Deja, la finalul lunii iunie, grupul a anun]at c` a dep`[it 250.000 de ma[ini electrice vândute. Nissan Leaf, lansat \n 2010, este deja cea mai vândut` ma[in` electric` din istorie, Biz

25


AUTO

dep`[ind \n iunie 2015 cifra de 180.000 de unit`]i. Renault are o ofert` variat` de modele electrice. Twizy este o solu]ie ideal` pentru distan]ele scurte din ora[, mai ales c` modelul cu dou` locuri este u[or de parcat. Zoe este o compact` electric` cu 5 locuri [i autonomie de 210 km care din luna mai este disponibil` [i pe pia]a din România la pre]uri de la 16.855 euro, f`r` TVA, la care se adaug` costul lunar cu \nchirierea bateriei. Sistemul de \nchiriere garanteaz` cump`r`torului o baterie func]ional` pe toat` durata de via]` a vehiculului. Vârful electric de gam` de la Renault este Fluence ZE, un sedan cu o autonomie de 135 km. La Frankfurt, BMW a venit cu noua genera]ie i8, un hibrid de 357 CP, dar constructorul german a lansat \n 2013 [i un “frate mai mic” complet electric, BMW i3, care are o autonomie de peste 130 km, dar [i op]iunea de a ad`uga un a[a-numit “range extender”, un motor cu combustie intern` de 647 centimetri cubi care alimenteaz` bateria când aceasta este aproape epuizat`, ad`ugând 30 km de autonomie. Seria de la BMW i este dedicat` de companie modelelor electrice [i hibride, ar`tând cum vede aceasta viitorul automobilului. La Frankfurt, BMW a adus noua genera]ie i8, un hibrid al c`rui propulsor electric care poate fi \nc`rcat [i de la o priz` normal`. Modelul ajunge de la 0 la 100 km/h \n 4,4 secunde [i are o vitez` maxim` de 250 km/h. Revenind la Tesla, compania a reu[it s` sfideze estim`rile anali[tilor, care nu credeau c` o companie de tip startup are vreo [ans` de a face fa]` gigan]ilor din industria auto. Pân` acum \ns`, compania lui Elon Musk a mers din succes \n succes, singura problem` important` fiind faptul c` nu reu[e[te s` produc` suficiente ma[ini pentru a satisface cererea de pe pia]`. Dar succesul cu modele de lux nu-i va aduce automat victoria final` pe viitoarea pia]` global` a ma[inilor 26

Biz

Vedete electrice un concept, un model proasp`t lansat [i dou` ma[ini aflate pe pia]` de ceva vreme

tesla Model X

renault zoe

abia lansat pe pia]`, Suv-ul de lux cost` 130.000 de dolari [i are o autonomie de 400 km. un motor electric de 259 cp ac]ioneaz` ro]ile din fa]`, iar altul de 503 cp pe cele din spate. ajunge de la 0 la 100 km/h \n 3,3 secunde [i are o vitez` maxim` de 250 km/h.

berlina compact` are un motor de 65 kW (88 cp) [i o autonomie periurban` de 150 km. bateria se poate \nc`rca \n 30 de minute pân` la 9 ore, \n func]ie de puterea disponibil` la borne. Se poate achizi]iona \n românia de la 16.855 euro, f`r` tva, plus costul lunar de \nchiriere al bateriei (de la 79 euro/lun`).


AUTO

Porsche Mission E conceptul electric prezentat la frankfurt de marca german` ajunge de la 0 la 100 km/h \n 3,5 secunde [i dezvolt` echivalentul a 600 cp. urmeaz` s` ajung` pe pia]` ca model de serie dup` 2018. cu \nc`rc`torul special de 800 v, \nc`rcarea bateriei dureaz` doar 15 minute, iar autonomia anun]at` de porsche este de 500 km.

bMW i3 modelul a fost gândit de la zero pentru propulsie electric`, fiind dotat cu un motor de 125 kW (168 cp) [i având o autonomie de 130 km. Se poate opta pentru un “range extender”, un motor cu combustie intern` de 647 centimetri cubi care adaug` 30 km de autonomie.

electrice. B`t`lia nu este nici pe departe tran[at`, mai ales c` profitabilitatea \n industria auto este dificil de realizat [i implic` o coregrafie logistic` [i de produc]ie deloc simpl`. |n plus, pe m`sur` ce pia]a se va dezvolta, clien]ii de ma[ini electrice vor merge \n mas` spre zona medie ca pre], unde nume ca Renault sau Ford vor avea mai multe modele decât ar putea scoate Tesla, cel pu]in din ce am v`zut pân` acum. |n plus, chiar [i \n zona premium, amenin]area din partea unor nume ca Porsche sau Audi va fi tot mai mare, pe m`sur` ce aceste m`rci vor prinde din urm` Tesla \n domeniul motoarelor [i bateriei. Aceste companii pot face ma[ini mai bune decât Tesla \n ceea ce prive[te experien]a de [ofat, echilibrarea [asiului, suspensiile [i comportamentul pe [osea. Doar fac asta de 100 de ani. |ns`, \n acest moment, Tesla se afl` \ntr-o pozi]ie oarecum similar` celei pe care o avea BlackBerry \n 2007: controleaz` autoritar o pia]` relativ nou` [i are cele mai populare produse. |n 2010, la un an de la lansarea iPhone, BlackBerry domina \nc` pia]a de smartphone-uri din SUA, dar n-a f`cut fa]` asaltului competitorilor. Apple venea cu experien]a acumulat` din produc]ia de computere [i de software pentru acestea, iar smartphone-urile sunt, \n esen]`, computere mai mici. Asta nu \nseamn` c` pia]a ma[inilor electrice va urma acela[i curs ca [i cea a smartphone-urilor. Pe pia]`


AUTO

clusiv \n zona de lux, [i vor putea translata u[or toate aceste cuno[tin]e valoroase \n viitoarea er` electric`. Un alt scenariu ar fi cel \n care Tesla va fi for]a dominant`, devenind un fel de Apple al ma[inilor electrice. Argumente exist`, printre acestea fiind [i Gigafactory, facilitatea de produc]ie uria[` aflat` \n construc]ie \n Nevada, care va putea produce

Ilustra]ie: © Artisticco Llc – Dreamstime.com

sunt multe m`rci de ma[ini de lux, medii [i mai ieftine care concureaz` [i, \n final, nu este obligatoriu s` existe un singur câ[tig`tor, mai ales c` [i \n prezent sunt mai multe m`rci care se bucur` de succes \n zona ma[inilor cu motoare cu combustie intern`. Putem anticipa mai multe scenarii referitoare la direc]ia \n care va evolua pia]a ma[inilor electrice \n

urm`torii 10-20 de ani. Primul ar fi cel \n care marii produc`tori auto \[i vor continua domina]ia. Evolu]iile din ultimii ani arat` c` gigan]ii arat` o deschidere tot mai mare c`tre vehiculele electrice. |n plus, ei sunt cei care se pricep la cercetaredezvoltare, modernizarea permanent` a fabricilor [i logistic` la scar` global`. {i, din nou, pot apela la brandul pe care l-au impus deja \n inima [i mintea consumatorilor. La urma urmei, a]i cump`ra mai degrab` o ma[in` electric` nou` care se comport` la fel de bine ca un Porsche sau direct un Porsche electric? Produc`torii tradi]ionali [tiu ce a[teapt` clien]ii de la o ma[in`, in28

Biz

guvernul britanic va sprijini cu 32 de milioane de lire sterline dezvoltarea re]elei de sta]ii de \nc`rcare pentru ma[ini electrice

pân` la 500.000 de ma[ini pe an. Dac` va reu[i s` coboare pre]urile prin economii de volum, Tesla va putea deveni o marc` de mas`. Compania folose[te experien]a Apple \ncercând s`-[i fidelizeze clien]ii prin construirea propriei re]ele de sta]ii de \nc`rcare Supercharger de-a lungul principalelor autostr`zi americane, dar [i \n Japonia [i Europa Occidental`. |n plus, Tesla va oferi bateriile de cas` Powerwall, pe care consumatorii le vor putea conecta la panouri solare [i vor putea folosi energia stocat` pentru \ntreaga cas`, dar [i pentru ma[inile Tesla. Se creeaz` astfel un ecosistem complex [i complet, care ar putea atrage mul]i clien]i, mai

ales c` [i Elon Musk are ceva din aura lui Steve Jobs, promi]ând s` schimbe lumea prin colonizarea planetei Marte. O alt` posibil` evolu]ie ar fi intrarea \n for]` pe pia]` a unei companii din domeniul tehnologiei, iar aici principalul “suspect” este... Apple. Ma[inile moderne se transform` tot mai mult \ntr-un fel de smartphoneuri pe ro]i, iar gigantul din Cupertino a angajat 1.800 de oameni pentru un a[a-numit program auto, angajând executivi cu experien]` \n domeniu. Apple [tie cum s` fabrice \n mas` dispozitive electronice [i conectate (gândi]i-v` un pic [i v` ve]i da seama c` ma[inile merg tot mai mult \n aceast` direc]ie) [i are o for]` de marketing de neegalat. Nici Google nu e str`in de domeniul auto, eforturile sale \ndreptându-se mai degrab` spre zona ma[inilor f`r` [ofer, dar un vehicul electric ar fi [i mai u[or de controlat de c`tre un computer. Google, sau mai bine zis noul grup Alphabet, ar putea avea o abordare similar` celei pe care a testat-o deja cu Nexus, telefonul cu Android pe care-l realizeaz` \n parteneriat cu diver[i produc`tori de smartphone-uri. La ma[ini, ar putea realiza similar cu un constructor tradi]ional care s` se ocupe de partea de produc]ie. Un bun candidat este Nissan, al c`rui model Leaf este cea mai popular` ma[in` electric` \n afara celor fabricate de Tesla. Ultimul scenariu posibil ar fi ca un alt startup s` zguduie din temelii pia]a. Când vorbim despre transportul urban de persoane, zon` unde ma[inile electrice au cele mai mari [anse s` se impun` \n prim` faz`, un nume apare pe buzele tuturor: Uber. Compania, evaluat` la 50 de miliarde de dolari, are deja planuri de a introduce ma[ini f`r` [ofer, dup` ce a angajat aproape \ntregul laborator de robotic` de la celebra universitate Carnegie Mellon. Ne putem imagina inclusiv un viitor \n care nu vom mai cump`ra ma[ini, ci vom “\nchiria” mijloace de trans-


AUTO

port f`r` [ofer, de ce nu [i electrice, care s` ne duc` din punctul A \n punctul B. De[i pia]a ma[inilor electrice s-a energizat \n ultimii ani, anali[tii avertizeaz` c` adoptarea pe scar` larg` a acestora nu va fi atât de rapid` pe cât ne-ar pl`cea poate s` credem. Desigur, vânz`rile vor cre[te pe m`sur` ce pre]ul bateriilor va sc`dea, \n timp ce ma[inile clasice vor \nregistra cre[teri de pre] pentru a acoperi costul dezvolt`rii de noi tehnologii care s` le permit` consumuri tot mai mici de combustibil, dar [i emisii tot mai reduse de noxe. Iar scandalul declan[at de falsificarea de c`tre Volkswagen a rezultatelor testelor de emisii din SUA prin intermediul unui software p`teaz` imaginea [i a[a nu prea grozav` a motoarelor cu combustie intern`. “Se creeaz` cadrul pentru un viitor care va apar]ine ma[inilor electrice, dar nu

putem vorbi despre un prezent al acestora”, a spus Daniel Becker, directorul Safe Climate Campaign, organiza]ie care face lobby pentru reglement`ri care s` fac` autovehicule mai eficiente. Pân` când pre]ul unei ma[ini electrice nu va fi comparabil cu cel al uneia pe benzin` sau motorin`, nu se va putea atinge masa critic`. O alt` problem` o reprezint` investi]iile \n infrastructura de sta]ii de \nc`rcare pentru ma[inile electrice. Dac` \n ora[ o \nc`rcare peste noapte asigur` f`r` probleme autonomie pentru a merge la birou [i \napoi, la drumuri mai lungi va fi nevoie de \nc`rcare din loc \n loc. |n Marea Britanie, de exemplu, guvernul a anun]at \n luna februarie c` va sprijini cu 32 de milioane de lire sterline dezvoltarea re]elei de sta]ii de \nc`rcare pentru ma[ini electrice, dar asta nu rezolv` decât par]ial problema. Dac` ne uit`m un

pic la istorie, prima ma[in` electric` de serie a fost realizat` la 1884 de c`tre Thomas Parker, omul care a realizat electrificarea metroului londonez. La 1900, circa 40% dintre ma[ini erau electrice, doar 22% mergeau cu benzin`, iar restul de 38% erau propulsate de motoare cu aburi. Dac` de atunci ma[inile pe benzin` [i motorin` au luat avânt, cele electrice se confrunt` [i azi cam cu acelea[i probleme ca la \nceputul secolului trecut: bateriile sunt prea grele, se \ncarc` prea greu, sunt prea scumpe [i nu po]i parcurge distan]e prea mari f`r` s` fii nevoit s` le \ncarci din nou. |ns` toate acestea se vor schimba \n anii care vin, iar semin]ele acestei revolu]ii au fost deja sem`nate. Investi]iile \n ma[ini electrice [i re]eaua care s` le sus]in` cresc tot mai mult [i cresc [ansele ca urm`toarea voastr` ma[in` s` aib` nevoie de priz`, nu de o pomp` de benzin`. Biz

Biz

29




FINAN}E

DA}I UN LEU PENTRU BUSINESSUL MEU Crowdfunding-ul din România este \n momentul \n care trebuie s` treac` de la etapa de dona]ie la cea de \mprumut – investi]ii pentru a deveni o surs` real` de finan]are pentru startup-uri. DE OANA VOINEA â]i români suntdispu[i s` doneze bani pentru o cauz`? Destul de mul]i, dac` ne amintim de teledonurile organizate de televiziuni pentru sinistra]ii inunda]iilor de acum câ]iva ani. Dar pentru finan]area unei idei de afaceri? Ap`rut \n SUA, curentul de crowdfunding s-a extins \n toat` lumea, iar România a luat primul contact cu acest concept \n toamna anului 2012. “Am lansat prima platform` de acest gen - www.multifinantare.ro – \n 2012 [i pân` la finele anului \nc` dou` platforme [i-au anun]at lansarea, iar pân` la jum`tatea anului 2013 num`rul lor ajungea la cinci”, spune Mirel Borodi, consultant \n afaceri [i management, fondator al platformei de crowdfunding multifinantare.ro. Acesta arat` c`, la nivel global, num`rul platformelor de finan]are participativ` dep`[e[te cifra de 1.000, anul 2015 fiind cel \n care pie]ele de crowdfunding din SUA [i Marea Britanie au ajuns la maturitate. Europa de Vest va intra \n acest an \ntr-o perioad` de cre[tere accelerat`, cu fenomenul legiferat \n majoritatea statelor, \n timp ce România [i estul Europei vor face pasul c`tre etapa de emergen]`. “Am observat ca românii sunt deschi[i nu doar la a apela la acest tip de finan]are pentru a-[i pune \n practic` proiectele, ci [i la a se implica, prin contribu]ii 32

Biz


comunit`]ii [i a pie]ei, precum [i notorietate pentru cauzele lor”, completeaz` Remus Pakei, ad`ugând \ns` c` \nscrierea proiectului pe platform` nu aduce automat succesul. Cu cât strategia de comunicare este mai bine pus` la punct [i se formeaz` o comunitate \n jurul proiectului, cu atât sunt mai mari [ansele de reu[it`. “Din punctul nostru de vedere nu exist` dezavantaje \n momentul \n care apelezi la acest mecanism de finan]are. |n cel mai r`u caz, nu ob]ii toat` suma dorit`, \ns` cu siguran]` ]i-ai extins publicul, comunitatea [i po]i beneficia de feedback-ul primit de la ace[tia. Gratis”, subliniaz` Oana Rus, coordonator proiecte la platforma de crowdfunding crestemidei.ro. Singurul dezavantaj al acestei metode de finan]are facil` [i transparent` ]ine de mai mult de faza de \nceput \n care se afl` acest fenomen \n ]ara noastr`.

[i promovarea cauzelor care le-au atras aten]ia”, arat` Remus Pakei, Project Manager al Sprijina.ro, cea mai nou` platform` de crowdfunding din România. Acesta d` drept exemplu cele circa 30 de proiecte \nscrise de românii cu ini]iativ` pe sprijina.ro, care \n mai pu]in de dou` luni au atras \n total peste 60.000 de vizualiz`ri [i finan]`ri totale de aproximativ 20.000 de euro. Marele avantaj al finan]`rii prin crowdfunding este c` nu prezint` niciun fel de risc pentru ini]iatorii proiectelor. “Un alt aspect pozitiv ar fi faptul c` ini]iatorii proiectelor ob]in, \n primul rând, o validare a proiectului din partea

Foto: © Kiosea39 – Dreamstime.com

DE LA STARTUP-URI LA CSR Cum orice idee poate fi finan]at` prin crowdfunding, pe platforma sprijina.ro exist` 28 de categorii diverse \n care pot fi \nscrise proiectele, de la antreprenoriat la film, educa]ie, cultur` sau CSR. Nu domeniul este \ns` factor determinant al ob]inerii finan]`rii, ci modul \n care ini]iatorii au prezentat aceste proiecte: titlu [i subtitlu scurte, de impact, mesaj puternic, exprimat clar [i o prezentare conving`toare a beneficiarilor cauzei cu videoclipuri relevante inserate \n prezent`rile lor. Din mesaj nu trebuie s` lipseasc` informa]iile relevante despre proiect, despre beneficiari [i, foarte important, despre modul \n care urmeaz` sa fie folosi]i banii primi]i. La fel de importante sunt recompensele oferite – cu cât sunt mai variate, cu atât cresc [ansele de a strânge suma propus`, spune Remus Pakei. Mirel Borodi arat` c` proiectele ni[ate pe comunit`]i sunt cele care pot coagula grupul din care face parte ini]iatorul proiectului astfel \ncât acesta s` \[i ating` nevoia de finan]are. Practic, aici platforma vine doar s` colecteze sumele de la membrii comunit`]ii deja existente.

