Biz 220

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 220 • 3 - 18 octombrie • 6,5 lei

GO BIG OR GO HOME SINGAPORE PERSONAL BRANDING GLOBAL WEBSITE

Nr. 220

EXCLUSIV Aneta Bogdan, fondator Brandient

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Profesionalism

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct

f`r` grani]e

GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate LAURA MU[AT

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

ISSN 1454-8380

O

amenii de valoare schimb` lumea. Cred \n noi mai mult decât o facem singuri. Ne duc mai departe, asemeni unei locomotive, f`r` s` culeag` lauri pentru efortul de a se lupta cu \nd`r`tnicia [i lipsa noastr` de curaj.

Despre ace[ti oameni, din p`cate, românii parc` refuz` s` vorbeasc` sau o fac dup` ce liderii de opinie [i presa interna]ional` \i scot \n lumina reflectoarelor. Motivele? Sunt multe.

Suntem un popor balcanic. Mioritic. O [tim [i continu`m s` fim. Ferici]i, chiar. De[i vis`m \n fiecare zi s` fim altfel.

Haide]i s` ne trezim. Haide]i s`-i admir`m [i s`-i apreciem pe oamenii care \ndr`znesc. S`-i urm`rim [i s` vorbim despre cei care au ales s` mearg` contra curentului. Despre oamenii care au \ncredere \n instinctul [i \n profesionalismul pe care [i l-au cultivat, identic cu felul lor de a fi.

Aneta Bogdan este un astfel de om, care s-a impus prin profesionalism ridicat la rang de excelen]` [i prin pasiune total` pentru ceea ce face. E o femeie care \ndr`zne[te! Prin tot ceea ce este! {i prin tot ceea ce face.

Vehement de profesionist`, Aneta str`luce[te tocmai prin discre]ia ei des`vâr[it`.

Dar atunci când vorbe[te, ceilal]i tac [i ascult`. De]ine arta de a schimba totul \n jur. |n bine. Iar din acest an vrea s` schimbe lumea din Singapore.

De ce? Pentru c` poate. Pentru c` \i pas`. Pentru c` nu [tie s` fie altfel. A[a e Aneta.

A \nv`]at s` nu se dea b`tut`. {i sper s` nu ne lase nici pe noi s` mai r`mânem mult timp mioritici [i români cum suntem acum. S` ne rebranduiasc` mai buni [i mai lupt`tori, mai drep]i [i mai \ncrez`tori \n steaua noastr` prin magia cu care a fost d`ruit`. A[a cum o face oricum, prin puterea exemplului.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

Biz

1

sumar

05 10 14 16

FOTO COPERT~: IONU} MACRI

Default pe jum`tate, Ă la grec Cine amenin]` stabilitatea economic`?

Criza de identitate a Germaniei Cover story: Aneta Bogdan

30 33 34 36

Combustibilul viitorului cre[te pe câmp Neuroni, anticorpi [i bannere De ce e Bill mai tare ca Steve Noi valuri \n online

38 44 50 52 56 58 61 62

România amenin]` Silicon Valley Basta cu la dolce vita Investi]iile personale \n stand by Afaceri la \n`l]ime Noi mut`ri pe tabla de [ah \n asigur`ri Generali România, o strategie multibrand, unic` pe pia]` Adrian Stanciu: Ai grij` ce-]i dore[ti!

Teddy Dumitrescu: {i \n 2012, pia]a va fi \n sc`dere

64 66 68 80

Paul Garrison: Inova]ia cliento-centric` Mona Nicolici: Motiva]ia de business a faptelor bune Care sunt genera]iile, de la X la Z Steaua Biz: Let’s Do It, Romania!

agend`

Default pe jum`tate, à la grec |n ultima vreme, specula]iile privind intrarea Greciei \n faliment au \nceput s` capete tot mai mult teren. Unul dintre scenariile posibile ar fi intrarea \ntr-un default controlat, cu o t`iere de 50% pentru de]in`torii de obliga]iuni.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

Spectrul falimentului Greciei \ncepe s` se fac` sim]it tot mai puternic nu doar \n plan economic, ci [i \n cercurile politice. Vocile oficiale care sus]in intrarea \n faliment a Greciei \ncep s` se aud` mai tare, chiar la nivelul celor mai \nalte institu]ii europene. Klass Knot, membru \n Consiliul Guvernatorilor B`ncii Centrale Europene (BCE), a declarat c` intrarea Greciei \n default nu mai poate fi exclus`.

Knot este primul oficial al BCE care vorbe[te deschis de aceast` perspectiv`.

“Este un scenariu. Nu spun c` Grecia va intra \n faliment. Toate eforturile sunt \ndreptate c`tre prevenirea acestei posibilit`]i, \ns` sunt mai pu]in \ncrez`tor decât acum câteva luni \n excluderea falimentului”, a mai spus Knot.

Scenariul unui faliment controlat [i adoptarea altor m`suri de austeritate este varianta de lucru a tot mai multor anali[ti

economici. Respectarea planurilor de austeritate este esen]ial` pentru a primi cel de-al doilea program de finan]are extern`, de 109 miliarde de euro, convenit cu FMI [i UE. Pe de alt` parte, bancherii se preg`tesc efectiv de intrarea Greciei \n faliment, sperând ca restul ]`rilor europene s` reu[easc` s` activeze \ndeajuns de repede [i de eficient pârghii care s` sus]in` sistemul bancar, pentru a preveni r`spândirea crizei c`tre alte ]`ri din zona euro, potrivit Reuters. Reprezentan]ii marilor grupuri financiare au participat la sfâr[itul lunii septembrie la o conferin]` \n timpul \ntâlnirilor anuale ale Fondului Monetar Interna]ional [i B`ncii Mondiale. Pesimismul acestora \n ceea ce prive[te criza datoriilor de stat din zona euro a fost atât de ridicat, \ncât au comparat riscurile de contagiune din pie]ele Biz

5

AGEND~

{TIRI

financiare cu falimentul Lehman Brothers din 2008.

“Expunerea financiar` direct` din sistemul bancar european este gestionabil`. Care este impactul indirect? Ve]i avea un [oc pe partea de cerere. Realitatea este c` ar trebui s` ne a[tept`m cu to]ii la un impact \n privin]a Produsului Intern Brut dac` vom avea un [oc pe partea de cerere care va afecta mediul de afaceri”, a declarat directorul general al Citigroup, Vikram Pandit.

Principalul motiv de \ngrijorare al bancherilor este c`, dac` Grecia va intra \n incapacitate de plat` pe datoria de stat de 340 miliarde euro, situa]ia va declan[a o vânzare generalizat` de datorii din zona euro, cauzând o criz` financiar` mult mai larg`. “Perspectivele sunt foarte pesimiste. Pentru asta trebuie s` ne preg`tim. Nu cred c` este cel mai probabil scenariu, dar trebuie s` fim preg`ti]i”, a ar`tat un bancher din cadrul unui grup financiar interna]ional.

Pre[edintele asocia]iei bancare germane BdB, Andreas Schmitz, a afirmat c` o “insolven]` izolat`” a Greciei ar putea fi gestionat` [i dep`[it`, chiar dac` b`ncile vor \nregistra deprecieri ale activelor mai ridicate decât provizioanele de 21% din expunerile constituite \n prezent.

“Dac` un val de falimente ar m`tura Europa, multe b`nci vor fi \n pericol, [i nu numai cele europene”, a declarat Schmitz pentru Reuters. Biz

Semeni hamei, culegi furtun`?

Un raport realizat de Asocia]ia Berarilor din Europa arat` c` mai bine de 250.000 de locuri de munc` au fost pierdute \n industria berii \n numai doi ani, ca rezultat al crizei financiare, coroborate cu cre[terea taxelor pentru produc`torii de bere. Cu toate c` exist` semnale tot mai clare c` panta descendent` este din ce \n ce mai pu]in abrupt`, \nc` este nevoie de sprijin guvernamental [i noi reglement`ri. Potrivit unui studiu realizat de Ernst & Young, consumul de bere a sc`zut cu 8% \n perioada 2008 – 2010. “Studiul subliniaz` faptul c` industria berii este rezistent` [i r`mâne un lider global, cu un impact pozitiv asupra economiei europene”, spune Alberto Da Ponte, pre[edintele Asocia]iei Berarilor din Europa. |n România, produc]ia de bere a sc`zut de la 20,64 milioane de hectolitri \n 2008 la 16,92 milioane de hectolitri, cât s-a \nregistrat \n anul 2010. |n ceea ce prive[te exporturile de bere, dac` România a exportat peste 19,76 milioane hl \n anul 2008, anul trecut au fost exporta]i numai 140.000 hl, dup` cum mai arat` raportul Asocia]iei. (Ovidiu Neagoe)

Operatorii aerieni pierd altitudine \n 2012 Asocia]ia Interna]ional` a Transportatorilor Aerieni (IATA) a anun]at recent c` estimeaz` o cre[tere a profiturilor juc`torilor din industria aviatic`, la 6,9 miliarde de dolari, \n cre[tere fa]` de estim`rile din luna iunie, care se ridicau la 4 miliarde de dolari. Cu toate acestea, speciali[tii IATA avertizeaz` c` este o marj` extrem de firav`, având \n vedere veniturile totale ale industriei, care ajung la 594 de miliarde de dolari. {i ve[tile 6

Biz

rele nu se opresc aici. “Operatorii aerieni concureaz` \ntr-un mediu extrem de dur [i anul 2012 va fi unul chiar mai dificil”, spune Tony Tyler, Pre[edinte [i CEO la IATA. Asocia]ia estimeaz` c` profiturile operatorilor se vor diminua, de anul viitor, pân` la valoarea de 4,9 miliarde de dolari. Totu[i, num`rul pasagerilor a crescut [i pân` la finele acestui an va mai cre[te cu 5,9%, la 2,833 de miliarde.

(Ovidiu Neagoe)

AGEND~

{TIRI

PL~CEREA DE A INOVA |N MEDIA Din 15 septembrie 2011, Alexandra Olteanu (foto) este noul Managing Director al Initiative, odat` cu \ncheierea mandatului lui Steve Dallas.

Dublu impact

Care sunt provoc`rile pe care le ave]i de \nfruntat din noua pozi]ie? |mi propun nu doar s` men]inem mul]umi]i clien]ii agen]iei, ci s`-i surprindem constant cu idei [i propuneri inovatoare. Cred c` media, de[i pare, nu trebuie s` r`mân` un business bazat exclusiv pe cifre, bugete [i pre]uri. Factorul “creativitate” trebuie s` fie prezent tot timpul. E important s` avem pl`cerea [i – uneori – nebunia de a inova \n media. |mpreun` cu clien]ii.

Cum caracteriza]i contexul actual al pie]ei locale de media?

Anul acesta se simte o u[oar` diminuare a share-ului de pia]a TV la 64% \n beneficiul digitalului (11%), trend ce se va men]ine [i la anul. Vom fi mult` vreme de acum \nainte o pia]` unde bugetele de TV au share-ul dominant, dar pentru prima dat` un alt canal media pare a amenin]a pe termen lung suprema]ia TV printr-o rat` de cre[tere anual` impetuoas`. Pia]a este deja aproape de punctul de minim al curbei descendente \ncepute \n 2008.

Dup` evolu]ii abrupte timp de doi ani, sper`m \ntr-o stabilizare a pie]ei \n 2012.

Ce estim`ri ave]i \n privin]a evolu]iei pie]ei de media pân` la sfâr[itul acestui an?

Exist` un poten]ial de diminuare a bugetelor de publicitate pe ultimul trimestru al acestui an datorat nelini[tilor de pe pie]ele interna]ionale. Pe de alt` parte sunt [i multe bugete [i advertiseri noi \n pia]`.

Prognoz`m o sc`dere minimal` \n acest Q4 fa]` de perioada similar` din 2010.

(Loredana S`ndulescu) 8

Biz

Facebook \[i va dubla veniturile din publicitate pân` la finalul acestui an, \ns` nu va dep`[i pragul de 4 miliarde de dolari, estimat la \nceputul lui 2011. DE LOREDANA S~NDULESCU Schimb`rile anun]ate de Facebook \n cadrul celei de-a patra conferin]e anuale, F8, care a avut loc la San Francisco, vor avea cu siguran]` impact [i \n zona de marketing [i publicitate. “Nu facem ceva cu totul nou legat de reclame, \ns` transform`rile anun]ate ar trebui s` \mbun`t`]easc` reclamele”, declara Mark Zuckerberg, CEO Facebook, la finalul discursului ]inut la F8. De altfel, eMarketer estimeaz` c` veniturile globale ale Facebook ob]inute din publicitate vor cre[te cu 104% anul acesta, pân` la 3,8 miliarde de dolari. Suma reprezint` o dublare fa]` de anul trecut, \ns` este ceva mai mic` decât estimarea din ianuarie 2011, când anali[tii de la eMarketer prognozau 4,05 miliarde de dolari. Revizuirea \n jos a estim`rii nu reprezint` un semn al \nceputului declinului afacerii Facebook, ci este, potrivit speciali[tilor de la eMarketer, mai degrab` un prim semn al diversific`rii surselor de venit ale companiei, propor]ia veniturilor din reclame \ncepând s` fie diminuat` \n timp ce cresc ve-

niturile din alte surse, precum Facebook Credits. Veniturile totale ale companiei, atât cele din publicitate, cât [i cele din Facebook Credits [i din alte surse, se estimeaz` c` vor ajunge la 4,27 de miliarde de dolari, dublu fa]` de 2 miliarde de dolari cât a \ncasat Facebook \n 2010. Din totalul \ncas`rilor, veniturile din publicitate se vor ridica la 89% anul acesta, \n descre[tere fa]` de 95% cât erau \n 2009. Din toat` suma estimat` pentru \ncas`rile din publicitate, pia]a american` acoper` la ora actual` aproximativ jum`tate, cu peste 2 miliarde de dolari. |n ciuda predic]iilor pozitive, Facebook mai are \nc` de lucru \n a le dovedi advertiserilor c` promovarea prin re]eaua de socialiare este eficient`. Debra Aho Williamson, director de cercetare la eMarketer, este de p`rere c` de[i Facebook \ncearc` de mai mul]i ani s` se apropie de marketeri, mul]i dintre ace[tia sunt \nc` sceptici vizavi de eficien]a click-urilor [i a altor activit`]i de promovare \n social media. Biz

AGEND~

{TIRI

Cine amenin]` stabilitatea economic`?

Mai poate face fa]` economia mondial` unei replici de aceea[i magnitudine a cutremurului financiar?

Recesiunea a redus rezisten]a economic` [i a crescut tensiunile la nivel global, iar \n urm`torul deceniu amenin]`rile planeaz` din [ase direc]ii.

DE OVIDIU NEAGOE Unul dintre paradoxurile lumii moderne este c`, de[i statele se ajut` s` creasc` \mpreun`, tind s` se separe. Globalizarea a generat o cre[tere economic` sustenabil`, a schimbat harta lumii [i a reu[it s` fac` statele mai interconectate, dar totodat` mai independente. |n aceste condi]ii, statele sunt expuse unor riscuri enorme care ar putea amenin]a stabilitatea economic` \n urm`toarea perioad` de timp, potrivit celei de-a [asea edi]ii a raportului “Global Risks”, publicat la finele lunii trecute de Forumul Economic Interna]ional – WEF. Raportul identific` dou` pericole ascunse de lipsa de interconectivitate a statelor: inegalitatea economiilor [i e[ecurile guvernelor. Acestea dou`, coroborate, duc la evolu]ia altor pericole la care statele ar putea fi expuse.

Potrivit studiului, speciali[tii de la WEF au identificat inegalitatea economiilor drept cea de-a doua amenin]are periculoas` asupra mediului de business [i totodat` drept cea mai subestimat` \n ceea ce \i prive[te impactul. Speciali[tii avertizeaz` c` inegalitatea economiilor statelor globale este direct propor]ional` cu corup]ia, provoc`rile demografice, 10

Biz

lipsa echilibrului global [i colapsul pre]ului la active.

Raportul mai analizeaz` cinci sectoare care ar putea genera riscuri \n urm`torul deceniu: riscuri economice, geopolitice, de mediu, sociale [i tehnologice. Printre cele mai dure amenin]`ri la adresa statelor globale din perspectiva economiei se num`r` criza fiscal`, volatilitatea pre]ului la energie, o nou` criz` a creditelor ipotecare, lipsa unui echilibru global [i volatilitatea monedelor str`ine. Un alt pericol, care devine din ce \n ce mai vizibil \n tim-

TOP 10 RISCURI ALE GLOBALIZ~RII POZI}IE 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

RISC Inegalitatea economiilor E[ecurile guvernelor Conflicte geopolitice Fragilitatea statelor Corup]ie Securitatea alimentar` E[ec legislativ Schimb`ri climatice Crize financiare Colapsul pre]urilor activelor

Surs`: World Economic Forum

pul crizei economice, este nesiguran]a.

Sistemele financiare sensibile sunt cu siguran]` o surs` de risc atât pentru economiile dezvoltate, cât [i \n cele emergente; \nt`rirea reglement`rilor [i a institu]iilor \n general sunt un punct de plecare pentru a preveni poten]iale amenin]`ri.

CÂND TEHNOLOGIA AMENIN}~ Lumea real` devine din ce \n ce mai vulnerabil` la amenin]`rile provenite din lumea virtual`, iar complexitatea securit`]ii cibernetice nu este \nc` pe deplin \n]eleas` [i riscurile sunt subestimate. Potrivit raportului emis de WEF, din lumea “virtual`” se pot na[te patru mari riscuri globale: furt cibernetic, spionaj cibernetic, r`zboi cibernetic [i terorism cibernetic. Prima dintre acestea a crescut la nivel de industrie, \n special \n state defavorizate economic, care beneficiaz` de acces la tehnologiile globale de comunicare de pu]in timp. |n ceea ce prive[te terorismul cibernetic, speciali[tii Forumului subliniaz` c` organiza]iile se pot folosi de internet pentru recrut`ri sau pentru r`spândirea doctrinelor. Biz

AGEND~

{TIRI

LUPUL DACIC, PROTEC}IE ANTIVIRU{I Viru[ii informatici au devenit tot mai intruzivi \n via]a computerelor noastre.

Un antivirus puternic este la fel de important pentru computer ca [i sistemul de operare. Bitdefender a lansat o nou` versiune a produsului de securitate, Total Security 2012, care ofer` protec]ie împotriva celor mai noi tipuri de amenin]`ri informatice, precum [i împotriva tentativelor de furt de identitate. Utilizatorii au acum la dispozi]ie [i cele mai recente versiuni ale produselor Bitdefender Internet Security 2012 [i Bitdefender Antivirus Plus 2012.

Total Security 2012 ofer` func]ionalit`]i noi, printre care protec]ie la navigarea în re]elele de socializare, modul Autopilot [i func]ia Scan Dispatcher (care men]ine performan]a sistemului la un nivel ridicat, scanând fi[ierele doar atunci când procesarea datelor este minim` sau sistemul are activitate foarte redus`).

Odat` cu noua suit` de produse, Bitdefender a finalizat [i un proces complex de rebranding. Brandient a r`spuns provoc`rii de a crea un brand care s` se ridice la nivelul valorii produsului. În ceea ce prive[te identitatea vizual`, agen]ia a pus la dispozi]ia Bitdefender un simbol

cu multiple conota]ii: dragonul-lup care se g`sea pe stindardele de lupt` ale dacilor. Jum`tate lup, jum`tate [arpe, totemul îi proteja pe daci în timpul r`zboaielor, fiind astfel asociat cu ideea de invincibilitate. În interpretarea modern` semnifica]ia brandului este completat` de atributul inteligen]ei superioare, devenind astfel relevant` în contextul societ`]ii digitale. Totodat`, dragonul-lup accentueaz` originea româneasc` a brandului. (A.A.) 12

Biz

Ma[inile electrice, \nc` la relanti Consumatorii sunt gata s` adopte ma[inile electrice, dar autonomia redus` [i dificult`]ile legate de \nc`rcarea bateriei la modelele actuale \mpiedic` dezvoltarea acestei pie]e. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Interesul pentru autoturismele electrice este \ntr-o continu` cre[tere. Pentru peste 85% dintre responden]ii unui studiu al companiei de consultan]` [i audit Deloitte, autonomia, u[urin]a re\nc`rc`rii [i costul re\nc`rc`rii sunt criterii extrem de importante pentru achizi]ia sau \nchirierea unei ma[ini electrice. Cu toate acestea, a[tept`rile poten]ialilor clien]i nu sunt conforme cu ofertele de pe pia]`. Potrivit Deloitte, doar 2-4% din popula]ia ]`rilor luate \n calcul \n cadrul studiului ar fi mul]umit` de caracteristicile existente \n acest moment pe pia]`. Spre exemplu, 80% dintre responden]i c`l`toresc, \n medie, sub 80 de kilometri pe zi, \ns` ace[tia se a[teapt` ca ma[inile electrice s` poat` c`l`tori pe distan]e mult mai mari. Americanii [i francezii au cea mai mare sensibilitate la acest subiect: doar 63%, respectiv 67% dintre cei chestiona]i sunt

mul]umi]i de o autonomie de 480 de kilometri. Pe de alt` parte, indienii, taiwanezii [i brazilienii sunt mai reali[ti. Aproape jum`tate din responden]i s-au declarat mul]umi]i de o autonomie de doar 160 de kilometri. |n realitate, tehnologia existent` permite acoperirea a aproximativ 160 de kilometri pân` la urm`toarea re\nc`rcare. Majoritatea celor interesa]i s` \[i achizi]ioneze o ma[in` electric` se a[teapt` la o perioad` de re\nc`rcare a bateriei de maximum dou` ore, \ns` \n realitate aceast` activitate dureaz` \ntre 3 [i 20 de ore \n momentul de fa]`. Potrivit studiului, state precum Brazilia, Argentina, China, India [i Turcia sunt cele mai interesate s` accepte trecerea la autoturisme hibrid (peste 85%), urmate de Spania, Italia [i Coreea de Sud [i de Nord (71 - 85%). România nu a fost inclus` \n studiul Deloitte.

Anul acesta a avut loc cea de a [asea edi]ie Noaptea cercet torilor, desf`[urându-se simultan în peste 800 de loca]ii în 320 de ora[e europene. Pe 23 septembrie 2011, sute de cercet`tori din diferite discipline [tiin]ifice [i-au prezentat activitatea publicului ilustrând astfel importan]a cercet`rii [i a inov`rii în via]a noastr` de zi cu zi.

Acest proiect ini]iat de Comisia European urm`re[te s` promoveze latura uman` a cercet`torilor, care dincolo de proiecte, e[ecuri sau succese în cercetare sunt oameni normali cu pasiuni [i dorin]e, în rândurile publicului larg [i s` atrag` tinerii c`tre activitatea de cercetare, încurajând o carier` în acest domeniu. Num rul de vizitatori înregistra]i la nivelul Europei s-a ridicat în 2010 la 600.000. În România proiectul se afl` la a cincea edi]ie, anul acesta înscriindu-se parteneri locali din 14 ora[e: Alba Iulia, Bucure[ti, Constan a, Or[ova, Hunedoara, Media[, Ploie[ti, Sfântul Gheorghe, Sibiu, Sinaia, Târgovi[te, Tulcea, Vaslui, Z rne[ti.

Vizitatori de toate vârstele, de la entuzia[ti la sceptici, indiferent de preg`tirea [tiin]ific`, dar cu min]ile curioase s-au bucurat de o mare varietate de activit`]i [tiin]ifice, educative [i culturale la standurile interactive ale partenerilor din toat ara. Pe parcursul serii vizitatorii au putut discuta cu cercet`torii într-un cadru informal, au dezb`tut subiecte legate de [tiin] ` [i via a din spatele descoperirilor [i inova]iilor spectaculoase, au participat la experimente, jocuri [i concursuri cu premii [i au urm`rit prezent`rile echipelor care au înscris proiecte în concurs. Cei interesa]i au putut afla informa]ii despre investi]iile f`cute în cercetare la nivel european precum [i de diferite modalit`]i de a beneficia de burse de preg`tire prin programul Marie Curie.

Pentru concurs, tineri din toat ara au r`spuns provoc`rii de a preg`ti o campanie de promovare pentru un cercet`tor [i au decis împreun` cu cercet`torul pe care l-au reprezentat asupra strategiei de promovare [i a mi-

jloacelor de comunicare pe care s` le foloseasc`. Rezultatul muncii de echip` dintre elevi/studen]i [i cercet`tori a fost prezentat în fa a publicului pe 23 septembrie 2011 în ora[ul organizator în care locuiesc. În cifre 2011 a însemnat: peste 150 de elevi care au studiat peste var` împreun` cu profesorii lor, peste 40 de cercet`tori implica]i în proiecte, 25 de echipe în concurs, mai mult de 15 institu]ii de cercetare, muzee, institu]ii de înv` `mânt, autorit`]i publice locale [i centre comerciale.

