Biz 280 by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

exCLusiv Top Social Brands Edi]ia 2015

Nr. 280 • 21 mai – 3 iunie 2015 • 7,5 lei

euro{ansa impaCtuL adopt~rii euro v~zut de adrian vasiLesCu

UFUK TANDOGAN, CEO, Garanti Bank România

Când ziduriLe vorbesC tehnoLogia beaCon vine |n românia antreprenoriat La pie}e noi, oportunit~}i noi Companii pe Ce pariaz~ românii?

SOCIAL BANKING B~NCILE DESCOPER~ NOI MODALIT~}I DE A FOLOSI SOCIAL MEDIA PENTRU A FI MAI APROAPE DE CLIEN}I. GARANTI ESTE |N PRIMUL VAL AL ACESTUI NOU TIP DE BANKING. Nr. 280

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Jurnali[ti Oana Grecea – antreprenoriat Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Alexandru R`descu Cristian China-Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Layouts & design Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România

Social media de top

oul ton pe care social media l-a impus \n marketing [i comunicare a schimbat strategia companiilor [i a adus mai mult` prospe]ime [i ac]iune \n domeniu. Dac` pân` \n urm` cu 6-7 ani companiile comunicau strict prin comunicate de pres` [i articole pe teme dedicate, de când orice consumator poate comenta online despre exerien]a sa cu un produs sau serviciu, oamenii de comunicare au \n]eles utilitatea departamentului de social media [i importan]a unui dialog \n timp real cu consumatorul. De[i a fost acceptat` cu greu [i a provocat multe discu]ii [i schimb`ri de oameni, planuri [i strategii, social media a readus via]a \n marile branduri [i a determinat oamenii [i companiile s`-[i cunoasc` mai bine consumatorul. Top Social Brands, studiul pe care \l realiz`m de 7 ani \mpreun` cu Zelist [i cei mai cunoscu]i oameni de social media [i comunicare digital` din România, eviden]iaz` [i \n aceast` edi]ie

brandurile care au deprins secretele social media [i care au \nv`]at s` comunice relevant [i coerent. La fel de simplu eviden]iaz` [i realitatea dur` din pia]`: când nu ai o strategie [i oameni preg`ti]i, ajungi s` ie[i din top [i s` pierzi [ansa de a ]ine piept companiilor concurente. Tot ca o noutate, \n premier` \n acest an v` prezent`m un clasament mai bogat – Top 75 de branduri care au reu[it s` se impun` \n social media din România.

Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: Master Print Super Offset

Biz

SUMAR

Pagina 20

Pagina 48

Biz 280 START

6 Ce \[i dore[te consumatorul român? 8 Criz` de talente pe pia]a muncii 10 Aripi pentru antreprenori

SOCIAL MEDIA

12 Bancher \n era re]elelor sociale 20 Top Social Brands

TECH

36 Invazia beacon 40 O nou` dimensiune a istoriei Pagina 36

ANALIZ~

44 Pe ce pariaz` românii? 48 Euro[ansa

ANTREPRENORIAT

53 Oportunitatea unei noi pie]e 68 Zestrea româneasc` Pagina 12

STRATEGIE

60 Urzeala brandurilor

LIFE

Pagina 40

Biz

62 BijuterIA 64 Filmul bate via]a 66 Enescu Experience, o emo]ie complet` 72 Elegan]a are un cartier general 74 Un nou concept de bar 76 Vârful electric de lance 78 Cu G de la genial 79 Atrac]ia culturii 80 Khaled El Solh: “Sunt adeptul r`spunsurilor \n timp real”

START

Ce \[i dore[te consumatorul român?

Foto: © Leaf – Dreamstime.com

CÂT ATÂRN~ |N BALAN}~ CALITATEA, PRE}UL, RESPECTUL PENTRU MEDIU, }ARA DE PROVENIEN}~ SAU POSIBILITATEA DE PERSONALIZARE A UNUI PRODUS SAU SERVICIU? R~SPUNSUL |L {TIU CAMPIONII |N RELA}IILE CU CLIEN}II DIN ROMÂNIA. DE OVIDIU NEAGOE

unoa[tem prea bine expresia “clientul nostru, st`pânul nostru”, dar cât de bine st`pânesc sensul acesteia angaja]ii companiilor care furnizeaz` servicii [i \n ce m`sur` conduc`torii acestor organiza]ii cunosc cu adev`rat r`spunsul la \ntrebarea “Ce \[i doresc clien]ii mei?”. R`spunsurile le-a c`utat The KPI Institute, prin studiul “Campionii \n rela]iile cu clien]ii \n România”, care analizeaz` gradul de satisfac]ie al consumatorilor referitor la modul \n care sunt trata]i de c`tre furnizorii de produse [i servicii din ]ar`. |n urma sondajului, KPI a descoperit c`, pentru români, calitatea produselor sau a serviciilor cump`rate dep`[e[te ca importan]` pre]ul

Biz

acestora \n decizia de cump`rare. Mai mult, românii au clasat impactul furnizorilor asupra mediului \nconjur`tor pe unul dintre ultimele locuri \n ierarhia elementelor care conteaz` \n alegerea acestora. O alt` concluzie important` a raportului este c` na]ionalitatea furnizorului este ultimul element pe care consumatorii din ]ar` \l iau \n calcul atunci când fac o achizi]ie. De asemenea, serviciile personalizate, potrivit responden]ilor, nu influen]eaz` semnificativ satisfac]ia fa]` de interac]iunea cu acel furnizor. |n urma studiului, The KPI Institute a realizat [i un top al companiilor campioane, \n termeni de rela]ii cu clien]ii, care va fi anun]at \n

cadrul “Galei Premiilor de Excelen]` \n Rela]iile cu Clien]ii”, din 4-6 iunie \n Bucure[ti. Medalia de aur \n acest clasament a fost ob]inut` de o companie din categoria “Companii Non-Bancare”, fiind urmat` pe podium de o companie cu domeniul de activitate \n industria medical`, iar medalia de bronz a fost câ[tigat` de o cafenea din ]ar`. “Acest studiu este o premier` pentru România, iar Conferin]a [i Gala vor deveni evenimente cu tradi]ie \n ]ara noastr`, care s` reuneasc` profesioni[ti din domeniul rela]iilor cu clien]ii”, spune Maria Desmons-Macrea, specialist \n rela]ii cu clien]ii \n cadrul The KPI Institute. Biz

START

Re]eaua de farmacii Dona a investit 40.000 de euro \n lansarea magazinului virtual donaonline.ro. Proiectul urm`re[te atragerea unui segment de public interesat de un canal alternativ de comunicare [i vânzare – persoane active cu vârsta \ntre 25 [i 45 de ani, preocupate de s`n`tate [i preven]ie, dar [i de aspectul lor [i condi]ia fizic`, care \[i doresc s` \[i foloseasc` la maximum timpul. “Nu putem s` evolu`m altfel decât urmând \ndeaproape nevoile clien]ilor no[tri. A[a cum deschidem farmacii \n ora[e care sunt insuficient deservite, acum era momentul s` le r`spundem celor care ne-au cerut din ce \n ce mai des \n ultima perioad` un magazin online”, a declarat Radu Dumitrescu, director de marketing la Farmaciile Dona. Decizia este o continuare a procesului de rebranding demarat \n 2014, prin care se urm`re[te modernizarea imaginii brandului [i alinierea la noul slogan: "O farmacie cum toate ar trebui s` fie”. Ini]iativa de lansare pe segmentul de vânz`ri online va fi dezvoltat` \n paralel cu planurile de extindere a re]elei de farmacii \n toat` ]ara. Dona are \n prezent peste 260 de farmacii [i pân` la finalul lui 2016 vizeaz` atingerea unui num`r de 300 de unit`]i. Pân` pe 31 mai inclusiv, clien]ii care vor plasa comenzi online \n valoare de minimum 50 de lei vor putea beneficia de transport gratuit \n \ntreaga ]ar`, iar fiecare client va primi [i câte un miniaparat de masaj. Procesul de livrare se realizeaz` \n regim de curierat, \n orice localitate din ]ar`. (Oana Voinea) 8

Biz

Foto: © Aleutie – Dreamstime.com

FARMACIE LA UN CLICK DISTAN}~

Criz` de talente pe pia]a muncii PONDEREA ANGAJATORILOR ROMÂNI CARE |NTÂMPIN~ DIFICULT~}I |N OCUPAREA POSTURILOR VACANTE DIN CAUZA DEFICITULUI DE TALENTE SE SITUEAZ~ |NTRE PRIMELE 5 DIN LUME. DE OVIDIU NEAGOE

este 60% dintre angajatorii din România spun c` au dificult`]i \n ocuparea posturilor vacante, din cauza deficitului de talente. Procentul este mult deasupra mediei globale de 38%, dar [i a mediei pe regiunea EMEA de 32%, plasând România pe locul 5 \n topul ]`rilor cu cele mai r`spândite dificult`]i legate de talente, dup` Japonia, Peru [i Hong Kong [i la egalitate cu Brazilia. Ponderea angajatorilor români care resimt dificult`]i a crescut cu 21 de puncte procentuale fa]` de anul trecut, atingând cea mai mare cot` din ultimii 6 ani, arat` cea de-a opta edi]ie a studiului anual “Deficitul de talente” realizat de ManpowerGroup. Mai grav este c` peste dou` treimi dintre angajatori (65%) v`d un impact direct al deficitului de talente asupra afacerii. 23% consider` ca acesta este ridicat, iar 42% constat` un impact mediu, ambele cifre fiind \n cre[tere fa]` de 2014 cu 4, respectiv 8 puncte procentuale. Spre deosebire de media angajatorilor din lume [i din regiunea EMEA, care consider` c` principalul impact

este resim]it la nivelul abilit`]ii de a deservi clien]ii, angajatorii din România resimt \n primul rând un impact asupra productivit`]ii [i competitivit`]ii organiza]iei (60%, \n cre[tere fa]` de 54% anul trecut). “O bun` parte din avantajul competitiv al României a fost, \n ultimii ani, for]a de munc` bine educat`, calificat`, creativ` [i flexibil`. Pe m`sur` ce aceste talente \ncep s` lipseasc`, sau s` fie din ce \n ce mai greu de atras, este normal ca angajatorii s` se \ngrijoreze de o erodare a competitivit`]ii”, a explicat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România. Angajatorii din România se remarc` \ns` [i prin disponibilitatea crescut` de a lua m`suri pentru a contracara deficitul de talente. Angajatorii se concentreaz` prioritar asupra practicilor de personal (66%), cea mai frecvent \ntâlnit` fiind formarea [i dezvoltarea suplimentar` a angaja]ilor existen]i (45%), fie pentru a dobândi noi abilit`]i [i competen]e (33%), fie pentru a le dezvolta pe cele de]inute deja (33%). Biz

Culorile prind via]` cu Canon descoper` avantajele folosirii consumabilelor originale Canon

Acas` sau la birou, progresele din domeniul tehnologiei [i tot ceea ce implic` transform`rile aduse de acestea se fac sim]ite în via]a noastr` aproape zilnic. Iar odat` cu evolu]iile din domeniul tehnologic, cresc [i a[tept`rile din partea utilizatorilor. În acest sens, Canon perfec]ioneaz` constant tehnologiile de imprimare, atât pentru consumabilele originale, cât [i pentru imprimante. Pentru a exemplifica în mod util avantajele folosirii consumabilelor originale, Canon a lansat campania „Culorile prind via]`”. Campania beneficiaz` [i de o aplica]ie de Facebook, lansat` pe pagina oficial` Canon Romania, unde oricine poate descoperi prin joac` avantajele reale ale utiliz`rii de consumabile originale: culori intense, imagini de o claritate surprinz`toare [i o lung` durat` de via]` pentru dispozitivele folosite la imprimare. Consumabilele originale con]in cerneluri cu pigmen]i de cea mai înalt` calitate, care pot asigura o durat` de via]` a materialului imprimat de pân` la 300 ani, dac` este utilizat împreun` cu hârtia special proiectat`. Cum se recunosc consumabilele originale Canon? Prin holograma-ab]ibild Canon Genuine, care este lipit` pe ambalaje [i ale c`rei nuan]e de culoare se schimb` în func]ie de unghiul din care este privit`. În plus, cei care utilizeaz` consumabile originale Canon î[i prelungesc durata de func]ionare a imprimantelor, acest lucru fiind posibil datorit` gradului de compatibilitate între produse. Mai mult, cei care achizi]ioneaz` cel pu]in un consumabil Canon original pentru produsele din gama MAXIFY, PIXMA [i i-SENSYS, în perioada 15 aprilie – 15 iunie 2015, pot înscrie codul de produs inscrip]ionat pe ambalaj în aplica]ia de Facebook “Culorile prind via]`” [i au [ansa de a câ[tiga premii speciale. Pentru validare, câ[tig`torii va trebui s` p`streze ambalajul produselor, al`turi de bonul sau factura fiscal`. Se vor oferi ca premii imprimante Canon Pixma MG7550, biciclete Pegas personalizate [i marele premiu, o excursie plin` de culoare în Europa, la Milano, pentru dou` persoane.

ADVERTORIAL

Culori vibrante, imagini clare [i, mai ales, materiale imprimate a c`ror durat` de via]` se poate extinde pân` la 300 de ani – iat` doar câteva dintre avantajele pe care oricine le poate ob]ine azi prin folosirea corect` a tehnologiei de imprimare.

START

Aripi pentru antreprenori

Foto: © Iofoto – Dreamstime.com

O VESTE BUN~ PENTRU STARTUP-URI: INVESTITORII DE TIP BUSINESS ANGEL VOR AVEA, |N SFÂR{IT, FACILIT~}ILE FISCALE PENTRU INVESTI}II |NTRE 3.000 {I 200.000 DE EURO |N MICRO|NTREPRINDERI {I COMPANII MICI. DE OANA VOINEA

chimbarea s-a produs ca urmare a adopt`rii legii pentru stimularea investitorilor individuali de tip “business angels”. Oamenii de afaceri estimeaz` c` aproximativ 500 de companii ar putea beneficia \n urm`torul an de fonduri totale de 5 - 10 milioane euro din partea investitorilor de tip business angels, cele mai interesante fiind afacerile cu poten]ial de cre[tere din IT, servicii [i turism. "Cred c` sunt vizate \n jur de 500 de companii pentru investi]ii business angels \n urm`toarele 12 luni [i vor fi implicate sume cuprinse \ntre 5 [i 10 milioane euro global. Când va ajunge la maturitate pia]a, probabil va permite mai mult", consider` Florin Jianu, fos-

Biz

tul ministru delegat pentru IMM-uri [i ini]iator al proiectului. Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscu]i antreprenori din România, apreciaz` c` investi]iile de tip business angel se vor grupa pe zonele de afaceri cu poten]ial mare de cre[tere, precum cele din domeniile IT [i tehnologie, servicii sau turism. “Este o investi]ie foarte riscant`, ne punem speran]ele [i banii \n mâinile unui antreprenor pentru c` noi credem \n el, dar sunt [i investi]ii care pot aduce randamente frumoase [i, \n acest mod, putem s` ajut`m la dezvoltarea businessului din România, pentru c` altfel banii care stau nu produc nimic”, a spus Ghenea.

Legea business angels prevede c` un investitor persoan` fizic` poate contribui cu minimum 3.000 de euro [i maximum 200.000 euro la o afacere a unei companii tinere, pentru maximum 49% din capitalul acesteia. Investitorul este scutit de impozit pe veniturile din dividende timp de cinci ani [i pe veniturile din diferen]a pre]ului pe p`r]ile sociale de]inute atunci când va ie[i din afacere, dar nu mai devreme de trei ani de la dobândirea participa]iei. |n prezent sunt \nregistrate la Registrul Comer]ului 20.131 de companii SRL-D (debutante), având un ritm de \nfiin]are de 1.000 de firme pe lun` de la \nceputul anului. Biz

COVER STORY

Bancher \n era re]elelor sociale Tr`im \n lumea platformelor [i a canalelor de socializare, iar oamenii \[i construiesc un al doilea univers [i leag` conexiuni extraordinare \n noua realitate virtual`. Cum influen]eaz` acest lucru activitatea unei b`nci? TEXT GABRIEL BĂ&#x201A;RLIG~

Biz

FOTO VALI MIREA

UFUK TANDOGAN, CEO Garanti Bank Rom창nia

COVER STORY

ocial media a schimbat radical felul \n care companiile interac]ioneaz` cu clien]ii lor, iar noua genera]ie pare s` vorbeasc` o alt` limb`. Asta nu-l descurajeaz` pe Ufuk Tandogan, CEO Garanti Bank România, care vede \n aceste schimb`ri oportunit`]i de business.

Ce \nseamn` social media pentru industria bancar`? Social media este o replic` virtual` foarte reu[it` a realit`]ii \nconjur`toare, \n care oamenii interac]ioneaz`, vorbesc [i \[i \mp`rt`[esc experien]e, f`r` a fi \n mod absolut unul lâng` cel`lalt. Industria financiar-bancar` s-a adaptat rapid la aceast` nou` er`, lucru care se datoreaz` faptului c`, prin specificul activit`]ii lor, b`ncile interac]ioneaz` cu [i furnizeaz` servicii c`tre clien]i prin mai multe canale. Pe m`sur` ce tehnologia evolueaz` \n ritm accelerat, la fel [i nevoile [i profilul clien]ilor se schimb`, iar aici vorbim atât de persoane fizice, cât [i de persoane juridice. Printre factorii care contribuie la satisfac]ia acestora, indiferent de cum li se schimb` nevoile [i profilul de-a lungul anilor, se num`r` m`sura \n care le este eficientizat timpul [i cât de repede li se r`spunde atunci când au nevoie. Intr`m \ntr-o epoc` \n care clien]ii nu vor mai trebui s` mearg` \ntr-o agen]ie pentru a-[i rezolva treburile. Social media este un liant important \ntre banc` [i client, oferind posibilitatea unei deserviri rapide [i eficiente. Social media a devenit o component` integrat` a unui tablou digital de ansamblu, care interconecteaz` toate aspectele ce \mbun`t`]esc [i simplific` via]a consumatorului.

Care este cea mai mare provocare când vine vorba de comunicarea [i deservirea noilor genera]ii? Industria bancar` [i-a dovedit constant capacitatea de a se men]ine conectat` la modul de a gândi [i a tr`i al oamenilor. A fi \n permanen]` la curent cu schimb`rile demografice ale clien]ilor existen]i [i poten]iali s-a dovedit a fi una dintre provoc`rile pe care ne-am obi[nuit s` le gestion`m cu succes \n 14

Biz

acest domeniu. Genera]ia viitoare de clien]i bancari este cunoscut` sub numele de Genera]ia Y, iGeneration sau genera]ia Millennium. Aceasta este format` din tineri care actualmente au vârste cuprinse \ntre 18 [i 35 de ani. Ei s-au n`scut \n era digital`. Pentru aceast` nou` genera]ie, Internet of Things devine o realitate \n sine. Ace[ti tineri \[i fac cump`r`turi online, citesc c`r]i pe Internet, particip` la cursuri online peste ocean, \n timp ce merg la serviciu [i r`mân conecta]i la toate conturile din re]elele de socializare. Niciodat` globalizarea nu a fost un fenomen digital de asemenea amploare cum este \n prezent. |n calitate de consumatori, a[tept`rile genera]iei Millennium sunt radical diferite de ale oric`ror alte genera]ii precedente. A le câ[tiga \ncrederea acestor tineri a devenit o provocare. Ei au cres-

“Intr`m \ntr-o epoc` \n care clien]ii nu vor mai trebui s` mearg` \ntr-o agen]ie pentru a-[i rezolva treburile. Social media este un liant important \ntre banc` [i client.” UfUk Tandogan, CEo garanti Bank România

cut [i au mers la [coal` \n timpul crizei mondiale de la finalul anilor 2000. Majoritatea [tirilor pe care le-au auzit sau v`zut la TV [i despre care au citit \n pres` sau \n social media au gravitat \n jurul acestui subiect. {i-au piedut \ncrederea \n tabloul macroeconomic de ansamblu, f`r` s` \n]eleag` \n totalitate ce anume \i face s` fie mai sceptici. Potrivit Millennial Disruption Index, care cerceteaz` schimb`rile produse \n economie pe fondul comportamentului consumatorilor de pân` \n 35 de ani, aproximativ jum`tate din aceast` genera]ie nu face diferen]a \ntre ofertele b`ncilor, \n timp ce majoritatea consider` c` pot schimba repede [i cu u[urin]` institu]ia financiar` cu care lucreaz`. Marea provocare nu st` doar \n a le câ[tiga \ncrederea

acestor tineri, ci [i \n a le furniza informa]ii financiare relevante, a le \n]elege nevoile [i a te ridica la nivelul a[tept`rilor lor, oferindu-le servicii personalizate. Este important s` fii acolo unde aten]ia lor este cel mai des distribuit`: calculatoare [i dispozitive mobile.

Cum arat` viitorul \n abordarea publicului tân`r? |ntr-o lume aflat` \n proces continuu de schimbare, este evident c` trebuie s` \nv`]`m s` vorbim o limb` nou` de la o genera]ie la alta. |n prezent, persoanele de 30 de ani sunt complet diferite de cei care aveau aceea[i vârst` acum 10-15 ani. Social media se dovede[te a juca un rol important \n acest sens. Interac]iunea \n timp real, precum [i un grad ridicat de vizibilitate sunt esen]iale pentru orice institu]ie, nu doar pentru b`nci. Garanti Bank utilizeaz` cu succes aceast` strategie, atât \n Turcia, cât [i \n România. |n Turcia, Garanti are o echip` dedicat` (Ask Garanti) care r`spunde tuturor comentariilor [i cererilor venite pe canalele de social media. |n România, am implementat o aplica]ie de Facebook similar`, numit` Garanti e-Support, unde clien]ii primesc, \n cel mai scurt timp posibil, r`spunsuri la solicit`ri sau \ntreb`ri privind serviciile noastre.

Ave]i o strategie digital` pentru popula]ia nebancarizat`? Aproximativ 40% din popula]ia României tr`ie[te \n mediul rural [i, potrivit unui studiu recent realizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT), 62% dintre ace[tia au conexiune la Internet. Dac` facem un calcul simplu, observ`m c` num`rul acestora este de aproximativ cinci milioane. Noi credem \n poten]ialul acestui segment, iar \n zonele unde nu suntem reprezenta]i printr-o agen]ie, ajungem la clien]i prin canale de distribu]ie inovatoare. Garanti Bank de]ine o re]ea extins` de peste 300 de bancomate inteligente la nivel na]ional [i o platform` performant` de Internet banking, Garanti Online. |n 2013 am lansat aplica]ia iloanU, integrat` \n Garanti Online, care le permite clien]ilor s` aplice pentru un credit \n mai pu]in de cinci minute, s` simuleze un plan de

COVER STORY

rambursare [i s` monitorizeze, \n timp real, statusul cererii de credit. Banca noastr` mam`, Turkiye Garanti Bankasi (TGB), este cea care a lansat, \n premier` mondial`, \n octombrie 2012, prima aplica]ie prin intermediul c`reia clien]ii pot solicita un credit pe Facebook.

Care este tendin]a principal` \n digital banking anul acesta? |n prezent, la nivel mondial, num`rul de dispozitive conectate la Internet este de aproximativ 9 miliarde, iar pân` \n anul 2020 num`rul acestora este preconizat s` dep`[easc` 50 de miliarde. De asemenea, abonamentele de telefonie mobil` \n band` larg` au ajuns la 2,3 miliarde \n 2014, un num`r de cinci ori mai mare fa]` de 2008. Acest lucru ne arat` cu certitudine c` intr`m \ntr-o er` a conectivit`]ii [i a interac]iunii nelimitate de timp [i spa]iu. Compania de cercetare de pia]` Forrester Research estima \n urm` cu patru ani c` 20% dintre clien]ii b`ncilor vor folosi aplica]ii de mobile banking pân` \n anul 2015. La \nceputul acestui an, aceea[i companie estima c` anul acesta num`rul clien]ilor care vor c`uta informa]ii despre produse financiare pe smartphone sau tablet` va fi de dou` mai mare decât \n 2014. Credem c` valorificarea poten]ialului mobilit`]ii este anul acesta tendin]a principal` \n digital banking. Dispozitivele mobile devin centrul de greutate al vie]ilor noastre, iar gestionarea finan]elor personale cu ajutorul acestora este deopotriv` o nevoie [i o prioritate. Având \n vedere c` genera]ia Millennium este prezent` mai ales \n mediul online, o tendin]`, dar [i o provocare \n 2015 o vor constitui filtrarea [i gestionarea volumelor de date structurate despre clien]i. Acestea ne vor ajuta s` \i \n]elegem mai bine [i s` \mbun`t`]im procesele de dezvoltare a produselor financiare personalizate.

V` situa]i pe locul 3 ca num`r de fani pe Facebook, iar \n 2014 a]i fost pe primul loc la engagement \n domeniul bancar. Cum a]i ajuns la aceste performan]e? Credem c` transparen]a [i con]inutul de calitate sunt esen]iale, mai ales \n comunicarea \n social media. Aceast` strategie

s-a dovedit a fi de succes [i ne-a ajutat s` cre[tem loialitatea [i \ncrederea comunit`]ii, atât \n noi ca brand, cât [i \n produsele [i serviciile noastre inovatoare. Mai mult, avem o echip` tân`r` [i entuziast`, a c`rei energie se reflect` \n comunicarea noastr` \n social media. |n ceea ce prive[te viitorul, ne propunem s` fim \n continuare \n top. Dorim s` folosim canalele de social media \n mod cât mai creativ, \n a[a fel \ncât s` maximiz`m satisfac]ia clien]ilor no[tri. Totodat`, vom continua s` investim \ntr-o

nalelor de socializare, oamenii \[i construiesc un al doilea univers [i leag` conexiuni extraordinare, care ies din sfera grani]elor fizice [i transced \ntro realitate virtual`. Am \nv`]at c` este important s` interac]ion`m cu fanii no[tri, felul lor de a fi [i comportamentul lor de consumatori influen]ândune, de altfel, activitatea \n pia]`. Spre exemplu, \n anul 2012 am derulat o campanie, denumit` “Na[ul Bancomatelor”, prin care le-am cerut fanilor s` dea un nume ATM-urilor noastre inte-

CEA MAI POPULAR~ BANC~ DIN EUROPA Turkiye Garanti Bancasi este a doua banc` privat` din Turcia. Urm`rind s` ofere clien]ilor existen]i [i poten]iali din online posibilitatea de a aplica direct la produse [i servicii inovatoare, Garanti este institu]ia financiar` cu cei mai mul]i fani din Turcia. Turkiye Garanti Bankasi (TGB) este activ` pe zece platforme diferite [i are 40 de conturi de social media. |n urm` cu trei ani, pagina de Facebook a TGB a dep`[it pragul de 1 milion de fani, devenind cea mai apreciat` institu]ie financiar` din Europa [i a doua la nivel mondial. |n prezent, TGB continu` s` fie cea mai popular` institu]ie financiar` din Europa \n social media, cu 3,6 milioane de fani pe toate conturile sale de Facebook [i aproximativ 513.000 de fani pe Twitter. De asemenea, anul trecut, TGB a corelat profilele bancare [i cele din social media ale 250.000 de clien]i, o premier` \n Europa, prin intermediul aplica]iei Garanti Link. comunicare inovatoare a produselor, serviciilor [i ofertelor noastre.