Domeniul care atrage cele mai multe proiecte este cel artistic, spune Borodi, adaugând c` platforma multifinantare.ro s-a pozi]ionat \n zona de prevânzare [i equity. Potrivit Oanei Rus, crestemidei.ro finan]eaz` proiecte atunci când are \ncredere \n ideea propus` [i când vede valoarea adus` de o anumit` ini]iativ`. Ultimul proiect finan]at, \n vara lui 2015, este filmul “Ultima transhuman]`”, pentru care s-au adunat peste 40.000 de lei, de la 255 de finan]atori, \n 50 de zile, targetul fiind dep`[it (121%). Nu exist` o statistic` exact` \n acest moment referitoare la volumul total al finan]`rilor ob]inute prin intermediul platformelor de finan]are participativ` din România, \ns` fenomenul crowdfunding a \nceput s` ia amploare. “Am \nceput s` con[tientiz`m c` putem s` ob]inem fonduri prin metode mai u[or accesibile, deci preconiz`m \n urm`torii ani o explozie a fenomenului crowdfunding \n România”, spune Remus Pakei. Esen]ial` pentru dezvoltarea pie]ei locale este crearea unui ecosistem \n domeniul finan]`rii – de la preacceleratoare [i pân` la burse de valori, adic` de la intrarea banilor [i pân` la ie[irea lor, ar trebui s` avem realizat acest puzzle al finan]`rii. “|n lipsa sistemului, este foarte dificil` crearea unui mediu antreprenorial care s` lanseze [i s` dezvolte companii competitive global”, explic` Mirel Borodi. Acesta spune c` avem nevoie \n primul rând de: acceleratoare, incubatoare, platforme de finan]are participativ`, apoi o viziune fiscal` care s` \ncurajeze prin stimulente microinvesti]iile [i abia dup` aceea vom putea vorbi de existen]a unui mediu care creeaz` companii na]ionale puternice [i noi locuri de munc`. Biz


FINAN}E

NOUA FA}~ A CREDIT~RII Chiar dac` se apropie iarna, pe pia]a bancar` a \nceput dezghe]ul, BNR anun]ând revenirea credit`rii \n teritoriu pozitiv \n luna august. Numai c` b`ncile au acum \n fa]` clien]i mult mai circumspec]i. DE OANA VOINEA conomia cre[te, profitabilitatea sistemului bancar a dat primele semne de revenire, iar cererea pentru \mprumuturi accelereaz`, deci condi]iile par perfecte pentru o nou` cre[tere a credit`rii. |ns` creditarea postcriz` are cu totul alte caracteristici fa]` de cea din perioada de boom, fiindc` majoritatea clien]ilor au \nv`]at lec]ii dure [i sunt preg`ti]i s` le pun` \n aplicare, folosind tot mai des tehnologia pentru a g`si cele mai convenabile oferte de finan]are sau pentru a pl`ti vacan]ele \n afara ]`rii cu cardul sau printr-o plat` valutar` de pe telefonul mobil. De cealalt` parte, sistemul bancar a devenit din ce \n ce mai reglementat pe partea de creditare, iar b`ncile se adapteaz` a[tept`rilor \n cre[tere ale clien]ilor. Potrivit datelor B`ncii Na]ionale a României, \n dinamic` de la an la an, creditul neguvernamental a revenit \n teritoriu pozitiv \n august (+0,15%), pentru prima oar` din februarie 2013. Creditul \n lei a accelerat la 15,0%, \nregistrând cel mai bun ritm de la \nceputul lui 2009 \ncoace, mai ales pe zona de persoane fizice (+27,4%). Creditele 34

Biz

pentru companii au crescut cu 6,1%. De cealalt` parte, creditul \n valut` a sc`zut cu 10,9% – componenta persoane fizice s-a diminuat cu 10,7%, iar componenta persoane juridice a consemnat un declin de 11,1%. Potrivit lui Omer Tetik, director general al B`ncii Transilvania (BT), ritmul mediu lunar de cre[tere a pie]ei creditelor acordate popula]iei era, \nainte de criz`, de aproape de 4%. |n ultimii doi ani, cea mai mare cre[tere de la o lun` la alta a fost de 1,92%, \n timp ce media este de aproape 0,05%. “Activitatea de creditare a fost reluat`, bazat` pe o cre[tere real` a consumului [i pe dezghe]ul pie]ei imobiliare, [i dar \ntr-un ritm «mai rezervat» fa]` de perioada anterioar` crizei economice”, arat` Omer Tetik. Fiind o banc` româneasc`, BT \[i concentreaz` aten]ia [i energia pe pia]a local`, cu o abordare responsabil`, de tipul “[i la bine [i la r`u”, cu o orientare pe dezvoltare s`n`toas`, pe termen lung, a clien]ilor, arat` Tetik. Focusul B`ncii Transilvania r`mâne \n continuare oferirea de solu]ii de finan]are persoanelor fizice [i IMM-urilor, cu o aten]ie sporit`, \n perioada urm`toare, pe segmentul corporate.


FINAN}E

Foto: © Pixbank – Dreamstime.com

NOUL MODEL DE CREDITARE Dup` ani de restructur`ri, b`ncile din România spun c` sunt preg`tite s` extind` din nou creditarea [i vin cu oferte din ce \n ce mai atractive atât pentru creditele de consum, cât [i pentru imobiliare. B`ncile trec \ns` printr-un proces de revizuire a modelelor de acordare a creditelor [i a componentei de tehnologie, \n condi]iile \n care atât companiile cât [i popula]ia au un alt nivel de a[tept`ri când vor s` cumpere servicii financiare. “Criza financiar` a determinat \n cadrul sistemului bancar o serie de modific`ri legate \n primul rând de reevaluarea intern` a politicilor [i apetitului de risc. |n paralel, au fost optimizate procesele de analiz` [i acordare a creditelor \n sensul reducerii timpului de contractare a unui \mprumut, cu respectarea principiilor de pruden]ialitate”, arat` Ana Popescu, director executiv Direc]ia Credite Persoane Fizice la Bancpost. De asemenea, o serie de modific`ri legislative au fost implementate gradual cu scopul asigur`rii [i men]inerii stabilit`]ii financiare. Alin Fodoroiu, director Produse la Idea Bank, este de p`rere c` perioada de criz` a modificat pia]a credit`rii din România pe mai multe paliere. Primul este cel de reglementare. Banca central` a emis reglement`ri pruden]iale care iau \n considerare controlul riscurilor la care este supus consumatorul, cum ar fi cel valutar sau cel de varia]ie a ratei de dobând`. De asemenea, protec]ia consumatorului este echilibrat` de cadrul normativ al Ordonan]ei de Urgen]` 50, care oblig` creditorii la informarea corect` [i complet` a consumatorului privind caracteristicile produselor de creditare: dobând` anual` efectiv`, transparen]a modului de calcul al dobânzii sub forma unui indicator plus marj` fix` sau dreptul de retragere ori de rambursare \n avans. Totodat`, apetitul b`ncilor fa]` de risc a fost mult mai ponderat prin prisma portofoliului vechi de credite afectate de rata de neplat` din ce \n ce mai mare, la niveluri Biz

35


FINAN}E

maxime \n România fa]` de celelalte ]`ri europene. Un alt efect al crizei a fost faptul c` \ns`[i cererea solvabil` de produse de creditare din partea popula]iei a sc`zut pe fondul reducerii salariilor, al restructur`rii anumitor sectoare economice, dar mai ales al sc`derii \ncrederii [i consumului popula]iei. “A crescut nivelul de educare [i informare a popula]iei privind caracteristicile produselor de credit atât prin prisma unei legisla]ii mult mai detaliate \n domeniu, dar [i prin prisma impactului negativ pe care l-a avut criza financiar` asupra popula]iei \mprumutate. A[adar, ne afl`m \ntr-o perioad` postcriz` [i chiar postefecte ale crizei, perioad` \n care atât b`ncile, cât mai ales consumatorii au \nv`]at din gre[elile trecutului”, subliniaz` Alin Fodoroiu.

RELAXARE VS RESPONSABILITATE Potrivit sondajului privind creditarea companiilor nefinanciare [i a popula]iei realizat de BNR \n august 2015, pentru popula]ie standardele de creditare s-au men]inut neschimbate \n trimestrul II, b`ncile anticipând \ns` c` acestea vor cunoa[te o relaxare \n trimestrul III din acest an. Va fi interesant de v`zut dac` b`ncile au \nv`]at lec]iile crizei \n ceea ce prive[te relaxarea condi]iilor de creditare. C`t`lin Vasile, Head Of Advisory Channels Management \n cadrul ING, spune c` banca la care lucreaz` urm`re[te principiul credit`rii responsabile, pentru c` nu se poate transforma \n agen]ie imobiliar`, dar nici \n agen]ie de recuperare a creditelor. Acesta arat` c`, \n perioada 2007-2008, b`ncile se b`teau \n câte salarii ofereau ca descoperit de cont f`r` s` ]in` seama de supra\ndatorarea clien]ilor [i de gradul sc`zut de educa]ie financiar` \n rândul românilor. “Au fost b`nci care au mers pân` la 12 salarii [i, atunci când clien]ii mergeau la bancomat, se afi[a toat` suma pe care o putea retrage. Dac` aveau 1.000 de lei salariu pe lun`, vedeau c` au \n cont 13.000 de lei [i se hot`rau s` \[i schimbe 36

Biz

“|n ceea ce prive[te evolu]ia credit`rii, vedem un trend ascendent, bazat pe \mprumuturile acordate \n lei [i mai ales pe cele cu garan]ie imobiliar`. Suntem optimi[ti c` aceast` tendin]` se va men]ine.” OMER TETIK, director general, Banca Transilvania

ma[ina. Numai c`, la ce costuri avea descoperitul de cont, din luna a doua abia reu[eau s`-[i pl`tesc` dobânda, nu mai vorbim de principal”, spune C`t`lin Vasile, ad`ugând c` b`ncile care vând acum miliarde de euro credite neperformante s-au \mpins singure \n aceast` situa]ie.

CANALELE ALTERNATIVE Claudia Nica, Head of Private Individuals Segment la UniCredit Bank, spune c` analiza eligibilit`]ii clien]ilor pentru finan]are a devenit mai restrictiv`, atât pe fondul unei pruden]e mai mari din partea creditorilor, cât [i al modific`rii reglement`rilor legale. {i clien]ii sunt mult mai precau]i \n a se \ndatora, c`utând \n principal solu]ii de diminuare a sumelor de plat` prin refinan]are, iar finan]atorii [i-au adaptat ofertele [i modalitatea de promovare \n

consecin]`. |n acela[i timp, [i canalele de distribu]ie s-au modificat, rolul re]elei fizice de sucursale diminuându-se \n favoarea canalelor alternative, completeaz` Claudia Nica, ar`tând c` \n ultimii ani exist` o tendin]` de cre[tere \n domeniul creditelor acordate online, la distan]` sau care au un prim punct de contact al clientului cu oferta \n mediul online. “Dac` acum cinci ani un consumator a[tepta de la banc` doar s` \i ofere un cont prin care s` \[i primeasc` salariul sau un credit s` \[i cumpere electrocasnice, acum acesta caut` compania care \i ofer` un acces permanent la situa]ia lui financiar`, metode cât mai simple [i rapide de efectuare a pl`]ilor, posibilit`]i diversificate de investi]ii [i acces la finan]are rapid [i ieftin, \n baza unei consultan]e profesioniste [i disponibile aproape oricând [i oriunde”, subliniaz` reprezentanta UniCredit Bank. Potrivit lui Omer Tetik, a[tept`rile clien]ilor evolueaz`, nevoia cea mai important` fiind transparen]a [i comunicarea direct`. “O alt` tendin]`, \n mod special a persoanelor digital natives, este nevoia de a interac]iona \n mediul virtual. Acest segment este extrem de activ \n zona online, iar BT a depus eforturi importante \n dezvoltarea acestei zone”, spune directorul general al B`ncii Transilvania. Mai mult, acum clien]ii \ncep s` se informeze despre produsele bancare [i de finan]are \nainte de a ajunge la banc`, verific` online ofertele [i compar` pre]urile, interac]ioneaz` cu banca inclusiv prin social media, iar \n cele din urm` decid s` aplice online sau s` mearg` direct la banc`, \ns` merg doar la cele care au reu[it s` \i conving` online. “Vedem cum clien]ii devin din ce \n ce mai sofistica]i, mai preten]io[i [i folosesc tehnologia pentru a g`si cele mai convenabile [i eficiente oferte de finan]are”, subliniaz` Omer Tetik. Cre[terea interesului românilor pentru tehnologie [i pl`]i online face ca unele b`nci s` se concentreze mai mult pe partea de carduri. Credit Europe România are ca prioritate pe



FINAN}E

zona de retail segmentul de carduri de credit. “Obiectivul nostru este s` cre[tem segmentul de carduri de credit credit, iar profilul clientului nostru pe acest segment este reprezentat de românii pân` \n 40 de ani, care locuiesc la ora[, c`s`tori]i, cu un copil [i venit mediu”, spune Yakup Cil, CEO Credit Europe România.

ADEVERIN}E NU, VERIFIC~RI DA Reprezentan]ii CEC Bank arat` c` \n ultima perioad` observ` o cre[tere a interesului clien]ilor atât pe partea de finan]are, cât [i \n ceea ce prive[te partea opera]ional`. Mai mult, clien]ii solicit` [i opteaz` din ce \n ce mai mult pentru pachete care s` con]in` un cumul de produse [i servicii bancare (cont curent, internet banking etc.). Suplimentar, exist` o cre[tere \n ceea ce prive[te interesul clien]ilor \n ob]inerea unor informa]ii complete. “Dac` \n trecut clien]ii erau interesa]i \n special de informa]ii privind costurile unei finan]`ri [i cuantumul angajamentului de plat`, \n prezent ace[tia solicit` informa]ii detaliate privind derularea creditului, posibilit`]i de rambursare, de modificare a anumitor condi]ii pe parcursul derul`rii creditului”, arat` oficialii de la CEC Bank. Cre[terea cererii de credite de consum a adus [i inova]ii pe pia]`. Patru b`nci (Idea Bank, ING, Raiffeisen [i BRD) au lansat creditele f`r` adeverin]` de venit, salariile clien]ilor fiind verificate de b`nci direct \n baza de date a ANAF. Idea Bank a fost cea care a lansat creditul de consum f`r` adeverin]` de venit. Idea Selfie ofer` pân` la 120.000 lei f`r` ipotec`, iar reprezentan]ii b`ncii spun c` trendul continuu cresc`tor al solicit`rilor pentru astfel de credite a f`cut din Idea Selfie o poveste de succes. “Creditul poate fi accesat de oricine, fie c` \[i dore[te o sum` mai mare sau o sum` mai mic`, fie c` are un salariu mai mic sau mai mare. Special pentru clien]ii cu venituri salariale standard de minimum 1.000 lei pe lun` [i cu o vechime la ultimul angajator de minimum 3 luni, creditul poate fi 38

Biz

ob]inut cu un singur document, actul de identitate, veniturile putând fi interogate la ANAF pe baza acordului prealabil exprimat \n cadrul cererii de credit”, spune Alin Fodoroiu. Reprezentanta Idea Bank spune c` tinerii educa]i [i cu familie au fost cei mai interesa]i de acest tip de credit – peste 61% din clien]i au sub 45 de ani, 58% au studii superioare, 62% din clien]i sunt c`s`tori]i [i 68% sunt proprietari de locuin]`. “|n plus, tocmai pentru c` o parte important` dintre clien]i solicit` sume negarantate mai mari decât media pie]ei, am ales s` cre[tem nivelul sumei maxime acordate la 120.000 de lei”, a precizat Fodoroiu.

toate documentele fizice [i s` le transmit` din front office \n back office. “Am f`cut un stress test [i rezultatul a fost c` un client nou, care vine \n loca]ia noastr` f`r` s` mai fi avut vreo rela]ie cu noi pân` cum, poate avea contul, cardul emis pe loc, aplica]ia de credit finalizat` [i banii \n cont \n doar 12 minute”, spune C`t`lin Vasile.

