Biz 284 by Revista Biz

Biz

Nr. 284

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Jurnali[ti Oana Grecea – antreprenoriat Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Alexandru R`descu Cristian China Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Layouts & design Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Excelen]` \n design

re[ti, \nve]i, lucrezi [i demonstrezi ani [i ani pentru a fi mai bun. Vrei recunoa[tere [i \]i dore[ti s` avansezi [i s` ar`]i celor din jur ce po]i s` faci. Cau]i diferen]iatori [i cea mai bun` pozi]ionare [i, de[i [tii c` va veni, recunoa[terea nu-]i bate niciodat` la u[` când o a[tep]i. M` num`r printre antreprenorii noroco[i care au reu[it \ntr-o period` relativ scurt` s` se bucure de ani de cre[tere. Am reu[it plecând mereu la drum cu proiecte creative [i abord`ri unice \n printul din România. Mai mult, am lansat [i impus pe pia]` proiecte imposibile, a[a cum au fost ele numite de to]i speciali[tii din pia]`. A[a am \nv`]at \ns` c`, de fapt, nimic nu este imposibil. Dar mai ales c` \ncrederea pe care o câ[tigi \n tine [i ce po]i s` faci valoreaz` cel mai mai mult! Dar toamna aceasta s-a dovedit a fi mai bogat` ca oricând. Aneta Bogdan, Fellow CIM, Chartered Marketer [i fondator al Brandient, m-a anun]at c`, \n premier` absolut` \n designul românesc, Brandient [i Biz au câ[tigat legendarul premiu Red Dot! Red Dot Design Award este una dintre cele mai mari [i mai prestigioase competi]ii interna]ionale de design. De peste 60 de ani, Design Zentrum Nordrhein Westfalen - una din cele mai venerabile [i active institu]ii de design din Europa onoreaz` excelen]a \n design. Mult râvnitul premiu Red Dot [i-a câ[tigat un renume global ca un sigiliu de calitate [i reputa]ie \n design [i se acord` anual unor lucr`ri excep]ionale \n disciplinele Product Design, Design Concept [i Communication Design. |n acest an, un juriu interna]ional format din speciali[ti \n design din 13 ]`ri – practicieni de frunte, profesori, jurnali[ti [i critici – a acordat Red Dot Design Award echipei Brandient pentru coperta Biz!

Am primit apoi un e-mail de la echipa Red Dot Design care m` invita oficial, \n calitate de client, pe scena competi]ei de la Berlin, pentru a primi Red Dot Design Award. M-am uitat minute \n [ir la coperta Biz Singapore când mi-a prezentat-o Brandient, \n februarie. La fel m-am uitat la acest e-mail. M` simt minunat! Felicit`ri, Brandient! Felicit`ri, Aneta Bogdan, Cristian Kit Paul [i Mihai Bogdan. Este o binemeritat` recunoa[tere interna]ional` pentru talentul [i profesionalismul vostru. Un vis \mplinit [i pentru România, prin voi, [i o mare satisfac]ie pentru noi, echipa Biz. Dragostea pe care ne-o \mp`rt`[i]i de atâ]ia ani pentru puritatea designului [i esen]a sa merit` cu prisosin]` acest Red Dot. La cât mai multe!

ISSN 1454-8380 Tipografie:

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

SUMAR

Biz 284 Pagina 33

Pagina 78

START

4 Economia merge ca pe roate 6 Codul manierelor fiscale 6 Se \ntorc investitorii? 8 }`rii, cât mai mult smartphone! 10 Energie pentru un maraton muzical 11 iPhone mania cuprinde România

COVER STORY 12 Excelen]` \n design

ANTREPRENORIAT

26 Franciz` la cea[c` 28 Ce måncare comand` românii 47 Cånd jobul altora este jobul t`u

INDUSTRY LEADERS 33 Noul templu al cafelei

TECH

40 Invazia dronelor 44 Start pentru ora[ele smart

STRATEGIE Pagina 12

52 Idei care \]i schimb` afacerea 56 Un business medical inteligent 58 Rezultate dincolo de percep]ie 60 Curajul de a cre[te un partener 62 BrandRo, 100 cele mai puternice branduri romåne[ti 66 Pasiunea \ntrece provoc`rile

LIFE

Pagina 40 2

Biz

68 Portrete de vedete 70 Un maramure[ean cu chef de buc`t`real` 73 Gustul bun al inova]iei 74 Toamna se num`r` delega]iile 76 Lux din zori pân`-n sear` 78 iPhone, acum [i \n rate 79 Jurnal de nord 80 Raluca }intoiu: “La prima or`, citesc [tirile financiare”

START

Economia merge ca pe roate VE{TILE BUNE DIN ECONOMIE PAR S~ NU SE MAI OPREASC~. PIB-UL |{I CONTINU~ AVANSUL TRIMESTRU DE TRIMESTRU, STIMULAT DE CONSUM, INVESTI}IILE CRESC, IAR INFLA}IA A AJUNS |N PREMIER~ PE MINUS. DE OANA VOINEA

Biz

cu 8,1%, contribuind cu 1,5 puncte procentuale la dinamica PIB, gra]ie relans`rii consumului intern [i sc`derii costurilor de finan]are. O alt` veste bun` se refer` la rata anual` a infla]iei, care a coborât, pentru a treia lun` consecutiv, ajungând la -1,9%, dup` o sc`dere a pre]urilor cu 0,5% \n august. INS a anun]at c` pre]urile de consum au sc`zut cu 0,5% \n august fa]` de iulie. Sc`derea pre]urilor este determinat` de dinamica componentei alimentare, \n contextul reducerii cotei TVA la alimente. Astfel, rata anual` a infla]iei a ajuns \n teritoriu negativ \n iunie, pentru prima dat` \n ultimii 25 de ani, la -1,6%, dup` ce pre]urile au fost mai mici cu aproape 3% fa]` de mai. Alimentele s-au ieftinit \n august cu 0,8% fa]` de iulie, iar m`rfurile nealimentare cu 0,5%, \n timp ce tarifele serviciilor au r`mas stabile. Cel mai mult s-au ieftinit fructele proaspete (-12%), urmate de legume [i conservele de legume (-9,5%) [i cartofii (-6%). |n schimb, s-au scumpit ou`le (+4%), citricele [i alte fructe meridionale (+1,9%), uleiul comestibil (+0,4%), zah`rul (+0,3%), conservele [i alte produse din pe[te [i carnea de porcine, fiecare cu câte 0,2%. Din categoria m`rfurilor nealimentare, combustibilii s-au ieftinit cu 3%, iar medicamentele [i articolele medicale cu câte 0,5%, pe când frigiderele [i congelatoarele s-au scumpit cu 0,3%. Biz

Foto © Ljupco Smokovski – Dreamstime.com

conomia romåneasc` \[i continu` cre[terea, fiind sus]inut` de consumul privat [i investi]ii. La baza acestui avânt se afl` mai mul]i factori. Ce ne spun cifrele? Potrivit datelor provizorii ale Institutului Na]ional de Statistic` (INS), economia intern` a crescut u[or \n trimestrul II (0,1%) fa]` de primul trimestru [i cu 3,3% fa]` de trimestrul II din 2014. Principala contribu]ie a venit din cererea intern` (4,9 puncte procentuale), mai ales pe baza performan]ei consumului privat – accelerare la 5,9% [i contribu]ie cu 3,8 puncte procentuale la ritmul anual al PIB. A ajutat clar reducerea TVA la alimente [i servicii de alimenta]ie \ncepând cu 1 iunie, de la 24% la 9%, dup` cum arat` un raport al B`ncii Transilvania (BT). |n acela[i timp, investi]iile productive au avut o cre[tere anual` de 7,9%, având o contribu]ie de 1,6 puncte procentuale la dinamica anual` a PIB \n trimestrul II. {i rezultatele din primele [ase luni arat` bine. Consumul privat, principala component` a Produsului Intern Brut, a crescut \n primele [ase luni cu 5,4% fa]` de aceea[i perioad` din 2014, având o contribu]ie de 3,5 puncte procentuale la dinamica anual` a PIB. Potrivit raportului BT, factorii ce au contribuit la aceast` evolu]ie au fost reducerea TVA la alimente [i servicii de alimenta]ie, cre[terea salariilor [i relansarea credit`rii \n lei. |n primul semestru, investi]iile productive au urcat

CODUL MANIERELOR FISCALE Este oficial! Cota standard de TVA va fi redus` \n dou` etape, mai \ntâi la 20% \ncepând cu 1 ianuarie 2016 [i apoi la 19% de la 1 ianuarie 2017. Dup` o var` fierbinte de dezbateri [i negocieri, noul cod fiscal a fost publicat \n Monitorul Oficial. Pe lâng` reducerea cotei TVA, principalele amendamente vizeaz` sc`derea, \ncepând cu 1 ianuarie 2016, a nivelurilor de accize pentru alcool [i b`uturile alcoolice, iar la carburan]i \ncepând cu 1 ianuarie 2017. Totodat`, a fost extins` aplicarea scutirii impozitului reinvestit \n produc]ia sau achizi]ia de calculatoare electronice [i echipamente periferice, ma[ini [i aparate de cas`, de control, de facturare, precum [i \n programe informatice. Ve[tile sunt bune [i pentru investitorii la burs`: noul cod prevede [i reducerea cotei de

impozit pe dividende de la 16% la 5% \ncepând cu 1 ianuarie 2017 pentru dividendele distribuite \ntre persoane juridice române, cât [i pentru persoanele rezidente \n UE [i state cu care România are \ncheiate conven]ii de evitare a dublei impuneri. Impozitul pe construc]ii va fi eliminat \ncepând de la 1 ianuarie 2017, cu excep]ia construc]iilor agricole – \n acest caz eliminarea impozitului se aplic` din 2016. |n cazul micro\ntreprinderilor, impozitul pe venit va fi de 3%, iar pentru o firm` nou \nfiin]at` cu cel pu]in un angajat cota de impozit va fi de 1% pentru primele 24 de luni de activitate. Impozitul pe profit r`mâne la 16%, de[i ini]ial se propusese reducerea la 14%. (O.V.) 6

Biz

Foto: © Andrey Burmakin – Dreamstime.com

START

Se \ntorc investitorii? ROMÂNIA PARE S~ SE AFLE DIN NOU PE RADARUL INVESTITORILOR STR~INI, DEZGHE}UL RESIM}INDU-SE ATÂT |N CIFRELE OFICIALE, CÂT {I |N PERCEP}IA PE CARE O AU ACE{TIA DESPRE PIA}A LOCAL~! DE OANA VOINEA

nul acesta, Romånia r`måne una din cele mai atractive pie]e din regiune pentru investitori, urcând cu o pozi]ie \n topul Deloitte Central Europe Top 500, pe locul al patrulea. Cele mai mari companii din România prezente \n top au \nregistrat o rat` medie anual` de cre[tere a veniturilor de 5,3%, comparativ cu media pe regiune de 0,3%. Avem [i cifre care sus]in aceast` percep]ie pozitiv`. Investi]iile str`ine directe au crescut \n primele [apte luni ale anului cu 15,9%, ajungând la pu]in peste 2 miliarde de milioane euro, potrivit datelor BNR. Totodat`, contul curent al balan]ei de pl`]i a \nregistrat un deficit de 347 milioane euro \n perioada ianuarie-iulie, \n atenuare cu 65% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. “România se situeaz` printre campionii regionali \n ceea ce prive[te cre[terea economic`. Este de a[teptat ca aceast` evolu]ie s` continue, dar acest lucru depinde foarte mult de stabilitatea politic`, legislativ` [i fiscal` a ]`rii”, a declarat \ntr-un comunicat Ahmed Hassan, Country Managing Partner la Deloitte România. Raportul companiei de consultan]` arat` c`, \n timp ce veniturile totale ale firmelor române[ti au crescut cu 7%, cele ale tuturor companiilor prezente \n Top 500 au sc`zut cu 1,8% fa]` de anul trecut,

la 682 miliarde euro. Totodat`, 30 de companii române[ti au urcat \n clasament fa]` de anul anterior [i 8 companii noi au intrat \n clasament. Industria energiei [i a resurselor a contribuit cel mai mult la pozi]ia României \n clasament, cu venituri cumulate de 18,94 miliarde euro, urmat` de industria de bunuri de larg consum [i transporturi cu aproape 13,38 miliarde euro, industria prelucr`toare cu circa 9,53 miliarde euro, tehnologie, media [i telecomunica]ii cu 2,85 miliarde euro [i industria de s`n`tate cu 1,31 miliarde euro. |n ceea ce prive[te ac]ionariatul companiilor române[ti prezente \n clasament, cele mai multe sunt multina]ionale (36) [i numai trei reprezint` entit`]i de]inute de antreprenori români. Potrivit lui George Mucibabici, pre[edintele Deloitte România, activitatea antreprenorial` s-a intensificat, iar procentul celor care inten]ioneaz` s`-[i deschid` o afacere \n urm`torii trei ani este cel mai mare din regiune. Acesta a ar`tat \ns` c` prezen]a \n clasament a doar trei companii de]inute de antreprenori locali este un semn c` disponibilitatea resurselor este \nc` sc`zut` [i politicile publice nu sunt suficient de \ncurajatoare pentru asumarea unor riscuri de ordin financiar. Biz

START

}`rii, cât mai mult smartphone! OPERATORII MOBILI DIN ROMÂNIA AU |NCEPUT TOAMNA |N FOR}~, CU SCHIMB~RI DE IMAGINE, STRATEGII NOI {I OFERTE CARE MAI DE CARE MAI TENTANTE. B~T~LIA 4G SE ANUN}~ TOT MAI INTERESANT~. DE GABRIEL BÂRLIG~

Biz

Foto: © Peter Sobolev – Dreamstime.com

ia]a de telecom din Romånia trece printr-o perioad` de rea[ez`ri strategice, determinat` mai ales de schimbarea obiceiurilor de consum de voce [i date ale utiliz`rilor, dar [i de investi]iile \n noile re]ele 4G. Orange România a anun]at schimb`ri radicale, care includ un portofoliu simplificat de abonamente [i servicii, o nou` promisiune de brand, investi]ii \n re]ea [i noi tehnologii. Operatorul a lansat \n premier` apelurile 4G prin tehnologia VoLTE [i va introduce \n curând apelul Wi-Fi. Lua]i-v` adio de la abonamentele Cangur, Panter` [i Colibri, fiindc` au fost \nlocuite de noua gam` simplificat` de abonamente de voce [i internet. Abonamentele de baz` vor fi Orange Me pentru serviciile de voce (\ncepând de la 8 euro) [i Orange Net pentru cele de internet. Pachetele Orange Share sunt destinate celor care folosesc atât un telefon, cât [i o tablet`, iar Orange Family permite personalizarea pachetelor cu apeluri nelimitate, trafic dublu de internet pe mobil sau reduceri \n familie. |n zona de business, Orange Pro vor fi abonamente individuale dedicate micilor \ntreprinz`tori. Serviciile Orange 4G acoper` \n prezent 96% din popula]ia urban` [i 70% din cea na]ional` (aproximativ 4.200 de localit`]i). La nivel de brand, Orange are o nou` pozi]ionare centrat` \n jurul a nou` teme: Familie, Acas`, |n mi[care, Distrac]ie, Beneficii, Stare de bine, Tarif, Tehnologie, Afaceri. Noua semn`tur` a brandului este "It's all about what matters to you", \nso]it` de o nou` identitate vizual`. La un an de la lansarea Supernet 4G, Vodafone a oferit tuturor clien]ilor s`i cea mai mare experien]` de internet gratuit din România, traficul de date \nregistrat \n re]eaua Vodafone \n zilele de 12 [i 13 septembrie dep`[ind cu 30% cel mai ridicat nivel istoric \nregistrat \n re]ea \ntr-o zi [i cu 39% cel mai ridicat nivel istoric \nregistrat \ntr-un weekend. "Am b`tut toate re-

cordurile de trafic \n re]eaua noastr` [i credem c` am stabilit [i un record absolut de trafic de date 4G \n România", a declarat Andrea Rossini, Director Consumer Business Unit la Vodafone România. Acoperirea 4G a Vodafone cuprinde acum 2.500 de localit`]i [i primele 100 de ora[e din ]ar`, iar serviciile 4G+ sunt disponibile \n Bucure[ti, Bra[ov, Cluj-Napoca, Timi[oara, Ia[i, Constan]a, Craiova, Gala]i [i Ploie[ti. Dup` ce \n primul an de prezen]` pe pia]a româneasc` a brandului Telekom pachetele integrate fix-mobil MagentaONE au atras 150.000 de clien]i, compania a decis s` \mbun`t`]easc` oferta. Clien]ii MagentaONE noi sau existen]i pot ad`uga pân` la 4 servicii suplimentare pentru 4,95 euro/lun` pe pachet f`r` o perioad` minim` contractual`. Utilizatorii pot alege, pe lâng` servicii nelimitate \n re]ea, 1.000 de minute/SMS-uri na]ionale plus 200 de minute mobile interna]ionale [i 750 MB de trafic de date pe lun` sau pot opta pentru mai mult trafic de date (500 de minute/SMS-uri na]ionale, 200 de mi-

nute interna]ionale [i 1,5 GB de trafic de date). Pentru fiecare pachet suplimentar, clientul va primi 1 GB de trafic pentru serviciul mobil principal. Noile oferte pentru familie permit achizi]ia de telefoane mobile sau tablete \n rate lunare. Pentru segmentul de business, \mbun`t`]irile se refer` la op]iuni adresate \n principal clien]ilor IMM. To]i clien]ii business care au cel pu]in un serviciu fix [i un serviciu mobil Telekom pot primi un cont OneDrive for Business gratuit, care include 1 TB de spa]iu de stocare securizat [i acces la versiunea online Microsoft Office. O surpriz` a venit [i din partea RCS & RDS, care a anun]at c` a cesionat o licen]` 4G \n banda de 2.600 MHz de la 2K Telecom [i va oferi servicii de date 4G LTE \n 25 de ora[e din ]ar` pân` la finalul anului 2015. |n prima etap`, pân` la finalul lunii septembrie, clien]ii Digi Mobil vor beneficia de tehnologia 4G \n 12 ora[e: Bucure[ti, Cluj-Napoca, Timi[oara, Bra[ov, Oradea, Craiova, Constan]a, Ia[i, Arad, Sibiu, Pite[ti [i Ploie[ti. Biz

Idei de milioane, impact de miliarde OAMENII DE AFACERI ROMÂNI POT CONCURA AL~TURI DE ANTREPRENORI DIN TOAT~ LUMEA |N CURSA PENTRU UN MILION DE DOLARI PUS |N JOC |N COMPETI}IA GLOBAL~ DE ANTREPRENORIAT CU IMPACT SOCIAL THE VENTURE, LANSAT~ DE CHIVAS. reu[e[te s` dep`[easc` grani]ele modelului tradi]ional de business, estompând linia dintre profit [i scop social, generând o schimbare \n bine \n comunitate. Chivas The Venture le acord` acestora [ansa de a-[i face cunoscut` viziunea la nivel global [i de a schimba lumea cu ajutorul afacerii lor. Competi]ia The Venture este o oportunitate pentru businessurile cu impact social de a se dezvolta, de a primi sprijin financiar [i, nu \n ultimul rând, de a ob]ine un lucru visat de mul]i: recunoa[tere interna]ional`. Cei 5.000 de euro pu[i \n joc pentru competi]ia local` nu reprezint` decât o etap` \n drumul c`tre un milion de dolari care \[i a[teapt` câ[tig`torii \n marea final`. |n plus, fiecare antreprenor are ocazia s` treac` prin stagii de preg`tire [i consiliere [i s` \[i dezvolte abilit`]ile \n afaceri. Etapa global` a competi]iei The Venture, care urmeaz` s` se desf`[oare \n perioada aprilie – iulie 2016, va \nsemna pentru câ[tig`tor experien]a unui accelerator de business \n Los Angeles, unde, timp de o s`pt`mân`, se va \ntâlni cu antreprenori din Statele Unite. Totodat`, va participa la pitch-ul final de la Shanghai, unde va cunoa[te cele mai bune businessuri cu impact social din toat` lumea [i \[i va prezenta ideea \n fa]a unor exper]i interna]ionali \n domeniul afacerilor. De asemenea, va avea [ansa s` ob]in` finan]area necesar` \ndeplinirii obiectivelor sale. Astfel, un vot public al oamenilor din \ntreaga lume va decide modul \n care trebuie s` fie distribui]i, \ntre finali[ti, primii 250.000 de dolari din pre-

Sunt sigur c` \n România exist` o mul]ime de businessuri cu o puternic` amprent` social`. E [ansa lor s` arate c` viitorul \n antreprenoriat a luat o direc]ie nou` [i c` merit` s` lupte pentru milionul de dolari pus \n joc! Tudor Furir, director general, Pernod Ricard România [i Republica Moldova

miul de un milion, urmând ca restul premiului s` fie acordat la finala din Shanghai. Competi]ia The Venture se va desf`[ura \n dou` etape: mai \ntâi cea local`, unde se va decide businessul câ[tig`tor din România, [i apoi etapa global`, unde vor concura

cele mai bune 20 de businessuri din toat` lumea. Orice startup \nfiin]at de mai pu]in de 3 ani [i cu \ncas`ri anuale mai mici de 500.000 dolari sau afacere cu vechime mai mare de 3 ani, dar \ncas`ri anuale mai mici de un milion de dolari poate concura pentru titlul de cel mai bun business cu impact social. Antreprenorii români trebuie s` se \nscrie pe site-ul TheVenture.com pân` pe 31 oc-

tombrie, pentru a-[i testa mai \ntâi for]ele \n etapa local`. Dup` finalizarea \nscrierilor, pe 10 noiembrie, 10 businessuri vor fi selectate pentru a participa la o sesiune de pitch. |n urma acesteia, juriul competi]iei va alege cinci finali[ti care vor participa la o sesiune de mentorat organizat` de Chivas The Venture. Finali[tii va trebui s` \[i demonstreze abilit`]ile de business \n cadrul a patru probe, câ[tig`tor fiind desemnat acela care va reu[i s` conving` un juriu de speciali[ti format din: Marius Ghenea – expert \n domeniul antre prenoriatului; Andreea Esca – prezentator [i realizator de televiziune la Pro TV; Cristian China Birta – antreprenor online, consultant [i blogger, [i Tudor Furir – directorul general al Pernod Ricard România [i Republica Moldova. Pentru a sprijini antreprenoriatul cu impact social \n România, proiectului The Venture i s-au al`turat, \n calitate de parteneri, eMAG [i Connect Hub, prin evenimentul Open Connect, precum [i Business Days.

ADVERTORIAL

oua genera]ie de antreprenori

START

Energie pentru un maraton muzical

Foto: Andrei G\ndac

CEL MAI MARE EVENIMENT CULTURAL INTERNA}IONAL ORGANIZAT DE ROMÅNIA, FESTIVALUL “GEORGE ENESCU”, SE |NTINDE PE 22 DE ZILE, ARE 58 DE CONCERTE {I ADUCE LA BUCURE{TI PESTE 2.500 DE ARTI{TI STR~INI {I 500 ROMÂNI. DE OVIDIU NEAGOE

di]ia din acest an a Festivalului Interna]ional “George Enescu”, la care sunt a[tepta]i aproape 20.000 de melomani str`ini, are loc \ntre 30 august [i 20 septembrie, la Sala Palatului [i Ateneul Romån, iar concertele din s`li vor fi \nso]ite de multe alte evenimente \n aer liber, ce se vor derula \n “Pia]a Festivalului”. Melomanii vor avea astfel oportunitatea s` asculte lucr`ri de George Enescu \n interpret`ri contemporane, ale unora dintre cele mai importante orchestre din lume. Pentru a treia edi]ie la rånd, KMG International, sus]ine sub brandul Rompetrol, Festivalul “George Enescu”, ce promoveaz` identitatea cultural` a Romåniei [i ofera publicului` dou` concerte ale London Symphony Orchestra, care au avut loc la Sala Palatului pe 8 [i 9 septembrie. Acestea au fost dirijate de Ion Marin, unul dintre muzicienii de origine romån` cel mai bine cota]i \n lume, [i i-au avut ca soli[ti pe Lars Vogt (pian), Renaud Capuçon (vioar`) [i Gautier Capuçon (violoncel).

Biz

De asemenea, compania a sprijinit [i prezen]a violonistei Zhibek Mussurgaliyeva, tån`ra din Kazahstan ce a concertat \n data de 12 septembrie pe scena din Pia]a George Enescu [i a \ncåntat audien]a cu “Dansul Goblinilor” (Antonio Bazzini), “Sonata pentru vioar` [i pian \n Fa minor” (Pietro Locatelli) [i “La Campanella” (Niccoló Paganini). Zhibek Mussurgaliyeva este a doua artist` din Kazahstan care sus]ine un recital \n Bucure[ti, dup` pianistul Amir Tabenikhin. Tån`ra studiaz` vioara de la vårsta de patru ani [i dea lungul carierei a stråns numeroase premii interna]ionale, printre care [i Premiul “Speran]a” ob]inut \n cadrul competi]iei interna]ionale de tineret P.I. Ceaikovski din 2012 sau primul loc la Festivalul F. Mansurov din Moscova. “Rompetrol este sinonim cu valorile timpurilor moderne, cu spiritul de inova]ie, succes [i responsabilitate, fiind prima marc` romåneasc` din sectorul petrolier

care a cucerit \n timp record pie]ele interna]ionale, cu activit`]i [i opera]iuni extinse \n 12 ]`ri.” Continuarea acestui parteneriat vine s` \nt`reasc` voca]ia interna]ional` a celor dou` branduri [i a produselor sale de excep]ie [i, \n mod direct, s` contribuie la consolidarea unui brand de ]ar` care promoveaz` corect imaginea Romåniei \n afara grani]elor. Suntem onora]i [i måndri s` sus]inem un astfel de eveniment, s` oferim publicului o parte din magia [i muzica lui George Enescu!”, spune Azamat Zhangulov, vicepre[edinte senior la KMG International. KMG International se implic` activ din 2011 \n programe [i proiecte culturale care au ca scop catalizarea unor valori sociale importante [i reprezentarea Romåniei cu impact [i constan]`, atåt pe plan local, cåt [i interna]ional, dar [i sus]inerea cu resurse financiare a tinerelor talente aflate \n curs de perfec]ionare (Orchestra Funda]iei Principesa Margareta a Romåniei). Biz

START

iPhone mania cuprinde România ROMÂNIA INTR~ |N LUMEA BUN~ APPLE. EMAG A LANSAT SHOWROOMUL APPLE SHOP, PENTRU PASIONA}II DE GADGETURI APPLE, IAR LA QUICKMOBILE NER~BD~TORII AU PRECOMANDAT DEJA PESTE 400 DE TELEFOANE IPHONE 6S {I IPHONE 6S PLUS |N TREI ZILE. DE OVIDIU NEAGOE

etailerul online eMAG a lansat pe 18 septembrtie Apple Shop, unde se comercializeaz` produse Apple, de la MacBook, iPhone [i iPad la toate accesoriile. |n showroom, clien]ii vor putea testa [i produse complementare cu gadgeturile brandului, produse de partenerii autoriza]i ai Apple: drone, boxe, cåntare, dar [i celebrele c`[ti Beats. eMAG Apple Shop va g`zdui [i evenimente speciale, precum lans`ri de produse, prezent`ri adaptate la nevoile clien]ilor, dar [i sesiuni de training pe zona de tehnologie. Showroomul eMAG se afl` \n interiorul Grand Shopping Center din zona Crånga[i. Dup` ce a anun]at c` va aduce pe pia]a local` noile telefoane iPhone 6s [i iPhone 6s Plus, retailerul QuickMobile estimeaz` c` la

finele lunii septembrie va \nregistra mai bine de 1.000 de precomenzi pentru noile gadgeturi din portofoliul Apple. Deja \n primele trei zile retailerul IT&C a \nregistrat comenzi \n valoare de peste 400.000 de euro pentru noile vårfuri de gam` ale companiei americane.