Pute]i numi câteva dintre cele mai de impact campanii derulate de Garanti Bank pe Facebook? Social media presupune formarea de comunit`]i, iar campaniile noastre au reflectat [i urm`rit acest obiectiv, \nc` de când ne-am creat pagina de Facebook \n 2010. |n era platformelor [i ca-

ligente. Un fan din Craiova a venit cu propunerea de BancoSmart, nume pe care \l folosim [i ast`zi. De asemenea, \ncepând de anul trecut derul`m #CuIncredere. Aceast` campanie aduce \n prim-plan oameni vizionari, ale c`ror proiecte ambi]ioase au impact \n comunitatea din care fac parte. Un alt proiect pe care \l avem \n vedere \n social media este educa]ia financiar` a fanilor no[tri. Biz Biz

COVER STORY

Biz

COVER STORY

Biz

COVER STORY

Garanti 5.0 De cinci ani, Garanti Bank România experimenteaz` [i investe[te \n social media. Iat` un scurt istoric al pa[ilor f`cu]i de banc` \n acest domeniu.

aranti Bank [i-a \nceput activitatea \n social media \n România \n anul 2010, prin lansarea paginii de Facebook, fiind printre primele b`nci care au avut aceast` ini]iativ`. Un an mai târziu, banca urca pe locul I \n categoria “B`nci [i servicii financiare” \n topul Facebrands.ro [i ajungea la 20.000 de fani. |n 2012, Garanti Bank a lansat campania de co-creation “Na[ul Bancomatelor”, prin care [i-a rugat fanii s` dea un nume ATM-urilor sale inteligente. Numele de BancoSmart, pe care \l poart` acum ATM-urile Garanti Bank din toat` ]ara, a venit din partea unui fan pe Facebook din Craiova. |n urm` cu trei ani banca a lansat Garanti TV, o metod` de comunicare cu

Biz

publicul ]int`, atât pe YouTube [i Facebook, cât [i \n comunicarea intern`. |n 2013, Garanti Bank a fost premiat` de c`tre prestigioasa revist` Global Finance pentru “Best Consumer Internet Bank in România” [i “Best in Social Media in CEE Region”, \n cadrul “2013 World's Best Internet Banks Competition”. Evaluarea a fost realizat` pe baza unor criterii precum: importan]a strategiei de a atrage [i deservi clien]ii online, succesul \n a face clien]ii s` foloseasc` produsele web, cre[terea num`rului de clien]i online, varietatea ofertei, dovada tangibil` a beneficiilor câ[tigate de pe urma ini]iativelor pe Internet. De aproximativ doi ani, Garanti Bank este prezent` [i pe LinkedIn. La

sfâr[itul anului 2013 Garanti Bank ajungea la 100.000 de fani pe Facebook, iar \n toamna anului trecut a lansat campania #CuIncredere, proiect care aduce \n prim-plan oameni vizionari, ale c`ror proiecte ambi]ioase au impact \n comunitatea din care fac parte. La \nceputul acestui an, Garanti Bank a dep`[it pragul de 200.000 de fani, iar în prezent are peste 222.000 de utilizatori de Facebook care îi urm`resc activitatea, fiind a treia banc` din România cu cei mai mul]i fani pe aceast` re]ea de socializare. Printre proiectele pe care Garanti Bank le are \n vedere anul acesta \n social media se num`r` educa]ia financiar` a fanilor s`i. Biz

Ajuns la a [aptea edi]ie consecutiv`, clasamentul reune[te \n premier` 75 de branduri care pe parcursul anului trecut [i la \nceputul anului 2015 au integrat cel mai bine social media \n strategiile de comunicare ale momentului. De LOREDANA S~NDULESCU

TOP SOCIAL BRANDS

Dac` anul trecut conceptul vedet` \n industria de comunicare a fost “real time marketing”, anul acesta (re)vine \n for]` con]inutul. Marketingul de con]inut pare s` fie la ora actual` strategia la care aspir` mai toate brandurile. Numai c`, pe cåt de simplu pare la prima vedere, \n practic` lucrurile nu stau chiar a[a. Con]inutul le d` brandurilor multe b`t`i de cap, mai ales pe teritoriul social media, unde oportunit`]ile sunt nelimitate, dar [i provoc`rile pe m`sur`. Riscul de a produce mult balast sau doar con]inut de dragul con]inutului este la tot pasul. Mimetismul a ajuns la rang de norm` [i pu]ine sunt deocamdat` companiile care \n]eleg puterea pe care o poate avea un con]inut cu adev`rat relevant pentru cei c`rora li se adreseaz`. Nu vom asista la campanii cu rezultate excep]ionale \n social media cåt timp companiile nu vor \n]elege c` trebuie s` investeasc` pe termen lung \n generarea de con]inut de calitate, care s` poten]eze mesajele comerciale, nu doar s` le disemineze. |n acest sens, o solu]ie poate veni dinspre creatorii de con]inut profesioni[ti, fie c` este vorba de bloggeri specializa]i pe anumite ni[e, fie de alte platforme de con]inut independente. Totodat` un teritoriu deocamdat` \nc` pu]in explorat pe la noi sunt blogurile corporate sau de brand. Acestea pot juca un rol esen]ial, dar numai dac` aleg s` vin` cu informa]ii utile, analize pertinente [i nout`]i din domeniile \n care activeaz` f`r` \ns` s` 22

Biz

pun` brandul [i doar brandul pe care-l reprezint` \n b`taia reflectoarelor. Din 75 de m`rci clasate \n edi]ia de anul acesta a Top Social Brands, doar \n jur de 25 au dezvoltat bloguri proprii [i dintre acestea pu]ine sunt cele pentru care primeaz` transmiterea unui con]inut util [i relevant \n fa]a afi[`rii “manualului de brand”. Un bun exemplu \n acest sens este blogul brandului Intel (brand cu cea mai bun` intrare \n Top Social Brands, direct pe locul 14, f`r` a include Telekom – nou intrat pe locul 4, \ns` rezultat din rebrandingul de anul trecut Romtelecom [i Cosmote), pozi]ionat drept o “revist` digital`” despre tehnologie, [tiin]` [i inginerie, f`r` a pune un accent direct pe Intel. Constant, IQ Intel invit` contribuitori s` scrie despre teme actuale, cu impact social, inova]ii, descoperiri majore sau utiliz`ri inedite ale tehnologiei. La fel ca [i \n edi]iile precedente, Facebook a fost anul trecut [i continu` s` r`mån` canalul favorit de branduri pentru comunicarea \n social media. Dintre cele peste 100 de branduri \nscrise anul acesta \n competi]ia Top Social Brands toate au pagin` de Facebook, mai mult decåt atåt exist` branduri care comunic` prin intermediul mai multor pagini de Facebook (Vodafone – 5 pagini, Coca-Cola – 3 pagini, Avon – 3 pagini etc). Campaniile derulate cu implicarea bloggerilor r`mån de asemenea una dintre tacticile favorite de comunicare \n social media. Fa]` de ultimele dou`-trei edi]ii ale studiului a crescut importan]a canalelor lansate de branduri pe YouTube, tendin]` probabil accentuat` [i de tot mai desele previziuni care anun]` c` viitorul comunic`rii va sta \n con]inutul video online. Din 75 de branduri clasate \n Top Social Brands, aproape 60 au canale de YouTube dedicate. Twitter \n continuare “nu prinde \n Romånia” \n råndul companiilor [i nu numai, iar prezen]a brandurilor pe LinkedIn r`måne destul de modest`. Comparativ cu \nscrierile pentru edi]ia de anul trecut, care luau \n considerare activitatea desf`[urat` pe parcursul anului 2013, brandurile au fost mai deschise spre zona experimental` \n 2014. Multe branduri [i-au

Social media |n România BLOGURI • 18.769 de bloguri active \n România \n intervalul 1 ianuarie – 30 aprilie 2015

FACEBOOK (APRILIE 2015) • 8 milioane de utilizatori • 43.881 pagini de Facebook monitorizate; 21.620 pagini active; 300.297.084 like-uri; 9.139.357 comentarii; 37.654.616 share-uri (ianuarie – aprilie 2015)

TWITTER • 355.144 utilizatori \nregistra]i (aprilie 2015) • 44.353 utilizatori activi (aprilie 2015) • 7.515.026 tweet-uri publicate (ianuarie – aprilie 2015) • 1.642.504 tweet-uri publicate (ianuarie – aprilie 2015)

INSTAGRAM (APRILIE 2015) • 242.299 utilizatori \nregistra]i • 115.743 utilizatori activi • 3.784.399 fotografii publicate (ianuarie – aprilie 2015) • 121.025 – clipuri publicate (ianuarie – aprilie 2015)

YOUTUBE • 806.819 utilizatori \nregistra]i (martie 2015) • 184.569 utilizatori activi \n 2015 • 629.735 clipuri urcate \n 2015 • 1.021.778.780 vizualiz`ri clipuri urcate \n 2015

GOOGLE+ • 27.095 utilizatori care au minimum un post \n ianuarie 2015 • 22.740 de utilizatori care au minimum un post \n aprilie 2015

LINKEDIN • 1.677.145 utilizatori \nregistra]i – aprilie 2015 (sursa: www/socialmediatraining.ro) Surs` informa]ii: Zelist

FOTO: VALI MIREA

TOP SOCIAL BRANDS

deschis conturi pe Google+, Instagram, Pinterest, Flickr sau Tumblr, fie [i doar la nivel de testare a teritoriului, c`ci deocamdat` nu se pune problema unor campanii sau strategii consistente de comunicare. La fel ca la edi]ia anterioar`, FMCG-ul este domeniul cu cea mai mare pondere \n Top Social Brands (48%), urmat la mare distan]` de IT&C [i telecom (15%), domeniul bancar (9%), retail (9%), servicii (9%), altele (10%). Pentru al [aptelea an consecutiv, Vodafone continu` s` se prezinte cu cea mai bun` integrare a social media \n strategia de comunicare, jonglånd \n

ANDREA ROSSINI, Director Consumer Business Unit, Vodafone România, a primit marele premiu Top Social Brands

mod creativ \ntre toate re]elele sociale importante. A fost \nc` de la \nceputurile social media \n Romånia [i se men]ine un brand care are curajul s` experimenteze, dovedind constan]` [i consecven]` \n acest mediu extrem de volatil. Pozi]ii frunta[e ocup` [i Samsung, un brand activ pe Facebook, Twitter, YouTube, Instagram Pinterest [i Google+, care lucreaz` mult pe zona de con]inut adaptat fiec`rui canal de social media, precum [i Coca-Cola, \n cre[tere patru pozi]ii fa]` de edi]ia de anul trecut, care pune accent pe interac]iunea online cu consumatorii [i care are o prezen]` activ`, Facebook, YouTube, Twitter,

WhatsApp [i \n rela]ia cu bloggerii. Rebrandingul Telekom din septembrie 2014 s-a reflectat puternic [i \n social media, \n jurul platformei fanmagenta.ro [i al aplica]iei de mobile Hai!, propulsånd Telekom pe a patra pozi]ie \n clasamentul de anul acesta. Pe lång` Facebook, Twitter [i YouTube, Telekom este unul dintre brandurile care folose[te activ LinkedIn. O pozi]ie bun` a ocupat [i Lidl, un brand foarte activ pe Facebook, dar care nu neglijeaz` nici celelalte canale social media [i care are un departament dedicat de customer care \n social media. |n cre[tere fa]` de anul trecut, competitorii KFC [i McDonald’s au Biz

TOP SOCIAL BRANDS

Alexandru Negrea, Trainer, Social Media School alexandrunegrea.ro marketing20.ro

noUt~}i maRca FaceBook Tehnic vorbind, Facebook a venit anul acesta au cåteva func]ionalit`]i noi [i importante, dar [i cu modific`ri în sistemul existent. Anun]urile sponsorizate cu produse multiple, fiecare produs având titlu, descriere [i link proprii; ofer` noi oportunit`]i de punere \n context a unor mesaje comerciale la care utilizatorii aproape c` nu mai reac]ioneaz` în niciun fel (evident, \n clar` dependen]` de con]inut). Rezultatele pe anun]uri cu produse multiple sunt mai bune (ca rat` de conversie) prin compara]ie cu anun]urile clasice, de[i bugetul se consum` uneori mult mai repede. Targetare în func]ie de adres` [i cod po[tal, asta însemnând c` acum putem afi[a reclame doar pentru oamenii care locuiesc pe o anumit` strad` sau chiar într-un anumit bloc de locuin]e (nu e disponibil` tuturor, momentan, dar va fi \n perioada urm`toare). Urmeaz` [i targetarea de proximitate, în func]ie de cât de aproape de companie se afl` un utilizator. Reach-ul organic scade tot mai mult, iar asta pare s` fie o problem` existen]ial` a companiilor. |n ritmul acesta, poate oamenii de marketing/comunicare vor în]elege c` reach-ul organic e un bonus [i are sens doar \n condi]iile în care exist` un buget de campanie. Va exista întotdeauna un reach organic atunci când faci un boost post, spre exemplu, iar acest reach organic este cu atât mai mare cu cât suma investit` este mai mare. 24

Biz

urcat de pe locul 12 pe 6, respectiv de pe 25 pe 8, ambele branduri avånd strategii bine puse la punct de comunicare \n social media. Avon se men]ine \n top 10 [i continu` s` aib` o prezen]` complex` \n social media, cu campanii pe bloguri, pagini pe Facebook, cont de Twitter [i platforma de crowdfunding doneazacuavon.ro. Metodologia topului Studiul Top Social Brands 2015 este rezultatul unei analize complexe a activit`]ilor desf`[urate de brandurile active \n social media, \n intervalul 1 ianuarie 2014 – 31 ianuarie 2015. |n analizarea brandurilor au fost luate \n calcul toate tipurile de activit`]i care pot fi

BRandURi noU-intRate |n toP 50 BRand telekom* intel mega image Ursus carrefour tnt lipton Jack daniel’s enel asus UPc Promenada mall milka durex lenovo BRd electrolux Sprite Billa calif Redd’s

Pozi}ie |n toP 4 14 15 20 22 26 28 30 32 34 35 36 37 39 40 43 44 48 49 50 51

* Brand rezultat din unificarea \n 2014 dintre Romtelecom [i Cosmote, branduri prezente \n edi]iile anterioare separat \n Top Social Brands

desf`[urate pentru promovarea \n social media: blog de companie / blog de brand; campanii pe bloguri; pagin` de Facebook; campanii pe Facebook; aplica]ii pe Facebook; cont de Twitter; campanii pe Twitter; profil actualizat pe

Wikipedia; cont Flickr; cont YouTube; cont Google+, cont Instagram; cont Pinterest, site-uri cu con]inut generat de utilizatori; ini]iere sau sponsorizare a unor evenimente dedicate blogosferei sau mediilor sociale; activit`]i de customer care / customer relationship [i de recrutare prin intermediul canalelor de social media. Nu au fost incluse \n cercetare produse media sau activit`]i de autopromovare desf`[urate de agen]iile de comunicare. Pentru ca un brand s` fi intrat pe lista scurt` a fost nevoie,ca \n intervalul de timp analizat s` fi desf`[urat cel pu]in trei dintre activit`]ile amintite mai sus. Top Social Brands 2015 a rezultat \n urma ponder`rii rezultatelor \nregistrate de branduri \n trei clasamente preliminare: topul rezultat \n urma voturilor exprimate de speciali[ti din agen]ii digitale, speciali[ti online [i bloggeri (30%), topul de viewership pe Zelist (30%)* [i topul realizat de Revista Biz (40%). * Viewership-ul m`soar` num`rul de vizitatori poten]iali care parcurg un anumit mesaj [i se estimeaz` pe baza unui algoritm de calcul ce combin` un set de variabile caracteristice sursei primare cu un set de variabile specifice surselor secundare. Variabilele specifice sursei primare sunt: num`rul mediu de vizitatori ai unui blog, tipologia blogului, pozi]ia sa \n topul Zelist, traficul mediu estimat pe respectivul palier Zelist, coroborat cu traficul mediu raportat de Trafic.ro. Termenul de surse secundare se refer` la preluarea [i propagarea mesajelor publicate de sursele primare pe bloguri, pe Twitter [i pe Facebook. Variabilele surselor secundare care fac parte din algoritmul de calcul sunt: num`rul de vizitatori poten]iali generat de fiecare preluare [i importan]a sursei secundare (indiferent c` este vorba despre pozi]ia din Zelist, num`rul de followeri de pe Twitter, num`rul de fani/membri de pe Facebook). |n privin]a prelu`rilor [i propag`rii mesajelor pe Facebook, se ]ine cont de gradul de interac]iune a mesajului pe pagina pe care a fost postat, calculåndu-se rela]ionat la num`rul total de fani/membri. Biz

TOP SOCIAL BRANDS

TOP SOCIAL BRANDS 1 VODAFONE www.vodafone.ro POZI}IE 2014: 1

SAMSUNG www.samsung.com/ro POZI}IE 2014: 2

COCA-COLA www.coca-cola.ro POZI}IE 2014: 7

TELEKOM www.telekom.ro POZI}IE 2014: –

5 LIDL

www.lidl.ro POZI}IE 2014: 4

Biz

Bloguri de companie/brand: vodafonenewsroom.ro [i fundatiavodafone-blog.ro. Campanii pe bloguri: M-Pesa, Webstock 2014, record de vorbit la telefonul mobil, concert Firsts, Internet pentru to]i romånii, aplica]ie Zonga, lansare iPhone 6, Bunici de Duminic`, SuperNet, Cea mai bun` re]ea P3, teste LG G Flex 2, Vodafone Smart Tab 4G. Pagini de Facebook: Voafonero, Raymond Official, Bunici de duminic`, Ciobanul Ghi]`, Adrian {oferul. Aplica]ii Facebook: Afl`, Dragoste f`r` limite, Cel mai tare an. Twitter: Vodafonebuzz (cel mai urm`rit cont de companie din Romånia). Conturi de LinkedIn, YouTube, Google+, Instagram, Pinterest, Wikipedia, Flickr. Cu peste 40 de aplica]ii mobile [i peste 3.700.000 de desc`rc`ri, Vodafone are cel mai extins portofoliu de aplica]ii dezvoltate [i sus]inute de un operator mobil din Romånia. Blog de companie / brand: Blogul lui Sam. Campanii pe bloguri: Galaxy S5 Shadowing, Galaxy K Zoom – #DorDeRomania, Live Smart, Crystal Blue & Fab Muses. Pagini de Facebook: Samsung Romånia, Samsung Mobile Romånia, Samsung Trends of Tomorrow. |n intervalul 1 ianuarie 2014 – 31 ianuarie 2015 au fost derulate 23 de aplica]ii [i 4 campanii pe Facebook (Samsung Smart TV – Concert Smiley \n Hard Rock Cafe; Samsung Corporate – Antipa Treasure Hunt; Samsung Galaxy Tab S – C`l`tori spre birou, Samsung is Always on newsroom!. Cont pe Twitter, YouTube, Google+, Instagram, Pinterest (board-uri pentru multiple tipuri de produse [i con]inut foto inspira]ional). Campanii pe Instagram: #AlphaMetalique, #DorDeRomania www.oamenilaputerea5a.ro – platforma dedicat` campaniei pentru lansarea Samsung Galaxy S5. Customer Care prin intermediul paginilor de Facebook. Campanii pe bloguri: #SpuneiCuUnCantec, Cupa Mondial`, Mobile App Radar for Good (prima aplica]ie mobil` de voluntariat, care detecteaz` cauzele sociale din proximitate), Mobile App Coca-Cola Music Connections (prima aplica]ie mobil` pentru cei doritori s`-[i fac` prieteni \n func]ie de preferin]ele muzicale), #NebuniDeBuni, #FaPeCinevaFericit, Cupa Coca-Cola. Pagini de Facebook: CocaCola Romånia, Coca-Cola Zero, Coca-Cola Cup. Twitter (cocacola). Instagram (cocacolaromania). YouTube: #NebuniDeBuni, Live Service #SpuneiCuUnCantec – distribu]ia emotisongurilor: 53% - Facebook, 30% - WhatsApp, 11% - link direct, 6% -Twitter. Pe canalele oficiale, toate mesajele [i comentariile primesc r`spuns rapid sau sunt redirec]ionate c`tre infoline, de unde sunt preluate de departamentul de rela]ii cu clien]ii. Site:https: //letseattogether.cocacola.com Campanii cu implicarea blogosferei: rebrandingul din septembrie 2014, lansarea iPhone 6 \n oferta Telekom Romånia; Shareuie[te fericit (s`rb`torile de iarn`). Cu dou` s`pt`måni \nainte de rebranding, a fost lansat` campania de teasing, \n jurul platformei www.fanmagenta.ro [i al aplica]iei de mobil Hai!. Pagina de Facebook Telekom Romånia are peste 870.000 de fani [i este rezultatul contopirii paginilor Cosmote [i Romtelecom. Aplica]ii Facebook: Fan Magenta, Forum Telekom. Dou` conturi de Twitter: Telekom Romånia [i Telekom RO Suport (folosite pentru comunicarea campaniilor, a ofertelor speciale [i a lans`rilor de servicii [i produse). Twitter este folosit [i pentru furnizarea de informa]ii despre pl`]i, facturi, configur`ri, set`ri. Contul de LinkedIn sus]ine comunicarea campaniilor, serviciilor [i produselor. YouTube (telekomromania). Wikipedia (Telekom Romånia). Bloguri de brand: lidl.ro [i retete.lidl.ro. Campanii pe Facebook: Lidl’s Valentine Kiss (prima aplica]ie de mobil care a folosit Kiss Recognition Technology), Grillatarian, Amar y Comer, Winetunes (platform` cu recomand`ri de vin pe baza preferin]elor muzicale), Deluxe. Pagin` de Facebook (Lidl Romånia). Aplica]ii Facebook: Grillatarian, Eu [i Lidl (un raport cantitativ dezvoltat de Lidl [i GfK cu scopul de a afla dac` exist` vreo leg`tur` \ntre cump`r`turile la Lidl [i interac]iunile pe care le au fanii cu brandul \n social media. Twitter (LidlRomania). Cont de companie pe LinkedIn, YouTube (lidlromania), Google+ [i Pinterest. Este una dintre pu]inele companii din Romånia cu un departament dedicat de customer care \n social media. Fiecare \ntrebare prime[te r`spuns \n cel mai scurt timp de la echipa de monitorizare, iar reclama]iile sunt tratate individual.

TOP SOCIAL BRANDS

|N ROMÂNIA 6 KFC

www.kfc.ro POZI}IE 2014: 12

AVON www.avon.ro POZI}IE 2014: 3

MCDONALD’S http://mcdonalds.ro POZI}IE 2014: 25

L’ORÉAL www.loreal.ro POZI}IE 2014: 32

10 PEPSI

www.pepsi.com POZI}IE 2014: 5

A VII-a edi]ie a clasamentului brandurilor cu cea mai mare implicare \n social media

Dac` la \nceputul anului 2013 niciun blogger nu vorbea despre KFC proactiv, dup` doi ani de interac]iune peste 100 de bloggeri au scris despre campaniile [i produsele KFC. Campanii pe bloguri: #nuepanicaman, KFC Eroul Urban, Trio-urile de bloggeri, KFC Halloween, KFC Mic-dejun (#noptinebunediminetipebune), Smart kids of social media (#distractiecubaniputini). |n 2014, obiectivul pe pagina de Facebook KFC Romånia a fost de a crea o platform` de comunicare \n special cu consumatorii tineri (18-25 ani). Activit`]i pe Facebook: KFC Bucket Challenge, real time marketing \n campania #nuepanicaman, campanie pentru studen]ii din Bucure[ti. Aplica]ii Facebook: Smart Menu Quest, Nu e panic`, man, Crispy Strips vs. Hot Wings, Halloween. Twiter (kfcro). YouTube (kfcro). Google+ [i Instagram (KFC România). Site: http://www.kfc.ro/smartkids. Blog de brand: avonspaceblog.ro (activ \n 2014 [i 2015). Campanii pe bloguri: Avon Ambassadors (anual`), Avon Men Campaign, Anew Reversalist Testing, Right and Wrong Compliments, Luxe Project, Avon at New York Fashion Week. Pagini de Facebook: Avon Space (peste 930.000 de fani, moderare \n timp real), Campania Respectului, Stop Cancer la Sån. Aplica]ie de Facebook: Hora Frumuse]ii Avon. Twitter (AvonSpace). Profil global pe LinkedIn. YouTube Custom Channel (AvonCosmeticsRomania). Instagram (Avonspace). Platforma de crowdfunding: www.doneazacuavon.ro. |n 2014 au fost derulate campanii de Performance Facebook Newsfeed (mobil [i desktop) pentru promovarea magazinului online www.avon.ro [i recrutare de noi reprezentan]i Avon. Tot pe Facebook au fost promovate [i campaniile sociale: Campania Respectului, tricourile sociale Avon, Doneaz` cu Avon. Campanii cu bloggeri: Salate à la Chef Nicolai Tand, Ziua Funda]iei Ronald McDonald, McHappy Day, Winter Weeks. Pagina de Facebook (McDonald’s Romånia, cu o rat` de r`spuns care variaz` \n fiecare lun` \ntre 85% [i 100%, conform Social Bakers). Aplica]ii Facebook (lansate aproape lunar): De Dragobete I’m loving it, Spune cum vrei: savuros sau iute, F`-]i echipa de pahare, Gusturi de Hollywood, Hai \n pauza de mas`, Felii de poveste, Joac`-te pentru copii, Cupoane, Prive[te [i Pofte[te. Pe contul de YouTube au fost \nc`rcate \n 2014 27 de clipuri (4 milioane de vizualiz`ri). Cont Google+ (McDonald’s Romånia). Rela]ia brand – clien]i este sus]inut` atåt pe pagina de Facebook, cåt [i prin formularul de contact de pe site. Toate \ntreb`rile, solicit`rile sau reclama]iile \nregistrate au \n general un timp de r`spuns de 1-2 ore. Una dintre cele mai importante campanii derulate anul trecut de L’Oréal pe bloguri a fst campania sus]inut` de Fabulousmuses.net, bazat` pe con]inut video pe blogul [i canalele de socializare ale celor dou` protagoniste ale blogului. Pagin` de Facebook, (L’Oreal Paris). YouTube (L’Oreal Paris Romånia). Instagram (lorealparisro). Site-uri cu con]inut generat de consumatori: www.missmanga.lorealparis.ro (Miss Manga, asociere cu bloggerul Marta Popescu, decembrie 2014 – ianuarie 2015) [i www.purereds.lorealparis.ro – lansarea colec]iei de rujuri Pure Reds (proiect special cu femei obi[nuite care [i-au spus povestea lor legate de un ruj ro[u \ntr-o sec]iune din www.catchy.ro, \n perioada octombrie – decembrie 2014). Rela]ii cu consumatorii \n social media: Random Act of Kindness. Cu ocazia Campionatului Mondial din 2014, Pepsi [i-a reafirmat sus]inerea pentru fotbal printr-o serie de activit`]i de promovare, printre care: Pepsi Football 2014 (videoclip interactiv \n social media si digital), platforma #FutbolNow (component` local`, cu lansarea dozelor Pepsi cu fotbali[ti - 18 bloggeri implica]i), lansarea primei inova]ii de produs din ultimii 7 ani – Pepsi Ginga (o edi]ie limitat`, 34 de bloggeri au primit produsul pentru a-l testa), aplica]ia de Facebook Next 11 (\n parteneriat cu Academia de Fotbal Gheorghe Hagi). Pagina de Facebook Pepsi a avut peste 834.000 de fani \n intervalul 1 ianuarie 2014 – 31 ianuarie 2015. Twitter: PepsiRomania. YouTube: PepsiRomania. Conturi: Google+, Instagram, Pinterest (pepsiromania). Programul de recrutare pentru internshipul pl`tit PepsiCo, Butterfly Effect, are pagin` de Facebook. Biz