CRE{TERE {I PE IMOBILIARE

Segmentul creditelor f`r` ipotec`, respectiv cardurile de credit [i creditele de consum, \nregistreaz` cea mai mare cre[tere, dar [i cererea de credite imobiliare este \n cre[tere. “Sectorul creditelor imobiliare se afl` [i el pe un trend cresc`tor comparativ cu anul trecut, Dup` ce \n perioada de boom creditul cu buletinul a devenit fapt ce se datoreaz` simbolul lejerit`]ii cu care se acordau unele credite de unui cumul de factori consum, acesta revine, dar \ntr-o form` care arat` cât de la nivel macroeconomult s-a schimbat pia]a. Astfel, patru b`nci (Idea Bank, ING, mic: cre[terea câ[tiRaiffeisen [i BRD) au lansat creditele f`r` adeverin]` de gului salarial mediu, venit, numai c` salariile clien]ilor sunt verificate de b`nci reducerea dobânzilor direct \n baza de date a ANAF. Idea Bank a fost cea care a pentru \mprumuturile lansat creditul de consum f`r` adeverin]` de venit, Idea \n lei, dar [i evolu]ia Selfie, care ofer` pân` la 120.000 lei f`r` ipotec`. Avantaje ofertei pe pia]a imobisunt pentru ambele p`r]i: clientul nu mai trebuie s` mearg` liar`”, spune Ana Pola angajator s`-[i ob]in` adeverin]ele [i s` vin` cu ele la pescu, director banc`, iar banca nu mai are nevoie de o armat` de oameni executiv direc]ia Crecare s` verifice documentele fizice. dite Persoane Fizice la Bancpost. Reprezentan]ii CEC Bank arat` c` ING Bank se concentreaz` pe zona cele mai accesate credite sunt cele de de persoane fizice, unde a investit nevoi personale, creditele de refinanfoarte mult \n ultima perioad`, [i vrea tare, dar [i cele imobiliare. |n ceea ce s` profite de avantajul generat de auprive[te categoria creditelor de intorit`]i de a putea verifica veniturile vesti]ii imobiliare, un loc important \l clien]ilor la ANAF. “Odat` ce ai inocup` creditele acordate \n cadrul forma]ii de la o autoritate public`, te programului Prima Cas`, \n care CEC po]i baza 100% pe ele, spre deosebire Bank este implicat` \nc` de la lansare, de adeverin]a de venit cu care venea din anul 2009, banca acordând \n clientul pân` acum [i unde riscul de acest an peste 3.000 de credite prin fraud` era mult mai mare”, spune acest program. Claudia Nica, Head of C`t`lin Vasile, de la ING. Acest tip de Private Individuals Segment la Unicredit este mult mai rapid pentru Credit Bank, spune c` se observ` o client, fiindc` nu mai trebuie s` tendin]` din ce \n ce mai puternic` de mearg` la angajator s`-[i ob]in` adecre[tere pe pia]a creditelor imobiliare. verin]ele [i s` vin` cu ele la banc`. To|n plus, acestea vin la pachet cu creditodat` este mult mai rapid [i pentru tele de amenajare sau reamenajare a banc`, pentru c` nu mai are nevoie de locuin]ei. Biz o armat` de oameni care s` verifice

CREDIT CU BULETINUL VIA ANAF



Când echipa este motorul companiei Un business care va ajunge \n acest an la 190 de milioane de euro este sus]inut de o echip` format` din 11 persoane, care ofer` acces la cea mai mare re]ea cu sta]ii de carburan]i, independente [i multibrand, [i parteneri de servicii din Europa. DE oana voinEa

C

ompania DKV Euro Service, cel mai mare furnizor independent de carduri de combustibil din Europa [i unul dintre liderii pie]ei din România, a crescut constant \n cei [apte ani de când este pe pia]a local` [i odat` cu ea [i echipa, “motorul” companiei. DKV a \nceput cu o echip` de 4 persoane \n 2008, a crescut la 8 persoane \n 2014 [i a ajuns \n prezent la 11. “Echipa din România a crescut al`turi de companie. DKV Euro Service are o structur` foarte robust` \n Europa. Principalele

40

Biz

departamente sunt situate \n Germania, ]ara noastr` de origine, \n timp ce \n fiecare pia]` ne desf`[ur`m activitatea prin intermediul unei echipe compuse din speciali[ti de vânz`ri [i consultan]i, coordonat` de un manager de ]ar`. Echipa noastr` ofer` suport eficient [i rapid clien]ilor no[tri, ceva pentru care DKV este foarte apreciat` \n România”, spune Robert Vass, Country Manager România [i Ungaria la DKV Euro Service. Compania pune la dispozi]ia clien]ilor cea mai mare re]ea cu sta]ii

de carburan]i, independente [i multibrand, [i parteneri de servicii din Europa, cu peste 55.300 de loca]ii \n 42 de ]`ri de pe continent. DKV Euro Service \[i propune o cre[tere cu 8,6% a cifrei de afaceri anul acesta, la 190 de milioane de euro, de la 175 de milioane de euro \n 2014. “Ne-am concentrat \n principal pe companiile care opereaz` transport interna]ional pentru c` le putem oferi cea mai larg` re]ea de sta]ii de combustibil independente [i multibrand din Europa”, arat` Robert Vass.


SERVICII

"Pentru un furnizor de solu]ii de mobilitate ca DKV, pia]a local` este foarte important`, mai ales c` România reprezint` o poart` de la est c`tre Europa de Vest [i invers”

Foto: VALI MIREA

RobERt vass, Country Manager România [i Ungaria, DKv Euro service

Pia}~ CU PotEn}ial DKV Euro Service are peste 80 de ani de experien]` la nivel european \n domeniul cardurilor de combustibil. Reprezentan]a din România a fost deschis` \n 2008 [i ofer` carduri de combustibil, servicii de plat` a taxelor de drum interna]ionale, recuperare de TVA [i accize, mentenan]` [i asisten]` de urgen]` [i o gam` larg` de servicii online pentru companiile care transport` marf` sau persoane din România \n Europa. DKV Card este un instrument u[or de folosit, care \nlocuie[te numerarul sau cardul de credit [i ajut` transportatorii români s` economiseasc` timp [i bani. {oferul folose[te cardul \n re]eaua european` extins` DKV pentru a pl`ti combustibilul, taxele de drum [i orice servicii de repara]ii sau mentenan]` necesare, având astfel un parcurs facil pân` la destina]ie [i \napoi. Clientul prime[te o factur` consolidat`, electronic`, \n care sunt detaliate toate tranzac]iile sale din diferite ]`ri, u[or de verificat prin intermediul platformei online pentru clien]i.

Pia]a de combustibil [i servicii de taxe de drum pentru transportul interna]ional din România este estimat` la aproximativ 2,5 miliarde de euro [i este \n cre[tere, bazându-se pe dezvoltarea num`rului de companii de transport. “Vedem un trend pozitiv \n România. Odat` cu expansiunea industriei de transport vine cre[terea nevoilor de mobilitate pentru transportatori [i aici DKV poate oferi solu]ii eficiente pentru alimentare, taxe, rambursarea taxelor, servicii online [i de \ntre]inere, precum [i asisten]` rutier`. Trendul ascendent va fi, de asemenea, alimentat de cre[terea economic`. Cum economia româneasc` se bazeaz` destul de mult pe consum, transportul rutier este direct influen]at ori de câte ori cre[te consumul”, spune Robert Vass. |n România, compania se va concentra \n principal pe companiile de transport care opereaz` pe rutele interna]ionale, ca [i pân` acum. Totodat` va fi dezvoltat` re]eaua local`, care este compus` \n prezent din aproximativ 330 de sta]ii partenere de carburan]i care includ diverse branduri, cum ar fi MOL, OMV, Lukoil, Smart Diesel [i Oskar Downstream. “|n ceea ce prive[te România, prezen]a local` este important` deoarece infrastructura rutier` feroviar` nu poate sus]ine nevoile de transport ale m`rfurilor locale sau de tranzit”, spune Robert Vass.

Pe lång` cardul de combustibil, DKV ofer` [i servicii pentru plata taxelor de drum \n ]`rile din re]ea. {oferii pot folosi cardul DKV pentru plata taxelor de drum, tuneluri, feriboturi sau poduri sau pot utiliza dispozitive speciale pentru taxele de drum. |n cazul aparatelor de bord, verificarea se face automat de c`tre sistemele instalate pe fiecare tronson de infrastructur` [i timpul parcurs pe traseu este redus. Un alt avantaj major al clien]ilor DKV este platforma online de administrare a contului, care ofer` autonomie crescut` [i acces la o gam` extins` de op]iuni. Astfel, clien]ii pot s` verifice tranzac]iile \n orice moment, s` planifice rutele conform celui mai bun pre] de alimentare identificat pe harta interactiv` [i s` acceseze facturile electronice. {oferii au la dispozi]ie [i o aplica]ie pentru smartphone care le indic` sta]iile de carburan]i [i atelierele de service din apropiere unde pot folosi DKV Card [i le afi[eaz` nout`]i despre re]ea. Utilizatorii de DKV Card au acces la peste de 9.000 de parteneri europeni pentru servicii adi]ionale care pot fi pl`tite cu cardul, cum ar fi ateliere de repara]ii, \nchirieri auto, achizi]ii de anvelope [i servicii de cur`]are auto. |n anumite situa]ii, aceste servicii sunt obligatorii [i au un regim special, \n func]ie de m`rfurile transportate. Biz Biz

41


TECH

Vloggeri, Cu V de la Viitor Ce au \n comun un europarlamentar, un fost canotor de performan]` [i câ]iva tineri români cunoscu]i pe internet? R`spunsul este YouTube, a c`rui for]` cultural`, social` [i de business face valuri inclusiv la Bruxelles. de alexandru r~desCu

D

e[i \n contextul actual criza emigran]ilor [i refugia]ilor care a bulversat UE ocup` mult din agenda de la Bruxelles, Parlamentul European g`se[te r`gaz [i pentru activit`]i din lumea digital`. Am aflat de la fa]a locului c` este rezultatul unei combina]ii de admira]ie [i interes politicocivic, privind la succesul uria[ de trafic pe care l-au putut genera diverse persoane, lipsite ini]ial de specializare media, artistic` sau chiar tehnic`, \n mediul online, f`r` sus]inerea unei institu]ii. Dac` \n anii ’60 sintagma “omul cu chitara” declan[a o adev`rat` revolu]ie cultural`, acum suntem pe valul paradigmei “omul cu un computer conectat la internet”. Iar platforma care \i asigur` succesul, de public [i chiar financiar, a fost \n cazul de fa]` YouTube. Contrar unor p`reri preconcepute, un sfert din clipurile urm`rite pe YouTube sunt realizate de europeni [i nu mai pu]ini de trei milioane de creatori [i parteneri din Europa ob]in bani din activitatea lor pe popularul canal video online. Iar când sumele anuale câ[tigate de câteva sute de canale ajung [i la [ase cifre, dup` cum au precizat oficialii companiei Google prezen]i la Bruxelles, atunci simpla etichet` de “entertainment”, aplicat` de regul` clipurilor de pe YouTube,

42

Biz

nu se mai sus]ine. Deja este un business, pornit independent, din pasiune, cu film`ri \n propria locuin]`. Pentru acest fenomen pot depune m`rturie [i youtuberi români, unii dintre ei invita]i la Parlamentul European \n cadrul evenimentului Backstage with Europe’s Creators.

Creatori {i Celebri O curs` matinal` ne-a adus la Bruxelles, pe aeroportul Zaventem. Zbor lini[tit, dar drumul pân` la recuperarea bagajelor a fost bulversat [i fragmentat de fani ai celui mai popular vlogger român: Mikey Ha[ (din Deva), cunoscut \n special pentru “Doza de Ha[“, care a strâns pân` \n prezent pe canalul s`u de YouTube 807.000 de abona]i [i peste 105 milioane de vizualiz`ri la clipurile sale. Din echipa româneasc` invitat` la evenimentul de la Parlamentul European au mai f`cut parte Creative Monkeyz (creatori [i ai serialului “Robotzi”), JamilaCuisine [i Curiosity Land. Acest din urm` canal YouTube a fost lansat \n 2011 de Tibi [i Mihai, care vorbesc despre curiozit`]i din \ntreaga lume \ntr-un limbaj accesibil tuturor. Clipurile lor au strâns pân` acum 3,5 milioane de vizualiz`ri [i au 54.300 de abona]i. Exist` [i o pagin` pe Facebook, cu peste 22.000 de urm`ritori. Youtuberii

români au fost la Europe’s Creators al`turi de “colegi” din Germania, Spania, Marea Britanie, Polonia, Fran]a [i Italia, cu to]ii demonstrând cum o pasiune derulat` pe un canal online te poate face nu doar extrem de popular, stârnind invidie din partea unor media tradi]ionale (care din p`cate \n continuare nu \n]eleg ce se \ntâmpl` \n jur), ci [i vehicul financiar.


Iar pentru c` unele din aceste canale de distribu]ie a con]inutului digital ating [i zona de social sau cultural, chiar [i sub forma unor institu]ii prestigioase de pe continent sau prin freelanceri precum jurnalistul german Tilo Jung, atunci interesul pentru mediul de la Parlamentul European a devenit aproape o necesitate. O [tie [i europarlamentarul Victor Negrescu, ini]iatorul acestui proiect, ca-

re crede c` persoanele implicate \n politic` pot \nv`]a de la ace[ti creatori digitali [i pot fi g`site noi modalit`]i de utilizare a internetului pentru a interac]iona deschis [i transparent cu cet`]enii \ntr-un mod, inclusiv prin utilizarea de material video. “Când v`d


TECH

uimitorul succes al creatorilor europeni prezen]i acum aici, \mi dau seama c` putem face mult mai mult. {i vreau s` m` asigur c` putem preg`ti un mediu european unde creativitatea digital` se poate dezvolta cu adev`rat”, a declarat Victor Negrescu. Desigur, nu to]i invita]ii la acest eveniment european al creativit`]ii digitale [i online provin din segmentul persoane independente care [i-au deschis un canal video \n sufragerie sau buc`t`rie. Germania, Spania [i Marea Britanie au fost reprezentate [i de institu]ii culturale prestigioase: Filarmonica din Berlin, Muzeul Prado [i British Pathe. Cu alte cuvinte canale oficiale, pe YouTube, cu

inclusiv la Olimpiada de la Seul din 1988. Tocmai de la aceste confrunt`ri sportive am \nceput discu]ia, pentru a ajunge \n cele din urm` la youtuberii români pre]ui]i [i invita]i la Parlamentul European. Desigur, este un raport win-win, pentru c`, dincolo de creativitatea [i inova]ia apreciate sau de buna imagine pe care o “export`” youtuberii români, prin uria[ul trafic pe care \l aduc pe YouTube contribuie [i la publicitatea tradus` \n bani [i pentru compania american`. Pornind de la aceste exemple din România, avem dovada palpabil`, cuantificabil`, c` oricine poate \ncepe un business [i mai ales \l poate dezvolta

Matt Brittin a vorbit despre youtuberi ca despre adev`rate staruri, declarându-se impresionat, printre al]ii, de Geanina Staicu-Avram, care pe canalul JamilaCuisine are peste un milion de vizualiz`ri la clipurile cu cele mai populare re]ete. Geanina are 28 de ani [i este realizatoarea celui mai popular canal culinar românesc de pe YouTube. A \nceput aventura pe YouTube \n urm` cu trei ani, al`turi de so]ul ei, prin prezentarea unor re]ete din Maroc, ]ara de origine a acestuia. Pentru c` re]etele lor au devenit din ce \n ce mai populare [i traficul online cre[tea rapid, au \nceput s` investeasc` \n canalul lor online. Au cump`rat o camer`

mai u[or decât acum 30 de ani. Au c`zut multe bariere. “Când eram eu adolescent, dac` o companie voia s` fie multina]ional`, trebuia s` fie mare, fiindc` numai a[a putea avea lan]uri interna]ionale de distribu]ie, oameni talenta]i [i servicii de marketing performante. |n prezent exist` traducere instantanee pe Google, po]i accesa servicii de marketing online [i po]i avea acces la oameni talenta]i care s` te ajute de oriunde din lume. Ei pot fi localiza]i \n India, de exemplu, furnizându-]i ]ie servicii \n România sau invers. Putem spune c` lucrurile se egalizeaz`, \n favoarea celor mici”, a declarat oficialul Google la o discu]ie cu presa din România prezent` la eveniment. De exemplu, un francez face bani gra]ie audien]ei canalului s`u Poisson Fecond, chiar dac` numai 2% din public este din Fran]a.

foto DSRL, apoi lumini, lavalier` [i alte echipamente de care aveau nevoie pentru material video de calitate. Odat` cu popularitatea [i succesul de trafic [i vizualiz`ri a venit [i parteneriatul cu YouTube, beneficiind [i de mai multe func]ii de editare a materialelor online, dar [i de promovare. Din punct de vedere financiar, din banii ob]inu]i din publicitatea inserat` \n clipurile JamilaCusinie un procent de 45% ajunge la compania american`. |n momentul de fa]`, clipurile culinare JamilaCuisine au ajuns la 40 de milioane vizualiz`ri [i 151 de milioane de minute petrecute online de privitori. Aproximativ 70% din public este feminin, iar 20% provine din afara României. Pe lâng` canalul de YouTube exist` [i un site dedicat, dar [i pagina de Facebook, cu peste 230.000 de urm`ritori. “Am sus]inut mereu inova]ia [i vreau s` \ncurajez

40.000.000

de vizualiz`ri a adunat pân` acum canalul de Youtube românesc JamilaCuisine, 20% din public provenind din afara româniei

concerte, interviuri, evenimente culturale, prezent`ri de art` sau materiale din arhiva video britanic`. {i \n aceste cazuri vorbim de canale cu sute de mii de abona]i [i zeci [i sute de milioane de vizualiz`ri. O democratizare a accesului la cultur`, de oriunde din lume, informa]ia academic` multimedia ie[ind practic din spa]iul tradi]ional al institu]iei, iar accesul este gratuit.