“iPhone 6s [i iPhone 6s Plus au un succes evident \n Romånia. Faptul c` 400 de utilizatori au pl`tit \n avans, \n medie, cåte 1.000 de euro pentru ultimele telefoane lansate de Apple, arat` c` \ncrederea \n ofertele la precomand` ale QuickMobile cre[te tot mai mult”, spune Tudor }iboc, General Manager al QuickMobile. Majoritatea romånilor au optat pentru modelul iPhone 6s, cu ecran de 4,7 inci. Un procent de 50% dintre noile telefoanele din portofoliul Apple comandate sunt modele de 64 GB, 30% au 128 GB [i 20% cu 16 GB. |n ceea ce prive[te culoarea, romånii au optat mai ales pentru Rose Gold [i negru. |ntr-un clasament pe ora[e, cele mai multe comenzi au venit din Bucure[ti, Cluj-Napoca [i Constan]a. Biz

Biz

COVER STORY

Biz

COVER STORY

Excelen]` \n design Mult râvnitul premiu Red Dot, simbol al reputa]iei \n design, are \n sfâr[it [i români pe lista câ[tig`torilor. Coperta Biz Singapore realizat` de Brandient a primit Red Dot Design Award, demonstrând astfel c` România poate crea valori la cele mai \nalte standarde interna]ionale.

De Gabriel Bârlig`

Biz

COVER STORY

Prin Brandient, Rom책nia a c책[tigat pentru prima oar` \n istorie un prestigios premiu Red Dot in Communication Design. Premiul a fost acordat pentru designul original de liter` (typography) ap`rut la \nceputul acestui an pe coperta revistei Biz dedicate mediului de afaceri din Singapore. Despre ce \nseamn` aceast` recunoa[tere interna]ional`, dar [i despre starea designului rom책nesc am discutat cu Aneta Bogdan, Fellow CIM, Chartered Marketer [i fondator al Brandient. De Loredana S`ndulescu 14

Biz

winner

COVER STORY

Ce \nseamn` recunoa[terea cå[tigat` de Brandient la Red Dot Award pentru industria de design din Romånia? Regret s` \ncep un interviu cu cuvåntul “regret”, dar nu avem industrie de design \n Romånia; am fi cu adev`rat mai \ncrez`tori \n viitor, mai ferici]i [i mai boga]i, dac` am avea a[a ceva! Cei cå]iva profesioni[ti romåni \n designul aplicat \n business – fie acesta design grafic, design de produs, design de sisteme sau de tehnologie – nu formeaz` nici cel pu]in un grup profesional, dar`mite o industrie! |n 2010 eram (auto)ironic` [i spuneam c` firmele de design din Romånia se pot num`ra pe degetele måinii unui t`ietor de lemn ghinionist; ei bine, acum constat c` respectivul a insistat [i a \ncercat s` mai taie cå]iva copaci! Premiul Brandient la Red Dot este \ntr-adev`r o expunere pozitiv` a Romåniei, dar nu a designului romånesc. Dac` Romånia ar fi luat 10 premii, atunci am fi vorbit despre designul romånesc. Povesti]i-ne despre Red Dot Award. Care este locul pe care-l ocup` aceast` competi]ie pe harta interna]ional` a designului? Metaforele sunt la liber: “Oscarul \n design”, “Cel mai…” etc. – [i se pot aplica cåtorva competi]ii care alc`tuiesc “liga mare” a recunoa[terii globale a valorii designului – iar Red Dot este clar una dintre cele mai vizibile (probabil cea mai vizibil`). Red Dot a construit pe o tradi]ie de 60 de ani de celebrare a designului, plus dou` decenii de marketing impecabil al brandului, astfel c` a ajuns un sigiliu incontestabil [i universal al calit`]ii \n design. Pentru noi \ns`, Red Dot este mult mai mult decåt accesul \n liga mare! Este un milestone al dedic`rii [i perseveren]ei noastre (da, astea sunt

calit`]i atåt de rare \n zilele astea [i pe care, din fericire, compania noastr` le are!); Red Dot este un milestone pe care l-am dorit, pe care l-am råvnit, la care am visat! {i ne-a luat 13 ani ca s` \l avem! Brandient nu a \ndr`znit s` trimit` mult timp nimic la Red Dot. {i noi chiar aveam ce s` trimitem, noi chiar am fost prolifici, dac` ne gåndim la cele peste 200 de proiecte reale pe care le-am f`cut (nu proiecte \nchipuite care tr`iesc doar \n mintea “creatorului”). Red Dot \ns` nu este despre munca de salahor a 10 designeri din spatele unui design de rebranding corporatist, de 9 sau 12 luni, ci este despre o \ngereasc` inspira]ie \n design; Red Dot nu este despre proiecte care schimb` lumea [i care dau companiilor inspira]ie [i ajutor \n schimbare, [i nici despre design ca instrument de a exacerba consumerismul (oops!, c` mi-a sc`pat!), Red Dot este despre puritatea designului, despre esen]a sa. |n Brandient, respect`m competi]iile de design, fiindc` astfel ne respect`m pe noi \n[ine: designul este onest! Nu ne place ipocrizia marketingului care se bazeaz` pe ghost-uri; nu d`m doi bani pe tehnica asta de a semnaliza “succesul”, nu suntem fanii acestui tip de bravad`. Lucrarea cu care a]i cå[tigat acest premiu a fost singura pe care a]i \nscris-o \n competi]ie? Da, este singura \nscris`, tocmai fiindc`, a[a cum am spus, standardul acestei competi]ii impune o selec]ie mai aproape de esen]a unicit`]ii, a miracolului designului, decåt de designul rezolvator de probleme [i oportunit`]i de business – adic`... jobul nostru de zi cu zi. {i dac` Marta U[urelu nu ar fi venit la noi \n ianuarie s` ne propun` acest proiect pentru coperta revistei Biz, probabil nu am Biz

COVER STORY

fi trimis nimic la Red Dot nici \n acest an (de[i proiecte spectaculoase, [i extrem de dificile, cum ar fi rebrandingul companiei Interactive \n Pakistan, sau rebrandingul COSR – Team Romånia, sunt demne de toat` aprecierea!). Altfel spus, ceva din premiul `sta \l dator`m [i Martei, pentru c` ne-a dat libertatea s` desen`m [i altceva decåt ceea ce ne pl`te[te salariile [i facturile. {i \i mul]umim pentru [ansa asta!

compliment – e despre leadership – [i \i sunt recunosc`toare, totu[i chestia asta sun` r`u, e ca un audit al oportunit`]ilor de noi proiecte, [i auditul pare tot mai adev`rat zi de zi!). Dac` ne gåndim la corpul profesional, la cåt de mul]i designeri tr`iesc efectiv din design \n ]ara asta, la cåte [coli de design avem, la cåte meserii generate din design etc., atunci nici cel pu]in aprecierea de “zero” sau de “mode[ti” nu mai poate fi f`cut` – aici st`m \ngrijor`tor [i cam pe loc.

Care sunt performan]ele Romåniei \n materie de design de brand? Brandient a cå[tigat \n cei 13 ani de activitate 68 de premii [i nominaliz`ri interna]ionale, dar asta nu \nseamn` neap`rat un certificat de bun` purtare \n design pentru Romånia (prin compara]ie cu ]`rile avansate \n designul de business). Dac` ne referim la competi]iile de design, Romånia are \nc` o prezen]` modest`. Acest lucru este de altfel vizibil [i pe rafturile romåne[ti, pe str`zile ora[elor noastre sau pe netul romånesc. Premiile sunt pu]ine, nu neap`rat fiindc` clien]ii romåni sunt needuca]i \n design, ci, mai ales, pentru c` pia]a e prea zgårcit` cu aceste nevoi; [i uite c` au trecut 13 ani, [i tot nu a crescut (pia]a), pe fondul, desigur, al unei economii care nu ne-a inspirat [i nu ne-a impresionat [i al unui context social \mb`trånit [i f`r` speran]` de prosperitate. Prin natura [i efectul pionieratului nostru, dup` ce Brandient cå[tig` cåteva premii la o competi]ie, [i alte firme romåne[ti \ncep s` se mi[te \n acea direc]ie – trimit lucr`ri la acea competi]ie [i uneori acestea cå[tig` premii sau nominaliz`ri – e un lucru bun [i normal, dar prezen]a lor, a acestor companii romåne[ti de design, este \nc` firav` [i inconsistent`. Dac` ne referim la stadiul categoriei “design”, suntem \nc` \n punctul zero (de[i dragul de Naumovici ne spune mereu: “S` v` vedem acum, pe voi, `[tia de la Brandient, ce o s` mai desena]i, c` i-a]i desenat pe to]i!”; [tiu c` ne face un

Ce considera]i c` ar trebui f`cut pentru a vedea \mbun`t`]iri \n aceast` zon`? Din p`cate, ceea ce se face acum contribuie la distrugerea acestui domeniu, nicidecum la dezvoltarea lui. Recentele schimb`ri \n legisla]ia fiscal` m`resc impozitarea activit`]ilor creative cu caracter permanent pån` la un nivel care pune sub semnul \ntreb`rii supravie]uirea firmelor din domeniu. Pia]a, pre]urile nu vor sus]ine acest nivel de taxare. Noile reguli desconsider` rolul firmelor de servicii creative, [i nu v`d cum o firm` – [i m` refer desigur la cei ca noi, care au respectat \ntotdeauna legea [i [i-au pl`tit taxele \ntocmai [i la timp – ar putea s` mai suporte nivelul acesta de impozitare [i s` supravie]uiasc` comercial. |n plus, discriminarea \ntre freelancer (care e taxat mai pu]in) [i creativul care lucreaz` \n regim permanent cu o firm` (care e taxat mai mult) ne for]eaz` s` schimb`m modelul de business [i s` lucr`m cu freelanceri, de[i [tim c` asta este fezabil \n Londra, unde sunt 100.000 de freelanceri experimenta]i [i care \]i pot rezolva orice problem` de design, [i nu pe pia]a local`. |n Romånia, pentru a forma o p`tur` de freelanceri mai e nevoie de 10-15 ani, \n care ace[tia s` lucreze mai \ntåi \n firme puternice, ca s` se dezvolte profesional, s` treac` prin proiecte mari [i reale, altfel spus – s` \nve]e ceea ce nu pot \nv`]a singuri acas`. Dup` [ase ani de Criz` sau New Normal (cum vre]i s` privi]i aceast` perioad`!), de sc`dere a veniturilor firmelor [i implicit a num`rului angaja]ilor, o astfel de abordare oarb` a guvernan]ilor no[tri va stinge orice lumini]` de la cap`tul tunelului pentru industria romåneasc` de design. Ceea ce face Brandient acum este doar eroism personal al cåtorva oameni (sau poate doar iner]ie, deh), dar nu mai are nicio leg`tur` cu un business \n care s` credem, care s` \nfloreasc` [i care s` \[i satisfac` to]i stakeholderii. Pentru a \mbun`t`]i ceva \n acest domeniu, ]ara are nevoie de o viziune ancorat` \n zilele noastre, de lideri educa]i, [i bine inten]iona]i, [i conecta]i la lume.

Coperta Biz Singapore premiat` la Red Dot Awards

Biz

COVER STORY

|n ce situa]ie se afl` Romånia la capitolul educa]ie \n materie de design? Profesori pu]ini – unii dintre ei stau acolo din eroism (ca [i noi), al]ii stau pentru c` sunt dep`[i]i de vremuri, nu au unde s` mearg`; studen]i pu]ini; este o meserie scump`, ca s` spun a[a; [coli pu]ine – f`r` investi]ii [i \n lipsa unor programe na]ionale de educa]ie \n domeniu [.a.m.d. Cuvåntul “design” nu este deloc familiar sau pl`cut guvernan]ilor, autorit`]ilor locale, liderilor din ]ara asta. Pute]i \ncerca s` pune]i o \ntrebare chiar unor oameni \n]elep]i, \ntreba]i-l pe Andrei Ple[u, spre exemplu, ce crede despre designul romånesc... Din tot ce se \ntåmpl` \n lume ast`zi este evident c` designul este m`sura modernit`]ii unei na]iuni – iar din cele spuse mai sus rezult` ca \nc` ne codim s` fim contemporani cu aceast` lume. Design [i business. Care este leg`tura dintre cele dou` domenii? Designerii ar trebui s` \nve]e mai mult din limbajul de afaceri? Sau viceversa? Designerii care lucreaz` \n designul aplicat \n business \n]eleg limbajul de afaceri. Stau la mas` cu cei care conduc afacerile. {i vorbesc pe limba lor. {i gåndesc \n spiritul lor, altfel solu]iile lor nu ar fi de folos. Vorbesc despre designerii din Brandient, desigur. |n lume \ns`, \n timpurile noastre, mai ales \n hub-urile de tehnologie [i inova]ie din Silicon Valley, din Londra [i Berlin, designerii sunt coopta]i chiar \n board-urile companiilor de investi]ii, ca [i consultan]i, iar designul a ajuns un fel de “darling” chiar [i al lumii financiare (pe fondul nevoilor exacerbate de inova]ie, sau disrup]ie).

de branding (dac` m` aude Wally (n.r. – Wally Olins), se \ntoarce \n mormånt!); de cånd ne-am luminat cu to]ii \n privin]a design thinking-ului (cei care ne-am luminat, desigur) – afirm cu toat` responsabilitatea: brandingul este design mai mult decåt a fost oricånd \n ultima sut` de ani! Care sunt cele mai mari confuzii legate de design pe care le-a]i \ntålnit \n interac]iunea cu oamenii de business din Romånia? Nu \mi place \ntrebarea asta, nu a[ r`spunde, fiindc` nu g`sesc nimic inteligent de ad`ugat la anecdotica “Vreau s`-mi desena]i exact a[a ceva!” sau “Mai cu ro[u” – cu alte cuvinte “design – adic` ceva ornamental, secundar [i f`r` mare influen]` asupra valorii businessului” sau “design – ceva la \ndemåna oricui are un calculator”. |ntrucåt implic` o latur` artistic` – [i implicit subiectiv` – designul aplicat \n business, pentru a fi respectat [i apreciat, are nevoie (din p`cate pentru cei care \l practic` pe aceste meleaguri) – de educa]ie, aspira]ie [i inteligen]`.

Cum a]i caracteriza investi]iile pe care brandurile romåne[ti le fac \n design [i rolul pe care \l acord` acestui domeniu? Peisajul este atåt de inegal, \ncåt e greu s`-l caracterizezi \ntr-o fraz`. Tra[i-\mpin[i (adic` de multe ori dup` modelul multina]ionalelor, dar uneori [i din veritabil` viziune), liderii adev`ra]i folosesc designul tot mai mult – [i asta \i ajut` s` r`mån` lideri, \ntr-un context tot mai competitiv. |n rest, e fie ignoran]`, fie mimetism naiv – a doua atitudine fiind preferabil`, pentru c` duce (chiar dac` prin rat`ri succesive) spre con[tientizarea valorii designului \n business :)... Ce rol joac` [i mai ales ce rol ar trebui s` joace designul pentru un brand? |n zilele noastre, designul este atåt de important, c` a devenit, \n anumite industrii, principalul instrument Biz

COVER STORY

Puterea designului Este peste tot â&#x20AC;&#x201C; acolo unde locuim, unde lucr`m, \n tot ceea ce folosim. Ne poate face s` ne sim]im excelent sau, din contr`, ne aduce la frustrare. Iar pentru companii poate face diferen]a \ntre excelent [i mediocru. Designul e o for]`. de Gabriel BĂ˘rlig`

Biz

Foto: © Sayhmog – Dreamstime.com

COVER STORY

Biz

COVER STORY

unt doar [ase litere \n patru culori pe ecranul computerului, al smartphone-ului sau al tabletei. Este aproape imposibil s` nu le vedem zi de zi, iar recent au suferit o modificare la care foarte mul]i au strâmbat din nas, ba chiar au spus c` arat` urât. Dac` nu v-a]i dat seama despre ce e vorba, nu v` mai ]inem \n suspans: noul logo al Google a lansat o avalan[` de articole [i analize care \ncercau s` ne explice pe baza psihologiei sau a elementelor de design de ce nu ne place. Nici eu n-am fost \ncântat c\nd lam v`zut prima dat`, dar au trecut deja dou` s`pt`mâni \n care l-am v`zut zi de zi [i nu numai c` nu-mi mai displace, ba chiar \ncepe s` mi se par` reu[it. Dincolo de experien]a mea personal` cu noul logo al Google se afl` \ns` lucruri mult mai interesante, care dezv`luie puterea designului [i felul \n care acesta influen]eaz` [i este, la rândul s`u, influen]at de business. Pentru Google, noul design [i noul font folosit (Product Sans am aflat c` se nume[te) ascund, sau mai degrab` dezv`luie, un lucru mult mai important: este un indiciu despre felul \n care una dintre cele mai influente companii de tehnologie din lume \[i vede viitorul. Literele colorate [i u[or copil`roase ne arat` c` Google inten]ioneaz` s` se pozi]ioneze mult mai ferm pe o pia]` global` care este dominat` tot mai mult de ecranele mai mici ale smartphone-urilor. Compania recunoa[te c` nu mai face produse doar pentru ecrane mari de computer, ci [i pentru un telefon de 100 de dolari. {i, poate [i mai important, acest nou Google este parte a unei familii de companii, grupate sub numele Alphabet, a c`rei formare a fost

Este una dintre cele mai mari [i mai prestigioase competi]ii interna]ionale de design. De peste 60 de ani, Design Zentrum Nordrhein Westfalen – una din cele mai venerabile [i active institu]ii de design din Europa, care g`zduie[te [i Red Dot Design Museum – onoreaz` excelen]a \n design. Mult râvnitul premiu Red Dot [i-a câ[tigat un renume global ca un sigiliu de calitate [i reputa]ie \n design [i se acord` anual unor lucr`ri excep]ionale \n disciplinele Product Design, Design Concept [i Communication Design. |n acest an, un juriu interna]ional format din speciali[ti \n design din 13 ]`ri – practicieni de frunte, profesori, jurnali[ti [i critici – a selectat cele mai bune lucr`ri dintre cele 7.451 de cazuri \nscrise din 53 de ]`ri. 20

Biz

anun]at` cu câteva s`pt`mâni \nainte de schimbarea logo-ului. Ca de obicei, \n spatele acestei schimb`ri aparent simple se afl` nu doar o munc` uria[`, ci [i o \ntreag` filosofie de business, explicat` chiar de Google \ntr-o postare pe blogul companiei. Noul logo marcheaz` evolu]ia identit`]ii [i a businessului companiei dinspre desktop spre realitatea de azi cu ecrane mai multe [i mai mici. Designul nu doar reflect` schimb`rile prin care trece compania, ci [i ajut` ca acestea s` fie cunoscute [i recunoscute \n interiorul [i \n exteriorul acesteia. Aceasta este for]a designului – poate schimba radical nu doar percep]ii, ci [i comportamente, felul \n care ne raport`m la lumea din jur [i pentru un business este un diferen]iator extrem de valoros. Gândi]i-v` un pic la Apple. |n 2007, a lansat un produs care a schimbat nu doar o categorie, cea a telefoanelor mobile, ci [i felul \n care consum`m media, informa]ii [i \n care comunic`m. Designul a fost for]a din spatele acestei schimb`ri [i nu ne referim la forma dreptunghiular` cu col]uri rotunjite popularizat` de iPhone. Revolu]ia a venit la nivelul interfe]ei, acolo unde s-a realizat un salt uria[ bazat pe principii de design care a schimbat complet jocul. De multe ori, când companiile se gândesc la inova]ie, se concentreaz` pe partea tehnic` [i neglijeaz` un element extrem de important – designul. Acesta este cel care determin` felul \n care interac]ion`m cu [i experiment`m un produs sau serviciu, ceea ce ne va determina s` cump`r`m sau nu acel produs sau serviciu [i, mai ales, cât suntem dispu[i s` pl`tim pentru el. Cozile de la lansarea fiec`rui model nou de iPhone v` spun ceva? O alt` gre[eal` a multor companii este s` cread` c` designul are un rol primordial doar \n cazul \n care vinzi produse [i e mult mai pu]in important \n cazul serviciilor. Richard Branson, creatorul imperiului Virgin, spune c` scopul cuiva care vinde servicii este s` ofere clien]ilor satisfac]ie deplin`. “La Virgin, am observat c` angaja]ii cu care interac]ioneaz` clien]ii joac` un rol important, prin vivacitate, r`bdare, promptitudine [i dedicare \n a asculta clien]ii. Dar, oricât de buni ar fi ace[tia, au nevoie ca tu, compania, s` le oferi prin design un spa]iu adecvat unei experien]e excelente”, arat` Branson. Un spa]iu bine gândit [i cu design adecvat arat` c` e[ti atent la detalii [i vrei s` contribui cu ceva deosebit la via]a clien]ilor, iar ace[tia se vor relaxa [i-]i vor spune exact ce-[i doresc. Designul poate face diferen]a [i \ntr-o sucursal` de banc`, de exemplu. Când a lansat Virgin Money \n Marea Britanie, Branson [i echipa lui s-au gândit cum puteau face experien]a \ntr-o banc` nu doar util`, ci [i atractiv`. R`spunsul a fost schimbarea radical` a designului interior al unei sucursale. Au fost eliminate casieriile [i cozile, b`ncile au fost aranjate

COVER STORY

“Angaja]ii cu care interac]ioneaz` clien]ii joac` un rol important, prin vivacitate, r`bdare, promptitudine [i dedicare \n a asculta clien]ii. Dar, oricåt de buni ar fi ace[tia, au nevoie ca tu, compania, s` le oferi prin design un spa]iu adecvat unei experien]e excelente.” Richard Branson, fondator Virgin Group

ca ni[te sufragerii cu fotolii confortabile [i zone pe care clien]ii le pot folosi pentru a se \ntâlni cu prietenii, colegii sau reprezentan]ii b`ncii. Exist` locuri unde clien]ii pot lucra pe propriile laptopuri, beneficiind de acces la prize [i Wi-Fi gratuit. Designul presupune, \ns`, un angajament serios din partea companiilor pentru a avea un impact asupra businessului. “Multe companii \mbr`]i[eaz` designul ca parte integrant` a strategiei [i a liniei de produse, dar altele o fac doar la nivel declarativ. Companii precum Lego, P&G sau Steelcase fac lucrurile extraordinare cu ajutorul designului”, arat` Roger Martin, director al Institutului Martin Prosperity. Acesta lucreaz` de peste zece ani cu companii multina]ionale pentru a scoate designul din sfera strict` de produs spre design [i a-l \ndrepta spre strategia de business, inclusiv prin folosirea principiilor de design pentru a crea politici publice mai bune. “Majoritatea companiilor v`d strategia ca pe un exerci]iu analitic, dar eu cred c` este un proces mai creativ. Dac` doar te ui]i pe cifrele din trecut [i \ncerci s` extrapolezi, n-o s` faci nimic interesant. Viitorul trebuie creat, inclusiv prin design, nu extrapolat”, spune Roger Martin. Steelcase, de