TOP SOCIAL BRANDS

BITDEFENDER www.bitdefender.com POZI}IE 2014: 15

AQUA CARPATICA www.aquacarpatica.com POZI}IE 2014: 11

HEINEKEN www.heineken.com POZI}IE 2014: 8

INTEL www.intel.com POZI}IE 2014: –

MEGA IMAGE www.mega-image.ro POZI}IE 2014: –

KLM www.klm.com POZI}IE 2014: 21

DANONE www.danone.ro POZI}IE 2014: 9

OMV PETROM www.omvpetrom.com POZI}IE 2014: 6

BMW www.bmw.ro POZI}IE 2014: 16

URSUS http://ursus.ro POZI}IE 2014: – 28

Biz

Blog: www.hotforsecurity.com. Campanii pe bloguri: Bitdefender Launch 2015; Blog Headers Take Over On: manafu.ro, zoso.ro, arhiblog.ro. Pagini de Facebook: BitDefenderRO, Bitdefender [i BitDefenderDE. Campanii pe Facebook: World Cup, Conquering the Everest, Bitdefender 2015, Halloween, Christmas Quest for Santa, Total Security Multi-Device, Family Pack. Conturi de Twitter (Bitdefender [i BitdefenderRO), LinkedIn, YouTube [i Google+. Rata de r`spuns la orice mesaj primit prin social media este de sub 12 ore. Prezen]` \n online prin intermediul blog.aquacarpatica.com. Campania Testul Purit`]ii a avut o important` component` online, cu o implicare activ` a blogosferei. Pagin` de Facebook (Aqua Carpatica). Aplica]ie de Facebook (Testul Purit`]ii). Cont de Twitter (aquacarpatica), cu actualiz`ri constante. Cont pe YouTube (AquaCarpatica). Instagram (aquacarpatica). Site cu con]inut generat de consumatori: testulpuritatii.ro Prezen]a activ` \n social media prin intermediul blogului de brand Heineken, a paginii de Facebook dedicate [i a campaniilor derulate pe bloguri. Aplica]ii dezvoltate pe Facebook: Enjoy the Heineken Music Lounge, The Odissey Legends, Open your City. Dou` conturi de Twitter: (Heineken_ro [i Heineken), actualizate constant. Cont pe YouTube (Heineken). |n intervalul 1 ianuarie 2014 – 31 ianuarie 2015 a sus]inut evenimente dedicate blogosferei [i social media. Iq.intel.ro este o revist` digital`, cu informa]ii valoroase pentru pasiona]ii de tehnologie \n general, f`r` a pune brandul \n centrul aten]iei, iar Chic Tech, dezvoltat \mpreun` cu Molecule-F, este singurul blog de fashion [i tehnologie din Romånia. Campanie pe bloguri: Intel People’s Choice Award (\n parteneriat cu Digital Divas). Aplica]ii Facebook: Week-end de distrac]ie, IntelShips, Intel Summer Experience 2.0, Jobs at Intel, INside Instyle, {coala de Overclocking, Point.Click. Encore, Reinventeaz`-te. 10 ani \n Romånia. YouTube [i Instagram (IntelRomania). Pe pagina de Facebook Mega Image Romånia au rulat \n intervalul 1 ianuarie 2014 – 31 ianuarie 2015 peste 10 aplica]ii, printre care [i cea pentru proiectul Mega Chic. Are cont de companie pe LinkedIn [i YouTube. Site cu con]inut generat de utilizatori: www.megaimage.ro/gradinitadeanimale. Rata medie de r`spuns la mesajele primite \n social media este de 6 ore. Activit`]ile de recrutare cu ajutorul social media se desf`[oar` prin programul interna]ional de internship Delhaize Group. Blog: https://blog.klm.com. Campanii pe bloguri: concurs cu premii carduri Flying Blue Silver, Destina]ia de Vis KLM, concurs KLM [i Airbnb – Cå[tig` dou` nop]i de cazare \ntr-o aeronav` KLM, MD-11, Round the World Skyteam. Pagin` de Facebook (Klm.ro). Aplica]ie de Facebook: Via]a este mai dulce cu Flying Blue. Cont de Twitter (twitter.com/KLM), YouTube (KLMRoyalDutchAirline), Google+ (+KLM), Instagram (klm). Men]inerea rela]iilor cu clien]ii prin intermediul serviciului de mesagerie de pe pagina de Facebook KLM Romånia. |n 2014 danone.ro a fost relansat, incluzånd [i un modul de blog. Ca parte a campaniei Provocarea Activia #ActiveazaStareaDeBine, \n ianuarie 2015 a fost activat blogul Activia. Campanii pe bloguri: Activia Challenge, proiecte Blogal. Pagini de Facebook: Danone Romånia, Activia Romånia, Iaurtul Danone, Deschide Danone (2014). Aplica]ie Facebook: Tu ce tip de mån`cios e[ti?. Twitter (Cupa Hagi Danone). Cont pe LinkedIn. Conturile YouTube ale Danone sunt folosite pentru promovarea TVC-urilor, interviurilor sau a evenimentelor proprii. |n 2014 pe blogul colectiv }ara lui Andrei au fost derulate mai multe workshopuri interactive. Campanii pe bloguri: #PRINEAMT, Idei din }ara lui Andrei, Profesorul Ini]iativ`, Ambasadori din Tab`r`, România de 10. Pagini de Facebook: PetromRo [i }ara lui Andrei, implicate constant \n promovarea proiectelor derulate de companie (campanii, ads, aplica]ii). Conturi de Twitter: OMVPetrom, LaDrumInRomania, }ara lui Andrei. Pagin` principal` de LinkedIn. Conturi YouTube (OMV Petrom [i }ara lui Andrei), Google+ (activ din aprilie 2013), Instagram. BMW xDrive Tour 2014 a avut promovare pe bloguri [i Instagram. De asemenea, pe parcursul anului, mai multe modele au fost testate de reprezentan]i ai blogosferei. Pagin` de Facebook (BMW Romånia). Cont Twitter (bmwro). Cont de companie pe LinkedIn (BMW Group Romånia). Instagram (bmwromania). A sus]inut evenimentul Auskia. Realizeaz` constant activit`]i de customer care \n special prin intermediul mesajelor private pe pagina de Facebook. Ursus de]ine pagina de Facebook cu cel mai mare num`r de fani din categoria bere din Romånia (peste 700.000), iar pe tot parcursul anului 2014 s-a situat \n top 3 cele mai vizibile branduri online (Zelist Monitor [i fbMonitor). În categoria paginilor de bere din Romånia, canalul de YouTube Ursus se afl` pe primul loc \n ceea ce prive[te num`rul de abona]i [i vizibilitate (Social Bakers). Website cu con]inut generat de utilizatori: http://momente.cool (prima comunitate axat` pe socializare a unui brand romånesc de bere, lansat` \n august 2014).

TOP SOCIAL BRANDS

21 LG

www.lg.com/ro POZI}IE 2014: 26

CARREFOUR http://carrefour.ro POZI}IE 2014: –

23 ING

www.ing.ro POZI}IE 2014: 22

AIR FRANCE www.airfrance.com POZI}IE 2014: 23

UNICREDIT www.unicredit-tiriac.ro POZI}IE 2014: 28

26 TNT

www.tnt.com POZI}IE 2014: –

RENAULT www.renault.ro POZI}IE 2014: 20

LIPTON www.liptonicetea.com POZI}IE 2014: –

29 NOKIA MICROSOFT

MOBILE www.microsoft.com/mobile POZI}IE 2014: 18

JACK DANIEL’S www.jackdaniels.com POZI}IE 2014: – 30

Biz

Blog de brand: http://lgblog.ro. Campanii pe bloguri: o campanie de teste pentru LG G3 (iunie – august 2014) [i campania Descoper` locuri frumoase cu LG G3 (iunie – septembrie) \n care bloggeri cunoscu]i \n domenii diferite au folosit noul smartphone LG G3 pentru a descoperi locuri [i experien]e frumoase. Pagin` oficial` de Facebook (LGRomania). Campanie pe Facebook: Life's Good. Life's Football (cu aplica]ieconcurs [i Facebook Ads). Campanii pe bloguri pentru promovarea colec]iilor de haine, bijuterii [i alte prooduse din portofoliul companiei. Pe bloguri [i prin bannere au fost promovate campaniile de Black Friday [i Black Week. Are pagin` de Facebook na]ional` (Carrefour Romånia) [i alte 26 de pagini ale magazinelor din ]ar`. YouTube (CarrefourRomania). Site cu con]inut generat de utilizatori: www.carrefour.ro/reteta-dragostei. Paginile de Facebook acoper` [i func]ia de customer care (rata medie de r`spuns este de 2 ore). Campanie pe bloguri: Cel Mai Mare Colind (campanie de Cr`ciun cu o component` de CSR). Pagin` de Facebook INGWebCafe (205.000 de fani). Aplica]ii pe Facebook (Prim`vara bucuriilor, Dor de duc`, Gesturi mici pentru bucurii mari). Contul de Twitter (ing_ro) sus]ine [i activitatea de customer care \n social media. Cont de companie pe LinkedIn (ING Romånia). Cont YouTube (ING Romånia). Cont YouTube (ingbankromania). Cont Google+ (ingromania). Activit`]i de recrutare prin intermediul Facebook [i LinkedIn. Campanii pe bloguri: Air France, France is in the air, Ziua Fran]ei pe aeroport, Concurs cu premii carduri Flying Blue Silver, Round the World Skyteam. Campanii derulate pe pagina de Facebook AirFrance: concurs de fotografie C`l`torii f`r` griji [i Via]a este mai dulce cu Flying Blue. Cont de Twitter (airfrance). Canal YouTube (airfraceonair). Google+ (airfrance). Instagram (airfrance). Activit`]ile de customer care sunt sus]inute \n social media prin serviciul de mesagerie de pe pagina de Facebook Air France. Pentru a promova versiunea actualizat` a aplica]iei de Mobile B@nking, UniCredit }iriac Bank a derulat \n perioada aprilie-iunie 2014 campania Controleaz`-]i banca de pe telefonul mobil. e-Sucursala, aplica]ia lansat` pe pagina de Facebook UniCredit}iriac Bank, este prima sucursal` bancar` virtual` pe Facebook din Romånia, unde, prin intermediul unei aplica]ii de chat securizate, clien]ii pot comunica 24/24, 7/7, cu consultan]ii specializa]i ai b`ncii, despre nevoile [i probleme lor financiar-bancare. Conturi pe LinkedIn, YouTube, Google+, Instagram. |n 2014 a lansat conceptul #livrarespeciala, dedicat blogosferei. Pagina de Facebook TNT Express Romånia ocup` locul 2 la nivel mondial, \n cadrul paginilor social media TNT, [i locul 1 \ntre operatorii interna]ionali de curierat din Romånia. Angaja]ii TNT sunt invita]i s` sus]in` prezen]a brandului \n re]elele sociale (pot utiliza re]elele sociale de pe orice calculator din re]ea [i pot utiliza grupul de Facebook dedicat lor). Timpul mediu de r`spuns pentru activitatea de customer care este sub o or` \n zilele lucr`toare [i 1-2 ore noaptea sau \n weekend. Pagina oficial` de Facebook Renault Romånia, lansat` \n iunie 2012, are \n prezent peste 477.000 de fani. Aplica]ii rulate pe Facebook: Cursa olimpic` Renault (februarie – martie 2014), Por]i Deschise – Renault Megane. Dou` conturi de Twitter: RenaultRoOfficial [i Renault România. Are canal de YouTube dedicat, cont pe YouTube [i Instagram. |n 2014 Lipton Ice Tea a dezvoltat platforma global` Taste the Brightside cu rolul de a crea o nou` comunitate pentru tinerii cu vårste \ntre 18 [i 25 ani. Strategia de promovare pe plan local a inclus activit`]i \n social media [i blogosfer` (Casa Lipton, Ia-]i vacan]` cu Lipton. Gust` o var` pe zi, Plaja Lipton, Weekendurile bloggerilor [i vedetelor la mare, \n Casa Lipton). Campania a avut sus]inere pe pagina de Facebook. Pentru a prelungi interac]iunea cu fanii, la final de var` a fost organizat un Pool Party pe pagina de Facebook. YouTube (liptonicetearomania). |n intervalul iunie – decembrie 2014 au fost derulate mai multe campanii bloguri: Lumia 630 for Lifestyle, Lumia 930 Back to school, Un Lumia de s`rb`tori, iar terminale [i accesorii Nokia Microsoft Lumia sunt \n mod constant oferite blogerilor spre testare. Brandul comunic` cu bloggerii prin transmiterea de comunicate de pres` despre lans`ri de produse, invita]ii [i participarea la diverse evenimente cu media. Are pagin` de Facebook, conturi de Twitter, LinkedIn, YouTube. Pentru toate campaniile derulate pe pagina de Facebook Jack Daniel’s Romånia hashtagul folosit este #SpiritofJack. Parte din campania anual` Jack Daniel’s Birthday 2014 a fost lansat` aplica]ia Share Jack’s Spirit avånd ca mecanism de func]ionare diseminarea de con]inut generat de consumatori. Conform strategiei de comunicare la nivel global, Jack Daniel’s nu comunic` la nivel regional pe Twitter [i YouTube. Pentru loializarea consumatorilor, personajul Mr. Jack \i recompenseaz` pe cei care dau dovad` de #TrueSpirits, prin diverse cadouri.

TOP SOCIAL BRANDS

GARANTI BANK www.garantibank.ro POZI}IE 2014: 42

ENEL www.enel.ro POZI}IE 2014: –

LAY’S http://pepsico.ro POZI}IE 2014: 33

ASUS www.asus.com/ro POZI}IE 2014: –

UPC www.upc.ro POZI}IE 2014: –

36 PROMENADA MALL

www.promenada.ro POZI}IE 2014:–

MILKA http://www.milka.ro POZI}IE 2014: –

38 BANCA

TRANSILVANIA www.bancatransilvania.ro POZI}IE 2014: 38

DUREX www.durex.ro POZI}IE 2014: –

LENOVO www.lenovo.com POZI}IE 2014: –

Aplica]ii pe pagina de Facebook: SEQR (D`-i telefonului t`u superputeri), Bonus Card – Sunetele prim`verii r`sun` \n stilul t`u cu Bonus Card, Premii pentru o var` perfect`, Bonus Card - Deschide Cutia cu Bucurii Bonus Card, Fii iste] cu Garanti Salariu+, D`ruie[te bucurie & d` share ur`rilor tale de bine. Conturi de LinkedIn, YouTube [i Pinterest. Prin aplica]ia de customer care se prime[te r`spuns la orice \ntrebare \n 48 de ore. Programul Learn 2B a Banker a fost promovat pe Facebook [i LinkedIn. Platforma de comunicare: #CuIncredere. Campanii pe bloguri: Enel transform` becurile \n obiecte de art` (octombrie – noiembrie 2014); City of Energy Bus Tour – #cityofenergy (decembrie 2014). Pagin` de Facebook: Enel Sharing România. Aplica]ii Facebook: My Enel, Contact (social media care), Enel Asisten]`, Enel [i Visuell (aplica]ii comerciale). Cont Twitter (EnelSharingRo). Cont YouTube (EnelSharingRo). Cont Flickr (Enel Sharing Romånia). Cont Tumblr (The City of Energy). Con]inutul creat de bloggeri, clipurile [i fotografiile din campania Fermierii Lay’s, integrat` \n 2014 \n campania de brand Ghice[te numele re]etelor secrete Lay’s, au fost adunate \ntr-un tab pe pagina de Facebook Lay’s Romånia. Aplica]ii Facekook: Valiza Lay’s – Lay’s are o super miz`, bani \n pung` [i-n valiz`; Fii campionul premiilor Lay’s, Ghice[te numele rete]elor secrete Lay’s. Twitter (@LaysRomania). YouTube (LaysRomania). Pinterest (laysromania). Recrutare prin social media: programul Butterfly Effect. Pagina de Facebook Asus Romånia a crescut de la 64.433 de fani (1 ianuarie 2014) la peste 163.000 de fani (31 ianuarie 2015). O aplica]ie de Facebook a reprezentat a treia etap` a campaniei desf`[urate timp de un an (ianuarie 2014 – ianuarie 2015) \n care responden]ii [i-au exprimat opinia despre produsul Asus de]inut. A sponsorizat a doua edi]ie a Blogwars (computerblog.ro versus nwradu.ro pe tema laptopului de gaming Asus ROG G750 [i imidoresc.ro versus revoblog.ro pe tema tabletei convertibile Asus Transformer Book T100). Platforme de comunicare: Smart Nation [i Digital Nature (Digital Zoo, Locuri De V`zut [i Ghidul P`rin]ilor). Ambele platforme au cont YouTube [i pagin` de Facebook. Digital Nature a inclus [i un proiect special – Aventura QR Codurilor (pentru a anun]a c` B`neasa este prima gr`din` zoologic` cu QR coduri din ]ar`). Campanii pe bloguri: Disney Junior (UrbanKid), UPC Wi-Free, PlayStation 3. Aplica]ii pe pagina de Facebook UPC.ro: Improvographic, Best of 2014, Cum s` scapi cu o vacan]`, Ghici cine se ascunde. Tab FAQ (customer care). Blog de brand: http://noutati.promenada.ro. Campanii pe bloguri: Activ`ri ale campaniei Vara asta sunt pe (Care PE Care Manafu vs Bazavan, Care PE Care Mazilu vs Morodan), Activare Cristina Bazavan la un an de Promenada. Aplica]ii pe pagina de Facebook (Promenadaro): Cool@School Andrei Aradits, Radio Promenada, TalkShop Promenada. Twitter (promenadaro). YouTube (PromenadaRo). Google+ (PromenadaRo). Instagram (promenadaro). FourSquare (Promenada). Comunitatea de Facebook Milka din Romånia reune[te peste 500.000 de fani. |n perioada 15 octombrie – 30 noiembrie 2014 a fost derulat` campania #eOKsaCIOCOLATA, platform` \n care utilizatorii puteau \nscrie codurile promo]ionale aflate pe pachetele de Milka, precum [i momente din via]` cånd e OK s` m`nånci ciocolat` (peste 43.000 de utilizatori \nscri[i [i peste 13.000 de OK-uri \nscrise \n campanie). Este prima banc` din Romånia care are pe site o platform` de social media newsroom. Campanii pe bloguri: DragoBT, Totul pentru IMM. Pagin` de Facebook (Banca Transilvania). Twitter (B_Transilvania). LinkedIn (Banca Transilvania). YouTube (Zanul BT). Google+ (bancatransilvania). Site cu con]inut generat de utilizatori: www.intreb.bancatransilvania.ro (r`spunsuri la \ntrebari din domeniul financiar-bancar). Pinterest (btransilvania). Wikipedia (Banca Transilvania). Customer care prin Facebook, Twitter, LinkedIn, Google+. Campanii pe bloguri: Loveville 2014, Someone Like Me, Stand Up For Safe Love, Something Different. Aplica]ii pe pagina de Facebook (Durex Romånia): Loveville 2014 (1 mai – 31 iulie 2014), Someone Like Me, Stand Up For Safe Love (3 noiembrie – 31 decembrie 2014), Cont de Twitter (DurexRO) – actualizare [i promovare constant` a brandului, promovarea aplica]iilor [i a campaniilor, interac]iune cu fanii. Conturi de YouTube, Instagram, Pinterest (durexro). Lenovo deruleaz` constant campanii de testare a produselor \n mediul online r`spunzånd cererilor directe, dar [i propunånd proactiv produse de interes pentru cititori \n func]ie de specificul fiec`rui blog. Aplica]ii pe pagina de Facebook Lenovo Romånia: Schimb pe nev`zute, YOGAmyway (concurs la nivel global), The Game of DO. Cont YouTube (Lenovo România). Echipa Lenovo ofer` asisten]` permanent` fanilor de pe Facebook care au nevoie de informa]ii despre modul de func]ionare a produselor sau despre sistemul de garan]ie. Biz

TOP SOCIAL BRANDS

CORA www.cora.ro POZI}IE 2014: 43

IKEA www.ikea.ro POZI}IE 2014: 14

BRD www.brd.ro POZI}IE 2014: –

ELECTROLUX www.electrolux.ro POZI}IE 2014: –

DONCAFÉ www.doncafe.ro POZI}IE 2014: 41

BERGENBIER www.bergenbier.ro POZI}IE 2014: 50

HEIDI www.heidi-chocolate.com POZI}IE 2014: 46

SPRITE www.sprite.ro POZI}IE 2014: –

BILLA www.billa.ro POZI}IE 2014: –

CALIF http://calif.ro POZI}IE 2014: – 32

Biz

Campanii pe bloguri: lans`rile catalogului moda de var`/toamn` (}inute cu bilet de c`l`torie [i Inspir`-te din natur`). Pagin` de Facebook (corahipermarket). Aplica]ii pe Facebook: Cu Dragobete [i Valentin po]i cå[tiga un festin, De Dragobete [i Valentin ar`t`m c` ne iubim, Uite a[a este tricolorul meu!, Ce crezi c` o s` lanseze coradrive \mpreun` cu TNT pe 3 decembrie?, Sunt preg`tit de [coal`, cora & Jules Clarysse. YouTube (coraromania). Cont Google+. Customer care prin intermediul paginii de Facebook. Campanii pe bloguri: “|mpreun` pentru casele familiale din SOS Satul Copiilor Bucure[ti, Lansarea catalogului Ikea 2015, Campania juc`riilor de plu[. Pagina de Facebook Ikea Romånia a fost lansat` \n 2013. Aplica]ie: C`su]a \ntreb`rilor. Contul YouTube a fost lansat \n 2012. Conturile de Twitter, Instagram, Pinterest (IKEARomania) sunt active din 2013. Contul de Google+ urmeaz` acela[i plan editorial ca \n cazul Facebook. Timpul de r`spuns pe canalele de social media este de 2 ore pe durata programului de func]ionare a magazinului. Mesajul spotului BRD “|ncepe” a fost amplificat prin cooptarea mai multor bloggeri pentru a scrie despre situa]iile \n care li s-a spus: “prea târziu”, “prea greu”, “prea complicat” [i totu[i ei au mers mai departe. Aplica]ii pe pagina de Facebook (BRD Groupe Société Générale): Valentine’s Day 2014, Gift Card BRD. Cont de companie pe LinkedIn. Cont YouTube (BRDGroupe). Echipa de Customer Care r`spunde zilnic la zeci de \ntreb`ri direct \n comentariile paginii de Facebook sau prin mesaje private. |n 2014, Electrolux a continuat strategia de interac]iune cu bloggerii [i fanii de pe Facebook. Campanii pe bloguri: Electrolux DesignLab 2014, lansarea Sport Blender (platforma Ingredientul Secret), aspiratorul Ergorapido – 10 ani, proiectul caritabil Electrolux [i Casa Regal` a Romåniei. Aplica]ii derulate pe pagina de Facebook Electrolux Romånia: Real Life, Vase curate, economii adev`rate. Cont pe YouTube (ElectroluxRomania). Activ`ri [i aplica]ii pe pagina de Facebook Doncafé: Cå[tig` premii m`cinate pe Facebook \n cadrul promo]iei na]ionale Cå[tig` premii m`cinate pe loc (noiembrie 2014), Momentul tù de Sfånta Maria (septembrie 2014), Cå[tig` momentul tù (martie-mai 2014), Cåntecul momentelor tale (iulie 2014), Momente \n dar (august 2014), Momentul tù de Cr`ciun (decembrie 2014). Cont YouTube (DoncafeRomania). Cont Google+. Mobile app – Snooze for Coffee ( Doncafé [i Beko). Toate meciurile celei mai mari competi]ii de fotbal amator din Romånia, www.cupaprieteniei.ro, ini]iate de Bergenbier, au fost documentate pe pagina de Facebook Bergenbier Romånia. Campania a atras peste 130.000 de utilizatori pe site [i peste 2.000.000 de afi[`ri de pagini, iar Facebook-ul organic a fost a treia surs` de recrutare \n termen de volum ca importan]`. Pagina de Facebook a fost actualizat` \n timp real cu poze [i clipuri de la concertele ocazionate de Zilele Prieteniei Bergenbier. Cont YouTube (Bergenbier SA). Printre campaniile derulate pe bloguri pe parcursul anului 2014 s-au num`rat Mesagerul Sentimentelor [i Winter Delight. Pe pagina de Facebook Heidi Chocolate au fost rulate mai multe aplica]ii. Pagina de Facebook a brandului este de asemenea folosit` pentru activit`]i de customer care [i recrutare (Facebook Ads). Pagina de Facebook Sprite Romånia a fost folosit` pentru amplificarea con]inutului, promovarea activ`rilor (Dozatorul Sprite Breeze Mamaia), a promo]iei na]ionale Fanta Sprite – B`t`lia premiilor [i a evenimentelor offline. Cont Twitter (Sprite). Cont LinkedIn. Cont YouTube (#AdevarulRacoritor). Instagram (spriteromania). Monitorizeaz` men]iunile legate de brand, iar pe canalele oficiale, toate mesajele [i comentariile primesc r`spuns rapid sau sunt redirec]ionate c`tre infoline-ul Coca-Cola. Pagina de Facebook Billa Romånia avea la 31 ianuarie 2015 peste 200.000 de fani, \n cre[tere cu aproximativ 24.000 fa]` de ianuarie 2014. Aplica]ii derulate pe Facebook: Valentine’s Day pe gustul tù (februarie 2014), primul catalog social din România – Like cu Like se fac reducerile mari! (pe durata aplica]iei, rata de engagement a fost de 2.200% mai mare decåt media paginii), Campionatul suporterilor (aplica]ie pentru Campionatul Mondial de Fotbal). Canal YouTube (Billa Romånia). Pagin` oficial` de Facebook – Calif Romånia (califromania). Canal de YouTube – Califatul Iancului. Cont Instagram (califromania). Printre campaniile derulate pe bloguri anul trecut s-num`rat lansarea re]etelor Biz Kebab. Pagina de Facebook este folosit` ca suport pentru rela]iile cu clien]ii. La \nceputul anului 2015, Calif a sus]inut proiectul #tenDubai 2015.