Canotorul de la google Din partea Google, evenimentul Backstage with Europe’s Creators a fost girat de pre[edintele pe Europa, Matt Brittin, o figur` cunoscut` publicului iubitor de sport din România din anii '80. Pentru c` \nainte de a intra \n zona de business, Matt a fost multiplu campion la canotaj \n Marea Britanie, concurând [i la competi]ii interna]ionale, 44

Biz


TECH

“Am sus]inut mereu inova]ia [i vreau s` \ncurajez antreprenorii europeni s`-[i \ndrepte aten]ia spre internet fiindc`, indiferent dac` vinzi pantofi sau faci pr`jituri, pe internet \]i po]i cre[te afacerea mai repede.” Matt brittin, pre[edinte google europe

antreprenorii europeni s`-[i \ndrepte aten]ia spre internet fiindc`, indiferent dac` vinzi pantofi sau faci pr`jituri, pe internet \]i po]i cre[te afacerea mai repede”, a mai spus pre[edinte Google pentru Europa.

libertate Cu reguli YouTube \nseamn` creativitate, popularitate, surs` de bani, dar [i reguli. Desigur, cele care ]in de drep-

turi de autor sau cu anumit tip de con]inut (violen]`, sexualitate, consum de droguri, limbaj licen]ios) sunt binecunoscute de mult` vreme publicului larg, clipurile respective fiind [i [terse de pe platform` \n anumite condi]ii. Iat` \ns` c` recent a mai ap`rut un subiect de dezbatere, care \i las` f`r` publicitate pe cei care posteaz` materiale cu vederi politice “controversate”, dup` cum noteaz`

itwire.com, eviden]iind cazul canalului StormCloudsGathering, cu subiecte legate \n special de geopolitic` [i conflicte militare. Chiar dac` ai pe canalul t`u sute de mii de abona]i [i milioane de vizualiz`ri, asta nu \nseam` automat [i c` vei beneficia de plasarea de materiale publicitare. Pe lâng` domeniile enumerate mai sus, \n politica Google legat` de publicitatea pe YouTube mai exist` [i partea cu subiecte controversate [i sensibile: “Subiecte [i evenimente controversate sau sensibile, inclusiv subiecte legate de r`zboi, conflicte politice, dezastre naturale [i tragedii, chiar dac` imaginile nu sunt afi[ate”. {i \ntâmpl`tor sau, numeroase materiale de pe acest canal acuz` SUA de evenimentele petrecute \n Orientul Mijlociu sau nordul Africii, de ajutorul armat acordat terori[tilor ISIS sau dezbat “distrugerea Europei” prin valurile recente de emigran]i [i refugia]i. Biz

Biz

45


CURIERAT

Iute [i voios Când lucrezi \n domeniul curieratului rapid, graba ajut` treaba, fiindc` viteza de reac]ie este unul dintre principalii t`i alia]i, iar lipsa ei poate duce \n orice moment la pierderea clien]ilor. De ovIDIu neaGoe

C

a s` ne facem o idee despre ce \nseamn` livr`rile \n aceea[i zi, am \ntrebat-o pe Dana Ga]e, Client Happiness Manager la Sameday Courier, cea mai rapid` firm` de curierat din Romånia, cum arat` o zi obi[nuit` pentru companie [i ce cu ce volume de livr`ri se lucreaz`. Anul trecut, Sameday a \nregistrat o medie zilnic` de aproape 10.000 de livr`ri pe zona de expedieri adresate [i circa 50.000 de trimiteri de materiale publicitare distribuite \n cutiile po[tale. Sameday Courier este cea mai rapid` firm` de curierat din Romånia. Care este secretul vostru? Secret poate c` este mult spus. Putem vorbi, spre exemplu, de anumi]i diferen]iatori precum o atitudine de tip “can do”, noi rezolv`m problema, oferim solu]ii, identific`m c`i potrivite pentru clien]i. Suntem flexibili, siguri, cåt mai punctuali posibil [i ne str`duim s` ac]ion`m \n respect fa]` de nevoile partenerilor no[tri. Nu \n ultimul rånd, pentru a putea opera, ca [i companie \ntr-o astfel de manier`, echipa este un “must”. Care a fost cea mai rapid` livrare a Sameday Courier? Cel mai rapid serviciu la nivel local, din oferta Sameday Courier, este cel cu livrare \ntr-o or` din momentul intr`rii comenzii \n sistemul nostru informatic, \ns` au existat cazuri \n care livrarea s-a f`cut [i mai rapid, \n cåteva zeci de minute. Avem constant livr`ri pe care curierii le efectueaz` foarte rapid [i acestea sunt, \n general,

46

Biz

Dana Ga}e, Client Happiness Manager la Sameday Courier

comenzi din domeniul medical, farma [i alimenta]ie. Sunt servicii dedicate de livr`ri probe biologice [i medicamente la temperatur` controlat`, care nici nu permit un termen de livrare mai mare de o or`. De asemenea, magazinele online mari au \n]eles, \n ultimii ani, c` au nevoie de un diferen]iator puternic \n zona de livrare \n aceea[i zi [i au introdus \n op]iunile lor acest tip de livrare foarte rapid`, “on demand”, instant sau \n maximum trei ore din momentul finaliz`rii comenzii pe site-ul comerciantului. Astfel, un laptop, un telefon, comandat online \n urm` cu o or`, poate fi deja la u[a ta. Poate ceva mai spectaculos este faptul c` \n doar cinci ore, o trimitere din Bucure[ti este livrat` \n Arad sau \n nou` ore o

trimitere preluat` din Bucure[ti este livrat` \n Viena, ca urmare a unui flux logistic realizat cu solu]ii de transport multimodal, rutier [i aerian, foarte bine pus la punct. |n urm` cu ceva vreme livr`rile \n aceea[i zi erau de domeniul [tiin]ifico-fantasticului. De ce investi]ii a fost nevoie s` face]i ca aceasta s` devin` realitate? Investi]iile ini]iale \n Sameday au fost \n jurul a cåtorva zeci de mii de euro, \ns` investi]iile au continuat [i pe parcurs din cash-flow [i, \n plus, o parte din profituri au fost permanent reinvestite, totalul fiind de ordinul sutelor de mii de euro. Ceea ce a f`cut \ns`


CURIERAT

diferen]a a fost viziunea diferit` asupra rapidit`]ii cu care trebuie efectuat` o livrare, asupra modelului opera]ional de organizare a structurii de livrare, modelul de business axat pe costuri variabile [i pe externaliz`ri [i echipa care a sus]inut cu perseveren]` obiectivul de realizare a unor livr`ri extrem de rapide. Atåt la nivel mondial, cåt [i \n Romånia, viitorul se leag` de dezvoltarea semnificativ` a livr`rilor “on demand”, \n regim same-hour [i la ora programat`, aleas` de destinatar, precum [i de flexibilitatea posibil a fi generat` de o multitudine de puncte de livrare fixe, cu program extins. v-a]i mutat, de curând, \ntr-un nou sediu. De ce a]i optat pentru aceast` mutare? Pl`nui]i o nou` extindere a echipei? Cre[terea afacerii din ultimii ani, cu prec`dere acceler`rile din 2014 [i din prima jum`tate a lui 2015, precum [i planurile pentru urm`torii ani au stat la baza deciziei de relocare a companiei

\ntr-un spa]iu mai adecvat [i mai eficient din punct de vedere logistic, mai mare [i ceva mai bine pozi]ionat pentru livr`rile \n aceea[i zi. Mutarea a presupus costuri semnificative de amenajare, \ns` vechiul sediu devenise insuficient, mai ales pe zona logistic`, eram nevoi]i s` \nchiriem suplimentar spa]ii [i \n alte locuri [i exista riscul s` ne sufoc`m din punct de vedere opera]ional pe vårfurile de volum – Black Friday sau perioadele de Pa[te [i Cr`ciun. Spunea]i mai devreme de Black Friday. Cum v-a]i preg`tit pentru edi]ia din acest an? La nivel opera]ional, noul sediu ne va ajuta \n mod decisiv. Ca [i \n al]i ani, vom lucra cu program prelungit, vom suplimenta resursele de livrare, vom livra [i såmb`t` [i duminic`. |mpreun` cu clien]ii mari din portofoliul nostru lucr`m din timp la planificarea pe zile a num`rului de trimiteri ce va fi preluat, la orele de preluare [i la timpii de livrare.

Ce alte planuri pe termen mediu [i scurt ave]i? Ce ne pute]i spune despre planurile pe termen lung? Cercet`rile arat` c` aproximativ 64% dintre utilizatorii de internet ar pl`ti pentru livrarea \n aceea[i zi a produselor achizi]ionate online, cu toate c`, \n prezent, doar 15% din pia]a de e-commerce ofer` serviciul cu livrare \n aceea[i zi. Vom \ncerca, pe cåt posibil, pe de-o parte s` convingem cåt mai multe magazine online cu privire la necesitatea [i la plusul de valoare pe care l-ar ob]ine prin includerea serviciului cu livrare \n acea[i zi \n propria palet` de op]iuni de livrare. Bine\n]eles, \n m`sura \n care exist` produsele \n stoc, acest stoc putånd fi g`zduit [i de noi. Pe termen lung vom introduce o serie de servicii noi, complementare [i integrate cu serviciile de livrare. De asemenea, vom continua automatizarea de procese [i de opera]iuni, atåt interne, \n zona opera]ional`, cåt [i la client, pentru a salva timp de ambele p`r]i. Biz

Biz

47



Micile gre[eli ale marilor antreprenori Suntem asalta]i zilnic de re]ete de succes: de la c`r]i despre strategii adoptate de companii de peste ocean care foarte probabil nu se potrivesc \n mediul de business local, la articole despre \mbog`]irea peste noapte ori discursuri motiva]ionale, toate aceste “sfaturiâ€? \[i fac sim]it` prezen]a tot mai des. |n aceast` goan` de a analiza succesul pe toate p`r]ile, omitem c` [i din micile gre[eli se pot desprinde lec]ii mai importante decât din clasicele re]ete de succes. DE OVIDIU NEAGOE


50

Biz

FOTO: VALI MIREA

FELIX P~TR~{CANU, Managing Partner, FAN Courier


ANTREPRENORIAT

Dezlegare la delegare?

L

a scurt` vreme dup` lansarea FAN Courier, Felix P`tr`[canu a fost pe punctul s` renun]e la conducerea companiei de curierat. |ntr-o sear`, \n drum spre cas`, cu gândul la toate sarcinile de la birou, a realizat c` a condus \n direc]ia opus` locuin]ei [i c` se afl` \ntr-un alt cartier. Acela a fost momentul \n care Managing Partnerul companiei FAN Courier [i-a propus o schimbare. {i a \nceput cu pa[i mici. }inta ini]ial` a fost s` \i sune telefonul doar de 10-15 ori pe zi. Dac` v` pare \n continuare mult, este un progres, mai ales c` pe atunci timpul petrecut la telefon era uria[ chiar [i când se afla la plaj`, \n concediu. Toat` lumea, de la curieri, mecanici, la parteneri de afaceri, chiar [i femeia de serviciu \l apela pe Managing Partnerul firmei de curierat, de pild` s` \ntrebe ce solu]ie s` foloseasc` la cur`]enie. Cine crede]i c` introducea toate expedi]iile \n sistem? A]i ghicit, tot antreprenorul. “Ajunsesem s` nu mai ascult muzic` \n ma[in`, m` enerva [i muzica. Eram \ntr-o depresie total`”, poveste[te Felix P`tr`[canu pentru Biz. “Am zis c` trebuie s` fac ceva repede [i am \nceput s` deleg. Creând acel imperiu, unde eu eram la toate butoanele, bine\n]eles c` la \nceput mi s-a p`rut c` tot ce am delegat nu miroase bine, c` nu se \ntâmpl` deloc bine”, \[i aminte[te zâmbind Managing Partnerul companiei FAN Courier. De[i nu se vedea ca un antreprenor, fiindc` [i-a dorit dintotdeauna s` fie judec`tor, Felix P`tr`[canu a p`truns pe drumul antreprenoriatului \n urm` cu 18 ani, pe vremea când se preg`tea s` fac` tranzi]ia de la postul de director de opera]iuni al unei firme de curierat c`tre o

companie ce vindea carte str`in`. Pe atunci, cei doi asocia]i, Adrian [i Neculai Mihai (FAN sunt ini]ialele prenumelui celor trei asocia]i), i-au propus acestuia s` se al`ture companiei, iar Felix P`tr`[canu nu a stat deloc pe gânduri [i a acceptat. De[i cuno[tea din punct de vedere tehnic foarte bine domeniul curieratului, managementul [i partea economic` a unui business \i erau \nc` oarecum str`ine. “Nu [tiam cu ce se m`nânc` un cash-flow, nu [tiam cu ce se m`nânc` d`rile c`tre stat, taxe, impozite [i alte lucruri. |n incon[tien]a de \nceput, care ne-a caracterizat pe foarte mul]i dintre antreprenorii anilor ’90, nimeni nu [tia aceste lucruri, numai c` ne-am aruncat pur [i simplu \ntr-o mare care era [i un pic agitat` [i am \nv`]at din mers”, spune Felix P`tr`[canu. Dac` la prima vedere pare u[or, nu este deloc a[a. Pe atunci nu existau nici modele, conexiunile la internet erau o raritate, la fel [i evenimentele de business unde ar fi putut cineva s` r`spund` la \ntreb`rile antreprenorilor. Pionierii antreprenoriatului din România au s`rit \n ap` [i au \nv`]at s` \noate [i s` supravie]uiasc` pe cont propriu. Lec]ia dur` \nv`]at` la \nceput de drum de Managing Partnerul de la FAN Courier? Delegarea. “Un manager bun se \nconjoar` de oameni buni. Niciodat` nu voi fi bun \n IT, nu [tiu programare. Am oarecare aplec`ri, dar asta nu \nseamn` c` sunt cel mai bun HR”, spune Felix P`tr`[canu. “Toate businessurile clasice, la un moment dat vor trebui resetate [i vor avea un nou \nceput. {i, atunci te bazezi pe oameni de[tep]i [i foarte vizionari, de care te \nconjuri iste] [i po]i s` treci foarte u[or peste hopuri”, adaug` Felix P`tr`[canu. Biz

ANCA TOMOROGA HR Consultant la IDLearning

CARE SUNT CAPCANELE LIPSEI DE DELEGARE? Poate c` ne este team` de e[ec, mai ales \ntr-o cultur` \n care gre[elile se penalizeaz`. |ns` fiecare a evoluat experimentånd [i \nv`]ånd din gre[eli. Iar dac` din gre[eli se \nva]`, de ce le evit`m? Poate c` ne este team` c` statutul nostru poate avea de suferit sau c` ne pierdem postul. Cåt de probabil este asta? Poate c` ni se pare c` ne priv`m de satisfac]ia [i succesul propriu atunci cånd NOI am \ndeplinit bine o sarcin`. Dar cum ar fi satisfac]ia cånd vezi c` experien]a ta este multiplicat`? Sau, fiind secolul vitezei, percep]ia comun` este c` dureaz` mai mult timp s` explic`m o sarcin`, decåt s` o \ndeplinim. Este o variant` cå[tig`toare de timp pe termen lung? Practic, lipsa deleg`rii ne prinde \n capcana unui rol de “doing”, \n loc de “managing”. Dac` vrem s` avans`m \n carier`, trebuie s` \nv`]`m s` deleg`m pentru a avea timp [i energie pentru lucrurile cu adev`rat importante. Altfel, putem r`måne executan]i cu car]i de vizit` pe care scrie “manager” sau antreprenor. Biz

“|n incon[tien]a de \nceput, nimeni nu [tia aceste lucruri, numai c` ne-am aruncat pur [i simplu \ntr-o mare, care era [i un pic agitat` [i am \nv`]at din mers.” Biz

51


FOTO: VALI MIREA

VLAD STAN, fondator [i CEO al Startupkit


ANTREPRENORIAT

Investitorul potrivit la locul potrivit

D

ac` ar avea de angajat \ntre un antreprenor care a e[uat [i un salariat care a mers pe cel mai sigur drum, Vlad Stan nu ar sta pe gânduri nicio secund`. Ar opta pentru candidatul provenit din lumea antreprenoriatului pentru curajul de a \ncerca [i pentru lec]iile \nv`]ate din propriile gre[eli. Pentru c`, la rândul s`u, Vlad Stan, fondator [i CEO al Startupkit, a trecut prin astfel de momente. O spune chiar pe contul s`u de Twitter, unde se descrie ca fiind “fondator cu experien]`. De la zero la exit: de dou` ori. De la zero la minus: de multe ori”. “Cea mai mare gre[eal` a fost s` \mi aleg investitorii nepotrivi]i”, poveste[te Vlad Stan pentru Biz. “Deoarece atunci când e[ti la \nceput [i \]i vin bani, ai tendin]a s` spui foarte u[or «da» la o ofert` care \]i poate face via]a mai u[oar` pe termen scurt. |ns` po]i da de tot felul de oameni, de la lacomi la pro[ti sau chiar r`uvoitori”, adaug` fondatorul Startupkit, un portal ce pune la dispozi]ie cel mai eficient proces de \nv`]are pentru antreprenorii autodidac]i. {i cum proverbul “din gre[eli se \nva]`” este cât se poate de adev`rat [i \n antreprenoriat, Vlad Stan a \nv`]at ca, atunci când accept` bani, s` se informeze cu minu]iozitate despre cine este investitorul, \n ce altceva a mai investit [i ce p`rere au al]i antreprenori despre acel investitor. “|n plus, m` asigur c` poate contribui [i cu altceva \n afar` de bani”, mai spune cel care a pus bazele Startupkit, al`turi de alte 12 companii de tehnologie \n ultimii 15 ani. “Mai impor-

tan]i decât banii sunt oamenii cu care te asociezi. Este important s` ai lâng` tine oamenii potrivi]i. Urmeaz` un drum extrem de greu, e ca [i cum ai pleca pe Himalaya cu un superbogat fi]os, \n loc s` iei cu tine un [erpa[“, spune Vlad Stan, care adaug` c` antreprenorii nu ar trebui s` investeasc` \n businessuri, pentru c` aceasta este misiunea investitorilor, ei ar trebui s` se dedice businessului, de aceea este extrem de important s` \[i aleag` ceva de care sunt pasiona]i. Pentru Vlad Stan antreprenoriatul este un mod de via]`. De 20 de ani este \n business [i nu numai c` nu s-a plictisit, dar nu d` nici semne de oboseal`, ci din contr`, face ceea ce \i place cu o pasiune uimitoare. Antreprenorul a fost implicat \n mai multe proiecte, printre care Trigwee.com, fondul de investi]ii SeedMoney, spa]iul de lucru destinat antreprenorilor Bucharesthubb.com, asistenta virtual` Engrid, \n platforma de dating Cupidonly.com [i \n Business Design Academy. |n trecut a fondat Vodanet Media, una dintre cele mai mari companii române[ti de publishing online, dezvoltat` pân` la un num`r de 100 de angaja]i [i o cifr` de afaceri de un milion de euro. Vlad Stan a lansat zeci de proiecte \n mediul online: unele au e[uat, altele nu, fiind integrate \n Acasa.ro, portal operat de Vodanet Media. “Este necesar s` fim mai indulgen]i cu noi când gre[im, dar dac` \ncepi ceva azi, fii sigur c` prime[ti sfaturi de la cei mai buni oameni [i nu \]i pierzi vremea [i energia \n mediocritate”, conchide Vlad Stan. Biz

“Cea mai mare gre[eal` a fost s` \mi aleg investitorii nepotrivi]i. Atunci când e[ti la \nceput [i \]i vin bani, ai tendin]a s` spui foarte u[or «da».”