“Noaptea cercet`torilor ofer` oamenilor de [tiin] ` [ansa de a intra în leg`tur` cu publicul, iar publicului [ansa de a descoperi universul [tiin]ei. În cursul acestei unice seri, oricine poate fi om de [tiin]`. Nu m` pot gândi la o cale mai bun` de a-i interesa pe tineri cu privire la [tiin]` [i posibilitatea unei cariere în cercetare”, a declarat Androulla Vassiliou,

comisarul european pentru educa]ie, cultur`, multilingvism [i tineret. Între 2007 [i 2013, Comisia European` investe[te peste 50 de miliarde euro pentru cercetare prin intermediul Celui de-al [aptelea program cadru de cercetare (PC7). Din ace[tia, 4,7 miliarde EUR se dedic` Ac]iunilor Marie Curie [i 309 milioane EUR Institutului European pentru Inovare i Tehnologie. Ca parte a strategiei Europa 2020 pentru cre[tere economic` [i ocuparea for]ei de munc`, Europa va continua s` investeasc` mai mult în cercetare. Pentru urm`toarea perioad` de cheltuieli (2014-2020), Comisia propune o cre[tere de 46 % a fondurilor pân la 80 de miliarde EUR, fa]` de 55 de miliarde EUR pentru 2007-13.

Valoarea ad ugat` pe care o aduc societ`]ii [i economiei cercetarea [i inovarea este de mult timp recunoscut` de UE, care investe[te peste 50 de miliarde EUR pentru cercetare în perioada 2007-2013. Comisia a propus recent s` se aloce 80 de miliarde EUR pentru proiecte de cercetare în perioada 20142020 pentru a stimula crearea de locuri de munc` [i pentru a îmbun`t`]i competitivitatea Europei.

AGEND~

INTERNA}IONAL

Criza de identitate a Germaniei Prima economie a Europei tr`ie[te o dilem`. Ar ajuta Grecia s` evite falimentul, dar \ncrederea \n economia german` este \n sc`dere. DE OVIDIU NEAGOE

14

Criza datoriilor suverane din Europa a devenit pentru Germania o criz` de identitate. Un poten]ial faliment al Greciei las` cele mai puternice na]iuni ale Europei cu dou` alegeri: fie preiau datoriile suverane ale statului elen, fie se

obliga]iuni \n valoare de pân` la 440 de miliarde de euro pentru ajutorarea statelor f`r` lichidit`]i. Mai bine de un sfert din aceast` sum` provine din Germania. Pe de alt` parte, \ncrederea mediului de afaceri \n economia

opun [i risc` colapsul monedei europene. |ntr-o oarecare m`sur`, viitorul sistemului bancar din Europa, uniunea monetar`, economia global`, dar [i pre[edin]ia lui Barack Obama stau \n mâinile germanilor. De ce? |n vara anului 2010, liderii statelor din B`trânul Continent au pus bazele pactului privind stabilitatea financiar` european`, care poate emite

Germaniei este sub estim`ri. Potrivit unui studiu realizat pe un e[antion de 7.000 de manageri de top, \ncrederea a sc`zut la o valoare de 107,5 puncte, comparativ cu un indice de 108,7 puncte \nregistrat \n luna august. |n continuare, economi[tii estimeaz` c` declinul se va adânci la 106,5 puncte, potrivit unui studiu realizat de Bloomberg.

Biz

VW VREA CONDUCEREA Volkswagen \[i continu` drumul c`tre acapararea pie]ei mondiale auto. Compania german` este pe cale s` investeasc` 62 de miliarde de euro pentru dezvoltarea fabricilor din Germania [i cre[terea produc]iei. Compania german` mai are ca strategie surclasarea Toyota Motor [i General Motors, lideri \n industria auto.

PERFORMAN}~ LA |N~L}IME Dup` trei ani de a[tept`ri, aeronava 787 Dreamliner, produs` de Boeing, a fost livrat` c`tre primul client, operatorul aerian japonez All Nipon Airways. Avionul, \n valoare de 200 de milioane de dolari, este revolu]ionar prin prisma designului realizat din fibr` de carbon, care contribuie la reducerea consumului de kerosen cu 20%.

ROCADA RUSEASC~ Vladimir Putin, actualul premier al Rusiei, [i-a anun]at oficial candidatura la alegerile preziden]iale din 2012. Potrivit “Pravda”, actualul pre[edinte, Dmitri Medvedev, va fi aliatul s`u din postura de candidat la [efia guvernului. Putin a anun]at c`, odat` re\ntors la putere, va majora salariul minim [i va moderniza economia.

AGEND~

SUPREMA}IA APPLE SE CLATIN~ Amazon.com, compania din spatele succesului e-reader-ului Kindle, care a revolu]ionat cititul clasic, va lansa o tablet` despre care anali[tii cita]i de presa interna]ional` sus]in c` va amenin]a serios cota de pia]` a Apple. Apple a vândut aproximativ 29 de milioane de tablete iPad de la lansarea din aprilie 2010.

INTERNA}IONAL

FEMEILE SAUDITE VOTEAZ~ Pentru prima dat` \n istoria modern`, femeile din Arabia Saudit` au dreptul s` voteze, m`sur` care face parte dintr-un set de schimb`ri prin care regele Abdullah se asigur` de un viitor succes \n cadrul alegerilor municipale viitoare. “Refuz`m s` marginaliz`m rolul femeilor \n societatea saudit` \n toate domeniile”, spunea Abdullah \n cadrul unei interven]ii televizate.

LEC}II DE BUSINESS Revista american` “Bloomberg Business Week” propune cititorilor, \n cea mai recent` edi]ie, primul num`r dedicat tutorialelor din lumea afacerilor. Revista propune o serie de sfaturi practice pentru o perioad` \nc` plin` cu incertitudini, din care oricine poate deprinde mai multe \nv`]`minte despre antreprenoriat sau gestionarea carierei.

DEBUT |N RECESIUNE

BURSELE, |N PICAJ Bursele din Europa au atins c`tre finele lunii septembrie un record negativ: cea mai sc`zut` valoare din ultimele 14 luni, \n timp ce euro a atins un minim istoric al ultimilor 10 ani \n fa]a yenului japonez.

Toate acestea sunt puse pe seama temerilor c` planurile Europei \n criza datoriilor suverane sunt ineficiente.

DIN NOU |N SPA}IU Rusia a anun]at recent c` va relua zborurile spa]iale dup` o pauz` de dou` decenii.

Startul va fi dat de o sta]ie interplanetar` automat`, care va fi lansat` \n spa]iu \n luna noiembrie a acestui an, pentru a extrage mostre din solul planetei Marte [i al sateli]ilor naturali ai acesteia.

Cine dore[te s` lanseze o companie de tip start-up nu trebuie s` se lase descurajat de recesiune [i de incertitudinea economic` actual`. Revista “Entrepreneur” ofer` \n cea mai recent` edi]ie re]eta succesului \n antreprenoriat.

Tot \n paginile revistei mai pute]i citi [i despre cele mai puternice programe de studiu pentru antreprenorii din \ntreaga lume.

Biz

15

Aneta Bogdan SINGAPORE ESTE ORA{UL UNDE BRANDIENT VÅNEAZ~ CRE{TEREA PE PLAN GLOBAL. DE CE A ALES COMPANIA DE BRANDING ESTUL |N DETRIMENTUL VESTULUI? de Gabriel Bârlig`

FOTOGRAFII: IONU} MACRI

Singapore

Din estul s`lbatic

\n estul asiatic PENTRU BRANDIENT ESTE UN PARIU URIA{. PENTRU ANETA BOGDAN ESTE O DECIZIE LOGIC~ DE EXTINDERE |N AFARA UNEI PIE}E LOCALE PREA ARIDE.

D

ar este [i \mplinirea unui vis despre care partenerul ei din Brandient, Cristian -Kit- Paul, i-a vorbit de ani buni de zile. “Vreau s` facem acest lucru pentru pl`cerea de a-l face, de a \ncerca, de a experimenta, \n primul rând”, spune Aneta Bogdan.

Despre ce este vorba? |ncepând din acest an, Brandient, compania de branding condus` de Aneta Bogdan, [i-a deschis un birou la Singapore pentru a avea acces la clien]i de pe pia]a interna]ional`.

“Vreau s` deschidem \ntr-un loc cu oportunit`]i uria[e [i riscuri pe m`sur` [i s` le propunem o competen]` inovatoare, câ[tigat` \ntr-un mediu emergent [i dificil cum este Europa de Est, [i pe care credem c` o putem multiplica \n acea parte a lumii”, spune cu entuziasm Aneta Bogdan.

Singapore este un loc special pentru Brandient din mai multe puncte de vedere. Cristian -KitPaul a fost o perioad` freelancer acolo \n anul 2000 [i i-a povestit mereu Anetei Bogdan despre acest

18

Biz

ora[-stat fabulos. Dup` ce l-a vizitat [i ea, acum câ]iva ani, a revenit aproape obsesiv acolo, trei ani la rând. Avantajul ora[ului-stat Singapore este evident pentru orice companie cu ambi]ii interna]ionale: guvernul local a construit un hub creativ pentru Asia de Sud-Est, un loc superfunc]ional, cu limba englez` ca limb` oficial`, foarte primitor pentru afaceri, cu corup]ia redus` foarte aproape de zero. “A[ zice c` e aproape un loc al viitorului”, spune Aneta Bogdan. Aceasta a avut \ntâlniri cu reprezentan]ii guvernului, cu mici studiori de design [i cu filiale ale firmelor globale, cu oameni de business [i expatria]i, iar rezultatele excep]ionale \n urma acestor discu]ii au pus clar Singapore pe harta Brandient. Ce \nseamn` rezultate excep]ionale? Cele 10 \ntâlniri programate din România, prin contactele pe care le avea Brandient, s-au transformat la fa]a locului \n 20, datorit` eficien]ei extraordinare a networkingului.

“Dac` faci o impresie bun`, e[ti imediat recomandat mai departe.

B`nuiesc c` la fel de u[or ]i se

\nchid u[ile dac` \]i pierzi reputa]ia”, arat` Managing Partner-ul companiei Brandient.

NAVET~ |N ASIA Nou-\nfiin]ata companie Brandient Asia este de]inut` \n propor]ie de 100% de ac]ionarii Brandient. Pentru moment, membrii echipei din România fac naveta pe rând, pentru a c`uta cele mai bune solu]ii de office, parteneri locali [i a[a mai departe.

Primele contacte de business au fost deja realizate, dar Aneta Bogdan este con[tient` de faptul c` trebuie s` fie preg`tit` pentru o curs` pe termen lung, mai ales c` \n Singapore sunt prezente aproape toate grupurile de branding [i design globale plus firme locale. “Fiind doar la \nceputul inten]iilor noastre de dezvoltare, nu putem spune prea multe, dar un lucru este cert – poten]ialul unei pie]e precum Asia de Sud-Est este de zeci de ori mai mare decât al pie]elor locale esteuropene sau chiar occidentale [i, \n plus, pia]a de acolo cre[te de câteva ori mai repede”, spune cu optimism Aneta Bogdan.

|n acest moment, estim`rile sunt de [ase luni pân` la un an pentru a pune pe picioare un birou opera]ional la tura]ie maxim`.

Brandient a g`sit deja un român vorbitor de chinez` care va sta acolo permanent [i care, printre altele, a lucrat \n Brandient, deci cunoa[te businessul. Din fericire, serviciile Brandient nu necesit` o prezen]` fizic` \n fiecare ]ar`, de aici venind [i logica deciziei de a plasa compania \ntr-un hub precum Singapore. “Sper`m ca aceast` mi[care s` elimine cel pu]in dou` din limit`rile pe care le avem \n România: plafonul de pre] (acolo nu vom fi percepu]i ca o firm` scump`) [i volumul de cerere, care acolo este imens”, spune Managing Partner-ul de la Brandient. |n perspectiv`, biroul din România [i cel din Singapore vor lucra \n tandem, realizând “o fertilizare reciproc`” \ntre talentele dezvoltate aici [i cele de acolo. |n ceea ce prive[te clien]ii poten]iali, ace[tia sunt pe de o parte firmele locale din Singapore care caut` s` ias` tot mai mult pe pie]ele externe, dar, mai ales, pia]a din Asia de Sud-Est, care prive[te Singapore ca pe o surs` de inteligen]` [i creativitate premium.

Evident, dac` firmele române[ti care opereaz` global se vor dezmor]i [i vor realiza poten]ialul imens al zonei, Brandient dore[te [i \i va putea ajuta \n acest demers. “Ceea ce am v`zut acolo, cuplat cu cre[terea economiilor din Asia de Sud-Est [i criza

vestului, ne-a condus aproape natural la decizia de a deschide o firm` \n Singapore. Desigur c` am discutat \nainte [i despre variantele Shanghai sau Hong Kong, dar decizia a fost facilitat` de mediul de business din Singapore, de faptul c` limba englez` este limba oficial` [i de experien]ele nemijlocite pe care le-am avut acolo”, spune Aneta Bogdan.

ASALT ONLINE Extinderea din Singapore este cuplat` cu lansarea unui nou site interna]ional al Brandient, care arat` anvergura global` a companiei. Noul site era oricum necesar din motive de evolu]ie a tehnologiilor, mai ales dup` revolu]ia social media. “Noul website semnalizeaz` deschiderea biroului din Singapore [i ne prezint` ca pe o firm` interna]ional` – cel pu]in \n calitate [i abordare – cu competen]e speciale \ns` pentru clien]ii emergen]i”, subliniaz` Aneta Bogdan.

Sintagma care \nso]e[te numele Brandient pe noul site

este “The Eastern branding company” (compania de branding din est), semnalizând c`, de[i brandingul a fost inventat \n Occident, e nevoie de un fler estic (indiferent c` vine din Europa sau din Asia de Est) care s` serveasc` mai bine aceste pie]e emergente. “Noi chiar am \nv`]at ceea ce ne-a ar`tat [coala occidental` de branding [i putem s` ne compar`m acum, f`r` fals` modestie, cu ceea ce fac firmele globale de branding (prin defini]ie, de sorginte vestic`)”, spune Managing Partner-ul de la Brandient. Compania a ajuns la nivelul la care livreaz` servicii la nivelul oric`rei astfel de firme, dar are \n plus “un insight, o \n]elegere [i o empatie special` cu antreprenorii, cu firmele [i comunit`]ile emergente, fie din pie]e \n curs de dezvoltare, fie din pie]ele mature (spre exemplu Silicon Valley)”. Sunt declara]ii \ndr`zne]e, dar Aneta Bogdan e cunoscut` pentru faptul c` nu vorbe[te absolut niciodat` f`r` o acoperire mai solid` ca granitul. Ast`zi Singapore, mâine lumea! Biz Biz

19

Brandient

Antreprenoriat

\n branding ANETA BOGDAN POVESTE{TE CUM A F~CUT PRIMUL MILION PE CONT PROPRIU, DE CE IUBE{TE ANTREPRENORII {I CE CREDE DESPRE VÅNZAREA BRANDIENT.

A

neta Bogdan nu se sfie[te s` recunoasc` faptul c` e bolnav`. Are de ani buni de zile un virus care nu-i d` pace [i care a f`cut-o la un moment dat s`-[i ia lumea-n cap. Momentul acela a fost plecarea din Connex, \n 2002. Iar virusul este cel al antreprenoriatului. “Am citit undeva c` antreprenoriatul este ca un virus, \l por]i cu tine [i, \ntr-un anumit context – se manifest`! Se manifest` ciudat, dulce-amar [i nu prea s`n`tos la cap, fiindc` oare cum altcumva am putea s` definim un om care are capacitatea de a spera chiar [i atunci când zile, s`pt`mâni, luni [i chiar ani \ntregi, i se arat` clar c` nu merit`! Eu am acest virus, e sigur!”, spune Aneta, care de aproape zece ani conduce Brandient, compania de branding \nfiin]at` \n 2002 al`turi de Mihai Bogdan, so]ul ei, [i Cristian -Kit- Paul.

A \nceput \n marketing \nc` din vremea... comunismului, lucrarea ei de licen]` la ASE fiind

20

Biz

dedicat` reinvent`rii tacticilor de marketing pentru a le putea adapta la o economie planificat`. |n 1992, a venit \n Bucure[ti de la Sinaia [i a \nceput prin a lucra pentru compania de distribu]ie Agroalim. “Am \nv`]at mult despre marketingul distribu]iei [i, tot cu ocazia asta, am \nceput s` \n]eleg câte ceva din businessul privat, cum func]ioneaz` acesta, care este mecanismul care \l leag` de o pia]` [i de un consumator, de asemenea am \ntâlnit câ]iva oameni interesan]i care mai apoi mi-au devenit prieteni”, \[i aminte[te Aneta Bogdan. Dup` trei ani la Agroalim [i un an \n marketingul FMCG la Friesland Dairy Foods, au urmat [ase ani \n marketing [i comunicare la Connex. “Connex m-a ajutat s` cresc \n [ase ani cât al]ii \n 20”, spune Aneta Bogdan.

CÂND VIITORUL SUNA BINE Capitolul Connex este, de altfel, unul substan]ial \n cariera sa, descris pe scurt chiar de Aneta Bogdan drept “[ansa, locul

potrivit, momentul potrivit”. Cei care au tr`it pe viu cre[terea sa senza]ional` nu pot s` nu-[i aminteasc` efervescen]a creat` de acesta \n industria local` de marketing [i publicitate. “|i sunt recunosc`toare lui Connex. |n fapt, le sunt recunosc`toare câtorva oameni care au crezut \n mine – trist, dar nu am \n]eles asta atunci când am lucrat pentru ei... Eram prea tân`r` [i pricepeam prea pu]in din ceea ce mi se \ntâmpla, vedeam doar efortul pe care \l depuneam [i mai pu]in reputa]ia pe care o construiam prin acest efort”, spune Managing Partner-ul de la Brandient. De altfel, \n viziunea sa, cei care la acea vreme intrau \n sediul din Nerva Traian la 8 diminea]a [i ie[eau la 9 seara \[i construiau renumele \n acei ani, odat` cu renumele Connex, de[i nu [tiau acest lucru. “Tot ce am experimentat \n Connex a fost atât de substan]ial [i atât de relevant \n devenirea noastr`, a tuturor celor care am \mp`rt`[it acele experien]e!”, spune Aneta Bogdan, care nu uit` s`-i men]ioneze pe cei care au crezut

\n echipa Connex de atunci: Al Tolstoy, Karla Stephens [i Brenda Andrachuk.

Culmea, Connex a fost un brand care a crescut cinci ani f`r` manual, dar Aneta Bogdan a avut grij` ca, \n 2001, atunci când se preg`tea s` plece din companie, s` asigure brandului “o disciplin` protectoare”. A fost un proiect supervizat direct de c`tre ea [i realizat de Kit (care lucra atunci pentru D’Arcy), de[i amândoi erau la prima \ncercare de acest fel. “Este un proiect la care ]in foarte mult – nu fiindc` este primul manual de brand la care am lucrat, ci fiindc` minun`]ia asta – c` nu o pot numi altcumva – este ceva foarte special, total neuzual, vrea s` transmit` unicitatea [i appeal-ul brandului chiar prin felul \n care era conceptualizat”, poveste[te cea care coordona la acea vreme marketingul Connex.

VIRUSUL ATAC~ Dar munca \ntr-o corpora]ie are limit`rile ei, iar \n 2002 s-a activat virusul care a adus-o pe Aneta Bogdan \n pragul \nfiin]`rii propriei companii. “Un pas greu pe care, cu sinceritate, \l regret câteodat`. |l regret cam o jum`tate de or` dup` un e[ec sau o sup`rare antreprenorial` (râde)”.

Nu era o decizie u[oar` pentru un om de companie, mai ales c`, \n România, existau numeroase exemple de manageri pleca]i cu surle [i trâmbi]e \n antreprenoriat, dar care, dup` un an de \ncerc`ri,

se \ntorceau \n alt` multina]ional`.

“Schimbarea este foarte grea, este adev`rat! Pu]ini reu[esc s` accepte umilin]a antreprenoriatului \n locul arogan]ei corporatiste”, spune Aneta Bogdan. {i adaug` c` ar fi fost foarte posibil ca [i ea s` p`]easc` la fel, dar a reu[it [i datorit` faptului c` nu a fost singur` \n aceast` provocare, ci \mpreun` cu so]ul ei, Mihai Bogdan, [i cu Kit (Cristian Paul), [i ei pleca]i tot din top corpora]ii. |mpreun`, le-a fost mai u[or.

Dar numai u[or nu a fost domeniul cu care au pornit la drum pe cont propriu – consultan]` de branding. Era o afacere despre care nu [tiau practic nimic [i niciunul dintre ei nu avusese experien]` de lucru \ntr-o companie care s` fac` a[a ceva. “Credeam c`, dac` [tim branding, comunicare, marketing, [tim [i businessul de consultan]` de brand, ceea ce – evident – nu e a[a!”, arat` Managing Partner-ul de la Brandient. Dac` [tii cum se construiesc brandurile, nu \nseamn` c` [tii [i cum se fac bani din aceast` [tiin]`. “Când te lansezi \n necunoscut ai nevoie de

pu]in` incon[tien]` sau mai bine zis de o anestezie a instinctului de supravie]uire, care \]i spune s` nu faci asta”, a[a explic` Aneta Bogdan frenezia \nceputurilor.

A existat [i o oarecare doz` de [ans` prin pornirea Brandient oarecum la momentul potrivit, când pia]a era preg`tit` [i existau clien]i “\n a[teptarea” unei astfel de abord`ri. Primul client a fost Eric Kish, care tocmai lansase resurseumane.ro, transformat cu aceast` ocazie \n Smartree. Omul de afaceri care a f`cut parte din top managementul Rompetrol a contribuit nu doar din pozi]ia de client. |n 2004, când Brandient a avut nevoie de o investi]ie pentru dezvoltarea businessului, Eric Kish, Dinu [i Tania Malacopol au devenit business angels [i ac]ionari minoritari \n companie.

“Avem o rela]ie exemplar` cu ei, ne-au acordat \ncredere total` [i nu ne-au contestat nicio decizie – ce-i drept, [i noi am livrat dividende \n fiecare an, fie ploaie, fie vânt, [i vom continua s` facem asta”, men]ioneaz` Aneta Bogdan.

De[i conducea propria companie, Aneta nu a \ncetat nicio

MIHAI BOGDAN, ANETA BOGDAN, CRISTIAN -KIT- PAUL,

fondatorii Brandient

Biz

21

ANETA V~ZUT~ DE CRISTIAN -KIT- PAUL BRANDIENT

Prima dat` cånd am \ntålnit-o pe Aneta, habar n-aveam cine era [i n-am fost emo]ionat deloc. Poate am fost chiar pu]in insolent, c` a[a credeam atunci c`-i st` bine creativului.

A doua oar` cånd am \ntålnit-o, proasp`t \ntors din Singapore, [tiam cine era [i trudisem din greu ca s` ajung \n fa]a ei. M` m`cinau emo]iile [i sunt sigur c` \mi tremura vocea. La mijlocul prezent`rii a zis “OK”, s-a ridicat – priveam mortificat – [i a plecat. R`mas f`r` aer, am v`zut negru \n fa]a ochilor.

A meritat s` trec \ns` prin asta, pentru c` Aneta – imposibil` adesea cum doar ea poate s` fie – m-a inspirat s` fac lucruri pe care nu [tiam c` le pot face, m-a dus unde nu visam [i m-a reinventat.

Pentru asta a trebuit s` \nv`] s` \n]eleg ce vorbe[te. Pentru c`, dac` nu [tii la ce se refer` cånd \n economia discu]iei sub\n]elege natural felul \n care se creeaz` valoare \n industria X, Y sau Z, se uit` la tine ca la un tån`r p`stor de capre din nordul Africii. {i s` [tiu ce zice atunci cånd nu zice nimic. Am \nv`]at s` m` \mbrac – dac` vre]i s` vede]i muzeul c`m`[ilor albe, suna]i-m` – [i s` vorbesc ca [i cei din boardroom. La ce bun, am \ntrebat? Sunt artist! Apoi am vorbit cum \nv`]asem [i boardroom-urile m-au ascultat. Aneta avusese dreptate: ca designer trebuie s` vorbe[ti limba de afaceri dac` vrei s` fii ascultat. Nu suntem arti[ti, suntem rezolvatori de probleme \ntr-un ecosistem de business.