TOP SOCIAL BRANDS

REDD’S http://redds.ro POZI}IE 2015: –

MAYBELLINE NEW YORK www.maybelline.ro POZI}IE 2014: –

GROLSCH www.experimentalist.ro POZI}IE 2014: 47

NAPOLACT www.napolact.ro POZI}IE 2014: –

DELL www.dell.ro POZI}IE 2014: –

FANTA www.fanta.ro POZI}IE 2014: –

CHIO www.chio.ro POZI}IE 2014: –

FAN COURIER www.fancourier.ro POZI}IE 2014: –

SELGROS www.selgros.ro POZI}IE 2014: –

CIUC www.ciucpremium.ro POZI}IE 2014: –

Blogul Redd’s Shoe ofer` con]inut dedicat publicului feminin sub umbrela Redd’s – Creator de Gust. Pagina de Facebook Redd’s – Too Tasty for Men (reddsbeer) a fost lansat` \n iunie 2010, iar pån` la finalul lunii ianuarie 2015 a acumulat peste 167.000 de fani. Aplica]ie Facebook: Redd’s Mojito – Viva la Fiesta. Campania de lansare Redd’s Mojito a \nceput pe canalul de YouTube al brandului (reddsromania) [i a fost construit` pornind de la conceptul de fiesta (vivalafiesta.ro). Aplica]ia dedicat` lans`rii produsului Baby Lips activ` \n perioada iulie – august 2014, cu peste 3.000 de \nregistr`ri \n concurs, a dublat rata de engagment a paginii de Facebook Maybelline Romånia (Maybelline.ro). Canal dedicat de YouTube – Maybelline Romånia. Cont Instagram (maybellineromania). Site cu con]inut generat de utilizatori – Gallery of the Looks. Cont Pinterest (maybellinero). La 31 ianuarie 2015, pagina de Facebook ExperimentalistRO avea peste 142.000 de fani. Canalul de YouTube GrolschRo func]ioneaz` ca o platform` de sus]inere a creativit`]ii (clipurile \nc`rcate promoveaz` oameni, evenimente [i locuri ce ]in de comunitatea artistic` din Romånia). Experimentalist.ro este o platform` lansat` cu misiunea de a aduna romånii cu idei \ndr`zne]e [i de a-i pune \n legatur` unii cu al]ii. Proiecte speciale: Grolsch Change the City Cluj [i Timi[oara, Proiect Guerrilive, The Jar – Crafted for creative minds. Cu peste 250.000 de fani \n prezent, pagina de Facebook Napolact reprezint` un suport pentru promovarea m`rcii, precum [i un mijloc de customer care \n social media. Brandul are canal dedicat de YouTube (NapolactCaOdinioara) [i cont de Pinterest (www.pinterest.com/napolact). Napolact a fost partener al primei edi]ii a Food Bloggers Conference (2014). Laptopuri [i monitoare sunt oferite \n mod constant \n teste bloggerilor. De asemenea, le sunt trimise bloggerilor comunicate de pres` [i inform`ri despre lans`ri de produse sau invita]ii pentru participarea la diverse evenimente. Aplica]ie pe pagina de Facebook: campania Dell S`rb`tori Romånia Give/Get Inspired (decembrie 2014 – ianuarie 2015). Pagina de Facebook Fanta este folosit` pentru amplificarea con]inutului [i a activ`rilor (Campania na]ional` Fanta Sprite – B`t`lia Premiilor). Twitter (FantaFun). LinkedIn. Canal YouTube (Fanta Madness, Fanta Zmeur` [i fructul pasiunii). Instagram (fantaromania). Site cu con]inut generat de utilizatori: www.fanta.eu/ro-ro. Monitorizeaz` men]iunile legate de brand, iar pe canalele oficiale toate mesajele [i comentariile primesc r`spuns rapid sau sunt redirec]ionate c`tre infoline-ul Coca-Cola. Dou` pagini de Facebook: Gust` Chio [i ChioXTREME, ni[ate pe dou` categorii de produse. Aplica]ii de Facebook \n mod constant (prin aplica]ia Gust` Chio au fost trimise 90.000 de invita]ii [i au fost atra[i 35.000 de utilizatori unici). Proiect special: Ziua Nesomnului (de Ziua Interna]ional` a Somnului, pagina Chio nu a dormit deloc, a postat \n fiecare or` con]inut foto [i video; post`rile din ziua respectiv` au atras peste 1.400 de like-uri [i sute de comentarii [i share-uri). Campanii pe bloguri: Curier pentru o zi, Zilele Por]ilor Deschise. Pagin` de Facebook: FABCourier. Cont activ de Twitter (fan_courier). Canal dedicat de YouTube (FANCourierRo). Cont Google+. Cont Instagram (fancourier). Site cu con]inut generat de utilizatori: www.fancourier.ro. Asisten]` [i \ntre]inere a rela]iilor cu clien]ii, precum [i activit`]i de recrutare prin intermediul canalelor de social media. Campanii pe bloguri: Cum am supravie]uit (iulie 2014), Arena bloggerilor (septembrie 2014). Pagina de Facebook Selgros România are o importan]` major` în strategia de comunicare a pozi]ion`rii, \ncepånd din 2013, ca retailer care se adreseaz` [i consumatorului final. Activ`ri pentru fanii paginii: Selgros te echipeaz` de toamn`, Neao[ gr`ie[ti, cadouri prime[ti, Cerne-]i norocul pentru premiile Selgros!. Aplica]ii Facebook: Iube[te! Cu Selgros merit`, Roata Norocului, Preg`te[te-te pentru lupta cu ar[i]a!, Insulele Fructive. Comunic` prin intermediul unui blog de brand Ciuc Original Premium, dar [i prin campanii derulate pe diverse bloguri. Pe pagina de Facebook (Ciuc Premium) au fost rulate mai multe aplica]ii pe durata intervalului de timp analizat. Canal dedicat de YouTuve (Bere Ciuc Premium). Site cu con]inute generat de utilizatori: www.pranzpenevazute.ro (Ciuc 0.0%). Biz

TOP SOCIAL BRANDS

DORNA www.dorna.ro POZI}IE 2014: –

PIRAEUS BANK www.piraeusbank.ro POZI}IE 2014: –

STAROPRAMEN www.bergenbiersa.ro POZI}IE 2014: 29

APEROL www.aperol.com POZI}IE 2014: –

BANCPOST www.bancpost.ro POZI}IE 2014: 19

GUINNESS www.guinness.com POZI}IE 2014: –

DERO www.dero.ro POZI}IE 2014: 49

SÂMBURE{TI www.samburesti.com POZI}IE 2014: –

JOHNNIE WALKER www.johnniewalker.com POZI}IE 2014: –

ROM www.romautentic.ro POZI}IE 2014: 10

Biz

Comunitatea Dorna s-a format din unificarea a dou` pagini de Facebook: Dorna [i Dorna Baby [i este alc`tuit` \n majoritate din m`mici [i sus]in`tori ai cauzei copiilor n`scu]i prematur (62% femei – dintre care 48% intre 18 [i 24 de ani – [i 38% b`rba]i. Obiectivul infograficului PIantBottle a fost de a explica procesul de produc]ie [i efectul asupra mediului al noului ambalaj, cu pån` la 30% con]inut din plante, lansat \n 2014. YouTube (Dorna Oficial). Site cu con]inut generat de utilizatori: www.grijapentrucopii.ro. Pornit ca urmare a dorin]ei Piraeus Bank de a sprijini participarea sportivilor romåni la Jocurile Olimpice din 2012, blogul Curaj Romånia s-a orientat \n 2014 [i 2015 [i spre alte zone pornind de la ideea de „romåni de bine”. Pagina de Facebook (PiraeusBank.Ro) este construit` \n jurul ideii “În dialog cu tine”. Aplica]ii Facebook: Winbank - Banca Oriunde, Cariere (cåte 10 CV-uri primite lunar). Cont LinkedIn. Canal YouTube (DOT de la Piraeus Bank). Asisten]` oferit` clien]ilor prin intermediul social media. Campanii pe bloguri: lansarea specialit`]ilor Staropramen [i a primelor direc]ii de savurare al`turi de måncare cu ocazia Webstock (#bloggers4beer), Fii Chef \n Pauz` cu Staropramen (aprilie 2014). Facebook (Staropramen Romånia). Aplica]ie Facebook: Staropramen aduce experien]a teatrului \n spa]iul online (iunie 2014). Cont de companie pe LinkedIn (Bergenbier SA). Canal YouTube (Staropramen România). Instagram (staropramen_romania). R`spunde la toate mesajele / \ntreb`rile primite \n maximum 48 de ore. Campanii pe bloguri: Aperol NCP, 3, 2, 1, e timpul pentru Aperol Spritz, Harta Loca]iilor Aperol Spritz. Aplica]ii pe pagina de Facebook Aperol Spritz Romånia: Aperol NCP (mai - august 2014), 3, 2, 1, e timpul pentru Aperol Spritz (12 – 30 mai 2014), Harta Loca]iilor Aperol Spritz. Canal YouTube (Aperol Romånia). Cont Instagram (aperol_romania). Site cu con]nut generat de utilizatori: www.ppd.com.ro/brand-uri/liquors-digestives-7/aperol.html Blog de brand: Ateliere de idei. Campanii pe bloguri: Lansarea cardului de credit Wizz Bancpost, Cu cardul Wizz Bancpost Cumperi. Prime[ti puncte. C`l`tore[ti. |ntr-o aplica]ie dedicat` pe pagina de Facebook Bancpost (|nnebunit dup` puncte) a fost organizat un concurs pentru promovarea cardurilor de credit Bancpost. Conturi de Twitter, LinkedIn, Google+, YouTube. Folose[te Facebook [i Twitter pentru a r`spunde solicit`rilor venite din partea clien]ilor prin intermediul acestor canale. Pagina de Facebook Guinness Romånia a g`zduit \n perioada octombrie – noiembrie 2014 aplica]ia: Explore the Extraordinary, avånd ca premiu o excursie la Dublin, la Guinness Storehouse (pentru a se \nscrie, utilizatorii accesau aplica]ia de concurs, completau formularul de \nscriere [i \nscriau o fotografie care descria extraordinarul din via]a lor). Canal dedicat pe YouTube – Guinness Romånia. Campania Parfum de bucurie a avut sus]inerea Loredanei Groza. De asemenea, a beneficiat de post`ri pe pagina oficial` de Facebook – Dero Romånia. Aplica]ie de Facebook: Tu alegi noul ambalaj (iulie – august 2014), lansat`ca o continuare a concursului de design de pachet organizat pe platforma The Creator a Iqads. |n urma concursului au fost selectate 10 lucr`ri care au ajuns \n aplica]ie [i unde utilizatorii erau invita]i s` voteze lucrarea preferat` (12.782 de voturi). Canal YouTube. Pe parcursul anului trecut au fost derulate mai multe campanii pe bloguri pentru Strugurit, lansarea Pino Noir, Feteasc` Neagr`, parteneriatul cu Marius Matache. Pagin` oficial` de Facebook (Såmbure[ti). Cont de Twitter (Såmbure[ti) cu actualiz`ri periodice. Canal dedicat YouTube (Domeniile Såmbure[ti).

Campanii pe bloguri derulate pe parcursul anului 2014: ImNOTdriving, Join the Pact. Aplica]ie pe pagina oficial` de Facebook Johnnie Walker Romånia: Join The Pact (frecven]` anual`). Activit`]i constante de community management [i men]inere a rela]iilor \ntre brand [i fani prin intermediul paginii de Facebook. Rom activeaz` constant comunitatea de bloggeri, \n special cu ocazia lans`rilor de produse noi sau \n campanii. Pe lång` bloggeri, la fiecare lansare \i surprinde pe cei mai activi fani de pe pagina de Facebook Romautentic [i le trimite spre degustare cele mai noi produse, \nainte ca acestea s` ajung` \n magazine. Aplica]ii Facebook: ROManizarea lumii, Ferma Izvorul Relax`rii, Taxiul cu Batoane. Twitter (Rom_Autentic). Canal YouTube (Rom Autentic). Site cu con]inut generat de utilizatori: www.intoarceteromane.ro

TOP SOCIAL BRANDS

PEGAS www.bicicletapegas.ro POZI}IE 2014: –

PERONI http://peroniitaly.ro POZI}IE 2014: –

POIANA www.mondelezinternational.ro POZI}IE 2014: –

PARAVION www.paravion.ro POZI}IE 2014: –

STALINSKAYA www.stalinskaya.com POZI}IE 2014: –

Blog de brand: www.bicicletapegas.ro/category/blog. Pagina de Facebook Bicicletele Pegas are peste 155.000 de fani. Cont de Twitter (Bicicleta Pegas). Canal YouTube (Bicicletele Pegas). Cont Instagram (Bicicletele Pegas). Prin campania Culoare Urban` (octombrie – decembrie 2014) Pegas a creat prima colec]ie crowdsourced de biciclete \n culorile ora[elor din Romånia. Culorile propuse au fost prezentate \n timp real pe microsite-ul de campanie – http://bicicletapegas.ro/culoareurbana (3.888 de \nscrieri). Blogul oficial Nastro Azzurro Romånia este Peroni Diario. |n martie 2014, Peroni [i-a invitat consumatorii s` descopere stilul de via]` italian \n cadrul campaniei Peroni, Studio D’Ispirazione (bloggeri implica]i: Adi H`dean [i Laszlo Nagy). |n octombrie 2014, pagina de Facebook Peroni Romånia a trecut la formatul global. Fanii din România reprezint` aproximativ 25% din totalul fanilor Peroni Nastro Azzurro la nivel global. YouTube (Peroni Romånia). 2014 a marcat lansarea platformei de comunicare Casa di Peroni. Comunitatea de fani pe pagina de Facebook reune[te peste 218.000 de persoane. |n perioada 20 octombrie – 30 noiembrie 2014 s-a desf`[urat campania #micileplaceri pe site-ul http://gustamicileplaceri.ro. Utilizatorii au fost invita]i s` \nscrie care erau pentru ei micile pl`ceri ale vie]ii. Fiecare mic` pl`cere era transformat` \n ambalaj virtual \n edi]ie limitat`, care putea fi ulterior share-uit (peste 5.000 de \nscrieri). Blog de brand: http://blog.paravion.ro. Campanii pe bloguri: Zi-mi povestea ta din pat! (aprilie 2014), |ntreab` [i ajungi în Rhodos (mai – august 2014), Paravion Instagram by Alex Damian (decembrie 2014 – ianuarie 2015). Pagin` de Facebook (C`l`torii). Cont Twitter (Paravion), cu actualiz`ri zilnice despre promo]iile companiilor aeriene, [tiri [i evenimente Paravion.ro. Conturi de LinkedIn, Google+, YouTube, Instagram, Pinterest. Atelierele Paravion – proiect educa]ional dedicat tinerilor pasiona]i de turism. Prima campanie cu bloggeri a brandului a fost lansat` \n noiembrie 2014 odat` cu introducerea a dou` noi sortiomente: Stalinskaya Blue [i Stalinskaya Silver. Pagina de Facebook Stalinskaya Romånia a fost creat` \n iulie 2014, iar la finalul lunii octombrie 2014 a atins pragul de 50.000 de fani. Pe canalul de YouTube StalinskayaRO sunt publicate spoturile publicitare [i filme de promovare /clipuri de la evenimente, iar mai apoi sunt postate pe alte canale de social media.

Biz

TECH

InvazIa beacon Sunt mici [i nu impresioneaz` deloc la prima vedere, \ns` vor schimba lumea. Se numesc beaconuri, unii arat` ca ni[te pietricele, al]ii ca ni[te senzori de incendiu, dar pot fi veriga lips` \ntre offline [i online. De GabrIel bârlIG~

um ar fi ca raftul de la supermarket s`-]i atrag` aten]ia c` vinul preferat este la ofert` când abia ai intrat \n magazin? Sau, când treci pe lâng` raionul de lactate, telefonul s`-]i transmit` automat c` ai de luat iaurt pentru micul dejun? Sun` SF, dar viitorul este deja aici, prin intermediul unor dispozitive modeste dar cu poten]ial uria[, care poart` numele generic de beacon. Tocmai aceast` modestie este cea care le recomand` - sunt ieftine [i, deci, u[or de \mpr`[tiat \ntr-un spa]iu dat. Un beacon comunic` cu orice smartphone, cu o condi]ie: ca acesta s` aib` activat` conexiunea Bluetooth [i instalat` o aplica]ie compatibil`. Dispozitivul \n sine nu este sofisticat, fiindc` principala lui sarcin` este cea care i-a dat numele \n englez` - aceea de transmite un semnal care s` fie recep]ionat. Partea complicat` [i fascinant` totodat` este realizat` de aplica]iile care folosesc aceast` tehnologie. Dac` un smartphone cu aplica]ia potrivit` intr` \n raza de ac]iune a unui beacon, posibilit`]ile devin aproape infinite. Situa]iile amintit la \nceputul articolului sunt poate cele mai la \ndemân` utiliz`ri pentru tehnologia beacon. Prin intermediul aplica]iilor, complexitatea cre[te exponen]ial.

Biz

Poate acesta este [i motivul pentru care retailul tradi]ional a \mbr`]i[at cel mai rapid noua tehnologie, care le ofer` o arm` digital` \n lupta tot mai aprins` cu magazinele online. Pentru c` pot fi plasa]i oriunde \ntr-un magazin, deschid posibilit`]i de a folosi localizarea clien]ilor pentru a interac]iona cu ace[tia sau pentru a le oferi informa]ii cu adev`rat utile [i relevante la momentul potrivit. Una este s` prime[ti acas` un pliant sau un e-mail cu cele mai noi oferte de la supermarketul preferat [i alta s` afli c` azi, chiar atunci când tu e[ti lâng` raionul de paste, este reducere la sosul t`u de pesto preferat. S` nu mai vorbim c` se pot trimite cupoane de reduceri [i chiar mesaje personalizate de orice tip, inclusiv video, pe baza istoricului de cump`r`turi. Impactul nu va fi de neglijat. BI Intelligence, serviciul de cercetare al Business Insider, estimeaz` c` anul acesta beaconurile vor contribui cu peste 4 miliarde de dolari la vânz`rile marilor retaileri din Statele Unite. Procentual, suma reprezint` doar 0,1% din totalul vânz`rilor, dar se estimeaz` c` va cre[te de zece ori \n 2016, pân` la peste 44 de miliarde de dolari. Cre[terea este generat`, printre altele, [i de faptul c` Apple

a introdus \n toamna lui 2013 standardul iBeacon, semn c` tehnologia are poten]ial important [i scalabilitate sporit`. |n SUA, jum`tate dintre mesajele generate de interac]iunea cu beaconuri \n retail ofer` cupoane, \n special mobile. Compania RetailMeNot, care dezvolt` aplica]ii de cupoane mobile, spune c` doar ofertele sale au contribuit la vânz`ri de 3,5 miliarde de dolari \n 2013. Foarte interesant` este zona programe de loialitate - clien]ii fideli vor putea fi r`spl`ti]i [i pentru simplul fapt

Mai mult, pe pia]a local` sunt prezente ambele fa]ete – retailerii care au \nceput s` foloseasc` beaconuri [i cel pu]in o companie care produce astfel de dispozitive pentru pia]a local` [i interna]ional`. Matius, studio de arhitectur` specializat pe arhitectura de retail, a prezentat la Retail Revolution 2015, eveniment organizat de revista Biz, un studiu de caz pentru folosirea tehnologiei beacon \n magazinul F64 din Bucure[ti. Matius Ichim, fondatorul Matius Studio, a vorbit chiar despre un viitor apropiat \n care magazinele vor vorbi cu clien]ii f`r` a mai fi nevoie de mult` interac]iune cu personalul. Onyx Beacon, o companie din ClujNapoca, ofer` nu doar solu]ii software, ci [i hardware \n domeniul tehnologiei beacon. “Am ales s` ne pozi]ion`m cu o solu]ie complet` pe pia]`, \ntrucât experien]a noastr` arat` c` majoritatea clien]ilor prefer` o solu]ie complet` [i integrat` de la o singur` surs`”, spune

44 mld.$ va fi contribu]ia beaconurilor la vânz`rile marilor retaileri din Statele Unite \n 2016 Sursa: bI Intelligence

c` au intrat \n magazin, dar, din nou, posibilit`]ile sunt infinite [i integrarea offline-online este mult mai simpl`. Mul]i retaileri americani au deja \n magazine afi[e sau alte elemente de semnalizare prin care \ndeamn` clien]ii s` descarce aplica]iile necesare [i s` participe la campanii bazate pe tehnologia beacon. Zona cu adev`rat interesant` pentru retaileri este partea de analytics - interpretarea datelor rezultate \n urma acestor interac]iuni dintre clien]i [i beaconuri. Când un client deschide o apli-

ca]ie care integreaz` beaconuri [i intr` \n magazin, datele despre clicurile f`cute \n aplica]ie, dar [i cele referitoare la deplasarea utilizatorului prin magazin pot duce la lansarea de oferte extrem de personalizate. |n plus, se pot genera h`r]i digitale care arat` cele mai populare zone dintr-un magazin sau cele unde clien]ii stau cel mai mult \n fa]a rafturilor. Dac` vi se pare c` pe pia]a local` suntem \nc` departe de introducerea tehnologiei beacon, v` \n[ela]i amarnic.

Bogdan Oros, CEO Onyx Beacon. Oros a fondat compania al`turi de Marius Mornea (cei doi au un background de aproape zece ani \n proiecte IT \n ClujNapoca) [i de Roman Foeckl, cet`]ean german care a lansat la Cluj mai multe businessuri \n IT. Cei trei au investit pân` acum aproximativ 200.000 de euro \n companie. Designul dispozitivelor este f`cut \n România, iar produc]ia beaconurilor se face \n China. Onyx Beacon are deja experien]` interna]ional` \n domeniu. |n Las Vegas, Biz

TECH

beacon la maGazIn Mersul la shopping nu va mai fi la fel, va deveni interactiv, gra]ie noilor tehnologii. Iat` un exemplu de interac]iune simpl` cu beaconuri \ntr-o loca]ie obi[nuit` de retail.

“Doar azi ai reducere 30% la ace[ti pantofi” “Intra]i s` vede]i noua noastr` colec]ie”

“Mul]umim pentru vizit`. Data viitoare, reducere de 5% la orice achizi]ie”

\n februarie 2015, peste 20.000 de persoane au fost prezente la IBM Interconnect 2015, eveniment dedicat inova]iilor din domeniul mobilit`]ii, cloud computingului, securit`]ii [i noilor tehnologii. Pentru ca participan]ii s` nu piard` conferin]ele sau workshopurile la care doreau s` participe [i s` nu se r`t`ceasc` printre zecile de s`li, IBM a apelat la 50 de dispozitive de tip beacon dezvoltate [i produse de compania româneasc`. “Am definit câteva zone de activitate unde deja s-au identificat oportunit`]i foarte bune de utilizare [i exist` deja use case-uri cu o istorie de utilizare. M` refer la operatorii din comer]ul tradi]ional, la afacerile din industria ospitalit`]ii, la organizatorii de evenimente sau la serviciile de transport, la sol, naval sau aerian”, spune Oros. Acesta adaug` c`, mai nou, a ap`rut un interes major pentru solu]iile legate de asset tracking [i de gestiunea activit`]ilor logistice, unde apar tot mai dese [i mai variate situa]ii de utilizare a beaconurilor. 38

Biz

Avantajul companiei clujene const` \n oferirea unei solu]ii complete, care cuprinde [i partea de trimitere de con]inut \n cloud. Onyx Beacon a dezvoltat [i un Software Development Kit (SDK) care s` faciliteze o integrare rapid` [i o utilizare eficient` a beaconurilor. Un alt punct forte este calitatea datelor analitice pe care sistemul de administrare a con]inutului (CMS) folosit de compania româneasc` le livreaz`, mai ales \n cazul utiliz`rii produsului \n retail sau la evenimente. Dovada interesului pentru aceast` nou` tehnologie este faptul c` Onyx Beacon are clien]i din peste 60 de ]`ri, printre care se num`r` IBM [i Samsung \n SUA. |n România, compania lucreaz` la un proiect cu Asocia]ia Tandem, Funda]ia Vodafone [i RATB, care va oferi o solu]ie de Smart Public Transport pentru persoanele cu dizabilit`]i de vedere din Bucure[ti care utilizeaz` autobuzele [i troleibuzele. “Foarte mul]i dintre clien]ii no[tri au cump`rat un num`r mic de beaconuri pentru a testa produsul [i aplica]iile.

Avem un feedback foarte bun de la ei, anun]ându-se deja achizi]ii de volume mari”, arat` Bogdan Oros. Beaconul poate face pentru interiorul cl`dirilor ceea ce a f`cut tehnologia GPS pentru ora[e. GPS a schimbat felul \n care interac]ion`m cu ora[ele poate mai mult decât ne d`m seama. Dac` te r`t`ce[ti, primul instinct nu e s` te ui]i dup` indicatoarele de pe str`zi, ci s` deschizi harta de pe smartphone, conectat` la GPS. Dac` vrei un taxi, nu mai ridici mâna, este suficient s` faci un clic \n aplica]ia Uber, care te localizeaz` prin GPS, iar când cau]i un restaurant bun \n apropiere de locul \n care te afli apelezi la Yelp sau Foursquare, care au la baz` tot tehnologia GPS. Mai mult, retailerii folosesc datele furnizate de diverse aplica]ii bazate pe localizare pentru a stabili unde s`-[i plaseze urm`torul magazin. Dar când intr`m \ntr-o cl`dire, acurate]ea sistemelor GPS nu mai este la fel de mare, mai ales c` \n interior nu vrem s` [tim pe ce strad` ne afl`m, ci avem nevoie de alt gen de informa]ii de localizare. Pe baza intensit`]ii semnalului primit de la un beacon, o aplica]ie de smartphone poate aproxima distan]a pân` la acesta. Dac` \ntr-un spa]iu se afl` suficiente beaconuri, se poate realiza celebra triangula]ie, pentru stabilirea exact` a locului unde te afli. Astfel, dac` e[ti \ntr-o galerie de art`, o aplica]ie \]i poate oferi informa]ii despre fiecare tablou când e[ti \n dreptul lui. Acas`, o aplica]ie cum e Beecon [tie \n ce camer` te afli [i ofer` pe smartphone o consol` de unde po]i controla luminile din respectiva camer`, iar la birou o aplica]ie ca Robin \]i poate indica dac` sala de [edin]e \n care te afli a fost rezervat` [i \]i permite s` o rezervi la rândul t`u. Smartphone-ul poate deveni o extensie a arhitecturii unei cl`diri. Pentru cei cu probleme de vedere, orientarea \n spa]ii noi ar fi mult mai u[oar` pe baza stabilirii exacte a pozi]iei \n raport cu beaconurile. |n aeroporturi, se pot realiza aplica]ii care s` ajute la deplasarea de la o poart` de \mbarcare la alta. Cu aplica]ii atât de variate, beaconurile pot deveni puntea principal` de leg`tur` dintre lumea fizic` [i cea digital`. Biz

3 LUCRURI DESPRE DANONE: Danone este liderul pie]ei pe segmentul de iaurt, cu o cot` de pia]` de peste 50%.*

Cea mai bun` calitate Consumatorii români au ales Danone pe primul loc în topul calit`]ii iaurturilor de pe pia]a din România (conform studiului QUDAL – Quality medal realizat în 2015 de compania elve]ian` ICERTIAS). Totodat`, Danone a fost votat drept iaurtul care ofer` cel mai bun raport calitate/pre] (potrivit raportului Best Buy Award pentru România, realizat de ICERTIAS).

Cel mai diversificat portofoliu Danone este produc`torul cu cel mai mare [i diversificat portofoliu de iaurturi, produsele sale adresând to]i consumatorii, indiferent de vârst` [i preferin]e. Danone ofer` de la formule foarte simple de iaurt alb ce au la baz` doar lapte [i fermen]i, pân` la re]ete sofisticate aduse de gamele de r`sf`] sau chiar solu]ii gata de consumat în momente specifice de consum, cum sunt iaurturile pentru micul dejun sau cele care pot fi servite ca gustare între mese.

aduce noi variante de iaurt pentru consumatori. Noul pahar KISS este mai atractiv, mai colorat [i mai elegant, dar are [i un design mai ergonomic – baza rotund` a noului pahar îl face mai prietenos, mai u[or de folosit, astfel încât consumatorii s` se poat` bucura de produs pân` la ultima linguri]`. Noua tehnologie [i noul pahar de iaurt sunt brevetate de Danone, iar România este prima ]ar` din estul Europei în care compania implementeaz` aceast` inova]ie. Paharul KISS, nume care deriv` din sintagma “Keep It Simple & Safe”, a fost creat de Grupul Danone din dorin]a de a lansa un format unic, cu un design ergonomic, mai u[or de folosit de c`tre consumator. * Conform Nielsen, Danone este num`rul 1 \n iaurt, \n România, \n perioada aprilie 2014 – martie 2015. (Copyright © 2015, The Nielsen Company)

ADVERTORIAL

Danone România, liderul pie]ei locale de iaurturi, a lansat un nou pahar de iaurt, mai atractiv [i mai u[or de diferen]iat la raft de c`tre consumatori. Majoritatea brandurilor Danone se g`sesc, începând cu luna mai, în noul pahar de iaurt, schimbând în mod vizibil aproximativ un sfert din pia]a de iaurturi din România. Transformarea la nivelul ambalajului presupune o investi]ie de 10 milioane de lei [i are la baz` modernizarea [i implementarea unei tehnologii unice în fabrica Danone din Bucure[ti. Proiectul de relansare a portofoliului Danone a fost unul complex, implementarea acestuia derulându-se pe parcursul a 8 luni [i implicând o echipă de 50 de oameni din zona de produc]ie [i zona tehnic`. Totodat`, Danone îmbun`t`]e[te multe dintre re]etele sale [i

TECH

o noU~ DImenSIUne a IStorIeI V-a]i gândit cum ar fi s` v` plimba]i pe str`zile Romei antice sau s` vizita]i virtual minuni ale istoriei care fie sunt greu accesibile, fie nu mai exist`? Tehnologia vine \n ajutorul istoriei. De alexanDrU r~DeScU

a \nceputul lunii martie, militan]ii grup`rii Stat Islamic anun]au demolarea sitului arheologic al ora[ului antic Nimrud (\n nordul Irakului). |n aprilie au fost postate pe internet [i imagini cu aceste ispr`vi: jihadi[tii au folosit explozibil [i buldozere pentru a preface \n moloz [i nisip r`m`[i]e ale fostei capitale a Asiriei, ora[ fondat \n secolul XIII \.Hr. Cu aceea[i furie demolatoare [ocaser` lumea \ntreag` atunci când s-au filmat \n muzeul din Mosul, al doilea mare ora[ din Irak, cum sf`râmau cu barosul diverse exponate antice, asta dup` ce incendiaser` c`r]i [i manuscrise din bibliotec`. Mii de ani de istorie au disp`rut \n câteva minute, patrimoniul cultural al umanit`]ii fiind afectat \n mod iremediabil. |n condi]iile \n care nicio for]` militar` nu se arat` deocamdat` capabil` s` \nfrâng` aceast` armat` islamist`, este lesne de imaginat ce se va \ntâmpla \n eventuale alte teritorii ocupate, urm`toarea ]int` declarat` fiind... Ninive, o alt` perl` a antichit`]ii mesopotamiene. Ca s` nu mai vorbim de catastrofa umanitar`, [i aceea filmat` cu acribia unor regizori participan]i la festivaluri interna]ionale. |n cazul unei noi catastrofe,