Biz

COVER STORY

Tomas Alonso a creat \n 2014 o cutie de depozitare din lemn la care a eliminat trei fe]e din lemn, p`strând \ns` toate cele opt col]uri ini]iale, ceea ce a redus la jum`tate cantitatea de material folosit` f`r` a afecta utilitatea produsului. Un design bun diferen]iaz` un produs sau serviciu mai ales dac` rezolv` creativ o problem` real` a utilizatorului. “La Sony, porneam din start cu ideea c` toate produsele concuren]ei vor avea, practic, aceea[i tehnologie, acela[i pre] [i acelea[i caracteristici. Designul este singurul lucru care diferen]iaz` pe pia]` un produs de altul”, ar`ta cu ceva ani \n urm` Norio Ohga, fost pre[edinte [i CEO al Sony. |ntr-o companie, principiile de design pot fi folosite inclusiv la elaborarea proceselor de business. Conceptul de Design Thinking este folosit, de exemplu, pentru a stimula inova]ia \n special \n marile companii. Acesta presupune \n primul rând o mai bun` \n]elegere a consumatorilor, prin explorarea atent` a momentelor \n care ace[tia interac]ioneaz` cu produsele sau serviciile unei companii \n via]a de zi cu zi. Dup` identificarea unor probleme \n aceste puncte, se trece la g`sirea de solu]ii [i apoi la iterarea rapid` a acestora, pentru o punere \n practic` cât mai rapid`. Procesul este permanent [i poate scoate organiza]iile din tiparele corporatiste care le \mpiedic` s` inoveze [i s`-[i \mbun`t`]easc` produsele [i serviciile \n contextul actual. Pentru companii exist` inclusiv un tip de audit de design care are drept scop revizuirea elementelor folosite de o companie pentru a interac]iona cu clien]ii – c`r]i de vizit`, bro[uri, site web, uniformele personalului (dac` este cazul), modul \n care sunt inscrip]ionate ma[inile [i, evident, produsele. Apoi, al`turi de un designer, se creeaz` o hart` a proceselor de business pe care se marcheaz` oamenii cu care se interac]ioneaz` \n diverse etape, pentru a se identifica eventuale inconsecven]e ale felului \n care compania se prezint` \n diverse etape ale businessului [i se caut` solu]ii pentru ca mesajul [i identitatea companiei s` fie consecvente. Pentru c` \n design detaliile conteaz`. Biz Foto: © Peshkova – Dreamstime.com

exemplu, face design pentru spa]iile de lucru cu scopul de a spori productivitatea [i fericirea angaja]ilor, contribuind astfel la sporirea profitabilit`]ii businessurilor. Profitabilitatea unei companii vine mai ales din \n]elegerea nevoilor actuale ale clien]ilor, dar [i din anticiparea celor viitoare, iar o rat` ridicat` de satisfac]ie a clien]ilor este esen]ial` pentru sustenabilitatea acestei profitabilit`]i. Designul valoros ia \n calcul cerin]ele utilizatorului [i modeleaz` produsul sau ser-

viciul \n a[a fel \ncât s` fie nu doar accesibil [i folositor, ci [i pl`cut. “|n opinia mea, designul este poate cel mai important factor care determin` dac` experien]a propus` de brand printr-un produs sau serviciu este cu adev`rat remarcabil`”, sublinia Tom Peters \n 2004. Pentru o companie, investi]ia \n design trebuie privit` din prisma faptului c` acesta este cel care poate face clar diferen]a fa]` de produsele sau serviciile concuren]ei [i, mai mult, permite stabilirea unui pre] premium reu[ind, \n acela[i timp, s` aduc` \n unele cazuri economii de cost \n procesul de produc]ie. Gândi]i-v` la IKEA, care apeleaz` la designeri nu doar pentru a crea produse frumoase, ci [i pentru a folosi materiale sau procese de produc]ie care eficientizeaz` produc]ia [i permit sc`derea pre]ului. De exemplu, 22

Biz

Banking cu un singur gest

DUP~ CE A MUTAT INTERNETUL, CU E-MAIL CU TOT, |N BUZUNARUL NOSTRU, SMARTPHONE-UL A DECLAN{AT REVOLU}IA MOBILE BANKING. B~T~LIA VA FI CÂ{TIGAT~ DE B~NCILE CARE VOR FOLOSI INOVA}IILE TEHNOLOGICE PENTRU A CREA SERVICII PERFORMANTE, DAR U{OR DE UTILIZAT.

entru Radu R`dulescu, adminis-

Pentru c` vor s` fie al`turi de clien]i,

trator al companiei Sport Award,

b`ncile creeaz` servicii inovatoare [i

aplica]ia MyBRD Mobile a fost o

mereu la \ndemân`.

revela]ie care i-a schimbat complet imaginea despre cât de dificil este s` lucrezi cu banca. “Acum sunt tot timpul la zi cu informa]iile despre sold, iar pl`]ile se fac

extrem de u[or. De exemplu, clien]ii sunt

5 motive s` folose[ti MyBRD Mobile 4 Transfer rapid din contul de

economii \n contul cu card

defini]i doar ca nume [i IBAN, ceea ce face

4 Schimb valutar imediat pentru

ca totul s` fie mai u[or [i mai rapid. Cu

momentele \n care ai neap`rat nevoie de euro

siguran]` voi continua s` fiu un fan al aplica]iilor bancare pe mobil [i a[tept de la BRD s` r`mân` lider \n acest domeniu”, spune Radu R`dulescu. Utilitatea unui serviciu de mobile banking \n lumea de azi, \n care vânz`rile de dispozitive mobile au explodat \n ultimii ani [i costurile serviciilor de internet au sc`zut, este evident`.

4 Localizarea unui ATM oricând

ai nevoie s` sco]i bani dar nu [tii niciun bancomat \n zona \n care te afli

4 Transfer de bani dintr-un cont

pe care e[ti \mputernicit

4 Informa]ii \n timp real despre

cursul de schimb valutar

Sunt studii care arat` c` primul lucru pe care \l fac oamenii atunci când se trezesc, dup` \nchiderea alarmei, este accesarea internetului [i propor]ia acestora este din ce

\n ce mai mare. |ntrebarea este ce dispozitiv

Net, clien]ii au acces la conturi, opera]iuni

folosesc, iar companiile de telefonie spun c`

bancare [i informa]ii utile de pe orice

considerabile \n sisteme de protec]ie astfel

peste 60% din clien]ii care au acces la

calculator conectat la Internet, 24 de ore din

\ncât banii s` fie gestiona]i \n siguran]`, iar

internet o fac de pe smartphone, iar mai

24, 7 zile din 7. MyBRD Net vine cu o gam`

rezultatele nu au \ntârziat s` apar` –

mult de 30% acceseaz` internetul zilnic.

complet` de func]ionalit`]i de la cele de

românii sunt mai informa]i [i au trecut

Device-urile mobile au \ntrecut PC-urile, iar

consultare informa]ii conturi, transferuri de

peste re]inerea de a-[i accesa contul de pe

penetrarea smartphone-urilor [i a tabletelor

bani [i pl`]i facturi, pân` la instrumente

internet. |n cazul MyBRD Net exist` mai

este \n cre[tere, astfel c` b`ncile s-au aliniat

inovatoare de gestiune a veniturilor,

multe metode de autentificare \n func]ie de

tendin]elor [i au pus la dispozi]ia clien]ilor

cheltuielilor [i investi]iilor \ntr-un mod

nivelul de securitate pe care \l solicit`

aplica]ii prin care s` poat` efectua diferite

eficient,

Finance

tranzac]ia; semnarea acesteia se poate

opera]iuni bancare, dar nu numai.

Manager – un instrument de control al

realiza fie cu parol` static` (primit` pe

BRD a lansat o aplica]ie pentru dis-

bugetului ce \ncurajeaz` controlul bugetar [i

num`rul de telefon declarat principal), fie

pozitive mobile \n 2013 [i \[i urmeaz` clien]ii

cre[te apetitul de economisire, determinând

cu o parol` dinamic` de tip One Time

pas cu pas, la propriu [i la figurat. Aplica]ia

schimb`ri \n comportamentul financiar.

Password (OTP), cod unic alocat de

MyBRD Mobile utilizeaz` cele mai ridicate

“MyBRD este o aplica]ie care m-a scutit de

Digipass (mobil prin MyBRD Mobile sau

standarde de siguran]` [i dezvoltare, este

multe drumuri, simpl`, u[or de utilizat. Sunt

hardware) sau transmis prin SMS \n cazul

disponibil` pentru orice tip de telefon mobil,

foarte mul]umit”, spune Liviu Apostol

utilizatorilor care nu au optat pentru

independent de operatorul de telefonie

Ionescu, client al BRD.

utilizarea unui dispozitiv Digipass.

cum

este

Personal

Totodat`,

b`ncile

investesc

sume

mobil`, [i ofer` func]ionalit`]i unice, diferen]iatoare, cum ar fi transferurile prin cod QR [i pl`]ile c`tre un num`r de telefon, f`r` a fi necesar` existen]a unui cont bancar al beneficiarului. Cum func]ioneaz` plata prin QR code? Simplu. Cu aplica]ia MyBRD Mobile pot fi f`cute transferuri cu al]i utilizatori ai aplica]iei, prin coduri QR, f`r` a mai introduce manual datele beneficiarului. Transferul presupune generarea unui cod QR pe telefonul beneficiarului, cu toate datele bancare ale lui necesare unui transfer. Ca pl`titor, doar cite[ti codul QR, utilizând camera telefonului. De asemenea, pot fi f`cute viramente c`tre orice beneficiar f`r` s` fie nevoie s` [tii num`rul de cont al acestuia. Este nevoie doar de num`rul de telefon [i numele complet al beneficiarului. Acesta \[i poate ridica banii de la orice agen]ie BRD, pe baza actului de identitate [i a celor dou` coduri de securitate generate \n momentul realiz`rii transferului. Dincolo de comoditate \ns`, opera]iunile prin MyBRD Mobile sunt sigure. Telefonul poate fi folosit pe post de token pentru internet banking, astfel c` nu mai este nevoie de \nc` un dispozitiv pentru a face pl`]i c`tre beneficiari [i tranzac]iile realizate pot fi |n acela[i timp, nu trebuie neglijate serviciile de internet banking. Prin MyBRD

ADVERTORIAL

vizualizate imediat.

ANTREPRENORIAT

Franciz` la cea[c` Este de 15 ani antreprenor \n domeniul barurilor [i cafenelelor, dar continu` s` caute [i s` promoveze idei noi \ntr-o pia]` dificil`. Ultima este un lan] de cafenele \n care orice produs cost` 5 lei. DE LELIA PETRESCU

Cum a venit ideea deschiderii unui bar? |n urm` cu 15 ani \mi doream s` \ncep o afacere nou`, \ntr-un domeniu restrâns. |n acea perioad` a[a [i era deschiderea unui pub, mai ales pe Valea Prahovei. Am studiat activit`]ile de divertisment din Sinaia timp de [ase luni \nainte de a lua o hot`râre. Perioada anilor 2001 – 2007 a fost prielnic` businessurilor de acest gen, dup` care totul a devenit mult mai complicat [i a trebuit s` ne adapt`m la greut`]ile aduse de criz`, iar acea adaptare continu` se \ntâmple pân` \n ziua de ast`zi. La ce sum` se ridic` investi]ia pân` acum? Ini]ial am investit \n jur de 30.000 dolari, iar acum genereaz` venituri de aproximativ 250.000 euro. Ultimii patru ani au fost foarte dificili \n Sinaia. Ora[ul a fost \ntr-un proces de reamenajare [i sistematizare, dar acum se afl` la standarde europene. Am reu[it s` aducem afacerea pe profit \n 2014, dup` trei ani de pierdere. Pentru asta, loca]ia a suferit mai multe renov`ri, schimb`ri de decor [i reamenaj`ri. Am investit aproximativ 250.000 euro \n Old Nick Pub Sinaia. Cum a ap`rut ideea La Cafenea? Este un brand tân`r \n portofoliul nostru. Anul trecut am \nchis Cafeneaua Parcului [i am redeschis La Cafenea \n aceea[i zon`. Aceasta continu` tradi]ia vechiului brand, p`strând conceptul de cafenea-muzeu. Aici po]i s` g`se[ti documente, poze [i obiecte 26

Biz

Foto: VALI MIREA

adu Savopol a deschis \n anul 2000 primul pub, iar acum de]ine Old Nick Pub Sinaia, Old Nick Pub Bucure[ti, La Cafenea \n Sinaia [i trei cafenele “5 to go” \n Bucure[ti. Pentru acest ultim concept, antreprenorul s-a hot`rât s` lanseze un sistem de franciz`.

vechi legate de Sinaia. Este un loc mic, dar plin de culoare. Investi]ia nu a fost foarte mare \n aceast` loca]ie, aproximativ 20.000 euro, pentru c` am folosit mult din ce avea Cafeneaua Parcului. Pot spune c` aceast` loca]ie este acum foarte profitabil` datorit` raportului chirie versus vânz`ri.

selec]ie a clien]ilor francizei este ca ace[tia s` fie tineri, dinamici [i s` se implice \n afacere 100%. Noi \l vedem ca pe un business de familie care poate genera un profit \ntre 1.000 [i 2.000 de euro pe lun`. Taxa de franciz` e 4.500 euro plus 5,5% din cifra de afaceri pe an. A[a ne vom extinde [i \n alte ora[e.

Recent ai deschis “5 to go”, pe care vrei s`-l extinzi \n franciz`. |n ce condi]ii? Este un proiect nou, gândit de anul trecut [i implementat anul aceasta. |n prezent sunt deja deschise trei loca]ii: pia]a Lahovari, Pache Protopopescu [i Unirii – Horoscop. Conceptul de fixed price exist` de ani de zile \n alte ]`ri, \ns` \n România nu a fost implementat \n zona HoReCa. Am reu[it s` cre`m un meniu destul de vast de produse cu acela[i pre], adic` 5 lei. Brandul este tân`r, \n plin` ascensiune, dar \n doi ani va ajunge la un num`r de 20 de loca]ii. Criteriul de

Cum se compar` Old Nick Bar din Bucure[ti cu cel din Sinaia? Old Nick-ul din Bucure[ti este conceput diferit. Este structurat pe dou` etaje, plus roof garden. La parter func]ioneaz` ca restaurant, iar subsolul este axat pe concerte, petreceri private [i alte evenimente. Eu consider c` terasa este una din cele mai frumoase din Bucure[ti. De[i are dimensiuni reduse, este plin` de flori [i reu[e[te s` aduc` un aer de poveste. Acum pot spune c` a ajuns s` genereze cam acelea[i venituri cu cel din Sinaia, de 200.000 euro. Biz

ANTREPRENORIAT

Ce måncare comand` românii Pia]a româneasc` de comenzi de mâncare online se \ncinge. Românii comand` zilnic de 50.000 de euro, iar juc`torii de nivel interna]ional se uit` cu interes spre pia]a local` [i estimeaz` c` nota pentru comanda zilnic` se va dubla \n 2016. DE OANA VOINEA

lin Stan st` destul de des cu ochii pe termometru [i pe prognoza meteo, pentru a [ti cum \i va merge afacerea. {i nu, nu vinde umbrele. “Când temperatura cre[te peste confortul termic acceptat (34-35 grade) sau scade sub 18 grade se poate observa o cre[tere semnificativ` a num`rului de comenzi”, spune Stan, cofondator al firmei Oala cu Bun`t`]i. Compania sa livreaz` mâncare “la oal`”, de la t`vi cu pl`cint` la crati]e cu ciorb`. Cele mai comandate bun`t`]i sunt salata boeuf, s`rm`lu]ele [i ciorbele de v`cu]` [i peri[oare, iar vara vedeta este salata de vinete. Alin Stan spune c` valoarea medie a unei comenzi a crescut anul acesta la 185 lei, fa]` de 160 lei \n 2014, datorit` promo]iilor [i a noilor tipuri de preparate introduse. Oala cu Bun`t`]i este doar unul dintre businessurile care profit` de pofta tot mai mare a românilor pentru livr`rile de mâncare. Prânzul sau cina alese doar cu un clic devin obi[nuin]` pentru tot mai mul]i români pe care lipsa timpului liber i-a f`cut s` renun]e la g`tit. |n topul preferin]elor românilor care comand` online masa de prânz [i cina se afl` hamburgerii, pizza, specialit`]ile chineze[ti, produsele de tip fast-food [i mâncarea tradi]ional` româneasc`. O comand` poate include de la o singur` por]ie de mâncare pân` la meniuri complete, cu fel principal, sup` [i desert, sau chiar mai multe

Biz

por]ii diferite. “Pe segmentul de vârst` 20-30 de ani, de exemplu, obiceiurile de consum se schimb` foarte repede, \n func]ie de trenduri: dac` acum un an mergea foarte bine shaorma, acum preferin]ele s-au mutat c`tre burgeri. Clien]ii din segmentul 40-50 pe de alt` parte, care au ni[te obiceiuri culinare bine definite deja, se orienteaz` mai mult c`tre buc`t`riile tradi]ionale, \n special româneasc`, libanez` [i

“Pia]a de comenzi online [i telefonice de mâncare este evaluat`, ast`zi, la circa la 20 milioane euro, urmând s` creasc`, anii urm`tori, \n ritm cu economia local`.” RADU B~L~CEANU, COUNTRY MANAGER, FOODPANDA ROMÂNIA

greceasc`”, explic` Bianca Rusu, managerul platformei de comenzi online Caserola.ro. Dac` ne referim la mâncarea româneasc`, preferin]ele celor care comand` online mâncare merg de la ciorbe la specialit`]i ca rasolul de berbecu]. |n cazul buc`t`riei libaneze, mânc`rurile preferate de români sunt falafel, houmous, tabouleh, iar \n cazul celei grece[ti pe[tele [i fructele de mare sunt \n general cele mai c`utate. “Românii care

Foto: © Igor Stevanovic–Dreamstime.com

ANTREPRENORIAT

prefer` s` comande mâncare online sunt atra[i \n primul rând de oferta divers` [i de calitatea preparatelor, ei putând alege din peste 450 de restaurante, de la specific tradi]ional românesc la mâncare jamaican` sau oriental`”, spune Radu B`l`ceanu, Country Manager foodpanda România, liderul platformelor online de comenzi din România, cu o cot` de pia]` de peste 50%. Grupul foodpanda, sus]inut de incubatorul german Rocket Internet, pune la dispozi]ie

o platform` pentru comenzi online de mâncare \n 40 de ]`ri din lume, iar \n România colaboreaz` cu peste 450 restaurante din Bucure[ti, Cluj-Napoca, Timi[oara, Ia[i, Bra[ov, Constan]a, Arad, Ploie[ti, Oradea, Gala]i, Craiova, Sibiu [i Buz`u. B`l`ceanu arat` c` un alt factor luat \n considerare este u[urin]a plas`rii unei comenzi, clien]ii având la dispozi]ie posibilitatea de a comanda de pe desktop, smartphone sau tablet`,

f`r` a fi necesar` ini]ierea unei conversa]ii directe, la telefon, cu restaurantul. Nu \n ultimul rând, ofertele pe care clien]ii le au la dispozi]ie influen]eaz` obiceiurile de consum. Spre exemplu, \n cazul meniurilor corporate, acestea sunt disponibile cu pân` la 50% mai ieftine, corporati[tii putându-[i comanda meniuri complete de prânz cu pre]uri \ntre 15 [i 18 lei. |n ceea ce prive[te tipul de produse comandate de români, acestea variaz` Biz

ANTREPRENORIAT O PIA}~ |N FIERBERE

F~R~ “PACHE}EL” LA BIROU Vara aceasta, pe fondul temperaturilor ridicate, românii r`ma[i la birou au preferat s` \[i comande prânzul online, iar comenzile au crescut cu circa 30% fa]` de lunile anterioare. Tot \n iunie [i iulie s-au plasat [i cele mai ridicate comenzi, unele dep`[ind valoarea de 1.600 lei. Conform informa]iilor Foodpanda, cele mai mari comenzi din iunie [i iulie au valorat \ntre 1.100 [i 1.700 de lei. Majoritatea au fost f`cute de la birou, \n jurul prânzului, din Bucure[ti [i au fost pentru burgeri [i pizza. “Ne-am bucurat s` observ`m c` perioada de concedii nu a determinat o sc`dere a num`rului de comenzi. Dimpotriv`, \n lunile iunie [i iulie s-au plasat cu circa 30% mai multe comenzi pe platform`, unele dep`[ind valoarea de 1.600 de lei”, spune Radu B`l`ceanu, Country Manager la Foodpanda Romania. Totodat`, pe baza experien]ei pozitive de anul trecut, când \ntoarcerea la munc` a angaja]ilor din corpora]ii a determinat o cre[tere a num`rului de comenzi plasate \n lunile septembrie [i octombrie, reprezentantul Foodpanda preconizeaz` men]inerea acestui trend ascendent [i \n perioada urm`toare. 30

Biz

Pia]a local` a comenzilor de mâncare realizate prin intermediul internetului este estimat` la circa 20 de milioane de euro, iar poten]ialul de cre[tere este foarte mare. Hello Hungry, care opereaz` \n România platformele Quicky.ro [i Oliviera.ro, estimeaz` o dublare a valorii comenzilor de mâncare online, de la 50.000 de euro pe zi anul acesta, la 100.000 de euro pe zi \n 2016. “Pia]a de comenzi online de mâncare cre[te cu repeziciune, românii apreciind varietatea ofertelor [i oportunitatea de economisire a timpului”, spune Nadia Dobreva, reprezentanta Hello Hungry. Aceasta arat` c` afacerile Oliviera.ro [i Quicky.ro au crescut \n primele [ase luni ale anului cu circa 200% ca num`r de comenzi, comparativ cu semestrul I al anului trecut, [i estimeaz` c` acest trend se va p`stra [i \n a doua parte a anului. Hello Hungry, de]in`tor al BGmenu.com, este cel mai mare serviciu de comenzi de mâncare [i catering din Bulgaria, cu peste 550 de restaurante \nscrise \n re]ea [i 50.000 de clien]i anual. Hello Hungry a intrat pe pia]a româneasc` \n 2014, dup` ce a achizi]ionat juc`torii locali Quicky.ro [i Oliviera.ro, concentrându-se \n prim` instan]` pe pia]a comenzilor de mâncare din Bucure[ti. Anul acesta, compania german` Delivery Hero, care opereaz` cea mai mare re]ea global` de comenzi online de mâncare dintr-o re]ea de peste 100.000 de restaurante, a intrat \n ac]ionariatul platformelor locale Oliviera.ro [i Quicky.ro, prin intermediul companiei turce Yemeksepeti. “Pia]a de comenzi online [i telefonice de mâncare este evaluat`, ast`zi, la circa la 20 milioane euro, urmând s` creasc`, anii urm`tori, \n ritm cu economia local`”, spune Radu B`l`ceanu. Biz Foto: © Tomasz Markowski – Dreamstime.com

[i \n func]ie de anotimp. Dac` vara cresc cu pân` la 15% comenzile pentru salate, pe[te sau supe creme, multe dintre produse nefiind preparate termic, B`l`ceanu spune c`, odat` cu r`cirea vremii, cre[te num`rul comenzilor la produsele de tip comfort food, ca gri[ul [i orezul cu lapte, frig`nelele sau col]una[ii. Pentru mâncarea g`tit` livrat` “la oal`”, perioada cu cele mai multe comenzi [i valori mari este septembriedecembrie, culminând cu masa de Cr`ciun. Imediat dup`, ca num`r de comenzi, se afl` perioada februarieaprilie, culminând cu masa de Pa[te. “|nceputul de s`pt`mân` [i weekendul sunt dou` dintre cele mai bune perioade din s`pt`mân`, probabil \n raport [i cu timpul alocat preg`tirii mânc`rii de zi cu zi”, precizeaz` Alin Stan.

FAST FOOD DE TREI ORI PE S~PT~MÂN~ Bucure[tenii comand` pizza, burgeri [i mâncare chinezeasc` de cel pu]in trei ori pe s`pt`mân`, potrivit foodpanda. Topul celor mai consecven]i consumatori de mâncare online este completat de clujeni [i timi[oreni. Conform reprezentan]ilor platformei, un român comand` mâncare online, \n medie, de 3 ori pe s`pt`mân`. Cel pu]in dou` dintre aceste comenzi sunt pentru preparate de tip fast-food, ca pizza [i burgerii, precum [i pentru mâncare chinezeasc`. Majoritatea comenzilor recurente vin din Bucure[ti, Cluj-Napoca [i Timi[oara, \nregistrându-se o sum` medie de 52 lei pentru o comand`. Consumatorii români sunt consecven]i [i \n ceea ce prive[te perioada \n care comand`. Astfel, cererile pentru pizza cresc cu pân` la 50% \n weekend, \n timp ce burgerii [i mâncarea chinezeasc` sunt solicitate mai des \n timpul s`pt`mânii, la birou.

NOUL TEMPLU AL CAFELEI Ziua bun` chiar se cunoa[te de diminea]`. Noul Nespresso Boutique deschis \n Bucure[ti a[teapt` pasiona]ii de cafea de specialitate s` \i treac` pragul [i s` descopere arome unice [i experien]e des`v책r[ite. DE OVIDIU NEAGOE Biz

INDUSTRY LEADERS

onia N`stase, Country Manager al Nespresso Romånia, \ncepe fiecare diminea]` cu o cafea f`r` lapte [i zah`r pentru un r`sf`] aromatic total. Sonia ne-a vorbit despre experien]a unic` pe care o va oferi Nespresso prin intermediul primului Nespresso Boutique din România. Magazinele Nespresso sunt cunoscute pentru experien]a pe care o ofer` clien]ilor. La ce se pot a[tepta cei care vor trece pragul Nespresso Boutique? Peste tot \n lume, Nespresso Boutique este conceput ca un spa]iu destinat amplific`rii experien]ei de degustare a cafelei, ridic`rii acesteia la rang de art`. Odat` ce ne trec pragul, clien]ii sunt invita]i s` ia contact, \n ansamblu, cu filosofia cafelei perfecte. Inaugurarea Nespresso Boutique \n România marcheaz` primul pas \n crearea unei experien]e des`vâr[ite [i profund personale, având \n centru o cafea excep]ional` ob]inut` printr-un proces de selec]ie riguros. Din produc]ia de cafea la nivel mondial, doar 10% reprezint` cafeaua Gourmet, denumit` [i “cafea de specialitate”. Nespresso folose[te exclusiv boabe de cafea Gourmet de cea mai bun` calitate, soiuri excep]ionale de cafea, atent selec]ionate din cele mai bune culturi de cafea din lume. Astfel, doar top 10-20% din cafeaua Gourmet, reprezentând 1-2% din cafeaua produs` la nivel mondial, intr` \n alc`tuirea sortimentelor Nespresso.