Dac` ar fi s-o definesc \ntr-o sintagm` profesional`, a[ zice c` Aneta e Creative Directorul Creative Directorilor. Dac` v` gåndi]i pu]in, mai ales aceia dintre voi care a]i \nv`]at s` str`luci]i al`turi de ea, o s`-mi da]i dreptate. Iar cei care n-a]i 22

Biz

avut norocul de a lucra pe acest Manhattan Project al publicit`]ii romåne[ti – Connex, bine\n]eles – \ntreba]i-i pe cei care au f`cut-o (m` rog, fiind vorba de energie atomic`, pe cei care au supravie]uit).

Doar c`, u[or de b`nuit, Creative Directorii nu suport` s` aib` Creative Directori. {i de aici exploziile. {i s`rmanii disp`ru]i. {i ocazionala vehemen]` din Brandient: “O s` faci cum zic eu!”.

“D`-m` afar` dac` po]i!” {i premiile, [i proiectele imposibile duse c`tre glorie \mpotriva sor]ilor. {i ani care merit` tr`i]i, [i kilometri \mpreun`, zeci de mii, poate sute de mii – de la Boston la Marrakech [i Dubai, de la Berlin la Bangkok [i Shanghai. Iar acum Singapore, \mpreun`. Un vis \mp`rt`[it conteaz` mai mult decåt dac` ne iese sau nu. Pentru c` ne ]ine vii pe din`untru.

Iar lång` Aneta m` simt viu, chiar dac` uneori e prea mult – e greu s` bei ap` sub presiune de la hidrant. Am spus unui om care a plecat de curånd c` e greu de tr`it atåt de intens al`turi de cineva c`ruia \i pas` prea tare de prea multe, pentru c` te arde, dar e [i mai greu de tr`it al`turi de cei c`rora nu le pas` \ndeajuns de nimic.

Iar Anetei \i pas`. Enorm. De reputa]ia nep`tat`, de excelen]a inegalabil` ([i uneori nerezonabil`), de prieteni, de oamenii ei, de clien]ii antreprenori care \[i macin` s`n`tatea ca s` fabrice prosperitate pentru comunit`]ile lor. |i pas` de ]ara asta am`råt`.

O b`nuiesc chiar c` vrea s` cucereasc` Asia doar ca s` arate cåt de tari sunt romånii. A[a – enervant! – de tare \i pas` de ]ara asta am`råt`.

clip` s` \nve]e. A devenit primul român Chartered Marketer [i primul român Fellow CIM. Este o recunoa[tere interna]ional` a unor acumul`ri profesionale [i a unei cariere, garan]ia unui anumit standard profesional interna]ional acceptat. “Sunt pu]ini profesioni[ti de marketing \n lume care pot s` \[i scrie aceste ini]iale, FCIM, dup` numele lor. M` simt bine c` sunt printre cei foarte, foarte pu]ini, \ntodeauna mi-au pl`cut ni[ele” (râde).

PRIMUL MILION Echipa Brandient s-a m`rit [i a crescut mai mul]i seniori \n adev`ratul sens al cuvântului. “|n glum` spunem c` suntem o armat` de ofi]eri, dar asta e o condi]ie necesar` pentru a putea livra proiecte foarte grele \n fa]a unui CEO \n lumea de azi”, spune cu mândrie Aneta Bogdan. |n echipa de design, Cristian Petre este Partner din 2004, Bogdan Dumitrache este \n companie din 2003, iar Ciprian B`d`lan este “lupul tân`r care urc` \n fiecare zi câte o treapt` spre o pozi]ie de senior”. |n echipa de consultan]`, Irina Ilie va deveni partener la anul, iar anul acesta a completat cu succes echipa Mihaela R`dulescu, “mai pu]in celebr` decât omonima sa, dar un match perfect pentru echip`”.

Brandient face ast`zi strategie de brand, naming [i retoric` de brand, design de identitate corporativ`, packaging [i digital branding, brand engagement,

platforme creative de brand [i consultan]` pentru ipostaze mai particulare ale brandului, cum ar fi brand experience [i brand reputation. Compania a reu[it s` ating` punctul de break-even din primul an, fapt datorat [i aloc`rii prudente a resurselor. Cifra de afaceri a crescut rapid [i \n anul 2008 a dep`[it un milion de euro. Ultimii doi ani [i jum`tate au marcat o sc`dere, care a afectat Brandient din dou` direc]ii: businessurile \n general s-au concentrat mai mult pe supravie]uire decât pe proiecte aspira]ionale, pe termen lung, iar categoria din care se recruteaz` 90% din clien]ii companiei, antreprenoriatul român, a fost afectat` de o criz` economic` agravat` de m`surile antiantreprenoriat [i anticreativitate ale guvernan]ilor.

Brandient a atras aten]ia investitorilor, astfel c` \n urm` cu patru ani compania a discutat cu grupul WPP o posibil` tranzac]ie care s` modifice semnificativ ac]ionariatul companiei. |ns` discu]ia s-a stins de la sine odat` cu intrarea \n criz`, \n 2008, [i “oricum nu se \ndrepta, cred, \n direc]ia cea bun`”, spune Aneta Bogdan. Dar aceasta ]ine s` men]ioneze c` Brandient are planuri de dezvoltare care implic` acum investi]ii mai mari decât resursele financiare proprii. F`r` astfel de investi]ii, o parte din poten]ialul companiei nu se va putea realiza, cel pu]in pe termen scurt. “|n acest sens, bucuro[i ne a[ez`m la masa negocierilor cu oricine ar aborda serios aceast` oportunitate, dac` \n]elege ce-am f`cut noi pân` acum [i, mai ales, care este poten]ialul.” De altfel, poten]ialul uria[ al acestui business determin` Brandient s` se fereasc` de specula]ii legate de vreo valoare financiar` a companiei. “Este irelevant s` \nmul]e[ti profitul de azi cu un

ANETA V~ZUT~ DE BOGDAN NAUMOVICI 23 COMMUNICATION IDEAS

Aneta mi-a f`cut, poate, cel mai mare bine, din punct de vedere profesional. Nu m-a angajat la Connex, ca [ef al departamentului intern de comunicare, prin 1999-2000.

A[a am cunoscut-o pe Aneta, la un interviu de angajare ratat. Am v`zut o doamn` care graseia gra]ios despre un brand \n care credea foarte tare. {i care \nc` nu era Connex-ul pe care [i-l dorea, cel de dup` “|ndr`zne[te!”. Am r`mas la Leo Burnett [i mi-am v`zut de treaba mea.

A doua \ntålnire a venit peste cå]iva ani, cånd Aneta ne-a invitat la pitch pentru o buc`]ic` din comunicarea Connex. Am cå[tigat [i am \nceput s` ne vedem mai des [i s` ne cunoa[tem mai bine. Mi-o amintesc cel mai bine pe Aneta din perioada aceea dintr-o prezentare pe care ne-a f`cut-o Kit, pe atunci la o agen]ie concurent`, D'Arcy, despre manualul de brand Connex. |mi amintesc cum Aneta, care v`zuse cu siguran]` prezentarea respectiv` \n toate fazele ei anterioare, sorbea fiecare cuvånt, fiecare recomandare \n folosirea logo-ului, fiecare font. Am v`zut atunci o priveli[te rar`. Un angajat care \[i tr`ia brandul pentru care lucra.

La pu]in timp, venea o veste debusolant`.

“Aneta pleac` de la Connex! S` fac` ce?

Propria firm` de branding. De ce?! De branding!” Uitåndu-m` \n urm`, nu cred c` acesta era primul ei gest de curaj. Cred c` primul a fost “|ndr`zne[te!”. Un cuvånt care era Aneta. S` iei un brand destul de func]ional [i s` \l pozi]ionezi \ntr-o locomotiv` a Romåniei [i a romånilor, cu tupeu, dar [i cu mult` coeren]`, era o mi[care pe care aproape c` nu avea cine s` o aprecieze \n anii aceia. Atåt de mult a fost Aneta \naintea pie]ei. {i tot acolo, mult \n fa]a pie]ei, era [i cånd se arunca \n ap`, sperånd s` \noate, \mpreun` cu Kit [i cu so]ul ei, fondatorii Brandient. Apropo, so]ului ei Aneta \i spune mai mereu pe numele \ntreg,

Mihai Bogdan, ceea ce confer` un amestec de respect [i drag foarte propriu Anetei.

Revenim la Brandient. M`rturisesc c` eram tare curios ce va face Aneta cu Brandient. Ce branduri? Ce clien]i? Cå]i bani? Cu ce oameni? Iar Aneta a purces la drum a[a cum [tie ea: apostole[te. A \nceput s` predice, s` fac` educa]ie despre branding peste tot: \n media, la conferin]ele industriei, \n discu]iile particulare. |ncet\ncet, au \nceput s` apar` clien]ii. {i noile lor branduri. Smartree, Fulga [i Zuzu parc` au fost printre primele. Apoi, nume mai cunoscute: Flanco (cu [techerul zåmb`re]), Credisson, Astral, TVR (cu scandalul ata[at oric`rui brand de stat), mai \ncoace pu]in Domo, Dedeman sau CEC Bank. La \nceput, curajul atrage pe cei curajo[i. De aceea, firesc, primii clien]i au fost antreprenorii romåni.

Drumul apostolesc al Anetei prin Romånia continu` [i acum. Cu caznele particip`rii la licita]ia pentru brandul de ]ar`, dar [i cu cerbicia cu care nu mai vorbe[te cu oamenii despre care crede c` nu [i-au f`cut treaba a[a cum trebuie.

Urmat` de aceia[i oameni cu care a pornit la drum, loiali [i pasiona]i, dar [i cu dezam`girea antreprenorului “de idee”, care vede c` nu are de unde s` acopere mul]imea clien]ilor [i comenzilor, cu resurse umane [i calificate, dar [i cu 7 ani de acas`. Strångånd din din]i cånd criza a obligat-o s` fac` mai degrab` consultan]` [i packaging design decåt branding extensiv, dar cu privirea mereu \nainte, mereu spre orizont, dovad` nebunia frumoas` cu care deschide primul birou Brandient \n Asia. La fel ca oric`rui om curajos [i vertical, care \ncearc` s` arate romånilor c` se poate, \i ]in pumnii Anetei. Nu mor caii cånd vor cåinii ;).

Biz

23

ANETA BOGDAN

Despre

schimb`ri

McNamara a spus c` managementul este cea mai creativ` dintre arte [i c` prima responsabilitate a acestuia este... schimbarea. Cåt de corect sun` asta, mai ales \n aceste timpuri!

Pentru a implementa schimbarea este \ns` nevoie de un efort colectiv. Gåndirea schimb`rii, fie din perspectiva naturii oportunit`]ilor, fie din perspectiva problemelor sau amenin]`rilor, poate s` fie un efort individual al unui leader vizionar, inteligent [i experimentat; dar implementarea schimb`rii, ei bine, aici este nevoie de un efort colectiv! {i mai departe, acest efort colectiv are la baz`, \n primul rånd, capacitatea de \n]elegere individual`. |nainte de apartenen]`, \nainte de pasiune, \nainte de feel good \ntr-un grup de oameni, \nainte de motiva]ia material`, vine \n]elegerea individual` a “de ce-ului” [i a “cum”-ului. Cred c` e[ecul meu “favorit” \n businessul antreprenorial a fost acela c` am ratat s` fiu mai atent` cu felul \n care oamenii care au venit [i au plecat din Brandient au \n]eles – individual – ce anume reprezint` Brandient [i care este rostul acestei entit`]i pe lumea asta. Degeaba am fost creativ` [i am dovedit c` pot face fa]` oricånd – [i se pare c` oricåt – schimb`rii! Am ratat acest “am`nunt”, al gener`rii unui efort colectiv al echipei mele de a \n]elege [i de a implementa schimbarea. {i doar eu pot fi blamat` pentru acest e[ec, nu ei!

Cu sinceritate m`rturisesc c` am realizat lucrul acesta dup` ce am asistat la dou` pove[ti identice, \n alte dou` (mult mai mari decåt Brandient) antreprenoriate romåne[ti, cu care am trecut prin proiecte de rebranding. V`d aceast` gre[eal`, chiar acum, \ntr-un proiect pentru o mare multina]ional` \n care viziunea liderului este impresionant`, dar efortul colectiv al top managementului o rateaz` cu gra]ie (sau cu \ncråncenare!).

Se pare c` este un e[ec destul de comun al liderilor, \ncerc eu s` m` conving, patetic, ha ha! Unii l-ar numi “misalignment”, al]ii “people management failure”, al]ii “disengagement”, suntem buni la teorie. |n final, con[tientizarea unui e[ec poate s` fie o [ans` pentru noi oportunit`]i. De schimbare. Biz 24

Biz

multiplicator [i s` spui c` atâta valoreaz`, pentru c` ceea ce suntem acum este zero comparat cu ceea ce am putea fi”, conchide Managing Partner-ul de la Brandient. Pia]a local` r`mâne \ns` slab dezvoltat` pe segmentul de branding [i pentru c` antreprenorii de multe ori nu \n]eleg importan]a acestui domeniu. |n anii ’90, brandingul local a \nsemnat aproape exclusiv desantul brandurilor globale, \n timp ce companiile locale ocupau restul de pia]` f`r` efort prea mare. Pe m`sur` ce pia]a a \nceput s` se normalizeze, companiile locale au \nceput s` se uite la uneltele moderne de construc]ie a valorii.

“Au \nceput cu publicitatea, care este un tratament cu efect imediat, dar care nu r`mâne \n organism, [i, mai de curând, cu brandingul, care are o viziune mai lung` [i implic` introspec]ie \n propria identitate”, arat` Aneta Bogdan.

Când vine vorba de proiecte preferate, Aneta Bogdan le men]ioneaz` pe cele legate de antreprenoriatul românesc [i de identitatea na]ional`. Acestea sunt rebrandingul CEC Bank, rebrandingul Dedeman, brandingul portofoliului Transavia, rebrandingul Bitdefender, rebrandingul Domo, refacerea identit`]ii vizuale a Federa]iei Române de Rugby, rebrandingul eMag, refacerea identit`]ii vizuale a TVR, brandingul Qfort sau

rebrandingul Patria Credit. Din descrierile pe care le face acestor proiecte, reiese pasiunea cu care a lucrat pentru fiecare dintre ele [i dorin]a de a promova valori locale \n fa]a avalan[ei de branduri globale.

Cånd Transavia export` carnea de pui crescu]i cu gr`un]e de porumb care \n viitor se vor recolta de pe o impresionant` suprafa]` de p`månt arabil romånesc \n cele peste 20 de ferme din Transilvania, iar pe pachetele Fragedo scrie “Well Made in Romania”, face mai bine României decât o sut` de milioane de euro investi]i \n publicitate pe CNN. Calitatea excep]ional` a acestei c`rni, gustul acesteia, standardul absolut de securitate al acestui produs, ei bine, aceasta este o experien]` real` cu brandul România care va impresiona pozitiv orice locuitor al planetei [i va crea asociatori minuna]i pentru ]ara noastr`. Ace[tia sunt adev`ra]ii ambasadori ai României – Bitdefender, Transavia, puncteaz` Aneta Bogdan, nu frunze verzi pe c`l`tori [i alte gr`dini care poate c` au [i \nflorit dac` nu au mai \nflorit deja. Dac` ar [ti numai un pic de carte [i ar fi doar un pic vizionari, guvernan]ii no[tri ar sprijini aceste afaceri autohtone, ca s` sus]in` brandul românesc \n lume, \naintea altor “ini]iative” de promovare.

Destinul acestor branduri comerciale este \ns` foarte fragil, atât timp cât ele sunt trase sistematic \napoi de performan]a gregar` a clasei politice din România – de comentariile, de ac]iunile [i de neac]iunile acesteia.

Recentul proiect Bitdefender arat` ambi]ia de a impune branduri române[ti pe plan interna]ional. |ntr-un fel, aceast` strategie reflect` evolu]ia Brandient, un brand construit cu pasiune pe plan local [i care acum atac` pie]ele globale. Biz

Biz

25

Romånia

}ara f`r`

brand de ]ar` CÅT DE IMPORTANT ESTE BRANDINGUL INTERN PENTRU ROMÅNIA, SAU CUM MIOPIA LA TOATE NIVELURILE NE |MPIEDIC~ S~ VEDEM {I S~ CONSTRUIM VIITORUL.

C

ând vine vorba de un brand, nu v` mai concentra]i pe logo, reclame superbe [i site-uri senza]ionale.

Adev`rul se afl` \ntr-o propor]ie mult mai important` \n experien]a de brand, iar pentru un brand de servicii, cum ar trebui s` fie o ]ar`, totul se reduce la oamenii din acea ]ar`, la ce fac ace[tia [i la felul \n care ac]iunile lor, bune sau rele, au impact \n formarea unei imagini, opinii, idei despre acea ]ar`. De aceea, \ntrebat` de la ce ar porni construc]ia unui brand de ]ar` pentru România, Aneta Bogdan a r`spuns direct [i r`spicat: “De la politicieni! Orice lucrare f`cut` profesionist \n brandingul de ]ar` va fi amenin]at` de lipsa de viziune, de agendele ascunse [i de capabilit`]ile limitate profesionale, aspira]ionale [i umane ale clasei politice române”.

Dar, cum acesta ar putea fi un proces de durat`, construc]ia brandului de ]ar` st` acum eminamente pe umerii marilor

26

Biz

branduri comerciale autohtone [i ai brandurilor personale, de la studen]i la arti[ti, de la angaja]i \n IT \n Silicon Valley la agricultori harnici \n Spania.

Fiindc` brandul de ]ar` evolueaz` continuu, chiar [i când nu se difuzeaz` clipuri pe CNN sau Eurosport. Când noul Bitdefender a fost lansat, valul de comentarii globale pozitive a ridicat nu numai clientul Bitdefender [i consultantul Brandient, dar implicit [i România, industria autohton` de IT. “Faptul c` ei scriu pe ambalajul global c` este un produs «Designed by Bitdefender in Romania», a[a cum Apple scrie «Designed by Apple in California», pozi]ioneaz` România \n lume mult mai credibil [i mai cu impact decât gr`dinile noastre turistice (pe care \nc` a[tept s` le v`d executate [i \n comunicare) sau discursurile abulice ale politicienilor români”, arat` Aneta Bogdan.

Sarcina grea care apas` pe umerii antreprenorilor este cu atât mai mare cu cât o cultur`

antreprenorial` puternic` este greu de construit dup` 50 de ani de comunism. Managing Partner-ul de la Brandient consider` c` aceast` cultur` antreprenorial` trebuie s` devin` politic` de stat, s` fie un obiectiv major prin care s` cre`m prosperitate na]ional`.

“Asta \nseamn` c` trebuie s` avem grij` ca, prin educa]ie, s` \ns`mân]`m acest obicei, iar apoi s` \l motiv`m \n cel mai bun fel cu putin]`, s` \l recunoa[tem [i s` \l aplaud`m.”

MIOPIA LA ROMÂNI |n plin succes de imagine pentru Bitdefender, un \nalt oficial român vorbea despre acordarea de facilit`]i marilor multina]ionale din IT care activeaz` la noi \n ]ar`, pentru a deschide aici laboratoare \n care tinerii români s` pun` um`rul la crearea de noi tehnologii. Statul p`rea s` uite c` exist` companii mai mici, dar na]ionale ([i cu valen]e globale) pe care nu doar c` le ignor`, ci c`rora chiar le pune be]e \n roate prin ac]iuni gre[ite sau prin lipsa de ac]iune.

Pe lâng` Bitdefender, care activeaz` pe mai mult de 60 de pie]e, mai avem juc`tori importan]i, ca Siveco, integrator specializat \n proiecte educa]ionale \n sectorul public, care activeaz` pe circa 20 de pie]e, sau firmele lui Radu Georgescu, crescute \n GeCAD [i apoi desprinse ca entit`]i independente, conduse din Silicon Valley. Aceste companii, [i nu numai, au [i ele nevoie de cât mai mul]i tineri români capabili s` inoveze, s` schimbe lumea, [i de o mai mare aten]ie a statului român. “Miopia la români, a[a numim aceast` boal`, nu vedem decât probleme, nu ne mai vedem \ntre noi, nu \i mai vedem pe cei care pot cu adev`rat s` schimbe ceva. Exist` oameni valoro[i, companii valoroase, produse excep]ionale [i mai ales, exist` un capital emo]ional [i aspira]ional care poate [i trebuie s` fie valorificat [i care ne poate salva”, spune cu obid`, dar [i cu ceva speran]` Aneta Bogdan.

O INDUSTRIE |N REGRES Mai pu]in optimist` este \ns` când vine vorba de industria local` de publicitate [i comunicare. Culmea e c` aceasta a \nceput bine, \ntr-o perioad` când nu [tia mare lucru despre cu ce se m`nânc` domeniul, dar s-a descurcat, a experimentat, a supravie]uit pe o pia]` arid`, needucat`, f`r` branduri. “Dar

apoi \i repro[ez \ncremenirea \n proiect, lipsa de viziune, lipsa de educa]ie de business, amatorismul”, spune Managing Partner-ul de la Brandient. {i aici problema este aceea[i ca \n plan general: nu exist` leadership, sunt prea multe organiza]ii [i bisericu]e, de interese prea mici. “Industria a ajuns o fabric` de ciment (cu saci nebranda]i!) care se vând la poarta fabricii \ntr-o continu` promo]ie!” Pia]a a crescut cantitativ, prin motoarele ei naturale, nu prin calitatea angajatului \n marketing, nu prin calitatea inova]iei \n marketing, nu prin con[tientizarea atitudinii de marketing.

A[a se face c` industria nu a reu[it s` educe pia]a, fiind prea \ng`duitoare cu neprofesioni[tii care, nestingheri]i, au creat confuzie [i false a[tept`ri. Aneta Bogdan consider` c` [i Brandient a gre[it prin exclusivismul s`u, fiindc` s-a retras din discu]ia despre branding când a v`zut cât de deplasat` este [i [i-a v`zut de treab`. “Statistic, pro[tii sunt mai guralivi decât de[tep]ii! {i

se pare c` [i mai mul]i! Masa critic` poate omor\ orice idee de pionierat, iar când vine vorba despre branding – de[i e cel mai greu de vândut, fiind cea mai intangibil` specializare dintre serviciile profesionale de comunicare – se pare c` to]i ne pricepem la asta, ca la fotbal!”

Problema adev`rat` este lipsa brandurilor autohtone, nu lipsa talentului de a face publicitate autohton` cu amprent`.

“O industrie care \i are pe Liviu David, pe Bogdan Naumovici, pe Pil` (Costin Popescu – n.r.), pe {erban (Alexandrescu – n.r.) nu este o industrie lipsit` de talent, dimpotriv`, este o industrie binecuvântat`. Dar pentru cine s` lucreze ace[ti oameni? Pentru care proiecte autohtone? Asta este de fapt povara industriei, lipsa de branduri autohtone, care, nu-i a[a, are la baz` lipsa de antreprenoriat autohton, care, nu-i a[a, are la baz` lipsa unei viziuni de \ncurajare a cre`rii de prosperitate prin for]ele noastre!

Unde duc toate astea? La clasa politic`!”, conchide Aneta Bogdan. Biz Biz

27

Interviu

Brandul personal

nu ]ine de ego

{I-A CONSTRUIT UN BRAND PERSONAL {I PROFESIONAL EXTREM DE PUTERNIC PE O PIA}~ PLIN~ DE ORGOLII. ANETA BOGDAN, DESPRE CUM CL~DE{TI UN BRAND PERSONAL. Ce este brandingul personal? |nseamn` s` valorifici, \ntr-un fel sau altul, imaginea ta public`.

Indiferent c` e[ti om de afaceri, media star sau om politic. A valorifica \nseamn` a scoate o form` de payback, de profit, pecuniar sau reputa]ional, din aceast` imagine.

Exist` a[a ceva \n România?

Da, exist`. Politicienii pl`tesc bani buni unor consultan]i din afar` care \i \nva]` ce s` zic`, ce s` nu zic`, cum s` se \mbrace. De asemenea, exist` câ]iva consultan]i locali care se ocup` cu sfaturi \n construc]ia de imagine public`, \ns` businessul acesta este destul de discret. Exist` [i acei “lobbyi[ti” pentru anumite branduri personale, care le “vând” c`tre anumite companii pentru a deveni “purt`tori de imagine” (mai ales la nivelul agen]iilor de publicitate), exist` [i anumi]i “facilitatori” de expunere \n media. Exist` [i psihologi, desigur. Dar pu]ini dintre ace[tia chiar [tiu branding [i pot s` ajute la construc]ia unui astfel de brand sau la managementul acestuia.

Brandient are clien]i pe acest segment?