Biz

cel pu]in \n cazul cet`]ii Ninive exist` posibilitatea de a explora \ntregul sit arheologic a[a cum arat` \n zilele noastre. Asta gra]ie ini]iativei unui irakian, Ben Kacyra, care a fondat o organiza]ie, CyArk, ce [i-a propus s` salveze de la distrugere, fie de mâna omului, fie de calamit`]i naturale, patrimoniul cultural al umanit`]ii. Face asta prin intermediul tehnologiei de ultim` or`: scanare cu laser [i recompunere computerizat` a obiectivelor prin a[ezarea fotografiilor digitale peste scheletul 3D. Pentru a scana \mprejurimile, CyArk folose[te un laser portabil, extrem de performant, bazat pe tehnologia LIDAR (Light Detection and Ranging). Scaneaz` cu mare precizie o zon`, ca un radar, dar nu folose[te unde radio, ci laser. “Avem un laser foarte puternic care trimite un fascicul de lumin` pulsatorie de 50.000 de ori pe secund`”, explic` Ben Kacyra, citat de CNN. “Ceea ce \nseamn` c` se colecteaz` 50.000 puncte din tot ce e \n fa]`, a[a cum pulseaz` sus [i \n jos [i \ntr-un mod circular, generând geometria a tot ceea ce este \n spa]iul din jurul s`u.” Cu alte cuvinte, “am dat lumii un scanner cu laser 3D, care a revolu]ionat modul \n care este

capturat` realitatea”. Practic, \n cazul nefericit al unei distrugeri de sit sau monument, informa]iile stocate de CyArk ar permite o reconstituire detaliat`. Prin intermediul organiza]iei sale, Kacyra [i-a propus s` scaneze [i s` recompun` \n virtual 500 de obiective culturale, incluse \n patrimoniul UNESCO. Pân` \n prezent, pe site-ul cyark.org pot fi explorate \n cele mai mici detalii (inclusiv sub form` de schi]e tridimensionale) situri precum Ninive (Irak), Teba (Egipt), Petra (Iordania), Chi-

TECH

Trecut [i viitor: Muntele Rushmore real [i digital

chen Itza (civiliza]ia Maya), Pompei, Rapa Nui (Insula Pa[telui) etc. “Urm`resc zilnic [tiri din Irak [i Siria. M` bucur c` am \nceput acest proiect [i c` am dezvoltat uneltele care s` ne permit` s` mergem pe teren, s` fim proactivi [i s` adun`m informa]ii \nainte de evenimente nefericite.” Un alt proiect celebru de reconstituire 3D este Rome Reborn, ini]iat de Virginia University, dar cu numeroase colabor`ri interna]ionale, de la institu]ii prestigioase sau companii, inclusiv Google. Modelul 3D al Romei antice in-

clude \n prezent peste 7.000 de cl`diri care, potrivit arheologilor, ar fi existat \n anul 320, o vreme \n care capitala imperiului ajunsese la un milion de locuitori. “Proiectul acesta este o continuare a cinci secole de munc` de cercetare realizat` de arhitec]i, arti[ti [i savan]i, \nc` din perioada Rena[terii, care au \ncercat s` restaureze ruinele ora[ului antic prin cuvinte, h`r]i sau imagini. Parteneriatul cu Google Earth este \nc` un pas f`cut pentru realizarea unei ma[ini vir-

tuale a timpului pe care copiii [i nepo]ii no[tri o vor putea folosi pentru a studia istoria Romei antice”, declara la inaugurare Bernard Frischer, director al organiza]iei Rome Reborn Project. Printre cl`dirile [i monumentele care pot fi urm`rite 3D se afl` Colosseumul, Arcul lui Constantin, Basilica lui Maxen]iu [i Constantin, Circus Maximus, Forul lui Iulius Cezar, Arcul lui Titus [i multe altele. Tomis reconstruit. Nu doar la nivel interna]ional se p`streaz` sau recreeaz` Biz

TECH

situri istorice. Vechiul Tomis poate fi “vizitat” 3D gra]ie unui proiect dezvoltat de studen]ii de la Universitatea Ovidius din Constan]a. Proiectul TOMIS reconstituie o realitate ipotetic` din perioada roman` a cet`]ii Tomis – Constan]a –, \ntre anii 46 e.n. [i 610 e.n., pornind de la renumitul Edificiu Roman cu Mozaic, \n baza informa]iilor [i cuno[tin]elor de istorie [i arheologie, geologie, biologie, de]inute la nivel local de partenerii proiectului. Odat` finalizat, Tomisul tridimensional a putut fi ini]ial explorat \n cadrul Muzeului de Istorie Na]ional` [i Arheologie din Constan]a. De asemenea, pe YouTube poate fi g`sit un material video cu aceast` realizare 3D, cu titlul “TOMIS Virtual Reconstruction”. Alte produc]ii independente cu acela[i subiect sunt “Ancient Tomis Thermae – 3D Reconstruction” [i “Reconstruc]ie 3D – Portul Antic Tomis”. Proiectul Europeana-3D Icons, patronat de Comisia European`, este considerat cel mai important la nivel continental \n ceea ce prive[te digitalizarea [i scanarea 3D a patrimoniului cultural [i istoric. Sunt implicate 16 institu]ii partenere, competente \n domeniul arhiv`rii digitale a patrimoniului arheologic [i architectural, fiind vizate sute de obiective. Astfel, acestea vor face parte din arhiva digital` Europeana (europeana.eu), care poate fi vizualizat` de oricine, din fa]a unui computer sau gadget conectat la Internet. România este reprezentat` de c`tre Muzeul Na]ional de Istorie, iar participarea const` \n realizarea modelelor tridimensionale ale br`]`rilor dacice de la Sarmisegetusa, ale Gânditorului de la Hamangia [i perechii sale, Femeie [ezând, ale sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, al`turi de alte obiecte g`site \n zon`, statui antice descoperite \n cet`]ile grece[ti [i romane de pe actualul teritoriu al României (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Callatis, Sucidava, Drobeta, Tomis), de vase din perioada neolitic` (ceramic` de Cucuteni). De asemenea, a fost inclus` [i scanarea Catedralei Romano-Catolice “Sfântul Mihail” din Alba Iulia (inclusiv interioarele). Speciali[tii implica]i \n proiect realizeaz` imaginile 3D prin meto42

Biz

arca cIbernetIc~ Un american de origine irakian` [i-a propus s` salveze digital patrimoniul cultural al umanit`]ii. El face asta prin intermediul tehnologiei de ultim` or`.

orGanIza}Ia Scopul CyArk nu este doar de a proteja structurile istorice [i culturale pe cale de dispari]ie, dar [i s` ofere acces gratuit la reconstituiri digitale ale monumentelor importante, prin intermediul internetului.

FonDatorUl Ben Kacyra s-a n`scut \n Mosul (Irak), \n 1940. S-a mutat \n Statele Unite \n 1964, iar \n anii 1990 a avut un rol esen]ial \n proiectarea primului scanner portabil, cu laser. Kacyra a fondat \n 2003 CyArk, o organiza]ie specializat` \n conservarea digital` a obiectivelor istorice [i culturale \n pericol.

tehnoloGIa LIDAR reprezint` o tehnic` de teledetec]ie cu ajutorul c`reia se pot ob]ine date de mare acurate]e despre topografia terenului, a unei cl`diri sau chiar a vegeta]iei. Tehnologia folose[te trei sisteme de baz`: scanare pentru o cât mai bun` m`surare a distan]elor, GPS [i Inertial Measurement Unit pentru \nregistrarea orient`rii. Pe lâng` aceste sisteme, este nevoie [i de computere puternice.

da fotogrammetriei, iar perioada de derulare a proiectului este 2012-2015. Fotogrammetria digital` este [tiin]a utiliz`rii computerelor pentru ob]inerea dimensiunilor obiectelor fotografiate. Implic`, de obicei, analiza uneia sau mai multor fotografii/fotograme sau imagini video existente cu softuri speciale pentru a determina rela]ii spa]iale. Fotogrammetria digital` la mic` distan]` \[i g`se[te aplicabilitate \n numeroase domenii – medicin`, arheologie [i conservarea patrimoniului istoric [i cultural datorit` unor avantaje: metoda de m`surare este f`r` contact direct cu obiectul studiat, rezultatele sunt precise [i fiabile, culegerea datelor se face \ntr-un timp scurt [i implic` costuri re-

duse, imaginile sunt preluate [i memorate, putând fi consultate [i rem`surate oricând \n viitor. Aceast` tehnic` a devenit o alternativ` eficient` la clasicele m`sur`tori topografice ale fa]adelor cl`dirilor, dar realizarea unei aplica]ii respect` etapele oric`rui proiect specific domeniului m`sur`torilor terestre. Aplica]iile practice detaliate \n continuare implic` fotogrammetria terestr` la mic` distan]`, ce se bazeaz` pe fotografii preluate cu ajutorul unei camere digitale, realizate manual de c`tre operator sau având camera digital` montat` pe un trepied. Aceste fotografii sunt utilizate apoi pentru crearea modelelor 3D ale obiectivelor, dup` cum precizeaz` dr. ing. Clara-Beatrice V\lceanu. Biz

COMPANII

Pe ce Pariaz~ românii? Mul]i juc`tori au mizat sume importante pe o pia]` de 135 de milioane de euro a pariurilor sportive. Dar legisla]ia schimb`toare [i legalizarea pariurilor online pot schimba sor]ii de izbând` pentru oricare dintre ei. De OviDiu NeagOe

ra o zi banal` de iarn`, de care foarte probabil nu-[i mai aminte[te nimeni ast`zi, de[i b`tea un vånt ustur`tor. Dar un const`n]ean nu o s` uite prea curånd respectiva zi de 24 februarie. Acesta a trecut pragul casei de pariuri Mozzard Bet Romånia pentru a ridica un premiu \n valoare de 35.000 de lei, \n schimbul unui bilet ce con]inea 12 evenimente sportive, pe care a pl`tit doar 20 de lei. Nu mic` i-a fost mirarea cånd a aflat c` norocul a mai fost o dat` de partea sa. “Interesant, atåt pentru noi, cåt [i pentru juc`torul \n cauz`, a fost faptul c` acesta a cå[tigat suma maxim` pe care Mozzard o acord` pe un singur bilet”, spune Dejan Isakovic, Country Manager al Mozzard Bet Romånia. Iar cu doar patru zile \nainte, cå[tigul maxim pe un singur bilet de pariere fusese majorat de la 35.000

Biz

de lei la 210.000 de lei, aceasta fiind suma primit` \n final de norocosul const`n]ean. Fiecare organizator este suveran pe decizia asupra cå[tigului maxim pe care \l acord`, dar are obliga]ia s` \[i informeze clien]ii prin regulamentul de joc asupra plafon`rii stabilite. Pariurile asigur` o distribuire destul de larg` a cå[tigurilor, dar premiile de peste 10.000 de euro sunt rare [i doar excep]ional se dep`[e[te suma de 50.000 de euro. Astfel de pove[ti de succes pot fi auzite \n mai toate casele de pariuri din ]ar`, care nu sunt tocmai pu]ine, dup` cum o poate demonstra o simpl` plimbare prin multe ora[e din România. O arat` [i datele oficiale. Potrivit informa]iilor Patronatului Organizatorilor de Pariuri din Romånia Romanian Bookmakers, pe pia]` ac]ioneaz` 25 de companii, care opereaz` 4.500 de loca]ii, aici fiind incluse [i cele \n care sunt doar termi-

nale autonome de pariuri. “Un anume aspect legislativ a condus la cre[terea num`rului agen]iilor de pariuri: este vorba de interzicerea aparatelor de tip slot machines \n baruri”, spune pentru Biz Alexandru Debrezeni, director executiv al Romanian Bookmakers. Aceasta a venit [i \n contextul unei incertitudini referitoare la specifica]iile pentru aparatele care au substituit sloturile \n baruri, respectiv cele cu risc limitat. Pe acest fond, unii organizatori de sloturi, pentru a-[i proteja afacerea, s-au orientat [i c`tre activitatea de pariuri de[i aceasta r`måne doar o activitate secundar` \n respectivele loca]ii. “De aici, o extindere natural`, care iat` c` nu are neap`rat drept cauz` cre[terea volumului de pariuri efectuate”, adaug` Alexandru Debrezeni. O alt` modificare legislativ` care a avut un impact imediat asupra jocurilor de noroc s-a produs \n urm` cu

COMPANII

regåndim toat` arhitectura businessului pornit cu doar un an \nainte din cauza limit`rii num`rului de sloturi pe agen]iile de pariuri”, \[i aminte[te Iulian Antonache. PARIU PE CRE{TERI. |n ultimii ani industria a urmat un drum marcat de

cre[teri continue, dar oarecum lente. Dac` \n 2012 pia]a pariurilor sportive tradi]ionale (f`r` cele operate online) era, potrivit unui studiu realizat de PwC Romånia, de aproximativ 110 milioane de euro, anul trecut valoarea acesteia se situa la aproximativ 135 de milioane de euro. Cum \n 2015 nu se desf`[oar` niciun eveniment sportiv de talia unui campionat mondial sau european de fotbal, juc`torii din industrie nu prev`d o dezvoltare exponen]ial`. “Dinamica \nregistrat` \n ultimii doi ani se va men]ine, multe companii, chiar [i din råndul celor mari, dar mai ales firme mici, ap`rånd sau disp`rånd de pe pia]`”, spune Sebastian Boer, director general la Casa Pariurilor, despre viitorul pie]ei pariurilor din urm`torii ani. Acesta crede c` sunt posibile [i fuziuni de companii, iar urm`torii ani vor fi Biz

Foto: © Martin Applegate – Dreamstime.com

[ase ani [i a dus, un an mai tårziu, la o restrångere semnificativ` a pie]ei, atåt ca num`r de operatori, cåt [i din perspectiva valorii pie]ei, care s-a diminuat cu aproximativ 16% \n decurs de doar un an. De[i acest moment a coincis cu dispari]ia unor companii din peisaj, a reprezentat o maturizare a pie]ei, \n care au r`mas doar operatori stabili, cu afaceri realist proiectate pe termen mediu [i lung. “Avånd \n vedere modific`rile legislative destul de frecvente \n domeniul pariurilor sportive [i al slot-machines, pe termen scurt, planurile noastre se concentreaz` pe a reu[i s` ne adapt`m noului nivel al taxelor. Dorim s` restructur`m re]eaua \n a[a fel \ncåt, pe termen mediu, s` putem relua dezvoltarea”, spune Iulian Antonache, director executiv la Bet Café Arena. “Am fost obliga]i [i \n 2011 s`

COMPANII

marca]i de rezultatele pe care le vor produce inechit`]ile \ntre diverse tipuri de operatori, pe care recentul cadru legislativ le-a creat sau men]inut. “|n domeniul jocurilor de noroc [i al pariurilor sportive, pozi]ia «operatorului privat de jocuri tradi]ionale», cel mai mare angajator din domeniu la nivel na]ional [i cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, va fi continuu erodat` de facilit`]ile fiscale de taxare oferite operatorilor online [i operatorului de stat”, mai spune Sebastian Boer. Dac` to]i romånii se pricep de minune la politic` [i fotbal, acest aspect este vizibil [i \n casele de pariuri. Sigur, \n lipsa unor evenimente politice pe care s` parieze (chiar dac` ar exista, foarte probabil c` ar plana o multitudine de suspiciuni de “blaturi”) romånii plaseaz` bilete \n principal pe sportul rege, urmat \n clasament de tenis, handbal, baschet, hochei [i volei. Meciuri de fotbal cu greutate, precum cele din campionatul mondial sau european, aduc o cre[tere consistent` a volumului de pariuri efectuate, pentru c` atunci apar [i “pariorii de eveniment”, adic` juc`tori care nu frecventeaz` de regul` agen]iile de pariuri, dar aleg s` plaseze bilete numai de-a lungul unor astfel de \ntreceri sportive. Iar aceste turnee reprezint` o adev`rat` gur` de oxigen pentru agen]ii, pentru c` se desf`[oar` \n perioada de var`, cånd num`rul altor evenimente fotbalistice este \n sc`dere. De[i \n privin]a sporturilor preferate pe care pariaz` romånii nu sunt \nregistrate modific`ri semnificative, un aspect s-a schimbat radical de-a lungul timpului. Juc`torul romån a evoluat foarte mult \n ultima perioad` [i acum \[i calculeaz` bine riscul printr-o informare prealabil` extrem de am`nun]it` despre evenimentele pe care urmeaz` s` parieze. Sigur, nu exist` o re]et` a succesului [i surprize pot avea loc mereu pe teren, dar v` pute]i maximiza [ansele de cå[tig atunci cånd plasa]i un pariu. “|n primul rånd, juc`torul trebuie s` fie \ntotdeauna bine informat \n leg`tur` cu meciurile pe care alege s` parieze. Pariurile sportive nu mizeaz` atåt de mult pe noroc, cåt pe cunoa[terea sporturilor, a echipelor [i a contex46

Biz

tului \n care se desf`[oar` fiecare partid`”, spune Cornel Hodorogea, director general la Sky Bets Sport. Pia]a din Romånia nu este foarte diferit` fa]` de cele europene cu o legisla]ie similar`, dar local puterea mai mic` de cump`rare se reflect` foarte mult \n valoarea sc`zut` a mizelor medii pe un

“Prioritatea noastr` este reprezentat` \n acest moment de asigurarea unui «level playing field» \ntre sectorul de pia]` al pariurilor tradi]ionale [i cel al pariurilor la distan]` (online), respectiv un mediu concuren]ial corect, instaurat odat` cu legiferarea [i deshiderea pie]ei online.” ALEXANDRU DEBREZENI, DIRECTOR EXECUTIV AL ROMANIAN BOOKMAKERS

bilet, aceasta fiind de aproape 2 euro, sensibil sub cea din alte state ale Comunit`]ii Europene. PARIURI VIRTUALE, CÅ{TIGURI REALE. Ast`zi, paradoxal, \n industrie se constat` o saturare cauzat` [i de iminenta deschidere a pie]ei online, care produce apari]ia unor noi juc`tori [i \n pia]a pariurilor tradi]ionale, desf`[urate \n agen]ii, astfel c` se \ntålne[te un pronun]at fenomen de canibalizare la nivelul opera]iunilor. “Provocarea cea mai important` \n acest moment este cu siguran]` deschiderea pie]ei online. De[i vom intra pe o pia]` \n mare parte acaparat` de operatorii online care au func]ionat f`r` licen]`, ne baz`m pe cei 11 ani de experien]` pe pia]a pariurilor tradi]ionale din Romånia [i pe clien]ii care ne-au r`mas loiali \n toat` aceast` perioad`, spre a penetra cu succes

pia]a online”, spune Liviu Popovici, Country Manager la Stanley Bet Romånia, despre provoc`rile actuale cu care se confrunt` compania pe care o conduce. Acesta arat` c` foarte important \n acest sens este suportul primit de la Oficiul Na]ional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), care, prin proiectul de norme de aplicare a noii legisla]ii primare a jocurilor de noroc, permite administrarea financiar` a conturilor online ale juc`torilor prin agen]ii de pariuri. Membrii Romanian Bookmakers nu au desf`[urat opera]iuni online \n ]ar` pentru c` aceast` posibilitate este materializat` abia \n prezent prin noua legisla]ie. Cu toate acestea, au existat [i exist` \n continuare operatori foarte activi exclusiv \n mediul online care se adreseaz` juc`torilor romåni, de[i acest fapt se \ntåmpl` \n afara legii. Astfel de companii au reu[it \n scurt timp s` \[i formeze o clientel`, de[i au func]ionat \n ilegalitate, iar acum nouveni]ii pe pia]a online romåneasc` vor porni la drum cu un handicap considerabil. Acestea sunt [i motivele pentru care Romanian Bookmakers sus]ine ini]iativa ONJN de taxare a veniturilor ob]inute \n mediul online pe perioada anterioar` noii legisla]ii. “Prioritatea noastr` este reprezentat` \n acest moment de asigurarea unui «level playing field» \ntre sectorul de pia]` al pariurilor tradi]ionale [i cel al pariurilor la distan]` (online), respectiv un mediu concuren]ial corect, instaurat odat` cu legiferarea [i deschiderea pie]ei online”, spune Alexandru Debrezeni. Anul acesta va fi plin de necunoscute, pentru c` legisla]ia cu inciden]` asupra exploat`rii [i organiz`rii de jocuri de noroc a suferit modific`ri importante la finalul lui 2014, unele destinate reglement`rii \n premier` a sectorului de jocuri de noroc online. “Cum \n mediul virtual se organizeaz` intens jocuri de pariuri sportive, este evident c` ne vom confrunta cu un important impact asupra pie]ei noastre. Trebuie \ns` s` a[tept`m cel pu]in finalul anului pentru a evalua concret acest impact”, men]ioneaz` directorul executiv al Romanian Bookmakers. Biz

INTERVIU

EURO{ANSA Intrarea \n zona euro \n 2019 pare un obiectiv greu de atins. Dar schimb`rile necesare pentru atingerea acestei ]inte ambi]ioase pot fi scânteile care s` reaprind` [i s` \nte]easc` focul cre[terii economice. Suntem preg`ti]i pentru urm`torul nivel? DE OANA VOINEA

drian Vasilescu are peste cinci decenii de carier` jurnalistic` ne\ntrerupt`, a fost profesor asociat la Academia de Studii Economice, Universitatea Bucure[ti [i la {coala Superioar` de Jurnalistic` [i din 1996 coordonator al strategiei de comunicare la Banca Na]ional` a României. Dup` un an la guvern, \n echipa de consilieri a premierului Mugur Is`rescu, \n 2001 se \ntoarce la Banca Na]ional`, \n echipa de consilieri a guvernatorului BNR. De la \nceputul lui 2015 este consultant de strategie la Banca Na]ional`. Intr`m \ntr-un nou ciclu economic? S-a stins criza? Criza se stinge. Nu mai are putere. Un ciclu economic cu ambele lui faze clasice, avântul [i declinul, cu punctul de plecare \n anul 2000, [i-a \ncheiat cursa. Dar un alt ciclu \nc` nu a \nceput. {i atunci, prin ce faz` trecem acum? R`spunsul nu-l g`sim \n c`r]i. Ni-l d` \ns` via]a. Dac` vechiul ciclu s-a sfâr[it, \n sensul c` a fost oprit de48

Biz

clinul, iar un nou ciclu, cu o faz` cert` de avânt, nu a plecat la drum, \nseamn` c` avem parte de o a treia faz`: tranzi]ia. O etap` \n care se cuvine s` lu`m aminte la dou` proiec]ii ce presupun m`suri urgente: s` ie[im cât mai repede din chingile unei crize emo]ionale, respectiv s` gr`bim reformele structurale. Op]iuni nu prea avem. Gr`bim restructurarea sau ne t`iem singuri craca de sub picioare. |n materie de economie, societatea româneasc` nu-[i poate permite s` sfideze, f`r` s` pl`teasc` dramatic, nevoia unui echilibru cât de cât stabil \ntre cerin]e ra]ionale [i posibilit`]i reale. Luând \n calcul, cu deosebire, resursele materiale, financiare [i umane. {i ]intind, obligatoriu, trei planuri: structural, cantitativ, calitativ. Suprem` fiind legea eficien]ei. Cine gestioneaz` toate aceste echilibre? Numai pia]a. O pia]` func]ional`, desigur. Ce avem de f`cut? Ca s` vedem bine \nainte, ne va fi de folos s` privim \napoi. Timp de 15 ani, din 2000 [i pân` \n prezent, România a \nregistrat 13 ani de cre[tere plus [i doi ani de sc`dere economic`. Un

mare pas \nainte fa]` de cei 10 ani din 1990 pân` \n 1999, când am trecut prin dou` depresiuni (din ’90 pân` \n ’92 [i din ’97 pân` \n ’99) [i am avut parte de numai patru ani de cre[tere plus. |ns` ]ara nu a reu[it s`-[i dezvolte o economie s`n`toas` [i puternic`, alimentat` de un PIB sustenabil, format pe o pia]` dominat` de oameni, de institu]ii [i de companii care s` [tie s` fac` bani [i s` aduc` venituri bugetului, companiilor popula]iei. Fiindc`, bun`oar`, a [ti s` faci bani este o cerin]` vital` \ntr-o vreme \n care, \n România, sunt \nc` multe companii care pierd bani, ceea ce \nseamn` c` alte companii, rentabile, \mpreun` cu popula]ia, le achit` nota de plat`. Sau, atâta timp cât bun`starea este legat` \n mod esen]ial de dinamica investi]iilor, faptul c` volumul investi]iilor descre[te este descurajator. Dar [i mai descurajator e un alt fenomen: acela c` se face sim]it` o tendin]` de \ncetinire a investi]iilor \n viitorul apropiat. Dar iat` c`, \n planul investi]iilor, anul 2015 tinde s` introduc` note ceva mai optimiste. Activitatea \n construc]ii va cunoa[te probabil o u[oar` revigorare. {i cum atât produc]ia, cât [i prest`rile

Biz

FOTO: VALI MIREA

INTERVIU

de servicii sunt tot mai pu]in descurajate de pre]uri, exist` speran]e c` afacerile constructorilor se vor mi[ca ceva mai bine. C`ci bun`starea nu poate fi ob]inut` oricum. Se ob]ine cu munc` performant` \ntr-o economie performant`, \ntr-un timp \n care s` fie dominant gustul competi]iei \n strâns` corela]ie cu politica general` a câ[tigurilor. {i mai mult PIB tot a[a se ob]ine. Economia oric`rei ]`ri se recomand` prin ce produce. Pe noi ce ne recomand`? A[a este, \n nicio ]ar` economia nu se recomand` prin altceva. Dac` nu produce avioane, automobile, p`l`rii, papuci de cas`, servicii, la ce ar mai putea fi bun` economia? S` nu uit`m \ns` c` \n spatele tuturor acestor m`rfuri sunt oameni, cu priceperea lor, cu mentalit`]ile lor, cu obiceiurile lor, cu sentimentele ori resentimentele lor. {i cu capacitatea lor de a fabrica bunuri utile. Competen]a lor, h`rnicia lor, responsabilitatea lor constituie o component` fundamental` a competitivit`]ii economice. Totodat`, economia \nseamn` hale, ma[ini, tehnologii, bani. Prin ce se recomand` România? Prin produc]ia de automobile, de fapt prin fabricarea de autovehicule de transport rutier, metalurgie, produse textile, alimentare, chimice, \n general pe industrie, care asigur` mai mult de un sfert din PIB-ul României. Exporturile, care au crescut de cinci ori fa]` de 1989, se bazeaz` cu deosebire pe industria prelucr`toare. Totodat`, agricultura se redreseaz` [i ea, treptat. Multe servicii sunt competitive. Nu m` sfiesc s` afirm c` România devenise, \nainte de criz`, premianta clasei la capitolul cre[tere economic`. Din 2000 \ncoace, f`r` \ntrerupere, PIB-ul nostru a urcat cu ritmuri neatinse nici \n Bulgaria, nici \n Ungaria, nici \n Cehia, nici \n Slovacia sau \n Polonia. Dup` mai mul]i ani de c`dere economic`, \ntre 1990 [i 1992, apoi \ntre 1997 [i 1999, \nso]it` de l`rgirea sferei s`r`ciei, România \ncepuse s` \nainteze. PIB-ul a urcat continuu din 2000 50

Biz

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Na]ional`

pân` \n 2008. {i unde e cre[tere e loc pentru investi]ii. Inclusiv pentru investi]ii str`ine. Sigur, infla]ia mare ar fi putut s` constituie, pentru investitori, un motiv de descurajare. Dar i-a \ncurajat tendin]a: infla]ia a fost \ntradev`r mare [i dup` anul 2000, dar \n ne\ntrerupt` descre[tere. Practic, infla]ia s-a transformat \n dezinfla]ie. Au fost \ndeplinite astfel principalele condi]ii pentru deplina convertibilitate a monedei na]ionale.