LUCIAN ARGHIRE Partener [i Senior Consultant Brightway

LEADERSHIP, DIFEREN}A DINTRE SUCCES {I COLAPS |n 1990 am \nfiin]at o companie local` al c`rei obiect de activitate era asamblarea [i vânzarea de calculatoare, servicii de montaj [i repara]ii de centrale telefonice, domenii pe care tehnic le-am \nva]at cu u[urin]`. M` trezisem la via]`, eram plin de entuziasm, dar \n curând am realizat c` expertiza tehnic` nu-mi era suficient`. Aveam s` aflu c` nu reu[eam s` motivez angaja]ii s`-[i fac` treaba a[a cum \mi doream. Cu ner`bdare [i dorin]a de a rezolva problema peste noapte, m-am \ndreptat c`tre cei mai energici colegi [i i-am invitat “pe gratis” s` fac` parte din ac]ionariat, transferând p`r]ile sociale, [i pierzându-mi astfel pozi]ia de ac]ionar majoritar. |n 10 ani de activitate devenisem local compania num`rul 1 \n domeniul nostru de activitate, colegii ac]ionari urmându-mi viziunea. A venit \ns` un moment când partenerii mei au dorit s` mergem \ntr-o alt` direc]ie [i, dup` runde de negocieri e[uate, la nivelul ac]ionariatului s-a produs o ruptur`, \n opinia lor nenegociabil`. Toate acestea au culminat cu cererea lor de a ie[i din compania pe care eu o fondasem, \n care investisem timp, bani, emo]ii... TOT. Biz

Biz

53


54

Biz

FOTO: SORIN STANA

DRAGO{ PETRESCU, fondatorul Trotter Prim


ANTREPRENORIAT

Extinderea: ecua]ia cu multe necunoscute

D

rago[ Petrescu are mult fler. Nu trebuie decât s` urm`reasc` traficul dintr-un anumit loc [i, \n câteva ore, poate estima ce cifr` de afaceri ar avea \n primul an un poten]ial restaurant, dac` [i-ar deschide por]ile \n acel punct. Succesul \nregistrat cu City Grill, City Cafe, Trattoria Buongiorno, Hanu' Berarilor sau Caru' cu Bere \l fac pe Drago[ Petrescu unul dintre cei mai puternici antreprenori români. Cu toate acestea, antreprenorul nu poate spune c` a fost ferit de mici stâng`cii. De[i recunoa[te c` nu a f`cut o gre[eal` critic`, “gre[eli am f`cut [i am trecut peste ele”, spune Drago[ Petrescu, fondatorul City Grill, pentru Biz. “De exemplu \ncrederea prea mare \n bula economic` din 2007, când am achizi]ionat cu finan]are bancar` dou` imobile \n stare precar`. Lipsa experien]ei \n alt domeniu de activitate (real estate [i construc]ii) a f`cut ca investi]ia s` fie mult mai mare decât ce am prev`zut. Rezultatul: consumarea resurselor \n alt` direc]ie \n mod ineficient”, \[i aminte[te antreprenorul. Dup` aceast` “rocad`”, Drago[ Petrescu recunoa[te c` a “stat \n [ah” câ]iva ani buni [i doar datorit` cre[terii consistente a businessului principal a reu[it s` dea \n folosin]` cl`dirile. Principala lec]ie \nv`]at` din aceast` experien]`? Puterea modestiei, dup` cum spune chiar antreprenorul. “Cultura businessului românesc foarte crud` (\n sensul tinere]ii, doar 25 de ani) de altfel asimileaz` gre[eala de-

cizional` e[ecului, când \n realitate gre[eala face parte din educarea oric`rui antreprenor de succes”, adaug` Petrescu. Pentru el, munca [i curajul \n afaceri au mers mân` \n mân` de-a lungul a peste dou` decenii de business. Aceste dou` ingrediente l-au plasat mereu pe antreprenorul român cu un pas \naintea competitorilor. Fondatorul City Grill a cochetat cu antreprenoriatul \nc` din 1990, când vindea ziare, iar un pic mai târziu importa papuci din Tailanda [i ochelari de soare din Olanda. |n 1999, pe vremea când nu existau restaurante din clasa medie, Drago[ Petrescu al`turi de C`t`lin Mahu puneau bazele lan]ului de restaurante La Mama. {ase ani mai târziu s-a desp`r]it de asociatul s`u [i a decis s` continue pe cont propriu cu City Grill, lan] pe care antreprenorul pl`nuie[te s` \l extind` \n ]ar`, vizând \n primul rând Cluj, apoi Timi[oara, Constan]a [i Ia[i. |n vara acestui an, Drago[ Petrescu a achizi]ionat [i Hanul lui Manuc, proprietate aflat` \n Centrul Vechi al Bucure[tiului, [i a demarat lucrarile de renovare a localului cu o capacitate de 700 de locuri. La \nceputul acestui an, Drago[ Petrescu a achizi]ionat [i restaurantul Pesc`ru[, din zona de nord a parcului Her`str`u, cu o capacitate de aproape 850 de locuri, care se bucur` [i de o istorie interesant`. Construit la 1938, restaurantul Pesc`ru[ a fost “desenat” de arhitectul Horia Creang`, nepotul scriitorului Ion Creang`. Biz

“Lipsa experien]ei \n alt domeniu a f`cut ca investi]ia s` fie mult mai mare decât ce am prev`zut. Rezultatul: consumarea resurselor \n alt` direc]ie, \n mod ineficient.”

VIOREL PANAITE Managing Partner al Human Invest

CAPCANELE NECUNOSCUTULUI Un produc`tor consacrat \n lactate a p`[it de curând \n domeniul b`uturilor naturale proaspete, un antreprenor \n distribu]ie [i-a deschis un lan] de restaurante de pe[te, un antreprenor cunoscut \n domeniul s`n`t`]ii a p`[it \n domeniul educa]iei. Sunt pove[ti din jurul nostru pe care le-am auzit mul]i dintre noi. Un lucru este cert \ns`: tot debutant e[ti atunci când p`[e[ti pentru prima dat` \ntr-un domeniu necunoscut. Iar capcanele relevante cu care te \ntâlne[ti r`mân specifice debutantului, vrei-nu vrei: te bazezi prea mult pe succesul anterior [i \]i place iluzia c` succesul va veni repede [i sigur, pentru c` ai deja o performan]` demonstrat`, nu? De cele mai multe ori subestimezi necesarul de investi]ii, de timp pentru sus]inerea [i consolidarea afacerii, ui]i de eforturile pe care le-ai f`cut \n businessul \n care ai avut succes. Presupui c` ai deja conexiunile potrivite sau te bazezi c` \]i vei face mai repede conexiunile necesare. Optimismul este nefondat, \ncrederea este exagerat de \nalt`, iar estim`rile sunt nerealiste (de obicei, costurile la care te a[tep]i sunt subestimate, veniturile supraestimate, timpul de recuperare a investi]iei [i provoc`rile de cashflow minimizate). Biz

Biz

55


STRATEGIE

Cu c`r]ile pe mas` Cu o experien]` de 15 ani \n marketing, din care ultimii 13 \n cadrul aceleia[i companii, C`lin Clej a ajuns la maturitatea profesional` care-l \ndrept`]e[te s` fac` o radiografie a industriei romåne[ti de marketing [i comunicare. DE LOREDANA S~NDULESCU

D

in interac]iunea avut` de-a lungul anilor cu agen]iile, dar [i din perspectiva regional` la care este expus \n noua pozi]ie pe care a preluat-o de la \nceputul acestui an, observ` [i bune, [i rele, [i plusuri, [i minusuri, dar mai presus de orice i s-a conturat \n minte o idee pe care ]ine s-o \mp`rt`[easc` colegilor din industrie: a venit vremea ca rolul marketingului romånesc s` fie revalorizat. Cum arat` industria româneasc` de marketing din perspectiva rolului regional pe care-l ocupa]i? Opinia mea legat` de marketingul românesc este mai pu]in influen]at` de acest ultim an. Esen]a acestei pozi]ii, oarecum mai diferit` de restul industriei, pe care o am vizavi de marketingul românesc vine din propriile experien]e \n industria [i \n mediul românesc de comunicare [i de marketing. Acum am \n plus posibilitatea s` verific dac` \ntr-adev`r ceea ce percep eu \n Romånia e adev`rat sau mai pu]in adev`rat având [i experien]a lucrului \n alte ]`ri. Pe scurt, iat` care este p`rerea mea. Cred c` marketingul romånesc a reu[it s` creeze campanii memorabile, s` aduc` rezultate pentru branduri [i companii, \ns` a uitat de un brand foarte important, [i anume de brandul personal al industriei de marketing române[ti. Au ap`rut anumi]i purt`tori de cuvânt \n numele industriei care [i-au asumat anumite roluri [i au \ncercat s` generalizeze ni[te experien]e personale sau anumite

56

Biz

cazuri destul de izolate la nivelul \ntregii comunit`]i de marketing [i au reu[it la un moment dat s` deturneze opinia public` [i audien]a, care nu erau de specialitate \n aceast` zon`. Consider c` oamenii de marketing care nu se sim]eau reprezenta]i de acele persoane nu ar fi trebuit s` r`mån` pasivi. |n schimb, publicitarii [i agen]iile de publicitate au [tiut s`-[i fac` branding personal mai bine decât marketerii, astfel s-a \n]eles gre[it ideea c` \n spatele unor campanii sau al unor branduri se afl` industria de publicitate din România. Agen]iile [i-au creat ni[te contexte favorabile \n care aportul lor la construc]ia unui brand a prevalat munca de marketing din companii. Cred c` a venit momentul ca oamenii de marketing s` \nceap` s`-[i construiasc` propria comunitate. IAA ar putea s` contribuie la asta. Cred c` sunt foarte multe pove[ti bune, nespuse care pot s` influen]eze, dar care nu-[i g`sesc locul \n aceast` mare hollywoodian` de evenimente pe care industria de advertising din Romånia o organizeaz` de fiecare dat`. Nu premiile sunt cele care ar trebui s` defineasc` industria de marketing [i comunicare din Romånia. Chiar avem rezultate, unele de business, [i \n cele din urm` puterea unui brand se rezum` la profitabilitate, cot` de pia]`, nu la m`rimea bugetului care se investe[te. Cum s-a ajuns la aceast` situa]ie? Nu [tiu. Cred c` [coala de marketing din Romånia n-a prea avut bibliografie obligatorie. S-a format prin adapt`ri,

import`ri, improviz`ri de la expa]ii care \n anii '90 au venit aici s` pun` bazele, s` creeze pentru marile companii. |n plus, \n Romånia industria de advertising a fost croit` pe a dezvolta campanii care s` se desf`[oare \n media scump`, toate \ncepeau [i se terminau cu un TV sau cu un outdoor. S-au mai schimbat lucrurile? Nu [tiu dac` s-au mai schimbat. Eu, cu siguran]`, agen]iilor cu care am lucrat le-am schimbat viziunea [i au \n]eles. Pe de alt` parte, exist` \n continuare ideea c` dup` un meci cå[tig`tor echipa \nving`toare nu se schimb`, uitånd c` \n fiecare diminea]` pornim de la zero [i c` \n fiecare diminea]` contextul se schimb`. |n plus, eu am fost \ntotdeauna de p`rere c` un om dintr-o agen]ie de publicitate ar trebui s` fie capabil ca, la nevoie, temporar, s` se poat` oricånd ocupa de ceea ce face brand managerul din compania pe care o are client.

“Sugerez s` ne \ntålnim odat` [i s` g`sim un mod prin care s` ne organiz`m [i s` \ncepem s` construim [i profilul marketerului romån [i apoi s`-l comunic`m ca atare. “ C~LIN CLEJ, MARKETING DIRECTOR, PEPSICO GREATER BALKANS BEVERAGES & SOUTH EASTERN EUROPE FRANCHISE


C~LIN CLEJ

Foto: VALI MIREA

De la \nceputul acestui an, C`lin Clej a fost promovat Marketing Director pentru PepsiCo Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise, pozi]ie din care coordoneaz` platformele de brand [i de trade marketing pentru b`uturile din portofoliul PepsiCo \n Rom창nia, Grecia, Bulgaria, Serbia, Albania, Croa]ia, Macedonia, Muntenegru, Bosnia, Malta, Cipru [i Israel, pie]e ce reunite cuprind peste 67 de milioane de consumatori.

Biz

57


STRATEGIE

{i viceversa. Sunt foarte pu]ini oameni \n industria noastr` capabili s` fac` acest gen de “rota]ie a cadrelor”. Zona de leadership \n marketingul romånesc ar trebui s` fie format` din oameni care s` fie con[tien]i c` au pe umeri responsabilitatea transform`rii bugetelor de marketing din cheltuial` \n investi]ie. Mul]i, din p`cate, \n Romånia consider` c` le-a pus Dumnezeu måna \n cap fiindc` au pe mån` ni[te bugete [i se gåndesc doar cum s` le cheltuie mai repede. Concret, \n Pepsico, cum func]ioneaz` lucrurile \n rela]ia cu agen]iile? De ani buni, partea de briefing o facem cu toate agen]iile \n aceea[i \nc`pere, \n aceea[i zi. |n plus, partea de creare a briefului la noi se nume[te co-writing – scriem \mpreun` cu to]i cei care trebuie s` [i livreze ulterior, dup` care \i las s` lucreze. Un gând pentru colegii din industrie. Nu dau sfaturi, am o rug`minte pentru to]i cei din marketing care se simt nereprezenta]i ca industrie. Sugerez s` ne \ntålnim odat` [i s` g`sim un mod prin care s` ne organiz`m [i s` \ncepem s` construim [i profilul marketerului romån [i apoi s`-l comunic`m ca atare. Trebuie s` \ncepem s` vorbim \n termeni de business, [i nu doar la nivel emo]ional sau despre cåt de sexy este \n marketing sau \n comunicare. O nou` asocia]ie de profil ar putea fi o solu]ie \n acest sens? Nu, nici vorb`. Exist` IAA, este cel mai important liant \ntre cele dou` zone [i cred c` ar trebui s` func]ioneze \n continuare. Cum arat` industria româneasc` de marketing comparativ cu ce se \ntâmpl` \n regiune? Nu suntem diferi]i structural, ci doar prin faptul c` am ratat ni[te oportunit`]i. Acccept`m schimbarea, dar nu [tim cum s` folosim oportunit`]ile \n favoarea noastr`. Consider`m c` suntem o cantitate neglijabil`, c` nu o s` putem s` ne impu58

Biz

nem [i s` schimb`m ceva. A[tept`m s` vin` al]ii s` ia ini]iativa, de[i din punct de vedere mental suntem inteligen]i, educa]i. Suntem latini \ntrun ocean de popoare slavice, cu influen]e balcanice. Avem mixul creativ perfect, dar cu toate astea adapt`m campanii de afar`. E absolut aberant ce se \ntåmpl`, de[i avem ingeniozitate, creativitate ca s` putem s` facem lucrurile mai bine. Este o letargie, am reu[it s` l`s`m agen]iile de publicitate s` \[i impun`

“Zona de leadership \n marketingul romånesc ar trebui s` fie format` din oameni care s` fie con[tien]i c` sunt responsabili s` transforme bugetele de marketing din cheltuial` \n investi]ie. Mul]i, din p`cate, consider` c` le-a pus Dumnezeu måna \n cap fiindc` au pe mån` ni[te bugete [i se gåndesc doar cum s` le cheltuie mai repede.”

punctul de vedere, iar mul]i clien]i nu \[i asum` nicio responsabilitate, [i acesta este o mare problem` deoarece orice reprezentare a unui brand este responsabilitatea omului care se nume[te brand manager. Mai este o poveste legat` de rolul agen]iilor de publicitate vizavi de oamenii de marketing \n Romånia. Agen]iile de publicitate [i-au asumat titlul de “agen]ii de crea]ie”. Cred \ns` c` procesul de crea]ie nu poate fi f`cut unilateral [i nu poate fi executat f`r` clien]i. Agen]iile de advertising trebuie s` fie agen]ii de brand activation, brand experience. Noi, \n calitate de clien]i, nu pl`tim crea]ie, ci pl`tim ca s` cre`m \mpreun` cu agen]iile.