Noi avem \n acest moment doi clien]i cu care facem branding 28

Biz

personal, sunt foarte cunoscu]i public. Fiecare din alt domeniu.

La sfâr[itul lucrului cu ei, ace[tia vor trebui s` \[i ia destinul brandului personal \n propriile mâini [i s` se raporteze la acesta ca la o afacere, dac` vre]i, separat` atât de persoan` cât [i de “persona” lor, de rolul lor social. Un lucru trebuie \ns` spus aici: nu se poate face branding personal cu oricine.

Asta trebuie [tiut. Noi am refuzat clien]i. Nu avea rost, pl`teau degeaba, nu puteam s` schimb`m nimic, \ntr-un fel relevant. Natura uman`, personalitatea, educa]ia unui anumit individ, inteligen]a intelectual` [i emo]ional` sunt tot atâtea incertitudini când vine vorba despre a \nv`]a pe cineva s` \[i construiasc` viitorul \ntr-un fel disciplinat. |mi place acest domeniu nou, sunt lec]ii noi de \nv`]at aici, sper s` \mi pot forma o echip` serioas` de consultan]i din domenii umaniste diverse (psihologie, antropologie, sociologie, filosofie, chiar istorie) [i, evident, din comunicare [i business. Acum suntem doar trei oameni care ne ocup`m cu asta, este doar \nceputul. |n viitor vreau chiar s` separ acest business de Brandient, cere competen]e profesionale pu]in di-

ferite [i are acest sens al discre]iei pe care o companie mare de consultan]` comercial` nu \l poate asigura pentru un num`r mare de clien]i.

Care este valoarea adus` de brandingul personal? Cum te poate ajuta?

Un brand personal nu e o chestiune de ego, ci un demers strategic de a ad`uga valoare la ceva, la un scop.

Are sens pe pia]a for]ei de munc`, fiindc` poate s` creasc` vizibilitatea [i atractivitatea unui anumit individ pe aceast` pia]`. {i da, poate s` creeze [i fal[i eroi, [i asta este posibil, nume umflate cu pompa de media [i care, când ajung s` dovedeasc` ce pot, se dezumfl`! Are sens pentru un CEO care conduce o companie [i cu cât brandul s`u este mai carismatic, cu atât interesul stakeholderilor pentru aceast` companie este mai mare [i [ansele acesteia mai bune. Pentru o vedet` \nseamn` direct “cash in”, \n acest caz, efectul este imediat. Pentru un politician ar \nsemna con[tientizarea individului \n cadrul formatului grupului (de exemplu, al partidului, care te poate ajuta sau te poate trage \n jos, vezi imaginea intelectualilor \n PDL \n acest moment). Biz

COMBUSTIBILUL

VIITORULUI

CRE{TE PE CÂMP

E vorba de porumb, rapi]` sau alte materii prime r`mase \n urma prelucr`rii produselor agricole.

Bioetanolul, c`ci despre el este vorba, poate deveni o surs` de energie ieftin`, ecologic` [i cu b`taie lung`.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

a prima edi]ie a Green Biz Forum, \n 2009, evenimentul dedicat afacerilor verzi organizat de revista Biz, Antoaneta Curteanu, la acel moment director Divizia Corporate \n cadrul UniCredit }iriac Bank, ast`zi CEO la UniCredit Leasing, spunea c` afacerile din domeniul mediului pot atrage finan]are din partea Uniunii Europene. Principalele tipuri de energie regenerabil` sprijinite prin finan]`rile europene sunt cele eoliene, solare, geotermale, biomasa (pele]i, brichete de rumegu[), instala]iile de biogaz, biocombustibilii (biodiesel [i bioetanol), hidroenergia.

Pentru mult` lume, unele dintre aceste solu]ii, precum energiile geotermale, biomasa sau biocombustibilii, erau doar concepte. Solu]iile erau foarte bune pentru planific`rile europene [i interna]ionale legate de impactul asupra mediului [i identificarea unor alternative pe termen lung, dar p`reau neaplicabile \n realitate. |n ultimii doi ani \ns`, lucrurile s-au schimbat

[i \n România, nu fundamental, dar la nivel de aplicabilitate. De exemplu, biocombustibilul a devenit o solu]ie care poate reprezenta un succes [i o oportunitate pentru pia]a local` [i de ce nu [i pentru export.

Pe de alt` parte, reglement`rile UE au fost o cale de accelerare a investi]iilor \n energiile eco, \n linie cu politica european` de a combate schimb`rile climatice [i de a g`si alternative la reursele clasice. Conform normelor europene, de la 1 ianuarie 2009, operatorii economici din România erau obliga]i s` introduc` pe pia]` doar benzin` cu un con]inut de bioetanol de 4,5 - 5% \n volum, urmând ca, de la 1 ianuarie 2010, procentul s` creasc`, ajungând pân` \n 2020 la 20%. Din datele statistice reiese c` \n România se consum` anual aproximativ 6 miliarde de litri de benzin`, ceea ce \nseamn` c` necesarul de bioetanol la nivel na]ional ar fi de aproximativ 350 milioane litri/an, respectiv o produc]ie de 1 milion de litri pe zi.

GREEN

sit pentru \nceput \n amestec cu Mai mul]i produc`tori au pus \n aplibenzina drept carburant destinat care aceste reglement`ri, dar au \n]eles motoarelor cu ardere intern`. [i poten]ialul acestui tip de combustibil pentru viitor [i au investit \n tehnologia FURAJELE SALVEAZ~ PLANETA necesar` pentru producerea biocombustibililor. Astfel, la Remetea, \n Nu este o exprimare peiorativ`, ci este o jude]ul Harghita, va fi construit` prima realitate [i una pozitiv`. Biocombustibilii fabric` de bioetanol [i biogaz din Rofac parte din strategia european` de remânia, \n urma unei investi]ii de ducere atât a dependen]ei de resursele 6,5 milioane de euro, potrivit Mediafax. tradi]ionale, cât [i asupra mediului. BioeContractul a fost semnat la 22 septemtanolul are o cifr` octanic` mai mare brie \ntre Ministerul Agriculturii [i Dezdecât benzina, adic` va avea o ardere mai volt`rii Rurale [i societatea Technical eficient`, deci emisii de dioxid de carbon Trade, de]in`torul viitoarei fabrici. Anmai reduse decât \n cazul motoarelor dras Csaba, reprezentantul companiei, a care func]ioneaz` doar cu benzin`. Evispus c` bioetanolul va utiliza ca materie dent, exist` [i unele dezavantaje: puterea prim` produsele agricole din zon` – Brazilia este ]ara cu cea mai lung` tradi]ie \n utilizarea cartofi, semin]e, cebioetanolului, folosit acum \n propor]ie de aproximativ reale [i sfecl` de 30% din totalul combustibililor auto. La acest lucru zah`r. Ceea ce contribuie planta]iile de trestie de zah`r ce sunt recoltate r`mâne din amestede 3-4 ori pe an. Momentan, reglement`rile ecologice \n cul fermentat de cevigoare \n SUA [i Europa prev`d folosirea combustibililor reale [i legume amestec de etanol [i benzin` \n propor]ii diferite. dup` ce s-a extras Planurile viitoare prev`d cre[terea ponderii bioetanolului, alcoolul (n.r. bioe\n vederea reducerii emisiilor de gaze ce creeaz` efectul tanol – alcool etilic de ser`. Etanol E85 este bioetanol popular, cu o care se ob]ine din concentra]ie de 85% etanol [i destinat motoarelor porumb, grâu, flexibile din punctul de vedere al combustibililor accepta]i. sfecl` de zah`r sau Pe timp de iarn` \ns` un amestec de minimum 25% cartofi) va fi folosit benzin` este necesar pentru pornirea la rece. pentru producerea biogazului, care va asigura necesarul de consum al fabricii. Aceasta va achizi]iona de la localnici produsele agricole cultivate pe o energetic` per litru \n cazul bioetanolului suprafa]` de peste 7.000 de hectare [i e mai mic` (34%), adic` este nevoie de va crea 15 noi locuri de munc`. Conmai mult combustibil pentru acela[i struirea fabricii va \ncepe \n prim`vara num`r de kilometri. anului viitor, urmând s` \nceap` s` proCa s` poat` fi folosit cu o eficien]` duc` bioetanol [i biogaz \n 2013, iar mare, bioetanolul trebuie utilizat \n cazul cheltuielile totale ale investi]iei sunt de ma[inilor care au un motor special pro6,5 milioane de euro [i vor fi acoperite iectat pentru a func]iona cu acest tip de din fonduri europene. combustibil. |n acest moment, mai mul]i |n România mai exist` produc`tori de produc`tori de ma[ini [i-au anun]at bioetanol, unul dintre ei fiind compania inten]iile de a crea autovehicule care s` InterAgro, care a a deschis \n 2009 func]ioneze cu bioetanol. Scania este prima rafin`rie de bioetanol din sudunul din pionierii din domeniu [i a realiestul Europei, la Zimnicea. Porumbul zat deja autobuze [i camioane care rueste materia prim` principal` pentru faleaz` cu acest nou combustibil. Bentley bricarea bioetanolului \n cadrul [i-a propus ca, pân` \n 2012, toate moderafin`riei Bio Fuel Energy a grupului lele sale s` poat` fi alimentate cu biocomInterAgro. Acest biocarburant este folobustibili. Britanicii au realizat un sistem

de alimentare care detecteaz` componen]a amestecului de combustibil [i se asigur` c` puterea [i cuplul r`mân constante, indiferent de cantitate de etanol din rezervor. |n plus, emisiile de CO2 au fost reduse cu 70%. Unul dintre modelele de lux care poate fi alimentat – atât cu benzin`, cât [i cu bioetanol E85 sau orice combina]ie a celor dou` tipuri de combustibil este Bentley Continental Supersports Convertible. La nivelul performan]elor, noua decapotabil` a gamei nu dezam`ge[te deloc – accelereaz` de la 0 la 100 km/h \n doar 4,2 secunde [i are o vitez` maxim` de 325 km/h. Toate acestea se datoreaz` unui motor W12 de 621 CP, cel mai puternic pus de Bentley pe o decapotabil`.

Prognozele sunt cum nu se poate mai bune.

Uniunea European` \[i dore[te ca bioetanolul s` devin` o alternativ` viabil` \ncepând din 2020, adoptarea pe scar` larg` a acestui tip de combustibil \n toate statele membre fiind cuprins` \n foaia de parcurs legat` de eficien]a energetic`. |n iulie anul acesta, comisarul pentru Energie, Günther Oettinger, a lansat prima schem` european` de certificare sustenabil` pentru biocombustibili, aprobat` de Comisia European`. Schema a fost introdus` cu scopul de a ajuta implementarea criteriilor de sustenabilitate pentru biocombustibili, care este o cerin]` a UE, reglementat` de Directiva pentru Energii Regenerabile.

România a acordat [i ea un rol important \n ultimii ani culturilor destinate producerii de biodiesel [i bioetanol: rapi]`, plante oleaginoase, porumb. |n acest sens, pe plan local, la nivelul Ministerului Agriculturii sunt promovate investi]iile str`ine [i na]ionale \n industria produc`toare de astfel de combustibili, aceast` m`sur` fiind \n acord cu strategia de la Kyoto. Biz Biz

31

tehnologie Neuroni, anticorpi [i bannere Sistemele de Inteligen]` Artificial` dezvoltate la Bucure[ti cresc precizia cu care este livrat` publicitatea online. Targetarea inteligent` a utilizatorilor va duce la campanii personalizate.

R

evolu]ie! Acum 27 de ani,

\n octombrie 1994, pe site-ul HotWire.com ap`rea ceva nemaiv`zut: primul banner publicitar. A f`cut senza]ie.

Un nou concept se n`[tea \n advertising: interactivitatea. Dac` doreau, navigatorii pe internet d`deau click [i mesajul ajungea la ei. Dac` nu, nu. O vreme, treaba a mers ca pe roate. Bannerele constituiau ni[te apari]ii atât de insolite, \ncât erau pândite [i deschise aproape f`r` excep]ie, din curiozitate. Cu timpul \ns`, atractivitatea bannerelor s-a erodat [i s-a ajuns la situa]ia de ast`zi: pu]ini mai dau click pe mesajul publicitar.

Una dintre principalele cauze: targetarea defectuoas` a publicului.

Solu]ia care s-a dovedit miraculoas` pentru cre[terea eficien]ei \n publicitatea online este aplicarea unor elemente de Inteligen]` Artificial`. Modele biologice perfec]ionate de natur` \n milioane de ani – de exemplu, re]elele neuronale [i sistemul imunitar – au fost “copiate” [i transpuse \n soft-uri capabile s` ne \mpart` pe noi, utilizatorii de internet, \n grupe demografice, iar pe baza acestei \ncadr`ri s` ne serveasc` cu precizie reclama care ni se potrive[te.

Sun` oarecum \ngrijor`tor? Relaxa]i-v`, sistemele de targetare avansate ne respect` intimitatea: nu ne identific` drept “Ionescu Ion”, ci, de pild`, “b`rbat de 34 de ani, posesor de ma[in`, interesat

de sport, asigur`ri [i de electronice de consum”. Astfel, bannerul care promoveaz` o consol` de jocuri are mai pu]ine [anse s` se iroseasc` pe ecranul computerului unei femei de 48 de ani [i va fi afi[at unor vârste potrivite.

Un sistem avansat de targetare bazat pe Inteligen]` Artificial` a fost dezvoltat \n laboratoarele Bursei de Reclam` din Bucure[ti de c`tre un grup de matematicieni [i statisticieni. Platforma de publicitate online Bursa de Reclam` are un portofoliu care a dep`[it 5.000 de conturi active (publisheri [i advertiseri) [i administreaz` simultan aproximativ 800 de campanii online, cu rezultate interesante \n eficien]`. Algoritmi complec[i sunt folosi]i pentru a “ghici” criteriile demografice (sexul, vârsta) [i socio-economice (nivelul de educa]ie, veniturile etc.) ale utilizatorilor, cunoscând doar activitatea lor pe internet. Aceste date sunt combinate cu informa]ii culese prin sondaje. Astfel, utilizatorii de internet sunt \mp`r]i]i automat pe tipologii, iar livrarea campaniilor online se face doar pe grupele demografice interesate de mesaj.

Dar care este similitudinea dintre sistemele neurologic [i imunitar [i modul de func]ionare a softurilor de targetare care ruleaz` pe serverele Bursei de Reclam`? În corpul vertebratelor, sistemul nervos [i cel imunitar sunt cele mai mari procesoare de informa]ie, fiind capabile s` re]in` experien]e

pe toat` durata vie]ii. De exemplu, o bacterie p`truns` \n corp este analizat` imediat de anticorpi, care, pe baza informa]iei culese, o inactiveaz`. Organismul ]ine minte apoi pe o lung` perioad` de timp ce tip de bacterie l-a atacat, astfel c` \n viitor este capabil s` ia rapid decizii, iar eficien]a ap`r`rii ulterioare este mult \mbun`t`]it`.

Pe modelul acestui mecanism func]ioneaz` [i sistemul de Inteligen]` Artificial` al Bursei de Reclam`: utilizatorii de internet sunt analiza]i pe baza activit`]ii lor pe site-uri [i \ncadra]i \n tipologii comportamentale. Comportamentul lor ulterior devine previzibil.

Desigur c` astfel de modele matematice mai exist` \n lume, \ns` cercet`torii Bursei de Reclam` afirm` c` acurate]ea \n previziunile comportamentale ale sistemului lor ajunge la 72-75%, fa]` de o medie mondial` de 68-69%. “Targetarea inteligent` este unul dintre cele mai mari avantaje ale Bursei de Reclam`” – spune Valentin Oeru, director executiv. “În SUA sunt companii care furnizeaz` doar acest serviciu, iar \n Europa un furnizor cunoscut este Nugg.ad.

Noi am mers cu câ]iva pa[i \nainte [i am integrat componenta de targetare inteligent` [i o oferim la pachet cu serviciile noastre.”

VICTOR KAPRA Consultant online [i social media, jurnalist specializat \n IT

Biz

33

DE CE E BILL MAI TARE CA STEVE De[i Steve Jobs a f`cut valuri \n IT \n ultimii ani, pentru moment trebuie s` ne \nclin`m \n fa]a lui Bill Gates. Cel pu]in pân` când “revolu]ia” iPhone / iPad va confirma pân` la cap`t schimbarea paradigmei \n IT. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

S 34

Biz

teve Jobs este personajul pe care to]i tinerii pasiona]i de tehnologie \l idolatrizeaz` \n acest moment, cu toate c` s-a retras recent de la cârma celei mai populare companii IT a momentului, Apple. De[i firma condus` pân` de curând de Jobs a reu[it s` creeze un adev`rat cult \n jurul ei, fostul CEO al Apple nu este singurul om care [i-a pus amprenta decisiv asupra industriei IT \n ultimii 30 de ani. Ba dimpotriv`, are un adversar redutabil \n persoana lui Bill Gates.

Jobs este, f`r` \ndoial`, un personaj carismatic [i inovator, a reu[it s` transforme simbolul m`rului \ntr-o “icoan`” a rafinamentului, simplit`]ii [i calit`]ii,

coordonate care se reg`sesc \n preferin]ele tinerilor de pretutindeni. Pe de alt` parte, Bill Gates nu a reu[it nici \n ziua de azi s` scape de eticheta de tocilar antipatic, [i nu e vorba (doar) despre aspectul fizic, cât mai ales de produsele complexe, greu de utilizat, pe care le-a livrat dea lungul timpului. Gates are \ns` un avantaj major \n fa]a rivalului s`u: este prezent \n majoritatea caselor prin sistemul de operare Windows, produs de Microsoft. De altfel, scopul declarat al lui Bill Gates, cu mul]i ani \n urm`,

TEHNOLOGIE LIDERI

era tocmai acela ca \n fiecare cas` din lume s` existe un PC pe care s` ruleze, bine\n]eles, Windows. Iar \n mare parte i-a reu[it. De fapt, pozi]ia de pionier \n aceast` industrie este marele avantaj al Microsoft. Compania condus` de Bill Gates a f`cut calculatoarele accesibile maselor f`r` a produce calculatoare, ci doar software.

Apple a avut aceast` [ans` \n anii '80 cu Macintosh, \ns` a ratat-o tocmai pentru c` nu a \n]eles importan]a software-ului. Spre deosebire de Apple, produc`torul de PC-uri IBM a reu[it s` se impun` pentru c` mult mai multe aplica]ii rulau pe acest instrument tehnologic, astfel c` Macintosh a devenit istorie \nainte de a o scrie, iar Microsoft [i IBM au creat, la propriu, pia]a PC-urilor de ast`zi. Iar dac` aceasta nu e o realizare istoric`, atunci nimic nu e.

Motivul pentru care Windows continu` s` fie atât de popular, \n pofida lipsurilor [i a bugurilor, este faptul c` \ndepline[te mai multe func]ii decât orice alt sistem de operare. Mai mult, Microsoft a reu[it performan]a de a cre[te \n ultimii 20 de ani nu unul, ci dou` produse de imens succes: Windows [i Office, ambele cu \ncas`ri consistente de-a lungul timpului. Acest avantaj \nclin` balan]a \n favoarea lui Gates, \n ciuda tuturor recenziilor pozitive primite de arsenalul de gadgeturi ale lui Jobs.

De[i Apple este recunoscut` pentru creativitate [i pentru spiritul inovator, \n timp ce Microsoft este privit` ca o companie rigid` din cauza produselor pe care le ofer`, adev`rul e c` Windows le-a permis multor oameni s` \[i exprime creativitatea [i s` inoveze \n materie de software. Dincolo de furnizarea unor sisteme de operare complexe, Microsoft a \n]eles importan]a dezvoltatorilor [i le-a permis, cu ajutorul “uneltelor” de care dispune Windows, s` creeze programe [i aplica]ii care au sporit, la rândul lor, popularitatea PC-urilor.

De asemenea, echipa lui Bil Gates a reu[it s` schimbe modul \n care utilizatorii \[i instalau hardware-ul, o opera]iune foarte delicat` \n urm` cu 20 de ani, prin dezvoltarea arhitecturii Plug and Play, care ne permite \n momentul de fa]` s` ne conect`m \n doar câteva minute la o imprimant`, spre exemplu. Prin compara]ie, Apple se fere[te de acordarea unei libert`]i foarte mari dezvoltatorilor [i mai ales clien]ilor, optând pentru sisteme de operare mult mai \nchise atât pe iPhone-uri cât [i pe iPaduri.

Impactul Microsoft asupra pie]ei IT este evident: au vândut peste 400 de milioane de copii ale Windows 7 \n ultimii doi ani, \n timp ce

Apple a vândut “doar” pu]in peste 30 de milioane de exemplare de iPad de la lansarea din 2010 pân` \n prezent. |n plus, oamenii din industrie se a[teapt` ca lansarea Windows 8 s` fie un real succes comercial pentru Microsoft. Singura \ntrebare e dac` va reu[i s` se impun` pe pia]a tabletelor la fel cum a f`cut-o \n rândul PC-urilor.

Apple are meritul de a fi creat o nou` specie de produse pe pia]` odat` cu lansarea iPod, iPhone [i iPad, iar succesul acestor gadgeturi nu va disp`rea prea curând, dac` noul director executiv al Apple, Tim Cook, se va dovedi la fel de inspirat [i eficient ca Jobs. Au existat discu]ii legate de influen]a gadgeturilor Apple ([i nu numai) asupra pie]ei PC-urilor. Vânz`rile de computere personale au sc`zut cu 3,2% la nivel global \n primele luni ale acestui an, potrivit datelor companiei de cercetare de pia]` IDC. Cu toate acestea, nu putem pune declinul desktopurilor pe seama succesului tabletelor.

Dup` cum observ` Sarah Rotman Epps, Senior Analist al companiei de cercetare Forrester, declinul vânz`rilor de PC-uri este vizibil \n special \n anii \n care Microsoft nu lanseaz` versiuni noi de Windows. Putem spune astfel c` Bill Gates continu` s` aib` un impact mai puternic asupra pie]ei PC-urilor decât rivalul s`u indirect, Steve Jobs. |ntr-adev`r, ast`zi Apple are dou` avantaje majore care l-au propulsat \n lumina reflectoarelor: designul deosebit [i pre]urile din ce \n ce mai bune (\n ultimii ani au reu[it s` concureze la pre]uri cu competitori puternici precum Samsung sau BlackBerry), iar valul de popularitate de care se bucur` tabletele ne-ar putea face s` vorbim peste 30 de ani despre succesul Apple la fel cum o facem ast`zi când ne referim la realiz`rile Microsoft din anii ’80.

Aprecierea noastr` fa]` de gadgeturile cu linii fine, branduite cu un m`r mu[cat nu schimb` faptul c` Bill Gates este cel care a deschis calea c`tre inova]ie \n tehnologie. Oricât de fascinante ar fi realiz`rile din IT pentru consumatori, pentru a declara c` un om a avut un impact decisiv asupra industriei este nevoie de confirmarea realiz`rilor \n timp, dincolo de un val de simpatie, iar \n momentul de fa]` Bill Gates merit` \nc` aplauzele noastre mai mult decât oricare alt antreprenor \n tehnologie. Biz Biz

35

NOI VALURI |N ONLINE

Socializarea pe net, o ciud`]enie \n urm` cu zece ani, este azi foarte popular`.

Nout`]i sunt psihologii online, angajarea cu webcam [i v창nzarea de ma[ini online.

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

TEHNOLOGIE ONLINE

ediul online ne-a schimbat obiceiurile de consum, de informare [i de comunicare \n ultimii 20 de ani, de multe ori f`r` s` ne d`m seama. Conceptul de socializare, spre exemplu, s-a transformat exponen]ial \n aceast` perioad`: cuvântul “socializare” nu ne mai duce cu gândul la discu]iile faceto-face, ci la re]elele Facebook, Twitter sau mai nou Google+ de pe internet, la taguri, tweet-uri, cercuri [i notific`ri.

Bine\n]eles, succesul acestor cazuri este greu de replicat, dac` nu imposibil, \ns` ideile bune \[i g`sesc de fiecare dat` un loc pe pia]a de IT.

PSIHOLOGI INTERNAU}I Nici \n România nu putem spune c` ducem lips` de proiecte neobi[nuite. Un exemplu \n acest sens este site-ul topexperti.ro, dezvoltat de Mihai P`un, director executiv al Ascend Net Solutions.

Antreprenorul a \nfiin]at compania anul trecut, dup` ce a p`r`sit publisherul online Active Soft, pe care l-a condus timp de zece ani. Dintre proiectele Ascend Net Solutions, site-ul topexperti.ro se remarc` prin ideea inedit` de a oferi consiliere psihologic` online, un concept nou pentru pia]a din România.