Acum suntem \ntr-o nou` tranzi]ie. Da, \ntre un ciclu care s-a \ncheiat [i un ciclu care \nc` n-a \nceput. {i avem nevoie de a treia unire. Singura salvatoare acum. A fost Unirea din 1859. A fost Marea Unire din 1918. {i ar urma Unirea de dup` criz`. Unirea marilor ora[e, care fac bani, cu or`[elele “\n care nu se-ntâmpl` nimic” [i cu România satelor, care tr`ie[te drama cumplit` a neputin]ei de a-[i valorifica superior singura comoar`: p`mântul. |ntoarcerea spre sat e un \nceput. Mul]i nu-[i mai g`sesc locul \n ora[. Nici Europa nu-i sac f`r` fund, vede]i cum se \nchid pie]ele de for]` de munc`, \ncet-\ncet; [omajul a pocnit pe toat` lumea. C`i deschise sunt \ns`

pentru medici. |n general, pentru creiere. Toat` lumea, acum, are nevoie de creiere. Societatea noastr` nu are for]` s` le pl`teasc` bine. S` nu uit`m, totu[i, c` nou` ani de cre[tere economic` necontenit`, din 2000 pân` \n 2008, ne-au dat o [ans`. Cum o [ans` a fost [i faptul c` \ncepând cu anul 2000 am mizat pe o infla]ie calm`. Criza a vânturat tocmai acest valoros capital. Acum, iat`, \ncepem s` \nchidem câteva r`ni dureroase. Fiindc` \ntr-o economie \n care marile mize nu sunt productivitatea, competitivitatea [i eficien]a, ci avantajul comparativ, cu deosebire cel al salariilor modeste, supraefortul de a produce mai mult cere mai multe importuri, mai mul]i bani, un consum mai mare de capital fix. Pe acest fond, se \nmul]esc obi[nuitele pierderi cauzate de modul \nvechit \n care este organizat` munca \n cele mai multe dintre companiile române[ti. Toate aceste boli, ale c`ror focare mocnesc \n economia real`, ridic` enorm pre]ul cre[terii economice. Solu]ia fiind una singur`: s` sc`p`m de ele [i s` mergem mai departe. Romånia a bifat to]i indicatorii nominali pentru zona euro, dar criteriile de convergen]` real` sunt mai greu de \ndeplinit. Pentru ]`rile din Uniunea European`, care sunt \nc` \n afara zonei euro, problema nu este când vor fi admise, ci cum anume vor fi preg`tite pentru acest pas. România a stabilit deja un termen: 1 ianuarie 2019. Vom fi preg`ti]i? S` evalu`m. Pentru primul examen, preliminar, ne stau \n fa]` cinci criterii de convergen]` nominal`: 1) rata medie anual` a infla]iei, analizat` pe o perioad` de un an \naintea momentului examin`rii; 2) rata dobânzii pe termen lung, m`surat` pe ultimele 12 luni \naintea examin`rii; 3) stabilitatea pie]ei valutare; 4) sustenabilitatea pozi]iei fiscale, \n spe]` un deficit bugetar rezonabil, care s` nu dep`[easc` 3% din PIB \n anul anterior examin`rii; 5) datoria public`, al c`rei prag s` nu

INTERVIU

dep`[easc` 60% din PIB \n anul examin`rii. Toate aceste cinci criterii nominale sunt \ndeplinite. Putem spune c` am trecut deja un examen greu. Dar problema problemelor o constituie cel de-al doilea examen. Fiindc` dup` \ndeplinirea celor cinci indicatori de convergen]` nominal` sau, mai degrab`, concomitent cu acest proces, va urma confruntarea cu ceea ce se nume[te sustenabilitatea acestora, care depinde de o alt` categorie de indicatori. Cei privind convergen]a real`. |n spe]`, sunt incluse probe ce prev`d diminuarea decalajelor dintre ]`ri cu privire la nivelul productivit`]ii [i cel al cre[terii economice. Toate aceste criterii fiind sintetizate \n nivelul PIB/locuitor la paritatea puterii de cump`rare standard. Intrarea \n zona euro nu va fi \ns` posibil` \nainte de a fi \ndeplinite toate condi]iile. }`rilor cu popula]ii mai pu]in numeroase, cum sunt Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, dup` care a urmat Lituania, la 1 ianuarie 2015, le-a fost mai u[or s` \ndeplineasc` toate criteriile, f`r` a c`ror bifare poarta zonei euro nu li sar fi deschis. Iat`, acum, batem [i noi la aceast` poart`, am stabilit un termen [i ne-am angajat s`-l \ndeplinim. {i nici nu avem alt` [ans`.

Dup` atåtea amån`ri, mai este oportun` fixarea unei date-]int` pentru adoptarea euro? Datele pe care le-am avut \n fa]`, 2014 sau 2015, au fost proiecte, nu angajamente. Abia acum suntem \n fa]a unui angajament ferm \n fa]a Uniunii Europene. Acest angajament trebuie s` devin` repede, cât mai repede, proiectul nostru de ]ar`. O [ans`, de fapt, de a mobiliza toate for]ele societ`]ii noastre \n baza unui program de dezvoltare durabil`. Dac` vom rata aceast` [ans` [i am pierde timp, de fapt am pierde o bun` ocazie de angajare, acum – pân` \n 2019 – [i nu \ntr-un viitor indefinit, a autorit`]ilor, a clasei politice [i a societ`]ii \n ansamblu \n gr`birea reformelor structurale. Sigur c` pân` când nu vom dovedi c` suntem \n stare s` ispr`vim restructurarea economiei – o

cas` pe care am \nceput-o, dar a c`rei construc]ie \nc` nu am des`vâr[it-o – nu vom avea [anse reale s` ader`m la euro. Nu ne va cere \ns` nimeni s` fi finalizat restructurarea \nainte de a sus]ine examenul de admitere. Important este s` aducem garan]ii de credibilitate. S` ar`t`m c` putem s` ducem la bun sfâr[it construc]ia casei pe care am \nceput-o. Probând, desigur, cu \nf`ptuiri. Ca s` atingem acest prag, nici politicienii, \n general, nici guvernan]ii, \n special, n-au dreptul s` fie fatali[ti. Dac` au acceptat puterea, sunt datori s`-[i duc` crucea [i s` for]eze reformele. Din nefericire, [i \n cealalt` “tab`r`”, a celor f`r` putere, fatalismul ]ine \nc` speran]a la distan]`. O mare parte a popula]iei a devenit sceptic`. {i nu crede c` mai are rost s` sus]inem vreun examen, pentru c` nu l-am trece. Societatea a obosit s`-[i mai \nchipuie \n vreun fel viitorul. De[i, \n viitorul apropiat, pân` la orizontul anilor 2020, o mare b`t`lie tot va trebui s` d`m, fie pentru trecerea la euro, fie pentru o economie care s` aduc` bun`starea râvnit`. Pentru oricare variant` vom opta, tot nu vom putea s` evit`m, \n România acestor ani, o restructurare a \ntregii politici economice \n contextul unui dur conflict de obiective. {i, dac` a[a merg lucrurile, \n]elept e s` opt`m pentru euro. E timpul s` folosim aceast` imens` [ans` ca s` cupl`m programul ie[irii din criz` cu gr`birea preg`tirilor pentru trecerea la euro.

“Creditul este acum o ma[in` cu motorul pornit, dar care demareaz` \ncet. Sau, mai exact, a demarat \n rela]ia cu statul, apoi a \nceput s` creasc` [i rela]ia cu popula]ia [i cu companiile. Mai ales c`, acum, dobânzile au sc`zut substan]ial.”

Cum se simte sistemul bancar romånesc? Partenerii interna]ionali ai României – FMI, Uniunea European` [i Banca Mondial`, cu care avem un acord \ncepând din 2009 – au subliniat \n repetate rânduri c` sistemul bancar din România e solid. De altfel, dincolo de aceste aprecieri, verdictul realit`]ii e [i mai concludent. S` nu uit`m c`, \n timp ce ]`ri dintre cele mai bogate au apelat la bani bugetari ca s`-[i salveze b`ncile, \n România nici m`car un singur b`nu] nu a fost luat de la buget pentru b`nci. Sistemul bancar a dep`[it criza prin propriile for]e. Cât despre cur`]area portofoliilor – procesul e \n curs. {i e avansat. Restructurarea \ns` e un proces de durat`. Se reia creditarea anul acesta? Aceast` \ntrebare se repet` obsesiv: când vor putea lua românii credite? R`spunsul pare a fi legat de un vechi dicton, ce este mai actual ast`zi decât cu mult timp \n urm`, când a fost pus \n circula]ie: “Bancherul \]i d` umbrela când e soare [i ]i-o ia când plou`”. E, desigur, o metafor`. O figur` de stil \ns` bine ]intit`, din care r`zbate un adev`r semnificativ: acela c`, \n rela]iile cu b`ncile, oricare ar fi clientul, o ]ar`, o companie sau o familie, nu va exista niciodat` [ansa de a sc`pa de necazuri primind un credit. Scap` singur de norii negri, sun` mesajul, dac` e[ti \n stare, apoi vino la banc` [i dovede[te c` pe uli]a ta a ie[it soarele. Dac` po]i \ntr-adev`r s` dovede[ti, banca \]i va da umbrela. Adic` un credit pentru dezvoltare. {i ]i-o va l`sa (mai mult, \]i va da alte [i alte umbrele) atât timp cât reu[e[ti s` men]ii soarele. Asta [i a[teapt`, acum, b`ncile de la noi: s` ias` soarele (am numit ie[irea din criz`) pentru a relansa creditarea. Iat` o problem` \ntr-adev`r spinoas`: creditul. Pân` \n toamna lui 2008 – sufletul consumului. Acum – o ma[in` cu motorul pornit, dar care demareaz` \ncet. Sau, mai exact, a demarat \n rela]ia cu statul, apoi a \nceput s` creasc` [i rela]ia cu popula]ia [i cu companiile. Mai ales c`, acum, dobânzile au sc`zut substan]ial. Credibilitatea cre[te, \ndeosebi creditarea \n lei, dar cre[te \ncet. Biz Biz

Oportunitatea unei noi pie]e Un hobby transformat \n afacere, o ni[` neexploatat` \ntr-o pia]` sau pur [i simplu o ocazie de business foarte bun` pe care nu vor s` o rateze â&#x20AC;&#x201C; oricare ar fi motivul pentru care un antreprenor alege s` schimbe domeniul de activitate, dezvoltarea noii afaceri este o provocare. CĂ˘nd antreprenorul se orienteaz` c`tre un domeniu foarte diferit de cel \n care a activat \nainte, schimbarea presupune, practic, \nv`]area unui nou business. DE OANA VOINEA

Biz

FOTO: SORIN STANA

ILEANA CHERMENSCHI, fondator Marigold Apothecary

ANTREPRENORIAT

Alchimia retailului farma

ând a v`zut cum alearg` o mam` de la farmacie, la magazinul naturist [i de la supermarket la un magazin cu alimente speciale, când \i trebuie ceva pentru copil, Ileana Chermenschi s-a decis s` dezvolte un business \n retailul farma. Este consultant \n marketing [i branding, a[a c` a avut ochi s` vad` oportunitatea unui domeniu nou de activitate [i o ni[` neexploatat` \n România – retailul farma specializat pe mame, bebelu[i [i copii. “Dincolo de freelancing, am dorit s` am [i un business propriu pentru a construi ceva durabil. Freelancingul e bun, \ns` \mi doream s` am contact cu mai mul]i oameni, s` influen]ez (sper eu \n bine) mai multe vie]i [i s` pun bazele a ceva ce va dura ani”, \[i aminte[te Ileana Chermenschi momentul când a s-a n`scut Marigold Apothecary. Spune c` retailul pharma este un segment ce are nevoie s` se reinventeze. |n mod tradi]ional, retailerii func]ioneaz` cu adaosuri foarte mari, pentru c` trebuie s` acopere cheltuielile cu loca]iile, personalul, stocul etc. Acesta este motivul pentru care a decis c` va avea o singur` loca]ie fizic` [i pariaz` pe online pentru a oferi accesibilitate maxim` mamelor ce nu se pot deplasa cu u[urin]`. Livreaz` oriunde \n România \n 24-48 de ore [i la pre]uri oneste, deoarece nu are cheltuieli opera]ionale mari. {i, nu \n cele din urm`, drogheria import` o serie de produse speciale unice \n România [i chiar \n lume, ce rezolv` probleme stringente – spre exemplu, laptele de m`g`ri]`, foarte bine tolerat de copiii cu alergii la laptele de vac`.

Dac` \n zona de marketing se simte confortabil datorit` experien]ei, noul domeniu este o provocare. “Este un challenge imens pentru mine s` m` pun la punct cu toate aspectele unui business, de la logistic` [i vânz`ri pân` la domeniul financiar-contabil, pentru c` \nainte de a putea cere cuiva s` realizeze un lucru, trebuie s` [tiu eu mai \ntâi cum se desf`[oar`”, spune Ileana Chermenschi, ad`ugând c` orice fel de cuno[tin]e ajut` mult, pentru c` din pozi]ia de antreprenor trebuie s` te pricepi la toate. O provocare este [i modul \n care se transpun \n practic` anumite insight-uri de business sau cuno[tin]ele teoretice. Spre exemplu, porne[ti de la premisa c` un furnizor/distribuitor vrea s` vând`, dar \n practic` observi c` mul]i distribuitori nu \]i r`spund la telefon, uit` s` trimit` oferte, uit` s` \]i trimit` informa]iile necesare de[i ei au fost cei care te-au contactat ini]ial etc. Un alt exemplu este modelul de e-commerce – nu merge pe principiul “build it and they will come”. “Partea tehnic`, partea de pricing, managementul stocurilor [i canalele de comunicare trebuie gândite foarte atent [i exist` mai multe combina]ii ale acestor elemente, astfel \ncât trebuie s` te asiguri c` ai ales «piesele» care s` se potriveasc` \mpreun`”, spune antreprenoarea. Dac` ar fi s` dea un sfat pentru antreprenorii care vor s` dezvolte o afacere \ntr-un domeniu de activitate \n care nu au experien]`, Ileana Chermenschi \l citeaz` pe Ben Horowitz: managerii pro[ti \[i atribuie succesul strategiei [i marketingului minunat, iar managerii cu adev`rat buni atribuie victoria faptului c` nu au renun]at. A[a c` persevereaz`! Biz

Indiferent cât de mult ai studiat un posibil domeniu, totdeauna vor fi lucruri pe care nu le vei afla decât atunci când \]i sufleci mâinile [i te apuci de treab`.

ALEXANDRU LUPEA Assurance Partner [i Strategic Growth Markets Leader, EY Romania

SCHIMBAREA SE |NVA}~ Antreprenorii schimb` domeniul de activitate \n patru situa]ii: 1) când consider` c` modelul de business pe care-l cunosc se potrive[te [i altui domeniu de activitate; 2) oportunist, când g`sesc o ocazie de business foarte bun` pe care nu vor s` o rateze; 3) când concuren]a din domeniul \n care activeaz` devine prea dur`; 4) când devin foarte \ncrez`tori \n capacit`]ile lor manageriale [i consider` c` pot reu[i \n orice \ntreprind. Schimbarea de domeniu de activitate, mai ales când antreprenorul se orienteaz` c`tre un domeniu foarte diferit de cel \n care a activat \nainte, presupune practic \nv`]area unui nou business. Experien]a câ[tigat` \n afacerea anterioar` poate fi folositoare pentru a identifica mai repede aspectelecheie pe care trebuie s` se concentreze antreprenorul. Managementul unei asemenea schimb`ri are câ]iva pa[i importan]i: analiza mediului concuren]ial [i a factorilor-cheie de business din noul domeniu; \ntocmirea unui plan de afaceri, care s` fie validat cu poten]iali finan]atori, care sunt mult mai obiectivi \n analiz` [i aduc perspective noi; lansarea noului business \ntr-o formul` pilot, pentru a testa pia]a; dac` modelul de business func]ioneaz`, s` creasc` rapid afacerea pe baza a ceea ce a \nv`]at \n faza pilot.

Biz

DRAGO{ CINC~, fondator Flamingo Computers

ANTREPRENORIAT

Business pentru genera]ia urm`toare

ondator al retailerului de produse electrice [i electrocasnice Flamingo Computers, prima mare companie privat` româneasc` listat` la burs`, Drago[ Cinc` a trecut de la calculatoare la imobiliare. Face parte din genera]ia de antreprenori care a crescut odat` cu mediul de business din România [i crede c` experien]a dobândit` \n anii '90 este foarte important` pentru dezvoltarea Flamingo Park, unde vrea s` construiasc` o comunitate, nu doar un cartier reziden]ial. “Complexitatea unui business de tip development necesit` experien]` \n toate domeniile unei firme, cu axare pe project management [i cash flow. Circuitele financiare sunt mult mai largi, sumele de bani implicate sunt ridicate, iar erorile decizionale pot influen]a major un succes \n domeniu. Cuno[tin]ele de resurse umane sunt importante [i au fost câ[tigate \n ani de zile de business de retail [i distribu]ie la Flamingo Computers. Acolo am mers prima oar` pe ideea de comunitate [i credem c` am reu[it s` facem ceva unic pe pia]a româneasc` la acea vreme”, spune Cinc`. Primul business a fost o companie creat` de tineri, pleca]i din facultatea de electronic` exact \n momentul când s-a inventat primul calculator pentru publicul larg, \[i aminte[te omul de afaceri, ad`ugând c` ideea de a dezvolta cartiere reziden]iale s-a n`scut aproape simultan cu businessul de calculatoare. A c`l`torit mult, a mers \n America [i Canada [i a ajuns s` lucreze cu firmele Edsa [i RAD pentru dezvoltarea unui

cartier cu urbanism american. “Am \n]eles cum se dezvolt` ora[ele [i mai ales c` nu po]i amesteca zona industrial` cu blocuri [i cu case. Vizitele \n America [i Canada, la fo[ti colegi de facultate care au imigrat \n anii '90, au fost revelatoare. Acolo am v`zut cum se construiesc cartiere de case pe structur` u[oar`, la 30-50 km dep`rtare de centrul ora[ului, cu facilit`]i pentru familia ta, dar [i spa]ii verzi, curate [i securitate”, spune Cinc`. Din 2001 a \nceput achizi]iile de teren \n zona Corbeanca, la distan]` de satele actuale, pentru a realiza un mini or`[el de sine st`t`tor, iar \n 2007 a f`cut trecerea \ntre cele dou` businessuri. “Cele mai mari investi]ii din lume sunt \n domeniul imobiliar, care are \n plus [i ideea de heritage, acest tip de business putând fi construit \n genera]ii”, spune Cinc`, adùgând c` businessul de tip “single family home” ofer` satisfac]ii deosebite, pentru c` po]i adùga valoare \n fiecare detaliu al cartierului [i este foarte apropiat de principiile de via]` cu care se conduce orice tip de business: integritate, comunitate, respect. “Acest domeniu necesit` o energie pe execu]ie aproape de perfec]iune [i o investi]ie mare de timp: cu cât aloci mai mult timp la detalii [i la planificare, cu atât [ansele de succes sunt mai mari. Rezultatele se v`d \n ani de zile, iar businessul se face la vedere, numele tù este public, \n prima zi trebuie s` a[ezi pe u[` brandul tù [i s` respec]i regulile pân` când predai cheile genera]iei viitoare”, subliniaz` Cinc`. Biz

Dezvoltatorul integreaz` construc]ia \ntr-un asamblu reziden]ial [i creeaz` comunitatea prin calit`]i de tip leadership, agilitate, execu]ie [i viziune.

GABRIEL VOICU director New Homes Coldwell Banker Affiliates of Romania

PLANURI PE TERMEN LUNG Pentru a-[i maximiza [ansele de reu[it`, un antreprenor ar trebui s` apeleze la serviciile unui consultant care cunoa[te foarte bine domeniul \n care dore[te s` porneasc` un proiect de investi]ii, deoarece fiecare business are particularit`]ile sale, iar pia]a imobiliar` nu face excep]ie. Deci, primul [i cel mai important pas este s` se apeleze la serviciile celui mai bun consultant imobiliar [i, dup` caz, ale unui consultant \n construc]ii. |n al doilea rând, antreprenorii care doresc s` investeasc` pentru prima oar` \n pia]a imobiliar` ar trebui s` \[i fac` un plan pe termen mediu [i s` nu se a[tepte la un profit rapid. Pia]a imobiliar` ofer` \n acest moment randamente atractive, dar acestea sunt foarte departe de cele \nregistrate \n perioada de boom economic [i, \n func]ie de dimensiunea proiectului [i segmentul pie]ei imobiliare, acestea pot fi ob]inute dup` o perioad` de cel pu]in unu-doi ani. Investi]ia \n pia]a imobiliar` nu este cu nimic mai u[oar` comparativ cu alte domenii, este nevoie de expertiza unor persoane specializate, de r`bdare, de un proiect realizat temeinic [i de o echip` bun` de vânz`ri [i marketing pentru a avea rezultate satisf`c`toare. Dac` toate acestea sunt \ndeplinite, atunci investi]ia \n pia]a imobiliar` va aduce un randament satisf`c`tor, indiferent de domeniul de activitate de baz` al investitorului.

Biz

FOTO: SORIN STANA

OZANA MORARU, fondator Equestria [i Oculus

ANTREPRENORIAT

Afaceri de succes \n galop

chita]ia este pentru medicul oftalmolog Ozana Moraru un hobby transformat \n business. Dorin]a de a construi o baz` hipic` [i de a fonda un club sportiv de echita]ie au avut la baz` nevoia sa personal`, ca proasp`t proprietar de cai [i sportiv amator, dar [i nevoia pie]ei de a se construi o baz` ecvestr` la standarde cu adev`rat occidentale. “Am ales echita]ia pentru c` \mbin` excelent sportul cu dragostea pentru animale \n general [i pentru cai \n special. Echita]ia e sportul prin care \nve]i s` fii curajos [i s` iei decizii rapide; din rela]ia cu calul \nve]i s` comunici mai bine cu cei din jur, \nve]i s`-l ascul]i pe cel de lâng` tine, \nve]i r`bdarea, grija, responsabilitatea. |n plus, \n [aua calului, la galop, chiar sim]i c` zbori”, spune Ozana Moraru, care \n urm` cu cinci ani a fondat Equestria. Dincolo de curiozitatea pentru cai [i de bucuriile pe care le poate oferi echita]ia \ns`, a ap`rut ideea de business. |n Europa, echita]ia [i businessul ecvestru sunt o surs` important` de câ[tig, iar antreprenoarea a intuit c` [i \n România, de[i pia]a [i educa]ia pe acest segment sunt mult mai slabe, ar putea fi un business profitabil, chiar dac` nu imediat. Astfel, a decis c` acest hobby trebuie practicat pe fondul unui business, care, pentru \nceput, s` acopere cheltuielile iar, pentru viitor, s` devin` [i profitabil. De[i avea deja o afacere, dezvoltarea unui club de echita]ie a fost o provocare. “Bine\n]eles c` experien]a celor 20 de ani de lucrat \n sistem privat [i de administrare a unei firme proprii – Clinica

Oftalmologic` Oculus, unde sunt coasociat, \mpreun` cu so]ul meu – m-a ajutat \n noul drum, de[i domeniile sunt diferite. |ns` regulile de baz` \n administrarea unei afaceri, \n \nv`]area legilor care stau la baza acesteia sau \n ce prive[te lucrul [i colaborarea cu angaja]ii sunt cam acelea[i”, spune Ozana Moraru. Diferen]e mai mari \ntre cele dou` domenii au fost la abordarea unei strategii de marketing [i \n promovarea activit`]ii [i a serviciilor pentru domeniul echita]iei – lucruri aproape complet diferite fa]` de domeniul medicinei: alt public-]int`, alt mesaj de transmis, alt` abordare. Cea mai mare provocare \n noul business a fost g`sirea personalului specializat \n cai [i activit`]i ecvestre [i, \n general, a personalului dornic s` munceasc` serios [i stabil \ntr-un domeniu ca acesta. Alte obstacole ]in de lipsa unei tradi]ii [i educa]ii a publicului român pentru echita]ie, dar [i de lipsa angrenajelor care fac “roata s` mearg`” \n domeniul echita]iei, de la speciali[ti implica]i (sportivi, antrenori, veterinari, nutri]ioni[ti, potcovari) pân` la o federa]ie de specialitate. Dar provoc`rile sunt f`cute pentru a fi dep`[ite, iar Ozana Moraru le recomand` antreprenorilor care vor s` schimbe domeniul de activitate s` aplice ceea ce au \nv`]at bun din experien]a vechii activit`]i, dar s` nu ia de acolo chiar “mot-a-mot” regulile [i modalit`]ile de implementare a acestora \n noul domeniu, ci s` observe diferen]ele [i s` se adapteze lor, \n noua activitate, \n noul context, \n noul domeniu. Biz

Cea mai mare provocare a fost g`sirea personalului specializat \n cai [i activit`]i ecvestre, dornic s` munceasc` serios [i stabil \ntr-un domeniu ca acesta.

MIHAI POPA-RADU Executive Coach, Seeds for Success

A FI SAU A NU FI ANTREPRENOR Una dintre abilit`]ile esen]iale de care orice antreprenor are nevoie este convie]uirea cu incertitudinea despre viitor. {i asta nu doar pentru c` nimeni nu [tie ce ne va aduce ziua de mâine, ci [i pentru c`, atunci când ai propria afacere, e[ti principalul responsabil de navigarea pe valurile impredictibile ale schimb`rii. Pentru a ne bucura pe deplin \n rolul de antreprenor, atât când lucrurile merg bine, cât [i când \ntâmpin`m dificult`]i, este important s` avem r`spunsuri cât mai clare [i motivante la dou` \ntreb`ri. Ce m` determin` s` devin antreprenor? Pove[tile antreprenorilor care reu[esc prezint` de cele mai multe ori motiva]ia de a oferi ceva cu adev`rat nou [i/sau relevant pentru clien]i, o dorin]` de contribu]ie din care apoi rezult` banii. Ce sunt dispus s` investesc? Sunt de luat \n calcul [i investi]iile noncuantificabile monetar: dispari]ia grani]elor dintre timpul “personal” [i cel “profesional”, riscul de a “m` face de râs” dac` nu reu[esc [i, mai presus de toate, acceptarea faptului c`, oricât de bine m-a[ preg`ti, ziua de mâine \mi poate aduce surprize, uneori pl`cute, alteori nu. Având r`spunsuri clare la aceste \ntreb`ri [i raportându-ne la propria afacere ca la o surs` bun`stare pentru noi [i clien]ii no[tri, vom savura reu[itele [i vom gestiona cu calm perioadele dificile, sim]indu-ne \mplini]i cu ceea ce ne ofer` fiecare zi.

Biz

STRATEGIE

Urzeala brandurilor Ce leg`tur` este \ntre branduri [i "Urzeala tronurilor"? Cum pot brandurile s` prind` trenul tendin]elor eviden]iate de serialele de succes la nivel global [i ce spun acestea despre consumatori? DE LUCA BERTOCCI

oul sezon al serialului “Urzeala tronurilor” e \n plin` derulare, iar fanii de-abia a[teapt` s` vad` ce se mai \ntâmpl` cu personajele lor preferate. O analiz` a preferin]elor legate de serialele TV [i mai ales a modului \n care acestea pot fi legate de branding e nu numai interesant`, ci [i important` pentru marketeri. Divertismentul de mas` – [i \n special serialele [i filmele – reprezint` de mult timp un excelent barometru al sentimentului public. Datorit` alonjei globale a internetului, putem urm`ri modul \n care serialele [i filmele au impact asupra pie]elor, local [i global, putând s` ne releve noi trenduri. Preferin]ele \n materie de transmisiuni TV dup` criza financiar` din 2008 relev` o schimbare clar` a valorilor [i atitudinilor. |nainte de criz` dominau valorile [i atitudinile pozitive. Protagoni[tii se comportau \n general etic \n situa]ii de relativ` stabilitate. Telespectatorii c`utau o poveste cu amuzament [i destindere, care s` duc` la happy end. Cu alte cuvinte, eroi care rezolvau orice situa]ie, indiferent cât de dificil`. De la rela]iile de zi cu zi din “Totul despre sex”, “Prietenii mei” sau “Neveste disperate” la provoc`rile date de \ncercarea de a echilibra munca cu via]a din “Anatomia lui Grey” sau “Anturaj” [i la criminalitatea din “NCIS” sau “CSI”, povestea a fost mereu aceea[i: o situa]ie dificil` rezolvat` de un personaj bun [i care se \ncheia cu happy end. Mai mult, 85% dintre serialele luate \n calcul se petreceau \ntr-o situa]ie de relativ echilibru – a[a cum era via]a \nainte de criz`.