Care considera]i c` sunt pa[ii esen]iali \n educa]ia unui om de marketing? Marketing \nve]i gåndind ca un om de marketing, ca un brand manager, [tiind c` e[ti singurul responsabil, c` de tine depinde. Sigur c` este necesar s` dobånde[ti un anumit limbaj, dar cel mai important este s` ai gåndirea omului care [tie c` este singurul dintr-o institu]ie pl`tit s` r`spund` la \ntrebarea “Ce va fi måine?”. Ce a fost ieri toat` lumea poate s` spun`, ce e azi toat` lumea [tie, dar ce va fi måine nimeni nu [tie. Poate c` nici omul de marketing nu [tie, dar trebuie s` \nceap` s` pun` cap la cap elemente astfel \ncåt s` identifice tendin]e. S` fii om de marketing \nseamn` s` ai viziunea care s` te ajute s` spui \ncotro se \ndreapt` pia]a, brandul, consumatorul. Poate cineva s` fie un bun om de marketing f`r` un brand personal puternic? Nu, dar depinde de profilul fiec`ruia, unii sunt mai introverti]i, al]ii mai extrover]i, cred \n schimb c` un om de marketing care simte c` voca]ia lui este de a crea modula]ii sociale \ntr-un anumit target \n baza unui plan pe care [i-l asum` nu poate s` r`mån` izolat, necomunicativ la nivel vizual, verbal, gestic. Trebuie s` se poarte natural cånd este pe scen` \n fa]a spectatorilor. Un om de marketing este un bun actor care improvizeaz` \n mod natural pe scen` f`r` ca spectatorii s` se prind` c` s-a schimbat ceva. Actorii buni asta fac. Un om de marketing bun este cel care [tie s` adapteze un context dup` modul \n care el ar putea s` reac]ioneze natural, nu dup` modul \n care ar p`rea cel mai favorabil. Se va putea ajunge la performan]` numai cånd atåt cei din agen]ii, cåt [i oamenii de marketing simt c` f`r` ei nu s-ar fi ajuns acolo. C` [i ei sunt o roti]`. De aceea este important s` \n]elegem c` este nevoie s` ne strångem \mpreun` [i s` construim un nou profil de marketer \n Romånia. Biz



STRATEGIE

Educarea sistemului de educa]ie |ntr-o ]ar` \n care nu avem cultura educa]iei personalizate \n func]ie de tipologia [i talentele fiec`rui copil, un grup de cercet`tori romåni lanseaz` dou` platforme online de teste psihologice menite s` suplineasc` m`car o parte din lipsurile sistemului educa]ional. DE LOREDANA S~NDULESCU

D

e-a lungul a 15 ani de activitate, membrii fondatori ai D&D Research, Dan Petre, Drago[ Iliescu, Vlad Tureanu [i Cosmin Pelea[a, au dezvoltat mai multe businessuri conexe celui de cercetare, printre care Testcentral, cel mai mare publisher de teste psihologice din Romånia, [i Organizational Wellbeing Assessment, un sistem ce con]ine programe pentru evaluarea [i dezvoltarea strategiilor de wellbeing \n organiza]ii, toate sub umbrela Psyence, care acoper` deja toate ramurile psihologiei aplicate \n mediul de business. |n aceast` toamn`, Psyence intr` pe ni[a evalu`rii psihologice [i test`rii educa]ionale, prin lansarea a dou` noi platforme: Brio.ro [i Parentingromania.ro. Despre ce \nseamn` aceste produse [i cum vor func]iona, dar [i despre impactul pe care l-ar putea avea am discutat cu Dan Petre, Business Developer \n cadrul D&D Research – parte din Grupul Psyence. Lansa]i \n aceast` toamn` dou` noi platforme. Ce nout`]i aduc acestea? De peste 10 ani aducem pe pia]a româneasc` cele mai prestigioase teste psihologice, “gold standards”, pentru profesioni[tii din domeniu (psihologi [i HR managers), prin compania Testcentral. Acum am sim]it c` e momentul s` translat`m aceast` experien]` [i c`tre segmentul de consumatori finali, s` d`m \napoi comunit`]ii oferind sprijin \ntr-o zon` pro-

60

Biz

fund vulnerabil`: educa]ia. De aceea le oferim p`rin]ilor, elevilor [i cadrelor didactice acces la ni[te instrumente [tiin]ifice prin care pot m`sura chiar ei aspecte relevante. BRIO.ro este prima platform` de teste educa]ionale standardizate, care evalueaz` nivelul de preg`tire al elevilor din clasele I-XII la principalele materii [colare. P`rin]ii au mare nevoie de un sistem obiectiv care s` le arate \n detaliu ce [tie [i la ce anume mai trebuie s` lucreze copilul, cum \l pot ajuta pentru a-[i \mbun`t`]i performan]a, precum [i ce pozi]ie ocup` el comparativ cu media elevilor de vârsta sa din România. Platforma este acum \n beta testing [i va fi func]ional` din luna noiembrie, pe baz` de credite achizi]ionate online. Cel de-al doilea produs, Parentingromania.ro, este o platform` cu teste psihologice de evaluare a dezvolt`rii [i s`n`t`]ii mentale a copiilor. Un instrument pentru p`rin]ii care vor s` \[i cunoasc` mai bine copiii [i s` \i poat` educa \n acord cu propria lor personalitate, dar [i un prim pas (screening) \n depistarea tulbur`rilor de tip autism sau ADHD. Ea va fi gata \n luna octombrie [i va integra de asemenea testele voca]ionale disponibile deja pe PeMeserie.ro, platforma pentru orientare \n carier` lansat` de noi anul trecut. Cum a]i dezvoltat aceste platforme? Efortul din spatele lans`rii a fost [i este \nc` (pentru c` vorbim de ni[te produse \n continu` dezvoltare) unul foarte mare. La BRIO lucr`m

de aproape patru ani, pentru c` este vorba de un \ntreg sistem de testare. Totul e dezvoltat de la zero [i chiar ne putem mândri acum cu un produs 100% românesc [i perfect competitiv la nivel interna]ional: sistemul utilizeaz` aceea[i metodologie precum renumitele teste GMAT, GRE [i SAT. Dezvoltarea lui a implicat 60.000 de copii testa]i [i 200.000 de ore de testare pentru calibrarea itemilor. Baza de \ntreb`ri astfel rezultat` cuprinde doar pentru matematic` 20.000 de itemi, to]i crea]i special de profesori români foarte competen]i pe care i-am cooptat \n echipa noastr`. Aici este meritul colegului nostru Drago[ Iliescu, recunoscut deja \n comunitatea interna]ional` ca unul dintre

BRIO.RO

4 prima platform` de teste educa]ionale standardizate, care evalueaz` nivelul de preg`tire al [colarilor din clasele I - XII la principalele materii [colare

4 un sistem obiectiv prin care p`rin]ii [i copiii afl` ce [tiu [i ce nu [tiu, la ce anume mai trebuie s` lucreze pentru a-[i \mbun`t`]i performan]a [colar`

4 metodologia este aceea[i cu cea utilizat` \n cazul prestigioaselor teste GMAT, GRE, SAT, \ns` totul e dezvoltat \n România

PARENTINGROMANIA.RO

4 prima platform` care cuprinde teste de evaluare a dezvolt`rii psihologice a copiilor, precum [i teste de orientare voca]ional` prin care tinerii pot vedea cu ce meserii sunt compatibili


STRATEGIE

DAN PETRE Business Developer \n cadrul D&D Research – parte din Grupul Psyence

exper]ii de top \n m`surare psihologic` [i educa]ional`. La Parenting Romånia efortul principal a constat \n calibrarea [i adaptarea testelor pentru popula]ia din ]ara noastr` [i apoi scorarea lor pentru mediul online. Provocarea cea mai mare? Cea care va \ncepe acum este marketarea acestor produse. Cum func]ioneaz` lucrurile \n acest domeniu \n alte ]`ri? |n societ`]ile dezvoltate testele standardizate sunt o practic` des \ntâlnit`, \n primul rând \n mediul offline – multe din examenele [colare sau de admitere sunt realizate pe baza unor astfel de teste pentru c` ele ofer` o m`surare perfect` [i obiectiv`, nu las` loc de eroare [i acoper` integral aria de cuno[tin]e evaluat`. |n mediul online sunt prezente \n primul rând testele de orientare voca]ional`, pe care le mai putem poate reg`sim [i pe alte diverse platforme, chiar dac` nu neap`rat \mbinate cu teste de personalitate [i de interese, a[a cum sunt cele de pe PeMeserie.ro. Noi oferim tinerilor informa]ii integrate legate de voca]ia, personalitatea [i aptitudinile lor cognitive pentru a putea alege o carier` care s` le permit` atingerea poten]ialui maxim! |n ceea ce prive[te testele educa]ionale, evident c` \n ]`rile dezvoltate aceste sisteme abund`: testarea cuno[tin]elor [i competen]elor elevilor prin sisteme de tipul celui dezvoltat de noi (BRIO) este un standard [i o practic` curent`. Ce costuri implic` lansarea unor astfel de platforme? Cifrele \nc` se rotesc pentru a forma bugetul final [i r`spunsul la aceast` \ntrebare. Ce putem afirma este c`, mai ales \n cazul platformei BRIO, standardele de calitate pe care ni le-am asumat sunt foarte \nalte. Prin Biz

61


STRATEGIE

meritul partenerului nostru Brandient, platforma va fi un produs digital deosebit, cu dashboard prin care utilizatorii \[i pot gestiona creditele de testare, pot vedea evolu]ia performan]ei lor de la o testare la alta [i chiar se pot conecta cu al]i utilizatori, dup` modelul re]elelor de socializare. Ce impact considera]i c` vor avea BRIO [i Parenting România? Provocarea cea mare va fi s` ne educ`m publicul ]int`. La noi nu exist` cultura cunoa[terii de sine, a educa]iei personalizate \n func]ie de tipologia [i talentele fiec`rui copil sau a planific`rii carierei \n linie cu aptitudinile proprii. Suntem din p`cate formata]i s` oper`m cu aprecieri subiective care nu fac decât s` eticheteze [i s` limiteze. De multe ori pe via]`. De aici [i reticen]a românilor \n a pl`ti pentru astfel de servicii... Oamenii nu \n]eleg ce vor primi de fapt [i de ce merit`, dar miz`m pe faptul c` vor \n]elege asta de \ndat` ce vor citi primul raport de la noi.

62

Biz

Dincolo de acest nivel individual, ambele proiecte au o anvergur` na]ional` [i impactul aici poate fi considerabil. A[a cum povesteam, ele sunt proiecte de cauz` pentru noi. Le [i monetiz`m, pentru c` trebuie s` pl`tim redeven]e la fiecare test aplicat (\n cazurile Parenting Romania [i PeMeserie.ro), dar sunt \n primul rând concepute pentru a suplini m`car o mic` parte din lipsurile sistemului educa]ional... [i aici intervine rolul brandurilor cu care ne putem asocia. Platformele au un mare poten]ial de a deveni instrumente de CSR cu adev`rat valoroase [i de aceea suntem foarte deschi[i la parteneriate cu brandurile care cred [i vor s` investeasc` \n România de mâine. |mpreun` cu ele putem sprijini, de exemplu, liceele cu un anumit specific profesional, [colarii sau tineri cu rezultate de excep]ie la anumite materii sau comunit`]i \ntregi din anumite zone ale ]`ri sau cu anumite caracteristici psihografice. Pân` la urm`, scopul pe care \l putem atin-

ge \mpreun` este s` ajut`m tinerii s` descopere, \nc` de mici, cea mai mare resurs` pe care o au – poten]ialul lor legat de personalitate, talent [i abilit`]i cognitive – atuuri de exploatat \n toate domeniile de via]`. Cum vin acestea \n completarea celorlalte servicii [i platforme pe care le-a]i dezvoltat de-a lungul timpului? Cred c` putem afirma deja c` businessurile noastre nu vin \n \ntâmpinarea nevoilor pie]ei, ci mai degrab` \n anticiparea lor. Pentru c` [i aceste platforme deschid o ni[` pentru care \nc` nu exist` o cerere [i nici m`car o nevoie con[tientizat` la nivel social – evaluarea psihologic` [i testarea educa]ional`. Dar businessul nostru este unul matur [i validat – grupul Psyence acoper` deja toate ramurile psihologiei aplicate \n mediul de business, a[a ne permitem s` facem astfel de spin off-uri, succesul nostru nefiind dependent de ele. Asta nu \nseamn` c` nu suntem preg`ti]i pentru el. Biz


STRATEGIE

Imaginea ia fa]a cosmeticelor Calitatea [i ingredientele folosite sunt esen]iale \n alegerea unui produs cosmetic. Pån` \ns` ajunge s` fie folosit, trebuie s` treac` proba de foc a imaginii. Un ambalaj mai modern, dar [i u[or de utilizat cre[te atractivitatea \n ochii consumatorilor. Iar Farmec a \nv`]at repede aceast` lec]ie. DE LOREDANA S~NDULESCU

A

nul acesta, Farmec a deschis primul magazin de brand \n Fran]a, la Menton, una dintre cele mai cunoscute sta]iuni de pe Coasta de Azur, la 40 de kilometri est de Nisa, asta dup` ce \n 2014 compania a deschis dou` magazine de brand \n Grecia, la Salonic [i Katerini, iar primul magazin Farmec din afara ]`rii fusese inaugurat \n 2003 \n Sharjah, Emiratele Unite Arabe. Din 2013 compania are un magazin de brand [i \n Budapesta, \ntr-o cl`dire monument istoric din zona Corvin. Cu aceast` strategie de expansiune interna]ional`, la care se adaug` vånz`rile din Romånia [i \n alte peste 30 de ]`ri, printre care Japonia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Irak, Kuweit, Grecia sau Canada, un produc`tor pe o pia]` atåt de competitiv` cum este cea a cosmeticelor nu se poate men]ine f`r` o bun` strategie atåt la nivel de dezvoltare de produse, cåt [i la nivel de design de ambalaj. De altfel, dou` dintre metodele prin care Farmec s-a men]inut un juc`tor relevant \n industria produselor cosmetice au fost pe de o parte \mbun`t`]irea re]etelor, pe de alt` parte schimbarea ambalajelor pentru produsele proprii. |n ultimii ani, ca s` ]in` pasul cu competitorii multina]ionali, produc`torul clujean a venit pe pia]` cu mai multe transform`ri la nivel de ambalaje, \ncercånd s` \mbine cerin]ele practice, cu rigorile unui design modern, care la nivel de tendin]e se remarc` prin orientarea c`tre simplitate [i claritate. Ambalajele nou lansate sunt elegante [i acela[i timp fiabile, u[or

IOANA BORZA, Marketing Manager, Farmec

de folosit [i de transportat, dup` cum explic` Ioana Borza, Marketing Manager al Farmec. |n ceea ce prive[te costurile ambalajelor, acestea depind \ntotdeauna de tipul produsului [i pot reprezenta \ntre 10% [i 15% din costul acestuia. Pentru produsele de cur`]enie, produc`torul clujean de]ine propria linie de amabalaje,

iar \n ceea ce prive[te restul gamelor colaboreaz` cu furnizori de pe pia]a intern`, dar [i din Italia, Germania, Slovenia [i Anglia. Ponderea achizi]iilor de pe pia]a intracomunitar` [i import este cea mai mare [i reprezint` aproximativ 70%, raportat la ponderea achizi]iilor de pe pia]a local` care se situeaz` \n jurul procentului de 30%. |n materie de design de ambalaj, Farmec s-a preg`tit [i la acest capitol. Compania are propria echip` de crea]ie, \n cadrul c`reia lucreaz` doi designeri al`turi de care sunt concepute [i realizate \n majoritatea cazurilor, designul ambalajelor, iar pentru proiecte punctuale, compania colaboreaz` cu designeri externi sau cu agen]ii specializate. “Consumatorii actuali sunt din ce \n ce mai aten]i la calitatea produselor, la ingredientele utilizate, dar [i la u[urin]a cu care utilizeaz` respectivul produs”, precizeaz` Ioana Borza. Acest ultim aspect depinde \ntr-o mare m`sur` de tipul ambalajului, de cåt de practic [i prietenos este acesta. |n acela[i timp, pe pia]a produselor cosmetice se observ` un interes crescut pentru produsele travel-size, ideale pentru economisirea spa]iului \n bagaje. Astfel, ca s` ]in` pasul cu aceast` tendin]`, pentru o parte din produsele din portofoliul Farmec au fost deja create ambalaje de tip travel-size. De asemenea, tot la capitolul tendin]e, atåt pe pia]a interna]ional`, cât [i pe cea local`, se \nregistreaz` o reducere a ambalajelor nerecuperabile [i o cerere \n cre[tere pentru ambalajele de tip ecologic. Biz Biz

63


STRATEGIE

Revolu]ia Supernet Mai bine, mai repede, mai sigur, mai stabil. Nu este un slogan olimpic, ci promisiunea inova]iei Supernet 4G propuse de Vodafone Romånia pentru internetul mobil. O promisiune ]inut` cu brio de un an de zile. DE GABRIEL BÂRLIG~

P

entru Laura Barbu, Director, Brand and Marketing Communication, Consumer Business Unit, Vodafone România, misiunea companiei este clar`: s` democratizeze internetul, s` ofere fiec`rei persoane [ansa de a avea un smartphone, totul pentru o via]` mai bun` cu ajutorul tehnologiei. Care este ast`zi promisiunea brandului Vodafone \n România? Propunem o platfom` de comunicare prin care le vorbim românilor despre cât de mult conteaz` s` r`mâi conectat, oriunde te-ai afla. Suntem al`turi de ei, a[a cum spune [i promisiunea brandului nostru, “oricând conteaz`”, \n momentele importante din via]a lor, ajutându-i s` reu[easc` cu ajutorul tehnologiei. |n aceast` toamn`, \n campania de comunicare, am legat nevoia de conectare f`r` \ntreruperi, la viteze [i experien]e de utilizare superioare, pe de o parte de suprema]ia re]elei noastre reconfigurate Supernet 4G, recunoscut` de c`tre români ca fiind cea mai buna re]ea, cu cea mai bun` experien]` 4G, de cealalt` parte.