De la bun \nceput, pentru a fi coopta]i, to]i psihologii trebuiau s` prezinte documente care s` le ateste capacit`]ile profesionale. “Dup` ce am format o echip` de 10-12 psihologi, au \nceput s` ne caute ei pe noi. |n momentul de fa]` \ncerc`m s` \i filtr`m cât mai bine [i s` set`m criterii adecvate privind calitatea profesional`”, spune Mihai P`un. El a ales s` monetizeze proiectul de consiliere psihologic` online prin abonamente. Practic, clien]ii opteaz` pentru un pachet care le ofer` de la 25 pân` la 600 de minute de conversa]ie cu psihologi, cu pre]uri cuprinse \ntre 25 [i 375 de lei. Dac` ]inem cont de faptul c` o consulta]ie psihologic` tradi]ional` cost` \ntre 80 [i 100 de lei, putem deduce c` un client ar economisi cel pu]in jum`tate din sum`. Desigur, conceptul de consiliere psihologic` online are minusurile sale. |ntrucât discu]iile au loc printr-un sistem text chat, psihologul nu are posibilitatea de

a-[i forma o opinie despre interlocutor pe baza vizualiz`rii. Totu[i, echipa lui P`un lucreaz` deja la dezvoltarea chatului prin voce, dar [i video, ceea ce ar rezolva par]ial inconvenientul distan]ei dintre client [i psiholog. Pe de alt` parte, avantajul utilizatorilor const` \n faptul c` au libertatea de a alege psihologul cu care vor discuta, precum [i perioada zilei \n care o vor face.

Totu[i, P`un este abia la \nceput de drum, iar \n momentul de fa]` pe site-ul lui se \nregistreaz` \n medie doar 4-5 pl`]i pe zi. Planurile pentru site-ul lansat de curând sunt ambi]ioase. Sper` s` atrag` câteva sute de pl`titori pân` la \nceputul anului viitor, iar principala lui satisfac]ie este rata bun` de reten]ie a clien]ilor. “Aproximativ 60% din cei care au folosit aceste servicii au pl`tit de cel pu]in trei ori. Asta ne arat` c` oamenii \l

achizi]ion`m notebook-uri [i sisteme audio online, Dacia \ncearc` s` fac` un pas important \n zona internetului printr-un program de vânzare a autoturismelor online. Pentru \nceput, ma[inile române[ti vor fi comercializate exclusiv \n Italia, printr-un serviciu numit Dacia Store. Clien]ii vor putea achizi]iona prin intermediul portalului automobile noi care nu se afl` \n stocul dealerilor locali. Dac` programul gândit de francezi va avea succes \n Italia, ace[tia inten]ioneaz` s` \l extind` dup` maximum un an [i \n alte ]`ri.

ANGAJARE PRIN WEBCAM

De[i interviul tradi]ional r`mâne \n topul preferin]elor companiilor aflate \n c`utare de noi angaja]i, tendin]ele din ultimii ani indic` o flexibilitate tot mai mare [i o reorientare c`tre interviuri prin telefon sau, mai nou, prin videoconferin]e. |n SUA, nu mai pu]in de 42% dintre companii folosesc deja interviul de angaREVOLU}IA INTERNETULUI |N CIFRE 30,4% din popula]ia total` a lumii jare prin camera web, (6,94 miliarde de oameni) folose[te internetul potrivit “Wall Street 11% din popula]ia lumii are un cont pe re]eaua Journal”, de[i anul de socializare Facebook trecut doar 10% dintre |n România exist` 12 milioane de utilizatori de internet, angajatorii americani peste jum`tate din popula]ia ]`rii \ndr`zniser` s` Flickr g`zduie[te peste 5 miliarde de fotografii \ncerce varianta inter500.000 de oameni \[i fac conturi noi pe Twitter \n fiecare zi viului de la distan]`.

YouTube se poate l`uda cu 92 de miliarde de vizualiz`ri pe lun` Cu toate c` va mai dura, probabil, câ]iva ani pân` când companiile din România vor specula acest tip de privesc ca pe un serviciu de tip terapie, interviu, românii afla]i \n c`utare de jocare se desf`[oar` pe parcursul mai mulburi \n str`in`tate s-ar putea lovi de tor [edin]e“, se mândre[te el. aceast` experien]` nou` mai devreme decât se a[teptau. De fapt, companiile SANDERO LA UN CLICK DISTAN}~ str`ine consider` c` principalul avantaj Avantajul pre]ului automobilelor Dacia oferit de interviul prin videoconferin]` nu putea dura la nesfâr[it, iar este posibilitatea de a descoperi de la disproduc`torii din \ntreaga lume [i-au catan]e mari, uneori de mii de kilometri, nalizat eforturile pentru a lansa pe pia]` oamenii potrivi]i pentru posturile libere. modele cu pre]uri mai mici, adaptate De[i aceste concepte nu s-au r`spândit contextului economic dificil. “{tiam c` nu cu aceea[i vitez` cu care au f`cut-o putem s` ]inem acest segment al pie]ei re]elele sociale, iar viitorul lor ar putea fi pentru noi pentru totdeauna”, spune Geunul mai [ters decât cel al proiectelor rard Detourbet, [eful programului entry gândite de Zuckerberg [i Larry Page, dipentru produse low-cost al Renault. De namica internetului le d` toate [ansele de aceea, [efii grupului francez au gândit o a fi \mbr`]i[ate, agreate [i exploatate de campanie inedit` pentru a face fa]` precompanii sau de simplii utilizatori dinsiunii venite \n special dinspre concernul colo de poten]ialul pe care l-au remarcat PSA Peugeot Citroën [i dinspre Kia. Astchiar creatorii lor. Biz fel, dac` \n anii trecu]i eram obi[nui]i s` Biz

37

ROMÂNIA AMENIN}~ SILICON VALLEY |n timp ce to]i ochii sunt a]inti]i spre China sau Rusia, gigan]ii din industria IT, grupa]i \n Silicon Valley, nu iau \n calcul o ofensiv` \n for]` din partea companiilor române[ti. De ce ar trebui s` \[i regândeasc` ace[tia strategia?

DE OVIDIU NEAGOE

ra iPad, a[a cum o [tim, s-ar putea apropia de sfâr[it. Amenin]`rile la adresa Apple Inc., de curând f`r` generatorul de inova]ie Steve Jobs \n pozi]ie de CEO, sunt din ce \n ce mai multe [i mai bine puse la punct. |n timp ce o mare parte mizeaz` fie pe o victorie a Google, fie pe una a Samsung, prea pu]ini sunt cei care acord` [anse unei ofensive \n for]` din partea unor juc`tori români. Oare nu cumva gre[esc?

38

Biz

La jum`tatea verii acestui an, compania româneasc` Televoice a lansat tableta Evolio Neura, care, sper` produc`torul, va deveni un “uciga[ de iPad” – m`car pe pia]a local`. Motivul?

“Ofer` con]inut personalizat, raport calitate/pre] mult mai bun decât la competi]ie [i o gam` extins` de accesorii”, spune Liviu Nistoran, CEO la Evolio, despre re]eta pe care compania o aplic` pentru crearea unui avantaj competitiv \n fa]a unor companii multina]ionale.

“Având \n vedere cre[terea cererii de tablete atât pe plan local cât [i interna]ional, am decis s` intr`m \n acest segment cu un produs românesc la

un pre] accesibil.” Dar pentru compania condus` de Liviu Nistoran nu a fost u[or, dup` cum recunoa[te chiar acesta.

“Provoc`rile au constat \n a g`si un produs fiabil din punct de vedere hardware, cât [i \n a crea un ecosistem de aplica]ii \n limba român`”, mai spune, pentru revista Biz, CEO-ul de la Evolio.

Potrivit datelor furnizate de companie, pân` \n acest moment au fost vândute 1.000 de unit`]i, iar pân` la sfâr[itul anului se estimeaz` c` vânz`rile vor ajunge la aproape 4.000 de unit`]i.

Desigur, cifrele sunt departe de cele reu[ite de Apple Inc., care a reu[it s` vând` \n cel de-al treilea trimestru al

TEHNOLOGIE HARDWARE

]ar`, re]eta nu se aplic` [i \n cazul gadgeturilor. “O bun` parte din consumatorii români sunt destul de receptivi \n ceea ce prive[te produsele dezvoltate \n România”, spune Nistoran. “Pân` \n acest moment, am obi[nuit clien]ii cu produse de calitate, fiabile, cu pre]uri accesibile”, continu` fondatorul Televoice. Nu de acela[i succes s-a bucurat \ns` primul e-book reader românesc, Evobook, lansat tot de compania condus` de Nistoran. De la lansarea produsului românesc, similar gadgetului Kindle al Amazon.com, au fost vândute numai 2.000 de unit`]i.

JOACA DE-A CÂ{TIGURILE Dac` ave]i un cont pe re]eaua de socializare Facebook este imposibil ca pân`

aproape 3 milioane de juc`tori \nregistra]i s` \[i poat` \mp`rt`[i experien]ele.

“Pentru o companie ca eRepublik este extrem de important s` \[i g`seasc` [i s` \[i p`streze originalitatea [i propria re]et` de succes”, spune George Lemnaru, fondator al eRepublik, despre armele cu care se lupt` cu companii uria[e interna]ionale precum Zynga. “Copierea unor re]ete ale unor gigan]i din industrie este o strategie cu [anse mici de succes, deoarece ar trebui s` intri \n competi]ie cu ace[ti gigan]i. Tocmai de aceea dorim ca eRepublik.com s` \[i p`streze originalitatea [i lucr`m la noi concepte unice de jocuri pe care le vom putea lansa \n urm`toarele luni”, mai spune Lemnaru.

EVOLIO DECLAR~ R~ZBOI LUI APPLE

Dimensiuni Greutate Procesor Display Pre]

anului 9,25 de milioane de tablete iPad, \n cre[tere cu 183% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Sigur, specifica]iile tehnice nu sunt totul \n domeniul gadgeturilor. Conteaz` foarte mult modul \n care componentele sunt combinate cu software-ul, fiindc` pentru utilizator conteaz` \n primul rând experien]a cu gadgetul, accesul la aplica]ii de calitate [i mai pu]in lista de performan]e tehnice. Iar aici Apple r`mâne de departe lider.

Totu[i, de aceast` dat` se pare c` socotelile de acas` se vor potrivi cu cele din târg, pentru c`, de[i mul]i produc`tori din ]ar` se confrunt` cu reticen]a românilor \n ceea ce prive[te produsele fabricate \n

iPad

Neura

241,2 x 185,7 x 8,8 mm 730 g Apple A4, 1 GHz Dual-Core 9,7 inch 2.399 lei

250 x 190 x 14 mm 780 g Nvidia Tegra 2, 1 GHz Dual-Core 9,7 inch 1.749 lei

acum s` nu fi primit cel pu]in o invita]ie s` deveni]i vecin de ferm` cu cineva \n FarmVille sau s` v` al`tura]i unui “grup infrac]ional” \n Mafia Wars, ambele produse de Zynga. Totu[i, nu mul]i sunt cei care [tiu c` exist` aceea[i posibilitate [i \n cazul eRepublik, un joc de strategie elaborat [i produs de români, care, pe lâng` mai multe injec]ii de capital, \n anul 2009 a beneficiat de o investi]ie de 2 milioane de euro din partea unui fond de investi]ii din Fran]a.

De anul trecut, produc`torul jocului, eRepublik Labs, a dezvoltat [i posibilitatea conect`rii la cea mai mare re]ea de socializare, Facebook, astfel \ncât cei

Tot potrivit fondatorului eRepublik, de[i compania nu s-a focusat \n acest an pe atragerea de noi juc`tori, pân` la finele anului estimeaz` c` num`rul acestora va dep`[i 3 milioane de utilizatori.

Succesul a ajuns \ns` [i la urechile investitorilor [i companiilor mari de gamining, care, odat` cu rezultatele financiare din acest an, au devenit interesa]i de produc`torul român. “Consider`m c` este mult prea devreme pentru noi s` intr`m \n astfel de discu]ii. |n acest moment ne concentr`m pe dezvoltarea comunic`rii [i colabor`rii \ntre juc`torii eRepublik, cu posibilitatea de organizare \n unit`]i militare [i ministere, [i, \n plus, avem \n Biz

39

dezvoltare dou` noi jocuri pe care ne propunem s` le lans`m \n aceast` iarn`”, arat` Lemnaru. |n paralel, peste ocean, produc`torul de jocuri online Zynga se preg`te[te pentru o listare public` ini]ial` estimat` la peste un miliard de dolari. |ntr-o declara]ie din cadul unui eveniment, difuzat` pe Vator.tv, Mark Pincus, CEO la Zynga, spunea c` organiza]ia pe care o conduce a crescut “cu viteza luminii” din 2009, când avea 181 de angaja]i [i 34 de milioane de vizitatori unici pe trimestru, la 564 de angaja]i [i 235 de milioane de vizitatori unici pân` la finele acestui an.

PERFORMAN}~ “MADE IN ROMANIA” R`zboiul dintre tablete [i calculatoare personale este \nc` departe de final. De la \nceputul anului produc`torii de laptopuri [i calculatoare de tip desktop au un nou aliat puternic: Maguay MyWay H1502, produs de compania româneasc`

40

Biz

Maguay MyWay, primul laptop românesc al c`rui sistem este configurabil \n func]ie de necesit`]i

Maguay [i dotat cu procesor cu patru nuclee Sandy Bridge [i chip grafic NVIDIA GT 540M. Strategia produc`torului român \n lupta cu gigan]ii interna]ionali?

“Sistemele Maguay sunt construite \ntotdeauna pe cele mai noi tehnologii; componentele folosite sunt standardizate, nonproprietare”, spune Eduard Pughin,

director opera]ional la Maguay. “Sistemele Maguay sunt configurabile \n func]ie de necesit`]ile clien]ilor, din acest motiv pot fi oricând upgradate, pe parcursul exploat`rii lor”, continu` Pughin. |n plus, echipamentele sunt construite \n vederea minimaliz`rii costului total de achizi]ie [i sunt u[or de identificat, testate [i validate. Utilizatorii români beneficiaz` de suport tehnic solid, de la consiliere \nainte de vânzare la cel mai bun timp de r`spuns \n garan]ie.

Potrivit directorului opera]ional al Maguay, \n anul 2010 cele mai bine vândute produse au fost calculatoarele de tip desktop. Volumul de vânz`ri de produse integrate de Maguay \n anul 2010 a fost de 8.000 de sisteme desktop [i 4.000 de notebook-uri. Rezultate bune pentru companie, care \n anul 2010 a avut o cifr` de afaceri de 12,8 milioane de euro, iar pentru anul \n curs a[teapt` o cre[tere cu 1520%. “Românii \n general au o percep]ie

TEHNOLOGIE HARDWARE

gre[it` cu privire la produsele române[ti”, spune Eduard Pughin.

Dar, pân` atunci, tot reprezentantul companiei Maguay recunoa[te c` \n lupta cu companii multina]ionale mai sunt de schimbat o serie de strategii.

“Nu avem for]a de a le face cunoscute suficient de bine sau nu am g`sit \nc` cele mai eficiente metode de promovare”, spune directorul opera]ional al Maguay. “Aici trebuie s` lucr`m, \ncercând s` compens`m prin parteneriate de succes for]a de lobby extraordinar` pe care o au multina]ionalele”, mai spune Eduard Pughin.

LA ACEEA{I MAS~ CU MICROSOFT România nu este tocmai cunoscut` \n lume ca produc`tor de gadgeturi. Una dintre excep]ii este Tom Touch, divizia hardware a companiei CS Vision, care a construit masa Multitouch, similar` conceptului Surface produs de gigantul

Românii de la Tom Touch preg`tesc un atac \mpotriva Microsoft, produc`torul Surface

Microsoft. Dispozitivul, care la prima vedere pare o mas`, este de fapt un produs interactiv, tactil, cu ajutorul c`ruia se poate naviga [i pe internet. Este, de fapt, un calculator cu sistem de operare, dar cu dispozitive periferice mai inteligente.

Suprafa]a dispozitivului este capabil` s` detecteze orice mi[care [i, mai mult

decât atât, oricâte mi[c`ri simultane.

“Juc`ria”, care a fost produs` de români \ntr-o perioad` de [ase luni, cu o investi]ie total` de aproape 35.000 de euro, \[i poate g`si locul \n cel mai scurt timp \n s`li de conferin]e, restaurante, cafenele sau mall-uri.

Dar gadgetul produs de români [tie s` fac` chiar mai multe. Cine dore[te s` urm`reasc` un videoclip aflat \n memoria telefonului mobil, pe “mas`”, nu trebuie decât s` a[eze telefonul pe suprafa]a Multitouch. Compania din ]ar` a reu[it s` p`streze acelea[i specifica]ii tehnice pe care le are Surface de la Microsoft, doar c` a lovit gigantul software unde doare cel mai tare: la capitolul pre]uri. Asul din mâneca românilor? |n timp ce Microsoft are doar o mas`, compania din ]ar` de]ine o re]et`. Pe scurt, ace[tia pot produce o mas` de poker rotund` sau un “bar inteligent” indiferent de lungimea lui. Biz

Peugeot 508 – cinci stele Euro NCAP [i 5 ani garan]ie Punctaj de top pentru vârful gamei de modele Peugeot.

508 trece cel mai dur test de siguran]` al industriei cu nota maxim`. Siguran]a înalt` este dublat` de noi valen]e foarte atractive pentru utilizator, conferite de motorizarea diesel 2.0 HDi FAP de 163 CP. Testele desf`[urate de consor]iul de siguran]` Euro NCAP plaseaz` Peugeot 508 în topul clasei sale din punctul de vedere al protec]iei pasagerilor copii.

Sistemele de asistare a conduc`torului auto [i tehnologiile de siguran]` activ` au fost apreciate cu un excelent rezultat de 97%.

Punctajul foarte ridicat ob]inut de Peugeot 508 în urma

testelor Euro NCAP se datoreaz` scorului foarte bun primit pentru fiecare categorie de evaluare: protec]ia pasagerilor adul]i, protec]ia pasagerilor copii, protec]ia pietonilor [i func]ionarea dispozitivelor de asistare a [oferului, respectiv tehnologiile de siguran]` activ`.

Mai mult decât atât, urmând tendin]a din 2010 inaugurat` de 3008 [i conti-

nuat` de 5008 [i 308, Peugeot 508 aconteaz` [i distinc]ia Euro NCAP Advance pentru sistemul de apelare în caz de urgen]` Peugeot Connect SOS, conectat la WIP Nav, disponibil ca echipament standard sau op]ional, în func]ie de versiunea de echipare.

Nu în ultimul rând, Peugeot 508 este acum disponibil cu motor turbo-

diesel 2.0 HDi FAP de 163 CP, oferit în combina]ie cu transmisia manual` cu 6 trepte. Ini]ial, motorul era prev`zut doar cu transmisie automat` cu 6 rapoarte, îns` dispozitivul mecanic reduce emisiile de CO2 la doar 129 g/km pentru versiunea berlin`, respectiv 130 g/km pentru SW. Toate acestea, al`turi de comenzile de peste 100.000 de unit`]i în primele [ase luni de la lansare, fac din noul 508 un model de referin]` în materie de design, confort [i fiabilitate. În România, noul 508 beneficiaz`, începând cu luna septembrie 2011, de 5 ani garan]ie [i oferte speciale în showroom-uri.

Biz

41

LECTUR~ OBLIGATORIE PENTRU AFACERI S` avansezi nu este totul.

Important este s` g`se[ti cel mai bun mod de a avansa.

Citesc revista Biz deoarece g`sesc \n ea repere pentru a avansa \n direc]ia bun` [i descop`r \n ea azi ideile din care se nasc reu[itele de mâine.

ERIC FAIDY PRE{EDINTE MICHELIN ROMÂNIA {I BALCANI

www.revistabiz.ro

BASTA CU LA DOLCE VITA

Dolce far niente nu mai este dolce. Gustul dulce al unui trai boem a devenit amar, odat` cu problemele grave ale economiei mondiale. Italia a reintrat [i ea \n r책ndul ]`rilor amenin]ate de spectrul grav al unei crize profunde, dac` nu ia rapid m`suri de austeritate [i de revenire. Ciao, dolce far niente! DE ALEXANDRU ARDELEAN 44

Biz

ECONOMIE

S

emnalul de alarm` a fost tras, din nou, ca [i \n cazul Americii, de o agen]ie de rating. Standard & Poor's (S&P) a redus la mijlocul lunii septembrie cu o treapt` ratingurile

nesolicitate atribuite Italiei, la A+/A-1 la A/A-1 cu perspectiv` negativ`, din cauza deterior`rii perspectivelor economice [i incertitudinii politice, decizia luând prin surprindere pie]ele. Agen]ia a plasat Italia, care este a treia economie din zona euro, sub evaluare pentru retrogradare \n luna mai, avertizând atunci c` perspectiva de cre[tere economic` se \nr`ut`]e[te, iar guvernul Berlusconi are [anse mici s` inverseze raportul, din cauza divergen]elor care exist` \n interiorul partidului de guvern`mânt. |nainte de retrogradare, guvernul italian a trecut prin parlament un program de austeritate de 60 de miliarde de euro, care urm`re[te s` aduc` o echilibrare a bugetului pân` \n 2013.

Pare o misiune imposibil` pentru membrii guvernului, având \n vedere c` datoria public` a Italiei este de 1.900 de miliarde de euro, ceea ce reprezint` 120% din Produsul Intern Brut (PIB).

Cele 60 de miliarde par un mizilic comparativ cu datoria Italiei, \ns` este nevoie la acest moment de orice m`sur` care poate atenua impactul nimicitor al datoriei asupra PIB-ului.

Efectele din zona euro au un impact [i mai mare asupra guvernului de la Roma, care trebuie s` ia toate m`surile necesare pentru reducerea datoriei [i a deficitului bugetar. Suntem \ntr-un moment \n care, pe fondul problemelor tot mai acute din Grecia, orice “zguduire” a euro poate fi fatal`. Din p`cate, anii \n [ir de consum necontrolat din partea guvernelor europene [i nu numai au avut ca rezultat actuala pozi]ie extrem de dificil` [i aparent f`r` rezolvare \n care se afl` ]`rile occidentale. Cangrena economic` se \ntinde de pe un mal al Atlanticului pe cel`lalt [i orice \ncercare de tratare a ei pare sortit` e[ecului.

Paralela nu este \ntâmpl`toare, criza datoriilor din zona euro se \ntinde de la o zi la alta spre noi economii. Din acest motiv, \ncrederea investitorilor \n capacitatea guvernului Berlusconi de a evita criza nu a fost \nt`rit` de pachetul de cre[teri ale taxelor [i reduceri de cheltuieli aprobat de parlament. M`surile convenite au venit pe fondul unor tensiuni politice puternice [i de lung`

durat`, iar anali[tii economici italieni [i cei din \ntreaga lume consider` c` programul nu va fi de mare ajutor pentru economia italian`, care stagneaz`.

“Consider`m c` activitatea economic` redus` a Italiei face ca ]intele fiscale revizuite ale guvernului s` fie greu de atins. |n plus, ceea ce noi consider`m a fi un r`spuns tentativ la presiunile recente din pie]e sugereaz` perpetuarea incertitudinii politice cu privire la abordarea problemelor economice ale Italiei”, se spune \n comunicatul de pres` transmis de S&P, dup` retrogradarea Italiei.

NU MAI E DOLCE VITA

Amenin]area care planeaz` asupra Italiei nu este recent`, ci treneaz` de mai mult` vreme, \ns` reac]iile politicienilor nu au fost pe m`sur`. Premierul italian a avut probleme mai importante de rezolvat decât cele ale ]`rii sale. Dar nici cele mai frumoase femei din lume nu l-au putut feri pe Berlusconi de presiunile interna]ionale asupra Italiei [i mai ales asupra obliga]iunilor italiene. Astfel c` guvernul a fost nevoit s` cedeze \n al doisprezecelea ceas cererilor pentru luarea de m`suri de austeritate, care au rolul de a duce la o echilibrare a bugetului pân` \n 2013. Presiunile interna]ionale s-au intensificat \n ultima perioad`, având \n vedere c` defaultul Greciei pare tot mai apropiat, ceea ce duce la o deteriorare a viitorului buget al Uniunii Europene. |n ciuda aprob`rii m`surilor de austeritate, eficien]a lor nu a convins nici investitorii, nici anali[tii [i nici agen]iile de rating. S&P mai precizeaz` c` a ajuns la concluzia de retrogradare pentru c` reducerea deficitului ar putea fi dificil` sau imposibil`, deoarece guvernul se bazeaz` \n mare m`sur` pe cre[terea veniturilor \ntr-o ]ar` unde taxele sunt deja ridicate, iar perspectivele de cre[tere vor continua s` sl`beasc`. |n plus, dobânzile de pe pia]a financiar` italian` sunt a[teptate s` creasc`, potrivit estim`rilor Standard & Poor’s.