Biz

Dup` criz`, aveam o realitate complet diferit`. |n primul rând, nu mai exist` un serial care s` domine. Situa]ia denot` mai curând o reflec]ie asupra insecurit`]ii timpurilor \n care tr`im: oamenii caut` variante noi, dar nu sunt \ntotdeauna siguri unde vor s` ajung`. |n al doilea rând [i chiar mai important, num`rul de personaje care au un comportament imoral \n urma unui eveniment negativ din via]a lor a crescut exponen]ial, iar 30% dintre fani \i prefer` pe ace[tia. “Breaking Bad” este cel mai bun exemplu \n acest sens. Walter White, un profesor de liceu diagnosticat cu cancer \n faz` terminal`, devine un nemilos traficant de droguri, ca s` asigure familiei sale o via]` \ndestulat` dup` ce el nu va mai fi. Acest personaj atipic a strâns 11 milioane de fani pe Facebook, iar \n 2014, conform unei analize a TiVO,

LUCA BERTOCCI este partener \n cadrul Garrison Group. Experienta sa include ]`ri de pe patru continente [i companii cum ar fi VISA, Carrefour, IKEA, Alpha Bank sau eMAG. Luca este, printre altele, lector la Maastricht School of Management (Bucure[ti) [i Visiting Professor de Marketing [i Advertisement Global la Universitatea Economic` din Cracovia.

“Breaking Bad” era serialul la care telespectatorii f`ceau cele mai multe “maratoane” (cel pu]in trei episoade v`zute \ntr-o zi). Popularitatea \n cre[tere a personajelor imorale este confirmat` [i de al doilea [i al treilea serial la care se fac maratoane – “House of Cards” [i “Urzeala tronurilor”. |n cadrul unei colabor`ri \ntre Garrison Marketing Group, Synovate [i Richard Farkas, specialist \n [tiin]e politice la Universitatea DePaul din Chicago, am introdus un fenomen societal pe care l-am numit Curba lui Kwasniewski, ce ilustreaz` evolu]ia prin care au trecut \n ultimii 20 de ani toate pie]ele fost comuniste [i multe dintre cele aflate \n schimbare rapid`. Fenomenul poart` numele lui Aleksander Kwasniewski, care, ca pre[edinte al Poloniei, a fost poate primul care a recunoscut [i utilizat \n cadrul campaniei sale electorale combina]ia dintre valorile moderne [i cele tradi]ionale din societ`]ile care traverseaz` transform`ri rapide. Cele trei faze tipice ale curbei sunt: punctul de \nceput (siguran]` [i control; via]a \n lag`rul socialist - stabil`, nematerialist` [i orientat` spre familie), zona de mijloc (preocuparea aproape obsesiv` pentru putere [i recunoa[tere; capitalismul cel mai s`lbatic, care promoveaz` materialismul individual [i dobândirea cu orice pre] a succesului personal – avere, prestigiu [i putere) [i punctul de final (convivialitatea [i apartenen]a; cea mai mare parte a membrilor societ`]ii fac parte acum dintr-o lume modern`, \ns` tânjesc dup` \ntoarcerea la valori

[i atitudini “cum erau odat`”; rezultatul: valori tradi]ionale \mpletite cu un stil de via]` modern). Nu am v`zut pân` acum o devia]ie mai puternic` a valorilor societale ca \n ultimii doi ani. |n România, \n loc s` treac` firesc de la pasul de mijloc la cel final al curbei, societatea a urmat un drum nea[teptat: numai o parte a popula]iei (cea afectat` mai pu]in de criz`) s-a deplasat de-a lungul curbei moderniz`rii, \n timp ce restul popula]iei a \nceput s` mearg` \napoi, c`utând siguran]a din vremurile bune de alt`dat` [i privind cu tot mai mult scepticism nout`]ile din pia]`. Pentru ei, modernul este asociat mai mult cu riscul [i pericolul. Aceast` situa]ie a dus la adâncirea disparit`]ii economice [i culturale [i a dat na[tere unui sentiment mai puternic de dezam`gire [i ne\ncredere cu privire la autorit`]i. Acesta este climatul \n care a[anumi]ii antieroi din filme [i seriale au

cunoscut o cre[tere exponen]ial` a popularit`]ii. Leg`tura cu brandurile. Se poate trage concluzia c` brandurile ar trebui s` \nceap` s` se concentreze pe imaginea “b`iatului r`u bun” [i s` se pozi]ioneze mai agresiv \mpotriva stabilit`]ii? R`spunsul nu este atât de simplu. |n primul rând, conteaz` m`rimea brandului. Un brand de mas` care se adreseaz` unei mari p`r]i a popula]iei ar trebui s` evite pozi]ionarea agresiv` [i exclusiv`. Un alt factor crucial care trebuie luat \n considerare este modul \n care comunicarea se potrive[te cu pozi]ionarea de pân` atunci. Câte branduri pot prelua rolul antieroului [i s` fie [i credibile? Nu multe. E oare de imaginat Coca-Cola pe post de antierou dup` atâ]ia ani \n care a b`tut moneda pe optimism [i incluziune? Un alt factor care poate ajuta este personalitatea CEO-ului companiei.

Un exemplu de companie care exploateaz` trendul actual al antieroului este T-Mobile \n SUA, prin intermediul foarte vizibilului s`u CEO John Legere. Atacându-[i competitorii cu ajutorul unor tweeturi caustice ([i având peste un milion de followeri), a reu[it s` creeze buzz masiv \n jurul numelui s`u [i s` creasc` anum`rul de clien]i. |n concluzie, exist` mai multe modalit`]i de a capitaliza pe baza unui anumit trend (\n cazul de fa]` al antieroului), iar multe dintre ele pot fi eficiente dac` sunt aplicate cu fine]e. Cel mai important aspect este s` nu se piard` din vedere cine sunt consumatorii de baz` ai brandului [i cum se poate mula pozi]ionarea acestuia astfel \ncât s` fie relevant` \n condi]iile diferitelor mode de moment, dar \n acela[i timp s` r`mân` fidel` valorilor perene ale brandului – [i astfel s`-[i asigure loialitatea clien]ilor prin[i \n aceast` Urzeal` a brandurilor. Biz

Biz

LIFE

BijuterIA |N CADRUL GALERIEI DE ART~ {I DESIGN GALATECA SE DESF~{OAR~ EXPOZI}IA UNTAMED SKIN – THE ROMANIAN BLOUSE. DE LELIA PETRESCU

rei arti[ti români au fost premia]i la Fashion Showcase 2015, un eveniment conex la London Fashion Week. Designerii au primit titulatura Best Country Exhibition, Best Designer [i Best Curator pentru colec]ia inedit` pe care o pute]i admira zilele acestea la Galeria Galateca. Intitulat` Untamed Skin – The Romanian Blouse, expozi]ia arti[tilor Alexandru Nimurad, Alexandra Abraham [i Vika Tonu are \n prim-plan ia româneasc` accesorizat` cu \mbr`c`minte, accesorii [i bijuterii. Alexandru Nimurad a conceput o colec]ie dedicat` simbolurilor iei. Fiecare ]inut` reinterpreteaz` ia ce obi[nuia s` fie purtat` o singur` dat` la evenimente precum na[terea, nunta [i \nmormântarea. De asemenea, \mpreun` cu Vika Tonu, a gândit colec]ia de bijuterii Ensemble of Broken Pieces, inspirat` din povestea Reginei Maria. Alexandra Abraham a juxtapus hamuri arhitecturale [i anatomice din piele peste rochiile lungi. Ea reu[e[te s` reinterpreteze uzul elementelor vestimentare fixe din dorin]a de a exprima o libertate func]ional` [i de a g`si un echilibru perfect \ntre piesele vestimentare [i accesorii. Dup` \ncheierea expozi]iei din Bucure[ti, cei trei arti[ti \[i vor expune lucr`rile la Antwerp [i Frankfurt. Biz

Biz

Colec]ia de bijuterii “Ensemble of Broken Pieces” este inspirat` de povestea Reginei Maria

LIFE

Filmul bate via]a RENUMITUL REGIZOR GERMAN CHRISTIAN PETZOLD VORBE{TE |N EXCLUSIVITATE PENTRU BIZ DESPRE CEL MAI NOU FILM CARE |I POART~ SEMN~TURA, “PHOENIX”, DAR {I DESPRE PROIECTELE CINEMATOGRAFICE VIITOARE. DE OVIDIU NEAGOE

poveste emo]ionant` despre

puterea iubirii, despre identitate [i rena[tere – a[a se prezint` “Phoenix”, cel mai recent film f`cut de regizorul german. Scenariul urm`re[te povestea lui Nelly, o supravie]uitoare a Holocaustului care se \ntoarce \n ora[ul natal, Berlin. Dup` ce un doctor i-a reconstruit chipul, complet desfigurat, tån`ra \l caut` pe Johnny, so]ul s`u, de la care nu mai are nicio veste. Cum Johnny o crede pe aceasta moart` [i caut` modalit`]i prin care s` pun` måna pe averea ei, Nelly reintr` \n via]a so]ului sub o alt` identitate, pentru a descoperi dac` acesta a tr`dat-o sau nu. Pentru realizarea filmului Christian Petzold s-a inspirat dintr-o carte pe care a citit-o la jum`tatea anilor 1980. Mai multe detalii despre cum a luat na[tere “Phoenix” [i despre fascina]ia regizorului pentru pove[tile supravie]uitorilor, pe care se pare c` nimeni nu mai vrea s` le asculte, ne ofer` chiar Christian Petzold, regizorul filmului.

Cartea “Return From The Ashes” de Hubert Monteilhet pe care a]i citit-o la jum`tatea anilor ’80 v-a inspirat s` regiza]i filmul “Phoenix”. De ce a]i a[teptat atåta vreme? Am citit acea carte la jum`tatea anilor ’80. Prietenul meu Harun Farocki mi-a dat-o [i ne-am gåndit amåndoi s` facem un film dup` ea. Nu [tiu de ce mi-a luat atåta timp, cred c` are 64

Biz

leg`tur` [i cu faptul c` sunt foarte multe filme care trateaz` acest subiect, sunt jucate teatral, acelea[i uniforme naziste [i nu am sim]it c` este \n regul`, de[i eram interesat. |nainte s` moar` tat`l meu, st`team cu el \ntr-un salon din spital [i am observat c` toat` lumea de acolo vorbea despre cel de-al doilea r`zboi mondial, ca [i cum aveau o amintire traumatizant`. M-am gåndit c` nu avem pove[ti despre supravie]uitori, nu vrem s` le auzim pove[tile, sunt ca ni[te “fantome”, care tr`iesc printre noi [i nimeni nu vrea s` \i vad`, s` le aud` pove[tile. Pe mine m` fascinau ace[ti oameni, a[a c` am scos din nou cartea din bibliotec`, am recitit-o [i am scris scenariul.

Care sunt principalele diferen]e dintre carte [i film? Alfred Hitchcock spunea c` po]i face filme dup` c`r]i “moarte”. La fel este [i cu aceast` carte. Ac]iunea are loc \n Paris [i este despre o femeie din burghezie, care revine \n Paris, ora[ care nu a fost puternic avariat de bombe \n timpul celui deal doilea r`zboi mondial [i oamenii, dup` doi-trei ani, duceau iar o via]` normal`. Cultura francez` nu a fost distrus` \n totalitate precum cea german`, care a fost distrus` atåt de nazi[ti, cåt [i de r`zboi, ceea ce este total diferit. Dar principalul lucru pe care \l au \n comun sunt ace[ti supravie]uitori, cum este aceast` femeie,

care era doctor. Nimeni nu voia s` \i asculte povestea. Acesta a fost principalul lucru de care am fost interesat.

Cåt timp s-a filmat pentru “Phoenix” [i unde a fost filmat? A fost un lucru un pic suprarealist [i oarecum dezgust`tor. Pentru c` Berlinul de ast`zi nu mai seam`n` cu cel din 1945 a trebuit s` ne uit`m \n alt` parte. Nu am vrut s` filmez \n studio, nu \mi place. De asemenea, nu \mi place s` lucrez digital, c` seam`n` cu jocurile de calculator. {i a trebuit s` mergem \n Polonia \n ora[e vechi precum Cracovia, care au str`zi ce seam`n` cu Berlinul anilor ’45, [i s` film`m acolo. Cånd am ajuns \n Polonia, \ntreaga echip` era \n ma[ini vechi Mercedes, eram ca imperiali[tii germani [i lumea ne privea ca [i cum am cå[tigat r`zboiul. Nu mi-a pl`cut deloc, a fost dezgust`tor. Am filmat toate scenele de exterior \n Polonia, iar pe cele de interior \ntr-un castel vechi dintr-un ora[ din apropiere de Berlin. Au fost 40 de zile de film`ri, din cåte \mi amintesc.

Sunte]i renumit c` distruge]i film`rile din prima zi. De ce? Eu distrug \ntotdeauna \nregistr`rile din prima zi de filmare pentru c` vreau s` fac gre[eli \n prima zi, s` experimentez [i apoi pot s` fac filmul pe care doresc s` \l fac.

Cum a]i ales subiectele filmelor? Au avut la baz` discu]ii cu Harun [i al]i prieteni. |ntotdeauna la fel. |n cazul “Pheonix” st`team la masa de editare pentru “Barbara” (alt film regizat de Petzold, ap`rut \n 2012) [i m-am gåndit c` `sta este un film despre oameni [i presiuni. Cinematografia poate ar`ta dragostea, dar pe de alt` parte poate prezenta [i finalul dragostei. St`team la masa de editare cu Harun [i Nina Hoss, iar Harun a spus c` acum putem \ncepe “Phoenix” c` avem un cuplu de \ndr`gosti]i [i \n “Phoenix” avem [i finalul iubirii. Sunt dou` lucruri care depind unul de cel`lalt.

Pute]i spune \n cåteva cuvinte de ce publicul din Romånia ar trebui s` vad` acest film? Cred c` are lucruri comune cu cinematografia romåneasc`. Trebuie s` spun c` am

LIFE

“Phoenix”, cel mai recent film f`cut de Christian Petzold este o poveste emo]ionant` despre puterea iubirii, despre identitate [i rena[tere. Scenariul urm`re[te povestea lui Nelly, o supravie]uitoare a Holocaustului care se \ntoarce \n ora[ul natal, Berlin. Dup` ce un doctor i-a reconstruit chipul, complet desfigurat, tån`ra \l caut` pe Johnny, so]ul s`u, de la care nu mai are nicio veste. Cum Johnny o crede pe aceasta moart` [i caut` modalit`]i prin care s` pun` måna pe averea ei, Nelly reintr` \n via]a so]ului sub o alt` identitate, pentru a descoperi dac` acesta a tr`dat-o sau nu.

lucrat \mpreun` cu Harun la un film despre Ceau[escu. A f`cut acest film din materialele f`cute de oameni cu camerele proprii la revolu]ie. Le-a adunat pe toate [i a f`cut un film despre ultimele trei zile ale lui Ceau[escu. Filmul se nume[te “Videograms of a Revolution”. {i este un film fantastic. Peste ani am v`zut \mpreun` cu Harun foarte multe filme romåne[ti [i cred c` cinematografia romåneasc` este una dintre cele mai bune pentru c` se fac filme despre evenimente care s-au \ntåmplat la ei \n ]ar`.

La ce fel de filme v` place s` v` uita]i [i care este regizorul preferat? Sunt a[a de multe. Dar regizorul meu preferat este John Ford. Cånd am o problem` iau un film de John Ford, \l bag \n aparatul video [i deja m` simt mult mai bine. Este “leacul” meu.

Ne pute]i spune cåte ceva despre viitorul proiect?

Christian Petzold

Am f`cut o miniserie pentru televiziune [i este foarte popular` \n Germania, se difuzeaz` duminica la ora 20:00. {i acum lucrez la cea de-a doua parte, iar anul viitor voi face un film de lungmetraj, a c`rui ac]iune se petrece \n anii 1940. Este despre refugia]ii care vor s` p`r`seasc` Europa. Biz Biz

LIFE

Enescu Experience, o emo]ie complet` TURNEUL INTERNA}IONAL STRADIVARIUS – ENESCU EXPERIENCE ADUCE ÎN PRIM-PLAN O IDEE, ASUMAT~ DREPT CEL MAI MARE }EL AL VIOLONISTULUI ALEXANDRU TOMESCU. DE LELIA PETRESCU

estaurarea Casei Enescu de la Mih`ileni [i transformarea sa \ntr-un centru cultural [i muzical interna]ional este un proiect foarte ambi]ios. Probabil la fel de \ndr`zne] ca primul turneu de muzic` clasic`, finan]at din fonduri private, \n urm` cu aproape zece ani. Spiritul de solidaritate \n rândul românilor, \n jurul unei idei frumoase, va putea duce la \ndeplinire visul lui George Enescu, \nceput cu aproape un secol \n urm`.

Ne-ai \ncântat mereu cu presta]ii de excep]ie \n turneul Stradivarius. Ce s` a[tept`m anul acesta? Turneul Stradivarius \nseamn` mult mai mult decât totalitatea lucr`rilor muzicale pe care le vom cânta. Muzica \nseamn` emo]ie, nelimitându-se doar la cea tr`it` \n sala de concert. Vrem s` \mp`rt`[im publicului emo]iile noastre legate de acest proiect. De la munca asidu` pentru a preg`ti piesele, la momentul de gra]ie, când [tii c` ai reu[it s` te apropii pu]in de Enescu [i de la oboseala de dup` concert, la florile pe care le primim. În cadrul turneului vom sus]ine o serie de conferin]e pe tema Enescu Experience, \n locuri care nu au neap`rat leg`tur` cu muzica: licee cu profil teoretic, facult`]i de medicin` etc. Vrem s` fim cât mai aproape de tân`ra genera]ie [i s` \i putem oferi accesul la informa]ia legat` de muzica clasic`. Alegerea este a lor! 66

Biz

Ce \nseamn` mai exact #enescuexperience [i ce proiect preg`te[ti pentru finalul turneului? Vrem s` afl`m care sunt emo]iile celor care au tr`it Enescu Experience, fie c` este vorba despre ceva care i-a impresionat pe moment sau pur [i simplu ceva legat de c`l`toria fiec`ruia prin via]`. Emo]ia este cea care conteaz`! Hashtag-ul #EnescuExperience este cel cu ajutorul c`ruia vom identifica toate acest experien]e, materializate \n fotografiile \nc`rcate pe principalele re]ele de socializare (FB, Twitter sau Instagram). Pentru cei mai inspira]i dintre participan]i avem preg`tite o serie de premii surpriz`. În cadrul conferin]elor men]ionate mai sus vom proiecta [i fotografiile care ne-au impresionat cel mai mult, pentru a da [i o imagine Experien]ei Enescu, nu doar sunet. La finalul turneului vom realiza o instala]ie vizual` de mari dimensiuni, care va reuni \ntr-o singur` imagine toate aceste fotografii, adic` toate experien]ele Enescu.

Ce \nseamn` pentru tine integrala lucr`rilor pentru vioar` [i pian de George Enescu? Integrala Enescu este un proiect muzical pe care mi-l doream de foarte mult` vreme, \nc` de când am \nceput turneele Stradivarius. Am fost con[tient de modernitatea lui. Este un paradox faptul c` Enescu se cânt` mai des [i este mai apreciat \n str`in`tate decât la noi acas`. {i

nu cred c` acesta este singurul exemplu. Cu atât mai necesar mi-a p`rut un turneu care s` familiarizeze publicul cu muzica sa extraordinar`. Turneele precedente \n care am abordat integralele Paganini, Ysaye, Bach sau Prokofiev au fost ni[te trepte pe care le-am urcat \mpreun` cu publicul, pentru a ajunge la muzica lui Enescu. Atunci când abordez o integral` am dintr-o dat` o viziune de ansamblu. Pot cuprinde dintr-o singur` privire muzical`, \ntreaga devenire spiritual` [i muzical`, a compozitorului. Este c`l`toria pe care mi-o propun s-o fac \mpreun` cu pianistul Eduard Kunz [i bine\n]eles, \mpreun` cu to]i cei care vor participa la concerte. Vom sim]i energiile care \l

LIFE

Anglia [i \n Italia. Toamna va \nsemna, pe lâng` prezen]a mea la festivalul George Enescu de la Bucure[ti [i turnee \n Olanda [i Belgia cu cvartetul Ad Libitum [i concerte [i masterclass-uri \n Coreea de Sud.

Ai avut onoarea s` prime[ti a doua oar` vioara Stradivarius Elder Voicu. Te gânde[ti cum va fi momentul pred`rii ei? În 2013 am câ[tigat pentru a doua oar` consecutiv, \n urma unui concurs organizat de Ministerul Culturii, dreptul de a cânta pe vioara Stradivarius. Timpul pare c` zboar` atunci când sunt atâtea proiecte de dus la \mplinire. Cu siguran]` nu este u[or s` te desp`r]i de o asemenea vioar`. Simt \ns` c` mai avem \nc` mult` muzic` de cântat \mpreun`. Vreau s` fiu \n form` maxim` la viitorul concurs din 2018 [i sper s` o pot p`stra pentru \nc` un termen.

Care a fost piesa pe care ai cântat-o pe scen` prima oar` \n via]`? Ce crezi acum despre ea?

animau pe Enescu \n tinere]ea sa, vom explora apoi lucr`rile sale de maturitate, \n care \[i descoperise glasul [i limbajul propriu, [i vom merge pân` la ultimele sale piese, marcate de durerea desp`r]irii pentru totdeauna de România.

Una dintre primele piese pe care le-am cântat a fost Balada de Ciprian Porumbescu. Este o pies` cu totul unic` \n repertoriul românesc pentru vioar`, fiindc` reu[e[te s` ating` imediat acea coarda sensibil` a oric`rui român. A[ \ndr`zni s` spun chiar, din orice meloman. Am cântat aceast` pies` aproape peste tot pe unde am c`l`torit [i oamenii au \n]eles-o [i iubit-o imediat. Este o pies` care a evoluat odat` cu mine [i sper c` va continua s` creasc` odat` cu dezvoltarea mea spiritual`.

Ce alt` art` te atrage? Ce proiecte ai pe plan interna]ional? Pentru prima dat` turneul Stradivarius are o anvergur` interna]ional`. Vom duce muzica lui Enescu atât la Chi[in`u, cât [i la Paris. Sunt dou` ora[e aflate la mare distan]` unul de cel`lalt, dar unite prin spiritul muzicii lui Enescu. Peste var` voi avea un turneu de concerte \n SUA – la Los Angeles [i la New York, la festivaluri de prestigiu. Vor urma [i alte concerte \n

A[a cum spunea George Costanza din serialul “Seinfeld”, m` simt de multe ori arhitect! Practicat` la nivel \nalt, arhitectura este o art` [i are o mul]ime de lucruri comune sau inspirate din muzic`. Cineva spunea c` arhitectura este muzica \ncremenit` \n piatr`. Mi-ar fi pl`cut la un moment dat s` devin campion de [ah, iar când eram la gr`dini]` visam s` ajung [ofer de troleibuz! Este un timp pentru toate.

Dac` nu erai violonist, ce crezi c` ai fi f`cut pe plan profesional? Exist` vreo variant` \n care ai avea un job de birou, timp de opt ore pe zi? Îmi place foarte mult s` predau tinerilor lucruri legate de muzic`, de cântatul la vioar` sau de atitudinea pe care trebuie s` o ai pe scen`. F`r` \ndoial`, când m` voi retrage din via]a de concert m` voi dedica 100% unei cariere pedagogice. Preg`tirea viitoarei genera]ii de arti[ti este o r`spundere uria[`. De multe ori, la cap`tul unei zile obositoare de turneu, \mi imaginez ce simplu [i odihnitor ar fi s` am un job de birou, care s` \nceap` [i s` se termine la ore fixe. Pe de alt` parte, mul]i dintre cei care lucreaz` \n birouri viseaz` la rândul lor s` plece s` cutreiere lumea. Nu cred c` exist` joburi perfecte. Sunt noroco[i cei care pot practica meseria pe care [i-au ales-o, cu pasiune.

Care este cel mai mare ]el al t`u? Enescu Experience este [i un proiect cultural-educa]ional, ce p`streaz` tradi]ia ac]iunilor caritabile [i sociale. În edi]ia de anul acesta ne-am propus s` salv`m de la dispari]ie casa copil`riei lui Enescu de la Mih`ileni, s` o restaur`m [i s` o transform`m \ntr-un Centru Cultural Interna]ional. Tân`ra genera]ie va avea acces la artele frumoase: muzic`, pictur`, arte dramatice [i arhitectur`. Din câte [tiu, acest proiect ambi]ios este f`r` precedent \n România. Suntem foarte noroco[i s` avem al`turi de Funda]ia Remember Enescu, parteneri precum Funda]ia Pro Patrimonio, Ordinul Arhitec]ilor din România, domnul arhitect {erban Sturdza [i pianista Raluca Stirbat de la Viena, cea care a lansat \ntreaga campanie. Sunt sigur c` Enescu \nsu[i ar fi fost \ncântat de o asemenea idee. Atunci când a schi]at planurile casei sale de la Sinaia, a prev`zut un etaj \ntreg de camere de oaspe]i, rezervate muzicienilor, arti[tilor, pe care \[i dorea s`-i poat` g`zdui. O astfel de combinare de energii creatoare nu poate fi decât benefic` pentru toat` lumea. M` voi considera \mplinit atunci când, \n acest Centru Cultural, vom \ncepe s` descoperim [i s` sprijinim talente. Atunci voi [ti c` nu a fost \n zadar [i c` muzica va merge mai departe. Biz Biz

LIFE

Zestrea româneasc` LILIANA }UROIU ESTE PROFESOR LA ARTE {I DESIGNER VESTIMENTAR. ACTIVITATEA SA ARTISTIC~ ESTE CUNOSCUT~ ATÂT ÎN }AR~ CÂT {I PESTE HOTARE PRIN COLEC}II UNICE, EXPOZI}II DE ART~, FOTOGRAFIE {I COSTUM. ANUL ACESTA A FOST INVITAT~ S~ EXPUN~ “ZESTREA”, CEA MAI RECENT~ COLEC}IE, ÎN CINCI MARI CAPITALE ALE LUMII. DE LELIA PETRESCU

aut`, cu fiecare colec]ie, noutatea, relevan]a, semnifica]ia. De[i cerceteaz` tendin]ele [i particip` la târgurile interna]ionale de profil, Liliana }uroiu [i-a definit un stil propriu la grani]a dintre mod` [i art`, fiindc` originalitatea este esen]ial` \n epoca actual` a hiperindividualismului, când fiecare \[i define[te propria estetic`.

Mul]i se plâng de ]ara în care tr`im, îns` exist` oameni pe care chiar România îi inspir`. De unde a pornit ideea pentru colec]ia “Zestrea”? Romånia este o ]ar` unic`. Este Europa la scara mai mic` \n care reg`se[ti atåt sanctuare dacice cåt [i castele medievale, biserici, m`n`stiri. Dac` pan` acum colec]iile mele au pornit din experien]e de c`l`torie sau au f`cut referire la diverse perioade din art`, \n acord cu tendin]ele \n mod`, proiectul “Zestrea” s-a n`scut investigånd nu lumea exterioar`, ci propria mea fiin]`, ceea ce simt, ceea ce am \nv`]at [i am mo[tenit ca romån. Abordarea este de asemenea diferit`, c`ci portul tradi]ional românesc nu este un simplu stil vestimentar, ci un întreg dic]ionar de semnifica]ii prin care ne afirm`m originea. “Zestrea” \[i propune s` promoveze costumul tradi]ional feminin într-o interpretare contemporan`, care r`spunde cerin]elor de stil de via]` din prezent. Eu cred c` principalul “câ[tig” pe care colec]ia îl ofer` “consumatorului” este 68

Biz

de natur` spiritual` [i are cåteva valen]e importante: una documentar` sus]inut` de povestea fiec`rui fragment de fot` recondi]ionat`, una vizual` în care fragmentele restaurate din ve[mintele tradi]ionale compun geometrii moderne, contemporane, îndep`rtându-se de contextul ini]ial [i, nu în ultimul rând, o puternic` valen]` emo]ional` exprimat` negre[it de toate “purt`toarele” acestor piese.

Unde va merge “Zestrea” anul acesta? Colec]ia a fost prezentat` în ianuarie în Germania [i va merge în luna mai la expozi]ia interna]ional` de la Milano, la Roma, la Viena [i în septembrie la Paris. Ulterior va fi expus` în România la Bucure[ti [i la Castelul Bran. Toate fotografiile au fost realizate \n Castelul Bran, un loc foarte special penru mine, unde m-am \ntors \n momentele cheie ale existen]ei mele [i unde Colec]ia “Zestrea” este acas`. Coafurile deosebit de inspirate au fost semnate de Cristina Grama.