Cum face]i fa]` asaltului social media? Anul acesta, Vodafone a fost declarat, pentru al [aptelea an consecutiv, Top Social Brand de c`tre Biz. Pentru noi, gestionarea prezen]ei \n social media nu este nici pe departe o sarcin` dificil`, ci face parte din ADN-ul de brand: ajut`m oamenii s` r`mân` conecta]i cu ajutorul tehnologiei, cu atât mai mult este mai important s` fim prezen]i \n social media, acolo unde utilizatorii no[tri sunt loga]i [i activi. Am fost printre primele companii cu o pagin` de Facebook, iar azi am 64

Biz

ajuns la peste 800.000 de fani [i la un nivel de engagement impresionant, care se dubleaz` de la an la an. Am fost [i primii care au creat un forum \n industria telecom, a[a c` lu`m \n serios misiunea de a \ncuraja dialogul deschis \n online: oamenii asta caut`, dincolo de informa]ie sau divertisment, vor r`spunsuri la \ntreb`rile pe care le au \n acel moment. {i asta primesc: r`spundem, \n majoritatea cazurilor, \n aceea[i zi, iar interac]iunile digitale cresc de la zi la zi, odat` cu democratizarea smartphone-urilor. Mai mult, am c`utat relevan]a \n zona de digital, \ntr-un mod cât se poate de autentic. Este [i motivul pentru care personajele din campaniile noastre au deschis [i \ntre]in [i la ora actual` pagini de Facebook distincte, nebranduite, unde comunic` instant cu fanii lor. Ghi]` are aproape 600.000 de fani, Raymond \l urmeaz` cu peste 400.000. Cum a fost primul an de Supernet 4G? |ntr-un an de la lansare, Supernet 4G, inova]ia propus` de Vodafone România \n utilizarea serviciilor de internet mobil, a asigurat utilizatorilor o experien]` superioar`, viteze ridicate, stabilitate crescut` [i o protec]ie complet` a conexiunilor de date, pentru streaming [i browsing optimizat. Din punct de vedere strict comercial, cifrele sunt impresionante: peste 18 milioane de site-uri de tip phishing [i 600.000 viru[i au fost bloca]i zilnic, au fost protejate zilnic 100 milioane de conexiuni de internet prin SecurityPro 2.0. [i MaxProtect. Din septembrie 2014 pân` \n septembrie 2015, utilizatorii au vizionat 60 de milioane de ore de con]inut prin streaming, la viteze de upload [i dow-

nload considerabil mai mari, datorit` inova]iei exclusive UltraSpeed. Cum au primit românii serviciile 4G de la Vodafone? Tot \ntr-un an de zile, am putut vedea cum tehnologia 4G a devenit din ce \n ce mai accesibil`: ast`zi avem peste 1,1 milioane de terminale 4G conectate la re]eaua noastr`, iar ritmul de adop]ie a serviciilor 4G este impresionant. Fa]` de septembrie 2014, traficul

“Suntem de 7 ani recunoscu]i drept Top Social Brand \n Romånia [i pentru c`, realmente, gåndim campaniile integrat pe toate mediile [i nu alegem neap`rat c`rarea cea mai b`t`torit`.” LAURA BARBU, DIRECTOR, BRAND AND MARKETING COMMUNICATION, CONSUMER BUSINESS UNIT, VODAFONE ROMÂNIA de date 4G \n re]eaua noastr` a crescut de 15 ori. De cealalt` parte, avem studii care ne demonstreaz` c` românii asociaz` serviciile 4G din România cu Vodafone, fapt ce confirm` puterea [i superioritatea re]elei Supernet 4G [i recunoa[terea acestor performan]e de c`tre români, dar [i din afar`. Potrivit unui studiu publicat de OpenSignal \n septembrie 2015, Vodafone România furnizeaz` cele mai bune viteze de date 4G din Europa, cu o medie de 36 Mbps. Am extins acoperirea 4G [i cuprindem 2.500 de localit`]i [i primele 100 de ora[e din ]ar` acoperind toate cele 41 de re[edinte de jude] \n propor]ie de 100%. |n plus, acoperirea


STRATEGIE

vestea cu propriile cuvinte. Erau români care puseser` businessuri mici pe picioare, care avuseser` puterea de a-[i vedea visul \mplinit [i care evoluau [i datorit` tehnologiei. Cum sprijin` Vodafone, prin serviciile sale, companiile din România? Suntem, \nainte de toate, un partener pentru companiile din România [i contribuim decisiv la optimizarea costurilor, crearea oportunit`]ilor de afaceri, precum [i flexibilitatea [i viteza de reac]ie la aceste oportunit`]i. Afacerile se digitalizeaz`, iar angaja]ii devin din ce \n ce mai mobili. Nevoia companiilor de a fi mai eficiente [i mai agile [i-a g`sit foarte bine r`spunsul \n ceea ce oferim noi, [i de aici [i parteneriatul recunoscut de c`tre clien]ii no[tri – companiile v`d \n Vodafone partenerul de comunica]ii, nu doar un simplu furnizor de servicii. Prin pachetele de comunicare [i solu]iile digitale pe care le oferim partenerilor no[tri, lucr`m \mpreun` astfel \ncât atât corpora]iile mari cât [i mediul antreprenorial românesc s` fie ceea ce noi numim “Ready Business”, adic` un business s`n`tos [i preg`tit pentru viitor.

4G+ a Vodafone România dispune de o implementare unic` de spectru, oferind cea mai bun` combina]ie de viteze [i acoperire indoor. Serviciile 4G+ sunt disponibile \n nou` ora[e: Bucure[ti, Bra[ov, Cluj, Timi[oara, Ia[i, Constan]a, Craiova, Gala]i [i Ploie[ti. Folosi]i oameni reali [i pove[ti reale \n campaniile publicitare. De ce? Prin platforma “Românii au ini]iativ`”, am dat via]` promisiunii noastre de a-i sprijini pe români, de a fi \mpreun` mai puternici. Am fost al`turi de ei cu Biblioteca Digital`, cu programul “Un smartphone pentru fiecare român”, cu Flor`ria Digital`, aplica]ia

Salvamont [i multe altele. Oamenii aveau nevoie s` afle c` pot face lucruri importante pe m`sura experien]ei lor. Nivelul urm`tor s-a tradus prin nevoia de a prezenta utilizatorului beneficiul real al tehnologiei, \ns` din perspectiva lui, nu din cea a companiei. E mult mai credibil [i mult mai puternic s` vezi cum tehnologia poate ajuta oamenii s` aib` o via]` mai bun` direct de la cei care deja reu[iser` sau f`cuser` un pas \n direc]ia aceasta. A[a am ajuns la aceast` abordare realist`, \ntr-un moment \n care pia]a telecom aborda advertisingul cu totul altfel. Am l`sat românii cu ini]iativ` s` \[i spun` po-

Cum a evoluat utilizatorul român de servicii de comunica]ii mobile? {tim deja c` utilizatorii consum` din ce \n ce mai multe date, iar când ne uit`m la cifre, vedem cum traficul de date cre[te \ntr-un ritm impresionant. Comparativ cu septembrie 2014, traficul de date \n re]eaua noastr` a crescut cu 132%, iar cel 4G a crescut de 15 ori. Poate ar fi momentul s` realiz`m c`, pentru tineri, ecranul telefonului mobil este primul [i cel mai important ecran din via]a lor. {i de aici schimb`ri majore \n modul \n care consum` media, \ntrucât tinerii \[i caut` informa]iile pe internet [i ofer` credit din ce \n ce mai mult spa]iului online. Dac` anii trecu]i cre[terea consumului video era o previziune, ast`zi este o certitudine. Ne demonstreaz` cifrele: 50% din consumul de date actual al clien]ilor no[tri este streaming video, urmat de browsing (30%), e-mail-uri [i social media (12%) [i transfer de fi[iere (8%). Biz Biz

65


LIFE

Vernisaj cu surprize LA VERNISAJUL EXPOZI}IEI “INCOGNITO – THE ARCHITECTS”, CARE VA AVEA LOC LA GALERIA GALATECA, ARTISTUL ALBERT SOFIAN VA PERFORMA |N DIRECT LA {AVALET O INTERPRETARE DUP~ MODEL. DE OVIDIU NEAGOE

P

roiectul “Incognito – The Architects”, al artistului sibian Albert Sofian prezint` o serie de desene de mari dimensiuni realizate pe pânz` cu smoal`, calamin` [i pastel uleios, o tehnic` mixt` original` elaborat` \n timp de artist. Lucr`rile exploreaz` simboluri [i teorii ale dihotomiei bine – r`u, cu referin]e la reprezent`ri ale acestora \n istoria artelor plastice. Expozi]ia va fi g`zduit` de Galeria Galateca \n intervalul 14 octombrie – 4 noiembrie. |n ziua vernisajului, Albert Sofian va reconstrui un col] din propriul atelier \n cadrul expozi]iei, unde va interpreta live dup` model. Artistul a mai preg`tit o surpriz` celor care vor trece pragul expozi]iei \n ziua vernisajului: un vizitator va primi o schi]` a artistului, câ[tig`torul fiind desemnat prin extragere. “Poate c` cea mai profund` [i reprezentativ` expresie scris` de un gânditor modern cu referire la Satan este cea a lui Baudelaire: «Cea mai frumoasa [iretenie a Diavolului const` \n a ne convinge c` el nu exist`». |n leg`tur` cu aceast` declara]ie, Denis de Rougemont, \n lucrarea «Partea Diavolului», afirma: «Trebuie s` recunoa[tem c` aceast` scamatorie nu a reu[it niciodat` mai bine decât \n epoca contemporan`»”, spune Albert Sofian. Biz 66

Biz


PR WEB AND THE

PUBLIC RELATIONS AND DIGITAL COMMUNICATION

THE MODERN PR TOOLKIT

IN THE AGE OF WEB 2.0

DIGITAL STORYTELLING RELEVANT ONLINE STRATEGIES

INFLUENCERS & PRACTITIONERS WWW.REVISTABIZ.RO/PRANDTHEWEB2015 OCTOBER, 2015, INTERCONTINENTAL BUCHAREST HOTEL


LIFE

Povestea unei vie]i tr`ite intens CU ANI |N URM~, SEYMOUR BERNSTEIN A RENUN}AT LA CARIERA ARTISTIC~ PENTRU C~ NU SE MAI REG~SEA |N PEISAJUL MUZICAL NEWYORKEZ. ETHAN HAWKE I-A AFLAT POVESTEA {I S-A GÂNDIT S~ O |MP~RT~{EASC~ LUMII. A CONSTRUIT CU MINU}IOZITATE O FASCINANT~ POVESTE DESPRE TEMERI {I PASIUNE, DESPRE VOCA}IE {I AUTENTICITATE, DESPRE C~UT~RI {I PERSEVEREN}~. DE LOREDANA S~NDULESCU

U

n pianist american acum octogenar, fost elev al lui George Enescu, Seymour Bernstein, s-a \ntâlnit \n urm` cu ceva timp, la o cin` \n New York, cu Ethan Hawke. A fost o \ntâlnire absolut \ntâmpl`toare, din care a rezultat un documentar, prima astfel de produc]ie \n regia actorului Ethan Hawke. La aflarea acestei pove[ti, organizatorii festivalului George Enescu au invitat filmul “Seymour: An Introduction” s` \nchid` edi]ia din 2015 cu o proiec]ie special` \n Pia]a Festivalului. De asemenea, regizorul, protagonistul [i distribuitorul european al documentarului au acceptat ca filmul s` aib` o proiec]ie privat` \n România, ca partea a campaniei “F`r` educa]ie, visurile dispar” derulate \n aceast` toamn` de Asocia]ia OvidiuRo. Documentarul lui Ethan Hawke, “Seymour: An Introduction”, lansat oficial \n Statele Unite \n martie

68

Biz

Seymour Bernstein [i Ethan Hawke


LIFE

“«Seymour: An Introduction» nu este un documentar despre un pianist, nici un documentar despre muzic`. Este un documentar despre via]`.” ETHAN HAWKE

Foto: © IFC Films

anul acesta, relateaz` povestea talentatului pianist [i profesor Seymour Bernstein, care \n 1977, dup` o carier` de succes, la vârsta de 50 de ani a luat o decizie care a surprins pe toat` lumea, dup` mai mul]i ani \n care s-a luptat cu un acut trac de scen`, sim]ind totodat` c` nu se mai reg`sea \n peisajul ultracomercial al industriei muzicale. A sus]inut un ultim concert [i s-a retras din via]a artistic`. A continuat \ns` s` compun`, s` scrie [i s` predea cursuri de pian elevilor s`i, c`rora, cu pasiune, le-a dedicat \ntreaga carier`. A revenit pe scen` doar la finalul anului trecut, dup` mai bine de 35 de ani de pauz`, \n contextul unui recital special pentru promovarea documentarului. |ntâlnirea dintre cei doi arti[ti avea s` pun` bazele unei prietenii, dar mai ales s` aib` un impact fantastic asupra lui Ethan Hawke, care, la rândul s`u afectat de trac de scen` [i preocupat de ideea de a-[i g`si sensul, de a afla care-i sunt resursele care-l determin` s` fac` ceea ce face, dar [i din dorin]a de a-[i descoperi autenticitatea, a rezonat [i chiar s-a reg`sit \n povestea profesorului Bernstein, devenit nu doar un bun prieten, ci [i un mentor, un om care a trecut prin chinurile anxiet`]ii artistice [i care a reu[it s`-[i g`seasc` voca]ia ce avea s`-l \mplineasc`. “Fie c` vrei, fie c` nu vrei, vom face acest documentar”, l-a informat Hawke pe Bernstein la scurt timp dup` ce s-au cunoscut. {i l-au f`cut. Cu acest bagaj emo]ional [i de cunoa[tere a pornit Ethan Hawke \n aventura cre`rii documentarului. Un documentar pe care \n interviul acordat Biz ni-l descrie simplu ca fiind unul despre via]`. Nu e nimic sofisticat sau complex, nu e un documentar despre art`, nu este un film despre un pianist, nici m`car unul despre muzic`. Este despre o via]`. Tr`it`. Ce te-a convins s` spui povestea lui Seymour Bernstein? Când l-am \ntâlnit, Seymour era \n esen]` un personaj retras – [i \n mod evident un om fascinant, cu o poveste cu adev`rat unic`; mi-am dorit s` [tie cât mai mult` lume despre el. Am vrut s` am eu \nsumi un pretext de a afla mai multe din aceast` poveste [i de a-l cunoa[te mai bine!

Biz

69


LIFE

Dac` s-ar putea descrie acest documentar \ntr-o singur` propozi]ie, care ar fi aceasta? Povestea unei vie]i bine tr`ite.

Cine este Seymour Bernstein? N`scut \n 1927 \n New Jersey, Seymour Bernstein a \nceput s` predea cursuri de pian de la vârsta de 15 ani, sub \ndrumarea profesoarei sale de la acea vreme, Clara Husserl. Ulterior a studiat al`turi de nume mari ale muzicii precum: Alexander Brailowsky, Sir Clifford Curzon, Jan Gorbaty, Nadia Boulanger [i George Enescu. |n 1969 a debutat al`turi de Orchestra Simfonic` din Chicago, cu un recital \n premier` mondial` al Concertului Nr. 2 de VillaLobos. Distins cu numeroase premii [i recunoa[teri ale talentului s`u, a sus]inut recitaluri \n numeroase turnee peste tot \n lume. Pianist talentat, Seymour Bernstein este [i un compozitor prolific, cu compozi]ii care variaz` de la piese pentru studen]ii s`i pân` la crea]ii complexe. Este de asemenea Adjunct Associate Professor de muzic` [i educa]ie muzical` la Universitatea din New York University. |n decembrie 2004 i s-a acordat un doctorat onorific din partea Universit`]ii Shenandoah.

Cu ce ai r`mas dup` terminarea acestui documentar? Nu mai f`cusem niciun documentar \nainte, a[a c` tot ce ]ine de acest film este remarcabil – a fost o experien]` de \nv`]are colosal`. N-am mai avut vreodat` vreun proiect care s` se contureze [i s` evolueze atât de organic [i de natural. P`rea s` aib` o via]` proprie, a[a cum se \ntâmpl` adeseori cu cele mai bune proiecte. Singura mea provocare a fost s` m` ]in deoparte [i s` las povestea s` vorbeasc` de la sine. La \nceputul documentarului, aminte[ti de propria ta team` de scen` [i pui problema capacit`]ii de a mai exista autenticitate \n lumea atât de comercial` \n care tr`im. Ce anume a dus la aceast` abordare? O persoan` nu poate tr`i toat` via]a \n lumea artistic` f`r` a chestiona foarte serios unde trebuie trasat` linia dintre integritatea artistic` [i viabilitatea comercial`. Ce crezi c` ai \nv`]at de la Seymour Bernstein? Filmul \n \ntregime vorbe[te despre asta. Nu vreau s` v` fur pl`cerea propriei descoperiri. Care au fost provoc`rile \ntâmpinate \n realizarea acestui documentar? |n lume se fac documentare multe \n fiecare an, iar oamenii abia au timp s` le vad` pân` [i pe cele care sunt intim legate de zona lor de interese. M-a preocupat mult [i am sperat ca acest film s`-[i g`seasc` un public. Nu mi-am imaginat niciodat` \ns` c` va stârni un interes atât de mare. Un documentar nu este u[or nici de f`cut, nici de distribuit. Cum s-a \ntâmplat \n cazul “Seymour: An Introduction”? Totul se datoreaz` carismei lui Seymour Bernstein. Un mesaj pentru publicul din România? Excelen]a [i integritatea sunt principii esen]iale indiferent de domeniul profesional sau de momentul vie]ii \n care ne afl`m. Biz

70

Biz




LIFE

|n cetatea burgerilor LA ORO TORO, CHIAR {I CEI MAI PRETEN}IO{I IUBITORI AI “VEDETELOR” BUC~T~RIEI AMERICANE, BURGERII, VOR G~SI PREPARATE PE GUSTUL LOR. Pofticio[ii care vor trece pragul restaurantului Oro Toro vor fi \ntâmpina]i de câ[tig`torul primei competi]ii King of Burgers din România, Double Yoyo Burger, dar [i de al]i burgeri prepara]i din renumita carne de vit` Black Angus. Dac` nu v` face cu ochiul un burger suculent, \n meniul restaurantului pute]i g`si [i salate, sandvi[uri sau alte preparate. Succesul restaurantului se datoreaz` calit`]ii superioare a c`rnii de vit`, importat` din ]`ri precum Noua Zeeland` sau Uruguay, dar mai ales faptului c` toate preparatele pe baz` de carne de vit` din meniu sunt realizate cu carne maturat` por]ionat` [i preparat` exclusiv \n m`cel`ria proprie, de c`tre buc`tarii experimenta]i ai restaurantului. |n prezent lan]ul de restaurante Oro Toro num`r` [ase loca]ii, cea mai nou` dintre acestea fiind inaugurat` recent \n complexul comercial Bucure[ti Mall. (O.N.) Strada Francez`, nr. 38 - 42

http://orotoro.ro

Biz

73


LIFE

Calitate [i claritate MMD, PARTENERUL PHILIPS |N FABRICAREA MONITOARELOR, A ANUN}AT LANSAREA UNUI DISPLAY CARE REPRODUCE CULORI SUPERBE {I ESTE PRIETENOS CU MEDIUL. DE OVIDIU NEAGOE

C

ompania de]inut` de TPV, \nfiin]at` printr-un parteneriat de brand cu Philips, a lansat recent un monitor cu diagonal` de 25 de inci, cu un ecran LED AHIPS [i rezolu]ie Quad HD. Dispozitivul ofer` imagini extrem de clare pe un ecran compact [i este fabricat \n propor]ie de 65% din mase plastice reciclate ignifuge, pe scurt este un

74

Biz

monitor eco. Display-ul are un disconfort ocular redus oferit de tehnologia Flicker-Free de la Philips, care regleaz` luminozitatea [i reduce nivelul scintila]iei pentru o vizualizare \n condi]ii confortabile chiar [i pentru perioade mai lungi de timp. Noul monitor Philips ofer` imagini clare la o rezolu]ie Quad HD. Secretul din spatele acestor rezultate este

panoul care con]ine un num`r ridicat de pixeli, datorit` surselor de band` larg` cum ar fi DisplayPort, HDMI [i DualDVI. Structura \mbun`t`]it` a panoului AH-IPS este responsabil` pentru reproducerea culorilor, pentru timpul de r`spuns rapid [i consumul de energie redus \n compara]ie cu alte modele de ecrane cu unghi de vizualizare mare. Biz


LIFE

Toamna se num`r` zâmbetele FlorideLux, unul dintre cei mai mari retaileri de aranjamente florale din România, a anun]at lansarea colec]iei de toamn` Fashion Autumn, care con]ine 24 de buchete [i aranjamente florale. Odat` cu noua colec]ie, compania a lansat [i serviciul FlorideLux MyAccount, prin intermediul c`ruia to]i clien]ii \nregistra]i vor beneficia de o reducere permanent` de 20%.