Anali[tii au avertizat c` reducerea ratingului Italiei este un semnal de alarm` pentru economia mondial` [i este Biz

45

M~SURILE CARE “ARD” ITALIA Pachetul de m`suri de austeritate adoptat de guvernul italian [i trecut deja de parlament sunt la fel de restrictive ca [i cele pe care le lua Romånia \n vara anului trecut [i au rolul de a reduce deficitul bugetar [i de a echilibra balan]a fiscal`.

21% va fi noua tax` pe valoarea ad`ugat`, cu un procent mai mare fa]` de cea actual`.

Flexibilizarea pie]ei muncii prin adoptarea unor modific`ri la legisla]ia for]ei de munc`, care s` permit` angajarea [i concedierea mai u[oar` a angaja]ilor.

3%, valoarea noii taxe de solidaritate, prin care vor fi taxa]i italienii care ob]in venituri mai mari de 300.000 de euro anual.

Reduceri ale cheltuielilor \n administra]iile locale.

Vånzarea de propriet`]i ale statului, respectiv privatizarea unor servicii publice.

Cre[terea vårstei de pensionare a femeilor care lucreaz` \n sectorul privat, din 2014, de la 60 la 65 de ani.

nevoie de alte reac]ii rapide din partea tuturor institu]iilor lumii. Pe de alt` parte, m`sura anun]at` de S&P nu a surprins pie]ele, deoarece investitorii se a[teptau la retrogradarea ratingului Italiei de c`tre Moody's. Agen]ia a anun]at, \n schimb, c` va decide \ntr-o lun` dac` reduce ratingul Italiei.

ITALIA, FA}~ |N FA}~ CU AUSTERITATEA Pus` \n fa]a faptului \mplinit, Italiei nu \i mai r`mâne decât s` caute cele mai bune solu]ii pentru recuperare economic` [i evitarea unei pr`bu[iri. Pe de alt` parte, problemele interne nu fac altceva decât s` confirme o nou` recesiune. Silvio Berlusconi a respins cererile opozi]iei [i ale grupurilor de lobby de a demisiona [i a afirmat c` puterea de la conducere, coali]ia de centru-dreapta, este solid` [i va continua pe calea reformelor, potrivit Reuters. El a mai spus c` guvernul pe care \l conduce va continua ca o majoritate “solid` [i coeziv`” [i va implementa planul de reforme, ad`ugând c` va examina m`surile structurale care pot conduce la cre[tere \n urm`toarele [edin]e de guvern. Este o nevoie urgent` de noi m`suri având \n vedere c` Italia se \mprumut` la costuri aflate la un nivel la care Banca Central` European` este nevoit` s` intervin` [i s` 46

Biz

sus]in` obliga]iunile italiene[ti. Iar prognozele nu sunt deloc \ncurajatoare.

Italia [i-a redus estim`rile privind evolu]ia PIB \n 2011-2013, prognozând pentru acest an o cre[tere de doar 0,7%.

Anul viitor PIB-ul ar \nregistra o cre[tere de 0,6%, \n timp ce \n 2013 m`surile de austeritate ar trebui s` se reflecte [i \n cre[terea economic`, care s-ar cifra la 0,9%, potrivit unui document aprobat de guvernul de la Roma. Precedenta prognoz` prevedea major`ri ale PIB de 1,1%, 1,3% [i 1,5%. Revizuirea negativ` era anticipat`, ca urmare a cererii externe mai reduse [i a impactului intern al pachetului de m`suri aprobat de parlament. Cu toate c` e greu de crezut c` se va \ntâmpla acest lucru, estim`rile guvernului, \ntocmite de ministrul Economiei, Giulio Tremonti, men]in obiectivul de a elimina deficitul bugetar pân` \n 2013. Ca o dovad` de optimism exagerat, autorit`]ile se a[teapt` la un surplus de 0,2% \n 2014. Pentru a atinge aceste obiective, desprinse parc` dintr-un film science fiction, guvernul a preg`tit deja [i noile m`suri pe care le va aproba \n s`pt`mânile care urmeaz` [i de care pomene[te Berlusconi.

Acestea cuprind vânzarea de propriet`]i ale statului, respectiv privatizarea unor servicii publice, iar planul urmeaz` a fi

prezentat Parlamentului \n “câteva s`pt`mâni, dac` nu chiar zile”, a declarat ministrul de Externe, Franco Frattini. M`surile, al`turi de aprobarea de noi reforme fiscale, vor avea ca scop reducerea datoriilor pe termen mediu [i vor \ndeplini recomand`rile B`ncii Centrale Europene, ministerelor [i companiilor private. Companiile strategice de]inute de stat, precum cele din sectorul petrolier, electricitate sau \nalt` tehnologie, nu vor fi, probabil, incluse \n procesul de privatiz`ri, a mai spus Frattini. Planul de austeritate are importan]` psihologic` mare pentru Italia, care se confrunt` cu presiuni crescute din partea investitorilor, care fac specula]ii c` ]ara ar putea ajunge \n situa]ia Greciei, Irlandei sau Portugaliei, de a cere ajutor financiar de la UE [i FMI.

DE LA DOLCE LA AMAR Problemele Italiei nu fac altceva decât s` complice starea de fapt a unei Europe m`cinate de o nou` criz`. |ntre criza datoriilor suverane [i cea a zonei euro, \ntre revoltele sociale [i cele legate de starea politic` a fiec`rei ]`ri, apare o mare presiune pentru liderii europeni [i institu]iile care trebuie s` duc` la bun sfâr[it un demers care pare de netrecut.

Grecia deja se zbate \ntre a-[i declara falimentul [i acceptarea unor noi pachete de sus]inere financiar` din partea UE [i FMI, Spania, Portugalia, Italia au intrat \n rândul ]`rilor care au nevoie de m`suri de austeritate pentru a-[i reduce deficitele bugetare, Germania [i Fran]a sunt \mpov`rate de grija sus]inerii \ntregului bloc comunitar. Marea Britanie trebuie s` injecteze noi fonduri \n economia britanic`. De cealalt` parte a oceanului, Statele Unite se v`d puse \n dificultatea aprob`rii unui buget pentru anul viitor, având \n vedere respingerea proiectului de cheltuieli publice al guvernului federal de c`tre Camera Reprezentan]ilor.

La \ntâlnirea G20, la câteva zile dup` retrogradarea Italiei, mini[trii de Finan]e ai celor mai puternice 20 de economii ale lumii au subliniat sprijinul

ECONOMIE

necontenit pentru a rezolva problema crizei datoriilor suverane s` submineze b`ncile [i pie]ele financiare [i au spus c` fondul de salvare al zonei euro ar putea fi impulsionat. Sub presiunea investitorilor care doresc ac]iuni hot`râte, mini[trii de Finan]e [i bancherii centrali din G20 au spus c` vor lua toate m`surile necesare pentru a calma sistemul global financiar.

Membrii G20 au reiterat suportul pentru zona euro [i pentru Mecanismul European de Stabilitate Financiar`, nefiind discutate \n cadrul \ntâlnirii noi modalit`]i de extindere a fondului. |n marja discu]iilor G20, liderii a [apte mari economii au sublinit nevoia de a rezolva criza datoriilor, \n timp ce reponsabilii de finan]e ai ]`rilor BRIC (Brazilia, Rusia, India [i China) au declarat c` vor lua \n considerare noi fonduri pe care s` le pun` la dispozi]ia FMI pentru a da un imbold stabilit`]ii globale.

Fondul a dat publicit`]ii [i o estimare asupra cre[terii economice din acest a ]`riilor lumii. Datele au fost revizuite negativ, \n timp ce avansul economic va fi doar de 4% la nivel mondial, cu 0,3 puncte procentuale mai mic decât estim`rile precedente. Pentru anul urm`tor fondul a modificat prognoza pentru expansiunea economiei globale de la 4,5% \n iunie la 4%, potrivit datelor din raportul “Perspectiva economiei globale”. Fondul a \nr`ut`]it estim`rile de cre[tere economic` [i pentru UE, de la 2% la 1,7% pentru acest an [i de la 2,1% la 1,4% pentru 2011. |n sc`dere au fost revizuite [i prognozele pentru marile economii dezvoltate, precum SUA, Germania, Fran]a, Italia, Japonia [i Marea Britanie, dar [i pentru China, India, Rusia [i Brazilia. Cea mai mare economie a zonei euro, Germania, va \nregistra cre[tere anul acesta de 2,7%, potrivit FMI, urmat` de Fran]a, cu 1,7% [i Marea Britanie cu 1,1%.

Prognoza pentru Italia este mai dramatic` decât o vede guvernul de la Roma, Fondul Monetar anticipând pentru acest an o cre[tere economic` de 0,6%, spre deosebire de cea v`zut` de oficialii italieni de 0,7%. Pentru anul viitor, FMI vede o cre[tere de 0,3% pentru Italia, fa]` de cele 0,6 puncte procentuale estimate de guvernul italian.

Prognozele FMI arat` c` \n acest moment m`surile de austeritate promovate de Italia nu sunt \ndeajuns pentru a face fa]` reducerii deficitului bugetar, sugerând c` este nevoie de o reform` fiscal` complex` pentru a se vedea cu adev`rat rezultate. Cu alte cuvinte, guvernul de la Roma [i \n special Silvio Berlusconi trebuie s` arate c` este hot`rât cu adev`rat s` adreseze criza italian` [i s` renun]e la orice diversiune care ar putea s` influen]eze determinarea de a face acest lucru. Biz

Biz

47

Evenimentul afacerilor verzi [i al companiilor sustenabile 20 octombrie 2011, Hotel Howard Johnson - www.bizforum.ro/greenbiz6

află care sunt strategiile de branding, PR şi new media pentru o poziţionare de brand eco-friendly descoperă de ce brandurile sustenabile se descurcă bine în pofida crizei economice inspiră-te din studiile de caz ale companiilor prezente la eveniment primeşte sfaturi experte cu scopul de a crea un mesaj green credibil şi puternic pentru compania ta şi avantaj concurenţial identifică şi implementează strategii de green marketing pentru a convinge şi cel mai sceptic consumator participă la dezbateri privind atitudinea consumatorilor faţă de marketingul pentru produse şi servicii ecologice

Un eveniment

antreprenoriat ANTREPRENORII AU ASISTENT PERSONAL

Bani europeni pentru eficien]` româneasc` Antreprenorii din domeniul energiei durabile pot accesa noi fonduri pentru investi]ii. Au la dispozi]ie 60 de milioane de euro. DE ALEXANDRU ARDELEAN

B

anca European` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD) sus]ine \ntreprinderile mici [i mijlocii (IMM) din România \n vederea \mbun`t`]irii eficien]ei energetice printr-o nou` facilitate de finan]are (RoSEFF). Fondurile vor fi canalizate c`tre economia real` din România, prin intermediari financiari locali, precum b`nci [i companii de leasing. BERD acord` primul \mprumut, \n valoare de 20 milioane de euro, B`ncii Comerciale Române. |mprumuturile c`tre IMM-uri sunt limitate la suma de un milion de euro, \ntrucât programul vizeaz` \n principal investi]iile de scar` redus`. |ntreprinderile care vor ob]ine finan]are pentru investi]ii \n eficien]` energetic` vor primi \napoi pân` la 10-15% din valoarea \mprumutului respectiv, la finalizarea cu succes a lucr`rilor. |mprumutul

va fi utilizat pentru finan]area investi]iilor IMM-urilor \n \mbun`t`]irea opera]iunilor industriale [i a spa]iilor de activitate, \nlocuirea echipamentelor, software-ului [i modernizarea general` care vizeaz` reducerea consumului final de energie sau producerea de energie regenerabil` pe scar` redus`. “BERD sus]ine cu putere investi]iile \n domeniul eficien]ei energetice din România [i suntem \ncânta]i s` lans`m aceast` nou` facilitate”, a declarat Claudia Pendred, director al BERD pentru România.

BERD are o colaborare de lung` durat` cu BCR, furnizând pân` acum o serie de finan]`ri pentru creditarea \ntreprinderilor locale, inclusiv Facilitatea UE/ BERD de Finan]are pentru Eficien]` Energetic` \n valoare de 30 milioane de euro care se deruleaz` \n prezent. Biz

“Asistentul T`u Personal” este un program de dezvoltare [i optimizare pentru IMM-uri [i a fost lansat de c`tre Teamnet International în parteneriat cu Vodafone [i Fujitsu pe o perioad` de trei luni. Programul ofer` solu]ii de eficientizare a businessului, care se traduc în reducerea costurilor cu personalul, cu infrastructura IT, cre[terea mobilit`]ii, securit`]ii, disponibilit`]ii aplica]iilor utilizate de angaja]i [i a vânz`rilor.

“Asistentul T`u Personal” este util companiilor din orice sector, de la produc]ie, retail, pharma pân` la companiile de distribu]ie [i transport sau cele din domeniul serviciilor profesionale. MORE este prima platform` de cloud computing dezvoltat` pentru pia]a româneasc` de Teamnet.

“Dac` pân` acum ofeream clien]ilor no[tri o platform` cu aplica]ii integrate care lucreaz` pentru profitul companiei, acum le oferim [i suportul hardware [i conexiunea de date prin care s` beneficieze de mobilitate, astfel încât s`-[i poat` controla afacerea de oriunde, toate acestea pentru un abonament lunar”, a precizat Bogdan Padiu, director general al TeamNet International.

Avantajul major al “Asistentului T`u Personal” este faptul c` vine sub forma unui abonament lunar, care include toate actualiz`rile [i noile versiuni ale aplica]iilor. În ultimii ani, modelul Software as a Service (SaaS) s-a dovedit extrem de eficient atât pentru clien]i, care pot avea acces la o serie de resurse pe care nu [i le-ar fi putut permite altfel, cât [i pentru furnizorii care au reu[it s`-[i adapteze oferta contextului economic. În prezent doar o treime dintre companiile române[ti folosesc aplica]ii software prin care s`-[i gestioneze activitatea, iar acest lucru survine din cauza investi]iilor mari care presupun atât licen]iere, cât [i solu]ii hardware [i software.

Toate aceste investi]ii dispar în cazul utiliz`rii solu]iilor SaaS, care pot ajunge la costuri [i de 10 ori mai mici. (Alexandru Ardelean) Biz

49

Investi]iile personale |N STAND BY

Mihail Marcu, pre[edinte MedLife, a amânat planurile de afaceri personale [i a pus toate tunurile pe compania medical`. Rezultatele vor \nsemna, la sfâr[itul lui 2011, cinci spitale sub acest brand. DE OANA GRECEA

D

up` deschiderea unui spital la Bra[ov [i \naintea celui de ortopedie din zona Bucur Obor (Bucure[ti), Mihail Marcu se ocup` de o ini]iativ` personal`, care nu are deloc de-a face cu MedLife, dup` cum ]ine s` precizeze cu toat` convingerea. Dar nu ]ine nici de investi]iile familiei. Este vorba de constituirea unei funda]ii, Romanian Business Leaders (FRBL), o organiza]ie neguvernamental` [i nonprofit având ca prim scop organizarea primului summit al mediului de afaceri românesc (\n februarie 2012). Ini]iativa \i apar]ine lui Mihail Marcu, care a reu[it s` strâng` \n board-ul ei nume grele ale mediului de afaceri din România: Dan Pascariu – pre[edintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit }iriac Bank România, Ioana Filipescu – Managing Director al Raiffeisen Investment România, Mihaela Perianu – antreprenor [i CEO al AIMS Human Capital Bucure[ti [i al]ii.

Practic, dup` cum spune Marcu, toate aceste “capete luminate” se \ntâlnesc pentru a gândi un altfel de viitor pentru România [i un plan de ac]iuni care s` \i duc` acolo. “Vreau ca oamenii de valoare s` stea la o mas` [i s` zic`, de exemplu: ce crede]i despre PIB? Ce ar trebui f`cut?”

DECIZII |N FUNC}IE DE PIB Familia Marcu are de câ]iva ani mai multe proiecte personale \n derulare.

Pe lâng` Nautic Life (afacere cu ambarca]iuni, caiace, motoare, b`rci, accesorii de pescuit [i vân`toare), fra]ii Marcu 50

Biz

mai de]in terenuri \n Delta Dun`rii [i \n Bulgaria (\n apropiere de Olteni]a).

Obi[nuit cu investi]ii la scar` mare, ca \n afacerea din domeniul medical, Mihail Marcu spune c` nu a f`cut mare lucru \n domeniul turismului. Totu[i, \n 2011, a finalizat construc]ia unei pensiuni de patru-cinci stele, cu cinci camere, la care se vor ad`uga alte opt pân` \n prim`vara lui 2012. Aflat` \n Dunav`]ul de Jos, aceasta nu este deocamdat` inclus` \n circuitul turistic din zona Deltei Dun`rii.

Tot aici, Marcu mai are un alt proiect care vizeaz` construc]ia unui complex reziden]ial cu 21 de case de vacan]` pe un teren de 48.000 de metri p`tra]i, valoarea investi]iilor fiind estimat` la circa 3 milioane de euro. Construc]ia va continua \ns` \n func]ie de PIB-ul României, element de reper pentru Marcu \n conducerea businessurilor sale. “Dac` PIB-ul va r`mâne la 2%, nu voi face nimic. Dac` va urca spre 4-5%, voi continua investi]iile”.

Pentru c` a dorit ca investi]iile sale s` aduc` ceva nou, Marcu a gândit pentru fiecare cas` din Delt` din complexul reziden]ial un loc de andocare pentru b`rci, iar \n complex va fi construit un far dup` modelul celui de la Sulina. O alt` investi]ie \n zon` vizeaz` deschiderea a trei pensiuni ecologice. Din punctul de vedere al ac]ionarului MedLife, zona Deltei \ncepe s` fie \n cre[tere, “dac` nu va fi omorât` de noua legisla]ie”, care nu define[te foarte bine canalele pe care este permis` circula]ia.

Tot \n domeniul turismului, familia Marcu mai are \n faza de construc]ie un hotel \n Bulgaria (este ridicat pe

jum`tate), proiect aflat \n conservare.

“Exist` ni[te costuri [i pentru conservare, dar prefer s` fac asta pentru c` nu este un moment propice s` dezvolt`m ceva acolo. Hotelul se adreseaz` celor care vor s` fac` traininguri, team-buildinguri [i celor care vin la pescuit. Are s`li de conferin]e [i un design deosebit”, mai spune Marcu.

Businessul de b`rci, Nautic Life, a \nregistrat [i el o u[oar` cre[tere, \ntr-un domeniu aflat \n declin. Antreprenorul spune c` a vândut pân` acum \n acest an cam 40 de b`rci, dar toate sub 100.000 de euro, iar afacerea, care include [i investi]iile din turism, se va ridica anul acesta la circa 1,5 milioane euro. “Nu am câ[tigat \n valoare, ci \n cot` de pia]`.”

Nautic Life este dealer al ambarca]iunilor cu vele marca Beneteau, al celor de aluminiu marca Buster [i al m`rcilor Raymarine, Marinepool, Cabela’s, Navionics [i Hobie. Compania are dou` showroomuri, unul la Mogo[oaia [i unul la Tulcea (func]ional abia din 2011). “Pia]a ambarca]iunilor de lux a sc`zut din 20082009 cu 50%. Din 2009-2010 a mai sc`zut vreo 20%-30% [i noi totu[i constant am crescut \n perioada asta. Investi]ia a ajuns pe break-even, ceea ce e foarte important, [i-[i acoper` cheltuielile. Sper`m ca \n 2012-2014 s` devenim lideri de pia]`”, apreciaz` Marcu.

PE REPEDE |NAINTE Managerul MedLife are un stil antreprenorial dar [i de management foarte dinamic. Imprim` oamenilor din jurul lui un anumit ritm, iar proiectele ini]iate se pun

ANTREPRENORIAT S~N~TATE

lucr`ri. Pentru a evita refuzuri nejustificate de la diverse autorit`]i, oficialii de la MedLife au decis s` mai fac` o dat` studiul de prefezabilitate pe zona de construc]ii, \n a[a fel \ncât fiecare autoritate s` spun` exact de ce este nevoie. Tot \n 2011, operatorul de clinici medicale [i-a mutat sediul administrativ, prin \nchirierea unei cl`diri de 3.000 mp din Pia]a Victoriei (fostul sediu Rompetrol). Ac]ionarul majoritar al MedLife este familia Marcu (Mihail, Nicolae [i Mihaela), care de]ine 51% din ac]iuni, fondul privat SGAM Eastern Europe (de]inut de o subsidiar` a grupului Société Générale) are 36,25% din titluri, iar IFC are 12,75%.

“E primul an dup` 2008 când pia]a se

CIFRE

MEDLIFE 1.000.000 de pacien]i \n 2010 5 spitale \n 2011, 300 de cabinete medicale \n toate unit`]ile

155.000 de abona]i corporate [i 3.5000 de companii abonate 20.000 de analize zilnic; 8 laboratoare de analize 4.000 de pacien]i zilnic 1.500 de angaja]i 6 farmacii sub brandul PharmaLife

Mihai Marcu, pre[edinte, MedLife

\n practic` imediat. Cele mai multe \ntârzieri ale ideilor lui Marcu vin din ob]inerea de autoriz`ri, nu din vina oamenilor din subordine. Cu un buget de 52 de milioane de euro [i un plan de investi]ii pân` \n 2015, visele antreprenorului devin repede realitate. A[a se face c`, \n 2011, MedLife a fost foarte activ`: a deschis Policlinica de Diagnostic Rapid, PDR, din Bra[ov, a achizi]ionat \n propor]ie de 100% maternitatea EVA pentru peste 10

milioane euro, a cump`rat spital Genesys din Arad, va deschide spitalul de ortopedie de la Obor (\n octombrie), a deschis primul spital privat de pediatrie [i mai are \n plan un Centru de Excelen]` \n Dermatologie [i noi unit`]i farmaceutice.

Viitorul sun` bine pentru MedLife, care a \nchiriat \n centrul Bucure[tiului o cl`dire \n care urmeaz` s` func]ioneze un viitor spital cu sec]ie de urgen]`. Acest proiect se afl` \n stadiul de autorizare [i

comport` ca [i \n anii dinainte de criz`.

Vara cade dramatic, \n schimb revenirea din toamn` este subs]antial`”, spune Mihail Marcu. Acesta apreciaz` c` exact a[a se \ntâmpla [i \n 2006 - 2007, pentru c` oamenii plecau \n concediu. |n 2009 2010 nu a mai fost aceea[i cre[tere, dar vara erau venituri constante ca \n restul anului. Anul trecut, MedLife a \nregistrat afaceri de aproximativ 40 milioane de euro, iar pentru acest an estimeaz` o cifr` de afaceri de 53 milioane euro [i un profit opera]ional (EBITDA) de 10 - 11 mil. euro.

“Dup` mine exist` [anse s` avem surprize pentru o cre[tere economic` \n acest an”, concluzioneaz` Marcu, care las` de \n]eles c` va continua astfel expansiunea. Dac` nu, 2012 va fi pentru MedLife un moment de respiro. Biz Biz

51

AFACERI LA |N~L}IME Unii au nevoie doar de aer ca s` fac` afaceri de succes. Sunt antreprenori care, privind spre cer, au descoperit oportunit`]i de business ancorate ferm pe p`m창nt. Iat` trei exemple de afaceri c`rora le prie[te aerul tare al \n`l]imilor. DE LOREDANA S~NDULESCU

52

Biz

ANTREPRENORIAT INEDIT

C

u picioarele

pe p`mânt, dar cu afaceri printre nori – este sintagma care-i descrie cel mai bine pe câ]iva dintre cei mai curajo[i antreprenori români. Au pornit de la o pasiune sau o idee inedit` [i au pus la punct, pas cu pas, toate detaliile unor businessuri care func]ioneaz` impecabil. Pentru c` \n aer nimeni nu-[i permite s` gre[easc` de dou` ori.