Cum v` primesc str`inii colec]iile? Expozi]iile [i prezent`rile de mod` pe care le-am avut în cei aproape 20 de ani de carier` mi-au adus foarte multe cliente de peste hotare. Am avut surpriza pl`cut` s` constat c` au venit în urma recomand`rilor de la cei cu care am colaborat. Notorietatea de care m` bucur, în special în str`in`tate, se datoreaz` mai ales clientelor mele, acelora care

poart` de mul]i ani constant haine purtånd semn`tura mea. Am fost onorat` s` creez ]inute ce au fost purtate la Casa Alb`, la Scala din Milano sau la Palatul Versailles, tinute ce au fost remarcate de reviste sau de personalit`]i ale vie]ii culturale [i politice internationale.

De ce are nevoie un creator pentru a avea succes? Originalitate, consecven]`, conectarea permanent` cu cerin]ele pie]ei [i promovarea mai ales \n mediul online sunt importante pentru a impune o marc` proprie în ]ar` [i în afara ei.

Cum a \nceput povestea brandului Liliana }uroiu Studio? Totul a început cu expozi]ia de art`, fotografie [i costum “Mal du siecle”, o colec]ie inspirat` din pictura lui Gustave Klimt. Am expus la TNB [i am reu[it s` vând întreaga colec]ie de la prima expunere, peste 40 de ]inute ale c`ror materiale unicat au fost executate manual în atelierul propriu. Am fost invitat` s` expun apoi la New York, Atena [i Vene]ia. A[a a început povestea Liliana }uroiu Studio. Succesul primei colec]ii mi-a dat posibilitatea s` m`resc num`rul angaja]ilor firmei, de la doi la cincisprezece, [i s` achizi]ionez utilaje noi. Ne-am mutat într-un nou sediu, am deschis propriul meu studio, atelierul de produc]ie [i magazine proprii. Colabor`m atât cu magazine din România, cât [i cu magazine din afara ]`rii.

LIFE

FOTO: VALI MIREA

LILIANA }UROIU, designer vestimentar

Biz

LIFE

De ce a]i ales s` continua]i s` preda]i? Sunt pedagog de forma]ie, am absolvit [coala pedagogic` “Elena Cuza” din Bucure[ti. Obi[nuiesc s` le prezint temele de atelier studen]ilor mei punând mare accent pe experien]a de designer. |n plus, ]in foarte strâns leg`tura cu profesori din cadrul unor departamente de fashion design de la prestigioase [coli de art` din Europa. |mi place s` împ`rt`[esc aceste informa]ii cu studen]ii mei. |mi amintesc de anii studen]iei mele, în care nu lipseam de la orele profesorilor care veneau cu informa]ii de actualitate de la cele mai importante expozi]ii de art` sau mod`. Unul dintre profesorii la ale c`rui cursuri nu lipseam niciodat` era dl Adrian Gu]`, acum decan al Facult`]ii de Istorie [i Teoria Artelor. Foarte des mergeam la corectura maestrului Gorduz. Tainele tiparului [i transform`rile pornite de la tiparul basic le-am înv`]at de la profesoara mea Paula Barbu. |ncerc s` împ`rt`[esc cu studen]ii toate aceste experien]e de lucru [tiind cât de mult conteaz` pentru cariera lor viitoare. Sunt de [apte ani lector universitar doctor în cadrul Departamentului Mod` din cadrul UNAB. Cariera didactic` este foarte important` pentru mine [i sunt foarte ata[at` suflete[te de aceast` prestigioas` [coal` de arte în care m-am format ca artist [i în care predau de peste 15 ani.

Cum reu[i]i s` v` reinventa]i? Sunt adepta ideii c` produsul creativ al fiec`rui artist are la baz` capacitatea artistului de a gândi. Cercetez tendin]ele, particip la târgurile interna]ionale, dar în contextul actual, în care fiecare î[i define[te propria estetic`, în care hiperindividualismul este muta]ia major` a momentului, informa]iile oferite de tendin]e nu mai pot fi în niciun caz direc]ii impuse. Mi-am definit un stil propriu la grani]a dintre mod` [i art`, cu accent pe elegan]` [i feminitate. Sunt un artist ce caut` atât noutatea, cât mai ales relevan]a, semnifica]ia în cazul fiec`rei colec]ii pe care o lansez. Evenimentele pe care le-am creat pentru promovarea colec]iilor sau albumelor mele au inclus proiec]ie video, fotografii, 70

Biz

LIFE

Sus]ine]i lucrarea “Ia romåneasc` – pasaport al identit`]ii noastre na]ionale” \n cadrul unui congres organizat de Universitatea Sapienza din Roma. Care este mesajul pe care \l ve]i transmite la Roma?

Colec]ia “Zestrea” va fi prezentat` \n cinci metropole europene

muzic` sau momente de teatru. Curatorul [i publicul au fost întotdeauna parte integrant` a conceptului. M-au inspirat [i i-am inspirat la rândul meu. Pentru a reu[i toate acestea c`l`toresc mult nu lipsesc de la cele mai importante târguri de mod` [i am o activitate intens` de consultan]` [i conferin]e din industria de beauty sau \n industria textil`. |n plus, dezvolt pe lâng` colec]ii proprii fiec`rui brand [i strategii de comunicare [i de atingere a pie]ei ]int`. Aceast` experien]` a f`cut c` evenimentele organizate de mine în lumea modei s` devin` adev`rate platforme culturale.

Care este motivul pentru care a]i deschis Funda]ia Altum Studio Design? Funda]ia Altum a venit odat` cu ideea deschiderii unei galerii de art` [i costum pentru promovarea colec]iilor proprii dar [i pentru promovarea altor tineri arti[ti. Orice artist î[i dore[te o galerie în care s` poat` expune [i lansa lucr`rile. A[a s-a n`scut Victoria Fashion Gallery de pe Calea Victoriei, unde organizez expozi]ii de art`, mod`, fotografie, se realizeaz` foto shootinguri [i emisii TV, se lanseaz` c`r]i. Am investit în educa]ie [i în oameni [i [tiu c` am f`cut cea mai bun` alegere.

Tema congresului se refer` la postmodernism, la simboluri [i comunicare \n moda. Este o tema generoas` [i foarte actual` pe care am abordat-o \n lucr`rile mele de cercetare [i \n cadrul lucr`rii mele de doctorat. Afirmat` sau contestat`, postmodernitatea r`mâne realitatea cultural`, social` [i politic` a sfâr[itului de secol XX [i a sfâr[itului de mileniu, raporturile ei cu modernitatea [i cu tradi]ia a[ezându-se pe linia de continuitate ori, dimpotriv`, pe direc]ia unei vehemente contest`ri. E foarte posibil ca discu]iile din ce în ce mai aprinse despre globalizare, feminism, drepturile minorit`]ilor etnice [i sexuale s` fie prima cauz` a mi[c`rii foarte puternice de acum referitoare la conservarea tradi]iilor [i la p`strarea identit`]ilor na]ionale. E o reac]ie fireasc` [i determin` o serie de considera]ii asupra postmodernismului [i asupra a ceea ce-i urmeaz` [i nu poate fi înc` denumit într-un concept. Probabil c` cea mai important` tr`s`tur` a postmodernismului prive[te un anume tip de libertate, “f`r` limite”. Trecerea barierelor, a limitelor de orice tip, ruperea regulilor, dar conservarea traditiei este noul mesaj pe care \l voi argumenta [i eu \n lucrarea mea. Voi prezenta România [i costumul tradi]ional românesc \n unitatea [i varietatea sa precum [i o serie de simboluri [i semne ce se reg`sesc ]esute pe ie de femeia simpl` de pe aceste meleaguri de-a lungul timpului demonstrând vechimea dar [i actualitatea lor. Bine\n]eles, voi prezenta colec]ia Zestrea, atât la Sapienza cât [i la Accademia di Romania, unde al`turi de colec]ie [i filmul “Zestrea” voi lansa \n premier` Albumul de art` [i costum cu acela[i nume.

Ce \i sf`tui]i pe tinerii care vor s` v` urmeze? S` lucreze constant, s` studieze [i s` nu renun]e niciodat` la visele lor. Biz Biz

LIFE

Elegan]a are un nou cartier general PIESE VESTIMENTARE CE POART~ SEMN~TURA UNOR CREATORI DE RENUME POT FI ACHIZI}IONATE DIN CEL MAI NOU MAGAZIN MULTIBRAND, DRESSLIKEHELL.

ie c` v` dori]i cel mai nou clutch de la Alexander McQueen sau accesorii de la Michael Kors, ori haine b`rb`te[ti produse de Niel Barrett sau de la Dsquared2, nu trebuie s` c`uta]i \n prea multe locuri. Toate acestea pot fi g`site sub acela[i acoperi[, odat` cu lansarea magazinului “DressLikeHell”, fondat de antreprenorii Mara Barloiu [i Marius Hau, dup` o investi]ie de 80.000 de

Biz

euro. Din suma total`, 30.000 de euro au fost investi]i \n amenajarea spa]iului comercial, iar restul reprezint` valoarea stocului ini]ial. Magazinul cuprinde articole vestimentare [i accesorii din cele mai noi colec]ii semnate de Alexander McQueen, Michael Kors, Dsquared2 [i Niel Barrett. Piesele vestimentare sunt selectate personal, direct de la case de mod`, de c`tre cei doi antreprenori, iar stocul

este actualizat periodic astfel \ncât s` se sincronizeze cu cele mai noi colec]ii ale creatorilor interna]ionali. Mai mult, pe agenda fondatorilor magazinului exist` o strategie de extindere a brandurilor, care vor include \n curând [i alte nume importante, precum Moschino, Louboutin sau Prada. Magazinul este situat \ntr-o zon` central` din Capital`, pe calea Victoriei. (Ovidiu Neagoe)

LIFE

Un pahar de inova]ie Luna mai a \nceput \n for]` pentru to]i prietenii lui Jack. De ce? Pentru c` a fost lansat [i pe pia]a din Romånia Jack Daniel's Tennessee Honey, o b`utur` cu note bogate de miere natural`, melas` dulce [i nuci pr`jite, combinat` cu aroma clasicului Jack Daniel's. Recomandat s` fie servit ca shot rece, Jack Honey este disponibil de la \nceputul acestei luni [i poate fi g`sit \n magazinele Mega Image [i online pe beicevrei.ro, la un pre] de 94,23 de lei.

Focus pe selfie Dac` ave]i un cont pe Facebook, a]i observat c` fotografiile de tip selfie au devenit o adev`rat` mod`. Pe aceast` carte a mizat [i Sony cu noul gadget Xperia C4, o actualizare a modelului C3, focusat pe fotografii autoportret. Pentru cele mai reu[ite selfie-uri, telefonul este prev`zut cu o camer` frontal` de 5 MP, precum [i cu o serie de aplica]ii pentru fotografie. Gadgetul va fi disponibil de la \nceputul lunii viitoare.

Lumini, camer`, ac]iune! A mai r`mas pu]in timp pån` la concediul de var` [i, dac` vre]i ca fotografiile din vacan]` s` se ridice la \n`l]imea a[tept`rilor, pute]i profita de campania Summer Special, care a debutat la jum`tatea lunii mai. Prin aceasta, pute]i achizi]iona, pån` \n august, din re]eaua F64 noul aparat foto Olympus OM-D M1 [i ve]i beneficia de o reducere de 1.000 de lei, \n schimbul vechii camere foto. Pre]ul integral al unui astfel de gadget este 4.998 de lei, având inclus [i un grip (baterie suplimentar`) pentru aparat.

Ultra HD, ultraexperien]e O imagine \mbun`t`]it`, cu o nou` tehnologie LED [i un sistem de redare la o rezolu]ie 4K (UHD) - asta promit televizoarele LG din noua gam` Prime Ultra HDm, disponibile din aceast` lun` pe site-ul cel.ro. Rezolu]ia UHD este de patru ori mai mare decât cea Full HD, oferind claritate [i celor mai mici detalii. Pre]ul de pornire pentru o astfel de “juc`rie” cu o diagonal` de 109 cm din noua serie este de 2.849 de lei, cu livrare \n 24 de ore de la confirmarea comenzii.

Biz

LIFE

Un nou concept de bar SHOTERIA ESTE PRIMUL SHOTBAR DIN CAPITALA, UN CLUB CU UN CONCEPT CARE TE UIME{TE IMEDIAT CE-I CALCI PRAGUL. {tim cu to]ii c` nicio poveste frumoas` nu a \nceput cu un pahar de ap`, dar Shoteria completeaz` aforismul [i \]i spune c` povestea \ncepe cu un shot [i se poate termina cu o Gingerata. Amplasat la intrare \n Centrul Vechi, este preg`tit s` te \ntâmpine la venire [i s` te conduc` la plecare. Barul func]ioneaz` timp de trei zile pe s`pt`mân`, joi, vineri, sâmb`t`, [i pune la dispozi]ie o sta]ie de prim` alcoolizare [i o sta]ie de reabilitare. Devenit complicele celor care iubesc s` petreac`, Shoteria ofer` \ntr-adev`r o senza]ie de c`l`torie. Tabela de “Plec`ri” afi[eaz` meniul de alcoolizare, unde ai de ales dintr-un registru preg`tit pentru orice situa]ie. Pentru domni, spiritul de petrecere ia forma shot-urilor cu personalitate, precum: Drift, Downtown, Fireball. Pentru fete au fost gândite shoturi fructate-parfumate. O zon` mai mult decât interesant` este cea denumit` “de reabilitare”, decorat` cu plante dispuse vertical [i o ci[mea autentic`. Tabela de “Sosiri” afi[eaz` meniul dezvoltat al`turi de speciali[ti \n nutri]ie [i este alc`tuit din remedii clasice \mpotriva mahmurelii, po]iunile speciale Shoteria [i b`uturi proaspete [i naturale. Strada {elari, nr. 17

facebook.com/shoteria.bucuresti

Biz

LIFE

Vârful electric de lance RENAULT ARE O STRATEGIE CLAR~ {I |NDR~ZNEA}~ DE TRECERE SPRE MODELE ELECTRICE, IAR MODELUL ZOE MARCHEAZ~ INTRAREA |NTR-O NOU~ ER~, CEA A MOBILIT~}II ELECTRICE ACCESIBILE TUTUROR. DE GABRIEL BÂRLIG~

ând Carlos Ghosn, pre[edinte-director general al Renault, spune despre o ma[in` c` reprezint` un vârf de lance [i o nou` etap` tehnologic` pentru companie, este clar c` ne afl`m \n fa]a unui model care are poten]ialul de a schimba pia]a auto. Iar Renault ZOE, o berlin` compact` cu linii fluide [i rafinate, conceput` de la \nceput ca un vehicul exclusiv

Biz

electric, se ridic` la \n`l]imea a[tept`rilor. Ma[ina a petrecut 135 de ore \n tunelul de vânt pentru a i se valida solu]iile tehnice menite s` \mbun`t`]easc` coeficientul aerodinamic. Totul s-a tradus \ntr-un design care respir` agilitate, dinamism, prin forme compacte, sculpturale, un ampatament alungit [i flancuri \nalte. Un element neobi[nuit pentru ma[inile de serie \l reprezint` blocurile optice spate transparente, cu margini concentrice albastre care nu devin ro[ii decât la frânare. Cât despre interior, designerul Dominique Marzolf spune c` acesta “reflect` caracterul ecologic [i modern al modelului ZOE, pe de o parte prin

nuan]ele deschise care exprim` puritatea [i pe de alta prin tehnologia de vârf interactiv` cu tablet` Renault R-Link”. Ca o metafor` a energiei regenerabile, banda de pe plan[a de bord simbolizeaz` paleta unei turbine eoliene. ZOE este reciclabil \n propor]ie de 85% din masa sa [i con]ine 9% mase plastice reciclate. La nivel tehnologic, trebuie spus c` ZOE are peste 60 de brevete. Printre altele, este primul vehicul electric de serie omologat cu o autonomie de 210 km (ciclu New European Driving Cycle - NEDC) [i echipat cu sistemul Range OptimiZEr care \mbun`t`]e[te autonomia indiferent de condi]iile de rulare. De exemplu, pe trasee periurbane, Renault ZOE poate parcurge aproximativ 100 km \n

zon` de clim` rece [i aproximativ 150 km \n zon` de clim` temperat`. Datorit` \nc`rc`torului Caméléon, Renault ZOE este primul vehicul electric care se poate re\nc`rca \ntr-o perioad` cuprins` \ntre 30 de minute [i 9 ore, \n func]ie de puterea disponibil` la borne (\ntre 3 [i 43 kW), cu o singur` priz` pe ma[in`. Experien]a de condus este complet nou`. Motorul electric sincron cu rotor bobinat, cu o putere de 65 kW, furnizeaz` instantaneu cuplul maxim de 220 Nm, totul \n lini[te – pân` la 30 km/h, vehiculul este perfect silen]ios,

LIFE

dincolo de aceast` vitez` devin perceptibile doar zgomotul de rulare [i cel aerodinamic. Pentru a circula lini[tit [i f`r` stres la apropierea de zonele urbane, Renault ZOE este echipat cu Z.E. Voice: un sunet exterior care alerteaz` pietonii la apropierea vehiculului [i permite estimarea vitezei acestuia (volumul sunetului depinde de viteza ma[inii). Modelul a ob]inut 5 stele la testele Euro NCAP. |n România, ZOE va fi disponibil \n dou` versiuni de echipare, cu pre]uri ce pornesc de la 16.855 euro (f`r` TVA) pentru versiunea LIFE [i 17.742 euro pentru versiunea ZEN, plus costul lunar de \nchiriere a bateriei, care \ncepe de la 79 euro/lun`. Biz

Caracteristici tehnice DIMENSIUNI Lungime: 4.084 mm L`]ime: 1.730 mm |n`l]ime: 1.568 mm Ampatament: 2.588 mm Volumul portbagaj: 338 litri Locuri: 5 MOTOR Tip sincron cu rotor bobinat Putere: 65 kW / 88 CP Cuplu maxim: 220 Nm BATERIE Litiu-ion Capacitate: 22 kW Autonomie (NEDC): 210 km Vitez` maxim`: 135 km/h |NC~RC~TOR Tip mono-trifazat pân` la 43 kW Timp de \nc`rcare: • 3 kW (wall box monofazat 16 A) = 9 h • 22 kW (born` trifazat` 32 A) = 1 h • 43 kW (born` trifazat` 63 A) = 30 minute

Biz

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

PRODUCTIVITATE

CONTACTE

Notification Reminder

Easy Backup Pro

Po]i p`stra

unei noi notific`ri.

Faci backup la lista de contacte printr-o simpl` ap`sare de buton, fi[ierul rezultat fiind trimis c`tre adresa ta de mail, Dropbox, Google Drive etc. [i apoi poate fi accesat pe orice alt dispozitiv iOS. Contactele pot fi mutate \ntre conturi (Exchange, iCloud, Local Address Book).

DATE

PRODUCTIVITATE

Send Anywhere

Adobe Acrobat DC

Aplica]ia permite

Permite nu doar citirea, ci [i crearea [i ad`ugarea de note la fi[ierele PDF, dar [i convertirea acestora pentru Word sau Excel. Fi[ierele pot fi deschise direct din e-mailuri, de pe web sau din alte aplica]ii. Pot fi completate [i formularele \n format PDF, inclusiv cele parolate.

reminderele [i alarmele \n bara de notific`ri, pentru a fi sigur c` nu le vei rata. Acestea pot fi apoi eliminate sau amânate direct din bara de notific`ri. Set`rile permit ca aplica]ia s` se \nchid` automat dup` ad`ugarea

Cu G de la genial NOUL LG G4 E |N PRIMUL RÂND O EXPERIEN}~ TACTIL~, COMPLETAT~ DESIGUR CU TEHNOLOGIE DE ULTIM~ OR~.

n telefon \mpieli]at \n sensul bun al cuvântului, noul vârf de gam` al celor de la LG confirm` direc]ia bun` \n care au pornit sud-coreenii pe o pia]` foarte schimb`toare. Nu e u[or s` aduci ceva nou, dar G4 vine din start cu ceva \n plus, fiind disponibil \n varianta de piele de cea mai bun` calitate, lucrat` de mân`, \n 6 culori. Desigur, telefonul este disponibil [i \n alte variante de materiale pentru capacul spate (Metallic Gray [i Shiny Gold). G4 nu e drept, fiind definit de Slim Arc, o curbur` de-a lungul \ntregului corp al telefonului, care are [i un rol practic, nu doar de design, fiindc` ofer` o rezisten]`

Biz

transferul cu 20% mai ridicat` a telefonului fa]` de un telefon plat dac` acesta cade cu fa]a \n jos. Camera principal` de 16 megapixeli are [i un mod manual, care permite utilizatorului s` controleze direct focalizarea, viteza de expunere, ISO, compensarea expunerii [i balansul de alb, iar fotografiile pot fi salvate [i \n format RAW. Nici amatori de selfie-uri n-au fost neglija]i, camera frontal` având 8 megapixeli. LG G4 e primul smartphone care utilizeaz` noul display IPS Quantum de 5,5 inci [i are o baterie deta[abil` de 3.000 mAh, procesor Qualcomm Snapdragon 808 cu X10 LTE, memorie intern` de 32 GB [i slot microSD. (Gabriel Bârlig`)

oric`rui tip de fi[iere, f`r` limit` de dimensiune [i f`r` a fi nevoie s`-]i creezi un cont de cloud. {i e gratuit! Dispozitivele \ntre care se face transferul sunt conectate prin intermediul unei chei formate din 6 cifre, generate la fiecare transfer.

LIFE

Spectacolele de muzic`, oper` [i teatru se adun` \n fiecare an la Londra \ntr-un calendar \nc`rcat, ame]itor [i ademenitor. care se adun` \n fiecare an \ntr-un calendar ame]itor [i ademenitor. Recent, pe scenele din Londra au fost Kevin Spacey, Emma Thompson, Damian Lewis, John Goodman [i James McAvoy. Luna asta sunt Kristin Scott-Thomas [i Bradley Cooper. |n toamn` – U2, Ralph Fiennes [i Benedict Cumberbatch. Cum te descurci? Cu o planificare judicioas` [i ni[te experien]` la rezerv`ri online. Calendarele spectacolelor sunt afi[ate cu luni de zile \nainte, iar pre]urile sunt mai mici decât v-a]i a[tepta.

de Sorana Savu, Senior Partner, Premium Communication

Atrac]ia culturii

NUME PRECUM KEVIN SPACEY SAU EMMA THOMPSON SUNT PREZENTE FRECVENT PE SCENELE LONDONEZE.

oamenii tind s` vorbeasc`, \n cadrul rubricilor de turism, despre ora[ele \n care le place s` mearg`. Acest text, \ns`, se va referi la un ora[ care nu-mi place deloc, dar care m` oblig` s`-l revizitez de mai multe ori pe an: Londra. Ca destina]ii turistice, \ntre Londra [i Paris exist` o rivalitate ancestral`, cam cum era pe vremuri \ntre Steaua [i Dinamo. |n meciul `sta, eu ]in necondi]ionat cu Parisul, dar Londra... Cånd s` mergi la Londra? Londra nu are un anotimp anume \n care trebuie vizitat` – totul e chestiune de noroc. Sunt perioade \n care plou` [i te afli \ntr-o “sear`” perpetu` sau perioade \n care ai parte de soare str`lucitor.

Unde s` te cazezi? Hotelurile au camere mici [i pre]uri mari. Traficul turistic e mare, hotelurile “\mb`trânesc” repede, a[a c`, atunci când alege]i cazarea, e bine s` c`uta]i hoteluri de business, dintr-un lan] decent, renovate de curând. Hotelurile “tradi]ionale” au servicii inconstante [i de calitate \ndoielnic`, raportate la serviciile din alte capitale europene. Pre]urile mici ascund deziluzii mari. Ce s` vizitezi? Ce m` aduce, totu[i, atât de des la Londra dac` nimic nu mi se pare \n regul`? Via]a cultural`. Nu vorbesc aici despre muzeele mari, unele dintre ele gratuite, pe care nu trebuie s` le rata]i la prima vizit`. Ci despre spectacolele de muzic`, oper` [i teatru

Unde s` bei sau s` petreci seara? Mâncare… comestibil` g`se[ti mai degrab` \n restaurantele cu specific interna]ional. Surprizele pot ap`rea de oriunde – de la cantinele chineze[ti de subsol, \n fa]a c`rora se face coad`, la restaurantele fusion din vârful noilor zgârie-nori, la restaurantele spaniole din Soho, la cele indiene sau la s`lile istorice de mic dejun din Fortnum & Mason, Ritz sau The Wolseley. Unde s` faci cump`r`turi? Britanicii au toate marile m`rci interna]ionale pe care le \ntâlnim [i noi \n malluri, dar [i multe lan]uri proprii, mai ales de \mbr`c`minte. {i dac` pân` [i ducesa de Cambridge se \mbrac` de la Reiss [i se \ncal]` de la LK Bennett, merit` s` le trece]i pragul… |n afar` de locurile previzibile, arcadele Londrei sunt superbe (Princess [i Burlington), fie [i pentru window shopping. Pentru noi exist` zona Covent Garden, Oxford Street, Regent Street, Jarmyn pentru moda masculin` [i, desigur, marile department stores: Liberty, Selfridges, Harrod’s [i ve[nicul meu favorit, Fortnum & Mason’s. Unde v` sf`tuiesc s` sta]i departe de biscui]i [i de dulce]uri, altfel ve]i tot reveni. Unde te relaxezi? Parcurile Londrei sunt superbe de prim`vara pân` toamna târziu, populate de ra]e multicolore, pelicani periculo[i [i veveri]e simpatice. Biz

Biz

LIFE

“Sunt adeptul r`spunsurilor \n timp real” Khaled El Solh CEO, Caroli Foods Group

“Mi se \ntâmpl` uneori s` lucrez \n weekend, \n special când avem proiecte importante \n derulare, \ns` prioritatea mea r`mâne familia, a[adar nu dedic mai mult de trei ore pe zi acestui lucru, cu excep]ia weekendurilor când sunt plecat din ]ar` \n interes de serviciu.”

Se treze[te la: Pentru mine, o zi obi[nuit` \ncepe la ora 07:45, \n momentul \n care sun` alarma telefonului. Urm`torul pas este preg`tirea pentru mersul la birou sau alte meetinguri externe. Ritualul preferat diminea]a: |n fiecare diminea]` petrec 10-15 minute cu copiii mei \nainte ca ace[tia s` plece la gr`dini]` / [coal`, dup` care plec c`tre birou. Primul lucru pe care \l face când ajunge la birou: De regul`, ajung la birou \n jurul orei 09:00 – 09:15, iar \n timp ce \mi beau cafeaua m` uit pe câteva site-uri precum cel al Bloomberg [i \mi verific e-mailurile.

Biz

Cum se relaxeaz` la birou: |n biroul meu am o cros` de minigolf, pe care o folosesc pentru a m` relaxa. De asemenea, mai accesez diverse site-uri care m` ajut` s` fac acest lucru. Ce gadgeturi folose[te la birou: La munc`, prefer s` utilizez ca instrumente de lucru laptopul, tableta [i telefonul. Sunt adeptul r`spunsurilor \n timp real [i-mi asum faptul c` tehnologia guverneaz` o mare parte din via]a noastr`, ca atare trebuie s` fim \n permanen]` \n trend cu ea. Cum \[i eficientizeaz` munca: |ncerc s` descop`r acest secret, dar \ntre timp \ncerc s` fiu pe cât de organizat posibil atât \n agenda mea zilnic`, cât [i \n meetinguri.

Ce face \n timpul liber: |mi place s` joc tenis cel pu]in o dat` pe s`pt`mân`, s` merg la vân`toare, s` c`l`toresc cu prietenii [i particip cu interes la diverse evenimente ale unor organiza]ii interna]ionale dedicate tinerilor executivi. Cånd \[i \ncheie ziua de lucru: |ncerc pe cât posibil s` nu plec de la birou dup` ora 19:00, dar din p`cate sunt d`]i când se mai \ntâmpl` acest lucru, de regul` \n timpul meetingurilor sau proiectelor importante. Ultimul lucru pe care \l face seara: |n mod normal ziua mea se \ncheie \n jurul orei 00:00, iar ultimul lucru pe care \l fac este s` m` uit la televizor. Biz