Alian]` pentru performan]` Samsung [i Oculus au lansat prima versiune Gear VR pentru consumatori, care este compatibil` cu mai multe telefoane smart, inclusiv cu cele mai noi modele Samsung. Gadgetul se folose[te de performan]a ecranului Super AMOLED pentru a oferi utilizatorilor culorile [i claritatea necesare unor experien]e de realitate virtual` captivante. “Juc`ria” este semnificativ mai u[oar` decât versiunea anterioar` [i are un design nou, ce ofer` mai mult confort.

Juc`rii pentru toat` familia Ca s` nu ne mai ia iarna pe nepreg`tite [i s` nu [tim ce cadouri s` cump`r`m, ce zice]i de o gam` de gadgeturi? Compania Vonino a lansat o nou` gam` de produse care vor ajunge [i pe pia]a din România exact \naintea sezonului de cump`r`turi de iarn`. Din noua gam` fac parte patru noi smartphone-uri, dou` tablete de 7 [i respectiv de 10 inci, dar [i dou` modele de iMart cu sistem de operare Windows 10.

Bravo BRAVIA Produc`torul de aparate electrice [i electrocasnice Sony a anun]at de curând lansarea BRAVIA X91C, noul televizor LCD 4K dotat cu un ecran impresionant de 189,3 cm. |n pofida m`rimii [i a performan]elor, televizorul produs de Sony este extrem de sub]ire (15 mm) [i reprezint` o declara]ie de stil pentru orice sufragerie. Televizorul este prev`zut cu un sistem de operare Sony Android TV, care face vizionarea mai “inteligent`” ca oricând, activit`]ile de pe telefon mutându-se extrem de u[or pe marele ecran.

Biz

75


LIFE

76

Biz


LIFE

Privire p`trunz`toare |n linie cu Renault Talisman, noul Mégane propune are blocurile optice fa]` \n forma literei C [i care se prelungesc \n masca fa]`. |n spate, farurile puternic alungite ofer` o semn`tur` luminoas` orizontal` vizibil` zi [i noapte, care cre[te l`]imea perceput` a modelului.

|nc` un tangou la Paris AU TRECUT 20 DE ANI DE CÂND MÉGANE A AP~RUT PE {OSELELE LUMII. AJUNS LA A PATRA GENERA}IE, MODELUL DE LA RENAULT |{I PROPUNE S~ SCHIMBE IAR SEGMENTUL COMPACT. DE GABRIEL BÂRLIG~

A

vem \n fa]` un Mégane mai sportiv, cu o gard` la sol redus` cu 25 mm [i o l`]ime mai mare cu 47 mm \n fa]` [i 39 mm \n spate fa]` de modelul precedent. Folosind noua platform` pentru modele din segmentele C [i D, noua genera]ie de Renault Mégane preia multe tehnologii de la “fra]ii” mai mari Talisman [i Espace [i se \nscrie \n noua filosofie de design a constructorului

francez. La exterior, elementele cromate subliniaz` centura caroseriei [i decoreaz` grila, badge-urile laterale [i mânerele u[ilor. Capota are nervuri fine care, \n combina]ie cu prizele de aer laterale, confer` un caracter sportiv accentuat ma[inii. Caracterul sportiv este \nt`rit [i de faptul c` Mégane are o versiune GT exclusiv` disponibil` \nc` de la lansare, cu o bar` de protec]ie fa]` redesenat`, o

gur` de aerisire mai larg` [i grila frontal` \n form` de fagure. |n spate, dou` evacu`ri cromate \ncadreaz` un difuzor “\mprumutat” din Formula 1. Sub capot` sunt disponibile trei motoriz`ri diesel (dCi 90, dCi 110 [i dCi 130), respectiv dou` propulsoare turbo pe benzin` (TCe 100 [i TCe 130). Renault promite [i o versiune hibrid` pe motorin`, cu un consum mediu de 3 l/100 km. Biz

Biz

77


LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

Tehnologie f`r` margini ECRAN MAI MARE |N ACEEA{I CARCAS~ {I POATE CEL MAI BUN TELEFON ANDROID DIN ACEST MOMENT. IAT~-L PE SAMSUNG GALAXY S6 EDGE+ |N TOAT~ SPLENDOAREA SA. DE GABRIEL BÂRLIG~

P

unctul forte al noului smartphone este ecranul curbat la margini dezvoltat de Samsung, un Quad HD Super AMOLED de 5,7 inci cu o rezolu]ie de 2.560 x 1.440 de pixeli. Dar o inova]ie poate mai important` o reprezint` \nc`rcarea mult mai rapid` a bateriei - prin cablu dureaz` 90 de minute de la 0 la 100%, iar wireless 120 de minute. Sincer, \nc`rcarea rapid` reprezint` un atu major pentru un telefon flagship, \n condi]iile \n care bateriile nu par s` avanseze suficient de rapid pentru a ]ine pasul cu smartphone-urile actuale. {i, dac` tot vorbim despre cerin]e actuale, Galaxy S6 edge+ e dotat cu 4 GB de RAM [i beneficiaz` de opt nuclee, printr-un procesor

78

Biz

quad de 2,1 GHz combinat cu alt procesor quad de 1,5 GHz. Modelele sunt disponibile cu memorie de 32 sau 64 GB. De re]inut este faptul c` acelea[i date tehnice (mai pu]in dimensiunea ecranului, care va fi evident mai mare) sunt valabile [i pentru Samsung Galaxy Note 5. Camera foto principal` este de 16 megapixeli, iar cea frontal` are 5 megapixeli. Ambele beneficiaz` de stabilizare video prin func]ia Steady Video. Galaxy S6 edge+ poate face \nregistr`ri video 4K [i ofer` Live Broadcast – utilizatorii pot trimite con]inut video Full HD \n timp real de pe telefon c`tre orice contact sau grup de contacte din agenda sau c`tre oricine, prin YouTube Live. Biz

PRODUCTIVITATE

COMUNICARE

Google Slides

MeetingMogul

Crea]i [i edita]i prezent`ri direct pe iPhone sau iPad, inclusiv \n colaborare cu al]i utilizatori. Pot fi editate prezent`ri create pe web sau pe alt dispozitiv, inclusiv fi[iere Microsoft PowerPoint, chiar [i când nu sunte]i conecta]i la internet. Aplica]ia salveaz` automat orice modificare.

Scaneaz` toate calendarele utilizatorului, de la Google la Microsoft Exchange, [i \l conecteaz` la teleconferin]ele din agend`. Oricât de ascuns ar fi num`rul de telefon, aplica]ia permite formarea acestuia cu o singur` ap`sare de buton. Apelurile pot fi f`cute inclusiv prin WiFi sau VoIP.

PRODUCTIVITATE

DATE

Link Bubble

AirDroid

Când accesa]i un link \n orice aplica]ie pe smartphone, se deschide o fereastr` [i a[tepta]i \nc`rcarea paginii, \ntrerupându-v` din ceea ce f`cea]i. Link Bubble \ncarc` respectiva pagin` \ntr-o “bul`” ce r`mâne \ntr-o parte a ecranului, putând fi apoi deschis` pe tot ecranul.

Dup` ce instala]i aplica]ia pe smartphone, accesa]i web.airdroid.com pe laptop [i pute]i citi [i trimite mesaje, vedea lista de apeluri sau transfera fi[iere \ntre telefon [i computer. Numai bun` pentru cei care petrec mult timp la birou [i n-au chef s` tasteze mesaje direct pe telefon.


LIFE

Amplasat \n partea de nord a coastei M`rii Caraibelor, Cartagena este ora[ul cel mai asociat cu pira]ii din Caraibe. Ora[ul colonial, \mprejmuit de ziduri, [i cetatea se afl` \n patrimoniul UNESCO din anul 1984.

na \]i po]i cump`ra un hamac cu 70.000 de peso, adic` vreo 20 de euro, iar \n Medellin cost` de trei-patru ori mai mult. Bine\n]eles, cele mai mari centre comerciale sunt \n ora[ele mari, dar [i pre]urile sunt pe m`sur`.

de Alexandru Negrea, blogger la alexandrunegrea.ro

Foto: © Betty Leung –Dreamstime.com; © Photopal604 – Dreamstime.com; © Thorsten Folk – Dreamstime.com

Cool Columbia NU A}I DECIS |NC~ UNDE S~ FACE}I URM~TOAREA VACAN}~ DE PA{TE? DAC~ SUNTE}I DESCHIS PROVOC~RILOR, ATUNCI CE SPUNE}I DESPRE COLUMBIA?

C

olumbia are o temperatur` constant` \n tot timpul anului (25 - 27 de grade) [i cei mai mul]i turi[ti viziteaz` ]ara din America Latin` \n perioada s`rb`torilor de Pa[te. Pentru iubitorii de plaje cu ap` albastr` [i faun` bogat`, Playa Blanca este locul pe care nu trebuie s` \l ratezi dac` ajungi \n Columbia. Locul e \n Baru, la 40 de minute de Cartagena, pe ap`, cu o barc` \nchiriat`, sau la câteva ore cu ma[ina. La destina]ie vei g`si unul dintre cele mai relaxante [i \nsorite locuri de vacan]`, cu men]iunea c` nu e o zon` de lux, dac` asta cau]i.

arepa – un fel de pâine local` din f`in` de porumb, pe care o g`se[ti \n tot felul de combina]ii [i forme, [i terminând cu bandeja paisa, cel mai mare platou pe care l-am v`zut vreodat` (mai multe tipuri de carne [i garnituri din bel[ug). Cartagena e cea mai cunoscut` zon` turistic` din Columbia, deci aici te po]i bucura din plin de plaj`, shopping [i via]` bogat` de noapte – localnicii danseaz` tot timpul pe ritmuri de reggaeton, pe strad`, \n autobuze sau \n cluburi, a[a c` nu ai nevoie de un motiv anume ca s` te distrezi.

Ce s` vizitezi? Eu am stat trei zile \n Medellin [i alte trei zile \n Cartagena, ambele fiind \n plin` dezvoltare, ambele având poten]ial turistic uria[. |n Medellin g`se[ti cea mai bun` mâncare tradi]ional`, \ncepând cu

Unde s` faci shopping? Cartagena e cel mai bun loc \n care s` \]i faci cump`r`turile de vacan]`. |n ora[ul vechi g`se[ti magazine de tot felul, iar pre]urile sunt mici prin compara]ie cu orice alt ora[ din Columbia – \n Cartage-

Unde s` te relaxezi? Scenariul ideal pentru orice turist care viziteaz` Columbia ar fi s` cear` sfatul unui localnic \n materie de distrac]ie [i relaxare. Medellin e un ora[ \nconjurat de mun]i, spre exemplu, peisajul fiind superb \n orice punct de pe hart` te-ai afla, deci relaxarea e garantat`, \ns` sunt anumite zone periculoase, unde po]i fi amenin]at cu cu]itul pentru un telefon mobil. Zona de sud e cea mai sigur`, zona de nord [i periferiile sunt cel mai pu]in sigure. Unde s` te cazezi? Ca \n orice alt loc din lumea asta, dac` preferi s` \]i g`te[ti singur mergi pe varianta unui apartament de \nchiriat \n regim hotelier, sau la hotel dac` e[ti ceva mai comod [i vrei s`-]i g`se[ti patul f`cut când te \ntorci din ora[. Eu le-am \ncercat pe ambele, dar ]ine de gusturi. Sfaturi \nainte de c`l`torie? Columbia e \n continuare o ]ar` cu multe pericole. Orice localnic o s`-]i recomande s`-]i la[i acas` obiectele de valoare [i s` nu epatezi prin ]inut` sau atitudine, pentru c` te po]i trezi \n orice moment \ntr-o situa]ie tensionat` (noaptea \nc` se aud focuri de arm` \n Medellin). S`r`cia extrem` duce la gesturi disperate uneori. Experien]a columbian` adev`rat` se simte dac` reu[e[ti s` te integrezi cât mai bine \n specificul local. Biz

Biz

79


LIFE

“Niciodat` nu exist` o zi la fel la munc`” C`t`lin Teni]` Managing Partner TreeWorks, fondator Zelist Monitor

“Ca antreprenor, separa]ia dintre timpul liber [i munc` e un pic mai difuz`. Sunt momente \n care reu[e[ti s` furi o or` din programul de munc` [i s` pleci mai devreme sau momente \n care [i plecat de la munc`, [i jucându-te cu copilul, tot e[ti cu gândul la chestiuni de acolo.”

Foto: VALI MIREA

weekend. Plus citirea inerent` a e-mailurilor. Dar care \[i pot a[tepta r`spunsuri pân` luni, \n 99% din cazuri.

M` trezesc la: 5:30 – 6:30 Ritualul preferat diminea]a: Râsul cu Daria, fiica mea de 4 ani. Avem glumele noastre aiurito-dadaiste, la care restul oamenilor par cam mira]i. De genul “Ce mânc`m azi?”, “{uruburi”, “Nu, din [uruburi facem un ursule]”, “Eu zic s` mânc`m un televizor, atunci”, “Bine, dar atunci pe ce mai desen`m?”. Ajung la birou: |n jur de ora 9:30. Dup` ce am l`sat-o pe Daria la gr`di. |n cazul \n care nu m` duc direct la vreo \ntâlnire. Aplica]ii [i alte gadgeturi favorite: Sunt un gadgetoman cu tendin]e clare ([i clinice) de hoarding. Re]eaua mea de acas` are vreo 40 de dispozitive conectate: iPad-uri, telefoane, smart TV-uri, boxe Sonos, becuri Philips Hue, prize Wemo, termostat [i de-

80

Biz

tectoare de fum Nest, NAS Synology, telecomenzi Logitech Harmony, PlayStation (neutilizat de vreo 4 ani), Wii (idem) [i multe alte parascovenii. |mi place s` [urub`resc la ele, s` le pun \n diverse procese. |ns`, dac` ar fi s` aleg un obiect la care nu a[ renunta, ar fi biblioteca mea. |mi place s` simt c`r]ile, s` povestesc despre ele, s` le percep ca obiecte create, nu doar ca seturi de bi]i. Ore petrecute \n [edin]e: |n principiu, cam 2 ore pentru [edin]e interne [i poate \nc` o or` pentru [edin]e cu clien]i. La TreeWorks avem sedin]e de comunicare foarte scurte (maximum 20 de minute), [edin]e legate de proiecte (cam o dat` pe s`pt`mân`), [edin]e de planificare resurse [i strategie pe termen lung. Lucrul \n weekend: Foarte punctual, maximum o or` pe

Cum m` relaxez zilnic: Cu Anca, ]igara de dup`... culcarea Dariei. Râsul cu Daria, descoperirea lumii din nou. Cititul, pe ebook reader sau pe hârtie. Colec]ionatul de c`r]i – am vreo 6.000 de volume, dintre care ni[te sute bune sunt rare, semnate, \n edi]ii limitate etc. Satisfac]ia de a prinde oferta bun` de pe eBay la o carte pe care o vânai de mult sau insatisfac]ia de a-]i fi “furat`” de sub nas \n ultima secund`. C`utatul pe Wikipedia sau pe Abebooks. Ascultat muzic`. Documentare pe Netflix. Sau Octonau]ii Dariei. Sau My Little Pony sau Pepa Pig. |mi inchei ziua de munc`: Formal, la 17:30-18:00. Dar r`mân cu gândurile destul de axate pe munc`. Multe dintre idei apar \n timpul liber [i unele sunt chiar bune. Ca antreprenor, separa]ia dintre timpul liber [i munc` e un pic mai difuz`. Sunt momente \n care reu[e[ti s` furi o or` din programul de munc` [i s` pleci mai devreme sau momente \n care, [i plecat de la munc` [i jucându-te cu copilul, tot e[ti cu gândul la chestiuni de acolo. Partea bun` e c` niciodat` nu exist` o zi la fel la munc`. Unele sunt cu clien]ii, altele cu colegii, altele cu chestii administrative, altele sunt zilele mi[to \n care faci mobilier sau dai z`pada cu colegii, sau cele cu gr`tar, altele sunt zilele \n care faci planuri de comunicare sau schimbi idei despre un produs sau despre un algoritm ore \n [ir. Biz




Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.