EXCLUSIVISM LA |N~L}IME Dinner in the Sky \nseamn` exact ceea ce sugereaz` numele – se poate lua masa la \n`l]ime. Inventatorul conceptului este David Ghysels, un belgian care a lucrat mul]i ani \n marketing [i publicitate [i care, la solicitarea unui client, un grup belgian de restaurante, a venit cu o solu]ie ie[it` din comun – o mas` de restaurant ridicat` la câ]iva metri deasupra pie]ei centrale din Bruxelles. Impulsionat de succesul cu care a fost receptat` ideea, David Ghysels \mpreun` cu al]i doi parteneri, Frits Assmann [i Stefan Kerkhofs, a perfec]ionat conceptul pân` la cea ce este ast`zi, o platform` cu 22 de scaune, similare cu cele de la ma[inile de curse, echipate cu centuri de siguran]` identice cu cele de la avion, cu singura deosebire c` au euro + TVA este prindere \n [ase costul de \nchiriere puncte, nu doar a platformei Dinner dou`. Platforma in the Sky este ridicat` cu o

16.700

macara la o \n`l]ime de 50 de metri, \n interval de aproximativ trei minute, dup` care este men]inut` de bra]ul macaralei \n aer timp de câteva ore, cât dureaz` evenimentul. De la vânzarea primei platforme \n SUA \n 2007, businessul a luat amploare. La ora actual`, conceptul a fost exportat c`tre 36 de ]`ri, România, cu lansarea din mai anul acesta, fiind una dintre ultimele din Europa.

Conceptul a fost adus la noi de Ovidiu Barbier, inginer proiectant de profesie [i de 15 ani proprietar al unei firme de proiectare. Acesta a aflat \ntâmpl`tor de idee dintr-o revist` pe care a r`sfoit-o pe avion \n timpul unui zbor spre Bruxelles. I-a pl`cut atât de mult \ncât l-a contactat imediat pe David Ghysels, cu care, dup` câteva discu]ii preliminare, a b`tut palma pentru a aduce \n România Dinner in the Sky \n baza unui contract de exclusivitate care se re\nnoie[te automat din trei \n trei ani dac` nu exist` niciun incident [i se respect` toate normele de siguran]`. Pre]ul de achizi]ie a fost de 200.000 de euro, la care s-au mai ad`ugat \n jur de 70.000 – 80.000 de euro pentru logistic`. Costurile de \nchiriere a platformei se ridic` la 16.700 de euro plus TVA. Din mai 2011 pân` acum au fost organizate patru evenimente private [i un eveniment corporate pentru Bergenbier.

Date fiind semnalele din pia]` [i precontractele semnate deja, el estimeaz` c` ar putea organiza 20 de evenimente anul viitor, aproape jum`tate din cât se organizeaz` anual \n Germania, ]ar` unde platforma exist` de trei ani [i jum`tate. Biz Biz

53

A

cum trei ani, pasiunea

pentru zbor \i unea \ntr-un proiect comun pe pilotul Marius Iordan [i pe instructorul de motodeltaplan cu peste 3.000 ore de zbor [i multiplu campion na]ional Drago[ Gheorghe, ace[tia \nfiin]ând [coala de zbor Acvila Team sub patronajul firmei Termotop Prod, de]inut` de primul dintre cei doi. Cursurile de zbor reprezint` principalul serviciu oferit de aceast` [coal` dotat` cu patru aeronave cump`rate \n mai multe etape, toate fabricate de Air Creation, cel mai bun produc`tor \n domeniu. Vârful de lance al investi]iei sunt dou` aeronave Air Creation Tanarg, destinate atât [colariz`rii, cât [i pilotajului avansat.

Celelalte dou` aeronave, un model Clipper [i un model Trek, sunt destinate agrementuui [i zborului de

54

Biz

[coal`, f`r` a puncta performan]e deosebite dar având toate caracteristicile unei exploat`ri rezistente, cu consum sc`zut de combustibil [i fiabilitate mare.

Din punct de vedere financiar, investi]iile pentru aparate de zbor [i echipamente de protec]ie au dep`[it 150.000 de euro. Costurile legate de loca]ia hangarului [i spa]iile anexe acestuia nu intr` \n aceast` investi]ie, fiind suportate la comun al`turi de alte firme, persoane fizice [i asocia]ii care \mpart acela[i acoperi[.

Estimativ, numai \n ceea ce prive[te hangarul, cheltuielile dep`[esc 100.000 de euro, \ncepând cu costurile terenului [i terminând cu construc]ia propriu-zis`. Factorul uman este \ns` determinant \n acest gen de business, pentru c` este un domeniu \n care nu po]i gre[i de dou` ori.

VISUL UNUI ZBOR LIBER

2.500 euro este costul unui curs de motodeltaplan Administratorii [colii \ncearc` s` o aduc` \n marja de profitabilitate cât de curând \ns` sunt sceptici la ideea c` ar putea recupera vreodat` investi]ia.

Pentru moment le r`mâne satisfac]ia zborului [i a propag`rii acestui sport, care nu poate fi practicat f`r` minimum 25 de ore de zbor, \n interval de aproximativ 3 luni, cu un cost aferent de circa 2.500 euro pentru 50 de ore de teorie [i 25 de ore de zbor propriu-zis. Pentru avionul ULM sunt necesare minimum 40 de ore de zbor [i 50 de ore de teorie, costul ridicându-se la 4.500 de euro. Biz

ANTREPRENORIAT INEDIT

ADRENALINA UNUI SALT DE EXCEP}IE

C

ând al]i tineri de vârsta lor

\[i luau un Porsche cu care “s` se dea” pe Magheru, fra]ii Bogdan [i Drago[ Boeru \[i cump`rau un Cessna TP-206 D, parte a investi]iei demarate \n urm` cu câ]iva ani lâng` aerodromul de la Clinceni. Totul a pornit de la pasiunea pentru para[utism, pe care [i-au descoperit-o din copil`rie, inspira]i fiind de tat`l lor, care a fost pilot militar. |n 2002, cei doi fra]i s-au \nscris la cursurile de para[utism ale Aeroclubului României, iar un an mai târziu plecau cu o burs` \n Fran]a, unde ca activitate de weekend s-au \nscris la un centru privat de para[utism. Acolo au avut posibilitatea s` practice sportul, dar au avut [i primele contacte cu ceea ce \nseamn` acest business.

Inspira]i de ceea ce au v`zut \n str`in`tate, \n 2006 fra]ii Boeru cump`rau aproape 2 hectare de teren lâng` aerodromul de la Clinceni [i demarau proiectul pentru ceea ce avea s` devin` azi TNT Brothers, asocia]ie [i [coal` de para[utism. Investi]ia pentru punerea pe picioare a afacerii, pe care cei doi fra]i sper` s` o recupereze \n cinci ani, se ridic` la 350.000 de euro, din care numai aeronava a costat 90.000 de euro. Banii au fost direc]iona]i c`tre amenajarea hangarului unde se afl` garat avionul, \ntre]inut de Fabrica de Avioane de la Romaero, [i c`tre amenajarea unei zone de bar. De asemenea, spa]iul este dotat cu un sistem audio performant, beneficiaz` de infrastructur` proprie de ap` [i o surs` proprie de energie.

Proiectul TNT Brothers a fost inspirat din toate locurile similare din str`in`tate pe care cei doi fra]i le-au vizitat. Din 2003 pân` \n 2008, ei au s`rit cu para[uta la cele mai mari drop

zone-uri din Europa \n Spania, Germania, Fran]a, Ungaria, Italia [i de la fiecare au \nv`]at câte ceva. De la francezi au \nv`]at c`, pentru a fi rentabil`, o astfel de afacere trebuie f`cut` la volum mare. Astfel, pentru eficientizarea activit`]ii, cei doi fra]i sunt acum \n curs de a achizi]iona \n leasing pe 12 ani o aeronav` performant`, pentru

de lans`ri cu para[uta din iunie 2010 pân` \n prezent

care ar urma s` pl`teasc` \n jur de 8.000 de euro pe lun`, costul total al aeronavei fiind de 1,8 milioane de euro. De la drop zone-urile din Germania au \nv`]at cât de importante sunt rigoarea [i siguran]a. Toate para[utele pe care le folosesc sunt echipate cu sistem de deschidere automat` (AAD).

Acest aparat deschide para[uta de rezerv` automat la o anumit` \n`l]ime, care s` permit` ajungerea pe sol \n deplin` siguran]` \n cazul \n care nu este folosit` comanda manual`.

Din iunie 2010 pân` \n prezent, TNT Brothers a avut 600 de clien]i \n tandem, au fost efectuate 800 de urc`ri cu

avionul [i 5.000 de lans`ri cu para[uta.

Iar pân` la sfâr[itul acestui an ar urma s` mai fie f`cute \n jur de 3.000 de urc`ri cu avionul. Pentru derularea activit`]ii, TNT Brothers colaboreaz` weekend de weekend cu 20 - 30 de persoane. Dintre acestea, 10 sunt instructori acredita]i, cinci sunt persoane acreditate s` \mpacheteze para[utele, iar doi sunt pilo]i. La \ntrebarea care apare invariabil \n discu]iile despre acest gen de activitate [i anume “Cât de periculos este s` sari cu para[uta?”, cei de la TNT Brothers garanteaz` c` un salt este mai pu]in periculos decât drumul pân` la aerodrom [i \napoi. Biz

5.000

Biz

55

NOI MUT~RI PE TABLA DE {AH |N ASIGUR~RI E momentul fuziunilor. Dou` piese importante \[i unesc for]ele, dar r`mân sub aceea[i umbrel`, alte dou` a[teapt` autoriz`rile comisiei de specialitate.

Vor putea profita clien]ii de aceste noi mut`ri? DE OANA GRECEA

Tabla de [ah a asigur`torilor din România va avea probabil \n 2012 un nou rege sau regin`.

Fuziunile anun]ate sau deja finalizate – BCR cu Omniasig [i Generali cu Ardaf – vor forma noi for]e [i ar putea schimba liderul pe aceast` pia]`, unde \n prezent Astra Asigur`ri este \n fruntea clasamentului.

Unirea for]elor unor juc`tori afla]i de fapt \n portofoliul aceleia[i societ`]i-mam` pare o mi[care fireasc` pe timp de criz`, când pia]a asigur`rilor scade u[or dar constant.

Vienna Insurance Group (VIG) \[i restructureaz` portofoliul de asigur`ri generale [i \n Polonia, prin fuziunea 56

Biz

companiilor InterRisk [i PZM. For]a de vânzare a noii societ`]i se va dubla [i va fi prezent` printr-un singur brand, cel al asigur`torului InterRisk.

Ca o parantez`, dar \n strâns` leg`tur` cu domeniul asigur`rilor, trendul se manifest` [i \n domeniul bancar, unde au fost anun]ate fuziuni la nivel interna]ional [i chiar la b`nci cu filiale \n România. B`ncile grece[ti Alpha Bank [i EFG Eurobank [i-au al`turat for]ele, pentru a fonda cea mai mare banc` elen`.

Noul grup bancar este ac]ionarul majoritar \n dou` b`nci

STRATEGIE ASIGUR~RI

TOP 10 ASIGUR~TORI LOC 1.

2.

3.

4.

5.

COMPANIE Astra Allianz-}iriac Omniasig Asirom Groupama

LOC 6.

7.

8.

9.

10.

* \n primul semestru 2011, dup` primele brute subscrise

române[ti, Alpha Bank [i Bancpost.

De asemenea, ru[ii de la Sberbank au anun]at preluarea Volksbank Interna]ional, dar tranzac]ia nu include [i subsidiara din România.

NOI MUT~RI Companiile Generali [i Ardaf, controlate de Generali PPF Holding,

func]ioneaz` de la 1 septembrie sub umbrela unei singure societ`]i, dar brandul Ardaf (destul de cunoscut \n pia]a asigur`rilor, cu 215 filiale) nu va disp`rea complet. Ac]ionarii au decis ca \n urma fuziunii s` fie p`strate brandurile [i sucursalele ambilor asigur`tori. Noua societate se va numi \n acte Generali România [i va fi a cincea mare companie din pia]a asigur`rilor, dup` calculul primelor brute subscrise \n 2010 de cei doi juc`tori. De principiu, noua societate ]inte[te un loc frunta[ pe aceast` pia]`.

Procedura juridic` de fuziune implic` absorb]ia Generali Asigur`ri de c`tre Ardaf. Un timp, noua entitate va pl`ti un impozit pe profit mai mic, pentru c` va acoperi din câ[tigurile viitoare [i pierderile Ardaf din anii trecu]i, \n condi]iile \n care Ardaf a fost pe profit doar \n 2010. Generali PPF Holding este o companie cu capital mixt, de]inut` de grupul italian Generali [i grupul financiar ceh PPF Group.

Grupul austriac VIG, ac]ionar al societ`]ilor Omniasig [i BCR Asigur`ri, a aprobat la \nceputul lunii august fuziunea celor dou` companii, mizând pe economii anun]ate de circa 10 milioane de euro. Asigur`torul creat va deveni cel mai mare juc`tor local din industria de profil. Nu se [tie \nc` dac` brandul Omniasig va fi p`strat. Sub motivul c` fuziunea nu a fost \nc` aprobat`, nici VIG, nici BCR sau COMPANIE Omniasig nu au ING Asigur`ri de Via]` BCR Asigur`ri dorit s` fac` vreo Generali declara]ie \n acest Uniqa sens. BCR a BCR Asigur`ri de Via]` renun]at \n urm` cu trei ani la afacerile cu asigur`ri, \n condi]iile \n care Erste, ac]ionarul s`u majoritar, a \ncheiat un parteneriat strategic cu VIG. Brandul BCR a fost p`strat \ns` de compania de asigur`ri, ceea ce ne poate face s` credem c` [i brandul Omniasig va fi p`strat.

Vienna Insurance Group (VIG) mai de]ine pe pia]a din România [i compania Asirom [i are cea mai mare cot` de pia]` \n asigur`ri – 29,9%.

LA CE S~ NE A{TEPT~M “Fuziunile ajut` companiile-mam` \n mai multe feluri: reducerea costurilor, optimizare fiscal` (taxe mai pu]ine) [i prin cre[terea dimensiunii firmelor”, spune Romeo Jantea, consultant la Jantea Profesional [i fost director (pân` \n 2006) al BCR Asigur`ri. |n opinia sa, exist` avantaje [i pentru clien]i. |n urma unor centraliz`ri mai bune [i a optimiz`rii costurilor, pot ap`rea [i beneficii de pre] la poli]e.

Jantea mai spune c`, \n viitorul apropiat, societ`]ile vor fi nevoite s` aib` o capitalizare cât mai mare, iar juc`torii mici nu au [anse s` fac` o treab` bun`. Cu cât \[i unesc mai mult for]ele, cu atât juc`torii mari vor fi mai puternici. |n plus, o fuziune aduce companiilor [i capital de imagine.

Faptul c` o perioad` se vorbe[te foarte mult de ele le aduce \n aten]ia clien]ilor care caut` mai tot timpul oferte, promo]ii [i \[i \nchipuie c` apar odat` cu existen]a unei campanii.

Jantea aminte[te c` au fost anun]ate [i alte mi[c`ri \n domeniu, printre care fuziunea prin absorb]ie a Aegon Asigur`ri de via]` cu Aegon TuZ Polonia. Mi[c`rile au loc pe fondul sc`derii pie]ei asigur`rilor \n 2010 fa]` de 2009, [i \n 2011 (primul semestru) fa]` de anul trecut. Radu Must`]ea, pre[edintele Astra Asigur`ri, a anticipat \n cadrul conferin]ei de prezentare a raportului Deloitte Central Europe Top 500 pe 2011 sc`derea pie]ei asigur`rilor \n acest an cu 10%.

Potrivit Mediafax, Astra (liderul pie]ei de asigur`ri \n 2010) ia \n calcul extinderea [i pe alte pie]e din regiune.

Astra a f`cut deja un prim pas, prin intrarea, \n luna noiembrie a anului trecut, pe pia]a din Ungaria. |n aceste condi]ii, viitori \nving`tori vor fi companiile de dimensiuni mari [i cu o campanie de comunicare c`tre clien]i foarte vizibil`. |ntr-o pia]` concuren]ial` [i cu poten]ial (România este o pia]` important` datorit` combina]iei dintre suprafa]` [i rata de penetrare a asigur`rilor), juc`torii activi \n zona de fuziuni [i achizi]ii vor deveni lideri. Biz Biz

57

GENERALI ROMÂNIA, O STRATEGIE MULTIBRAND, UNIC~ PE PIA}~ |n urma fuziunii dintre Generali Asigur`ri [i Ardaf, brandurile noii companii Generali România vor fi promovate separat. Campania de comunicare dureaz` [ase s`pt`mâni [i folose[te \n comunicare ca mesaj central “Generali [i Ardaf sun` bine \mpreun`”.

DE OANA GRECEA ia]a de asigur`ri din România \nregistreaz` o noutate la nivel de campanii de marketing derulate pân` \n prezent de asigur`tori.

Pentru prima dat` \n istoria asigur`rilor locale, o companie, Generali România (rezultat` \n urma fuziunii dintre doi asigur`tori, Generali Asigur`ri [i Ardaf), are de implementat o strategie multibrand. Aceasta este o practic` comun` de promovare \n afara României, când dou` branduri sunt foarte puternice [i cu notorietate mare \n pia]`, dar o noutate pentru ]ara noastr`.

“Cercet`rile, dar [i analiza intern` a portofoliilor celor dou` companii, realizate \nainte de fuziune, au ar`tat c` fiecare brand se bucur` de apreciere \n rândul clien]ilor s`i. Aceste rezultate au fost determinante \n alegerea strategiei multibrand”, explic` Daniela Dimitriu, director de marketing [i comunicare, Generali România.

“Nu ne-am dorit s` renun]`m la unul dintre branduri”, spune Daniela Dimitriu. Ea a explicat c` studii cantitative [i calitative la nivelul clien]ilor au fost realizate \nainte de anun]area deciziei de fuziune. “Am avut focus 58

Biz

group-uri, chestionare, discu]ii cu clien]ii, cu agen]ii no[tri, care sunt \n permanent contact cu clien]ii [i care simt cu adev`rat pulsul pie]ei. Campania de comunicare urm`re[te s` explice clien]ilor c` cele dou` branduri r`mân \n pia]` (se p`streaz` cele peste 200 de puncte de vânzare [i cei peste 8.000 de agen]i), dar c` se pot baza acum pe o for]` [i mai mare, prin crearea unei companii-mam` care s` le sus]in` pe amândou`.”

Campania de comunicare “Orchestra”, al c`rei mesaj principal este “Generali [i Ardaf sun` bine \mpreun`”, se deruleaz`

pe o perioad` de [ase s`pt`mâni [i folose[te ca [i canale principale de comunicare TV-ul [i outdoor-ul.

Conceptul creativ apar]ine agen]iei de publicitate CAP, selectat` \n urma pitch-ului organizat \n prim`var`.

Strategia media, planning-ul [i buying-ul sunt asigurate de agen]ia Media Direction. Ideea care st` la baza conceptului “Orchestra” este una simpl`: a[a cum instrumente muzicale din zone diferite se pot combina ideal pentru a crea o interpretare sau compozi]ie de succes, tot a[a Generali [i Ardaf, de[i definite de atribute diferite, \mpreun` se completeaz` reciproc, pentru a aduce un plus de valoare clien]ilor ambelor m`rci.

La dezvoltarea campaniei au contribuit, din partea Generali România, Daniela Dimitriu – director marketing [i comunicare [i Anca {tef`nescu – Brand Manager. Din partea CAP, Raluca Feher – director de crea]ie, Arnold Estefan – Art Director, Cristina Purc`rea – Client Service Director [i Ileana Botez – Account

OBIECTIVELE NOII COMPANII Generali România este noua companie rezultat` \n urma fuziunii Generali Asigur`ri [i Ardaf, fiecare cu o tradi]ie de aproape 20 de ani \n domeniul asigur`rilor. Generali România se num`r` \ntre primii cinci juc`tori din pia]` (dup` volumul de prime brute subscrise \n 2010 de cei doi asigur`tori, 657 milioane lei). Noua companie vine cu o ofert` complex` de produse de asigurare, de via]` [i generale, pe care le va distribui prin intermediul celor dou` re]ele de distribu]ie ale Generali Asigur`ri [i Ardaf, care cumuleaz` peste 200 de unit`]i de vânzare. Pe termen lung societatea ]inte[te pozi]ia de lider al pie]ei de asigur`ri din România.

STRATEGIE ASIGUR~RI

FOTO: VALI MIREA

PERCEP}II DIFERITE ASUPRA BRANDURILOR

Daniela Dimitriu, director de marketing [i comunicare, Generali România

Manager. Colaborarea cu CAP ar putea fi extins`, pentru c` strategia viitoare a Generali România este de a dezvolta platforme de comunicare pentru cele dou` branduri care nu trebuie s` fie str`ine de cea care se deruleaz` \n prezent.

COMUNICARE SEPARAT~ PENTRU BRANDURI Dup` campania de comunicare a fuziunii, viitoarea strategie a companiei se va concentra pe promovarea separat` a celor dou` branduri. “Vom pozi]iona [i comunica separat cele dou` m`rci, prin dezvoltarea de produse [i oferte de asigurare care se potrivesc cel mai bine publicului ]int` al fiec`rui brand”, a punctat Daniela Dimitriu. Bugetul total al campaniei este de 3 milioane de euro

pentru toate canalele de comunicare folosite (inclusiv comunicarea cu clien]ii).

Mixul de comunicare include atât comunicarea cu publicul larg, cât [i cu actualii clien]i [i parteneri de afaceri.

“Nu am vrut s` comunic`m Generali România, pentru c` ar fi \nsemnat s` introducem al treilea brand [i am fi derutat consumatorul. |n plus, clientul nu reg`se[te nic`ieri acest nume. Va g`si doar Generali Asigur`ri [i Ardaf”, spune Dimitriu. Acela[i mod de promovare au avut \ntotdeauna marile companii din FMCG. De exemplu, nimeni nu cunoa[te faptul c`, \n spatele a trei m`rci diferite de detergent, se afl` aceea[i companie. Este interesat doar de produs [i \l cunoa[te dup` calit`]ile sale, nu dup` denumirea companiei sub umbrela c`reia se reunesc.

Conform studiilor de cercetare realizate \nainte de fuziune, fiecare brand se bucur` de apreciere \n rândul clien]ilor proprii. Generali este perceput` de c`tre client ca o companie cu o reputa]ie solid`, câ[tigat` prin experien]a [i puterea financiar` a grupului din care face parte, apreciat` pentru calitatea superioar` a serviciilor oferite [i pentru seriozitatea [i profesionalismul agen]ilor de asigurare. |n schimb, Ardaf este recunoscut` [i recomandat` de c`tre clien]i pentru produsele de asigurare convenabile din punctul de vedere al flexibilit`]ii acestora adaptate \n func]ie de bugetul fiec`rui client, dar [i u[or de g`sit sau “la \ndemân`”, prin r`spândirea vast` a punctelor de vânzare la nivel teritorial.

Dup` cele [ase s`pt`mâni de campanie, societatea va apela din nou la instrumente de m`surare a impactului acesteia \n rândul consumatorilor, dup` cum spune Dimitriu, pentru c` deciziile de business viitoare vor depinde foarte mult de feedback-urile pe care le vor primi din pia]`, atât prin intermediul cercet`rii, cât [i prin intermediul for]ei de vânzare [i al partenerilor de afaceri. |n opinia directorului de marketing, s-a decis promovarea brandurilor [i nu a companiei Generali România pentru c` societatea vrea s` transmit` consumatorilor mesajul c` Generali Asigur`ri [i Ardaf se p`streaz`. Le vor g`si \n continuare acolo unde erau obi[nui]i s` le \ntâlneasc`, vor lucra cu consultantul dorit [i vor cump`ra produsele de asigurare pe care ei le consider` avantajoase, de la brandul cunoscut lor.

Generali România a decis ca strategie promovarea produselor modulare, astfel \ncât, dac` un client dore[te un produs cu acoperiri complexe, s` poat` s` beneficieze [i acum de ele, sau dac` dore[te o asigurare pentru care poate aloca un buget mai redus s` i se fac` o selec]ie a riscurilor cuprinse \n asigurare \n acord cu cerin]ele [i posibilit`]ile sale. Biz Biz

59

strategie Ai grij` ce-]i dore[ti Una dintre bolile cele mai frecvente ale conducerii este focalizarea excesiv` pe rezultate, \n detrimentul \n]elegerii cauzalit`]ii profunde a fenomenelor.

ADRIAN STANCIU

Consultant în transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer of Management la Maastricht School of Management România. www.adrianstanciu.ro

e foarte multe ori managerii se concentreaz` s` \nl`ture probleme, f`r` s`-[i bat` capul cu cauzele care le produc, de[i adesea cauza sunt chiar ei [i cerin]ele pe care le au de la angaja]i. Chestia asta se nume[te “legea consecin]elor neinten]ionate”. S` v` dau câteva exemple.

Când m-am angajat prima oar` la o multina]ional`, directorul de resurse umane mi-a f`cut un portret robot al cerin]elor de comportament pe care compania le avea de la mine. Surprins, am \ncercat s`-i spun c` personajul pe care-l descrie nu sunt eu. Nu p`rea s`-i pese. Am mai \ncercat s`-i spun c` unele din cerin]ele lui sunt absurde, chiar u[or periculoase. De pild`, una dintre ele era “entuziasmul”.