Câte [i ce sortimente de cafea se vor g`si la Nespresso Boutique? Ce ne pute]i spune despre edi]iile limitate care vor fi disponibile \n magazin? |n Boutique-ul deschis \n Calea Doroban]ilor nr. 210 clien]ii no[tri vor putea reg`si toate cele 23 de sortimente de cafea Nespresso Grands Crus, aparate de cafea de ultim` genera]ie, cu o presiune de 19 bari, [i o selec]ie elegant` de accesorii (ce[ti, farfurioare, suporturi de prezentare a capsulelor etc.), care vor transforma 34

Biz

degustarea cafelei preferate \ntr-un moment de r`sf`] pur. Ne dorim s` r`mânem permanent \n dialog cu clien]ii no[tri, de aceea \i ascult`m [i venim \n \ntâmpinarea lor cu recomand`ri [i surprize. Speciali[tii de la Nespresso sunt la dispozi]ia clien]ilor, gata s` r`spund` tuturor \ntreb`rilor privind originile [i procesul de selec]ie, pr`jire [i realizare a celor 23 de sortimente de cafea Grands Crus, ajutându-i s` descopere bog`]ia notelor aromatice, diferitele gusturi [i texturi pe care fiecare sortiment le dezv`luie odat` extras \n cea[ca de cafea. Clien]ii Nespresso Boutique din România vor reg`si acelea[i sortimente de cafea care \ncânt` membrii Clubului Nespresso peste tot \n lume, completate de edi]ii limitate - sortimente pre]ioase [i rare, lansate \n diferite momente ale anului. Alegerea sortimentelor preferate de cafea din cele 23 propuse \n gama permanent` nu este una dificil`, deoarece acestea sunt clasificate \n func]ie de dimensiunea ce[tii, nivelul intensit`]ii [i notele aromatice predominante. Astfel, avem 5 sortimente cu intensit`]i excep]ionale, cel mai bine savurate \n ce[ti mici sau foarte mici – ristretto (25 ml) sau espresso (40 ml) – Kazaar, Dharkan, Ristretto, Arpeggio, Roma. Apoi, 4 sortimente espresso, care reliefeaz` o gam` variat` de arome, \n texturi blânde [i echilibrate – Livanto, Capriccio, Volluto, Cosi. Urmeaz` 4 sortimente Pure Origin, care provin fiecare dintr-o singur` ]ar` de origine, având profiluri aromatice unice, inconfundabile – Indriya from India, Dulsao do Brazil, Rosabaya de Colombia, Bukeela ka Ethiopia – [i 3 sortimente Lungo, concepute special pentru a fi savurate \n ce[ti pentru cafea lung` (110 ml) – Fortissio Lungo, Vivalto Lungo, Linizio Lungo. Nu \n ultimul rând, oferim [i 4 sortimente f`r` cafein` – Arpeggio Decaffeinato, Volluto Decaffeinato, Vivalto Lungo Decaffeinato, Decaffeinato Intenso – cu arome bogate, puternice, p`strate prin procesul natural de decafeinizare, [i 3 sortimente \mbog`]ite cu arome naturale de o fine]e excep]ional` – Ciocattino, Caramelito, Vanilio.

|n imagine, de la stånga la dreapta: Sara Abou Khalil, Ioana Strinu, Andrei Stoica, Alin Doroban]u, Nicoleta Gavril`, T`r`boan]` Iustina

Exist` ceva diferit fa]` de magazinele din alte ]`ri? Conceput de o echip` interna]ional` de arhitec]i [i designeri \n strâns` colaborare cu echipa central` Nespresso din Lausanne, Nespresso Boutique include, pe lâng` zonele de prezentare a produselor, [i o zon` special amenajat` pentru degustare, unde clien]ii pot explora \ntreaga gam` de 23 de sortimente de cafea Grands Crus precum [i edi]iile limitate, atunci când apar. Speciali[tii de la Nespresso sunt mereu la dispozi]ia clien]ilor cu informa]ii [i recomand`ri, astfel \ncât leg`tura pe care ace[tia o stabilesc cu brandul s` fie una personal`, consistent`. Un aspect prin care Nespresso Boutique se distinge de magazinele similare din afar` este cl`direa care \l g`zduie[te. Dac` magazinele Nepresso din lume ocup`, de regul`, nivelul zero al marilor cl`diri centrale ale metropolelor, spa]iul din

INDUSTRY LEADERS

gen]ele [i s` fim acolo pentru a le oferi con]inut personalizat. M`sura \n care brandul va intra \ntr-o alt` etap` a ciclului s`u de via]` \n România va aduce, cu siguran]`, nevoia a \nc` unui Nespresso Boutique. Pân` \n acel moment, \ns`, ne concentr`m energia c`tre stabilirea unei leg`turi consistente cu clien]ii no[tri, bazate pe cunoa[tere, ascultare, \n]elegere.

Bucure[ti este dedicat exclusiv lui Nespresso România; acesta este dispus pe trei niveluri: parterul, care g`zduie[te buticul, [i nivelurile 1 [i 2, care g`zduiesc birourile echipei Nespresso România. Un avantaj al acestei dispuneri este faptul c` echipa Nespresso din România poate fi conectat` \n timp real la dorin]ele [i nevoile exprimate de clien]ii care ne viziteaz` \n Boutique.

|n acest moment, echipa Nespresso România num`r` 15 angaja]i care performeaz` \n departamentele: vânz`ri (B2B, B2C), marketing, aprovizionare, financiar [i servicii postvânzare. Cu siguran]` c` evolu]ia pozitiv` a companiei va atrage [i extinderea echipei \n urm`toarea perioad` de timp, \ns` nu exist` o prognoz` punctual` \n aceast` privin]`.

Cât timp s-a lucrat la construc]ia magazinului? Alegerea loca]iei s-a f`cut de anul trecut, \ns` procesul concret de amenajare, de[i deosebit de laborios, a durat din iarn` pân` la jum`tatea lunii august a acestui an.

Ave]i planuri pentru deschiderea celui de-al doilea magazin \n România? Ne pute]i da mai multe detalii? Lansarea Nespresso Boutique marcheaz` un moment foarte important \n rela]ia direct` a brandului cu publicul din Romånia. Este primul pas \n crearea unei experien]e des`vâr[ite prin produs, serviciu, ambian]`, conversa]ie. Ne dorim s` ne cunoa[tem clien]ii \ndeaproape, s` le “sim]im” preferin]ele, s` le satisfacem toate exi-

Câ]i angaja]i are echipa Nespresso din România? Pl`nui]i extinderea acesteia \n urm`toarea perioad` de timp?

|n prim-plan: Monica Stratulat, Boutique Manager [i Sonia N`stase, Country Manager al Nespresso Romånia

Care este filosofia din spatele brandului Nespresso? Nespresso este un brand inspira]ional, care “tr`ie[te” \ntr-o cultur` a rafinamentului [i care se recomand` ca acel Louis Vuitton al cafelei; brandul este umanizat de un ambasador pe m`sur`, George Clooney, care \l comunic` pe un piedestal estetic deosebit de pre]ios. Nespresso \nseamn` cafeaua perfect`, savurat` \ntr-un cadru atent construit: produs excep]ional, ambian]` rafinat`, echipa profund implicat` \n dialogul cu clientul. A construi experien]` [i con]inut \n jurul acestui brand \nseamn` a fi curator de frumos, de senzorial, de actual. |nseamn`, de asemenea, a activa anumite valen]e la nivelul consumatorului: curiozitatea, spiritual cosmopolit, preferin]ele gourmet, deschiderea de a experimenta finedining-ul la standarde occidentale. |n acest ecosistem, brandul Nespresso se adreseaz` consumatorului final \ntr-un ritm bine dozat, \n cantit`]i [i tonuri m`surate, fie c` experien]a se desf`[oar` acas`, la locul de munc`, \n cadrul restaurantului preferat sau \n vacan]`. Aveti un ritual dup` care v` savura]i cafeaua? Fiecare diminea]` \ncepe cu o cafea Nespresso, savurat` \n deplin`tatea gustului – f`r` zah`r, f`r` lapte, pentru un r`sf`] aromatic total. Este un moment de lini[te personal`, de claritate [i planificare a \ntregii zile. Nu \ntâmpl`tor, acest ritual de savurare a cafelei corespunde unei etape esen]iale a zilei: aceea de proiectare a tuturor reu[itelor ce urmeaz` a se \ntâmpla, dupa un crez personal: the best is yet to come. Biz Biz

Foto: VALI MIREA

INDUSTRY LEADERS

Biz

INDUSTRY LEADERS

LadisLau Kristof, fondator Gourmet trading Pentru Ladislau Kristof, ziua bun` chiar se cunoa[te de diminea]`. O diminea]` obi[nuit` \ncepe pentru fondatorul Gourmet Trading cu un pahar cu ap` [i, la zece minute dup`, savureaz` un doppio ristretto. Este un ritual de la care nu se abate niciodat`, poate doar atunci când c`l`tore[te [i nu g`se[te cafeaua preferat`. Bea

dou` espresso pe zi [i este de p`rere c` acestea trebuie s` fie perfecte. “Cafeaua este pasiune. Este mai mult decât o b`utur` neagr`, care te face s` te sim]i bine. Trebuie s` o \n]elegi. S` o iube[ti”, \mi poveste[te Ladislau. Pasiunea pentru cafea a descoperit-o \n urm` cu dou` decenii, chiar \n patria espresso-ului, \n Italia. A fost dra-

goste la prima vedere. {i cum prima iubire nu se uit` niciodat`, de atunci investe[te constant \n aceast` pasiune: a urmat cursurile unei [coli de barista, a achizi]ionat pentru acas` o ma[in` de cafea de bar profesional`, pe care o recalibreaz` zilnic, a \nv`]at enorm [i este mereu \n c`utarea unor arome [i cafele noi. Biz

INDUSTRY LEADERS

MireLa Bucovicean, fondator Molecule f

Fotografii: VALI MIREA

Mirela Bucovicean a descoperit pasiunea pentru cafea \n timpul facult`]ii. Pe atunci, studia la dou` facult`]i, iar sesiunile se desf`[urau \n paralel [i singura solu]ie s` acopere materia ce intra \ntr-un “metru de carte” era s` nu \nchid` ochii prea des. Urm`torul pas a fost, pentru Mirela, cafeaua american`, despre care \[i aminte[te c`

Biz

era precum cola [i bea zilnic [i câte trei c`ni. Cu Nespresso s-a \ntâlnit prima oar` la Viena. Cum vizita foarte des ora[ul [i \l [tia ca-n palm`, \n pauzele de shopping se oprea la o cafea Nespresso. “Rela]ia mea cu cafeaua este diferit` \n vacan]`”, poveste[te Mirela. “Pentru c` \n vacan]` nu fac altceva decât s` \i acord aten]ie, stau

[i o savurez, o plimb pe palatin, o miros. |mi place foarte mult cum miroase cafeaua”, adaug` fondatoarea Molecule F. Dar, chiar [i când nu este \n concediu, rela]ia Mirelei cu cafeaua este una apropiat`. Primul lucru pe care \l face când ajunge la birou este s` \[i prepare o cafea la un espressor Nespresso care are ini]ialele ei.

INDUSTRY LEADERS

ciprian vLad, General Manager, Zenonni su Misura Pentru Ciprian Vlad exist` dou` tipuri de b`utori de cafea: cei care pun pre] pe aroma cafelei [i cei care apreciaz` \nsu[i ritualul de a savura o cafea. Ciprian se \ncadreaz` \n cea de-a doua categorie [i este un expert \n a savura cafeaua, \n special diminea]a. “|n timp am descoperit diferite gusturi, arome, tipuri de cafea \n

func]ie de originea boabelor”, poveste[te General Managerul companiei Zenonni. “Cred c` am \ncercat multe, dar sincer pot spune c` nu numai originea conteaz` \n a aprecia un gust des`vâr[it”, continu` Ciprian, care adaug` c` importante sunt momentul zilei, starea de relaxare [i, mai ales, locul \n care savurezi

cafeaua. Despre Nespresso spune c` a fost \ntâi o curiozitate, c` nu o \ncercase, dar apoi a constatat c` este cafeaua care poate acoperi multe nevoi. “Este cafeaua care se potrive[te \n orice moment al zilei. Trebuie doar s` te hot`r`[ti ce sortiment s` alegi. Cu Nespresso ai de unde alege”, ne poveste[te Ciprian Vlad.

Biz

TECH

InvazIa dronelor Se anun]` cer senin, cu [anse tot mai mari de... drone. Aparatele de zbor pilotate de la distan]e mai mici sau mai mari vor crea o pia]` de miliarde de dolari. Lupta se d` deja \ntre gigan]i globali [i startup-uri, inclusiv din România. de alexandru r~descu

untem trecu]i de borna anului 2000, dar printre blocuri, unele turn, sau zgârie-nori nu zboar` minifarfurii zbur`toare [i nici motociclete \naripate. Vizionarii, cei \nc` \n via]`, pasiona]ii acestor scenarii vor avea \ns` [ansa unui peisaj ([i mai) zgomotos, gra]ie dronelor. Aceste echipamente ies deja din zona militar` [i de divertisment, pentru a sluji diverse domenii de business. Noile genera]ii de drone pot inspecta poduri, monitoriza conducte de petrol [i gaz, instala]ii eoliene, suprafe]e agricole [i vor oferi informa]ii pre]ioase \n situa]ii de dezastru natural. Ca s` nu mai vorbim de proiectele promise de Amazon (Prime Air [i colet`ria) sau Google (dup` achizi]ia Titan Aerospace). Desigur, lucrurile sunt \nc` la \nceput. Atât ca model de business, cât [i ca provocare legislativ`. Totu[i, investitorii simt deja pia]a \n cre[tere, apar startup-uri [i joint venture-uri \n domeniu. Chiar dac` pia]a este \n prezent dominat` de modele militare, lucurile se vor schimba radical \n urm`torii cinci ani. ABI Research estimeaz` c` \n cazul vehiculelor de zbor f`r` pilot (UAV - Unmanned Aerial Vehicles) cu destina]ii comerciale, pia]a va cre[te de la 650 de milioa-

Biz

ne de dolari, cât a fost \n 2014, la peste 5 miliarde de dolari pân` \n 2019. Pe de alt` parte, chinezii de la compania de cercetare Innova Research au \mp`r]it pia]a civil` de drone \ntre comercial [i produse din zona consumer (“juc`rii” care se vând [i la noi \n magazine online sau la operatori). “De[i segmentul de drone pentru consumatori individuali este \n momentul de fa]` mai mare decât cel din zona comercial`, \n materie de venituri, noi credem c` oportunit`]ile de dezvoltare pe viitor sunt pentru categoria din urm`”, a declarat Richard Jun Li, vicepre[edinte al Innova Research, citat de CNN Money. Estimarea firmei din Beijing a ajuns la un total de 6 miliarde dolari pentru 2020, plecând de la o pia]` de 1 miliard de dolari \n 2014. Mai departe, pia]a comercial` a fost separat` de sectorul industrial, cuprinzând logistica [i retailul. Din raportul anali[tilor chinezi nu lipse[te nici spinoasa problem` a legisla]iei. Ace[tia consider` c` se poate vorbi de un adev`rat boom comercial pe pia]` abia din 2018, dup` ce se vor l`muri toate detaliile legislative \n acest domeniu. Cel pu]in \n SUA, liderul mondial pe pia]a de drone \n prezent dar [i pe

urm`torii cinci ani, Administra]ia Federal` de Avia]ie lucreaz` la un set nou de m`suri legislative, care ar putea intra \n vigoare abia de anul viitor. |ntre aspectele care trebuie l`murite: orarul de zbor (interdic]ia de a fi folosite noaptea), \n`l]imea maxim` de zbor, vizibilitatea \n raport cu operatorul etc.

Foto: © C Welcomia – Dreamstime.com

DRONE CU ADN ROMÂNESC Atrac]ia dronelor s-a dovedit irezistibil` [i pentru români. Pe pia]a local` businessul cu drone este deocamdat` un succes al Teamnet, care a [i anun]at \n prim`var` un prim export \n Serbia. |n acela[i timp, ARCA, organiza]ie specializat` \n proiecte aerospa]iale [i

pornit` din Vâlcea, s-a relocat anul trecut \n SUA, \n Las Cruces (New Mexico), reorganizându-se juridic \n ARCA Space Corporation. Recent a avut loc \n Las Cruces [i o conferin]` de pres` \n care s-au prezentat noile obiective. Dumitru Popescu, CEO al noii companii, a anun]at sumele care

vor fi investite \n noile proiecte, inclusiv fondurile puse la dispozi]ie de statul New Mexico: 1,2 milioane dolari investi]ia companiei, 500.000 de dolari pentru un nou hangar [i spa]iu de produc]ie, 55.000 de dolari pentru showroom [i birouri (spa]iu \nchiriat pentru un an) [i 100 de locuri de munc` pe urm`torii trei ani cu un salariu mediu de 52.000 dolari/an. ARCA Space urmeaz` s` produc` aici \n special drone, dar promite [i continuarea muncii la seria de rachete Haas, mai ales pentru turism spa]ial. Modelele de drone \n lucru la ARCA sunt AirStrato Pioneer [i Explorer. Acesta din urm`, prezentat drept “robot zbur`tor stratosferic”, poate zbura, \n teorie, pân` la o \n`l]ime de 18.000 metri folosind baterii solare [i acumulatori interni [i pân` la 4.000 de metri bazându-se pe o propulsie hibrid`, dup` cum rezult` din prezent`rile produc`torului. Ma[in`ria zbur`toare poate fi controlat` atât prin comunica]ii GSM, cât [i prin cele satelit. Explorer ar putea fi folosit pentru supravegherea frontierelor (terestre [i marine), monitorizarea suprafe]elor contaminate, dezastre, explorarea \n varii zone geografice, inclusiv teritoriile arctice, cercetare, meteorologie, furnizare de conexiune internet \n zone izolate. Autonomia de zbor este de o zi, iar pre]ul de pornire este de 140.000 de dolari. Pentru Pioneer, pre]ul de plecare este de 80.000 de dolari, având o autonomie de zbor de 16 ore [i \n`l]imea maxim` atins` de 8.000 de metri. Cele dou` modele, al`turi de numeroase accesorii (\ntre care [i lansatorul mobil Accelerator, cu pre] care \ncepe de la 20.000 de dolari), vor fi disponibile comercial din august 2016 [i sunt deja disponibile pentru precomenzi.

GIGAN}I {I STARTUP-URI Când pia]a smartphone pare acum o b`t`lie \ntre Apple, Samsung [i tripleta chinezeasc` (Lenovo, Xiaomi, Huawei), ceilal]i juc`tori tradi]ionali Biz

TECH

\ncearc` s` g`seasc` o solu]ie dac` nu de supravie]uire (cu efecte ap`s`toare asupra cifrei de afaceri), m`car de \ntrebuin]are a tehnologiilor pentru smartphone-uri [i a know-how-ului din domeniu \n alte direc]ii. Inspirat` de mi[c`rile din zona de drone (cu toat` plaja de modele [i destina]ii), Sony a investit \ntr-un joint venture al`turi de un partener nipon. Compania rezultat`, Aerosense, scoate deja la iveal` primele produse prototip, disponibile comercial din 2016. Modelul AS-MC01-P este un quadcopter care folose[te o camer` fotovideo asem`n`toare celor din aparatele foto profesioniste (DSLR) fixat` pe burta echipamentului de zbor, capabil` de imagini de \nalt` rezolu]ie. Proiectat pentru zone urbane (inclusiv suprafe]e cu construc]ii, ]inând cont de capacit`]ile de conversie 3D), modelul AS-MC01-P cânt`re[te 3 kilograme [i are o autonomie de zbor de pân` la 20 de minute. Desigur, din dotare nu \i lipsesc platforma GPS [i conectivitatea Wi-Fi, al`turi de alte func]ii precum TransferJet (modul pentru transfer rapid de date \ntre dou` echipamente, asem`n`tor NFC) sau naviga]ie iner]ial` (sistem de naviga]ie pe baz` de giroscop, accelerometru, vitezometru), ca alternativ` la GPS. Cel`lalt model, AS-DT01-E, este o dron` cu aripi care prinde o vitez` maxim` de 170 km/h, cu mult peste majoritatea dronelor nonmilitare. 42

Biz

drone române{tI |n sua Relocat` \n Las Cruces (New Mexico), compania româneasc` ARCA investe[te cu ajutorul autorit`]ilor locale 1,2 milioane de dolari \ntr-o nou` facilitate unde va produce \n special drone AirStrato, \n dou` versiuni: Pioneer, care zboar` la altitudini joase, [i Explorer, care poate atinge [i o altitudine de 18.000 m. |n acela[i timp, compania promite [i continuarea muncii la seria de rachete Haas, cu versiunea suborbital` 2B destinat` turismului spa]ial [i versiunea orbital` 2C care s` livreze \nc`rc`turi pe orbit` terestr`.

Cânt`re[te 7 kilograme [i poate s` transporte o sarcin` util` de 3 kilograme. Autonomia de zbor este de peste 2 ore. Sistemul de zbor este cu aterizare [i decolare vertical`. Dronele Aerosense ]intesc, ca business, domeniul enterprise, producând echipamente de zbor pentru monitorizare, supraveghere, inspectare. Dronele Sony pot fi folosite pentru fotografierea unor suprafe]e agricole, montane sau pentru verific`ri de teren dup` inunda]ii, furtuni etc. Evident, zona de startup-uri nu putea fi ocolit` de acest val de interes al dronelor. Numai \n acest an fondurile strânse de startup-uri din Silicon Valley s-au ridicat la peste 200 de milioane dolari. FreeSkies este o astfel de companie, cu dezvoltare de software. Aplica]ia FreeSkies permite operatorilor s` programeze o rut` de zbor, iar drona zboar` pe pilot auto-

mat [i capteaz` imagini de \nalt` rezolu]ie, video [i date. “Po]i s` automatizezi \ntregul proces. Ai drona, programezi traseul [i colectezi apoi datele \ntr-un timp foarte scurt [i la un cost extrem de redus fa]` de modelele tradi]ionale de lucru”, declar` directorul executiv al FreeSkies, Andy Putch. Firma lui Putch se \nscrie \ntr-un nou segment de business, acela al companiilor care fac parte din ecosistemul de drone. Au ap`rut multe astfel firme, precum Airware (software, hardware [i servicii cloud, unde General Electric este client [i investitor), Skydio (naviga]ie pe baza sensorilor din echipamentul de zbor) sau Percepto - startup din Israel care a \nceput cu o platform` bazat` pe Tegra K1 de la NVIDIA, pentru a dezvolta o viziune computerizat` pentru drone. |n continuare, domeniul militar domin` acest subiect, cele mai avansate modele de drone reg`sindu-se \n diverse plaje de opera]iuni de pe glob. Iar de la avioane de mici dimensiuni, f`r` pilot, de spionaj sau cu arme la bord, aceste echipamente au evoluat [i pân` la adev`rate ambulan]e zbur`toare, a[a cum este de exemplu modelul AT Transforme de la Advanced Tactics. Avantajele sunt evidente pe câmpul de lupt`, din perspectiva celor care le controleaz`: eficien]` energetic`, costuri de opera]iune mult mai reduse, flexibilitate, posibilitate de a fi lansate de oriunde. Potrivit raportului “Drone Militare: Pia]`, Strategii, Estim`ri 2015-2021”, pia]a acestor echipamente va cre[te de la 3 miliarde de dolari (\n 2014) pân` la 11 miliarde dolari (\n 2021). |n momentul de fa]`, top 5 produc`tori include: Northrop Grumman, AeroVironment, Boeing / Insitu, General Atomics, Lockheed Martin. Desigur, nu ar trebui omis` o dezbatere a responsabilit`]ilor morale, dar cum \n limbajul politico-militar [i-a f`cut loc de mult` vreme o expresie precum “pagube colaterale”, pansarea con[tiin]ei nu va fi nici \n acest caz una delicat`. Biz

TECH

start pentru ora{ele smart Chiar dac` pare scenariul unui film SF, ca s` ne facem o idee despre viitorul ora[elor din viitor nu trebuie decât s` arunc`m o privire la expozi]ia universal` din Milano, care este primul ora[ inteligent din lume construit de la zero. de ovIdIu neagoe

ra o zi extrem de c`lduroas` de la jum`tatea lunii iulie. De \ndat` ce am l`sat \n urm` punctele de securitate ca dintr-un aeroport [i am p`truns \n uria[ul spa]iu de la periferia ora[ului Milano unde se desf`[ura edi]ia din acest an a expozi]iei universale EXPO Milano 2015, primul lucru care mi-a venit \n minte a fost filmul “Tomorrowland” cu George Clooney [i Hugh Laurie. Pe scurt, dac` nu a]i apucat s` vede]i filmul, un copil se prezint` la Târgul Mondial de la New York din 1965 [i prime[te o insign`, care \l transport` \ntr-un ora[ futuristic. 50 de ani mai târziu, aceea[i expozi]ie mondial` are loc \n ora[ul italian [i \[i \nchide por]ile la finele lunii octombrie. Sigur, eu nu am primit o astfel de insign` la expozi]ie, dar pot spune c` am fost oarecum transportat \n viitor. De ce? Pentru c` \ntreaga expozi]ie este primul ora[ inteligent din lume construit de la zero [i se \ntinde pe o suprafa]` de mai bine de un milion de metri p`tra]i. Pentru a fi considerat “inteligent”, un ora[ trebuie s` \ndeplineasc` o serie de criterii: s` fie eficient energetic, s` fie prietenos cu mediul \nconjur`tor [i s` fie sustenabil [i din punct de vedere economic, toate acestea având misiunea de a \mbun`t`]i calitatea vie]ii locuitorilor. |n ora[ele inteligente, sistemul de transport este electric [i sustenabil, iluminatul public este, de asemenea eficient, iar cl`dirile sunt prev`zute cu senzori crea]i special pentru opti-

Biz

mizarea consumului de energie. Compania italian` Enel a reu[it, cu o investi]ie de 29 de milioane de euro, s` ridice de la zero primul smart city din lume, capabil s` satisfac` nevoile energetice ale unui num`r de 100.000 de oameni. Ca s` v` face]i o idee, \n Foc[ani, de exemplu, la ultimul recens`mânt erau pu]in peste 97.000 de locuitori.

VIITORUL ORA{ELOR DIN VIITOR |ntreg spa]iul expozi]iei este alimentat cu energie verde, o parte din aceasta fiind ob]inut` [i cu ajutorul panourilor solare. Autoturismele care circul` \n interiorul “or`[elului” din Milano sunt electrice [i pot fi alimentate la cele 30 de sta]ii de \nc`rcare din interiorul expozi]iei, ori de la alte 70 de sta]ii aflate \n proximitate. Fiecare pavilion \n parte \[i gestioneaz` singur energia [i beneficiaz` de sisteme ce controleaz` consumul [i necesarul de energie. Re]eaua inteligent` este prev`zut` cu un sistem avansat de control, poate fi monitorizat` [i de la distan]` [i, \n cazul unor poten]iale avarii, este extrem de u[or de reconfigurat. Tehnologia joac` un rol extrem de important \n reconstruc]ia ora[elor viitorului [i \n crearea unui nou model urban care s` asigure protec]ia mediului prin integrarea simultan` a eficien]ei energetice cu cea economic`. Iar re]eaua inteligent` este ingredientul principal de infrastructur` de la

baza unui ora[ smart. |n urm`torii 15 ani, o foarte mare parte din popula]ie va tr`i \n zone urbane, re]elele smart devenind astfel mijloace ce vor asigura o dezvoltare sustenabil` a ora[elor. Ele vor permite un management integrat al mixului de energie, al distribu]iei generate de surse regenerabile, al controlului re]elei, al iluminatului public [i al re]elelor de \nc`rcare pentru ma[inile electrice. |n ora[ul smart de la EXPO Milano au fost instalate 8.500 de becuri cu LED, care ilumineaz` zona de expozi]ie [i economisesc aproape 36% din consum, precum [i un sistem de stocare, ce optimizeaz` fluxul local de energie. Stocarea este extrem de important` \n momentele \n care panourile solare nu sunt alimentate sau nu este vânt.

Foto: © PEPE fotografia

TECH

Poate crede]i c` acest model de arhitectur` sustenabil` a fost construit \n Italia dintr-o pur` coinciden]`, dar nu este deloc a[a. Italia are una dintre cele mai moderne re]ele electrice din Europa, Enel reu[ind s` introduc` contoare inteligente pentru cei peste 32 de milioane de clien]i, [i România \i va c`lca \n curând pe urme. Iar dac` telefoanele inteligente nu mai au secrete pentru nimeni [i mai nou se vorbe[te tot mai des despre contoare inteligente sau ora[e smart, atunci de ce nu ar avea [i magazinele un coeficient de inteligen]` la fel de mare? Ei bine, se pare c` au. Tot \n ora[ul inteligent EXPO Milano putea fi vizitat Future Food District, un magazin al viitorului, care, foarte probabil, \n ceva timp va fi o prezen]` la fel de obi[nuit` [i \n Bucure[ti ca un ba-

nal smartphone. Ecrane uria[e troneaz` deasupra rafturilor pline cu marf` [i, de \ndat` ce ridici un produs, pe acestea apar informa]ii utile precum num`rul de calorii, ]ara de provenien]`, ingrediente care ar putea cauza alergii sau amprenta de carbon. La raionul de fructe o serie de robo]i industriali lucreaz` la foc continuu [i prepar` sucuri naturale, proaspete. Odat` ajun[i la cas`, clien]ii scaneaz` singuri produsele din co[ [i apoi pl`tesc, totul fiind automatizat. Sigur, pentru clien]ii mai pu]in dornici s` experimenteze noile tehnologii, \nc` exist` angaja]i care le pot oferi ajutor clien]ilor. De[i nu a fost primit` la fel de bine de to]i italienii, expozi]ia aduce o gur` serioas` de oxigen economiei statului peninsular: 2,7 miliarde de

La pavilionul Enel vizitatorii expozi]iei pot \n]elege mai bine cum func]ioneaz` o re]ea inteligent`

euro, adic` echivalentul a 0,2% din Produsul Intern Brut. Mai mult, potrivit organizatorilor, cele peste 140 de ]`ri participante au cheltuit mai bine de 1,2 miliarde de euro ca s` participe la eveniment – investi]ia României \n propriul pavilion a fost de 3,6 milioane de euro. Iar indirect, din turism se vor mai genera \nc` 4,5 miliarde de euro. Tema din acest an a expozi]iei este “Feeding The Planet, Energy For Life” [i inten]ioneaz` s` promoveze mâncarea ca energie vital`, un simbol al ospitalit`]ii [i al celebr`rii vie]ii umane, atingând astfel un nou prag de cre[tere [i interac]iune interuman`, dar \n acela[i timp respectând planeta. Urm`toarea expozi]ie universal` va avea loc \n anul 2020 \n Dubai. Biz Biz

RECRUTARE

CĂ&#x2026;ND JOBUL ALTORA ESTE JOBUL T~U Pentru pia]a de recrutare, ultimii cinci ani au fost extrem de dificili. |ns` pentru un business \n domeniu pornit din dorin]a de a merge pe propriul drum provoc`rile s-au transformat \n lec]ii valoroase. DE OVIDIU NEAGOE Biz

RECRUTARE

cum cinci ani, cånd sectoarele economiei se prindeau pe rånd \n pånzele ]esute de recesiune, M`d`lina Uceanu punea bazele companiei de recrutare [i consultan]` \n resurse umane CareerAdvisor. Despre ce \nseamn` s` porne[ti o afacere \n plin` criz`, cum [i-a \nfruntat frica [i ce formeaz` o echip` ideal` ne-a vorbit chiar ea. Care au fost momentele cheie pentru CareerAdvisor \n ace[ti ani?

Primul a fost la o lun` dup` ce am pornit businessul, când mi-am luat primul birou [i a venit prima coleg` al`turi de mine. Intrasem \n online \n urm` cu un an cu PortalHR [i planul ini]ial a fost s` devin un digital nomad. Aveam de gând ca, cel pu]in doi ani, s` lucrez de capul meu, singur`, având \ntâlniri \n locuri publice, s` \mi \nchiriez un spa]iu la un hub [i s` lucrez de una singur`. Dup` o lun`, socoteala de acas` nu s-a potrivit cu cea din târg [i am f`cut exact pe dos, respectiv mi-am dat seama cât cost` de fapt toate \ntâlnirile \n ora[ [i cât m-ar costa un birou pe care l-a[ putea \nchiria [i \n care a[ avea [i intimitatea de care am nevoie, fiindc` este nevoie de confiden]ialitate \n discu]ii, \n consilierea de carier`. Motiv pentru care, o lun` de zile mai târziu, aveam primul birou [i o coleg` care fusese restructurat` din jobul anterior [i \[i c`uta de lucru. Un alt moment a fost \n al doilea an, când mi-am dat seama c` modul \n care se structureaz` lucrurile trebuie s` fie u[or diferit, adic` unul a fost planul cu care am venit eu de acas` [i alta a fost realitatea din pia]`. Mi-am dat seama c` sunt câteva zone care ne permit s` sus]inem businessul. Una din ele a fost recrutarea. Ini]ial am vrut s` renun] la recrutare, mai degrab` dintr-un motiv care ]inea de fairplay fa]` de fostul meu angajator, dar mi-am dat seama c` \n pia]` eu 48

Biz

altceva nu [tiu s` fac, c` pentru asta sunt recunoscut` [i c` lucrurile se leag` foarte bine. {i am continuat s` fac [i recrutare. A]i pornit businessul \ntr-o perioad` foarte dificil`. De unde v-a]i luat puterea de a lupta?

|mi aduc aminte cu pl`cere de oamenii care m-au felicitat pentru decizia de a \ncepe, pentru curajul de a porni \n 2010, [i care au ales s` lucr`m \mpreun`. |n continuare am aceast` senza]ie, dar atunci era [i mai acut`, c` orice client care a venit c`tre mine \n acea perioad` a fost un cadou care mi-a fost f`cut mie personal. Businessul practic nu exista, lumea m-a sunat pe mine [i am luat foarte personal foarte multe proiecte. Continu`m s` facem acest lucru, nu suntem o echip` foarte mare. Sunt foarte multe persoane cu care lucr`m pentru c` ne [tim de ani de zile [i am \ncredere \n ce au f`cut \n decursul anilor. Interesan]i sunt [i oamenii care, când treci prin schimb`ri de acest gen, te evit` o perioad`, pân` se asigur` c` nu teai \necat, dup` care reiau leg`tura. Sunt o categorie interesant`, dar cei de la care mi-am luat energia au fost cei care \n primele momente au avut \ncredere mai mare c` o s` \mi ias` lucrurile decât aveam eu de fapt \n realitate. O alt` lec]ie pe care am \nv`]at-o \n aceast` perioad` a fost c` nu este vorba despre cât de fric` \]i este, pentru c` fric` \]i va fi tot timpul, ci despre cum \]i gestionezi de fapt aceast` fric` [i ce faci când ]i-e fric`: te blochezi sau reu[e[ti s` te montezi? Pentru mine frica a fost un motivator suficient de puternic. Iar perioada de 2010 nu am ales-o. Atunci s-au \ntâmplat lucrurile, atunci am sim]it c` am curajul s` o pornesc. {tiam c` o s` fie greu, u[or nu m` a[teptam s` fie. Care au fost provoc`rile cu care v-a]i confruntat la \nceput de drum?

Era mijlocul crizei când am pornit, abia se instalase. Au fost provoc`rile pe care le-a avut toat` pia]a,

la care s-a ad`ugat faptul c` noi eram noi [i nu [tiam de capul nostru. Nu se f`ceau recrut`ri, nu se mi[ca pia]a de HR. {i au fost perioade lungi \n care nu au fost proiecte de recrutare, nu se recrutau oameni, din contr`, se restructurau. {i atunci a fost foarte dificil s` ne mi[c`m. Am f`cut [i proiecte de consiliere, multe proiecte de outplacement, am \nceput cu partea de traininguri. Apropo de dinamica businessului, 2010 – 2011 au fost ani grei cu \nceputul, dar nu au fost ani slabi. 2012 a fost un [oc, pentru c` a mai fost un vârf de criz`. Nu s-a mi[cat nimeni cu nimic. Nu o s` uit, au fost câteva luni atunci \n care nu am avut proiecte. Dar am supravie]uit [i mi se pare un succes destul de mare c` am supravie]uit, c` am crescut \n acea perioad` [i avem cre[tere constant` de ani de zile.

“O lec]ie pe care am \nv`]at-o \n aceast` perioad` a fost c` nu e vorba despre cât de fric` \]i este, pentru c` fric` \]i va fi tot timpul, ci despre cum \]i gestionezi de fapt aceast` fric` [i ce faci când ]i-e fric`: te blochezi sau reu[e[ti s` te montezi?” M`d`lina Uceanu, Managing Partner, CareerAdvisor

Dac` nu reu[ea]i?

Calculul meu a fost unul simplu: dac` nu \mi iese businessul, dup` doi ani \mi voi c`uta de lucru, pentru c` a[a cum am reu[it s` angajez atåta lume, voi reu[i s` m` angajez [i pe mine. Am avut [i op]iunea de a m` angaja ini]ial. Imediat dup` ce am \nceput cu businessul am avut op]iunea de a m` angaja \n HR, ca director de resurse umane. Asta a mai ap`rut \n decursul vie]ii mele profesionale de câteva ori [i am decis pân` la urm` s` \ncerc \ntâi cu businessul [i la câteva luni dup` ce \ncepusem am avut

RECRUTARE

brandul de angajator. A[ vrea s` v`d c` deja \ncepem ni[te campanii consistente pentru clien]ii no[tri. Sunt idei \n care cred. Vorbim de ceva timp iar despre tot ce \nseamn` partea de automatizare [i de cifre \n HR. A[ vrea s` v`d c` putem s` facem ni[te proiecte concrete \n care s` demonstr`m cum ne afecteaz` engagement-ul, abordarea asta mai umanist` un pic, rezultatele concrete \n business. Eu cred [i am pornit acest business \n ideea c` o atmosfer` bun` [i o abordare umanist` [i pozitiv` pot aduce rezultate de business. Un alt obiectiv este s` avem lansat` o nou` linie de business, care este o zon` de e-recruitment, s` distribuim un software de recrutare.

Foto: VALI MIREA

Ce \nseamn` CareerAdvisor pentru voi [i care este secretul vostru?

op]iunea de a m` afilia la o re]ea interna]ional` [i de a renun]a cumva la libertatea de mi[care pe care o aveam ca s` m` supun cumva rigorilor unei re]ele. {i am refuzat. A fost un pic tentant` oferta, dar am refuzat pentru c` am vrut s` \ncerc s` pun lucrurile \n aplicare a[a cum le-am v`zut eu. Nu am vrut s` renun] la visele mele.

Cum v` dori]i s` fie CareerAdvisor \n urm`torii cinci ani?

Ce mi-a[ dori foarte mult s` se \ntâmple este s` continu`m acest trend de cre[tere [i s` ne eficientiz`m. Nu a[ vrea s` cre[tem mult ca num`r de oameni. A[ vrea s` v`d multe din lucrurile despre care povestesc acum mai concretizate, noi vorbim de ani buni de zile despre

Pentru mine, CareerAdvisor este un mod de a tr`i mai frumos. Adic` f`r` presiunea clasic` pe care o ai c` trebuie s` ai rezultatele – nu \nseamn` c` nu ne orient`m c`tre rezultate, dar ne intereseaz` foarte mult [i felul \n care se \ntâmpl` lucrurile. S` fie o atmosfer` bun` [i oamenii s` creasc`. |mi doresc \n continuare s` \mi iau energie [i din entuziasmul colegilor mei. Noi suntem practic \ntr-o postur` \n care ne lu`m energie unii de la al]ii, pentru c` ne place ceea ce facem. {i mi se pare c` \n momentul \n care cuiva nu \i mai place neap`rat ce face, mai bine ne desp`r]im [i am istorie \n privin]a aceasta: am ajutat oameni s` plece când nu au mai fost ferici]i lâng` mine. Dac` reu[im s` p`str`m rezultate financiare bune \n condi]ii de umanitate [i de normalitate, eu consider c` mi-am \ndeplinit misiunea. Nu am obiectivul nici s` devin num`rul unu \n pia]`, nici s` ne creasc` cifra de afaceri de 500 de ori. Obiectivele sunt mai pu]in legate de imagine, cât mai mult legate de sens [i de stare. S` putem s` avem luxul s` ne b`g`m \n proiectele \n care credem. Acum avem acest lux. Biz Biz

RECRUTARE

DE LA {EFIE LA LEADERSHIP Navigarea prin apele tulburi ale tranzi]iei n-a fost u[oar` pentru profesioni[tii din recrutare, iar tsunamiul crizei a pus la grea \ncercare redutele construite de cei care [i-au f`cut o carier` din ghidarea carierelor celorlal]i. Au rezistat doar cei cu adev`rat buni. DE OVIDIU NEAGOE ` mai aminti]i ce f`cea]i \n urm` cu 20 de ani? Dac` nu, atunci o scurt` c`l`torie \n trecut v-ar putea re\mprosp`ta memoria. Pe atunci, no]iunea de leadership era una extrem de vag`, iar stilul de management al antreprenorilor care \[i luau inima \n din]i [i porneau o mic` afacere \nc` era unul autoritar. La aproape un deceniu de la c`derea comunismului, o serie de “fantome” \nc` båntuiau Romånia. Sigur, erau \ns` [i motive de optimism. Romånia era invitat` s` se al`ture comunit`]ii europene, ceea ce a pus ]ara noastr` pe radarul companiilor str`ine. Organiza]iile din afar` p`trundeau astfel \ncet-\ncet pe pia]a local`, ceea ce se traducea prin cre[terea num`rului de procese de recrutare. “|n urm` cu 20 de ani, oamenii \[i schimbau joburile mult mai rapid”, \[i aduce aminte M`d`lina Uceanu, Managing Partner la firma de recrutare [i consultan]` \n resurse umane CareerAdvisor. “Era foarte greu s` explic unui expat care a venit \n ]ar` c` un om care a schimbat jobul dup` un an sau doi este \n regul`. Pe de-o parte sunt diferen]e mari la candida]i, \n sensul c` num`rul ofertelor interesante care existau acum 20 de ani era mult mai mic decåt num`rul ofertelor interesante de acum”, spune 50

Biz

M`d`lina Uceanu, care adaug` c` [i diferen]ele salariale dintre realit`]ile de atunci [i cele de ast`zi sunt unele abrupte. Un astfel de exemplu este o not` de la un interviu de atunci peste care a dat recent Managing Partner-ul de la CareerAdvisor [i care a reu[it s` \i smulg` un zåmbet. |n dreptul unui director de vånz`ri care avea o experien]` de peste doi ani [i care cerea un salariu de 600 de

dolari M`d`lina a scris, la acea vreme, “Este cam scump, nu [tiu dac` \l pot plasa”.

ANGAJAT ANGAJEZ ANGAJATOR Revenind la \ntrebarea din primul rånd, foarte probabil c`, indiferent de vårst`, fiecare dintre noi \nv`]a foarte multe pe atunci. Chiar [i expa]ii adu[i s` preia fråiele subsidiarelor de pe pia]a local` erau

DOU~ DECENII DE RECRUTARE |naine de anul 2000 A fost un drum de 20 de ani, \n care Romånia a trecut de la [efie la leadership. Printre principalele diferen]e \ntre cum se f`cea business pe atunci [i realitatea de ast`zi se num`r` [i modalitatea \n care se angajeaz` oamenii. Iat` care au fost principalele tendin]e \n recrutare \n dou` decenii de business. DE M~D~LINA UCEANU

4 Foarte multe companii nu [tiau la ce folosesc serviciile de recrutare, excep]ie f`cånd companiile multina]ionale. 4 Disponibilitate de a munci [i de a accepta condi]ii de angajare care acum ar p`rea hilare – foarte pu]ine companii f`ceau training, orele suplimentare nu erau pl`tite, cursurile aveau loc \n weekend. 4 Boom-ul salariilor a fost marcat de intrarea celor doi operatori telecom pe pia]`, \n 1996 – 1997, care au oferit din start salarii cu minimum 40 - 50% mai mari decåt ceea ce oferea pia]a atunci. 4 Se recruta mult pornind de la anun]uri \n ziare, unde men]ionai direct num`rul de telefon [i adresa, CV-urile veneau majoritatea \n form` fizic` sau prin fax. 4 A fost o perioad` \n care a dominat angajatorul, practicile de angajare fiind destul de afectate de faptul c` oferta de candida]i a fost \n permanen]` mare, iar posibilitatea de a \nlocui un angajat mai pu]in productiv foarte ridicat`.

RECRUTARE

\n acel moment la primele misiuni interna]ionale. Managerii romåni au \nv`]at atunci, de la omologii str`ini sau din propriile gre[eli, ce \nseamn` cu adev`rat managementul [i nu gestiunea, ci leadershipul. Antreprenorii descopereau treptat cum s` delege o parte din sarcini ca s` scape de povara micromanagementului. Tot pe atunci, recrutarea se realiza prin anun]uri \n ziare de larg` circula]ie, iar CV-urile se trimiteau prin po[t` sau erau aduse personal. Diferen]ele majore sunt legate de instrumentele prin care se f`cea recrutarea, care ]in de evolu]ia tehnologic`: telefon/fax spre deosebire de e-mail sau telefon mobil [i social media. O alt` diferen]` semnificativ` este c` \n organiza]ii, care erau la \nceput de drum pe pia]a local`, procesul de recrutare nu dura la fel de mult ca ast`zi [i totul se mi[ca cu mult mai mult` rapiditate. La fel [i angaja]ii. Cu to]ii \[i

doreau s` promoveze mult mai repede, s` ajung` \n pozi]ii de management. Cum, pe atunci, candida]ii nu aveau cum s` beneficieze de prea mult` experien]` la companii private, ci doar la stat, care oricum nu conta pentru multina]ionale, la interviuri erau mai importante poten]ialul, nivelul de energie [i cuno[tin]ele de limb` englez` \n vederea angaj`rii. “Prin anul 2000 a urmat o perioad` \n care au \nceput s` fie criterii din ce \n ce mai stricte, pentru c` au \nceput s` se formeze speciali[ti pe anumite domenii. |ns` acum cred c` ne-am re\ntors, cumva mi se pare ciclic ce se \ntåmpl`, \n sensul c` \n momentul \n care pia]a s-a ambalat foarte tare [i au fost multe angaj`ri, \n perioada 2005 - 2008, deja au \nceput s` fie chiar mai flexibili, c` nu aveau de unde s` \i ia. Acum au redevenit inflexibili pentru c` nu \[i mai asum` nimeni riscuri prea multe”, adaug` M`d`lina Uceanu.

Cum \n anul 2009 au avut loc alegeri preziden]iale, indiferent de “culoare”, oamenii politici se \ntreceau \n declara]ii prin care sus]ineau c` economia local` “duduie” [i efectul de domino nu se va extinde pån` \n Romånia. Timpul a ar`tat c` nu a fost deloc a[a [i recesiunea [i-a scos din]ii ascu]i]i [i pe pia]a local`. “Au fost perioade lungi \n care nu au fost proiecte de recrutare, nu se recrutau oameni, din contr`, se restructurau”, \[i aminte[te Managing Partner-ul firmei de recrutare [i consultan]` \n resurse umane CareerAdvisor, fondat` \n urm` cu cinci ani. “2012 a fost un [oc, pentru c` a mai fost un vârf de criz`. Nu s-a mi[cat nimeni cu nimic. Nu o s` uit, au fost câteva luni atunci \n care nu am avut proiecte. Dar am supravie]uit [i mi se pare un succes destul de mare c` am supravie]uit, c` am crescut \n acea perioad` [i avem cre[tere constant` de ani de zile”, poveste[te M`d`lina Uceanu. Biz

Perioada 2000 - 2007

Perioada 2007 - 2015

4 Au re\nceput angaj`rile, ini]ial mai pu]in agresiv, apoi din ce \n ce mai accelerate. 4 Au fost anii dezvolt`rii industriei bancare [i de retail, industrii \n care s-au remarcat foarte accelerat cre[terile salariale [i agresivitatea \n recrutare. Nu \[i permiteau s` creasc` oamenii, recrutarea se f`cea \n special de la concuren]`, iar asta a ridicat salariile \n toat` industria. 4 Foarte multe oferte agresive de recrutare, cu oferte salariale cu 30 - 50% mai mult fa]` de angajatorul din acel moment. 4 Atunci puterea a fost mai degrab` la angaja]i, care au negociat destul de agresiv condi]iile de angajare. Aici am v`zut cele mai pu]in ra]ionale recrut`ri, nivelul de senioritate uneori nu mai avea atåt de mare importan]`, criteriile de recrutare au avut o perioad` \n care au fost extrem de flexibile, din lipsa resurselor. 4 Datorit` cre[terilor salariale, a fost perioada \n care au \nceput deja s` se \ntoarc` \n Romånia emigran]i, nivelul pachetelor \ncepuse s` fie comparabil cu cel din ]`rile \n care t`iau.

4 Presiune psihologic` foarte mare pe angaja]i [i angajatori, din cauza crizei. 4 Majoritatea proiectelor de recrutare au fost oprite o perioad` destul de lung`, \n general fiind vorba mai degrab` de \nlocuirea unei persoane care a plecat sau a fost restructurat`. 4 Aten]ie foarte mare la criteriile de selec]ie, asumarea unui num`r cåt mai mic de riscuri, care s-au tradus atåt \n procese de recrutare foarte lungi – mul]i oameni care trebuia s` contribuie la decizia de angajare – cåt [i stricte]e \n privin]a criteriilor de selec]ie. 4 Salariile au sc`zut \n prima etap`, sau cel mult au stagnat – \n cazurile fericite – datorit` restructur`rii cheltuielilor, salariile [i beneficiile fiind printre primele cheltuieli reduse. 4 2014 - 2015 au fost primii ani \n care pia]a a re\nceput s` deschid` proiecte noi, au fost reluate u[or planurile de dezvoltare \n mod special \n companiile existente, nu au fost neap`rat investi]ii noi prea numeroase.

Biz

STRATEGIE

Idei care \]i schimb` afacerea Dup` sc`derile din anii crizei, companiile de consultan]` [i-au adaptat modelele de business [i cå[tig` milioane de euro pentru sfaturile pe care le dau. Clien]i le sunt multina]ionalele, fiindc` mul]i antreprenori romåni \nc` au impresia c` le [tiu pe toate. DE OANA VOINEA

ånd companiile au decis, din cauza crizei, s` opreasc` sau s` amåne majoritatea proiectelor ne\ncepute sau necritice, iar pentru cele aflate \n desf`[urare s` creeze ad-hoc echipe interne, realocând pe perioade determinate resurse cu experien]` din cadrul companiilor-mam`, companiile de consultan]` s-au trezit f`r` obiectul muncii. “Dac` \n perioada 2007-2010 companiile care apelau la consultan]i de management f`ceau acest lucru f`r` a sta prea mult pe gânduri [i f`r` a c`uta o solu]ie intern` pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntau, dup` 2011 restrângerea extrem` a bugetelor alocate consultan]ei externe a generat o abordare diferit` [i adeseori inventiv`”, explic` Mircea Giurcan, Manager, Advisory Services, EY Romånia. Dar nu doar companiile au fost inventive. Firmele de consultan]` au sesizat schimbarea profilului cump`r`torului de servicii profesionale [i au trecut rapid la schimb`ri radical. Astfel, dup` o sc`dere abrupt` a pie]ei autohtone de consultan]` de management, \ncepând cu a doua parte a anului 2013, oferta de servicii a furnizorilor de consultan]` de management a fost tot mai mult adaptat` la nevoile punctuale ale clien]ilor. Multe dintre ofertele standard au fost ajustate semnificativ, tocmai pentru a r`spunde acelor zone care nu puteau fi acoperite de clien]i prin resurse proprii, spune Mircea Giurcan. Un exemplu pentru astfel de proiecte este reprezentat de programele de transformare sau reorganizare, unde majoritatea resurse-

Biz

lor umane implicate este format` de angaja]ii clientului, iar consultantul pune la dispozi]ie servicii de management de proiect [i exper]i sectoriali. Drept r`spuns la schimbarea de atitudine a clien]ilor \n anii 2011-2013, principalii furnizori de servicii profesionale [i-au schimbat uneori radical ofertele de servicii [i inclusiv modelul de business. “Dac` privim principalele tipuri de servicii oferite de companiile din Big 4 (EY, Deloitte, PricewaterhouseCoopers, KPMG) \n urm` cu 4-5 ani, acestea se concentrau \n jurul proiectelor de conformitate cu prevederile reglementatorilor sau cu directivele de grup ale clien]ilor”, spune Giurcan. Ast`zi doar o mic` parte din cifra de afaceri a firmelor din Big 4 provenit` din consultan]` de management este reprezentat` de astfel de proiecte, ponderea cea mai mare ocupând-o acum proiectele strategice, atât pentru sectorul public cât [i cel privat, construite [i adaptate la nevoile acute ale clien]ilor. |n urma crizei economice, clien]ii multina]ionali au optat pentru implementarea unor proiecte complexe de optimizare a afacerii, unde capitalul de experien]` al consultan]ilor de management reprezint` un factor decisiv. De aceea, multe dintre serviciile de consultan]` livrate \n ultimul an reprezint` asisten]` pentru implementarea programelor de restructurare.

DE LA RETICEN}~ LA INSOLVEN}~ Antreprenorii români \ns` s-au obi[nuit mai greu s` apeleze la consultan]i, de

Bianca Chican, Senior Consultant la Ensight Management Consulting. Ace[tia au crescut odat` cu pia]a pe fondul unui ciclu economic ascendent f`r` s` se asigure c` intern dispun de mecanisme de urm`rire [i control care s` faciliteze luarea deciziilor, flexibilitatea, reactivitatea la condi]iile pie]ei. Au v`zut c` le merge bine, au considerat c` [tiu ce au de f`cut [i nu era nevoie s`

cele mai multe ori fiind for]a]i de intrarea \n insolven]` s` apeleze la sprijin specializat. “|nainte de criz` am v`zut cu to]ii companii fondate de antreprenori români care crescuser` nes`n`tos (\n general pe banii b`ncilor, angajând cheltuieli exagerate, ignorând riscurile la care s-au expus) pân` \n momentul \n care unda de [oc a crizei economice mondiale s-a resim]it [i la noi”, spune

Domenii \n care a crescut cererea de consultan]`: 4 Retail 4 Distribu]ie 4 Servicii financiar-bancare 4 Energie 4 Produc]ie industrial` 4 Telecomunica]ii 4 Serviciimedicale 4 Companii de stat autorit`]i publice

Foto: © Sepy67 – Dreamstime.com

[i ministere

pl`teasc` pentru a se adapta la noile condi]ii economice. O parte din aceste companii au apelat, totu[i, de cele mai multe ori prea târziu, la servicii de consultan]` fie din proprie ini]iativ`, fie for]ate de insolven]`. De cealalt` parte a baricadei erau companiile multina]ionale, deschise la ideea de consultan]`, dar care apelau \n special la companiile de consultan]` recomandate de c`tre grup. “De[i ne-am dori ca o parte semnificativ` a serviciilor pe care le oferim s` fie \n beneficiul companiilor cu capital majoritar românesc sau pentru afaceri de familie – EY sprijin` la nivel mondial antreprenorii [i organizeaz` inclusiv \n România, \ncepând cu 2014, competi]ia interna]ional` Antreprenorul Anului – totu[i majoritatea covâr[itoare a clien]ilor de consultan]` este reprezentat` de companii multina]ionale prezente pe pia]a româneasc`”, spune Mircea Giurcan, Manager, Advisory Services, EY Romania. Percep]ia românilor asupra serviciilor de consultan]` a fost aproape

\ntotdeauna nefavorabil` consultan]ilor. “R`d`cinile acestei situa]ii sunt legate de cultura tradi]ional` a românilor, «Nu avem nevoie de cineva care s` ne spun` cum s` ne conducem afacerea»”, explic` Sorin Caian, pre[edinte al Asocia]iei Consultan]ilor \n Management din România (AMCOR). El adaug` \ns` c` aceast` atitudine a fost consolidat` [i de lipsa de performan]` a unora dintre consultan]i, care nu au reu[it s` demonstreze c` pot s` aduc` plusvaloare pentru afacerea clientului. Consultantul \n management nu este un “rù necesar”, nu este impus de prevederi legale sau de cerin]e specifice, poate cu excep]ia celor care preg`tesc diferite cereri de finan]are, de aceea el trebuie s` conving` clientul de utilitatea serviciilor pe care le presteaz`. “|n ultima perioad` se observ` o accentuare a nevoii clientului de a se convinge de performan]a [i beneficiile pe care i le aduce utilizarea serviciilor de consultan]`, de cùtarea serviciilor premium”, spune pre[edintele AMCOR. Acesta arat` c` partea bun` a crizei a fost c` s-a modificat cererea de consultan]` c`tre mai mult` senioritate [i punând accentul pe rezultat, valoare adùgat` [i obligând utilizatorul de servicii s` fie mai apropiat de cel care \i furnizeaz` serviciul, pentru a putea maximiza efectul serviciului primit.

UNDE MERG SFATURILE DE BUSINESS Componenta de consultan]` pe fonduri europene va \nregistra o sc`dere \n acest an, spune Sorin Caian, precizând c` 2015 este un an de tranzi]ie \ntre dou` perioade de programare, o u[oar` revigorare a componentei private a pie]ei de consultan]` fiind vizibil` datorit` activit`]ilor de fuziuni [i achizi]ii (M&A) sau de restructurare ori \mbun`t`]ire a performan]ei. |n ultimii ani, pia]a de fuziuni [i achizi]ii a avut un trend ascendent, mai ales \n ultimii doi ani, spune Radu Dumitrescu, director servicii consultan]` financiar` Biz

STRATEGIE

Biz

Conform estim`rilor Ensight, \n 2015 pia]a de consultan]` \n management va ajunge la o valoare de aproximativ 550 milioane de lei, \n cre[tere cu aproximativ 6% fa]` de anul 2014. Estimarea se bazeaz` pe analiza cifrei de afaceri a celor mai reprezentative 11 companii de consultan]` \n

Foto: © Olivier Le Moal – Dreamstime.com

deloitte România. S-au \nregistrat mai multe tranzac]ii, de[i valorile nu au fost neap`rat mai mari, spune acesta, precizând c` valoarea pie]ei M&A depinde de creditele neperformante. Includerea sau nu a tranzac]iilor de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante \n pia]a M&A poate face ca valoarea acesteia s` fluctueze de la sute de mii de euro la miliarde de euro. Un exemplu este proiectul Neptun, prin care BCR scoate la vånzare un portofoliu de credite neperformante de 2 miliarde euro. Dac` \n cazul altor tipuri de servicii de consultan]` oamenii de afaceri români sunt ceva mai reticen]i, \n cazul fuziunilor antreprenorii locali sunt din ce \n ce mai deschi[i spre consultan]a specializat`. Criza a fost cea care i-a f`cut pe antreprenorii locali s` \n]eleag` care sunt beneficiile unui consultant \n cazul proceselor de fuziuni [i achizi]ii, spune Radu Dumitrescu, precizând c` multina]ionalele [i companiile mari, cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro, sunt cele care apeleaz` la consultan]i, companiile medii sau mici fiind, de obicei, obiectul tranzac]iei. Domeniile de activitate \n care s-au \nregistrat cele mai mare cre[teri ale cererii de servicii de consultan]` au fost cel medical (Regina Maria, MedLife) [i serviciile financiare, factorul determinat fiind consolidarea acestor pie]e. Reprezentantul Deloitte spune c` pia]a M&A va continua trendul ascendent, dar valoarea va depinde de deal-urile de valori mari, inclusiv de tranzac]iile cu credite neperformante. Criza, cu toate limit`rile pe care le-a adus, a adus [i un lucru bun, consider` Bianca Chican: a f`cut o selec]ie a companiilor. Au supravie]uit acelea care au [tiut s` g`seasc` cel mai bun echilibru \ntre lichiditate, profitabilitate [i strategie – s-au concentrat pe core-business, aveau procese interne flexibile, au renun]at la clien]ii neprofitabili [i [i-au redus gradul de supra\ndatorare. “Cine a \n]eles s` fac` acest lucru [i l-a f`cut, este foarte probabil c` a f`cut-o \n urma unui demers de consultan]`”, spune reprezentanta Ensight.

Cele mai solicitate servicii de consultan]` 4 Due diligence pentru comp`r`tor sau pentru exit 4 Strategie [i (re)definire business model 4 Transformarea companiei 4 Diagnostic opera]ional 4 Optimizare func]ional` 4 Project management 4 Managementul schimb`rii

management, care reprezint` 80% din totalul pie]ei, \n perioada 20112014. Anul trecut, pia]a autohton` de consultan]` a crescut cu peste 29%. “Cererea de consultan]` a fost generat` de cre[terea industriei ap`rând implicit nevoia de optimizare a proceselor [i de eficientizare, controlul costurilor, managementul lichidit`]ilor, accesul la finan]are [i nevoia de a optimiza costul finan]`rii [i procesele de fuziuni [i achizi]ii”, spune Bianca Chican, ar`tând c` trendul ascendent va continua [i anul acesta, bazat pe acelea[i nevoi, dar cu o evolu]ie mai modest`. Totodat`, se a[teapt` s` se dezvolte [i pia]a de training dup` atâ]ia ani \n care trainingul a fost primul pe lista t`ierilor de costuri. Din punctul de vedere al beneficiarilor, EY România anticipeaz` tranzi]ia tot mai accentuat` spre un mod de operare \n care companiile de con-

sultan]` colaboreaz` pe termen mediu [i lung cu principalii lor clien]i. “Spre deosebire de situa]ia din urm` cu 2-3 ani, \n care pia]a de consultan]` era \ntr-o mare m`sur` una oportunist`, s-a constatat avantajul concentr`rii eforturilor [i a capabilit`]ilor pe un num`r limitat de sectoare [i arii de expertiz`”, explic` Mircea Giurcan. Potrivit Ensight, dou` domenii \n care a crescut cererea de consultan]` sunt retailul [i distribu]ia. Cre[terea a fost determinat` de presiunea pe costurile opera]ionale datorit` faptului c` aceste companii gestioneaz` un portofoliu larg de produse. De asemenea, a crescut cererea de consultan]` \n pia]a serviciilor financiare pentru proiecte de reorganiz`ri impuse de reglement`rile din domeniu. |n energie, cererea a crescut deoarece diferen]a dintre costurile de extrac]ie [i pre]ul interna]ional al petrolului a pus o foarte mare presiune pe costuri. {i \n domeniul produc]iei industriale s-a sim]it o cre[tere. Sorin Caian spune c` nu este simplu de estimat volumul pie]ei de consultan]`, iar activit`]ile firmelor ce au drept obiect de activitate consultan]a sunt \n realitate extrem de diverse [i atrage aten]ia asupra faptului c` pia]a româneasc` de consultan]`, care include [i elementele de inginerie, este puternic dependent` de partea public` [i mai ales de fondurile europene. De[i la Registrul Comer]ului sunt \nregistrate peste 35.000 de firme care au ca obiect de activitate “consultan]a de afaceri [i management”, pre[edintele AMCOR spune c` multe dintre acestea nu au niciun salariat. “|ncercând s` extrapolez informa]iile pe care le avem [i folosind drept benchmark situa]ia din alte ]`ri cu o tradi]ie mult mai \ndelungat` [i statistici mai complete, a[ spune c` \n România avem \ntre 5.000 [i 10.000 de consultan]i activi, care fac numai consultan]` \n management; aici putem s` includem [i trainingul, HR-ul [i domeniile conexe”, spune Sorin Caian, precizând c` \n UK se estimeaz` c` activeaz` pe pia]` 100.000 de consultan]i “full time”. Biz

STRATEGIE

Un business medical inteligent Cum reu[e[ti pe o pia]` \n care 25% dintre cabinete se \nchid \n maximum 5 ani? Cel mai mare grup de clinici stomatologice din Romånia a g`sit formula folosind inova]ia continu`, un sistem de management medical peformant [i o echip` multidisciplinar` de top. DE GABRIEL BÂRLIG~

ovestea Dent Estet, cel mai mare grup de clinici stomatologice din România, marcheaz` evolu]ia unei pie]e mici, dar care cre[te sim]itor \n ultimii ani. Dent Estet a dat tonul dezvolt`rii acestei pie]e mai \ntâi prin introducerea pentru prima dat` în România a modelului american de supraspecializare a medicilor \n diverse ramuri ale stomatologiei [i apoi prin inova]iile constante pe care le-a adus domeniului, precum: ni[e noi, tehnici complexe de tratament, dar [i sisteme de “patient care” eficiente. “Toate aceste inova]ii au venit prin identificarea mai multor nevoi la nivelul pie]ei, iar Implant Division nu face excep]ie. Când vine vorba despre tratamente chirurgicale, implanturi dentare sau reconstruc]ii orale complete, preg`tirea unui singur medic nu mai este suficient` pentru a garanta rezultatele, ci vorbim despre o «experien]` de grup»”, ne spune dr. Oana Taban, fondator & CEO al grupului. Dent Estet are o tradi]ie de peste 16 ani pe pia]a de servicii stomatologice din România [i a reu[it s` ajung` anul trecut la o cifr`

Biz

de afaceri de peste 4 milioane de euro, o valoare atipic` pentru acest domeniu [i de 2,5 ori mai mare decât a urm`torului competitor. Iar o treime din \ncas`ri este generat` de interven]ii complexe, realizate doar \n câteva clinici dentare din lume. “De când am introdus sistemul Fast & Fixed de la ®bredent medical, prin care pacien]ii pot avea din]i noi \n doar câteva ore, num`rul solicit`rilor din str`in`tate a crescut considerabil. |n ultimii doi ani am avut foarte mul]i pacien]i din afara grani]elor, dar [i din zona de business, care au un program \nc`rcat [i amânau \nceperea unui tratament dentar din cauza lipsei de timp”, explic` dr. Drago[ Calangiu, specialist \n implantologie dentar` [i referent medical ®bredent. Managementul medical, \n special cel al clinicilor de dimensiuni mici [i medii, este abia la \nceput \n ]ara noastr`. Acesta este [i unul dintre motivele pentru care 1 din 4 cabinete se \nchide la mai pu]in de 5 ani de la \nfiin]are, conform datelor oficiale, iar medicii migreaz` \nspre clinicile multidisciplinare din ]ar` sau din afara României.

|n cazul tratamentelor complexe, rata de e[ec este foarte mare dac` actul medical nu este complet [i dac` nu exist` o comunicare permanent` \ntre speciali[ti. “Din p`cate, aproximativ 40% dintre pacien]ii noi care sunt trata]i \n cadrul Implant Division au nevoie de reinterven]ii complicate [i

costisitoare, care presupun colaborarea dintre un medic chirurg, un medic implantolog, un specialist \n protetic`, altul \n estetica dentar` [i facial` [amd. Iar pentru ca toate acestea s` func]ioneze, este vital ca \n spate s` existe un sistem de management productiv”, spune dr. Taban.

Lider de pia]` Cifr` de afaceri (milioane de euro) Companie

2014

2013

2012

2011

Dent Estet

3,5

2,6

2,2

Dentalmed

2,6

–

Medical Tours

1,4

1,5

Implantodent

1,6

1,2

0,7

0,4

Nicolescu & Agatstein

1,5

0,6

0,03

0,01

Sursa: Ministerul de Finan]e

“Marketingul te ajut` s`-]i faci cunoscut [i s`-]i dezvol]i businessul. Dincolo de asta, performan]ele medicale asigur` tradi]ia \n medicin`. Noi, \n to]i ace[ti ani, am reu[it s` avem peste 40.000 de pacien]i fideli.” DR. OANA TABAN, FONDATOR & CEO AL GRUPULUI DENT ESTET

STRATEGIE

MEDICI DE ELIT~ Stabilitatea echipei medicale este un factor determinant pentru alegerea de c`tre pacient a tratamentelor dentare, indiferent de complexitate. Dent Estet a mizat pe acest lucru [i a creat un sistem \n care medicul s` poat` profesa ca \n clinicile de elit` din str`in`tate, cu acela[i tip de aparatur` [i sprijinit de echipe de suport foarte bine preg`tite. Mai

mult, acesta poate ajunge la câ[tiguri similare medicilor care lucreaz` \n ]`ri dezvoltate [i se poate bucura nu doar de o recunoa[tere la nivel na]ional, ci [i de un num`r considerabil de pacien]i noi \n fiecare lun`. Beneficiaz` de tot sprijinul pentru a se concentra exclusiv pe actul medical [i pe reu[ita tratamentului. Singura condi]ie, \ns`, este ca nivelul s`u profesional

s` fie unul foarte \nalt, sus]inut de o preg`tire continu`. Iar pentru a putea garanta acest lucru, Dent Estet impune medicilor participarea \n fiecare an la cel putin dou` congrese de referin]` la nivel mondial. “Toate sistemele de management pe care le dezvolt`m împreun` cu o echip` de 20 de speciali[ti sunt implementate tocmai pentru a crea un cadru care s` ne permit` s`

dezvolt`m platforme de educa]ie dentar` \n care medicii s` fie extrem de bine preg`ti]i, iar pacien]ii s` se bucure \ntotdeauna de confort [i siguran]`. Marketingul te ajut` s` î]i faci cunoscut [i s` î]i dezvol]i businessul. Dincolo de asta, performan]ele medicale asigur` tradi]ia în medicin`. Noi, \n to]i ace[ti ani, am reu[it s` avem peste 40.000 de pacien]i fideli”, completeaz` dr. Oana Taban. |n clinicile Dent Estet din Bucure[ti [i Timi[oara intr` \n fiecare lun` aproximativ 650 de pacien]i noi, un indicator urm`rit \n permanen]` [i extrem de bine controlat. “Este o garan]ie de necontestat pentru viitorii pacien]i. Astfel, nu se mai pune problema de a demonstra c` alegerea f`cut` este cea corect`, ci mai degrab` de a g`si elemente de noutate pe care s` le adaugi la experien]a pacientului \n clinic`. Un pacient mul]umit cu siguran]` va recomanda clinica [i medicul”, conchide dr. Taban. Biz

DR. OANA TABAN este CEO [i fondator al Dent Estet, cel mai puternic grup de clinici stomatologice din România. Cu o experien]` de peste 20 de ani în stomatologie [i de 16 ani \n managementul clinicilor dentare, dr. Taban particip` activ la \mbun`t`]irea calit`]ii serviciilor stomatologice din ]ara noastr`.

Biz

STRATEGIE

Rezultate dincolo de percep]ie Cånd grani]a dintre online [i offline \ncepe s` dispar`, experien]a e cea care face diferen]a, \ntre branduri, \n ochii [i \n inima consumatorului. Conteaz`, \ns`, [i cum faci aceast` conexiune, iar tehnologia dublat` de strategie ajut` enorm. DE GABRIEL BÂRLIG~

ånd o companie produc`toare de software a dorit o solu]ie pentru a aduce cumva \n lumea fizic` produsele lor existente doar pe computere [i smartphone-uri, Raluca Ghilea, Manager General Perceptum, [tia c` avea nevoie de o solu]ie inovatoare. Cum merge des la târguri [i expozi]ii de profil unde caut` idei [i produse noi, potrivite pentru pia]a din România, Raluca a g`sit rapid solu]ia pentru cererea companiei IT: DreamOC. “Când am v`zut DreamOC, am [tiut c` este exact dispozitivul care se potrive[te nevoii clientului”, \[i aminte[te ea. Perceptum, agen]ia de marketing [i comunicare pe care o conduce, ofer` servicii complete, de la idee pân` la implementarea acesteia, iar dispozitivele unice de ultim` genera]ie, precum DreamOC, au rol de suport \n ac]iunile de promovare ale agen]iei, acestea realizând o punte \ntre real [i fic]iune. Dar ce este, mai exact, DreamOC? Este un dispozitiv care atrage imediat aten]ia, fiindc` pare ceva de-a dreptul magic. Sub piramida sa din sticl`, aflat` pe un postament, orice produs prinde via]` prin intermediul unei holograme 3D Full HD vizibile din orice unghi. Am v`zut, de exemplu, cum o sticl` de Coca-Cola a “explodat”, eliberând stele, nori [i chiar un soare, plus un mesaj personalizat. Brandul poate spune astfel o poveste care se viralizeaz` rapid, fiindc` aproape oricine vede a[a ceva simte impulsul de a filma [i \mp`rt`[i experien]a pe re]elele sociale. Aceast` poveste va

Biz

aduce cre[terea vânz`rilor, noi leaduri, dar [i vizibilitate \n social media datorit` experien]ei inedite create consumatorului. “Noi integr`m DreamOC \n campaniile de comunicare [i \n solu]iile pe care le oferim clien]ilor no[tri, pentru activ`ri in-store, dar [i la evenimente. |n acela[i timp, e un dispozitiv care se poate folosi foarte bine \n zone publice aglomerate, cum ar fi congresele [i expozi]iile, deoarece lumea se opre[te din curiozitate, filmeaz`, fotografiaz` [i posteaz`, deci poate fi un instrument de marketing viral”, spune Raluca Ghilea. Perceptum ofer` clien]ilor din România [i solu]ia software, având spe-

40%

a fost cre[terea cifrei de afaceri \nregistrat` de Perceptum \n primul trimestru din 2015 fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut.

STRATEGIE

ciali[ti care realizeaz` anima]ia ce ruleaz` \n interiorul DreamOC pe baza unui script aprobat de client. Proiec]ia 3D poate profita din plin de plasarea unui produs fizic aflat \n interiorul dispozitivului, cum a fost cazul sticlei de Coca-Cola, fiindc` poate interac]iona cu acesta. Pachetul complet de servicii ofer` [i personalizarea prin diferite forme [i configura]ii ale standului pe care se plaseaz` DreamOC, completate cu montajul [i mentenan]a pe durata proiectului.

Raluca Ghilea poveste[te c`, la \nceput, clien]ii agen]iei s-au documentat \n leg`tur` cu DreamOC [i au fost pu]in reticen]i, fiindc` nu-[i d`deau seama cum ar putea s`-l foloseasc` \n eforturilor lor de marketing. “Aici am intervenit noi, s` le explic`m cum le poate fi util, cum prin intermediul DreamOC, brandurile isi pot spune povestea prin evidentierea punctelor forte. Am \nceput prin a aduce un dispozitiv [i a-l prezenta clien]ilor poten]iali ca op]iune pentru campa-

“Oferim servicii de la concept pån` la concret. Plecånd de la brieful dat de client, urmeaz` partea de strategie, foarte important`, [i apoi oferim solu]ii \n func]ie de obiectivele acestuia: evenimente, campanii de marketing [i comunicare, ac]iuni online.”

Foto: VALI MIREA

RALUCA GHILEA, CO-OWNER PERCEPTUM

niile lor de marketing [i comunicare. Dup` ce am v`zut c` exist` interes [i chiar cerere, am adus mai multe dispozitive \n România”, spune Raluca. De altfel, \n perioada urm`toare, Perceptum va derula pentru doi dintre clien]ii s`i campanii \n cadrul c`rora aceste dispozitive vor fi integrate \n activ`rile in-store din marile centre comerciale. Perceptum este de cinci ani pe pia]` [i lucreaz` cu companii mari, din diverse domenii – Janssen, Boiron, Bitdefender, Siemens, Garanti Bank,

BNP Paribas [i nu numai. “Lucr`m cu multe companii deschise la inova]ie. Ne place s` ne definim ca o extensie a departamentului de marketing al clientului, deoarece oferim \n permanen]` consultan]` [i solu]ii de marketing. Focusul nostru este orientat spre livrarea rezultatelor”, spune Raluca Ghilea. De altfel, echipa Perceptum urmeaz` s` se m`reasc` pentru a include o agen]ie strict profilat` pe social marketing. “Partea de online e tot mai folosit` pentru informare, campanii, promo]ii. Dar adev`rata experien]` se \ntâmpl` offline [i aceast` agen]ie de social marketing va aduce consumatorul din online \n offline [i invers, prin mixul de experien]e din ambele medii”, subliniaz` Raluca Ghilea. Iar dac` \n online m`surarea rezultatelor beneficiaz` de instrumente extrem de precise, \n offline sunt cu totul alte provoc`ri. Tocmai de aceea, Perceptum colaboreaz` strâns cu clien]ii s`i pentru a crea instrumente care s` monitorizeze [i \n acest caz profitabilitatea investi]iei realizate (ROI). Spre exemplu, dup` un eveniment, trebuie urm`rit ce au f`cut clien]ii care au participat, dac` num`rul de contracte semnate a crescut, dac` s-au semnat contracte aflate \n stand-by sau dac` clien]ii au revenit \ntr-o perioad` determinat` de timp. “Pentru noi evenimentul nu se \ncheie când lumea a plecat acas`, ci dup` ce clientul, dup` o anumit` perioad` de timp, ne spune c` a sesizat o cre[tere a vânz`rilor sau a cifrei de afaceri”, spune Managerul General Perceptum. Iar cifra de afaceri a Perceptum reflect` succesul companiei. Numai \n primul trimestru compania [i-a crescut cifra de afaceri cu 40% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut [i evolu]ia pozitiv` va fi sus]inut` pân` la sfâr[itul anului, mai ales c` ultimul trimestru este de obicei cel mai activ \n eforturi de marketing ale companiilor. De unde vine cre[terea? “Se cere tot mai mult activitate \n zona de grani]` \ntre offline [i online. Totul implic` [i online, deci acest segment a crescut [i va cre[te foarte mult”, conchide Raluca Ghilea. Biz Biz

STRATEGIE

Curajul de a cre[te un partener Catrinel Burghelea este, \ncepånd din iulie anul acesta, noul partener al agen]iei independente de comunicare Image PR. Ea de]ine acum 5% din ac]iunile companiei [i se al`tur` celorlal]i proprietari, Alexandru Paiu[ [i Iulia T`nase. DE LOREDANA S~NDULESCU dida]i care s` aib` condei, care s` fac` project management, care s` st`påneasc` limba englez`. Ast`zi sunt foarte atent` la calitatea oamenilor, la cultura lor general`, la felul cum gåndesc [i evaluez cum s-ar integra \n echipa noastr`. Experien]a recrut`rii de oameni bine preg`ti]i profesional, dar care poate au avut dificult`]i \n a se adapta la modul nostru de lucru [i la spiritul echipei noastre m-a \nv`]at s` schimb criteriile. Suntem \ntr-un business de consultan]`, \n care calitatea omului primeaz`: cultura, bunul sim], pasiunea [i viziunea sunt calit`]i foarte valoroase.

Zece ani \n PR [i mai ales zece ani \n aceea[i agen]ie. Te a[teptai ca lucrurile s` se \ntâmple a[a? La \nceput, singura mea a[teptare a fost s` \nv`]. S` am de la cine s` \nv`] [i s` am ocazia s` fac lucruri din care s` \nv`]. Am fost norocoas`, am avut parte de ambele. |n timp, [ansa de a \nv`]a a devenit [ansa de a avea libertate: libertatea de a face lucrurile \n stilul meu, de a lua decizii, de a recruta [i dezvolta oameni cum am considerat de cuviin]`. Asta a \nsemnat enorm pentru mine [i totodat` m-a ajutat s` m` dezvolt. Mul]i m` \ntreab` cum [i de ce am r`mas 10 ani \n acela[i loc. Le r`spund c` nu “am r`mas” [i c` nu e “acela[i loc”, am evoluat \mpreun` cu oameni \n care cred [i cu care am f`cut din acest loc ceva al nostru. Când [i cum ai primit vestea avans`rii \n pozi]ia de partener al Image PR? Propunerea a venit din partea lui Alex P`iu[ – General Manager, Partner Image PR – [i a Iuliei T`nase – Managing Director, Partner, Image PR – acum aproximativ doi ani. A venit oarecum firesc, \n continuarea a tot ceea ce f`ceam \mpreun` [i a ceea ce ne doream, \mpreun`, pentru agen]ie. Au urmat desigur multe discu]ii legate de viitorul meu rol, de modul de lucru \mpreun` [i multe altele. Totodat`, am parcurs un proces de dezvoltare [i de preg`tire pentru noul rol, la finalul c`ruia, \n iulie, am f`cut anun]ul oficial. Ce responsabilit`]i noi implic` noua pozi]ie? |n primul rånd, mi-am p`strat func]ia executiv`, aceea de a con60

Biz

CATRINEL BURGHELEA, Communication Director, Partner, Image PR

duce una dintre echipele din agen]ie [i de a coordona o parte a portofoliului nostru de clien]i. |n al doilea rånd, fiind de cå]iva ani \n echipa de management a agen]iei, am fost mereu implicat` \n decizii [i \n transformarea lor \n realitate. Statutul de ac]ionar este mai degrab` ca o c`s`torie decåt ca o list` de noi responsabilit`]i: ne-am dat seama c` vrem s` ne petrecem restul vie]ii (profesionale) \mpreun` (\n agen]ie) [i am oficializat rela]ia! Când ]i-ai \nceput tu cariera \n PR ce “se cerea” de la un consultant de PR? Ce cau]i tu acum, când recruta]i oameni noi \n echip`? Cred c` acum 10 ani, cel pu]in \n cazul nostru, recrutorii \n PR erau mult mai aten]i la abilit`]i deja dezvoltate: can-

Cum vezi viitorul PR-ului \n contextul avalan[ei social media? Viitorul PR-ului poate fi doar consultan]`, cu alte cuvinte o disciplin` strategic`, care livreaz` rezultate. Capcana \n care noi, oamenii de comunicare, am picat singuri \n ultimii ani este s` nu mai vedem p`durea de copaci: ne concentr`m pe deprinderea lucrului cu noile mijloace de comunicare, pe tactici [i tehnici [i uit`m, uneori, care este esen]a meseriei noastre. PR-ul \nseamn` \n primul rånd consultan]`, \nseamn` viziune strategic`, \mbinat` cu spirit creativ, iar doar apoi cu capacitate de implementare. Cåt timp PR-ul se va “lupta” cu agen]iile de social media, de BTL sau altele, nu va avea decåt de pierdut. Sigur, rela]iile publice au un rol integrator \n comunicare, deci este important ca oamenii de PR s` st`påneasc` anumite concepte [i mecanisme din cåt mai multe discipline. Asta te ajut` s` ai o viziune de ansamblu, dar [i idei inovatoare [i cu siguran]` s` implementezi cu succes o campanie sau un proiect. Biz

Foto: © Daniel Caluian – Dreamstime.com

STRATEGIE

BrandRo, 100 cele mai puternice branduri romåne[ti Pentru al [aselea an consecutiv [i al doilea \n formul` extins` de 100 de branduri, v` prezent`m clasamentul celor mai puternice m`rci romåne[ti, a[a cum rezult` din perspectiva investi]iei de \ncredere [i afectivitate care le este acordat` de c`tre consumatorii romåni. DE LOREDANA S~NDULESCU 62

Biz

STRATEGIE

untem \n al [aselea an de cånd realiz`m acest studiu [i continu`m seria clasamentului brandurilor romåne[ti cu formula extins` de top 100. Dac` anul trecut a fost un an de redefinire [i actualizare la contextul actual al pie]ei, anul acesta topul se afl` \n faza de stabilizare [i consolidare. Mai mult, privind clasamentul per total, observ`m c` tendin]ele pe care le-am identificat \n anii trecu]i \ncep s` se concretizeze din ce \n ce mai mult. Categoria de alimente, precum [i cea a produselor de igien` continu` ascensiunea, majoritatea m`rcilor din top 10 fiind din aceste categorii. Apele minerale se situeaz` \n continuare \n fruntea clasamentului, fiind \n linie cu tendin]ele generale de orientare c`tre natur`, s`n`tate [i armonie. Relaxarea consumatorilor venit` dup` pragmatismul excesiv din perioada anilor de criz` [i reorientarea lor c`tre lucrurile cu adev`rat valoroase se reflect` [i \n atitudinea lor fa]` de m`rcile romåne[ti. Astfel, sunt din ce \n mai mult atra[i de m`rcile \ndr`zne]e, care fac lucruri pentru consumatori, [i mai pu]in orienta]i c`tre “alegeri sigure”, dar f`r` valoare ad`ugat`.

Noul ambalaj, creat de consumatori pe o platform` online, precum [i hainele din colec]ia “Dero e al t`u” au apropiat foarte mult marca de consumatori, \ntr-o manier` relevant`. Pentru c` a \n]eles schimb`rile [i ce \nseamn` marketingul de nou` genera]ie, Dero merit` pe deplin primul loc \n acest top. Este f`r` doar [i poate exemplul cel mai elocvent de activism romånesc, adic` noua stare de spirit \n Romånia anului 2015.

Dero are o cre[tere constant` \nc` din primii ani ai acestui studiu, anul acesta reu[ind s` ajung` lider [i s` devin` brandul romånesc cel mai puternic \n 2015. {i-a p`strat constante valorile de la an la an [i a ar`tat c` “a avea tradi]ie” nu \nseamn` neap`rat “a fi ancorat \n trecut”. Un brand cu tradi]ie poate fi \n acela[i timp aliniat la tendin]ele prezentului. Campaniile “Spal` romåne[te”, “Dero te \mbrac` \n prospe]ime” precum [i “Proasp`t DEROmania” au avut un impact ridicat la nivelul consumatorilor, consolidånd pozi]ia brandului. De asemenea, evenimentele organizate de brand (precum Color Run) i-au consolidat pozi]ia de brand dinamic [i au adus un aer tån`r [i modern.

Foto: VALI MIREA

TOP 10 CELE MAI PUTERNICE M~RCI ROMÅNE{TI

Brandurile romåne[ti tr`iesc o perioad` foarte bun`. E momentul \n care “made in Romania” a ajuns s` fie un privilegiu. E adev`rat c` mai e ceva de lucru pån` s` ajungem s` vorbim de superperforman]a romåneasc`, dar momentul e prielnic lor. “ ADINA VLAD, MANAGING PARTNER, UNLOCK MARKET RESEARCH

Borsec, un brand de \ncredere cu o calitate constant` \n timp, r`måne pe o pozi]ie frunta[` \n topul brandurilor romåne[ti, fiind o marc` de referin]` \n categoria de ap` mineral`. Arctic este o marc` romåneasc` cu tradi]ie. |n 2015, compania a aniversat producerea a 25 de milioane de frigidere \n fabrica de la G`e[ti, \n al 45-lea an de existen]` \n Romånia. De-a lungul timpului, [i-a diversificat constant gama de produse [i a lansat anul acesta Essence, cea mai nou` gam` de aparate frigorifice. Aceasta completeaz` portofoliul brandului [i se remarc` atåt printr-un design modern [i elegant, cåt [i prin performan]` [i u[urin]` \n utilizare, elemente care o ajut` s` se diferen]ieze pe pia]`. Dorna \[i men]ine pozi]ia frunta[` de brand romånesc modern [i aliniat tendin]elor interna]ionale: ecologie, simplitate, f`r` artificii. |n vara anului trecut a lansat Plant Bottle, un ambalaj 100% reciclabil. Totodat`, Dorna a continuat campania “Grij` pentru copii”, dezvoltat` al`turi de asocia]ia Salva]i Copiii, iar anul acesta campaniei i s-a al`turat Simona Halep, pentru a sus]ine cauza copiilor n`scu]i prematur. Gerovital este o marc` apreciat` pentru istoria sa [i pentru capacitatea de a r`måne \n topul preferin]elor consumatorilor \ntr-o categorie extrem de dinamic` [i dominat` de m`rci interna]ionale. eMag este o surpriz` pl`cut` \n top 10 m`rci romåne[ti, prima din categoria de retail care reu[e[te s` se deta[eze. Marca a avut o cre[tere s`n`toas` [i constant` de la an la an, anul acesta fiind apreciat pentru extensie la nivel de categorii comercializate – “noul mall online”. Farmec este un brand de produse cosmetice cu vechime \n Romånia, care reu[e[te s` \[i ]in` promisiunea [i s` se p`streze aproape de consumator. Dedeman \nregistreaz` cre[teri constante de la an la an, anul acesta ajungånd \n top 10, dup` o cre[tere semnificativ`. Strategia de comunicare original` [i asocierea cu Biz

STRATEGIE

Simona Halep au ajutat la \nt`rirea pozi]iei de marc` romåneasc` de succes. Elmiplant este un brand romånesc apreciat pentru pozi]ia de marc` contemporan` \n pas cu timpurile, c`reia nu \i este fric` s` inoveze [i care p`streaz` o calitate \nalt` a produselor sale. Napolact \nregistreaz` o cre[tere semnificativ`, f`cåndu-[i anul acesta intrarea \n top 10. Lansarea gamei de produse bio, precum [i a platformei “|n tihn`” transmite ideea de brand actual, ce \n]elege noul consumator [i r`spunde nevoilor sale.

B~UTURI NONALCOOLICE Borsec, Dorna [i Aqua Carpatica \[i men]in pozi]iile \n aceast` categorie, iar pe ansamblul acestui studiu categoria are un indice mare de importan]`, trei dintre m`rcile prezente \n top 5 clasåndu-se \n primele 20 de m`rci din top 100. Spre deosebire de apele minerale, b`uturile r`coritoare au o performan]` u[or mai sc`zut`, clasåndu-se \n cea de-a doua jum`tate a topului.

PRODUSE DE IGIEN~ Categoria produselor de igien` are o importan]` mare pe ansamblul studiului, brandurile avånd scoruri de preferin]` ridicate. |n interiorul categoriei, Dero [i Gerovital \[i p`streaz` pozi]iile frunta[e. Patru dintre aceste branduri se reg`sesc [i top 10 m`rci române[ti, ceea ce subliniaz` \nc` o dat` importan]a acestei categorii pentru consumatori.

BUNURI DE FOLOSIN}~ |NDELUNGAT~ Importan]a acestei categorii este similar` cu cea din edi]ia anterioar` a studiului, cånd categoria revenea \n top dup` o u[oar` sc`dere – consumatorii \ncepeau din nou s` gåndeasc` pe termen lung [i impactul crizei \ncepea s` se fac` mai pu]in sim]it. Arctic, Dacia [i Jolidon \[i men]in pozi]ia \n topul categoriei, totodat` clasåndu-se printre primele 20 de m`rci din top 100. 64

Biz

RETAIL Categoria dedicat` retailului este una foarte dinamic`, cu multe schimb`ri [i cre[teri la nivel de brand. eMag \[i men]ine pozi]ia de lider \n interiorul categoriei, iar pe ansamblul \ntregului clasament retailerul a \nregistrat o cre[tere semnificativ`, intrånd \n top 10.

PRODUSE ALIMENTARE Categoria produselor alimentare are \n continuare [i anul acesta o importan]` crescut` \n top 10, \n principal compus din produse lactate. Categoria este una aglomerat`, cu multe

Nout`]ile BrandRo 2015 4 Top 3 cele mai spectaculoase cre[teri \n 2015 fa]` de

2014: Allview (38 de pozi]ii), Flanco (30 de pozi]ii) [i Farmaciile Dona (29 de pozi]ii) 4 Dero a urcat \n premier` pe primul loc 4 Ursus este marca aflat` pe prima pozi]ie \n categoria b`uturilor alcoolice 4 Arctic ocup` primul loc \n categoria produselor de folosire \ndelungat`. 4 eMag ocup` primul loc \n categoria retail 4 Napolact conduce categoria produselor alimentare m`rci de care consumatorii sunt ata[a]i, concuren]a pentru cel mai bun brand romånesc \n interiorul acestei categorii fiind foarte mare. Napolact \[i men]ine pozi]ia de lider al categoriei, fiind totodat` singura marc` de produse alimentare aflat` \n top 10. Spre deosebire de anul trecut, categoria se afl` \n curs de stabilizare – f`r` schimb`ri majore de pozi]ie a brandurilor.

DULCIURI Ciocolata Poiana \[i p`streaz` pozi]ia de lider al categoriei dulciurilor, iar \n topul general ocup` locul 11. Eugenia (Dobrogea) [i Heidi au \nregistrat u[oare cre[teri.

B~UTURI ALCOOLICE Cu toate c` m`rcile de bere reu[esc s` \nregistreze pozi]ii \n cre[tere fa]` de anul anterior, pe ansamblu importan]a categoriei b`uturilor al-

coolice este \n continuare sc`zut`. Ursus, Ciuc [i Silva sunt principalele m`rci de bere care au reu[it s` urce \n top, \ns` r`mån \n continuare \n a doua jum`tate a topului general. Anii de criz` au determinat o cre[tere a categoriilor care ofer` un grad mare de siguran]`: ap` mineral`, s`n`tate, cosmetice etc. Astfel, pe fondul responzabiliz`rii [i al pragmatismului, b`uturile alcoolice pierd din importan]`.

METODOLOGIE Studiul vizeaz` m`surarea “puterii” m`cilor romåne[ti din perspectiva investi]iei de \ncredere [i afectivitate care le este acordat` de c`tre consumatori, f`r` a include indici financiari [i comerciali. O marc` este cu atât mai puternic` din perspectiva românismului cu cât reu[e[te s`-[i men]in` pozi]ia \n top, indiferent de fluctua]iile socio-economice specifice ultimilor ani. Având \n vedere dinamica extraordinar` a defini]iei de “românesc” din ultimii ani, continu`m cea de-a [asea edi]ie \n varianta extins` de m`rci [i de categorii (100 de m`rci române[ti care fac parte din nou` categorii de produse/servicii). Studiul are la baz` 1.000 de interviuri online [i este reprezentativ la nivel urban, la nivel de regiune, grad de urbanizare, \mp`r]ire pe sex [i vârst` a popula]iei \ntre 18 [i 55 de ani. Performan]a m`rcilor române[ti este m`surat` \n baza a patru indicatori: investi]ia de afectivitate \n marc`, puterea m`rcii, gradul de utilizare [i notorietatea ei. Importan]a unei m`rci pentru consumator a fost m`surat` cu ajutorul metodologiei MaxDiff (Maximum Differentiation Scaling). Responden]ii au realizat alegeri multiple \ntre m`rci \n urma c`rora a fost calculat un indice de preferin]`. Analiza m`rcilor a fost realizat` la nivel de categorie, indicele ob]inut fiind ulterior analizat \mpreun` cu indicele de importan]` al fiec`rei categorii. Biz

STRATEGIE

TOP 100 BRANDURI ROMÂNE{TI Loc

Brand

Loc

Brand

Loc

Brand

Loc

Brand

dero

26.

catena

51.

Primola

76.

E-Boda

Borsec

27.

Plafar

52.

delaco

77. Pambac

arctic

28.

Petrom

53. Leonardo

78. La Fåntåna

dorna

29.

Zuzu

54.

79.

Gerovital

6. 7.

Ursus

Pegas

30. covalact

55. B`neasa

80. cEc Bank

eMag

31.

allview

56.

81.

Farmec

32.

crisTim

57. Timi[oreana

82. Topoloveni

8. dedeman

33.

Flanco

58. Scandia Sibiu

83. råureni

Elmiplant

34. Pate Bucegi

59.

Bcr

84.

Fulga

10.

napolact

35.

60.

Brd

85.

Jidvei

11.

Poiana

Tarom

12.

Eugenia

agricola

Unirea

36. Izvorul Minunilor

61. Bitdefender

86.

altex

37.

Kandia

62. Matache M`celaru’

87. centrofarm

13. aqua carpatica

38.

caroli

63.

nuf`rul

88. de albalact

14.

dacia

39.

Fares

64.

clujana

89.

15.

Heidi

40. Mobexpert

65. dobrogea

90. Transavia

16.

Jolidon

41.Bun`t`]i de la Bunica

66. Frutti Fresh

91.

17.

Joe

42. Banca Transilvania

67.

92. cump`na

18.

rom

43. Perla Harghitei

68. Bibor]eni

93. Blue air

19. Zah`r M`rg`ritar

44. Vel Pitar

69.

94.

Zarea

20.

La dorna

45.

M`gura

70. Bergenbier

95.

Titan

21.

Triumf

46.

MedLife

71.

96.

Bucegi

22.

doina

47. Farmaciile dona

72. Murfatlar

97. Policolor

23. Fan courier

48.

domo

73.

98.

azuga

24.

Bucovina

49.

Boromir

99.

angst

25.

Sensiblu

50.

Floriol

cotnari ciuc Guban Meda

74. Help net 75.

Silva

Evolio ciuca[

100. Musette Biz

STRATEGIE

Pasiunea \ntrece provoc`rile Alina B`lan a petrecut ultimii patru ani la Golin, unde a condus Divizia de Consumer, iar de la \nceputul acestui an a virat spre advertising, unde singura constan]` a unei zile de lucru este cafeaua. Restul e un puzzle de provoc`ri pe care abia a[teapt` s` le rezolve. DE LOREDANA S~NDULESCU Cum a fost pentru tine trecerea de la PR la publicitate? Ca [i cum m-a[ muta \n alt` ]ar`, \n care, de[i vorbesc limba, obiceiurile sunt destul de diferite fa]` de ce [tiam eu \n ]ara mea de ba[tin`. |n acest caz, ]ara de ba[tin` fiind PR-ul, domeniu \n care am lucrat aproape 10 ani. |n PR, un account face totul, de la concept la implementare [i evaluare. |n advertising, joburile sunt foarte bine segmentate. |n PR, \ncepi ca Executive, scrii comunicate, faci baze de date [i, \n func]ie de performan]e, avansezi pân` la manager, \n aceea[i agen]ie. |n advertising, evolu]ia ]i se \ntâmpl` \n zona ta – client service, crea]ie, strategie. Cred c` sunt destul de rare cazurile de cross-over. Iarna nu e ca vara, PR-ul nu e ca advertisingul. |ns` cred c` am \nv`]at foarte multe lucruri \n PR pe care le pot aduce cu mine la job zi de zi [i care ajut` \n dezvoltarea echipei [i \n rezolvarea problemelor de marketing [i comunicare ale clien]ilor no[tri. |n general, se consider` c` rolul de client service este unul dintre cele mai solicitante \ntr-o agen]ie. Cum faci fa]` provoc`rilor? “Choose a job you love, and you will never have to work a day in your life.” Cred cu adev`rat \n acest motto. Dac` \]i place ce faci, zilele la birou, oricât de solicitante, ]i se vor p`rea puzzle-uri pe care abia a[tep]i s` le rezolvi. Sigur, \n jobul de client service, ca \n orice job de altfel, sunt zile [i zile. |ns` dac` faci acest job cu pasiune, provoc`rile sunt “fun”. |n plus, echipa din care faci parte e 66

Biz

administrative [i tot a[a. Cred c` asta \mi place foarte mult la acest job, nu ai niciodat` senza]ia c` tr`ie[ti Ziua Cârti]ei. Ar fi absolut tragic pentru mine ca lucrurile s` devin` previzibile. {i prin lucruri nu m` refer la partea financiar` sau timing. |n aceste cazuri, predictibilitatea e perfect`!

ALINA B~LAN, Client Service Director, Lowe

foarte important`. Dac` e[ti pe aceea[i lungime de und` cu cei din jurul t`u [i orice zi la birou are acel moment de “togetherness” [i “fun”, cu pove[ti [i poante, [ansele ca jobul solicitant s` devin` frumos sunt mari. Cum arat` o zi obi[nuit` din via]a profesional` a unui Client Service Director? Singurul lucru constant este cafeaua. |n rest, zilele nu prea seam`n` una cu alta. Unele sunt cu multe \ntâlniri cu clien]i curen]i, altele sunt pres`rate de brainstorminguri pentru pitch-uri, altele pur

Care a fost cel mai mare risc pe care ]i l-ai asumat pân` acum \n postura de Client Service Director? Sunt dou` tipologii de manageri cu care nu m` identific: control freaks (cei care nu las` nicio virgul` f`r` OK-ul lor) [i cei care nu deleag` pentru c` “e mai rapid [i mai bine s` fac eu”. Cred c` fiecare moment \n care decid con[tient s` nu fiu un astfel de manager poate fi interpretat ca un posibil risc. Pentru c` dac` nu verifici totul, e posibil ca lucrurile s` se mai \ntâmple [i gre[it, iar dac` delegi, e posibil ca lucrurile s` dureze mai mult [i, \ntr-adev`r, s` nu ias` ca din mâinile tale. |ns` cred c` acestea sunt cele mai bune riscuri pe care mi le pot asuma. Pentru c` numai a[a putem evolua cu to]ii. Iar pentru mine dezvoltarea, \ncurajarea [i recunoa[terea coechipierilor mei sunt foarte importante. Un sfat pentru cineva care ar vrea s` se preg`teasc` s` lucreze \n client service? Pe lâng` toate aspectele “tehnice” legate de preg`tire, soft skills-urile sunt cele mai importante. Dac` ]i-ai uitat r`bdarea, echilibrul, diploma]ia sau argumentele acas`, jobul de client service va deveni brusc foarte greu. Biz

LIFE

Portrete de vedete O FOTOGRAFIE FACE CÂT O MIE DE SUNETE LA EXPOZI}IA FOTOGRAFIC~ “INTERLUDII” SEMNAT~ DE ARTISTUL CORNEL BRAD, G~ZDUIT~ DE NEOGALATECA. C~L~TORI}I |N CULISELE CELUI MAI IMPORTANT EVENIMENT CULTURAL DIN ROMÅNIA – FESTIVALUL INTERNA}IONAL GEORGE ENESCU. DE OVIDIU NEAGOE

u ocazia Festivalului Interna]ional George Enescu, NeoGalateca g`zduie[te expozi]ia fotografic` a artistului Cornel Brad, un proiect care con]ine o selec]ie de 140 de fotografii alb-negru, dintre care 70 sunt portrete ale soli[tilor, dirijorilor, instrumenti[tilor [i dansatorilor care au participat la edi]ia din 2013 a celui mai important eveniment cultural din ]ar`. Fotografiile, realizate cu prec`dere \n lumin` cu intensitate redus`, traducând vizual atmosfera [i timpul muzical de atunci, se reg`sesc [i \n albumul lansat la Galateca \n vara anului 2014. Prin amptitudinea [i ineditul listei de personalit`]i portretizate, precum [i prin spa]iul 68

Biz

[i contextul \n care a fost realizat, catalogul este o premier` editorial` \n România. Fotografiile au fost realizate \n momentele de pauz` dintre repeti]ii [i spectacolele arti[tilor, \n principal \n culisele s`lilor de spectacol. Imaginile, \n serie limitat` de 10 sau de 20, pot fi achizi]ionate de iubitorii de muzic` [i de art`. “Unul dintre momentele mele preferate ale fotografierii s-a petrecut \ntr-o mic` sal` de tribunal transformat` ad-hoc \n vestiar [i sal` de repeti]ii pentru trioul Forsyth-Zuckerman-Cheng. E un triptic \n care ei deconspir` emo]iile viitorului concert \n reverbera]iile S`lii Pa[ilor Pierdu]i din Palatul de Justi]ie. Din cele trei ore petrecute \mpreun` au

r`mas dou` minute magice, asta pot vedea [i pe ceasul \ncadrat \n fotografii. Cea mai personal` fotografie este un cadou pe care Evgheny Kissin mi l-a f`cut ascunzându-se \n spatele degetelor cu care de obicei redescoper` muzica [i pe sine. E o fotografie prin care m-am reg`sit cumva [i eu”, spune Cornel Brad. Printre portretele importalizate de Brad se num`ra cele ale unor arti[ti precum Sir Neville Marriner, Marek Janowski, Murray Perahia, Antonio Pappano sau Ioan Hollender. Expozi]ia ce poart` semn`tura lui Cornel Brad a avut vernisajul la finele lunii august [i poate fi vizitat` pân` \n data de 10 octombrie la NeoGalateca. Biz

LIFE

Un maramure[ean cu chef de buc`t`real` SE POATE MÂNCA LA BUCURE{TI MAI BINE CA LA PARIS {I |NTR-O “CANTIN~” MAI BINE CA |NTR-UN RESTAURANT FIN? UN MARAMURE{EAN {COLIT LA PARIS |N ALE GASTRONOMIEI NE-A DOVEDIT C~ DA. DE OANA VOINEA

ând vorbe[te despre Maramure[, lui Nicolai Tand i se lumineaz` fa]a. Arat` pe telefon fotografiile casei din Rozavlea [i descrie un peisaj \n care copiii alearg` \n curtea ce miroase a fân cosit. Recunoa[te \ns` c` nu poate sta departe de Bucure[ti. |i lipse[te agita]ia capitalei [i vrea s` fie aproape de afacerile sale, restaurantul La Cantine de Nicolai, c`ruia \i spune “cârcium`”, [i L’univers de Nicolai, companie ce import` [i distribuie produse de panifica]ie. A parcurs un drum plin de obstacole – a renun]at la [coal` ca s`-[i ajute mama, apoi a plecat la munc` \n strìn`tate unde a lucrat pe [antier, a sp`lat vase [i a dormit \n case p`r`site. “Buc`t`reala” a \nv`]at-o \n restaurantele pariziene, unde a pornit ca sp`l`tor de vase [i a ajuns director general. Zâmbe[te tot timpul [i spune c` ar lua-o oricând de la cap`t, oriunde \n lume. {i când \l auzi vorbind despre “cârciuma” lui e[ti convins c` ar face-o, tot cu zâmbetul pe buze. Dup` ani \n care v-a]i cùtat norocul \n Anglia, America, Italia [i Fran]a, v-a]i \ntors \n ]ar`. Care a fost cel mai dificil moment \n to]i ace[ti ani? M-am dus ilegal [i atunci când lucrezi ilegal, faci ce po]i. Am stat \n case p`r`site, f`r` curent sau ap`. Dar e via]a mea, a[a am ajuns unde sunt. |n via]` am luat tot timpul [i rùl ca pe un bonus. A[a a vrut Dumnezeu. Privesc lucrurile constructiv, bune sau rele, m-au f`cut pe mine, Nicolai Tand, ca om. |ncepând de acas`, de la educa]ia primit` de la p`rin]i, care m-au pus

Biz

LIFE

s` muncesc de mic. Am trecut prin momente dificile, dar nu m-am plâns. |n 1994 am r`mas \n luna lui septembrie f`r` niciun ban [i o s`pt`mân` n-am avut ce s` m`nânc. Era chiar s`pt`mâna de 8 septembrie, când la mine \n comun` este hramul de Sfânt` M`rie Mic`, când mama f`cea de mâncare pentru surorile ei sau pentru fra]ii care erau pleca]i prin ]ar` [i veneau de s`rb`tori acas`. Ea f`cea mâncare [i toate bun`t`]ile [i eu nu aveam ce s` m`nânc! Sunt momente mai grele, dar na, n-am murit, numa' c` eram foarte m`mos. Cum v-a]i hot`rât s` v` \ntoarce]i \n România [i cum a fost \nceputul \n ]ar`? Cine v-a sus]inut? A murit mama [i am zis: “M` \ntorc acas`!". Prea târziu... Voiam s` vin acas`, parc` m-a tras ceva. {i \n acela[i timp, acolo unde am muncit, la La Cantine du Faubourg, am ajuns din sp`l`tor de vase, director general [i voiam s` fac altceva. S` m` mut la alt` cârcium`? M-au vrut vreo dou`-trei cârciumi faimoase, dar director, nu \n buc`t`rie, [i am zis c`

“|n Fran]a am descoperit dragostea pentru buc`t`rie. Mi-am dat seama c` a månca \nseamn` mai mult, e un mod de a tr`i. La mas`, nu doar månc`m, petrecem timp fain \mpreun`, rådem, povestim...” Nicolai Tand, proprietar La Cantine du Nicolai vin \n România pentru c` am [anse mai mari s` \mi fac cârciuma mea. |n Fran]a, ca s` \mi fac cârciuma mea \mi trebuiau foarte mul]i bani. |n România, acum 8 ani, \nc` nu venise criza. Am venit s` lucrez la Fratelli. Pe Mihai Popescu, unul dintre proprietarii Fratelli, l-am cunoscut la Paris, [i mi-a spus c` vrea s` deschid` un restaurant. |ns` au fost ceva probleme [i restaurantul a ie[it oarecum din calcule.

{i “cârciuma”, cum \i zici tu, când ai deschis-o? Dup` doi ani de Fratelli. Avem ni[te prieteni francezi de familie, eu [i Monica, so]ia mea, [i ne-au sus]inut s` facem cârciuma. |n dou` s`pt`mâni am g`sit locul [i m-am apucat de cârciuma mea. De ce “cantina lui Nicolai”, dac` vorbim de gastronomie fin`, fran]uzeasc`? Pentru c` la Paris am muncit la La Cantine du Faubourg, pe Rue du Faubourg Saint-Honoré, o cantin` fi]oas`. Este ca un tribut, ca s` zic a[a, locului unde am \nv`]at meserie. Acolo am \nv`]at buc`t`real` [i mi se p`rea normal s` fac La Cantine de Nicolai. Nu m-am gândit c` \n România cantin` \nseamn` altceva, dar omul \l educi, vede pân` la urm`. Este un restaurant foarte fain! Cum te-ai impus \ntr-un domeniu dominat de orgolii puternice? Mie lucrurile \n via]` mi s-au \ntâmplat firesc. N-am f`cut un business ca s` m` impun, ca s` ob]in respect sau s` devin mai tare ca cineva. Am f`cut un restaurant ca s` \mi fac meseria. |n La Cantine du Faubourg eram sp`l`tor de vase [i am \nceput s` ]in briefinguri celor care erau osp`tari. Dup` 3-4 ani, ei au r`mas osp`tari [i eu eram ma\tre d’hôtel. Tot timpul trebuie s` te pui \n locul clientului [i, dac` faci un lucru, f`-l cu drag. Pare c` e simplu s` ai o cârcium`, dar nu e a[a. E nevoie de oameni dedica]i. Ce v-a convins s` v` asocia]i imaginea cu McDonald’s? Datorit` lui Daniel Boaje (director general al McDonald's România), care a venit la mine la restaurant. A mâncat, am povestit [i de aici a plecat parteneriatul nostru, de la pove[ti. Mâncasem [i \nainte salatele lor [i i-am spus c` m` intereseaz` un parteneriat pe salate, dac` are \ncredere [i aleg eu ingredientele. {i a[a a fost. Este deja al doilea an de colaborare. Cine a beneficiat mai mult de aceast` asociere de branduri?

|n principiu, eu zic c` fiecare a câ[tigat. Dac` am ales s` m` asociez cu McDonald's este pentru c` sunt stric]i. Un prieten din Fran]a, care lucrase la McDonald's, \mi spunea c`, dac` vrei s` faci un business cu mâncare, trebuie s` munce[ti la McDonald's, pentru c` sunt foarte stric]i [i \nve]i totul \ncepând de jos, de la sp`lat. Chiar e o [coal` bun` de a face business. Pentru mine este foarte important s` m` asociez cu cineva care face treab` [i ei sunt deja de 20 de ani \n România. Pân` la urm`, timpul spune totul. Dac` \n timp rezi[ti pe pia]` 10-15-20 de ani, \nseamn` c` e[ti bun. Planuri? |nc` o "cantin`"? Am multe proiecte. M` bate gândul de mult` vreme s` fac un restaurant unde mâncarea s` fie un mix de produse care \mi plac mie. Mi-ar pl`cea s` am produse române[ti, adic` materia prim` s` fie 100% româneasc`. {i a[ putea s` fac, pentru c` g`sim din ce \n ce mai mult lucruri \n România [i dac` faci buc`t`rie de sezon se poate – adic` vara salate [i iarna pe r`d`cinoase – s` faci creme. Vreau s` dezvolt [i business-ul cu pâine – L’univers de Nicolai. Importând baghete [i pâine, m` bate capul s` fac ceva cu cu pâinicile, a[ vrea s` le scot \n eviden]`. Sandvi[uri, de exemplu. Tot e la mod` streetfood-ul. Am [i emisiunile, \mi ia foarte mult timp [i blogul... {i blogul cum merge? Fain! L-am f`cut pentru c` m` \ntrebau oamenii cum se fac anumite preparate. Dar am un blog relaxat, adic` nu este pentru profesioni[ti. Am \nv`]at foarte multe \n Fran]a [i mi se pare normal s` ajut, s` transmit mai departe ce [tiu oamenilor care vor s` \nve]e [i n-au de unde. {i de-asta m-am \ntors \n România. {i am zis c`, dac` \n România fac business, pot s` fac oriunde. Cred c`, dac` m` pui pe o plaj` sau oriunde \n lume, nu mi-e fric` s` fac o cârcium`. Sau s` fac un business cu mâncare. Sunt capabil ca mâine s` vând totul [i s` m` mut \n Japonia sau oriunde! Nu mi-e fric` de munc`. Biz

Biz

LIFE

Gustul bun al inova]iei LA RESTAURANTUL FOUR SEASONS PUTE}I |NCERCA ATÂT VEDETELE BUC~T~RIEI LIBANEZE, CÂT {I RE}ETE NOI {I SURPRINZ~TOARE. Iubitorii preparatelor libaneze care trec pragul restaurantului Four Seasons sunt \ntâmpina]i atât cu preparate clasice, cât [i cu re]ete inovatoare. Pe lâng` vedetele meniului, ras-asfour sau salata fatoush, aici pute]i \ncerca [i inova]iile buc`tarilor de la Four Seasons. Dintre acestea, cele mai populare sunt shaorma de ra]`, servit` cu cartofi cu ment` [i usturoi, care ofer` un gust puternic [i o combina]ie surprinz`toare de arome, precum [i rulourile cu carne [i legume, un fel de fingerfood libanez absolut delicios. Anul Four Seasons, Calea Doroban]ilor, nr. 177

trecut a fost unul important pentru brandul Four Seasons, pentru c` atunci a fost marcat un moment semnificativ \n evolu]ia businessului, prin deschiderea unui nou restaurant \n zona Doroban]i. Aici, decorul este unul extrem de elegant [i fondatorii au optat pentru nuan]e mai discrete [i tonuri mai deschise. Pardoseala alb`, scaunele \mbr`cate \n catifea [i draperiile duc cu gândul la baroc, un spa]iu care la prima vedere nu pare oriental, dar pentru cine a v`zut Beirutul cosmpolit, nu este o surpriz`. (O.N.) www.four-seasons.ro

LIFE

Toamna se num`r` delega]iile CONCEDIILE DE VAR~ AU LUAT SFÅR{IT {I, |NCET-|NCET, RITMUL ALERT DE LA BIROU |{I REINTR~ |N DREPTURI. TOT ACUM RE|NCEPE {I PERIOADA PROGRAM~RII CELOR MAI MULTE DEPLAS~RI |N INTERES DE SERVICIU. DE OVIDIU NEAGOE tesc armonios tradi]ia cu modernismul, vechiul cu noul, Dubai reprezint` o nou` putere financiar` cu un poten]ial extraordinar de business. Hoteluri de lux, restaurante cu preparate alese pe sprâncean` sau terenuri de golf profesioniste sunt doar câteva dintre locurile ideale pentru \ntâlniri de afaceri. La agen]ia de turism

Jeka Turism pre]ul pentru [apte zile de cazare la un hotel de patru stele, amplasat \ntr-o zon` comercial` din apropierea aeroportului, porne[te de la 608 euro. Folosind cardul Corporate sau Business Mastercard ve]i beneficia de o reducere de 10 euro din valoarea rezerv`rii, indiferent de suma total`. Biz

miratele Arabe Unite au devenit o destina]ie popular` atât \n rândul turi[tilor avizi s` imortalizeze unele dintre cele mai \nalte cl`diri din lume sau luxoasele hoteluri [i centre comerciale, cât [i printre oamenii de afaceri care viziteaz` \n interes de serviciu emirate precum Dubai. Locul unde se \mple-

LIFE

Vine ploaia, bine-mi pare!

Un cadou cu buchet

Cum vremea mohoråt` de afar` nu este tocmai ofertant`, o sear` de film, acas`, pare un plan bun. Iar dac` nu a]i apucat s` vede]i \nc` “The Imitation Game”, un film cu opt nominaliz`ri la premiile Oscar, acum este momentul ideal. Pelicula, care poate fi cadoul ideal pentru un coleg de birou de exemplu, spune povestea unui matematician genial, care a spart codurile unei ma[ini de criprat [i a ajutat la scurtarea celui de-al Doilea R`zboi Mondial. Filmul este disponibil la libr`riile C`rture[ti la un pre] de 52,90 de lei, iar dac` folosi]i cardul Corporate sau Business Mastercard beneficia]i de o reducere 5% pentru orice produs.

Vi s-a \ntåmplat vreodat` ca exact atunci cånd sunte]i \n c`utarea cadoului ideal s` nu ave]i inspira]ie, ori s` nu g`si]i ce v` trebuie? Acest lucru nu este posibil la Vinexpert, pentru c` aici pute]i g`si cadoul perfect chiar [i pentru cei mai preten]io[i dintre colegi. Un astfel de exemplu este [i [ampania Barons de Rothschild Brut, un amestec atent echilibrat, pentru o [ampanie extrem de sofisticat`. O astfel de sticl` cost` 315 lei, dar, dac` folosi]i cardul Corporate sau Business Mastercard, beneficia]i de o reducere de 10%. www.vinexpert.ro

Note misterioase

Pauza de dulce mult aduce Cum vacan]a de var` a luat sfâr[it [i [edin]ele par acum mai lungi ca niciodat`, ce spune]i s` le \ndulci]i un pic? Torturi, minitorturi, macarons, sau brio[e sunt ingredientele perfecte pentru re]eta unei [edin]e de succes la birou. Grace Couture Cakes, primul furnizor de torturi [i pr`jituri couture din România, asigur` [i transport frigorific gratuit la comenzi de peste 1.000 de lei. Folosind cardul Corporate sau Business Mastercard ve]i beneficia de o reducere de 10% pentru orice produs achizi]ionat. www.gracecc.ro

Se apropie ziua unui coleg de birou [i \nc` nu [ti]i ce cadou s` \i cump`ra]i? Atunci, ce spune]i de un parfum? Dac` v` surâde ideea, atunci Encre Noire de Lalique pentru b`rba]i pare cadoul ideal. Acesta este un parfum lemnos, enigmatic [i elegant cu note de mosc, care, \n contact cu pielea, \ncânt` sim]urile. Parfumul poate fi achizi]ionat de pe site-ul myhousecult.ro la un pre] de 93 de euro. Cu cardurile Business [i Corporate Mastercard primi]i o reducere de 10% [i servicii de consiliere, ambalaj exclusivist [i livrare gratuit`.

LIFE

Lux din zori pân`-n sear` OMUL GOSPODAR {I CU BANI |N CONT |{I IA TOAMNA DECAPOTABIL~. CEL PU}IN ASTA PARE S~ CREAD~ ROLLS-ROYCE, CARE TOCMAI A ANUN}AT R~S~RITUL UNEI NOI ERE PENTRU MARCA BRITANIC~. DE GABRIEL BÂRLIG~

nspirat dintr-un model care a f`cut istorie de acum mai bine de 60 de ani, Rolls-Royce Dawn este noua nestemat` decapotabil` a coroanei constructorului britanic. Pentru asta, Rolls-Royce nu a f`cut compromisuri. Poate cea mai mare realizare a designerilor a fost renun]area la configura]ia tradi]ional` de 2+2 locuri a modelelor decapotabile, pentru a oferi 4 locuri adev`rate \n noul Dawn. Poate crede]i c` un soft top echivaleaz` cu mult zgomot, dar nu [i \n cazul acestui

Biz

Roll-Royce, compania l`udându-se c` a creat cea mai silen]ioas` decapotabil` din istorie. Inginerii au denumit chiar procesul de coborâre sau ridicare a plafonului “baletul t`cut”. Totul dureaz` 22 de secunde, opera]iunea putând fi executat` la viteze de pân` la 50 km/h. Designul exterior \[i trage inspira]ia din modelul Wraith, dar 80% din caroserie a fost redesenat`, printre altele pentru a-i da un aer mai sportiv. Numele Dawn (Zori de zi) este reflectat perfect \n momentul cobo-

rârii plafonului. Culoarea \ntunecat` Midnight Sapphire a exteriorului contrasteaz` puternic cu interiorul dominat de pielea de culoarea mandarinei. Sub capot` e binecunoscutul motor turbo V12 de 6,6 litri, care dezvolt` 563 CP [i un cuplu maxim de 780 Nm. Accelera]ia de la 0 la 100 km/h se face \n 4,9 secunde, lucru deloc simplu având \n vedere c` ma[ina are 2.560 kg. Dawn poate atinge o vitez` maxim` de 250 km/h [i are o cutie de viteze ZF \n 8 trepte. Biz

LIFE

C창t face 2+2? De obicei, decapotabilele, mai ales cele cu preten]ii, au o configura]ie 2+2, care \nseamn` c` pasagerii din spate nu au prea mult loc pentru picioare. RollsRoyce a pornit de la zero [i a decis c` Dawn are nevoie de 4 locuri individuale, lucru reu[it. Prin urmare, [i pasagerii din spate au o consol` central` [i tot confortul pe care \l a[teapt` de la un automobilx de lux.

Biz

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

iPhone, acum [i \n rate TOAMNA SE NUM~R~ IPHONE-URILE. ACEST SEPTEMBRIE A ADUS PE PIA}~ MODELELE 6S {I 6S PLUS, LA CARE MODIFIC~RILE SUNT VIZIBILE MAI DEGRAB~ LA INTERIOR. DE GABRIEL BÂRLIG~

orma o ve]i recunoa[te, dar la pip`it noile iPhone-uri vor fi diferite, fiindc` sunt realizate dintr-un nou aliaj pe baz` de aluminiu folosit [i \n industria aerospa]ial`. Cei care vor s` ias` cu orice pre] \n eviden]` pot alege culoarea Rose Gold, ca s` [tie toat` lumea c` au ultimul model de iPhone. Ecranul iPhone 6s [i 6s Plus e acela[i Retina HD de la genera]ia precedent`, dar protejat de o sticl` mai rezistent`. O noutate important` este procesorul A9 pe 64 bi]i creat de Apple, care promite o vitez` cu 70% mai mare fa]` de A8 [i performan]e grafice cu 90% mai bune, consumând \n acela[i timp mai pu]in` energie - probabil acesta fiind [i motivul pentru care bateria e mai slab`

Biz

(1.715 mAh, fa]` de 1.810 mAh). Nout`]i avem [i la nivelul foto-video. Camera frontal` FaceTime HD are acum un senzor de 5 megapixeli, deci a[tepta]i-v` la selfie-uri [i mai reu[ite. Camera principal` iSight are un senzor de 12 megapixeli, care permite film`ri video 4K la o rezolu]ie de 3.840 x 2.160, iar iPhone 6s Plus se bucura de stabilizare optic` sporit`. Pentru Statele Unite, Apple a introdus [i iPhone Upgrade Program, care permite utilizatorilor s` achizi]ioneze \n 12 rate la pre]ul de 32 de dolari pe lun` un iPhone deblocat, urmând ca, la lansarea urm`torului model, s` o ia de la cap`t \n acela[i sistem de rate, an dup` an. Este un fel de leasing care d` o lovitur` important` operatorilor telecom din SUA. Biz

CONTACTE

COMUNICARE

Addappt

Fuze

Este o aplica]ie ce permite prietenilor, familiei sau contactelor alese de utilizator s`-[i actualizeze singuri datele de contact din agenda telefonului. Condi]ia este ca [i ace[tia s`-[i instaleze aplica]ia. |n plus, contactele pot fi organizate \n grupuri [i pute]i trimite mesaje gratuite.

Faciliteaz` organizarea simpl` [i rapid` de videoconferin]e. E compatibil` cu orice smartphone [i sistem de operare, dar [i cu tablete. Aplica]ia permite transmisii video de \nalt` defini]ie [i sunet clar. O pute]i \ncerca gratuit timp de 30 de zile.

PRODUCTIVITATE

DATE

Hooks

Cloudifile

Aplica]ia permite crearea de alerte pe smartphone pentru... orice, de la politic` [i sport la rezultatele tragerii loto. Pute]i alege din mii de subiecte [i categorii, de la televiziune, concerte [i social media la prognoza meteo [i pute]i stabili \n detaliu parametrii ce trebuie urm`ri]i.

Dac` dori]i s` v` p`stra]i datele \n cloud cu securitate sporit`, gândi]i-v` la Cloudifile. Folderele de pe computer sunt sincronizate \n Dropbox, dar aplica]ia le [i cripteaz`, permi]ând apoi accesul [i \nc`rcarea altora prin intermediul smartphone-ului.

LIFE

Bryggen, centrul vechi al ora[ului Bergen, este format din aproape 60 de case din lemn, viu colorate, construite \n jurul anului 1700

nea]a, ca apoi, la distan]` de câteva minute, s` ai deja parte de lumina dimine]ii. O experien]` realmente deosebit`. Unde s` faci shopping? Nic`ieri. Este scump, a[ zice chiar mai scump ca \n Elve]ia. Poate doar produse specifice.

Octavian B`descu, fondator Sameday Courier

Jurnal de nord O ISTORIE BOGAT~, FIORDURI, NOP}I ALBE, ORA{E MEDIEVALE, AURORA BOREAL~ SAU REZERVA}II NATURALE A{TEAPT~ S~ LE DESCOPERI}I RÅND PE RÅND, |N NORVEGIA.

hiar [i cei mai preten]io[i turi[ti se vor \ndr`gosti iremediabil de Norvegia. Fie c` \ndr`gi]i plimb`rile \n natur` sau opta]i pentru o vizit` \n galerii de art` [i muzee, ]ara nordic` are câte ceva pentru fiecare. Mun]i care urc` spre cer din mare, fiorduri, soare \n mijlocul nop]ii, cele mai bine p`strate nave vikinge sau celebrul tablou “}ip`tul” pictat de Edvard Munch, toate acestea par a “striga” “Velkommen til Norge!“ (Bine a]i venit \n Norvegia). Ce s` vizitezi? Personal, cel mai mult mi-au pl`cut ora[ele Bergen [i Tromsø, fiordurile din zona Flam [i Geiranger, prima parte a drumului c`tre Nordkapp – cel mai nordic punct al Europei. De fapt, \ntreaga

Norvegie este deosebit de frumoas`, cu mult` ap`, p`dure, mun]i [i ceva z`pad`. Toate adunate \ntr-un singur peisaj, superb. Este pl`cut inclusiv s` mergi cu trenul, iar cu ma[ina vei trece de multe ori mai departe cu ajutorul feriboturilor. Unde s` te cazezi? Atât \n Oslo, cât [i \n Bergen sau Tromsø este foarte frumos. De asemenea, sunt nenum`rate localit`]i mai mici r`spândite de-a lungul fiordurilor [i a-]i petrece noaptea \n hotelurile locale este foarte odihnitor. Noapte este un fel de a spune, \ntrucât, cu cât te apropii de [i mai ales dup` ce dep`[e[ti Cercul Polar, soarele nu mai apune deloc \ntreaga var`. Este lumin` ca pe \nserat [i la ora 1 dimi-

Unde s` te relaxezi? Se pot practica diferite sporturi nautice, \ns` bine echipat, apele sunt foarte reci. Mai sunt parcuri naturale foarte relaxante [i interesante, potrivite pentru biking sau pentru mersul pe jos. Se [i pescuie[te. Nu cred c` este o ]ar` remarcabil` la capitolul “via]` de noapte”. Ce nu trebuie s` ratezi? Bergen, Flam, Tromsø, Lofoten. Norvegia exceleaz` la capitolul peisaje, oriunde ai merge. Cånd s` vizitezi? Vara. Temperaturile variaz` \ntre 20 [i 30 de grade \n sud [i 5-10 grade \n nord, \ns`, surprinz`tor, po]i dep`[i Cercul Polar [i experimenta [i temperaturi de 25 de grade. |n miezul iernii este \ns` crunt de frig, z`pad` din bel[ug [i noapte continu`. Deprimant probabil, cu excep]ia aurorei boreale nu cred c` e prea interesant. Sfaturi \nainte de plecare? Este foarte scump, dar [i foarte frumos. Pute]i s` nu ave]i absolut deloc cash la voi, absolut orice se poate achita cu cardul, inclusiv \n pie]e. Din punct de vedere culinar, pe[tele este din bel[ug, foarte bun. Carnea de balen` [i cea de ren reprezint`, de asemenea, ceva care trebuie neap`rat \ncercat. Biz

Biz

LIFE

“La prima or`, citesc [tirile financiare” M` trezesc la: 7:30 - 8:00

Raluca }intoiu Director general, NN Pensii

“Ador s` conduc, ap`satul accelera]iei pe muzica favorit` m` binedispune [i \mi d` energie. Profit de drumurile mai lungi la volan pentru a reflecta asupra lucrurilor care m` preocup` [i multe idei care s-au dovedit a fi bune mi-au venit \n timp ce conduceam.”

Ritualul preferat diminea]a: La micul dejun, cu o can` mare cu cafea la \ndemân`, trec \n revist` planurile [i obiectivele mele pentru ziua care \ncepe. Pe lâng` activit`]ile zilnice de birou, \ncerc s` strecor \n program [i lucruri mici care m` ajut` s` m` relaxez. Recapitularea m` impulsioneaz` s` \ncep ziua \n for]`. Ajung la birou: La prima or`, citesc [tirile financiare [i o selec]ie a rapoartelor de analiz` macro [i de companie pe care le primim zilnic. |ncerc s` \mi rezerv m`car 30-45 de minute pentru a lua pulsul pie]ei \nainte s` \ncep [edin]e [i \ntâlniri. Aplica]ii [i alte gadgeturi favorite: iPad-ul, care nu mai e doar favorit, ci de-a dreptul indispensabil. |mi stocheaz` coresponden]a [i informa]ii de la birou, dar [i din via]a personal`,

Biz

c`r]i [i articole, muzic` sau poze [i m` ghideaz` \n c`l`torii. Pot spune c` a devenit o “bibliotec`” \n care port o mare parte din via]a mea.

via]a personal` [i cea profesional`. Pân` acum am petrecut multe weekenduri \n clas`, la Londra, [i la fel de multe au fost alocate studiului.

Ore petrecute \n [edin]e: |ntre 3 [i 6 ore pe zi, de obicei o combina]ie de [edin]e sau discu]ii cu colegii [i \ntâlniri externe. De curând, la NN avem o nou` modalitate de organizare a [edin]elor menit` s` creasc` nivelul de implicare \n discu]ii a participan]ilor [i eficien]a acestora, care presupune un timp de preg`tire prealabil` \ntâlnirii. De când folosim acest sistem, \ntâlnirile noastre interne sunt mai concise [i productive.

Cum m` relaxez zilnic: Ador s` conduc, ap`satul accelera]iei pe muzica favorit` m` binedispune [i \mi d` energie. Profit de drumurile mai lungi la volan pentru a reflecta asupra lucrurilor care m` preocup` [i trebuie s` recunosc c`, de-a lungul timpului, multe idei care s-au dovedit a fi bune mi-au venit \n timp ce conduceam.

Lucrul \n weekend: De mai bine de un an urmez cursurile unui Executive MBA care mi-a acaparat mult din timpul liber [i mi-a schimbat \ntr-o mare m`sur` obiceiurile. Pentru c` acum m` apropii de final, \ncep s` \mi reajustez echilibrul dintre

|mi inchei ziua de munc`: De obicei târziu, finalizând lucrul la birou, cu o cin` de serviciu sau cu prietenii, la diverse evenimente sociale [i, nu \n ultimul rând, cu studiul. |n perioadele cu examene, ziua mea s-a \ncheiat destul de des \n zori. Acum, dat fiind ca examenele s-au r`rit, \ncerc s` \mi reechilibrez programul zilnic. Biz