Eu nu sunt entuziast, dup` cum oricine m` [tie poate spune. Asta nu m-a \mpiedicat vreodat` s` \mi realizez obiectivele. {i nici nu \nseamn` c` nu pot deveni entuziast. Dar nu sunt a[a, entuziast, mereu [i pentru orice. Pe mine, oamenii care sunt a[a chiar m` sperie [i m` feresc de ei. Nu \n]eleg deloc de ce o firm` ar vrea astfel de caractere. Entuziasmul e unul dintre comportamentele

care rezult` dintr-o anumit` atitudine fa]` de lume [i din interac]iunea ei cu mediul \n care tr`ie[ti. Aplicat otova, la orice, e stupid. Ceea ce dorea directorul meu de resurse umane era, probabil, atitudinea constructiv`, pozitiv`, a celor care v`d mai \ntâi partea plin` a paharului. Dar, \n loc s` cear` asta, cerea entuziasm, adic` o consecin]`. Erau prin firm` câ]iva oameni care \n]eleseser` cerin]a [i o aplicau (cu entuziasm). Erau catastrofali.

Similar stau lucrurile [i cu loialitatea. Am \ntâlnit companii care cereau angaja]ilor s` fie loiali.

Dar loialitatea e o emo]ie [i se ob]ine prin schimb, cu alte cuvinte se câ[tig`. Po]i cere oamenilor s` aib` valori ca integritate sau umanism. Dar loialitatea trebuie s` le-o câ[tigi, nu po]i s` le-o ceri. Dac` le-o ceri [i o valorizezi ca atare ob]ii oameni placizi, ata[a]i firmei dar incapabili s` fac` ceva care i-ar putea face s` dea r`u \n fa]a superiorilor.

Un alt exemplu absolut clasic sunt competi]iile interne, de tipul “cel mai bun…”. Au un efect dezastruos asupra oamenilor. Poate c` performan]a cre[te pu]in, la \nceput, dar \n timp coeziunea echipei [i moralul oamenilor se duc dracului. Ideea de a conduce punând oamenii \n competi]ie \ntre ei e p`guboas`, cu atât mai mult cu cât pu]in` lume \n]elege de ce. {i

totu[i e simplu. Am avut odat` un client care avea pe frontispiciu valoarea “Be a Winner”. Am \ncercat \n fel [i chip s`-l conving c` e o prostie. Nu a fost chip, pân` nu i-am pus \ntrebarea “Who are the losers?”. La asta a clipit des [i a zis c` nu am \n]eles, c` a fi \nving`tor e o stare de spirit, c` to]i trebuie s` fie \nving`tori. Chiar crede cineva c` a[a func]ioneaz` mintea uman`?

Ca s` te sim]i \nving`tor ai nevoie de \nvin[i. {i mai e [i o propor]ie.

Nu putem fi 10 \nving`tori la un \nvins. E cam pe dos. |ncercând s` construie[ti o organiza]ie de \nving`tori vei construi, f`r` umbr` de dubiu, o organiza]ie de \nvin[i, \n care \nving`torii jubileaz` [i \nvin[ii \[i explic` e[ecul.

Prea multe companii consider` c` cel mai bun fel de a-[i conduce oamenii e s` le prescrie comportamentele. Au inventat [i un nume pentru asta: “competen]e comportamentale”. Mi se pare periculos. Comportamentele rezult` din combina]ia dintre valorile oamenilor [i situa]iile \n care sunt pu[i. De fapt, \n conducere, nu vrem comportamente, ci valori. Comportamentele sunt o consecin]`, un rezultat. Dac` vom persista s` cerem oamenilor s` se comporte \ntr-un fel f`r` s` \n]elegem resorturile [i implica]iile, vom face mai mult r`u decât bine. Biz Biz

61

{I |N 2012, PIA}A VA FI |N SC~DERE La un an de la vânzarea pachetului majoritar de ac]iuni a trei dintre companiile sale c`tre Publicis, Teddy Dumitrescu prive[te cu scepticism evolu]ia pie]ei de comunicare [i estimeaz` un declin de 3-4% [i \n 2012.

DE LOREDANA S~NDULESCU La 1 octombrie s-a \mplinit un an de când Publicis România func]ioneaz` \n noua formul`. Cum v` sim]i]i din postura de CEO, f`r` a mai fi [i ac]ionarul principal?

Este o foarte mare diferen]` \ntre ceea ce \nseamn` o companie pur antreprenorial`, cu un proprietar unic care \[i conduce businessul a[a cum crede de cuviin]`, [i o companie de]inut` majoritar de o corpora]ie multina]ional` listat` la burs` [i care are un cod de func]ionare riguros.

Lucrurile s-au schimbat \n ceea ce prive[te bugetarea, rapoartele, analiza performan]ei de business. Am ie[it din poezia condusului armatei de pe calul din fa]`, cu sabia \n mân`, [i m-am mutat spre elaborarea de strategii \n consiliul de conducere. Asta nu \nseamn` c` este mai pu]in interesant.

Estim`rile [i prognozele financiare trebuie s` fie mai serioase. Nu ne mai permitem o situa]ie precum cea din noiembrie 2008, când to]i profesioni[tii din domeniul comunic`rii \ncercam s` facem predic]ii despre ce se va \ntâmpla \n 2009. Trecerea de la o estimare pentru 2009 de plus 5% la scenariul “apocaliptic” de minus 5% per total pia]` pân` la realitatea de la finele lui 2009 care a \nsemnat o sc`dere de 40% a pie]ei – toate acestea ne demonstreaz` cum ne-am p`c`lit.

Ulterior, estim`rile au fost mai aproape 62

Biz

de adev`r când ne-am dat cu to]ii seama \ncotro merge pia]a.

Se ridic` pia]a româneasc` la nivelul standardelor interna]ionale?

Da. |ns` contextul pie]ei este unul dificil. Acum pia]a se afl` la nivelul bugetelor de comunicare din 2005 – 2006, numai c` nivelul de profesionalism [i preten]ii nu este la nivelul anului 2005. Cu alte cuvinte, pentru a face o campanie bun`, investi]ia de timp [i resurse este aferent` nivelului anului 2011.

Triste]ea este c` unele campanii sunt remunerate la nivelul anului 2005.

Ce facem cu acest decalaj?

Decalajul pune presiune pe eficien]`.

Trebuie s` fii bun \ntr-un timp relativ scurt, astfel \ncât s` po]i avea eficien]a comercial` necesar`. Pe de alt` parte, de câ]iva ani \ncoace, internetul a schimbat complet logica lucrurilor. |nainte oamenii gândeau mai a[ezat.

Acum totul este imediat. Nimeni nu mai poate a[tepta 7-8 sapt`mâni s` scrie o campanie, pentru c` lucrurile se \ntâmpl` atât de repede \ncât când campania este gata s-ar putea s` nu mai fie oportun`.

Anul trecut se vorbea de redresarea pie]ei \n 2011. Se \ntâmpl` acest lucru acum?

Lucrurile merg \n jos [i vor continua s`

mearg` \n jos. Consumul nu a crescut.

E adev`rat c` am ie[it din recesiune.

Avem o cre[tere de 0,1-0,2% a PIB-ului raportat la perioada anterioar`, \ns` influen]eaz` aceast` cre[tere consumul? Nu. Fa]` de 2009 au fost disponibiliza]i 125.000 de bugetari, care s-au reangajat sau nu \n mediul privat, iar cei care nu au fost disponibiliza]i au avut o reducere a salariului cu 15% [i o reducere mai mare a bonusurilor pe care nu le-au mai primit \napoi. Nici \n sectorul privat salariile medii nu au crescut. Pe ansamblu, puterea de cump`rare nu a crescut. |n schimb, \n co[ul zilnic, cheltuielile pentru produsele alimentare de baz` au crescut, iar sumele pentru cheltuieli discre]ionare au sc`zut. Pe cale de consecin]`, companiile vând mai pu]in [i \[i diminueaz` bugetele de comunicare.

Care dintre ace[ti factori se va \mbun`t`]i \n 2012? Vor cre[te salariile \n sistemul bugetar? Ar putea s` creasc`, dac` România ar avea performan]` economic`. Dar deocamdat` performan]a este incert`.

Ritmul de atragere a fondurilor europene este destul de sc`zut. Odat` cu cre[terea costului gigacaloriei, va continua presiunea pe cheltuielile curente. Ultimele dou` luni au fost mai bune \n România pentru c` am avut o produc]ie agricol` bun` anul acesta.

Multe produse au ajuns s` se vând` la pre]uri foarte mici, ceea ce \nseamn` c` pentru o lun`-dou` s-a diminuat presiunea \n bugetul familiei pe alimente, \ns` asta a afectat o alt` p`tur` a popula]iei [i anume produc`torii agricoli, care au ajuns s`-[i vând` produsele pe pre]uri de nimic. Având la dispozi]ie toate aceste informa]ii, prognoza pentru industria de media este de sc`dere cu 3-4% la fel ca [i anul acesta fa]` de 2010.

Estimarea are \n vedere segmentul de clien]i comerciali, f`r` s` ia \n calcul bugetele de publicitate electoral` care ar putea fi cheltuite anul viitor.

Cât timp mai merge pia]a \n jos?

Pân` când România va deveni performant`. Când vorbim de pia]a de

STRATEGIE MARKETING

care s` ating` rezultate specifice cu câteva mii de euro.

Cum va func]iona industria de comunicare \n contextul de continu` sc`dere?

Cred c` toate companiile se reorganizeaz` ca s` supravie]uiasc` \n aceast` lume nou` care reprezint` “noua realitate”. Fluctua]iile de plus sau minus 2-3% sunt gestionabile la nivelul unei organiza]ii care a stabilit c` asta e realitatea.

Au existat planuri care la sfâr[itul lui 2010 p`reau viabile [i nu s-au mai realizat din cauza contextului economic?

Nu. Exist` ni[te planuri, dar ele nu au fost nicioat` calibrate \n timp sub forma unui plan de b`taie pe urm`toarele 12 luni. Exist` planuri ce reprezint` viziunea noastr` pe termen lung legat de ceea ce ne dorim s` facem \n România \ntr-un interval de 10 ani. Cred c` din punctul de vedere al Publicis, ca \n orice alt` companie, cuvântul de ordine acum este pruden]a.

FOTO: VALI MIREA

Cât de benefic` e pruden]a \n business?

Teddy Dumitrescu, CEO, Publicis România

media, ne raport`m cu to]ii la perioada de cre[tere extraordinar` din 2005 – 2008. Dar acum ne e mult mai clar c` acea cre[tere nu a fost bazat` pe competitivitate, ci a fost bazat` pe specula]ie, pentru care toat` lumea sufer` acum.

Totu[i televiziunea cre[te. Cât timp crede]i c` se va men]ine aceast` direc]ie?

Televiziunea ca orientare \n totalul cheltuielilor continu` s` creasc` an

de an. Internetul cre[te pe m`sur` ce \[i ia \n primire rolul nu doar de vehicul de comunicare, ci [i de canal de vânzare. Dac` se p`strez` tendin]ele, online-ul va fi cel mai mare al doilea media anul viitor.

Avem [i avantajul c` este “ieftin”.

Comparând cu ceea ce \nseamn` s` faci [i s` rulezi o campanie TV, pentru care cheltuielile ajung la câteva sute de mii de euro, \n online se poate face o campanie foarte bun`

Poate fi diferen]a \ntre supravie]uire [i faliment. Poate c` “faliment” e un cuvânt mai greu. Nu cred c` vreun grup de comunicare din lume va mai da faliment vreodat` \n sensul ad litteram al conceptului. |n schimb, orice grup care risc` nejustificat poate deveni predispus unei prelu`ri ostile.

La sfâr[itul lui 2010 se vorbea c` \n interval de [ase luni ar urma s` fie f`cut un anun] referitor la Optimedia. Nu s-a \ntâmplat nimic. Cum comenta]i?

Nu sunt eu \n m`sur` s` fac acest anun]. Vestea o va da Publicis Groupe. Nu Zenith sau Optimedia. |mi este imposibil s` comentez, mai ales c` discu]ia ridic` nivelul a[tept`rilor. S` speculez eu c` ei vor s` fac` ceva ar fi hazardat. Eu pot s` b`nuiesc foarte multe lucruri, dar s` m` apuc s` dau declara]ii care-i angajeaz` pe ei e un pic neonest. Biz Biz

63

Inova]ia cliento-centric` Nu v` pierde]i \n adorarea propriului produs [i nu uita]i un lucru esen]ial: ce face produsul \n sine este interesant, \ns` ce face produsul pentru client este esen]ial.

DE PAUL GARRISON ceea ce poate face produsul t`u, \ncât ui]i rea]ia este o munc` grea. {i ce poate face pentru client. Dup` cum e [i mai grea atunci când spunea [i Steve Balmer, CEO la sporim presiunea exercitat` Microsoft: “Inova]ia este important` asupra procesului creativ, numai apropo de ce poate face pentru gândindu-ne c` acesta este clien]i. Restul este doar [tiin]`”. iPod-ul cumva magic, c` vine cumva de la sine, lui Steven Jobs nu este revolu]ionar; Sony de la o misterioas` muz` interioar`. a inventat MP3 playerul cu mul]i ani \n Creativitatea trebuie stimulat`. Cum [tii urm`. Numai c` felul \n care iPod-ul a \ns` ce anume te stimuleaz` [i te inspir` \n]eles rela]ia profund` dintre aparatul ca s`-]i vin` ideea cea mare? |n care red` muzic` [i client a schimbat marketing [i publicitate, r`spunsul este de obicei: clientul.

Legendarul David Ogilvy a PAUL GARRISON este profesor de spus odat`: “Da]i-mi marketing [i fost decan al Central libertatea pe care o ofer` o European University Business cerin]` strict`”. El nu voia s` School, iar acum pred` la Maasspun` c` lucrezi mai u[or tricht School of Management Rodac` ai o cerin]` strict`, ci c` mânia [i Skolkovo School of ai nevoie de o cunoa[tere Management din Moscova. A luprofund` a clientului – care crat \n marketing mai bine de 30 automat te limiteaz` – pentru de ani. De-a lungul carierei a lua putea veni cu o idee crat la Procter & Gamble [i Cocagenial`. Ce face produsul este Cola. A fondat propria agen]ie de publicitate din SUA, interesant, \ns` ce face iar recent a pus bazele firmei de consultan]` strateprodusul pentru client este gic` Garrison Group, \n Budapesta. esen]ial. Iar r`spunsul se afl` undeva \n lumea clientului. totul. Dac`-]i pierzi walkman-ul, pierzi doar banii pe care i-ai dat pentru el.

Dac`-]i pierzi iPod-ul, \]i pierzi o parte URM~TOAREA IDEE GENIAL~ din personalitatea ta. Clien]ii \[i alc`tuiau Inspira]ia pentru produse noi poate veni playlist-uri cu melodiile preferate cu mult chiar mai greu decât cea pentru \nainte de apari]ia iPod-ului, dar nimeni publicitate, dac` nu facem ceva care s` ne din industrie nu se gândea la asta. Au ajute. Dar ce anume? |nc` o dat`, f`cut asta dintotdeauna. Apple doar a fost r`spunsul se ascunde la vedere: este atent la ce faci, la rela]ia ta cu muzica, [i vorba despre client. Eterna problem` este le-a cerut tehnicienilor s`i s`-]i ofere ceea c` vedem lumea cu ochelari de cal. ce \]i trebuie. Sony, \n acela[i timp, Ace[tia pot avea forma unei obsesii fa]` g`se[te tot mai multe modalit`]i de a te de tine \nsu]i: e[ti atât de \ndr`gostit de 64

Biz

impresiona cu tehnologii pe care nu le \n]elegi [i, cel mai probabil, nici nu le vei \n]elege niciodat`.

PIXAR MAI MARCHEAZ~ O DAT~ PENTRU STEVE JOBS Cei mai mul]i dintre noi ne uit`m la “Toy Story”, “Cars” sau “Monsters Inc.” [i ne minun`m când constat`m cât` tehnologie au introdus \n desenele animate Steve Jobs [i compania Pixar.

Anima]ia din aceste filme este extraordinar`, \ns` motivul adev`rat pentru care mi-a pl`cut atât de mult “Toy Story” a fost faptul c` am putut s` m` uit la ce voiau s` se uite [i copiii mei [i chiar s`-mi plac`. Un adult nu se poate uita prea mult la emisiunea pentru copii mici Teletubbies f`r` s` simt` nevoia s` sar` de la etaj numai ca s` nu mai vad` piticaniile alea agasante.

“Toy Story” \ns` era altfel; farmecul lui nu avea leg`tur` cu tehnologia.

Scenari[tii de la Pixar au scris lucruri care func]ioneaz` la dou` niveluri – [i pentru adul]i, [i pentru copii. Ei [i-au dat seama c` p`rin]ii se implic` din ce \n ce mai mult \n activit`]i cum ar fi g`titul, sportul [i entertainment-ul. Acest lucru dateaz` dinainte de apari]ia filmelor gen “Toy Story”, \ns` celelalte companii nu au observat acest lucru [i nu au profitat de el.

Se vorbe[te foarte mult despre nevoia de a fi primul care deschide o pia]` [i mul]i interpreteaz` acest lucru ca nevoia de a fi trendsetter-ul care inventeaz` o anumit` tehnologie. Eu

STRATEGIE MARKETING PONTURI DIN AFARA CATEGORIEI TALE

nu cred \ns` c` este atât de important s` creezi un trend \n materie de lifestyle sau o nou` aplica]ie tehnologic`, cât este s` con[tientizezi trendurile [i ideile deja existente [i s`-]i dai seama cum po]i face leg`tura \ntre ele [i industria sau categoria de produse \n care activezi.

Analizeaz` care produse din alte categorii sunt importante \n via]a clien]ilor t`i. |ntreb`-te ce anume motiveaz` respectivele preferin]e. |n fine, descoper` cum po]i face ca acel beneficiu emo]ional sau func]ional s` poat` fi aplicat produsului t`u.

Compania care produce aspiratoare Hoover [i-a scos nasul din industria lor tradi]ional previzibil` [i s-a uitat la felul \n care Apple (iar`[i Steve Jobs!) ad`uga culori vii [i design deosebit monitoarelor de computer. Rezultatul a fost un nou model de aspirator, pentru care newyorkezii pl`tesc cu 50% mai mult decât pl`teau pentru aspiratoarele Hoover clasice [i, mai mult, pe care nu-l mai ascund \n debara, ci \l las` la vedere.

Cât despre compania Heinz, lider pe pia]a de ketchup, aceasta a crescut consumul produselor sale de c`tre o anumit` categorie de clien]i, lene[` la consum, inspirându-se din aspectul consolelor Gameboy. Eu personal nu [tiu dac` vreau ketchup portocaliu, dar dac`

copiii mei vor \ncepe s` m`nânce mai multe legume pentru c` \[i pot pune peste ele ketchup portocaliu, atunci \l voi cump`ra negre[it.

Echipa Efes din Rusia a vrut s` creeze o bere nou`, care s` aib` drept target femeile moderne care ies des \n ora[, dar nu au o b`utur` slab alcoolizat` care s` le reprezinte. A[a a ap`rut berea Iris, cu arom` de Chardonnay, atractiv` pentru femei, care r`spunde unei necesit`]i a clien]ilor, fiind \n pas cu look-ul [i personalitatea lor.

Nu e niciodat` u[or s` vii cu idei de comunicare noi [i produse inovatoare noi. |ns`, dac` ne oferim [ansa de a a privi \n ansamblu [i mai obiectiv clien]ii [i ce fac ace[tia \n categoria noastr` de produse dar [i \n afara acesteia, e posibil s` ne vin` acele idei geniale pe care le c`utam de la bun \nceput. |n plus, e bine s` te gânde[ti la clien]i \n ansamblu, indiferent dac` rezultatele sunt imediate sau pe termen mai lung, deoarece clien]ii sunt viitorul afacerii tale. A[a a fost \ntotdeauna [i a[a va fi mereu. Biz

Biz

65

MOTIVA}IA DE BUSINESS A FAPTELOR BUNE S` la[i ceva \n urma ta de care s` fii mândru este unul dintre crezurile de via]` ale Monei Nicolici, Head of Community and Social Affairs la Petrom.

Proiectele de CSR ale companiei au devenit ast`zi parte integrant` din strategia de business, sub girul CEO-ului. Cum? Mona Nicolici ne explic`.

DE ALEXANDRU ARDELEAN |ncepând din acest an, sunte]i Head of Community [i Social Affairs. Cu ce e diferit fa]` de func]ia anterioar`?

Diferen]a vine din faptul c`, \ncepând din anul acesta, ne-am apropiat mult mai mult de ce \nseamn` opera]iunile noastre, de oamenii din teren [i \i ajut`m s` aib` o rela]ie bun` cu comunitatea \n care noi activ`m. |n plus, am r`mas cu proiectele mari pe care le facem pe problematicile mari ale României, dar am c`utat anul acesta s` g`sim sinergii \ntre proiectele mari [i ceea ce se \ntâmpl` \n comunit`]ile noastre mici, \ncât s` fie \n beneficiul tuturor.

Care a fost strategia de CSR anul acesta?

Am \ncercat s` fim mai eficien]i de pe o parte [i din punctul de vedere al proiectelor pe care le avem, [i din punctul de vedere al folosirii acestora. Pe de alt` parte, strategia s-a concentrat foarte mult exact pe zona de community relations. Am organizat echipe \n local, care au \n continuare responsabilit`]i de CSR, i-am instruit (de la comunicare pân` la negociere, project managament, cum s` implementeze un proiect de voluntariat) pentru a avea oameni cu expertiz` [i care s` [tie s` implementeze proiecte, s` [tie cum s` poarte un dialog, nu doar cu autorit`]ile, ci [i cu comunitatea, cum s` priveasc` proiectele de business pe care noi le facem, din perspectiva legat` de comunitate [i 66

Biz

a impactului pe care \l are un proiect, indiferent de natura lui, asupra comunit`]ii [i cum s` \ncerce s` compenseze acest impact \n diverse ac]iuni sau proiecte pe care le deruleaz`. Practic, facem un gen de “capacity building”, astfel \ncât munca noastr` s` fie mai u[oar`, pentru c` noi nu putem de aici, de la corporate, s` ne \ntindem \n toat` ]ara, ci s` avem oameni \n opera]iuni care s` fac` aceste lucruri [i noi s` le coordon`m.

Nu am avut parte de rezisten]` din partea oamenilor, pentru c` oricum [i proiectele anterioare tot cu ace[ti oameni le-am f`cut, doar c` acum a devenit oficial, face parte din job description. Pentru noi a fost provocator s` g`sim motiva]ia pentru business, fiindc` pentru managerul din businessul nostru, din opera]iunile noastre, trebuie s` aib` o relevan]` care e legat` de obiectivele lui. Am muncit foarte mult pentru a crea o hart` de risc pe care s` o avem pentru \ntregul Petrom, pentru comunit`]ile \n care noi activ`m [i s` le explic`m managerilor [i oamenilor din opera]iuni de ce este important, unde e riscul mare \n rela]ia cu comunitatea, care sunt motivele [i cum pot cuantifica toate aceste lucruri. Pân` la urm` despre asta este vorba, un manager poate face o fapt` bun` \n afara orelor de program, \ns` pentru el aceste ac]iuni ale noastre trebuie s` aib` justificare din punctul de vedere al businessului.

Cum a evoluat }ara lui Andrei?

Este unul dintre proiectele noastre foarte mari [i importante [i are multe alte proiecte \n interiorul platformei. Facem plant`ri, care vor continua. |ncerc`m acum s` creion`m cu un ONG o hart` a zonelor \mp`durite din România [i a celor desp`durite, ca s` vedem ce am reu[it noi s` facem \n anii ace[tia [i ce au reu[it al]ii s` fac`. {i, din nou, s` devenim ceva mai strategici, \n sensul \n care s` vedem aceast` hart` [i s` \ndrept`m plant`rile acolo unde chiar este nevoie.

Sigur c` este nevoie peste tot, \ns` \n sudul ]`rii [i \n Moldova este nenorocire. |n plus, avem [i {coala lui Andrei [i tab`ra din }ara lui Andrei. Continu`m finan]`rile pentru proiecte de dezvoltare comunitar` [i \n fiecare lun` finan]`m cu 10.000 de euro dou` proiecte (fiecare proiect cu câte 5.000 de euro), ale comunit`]ilor mici, iar ONG-urile vin [i propun diverse proiecte pe direc]iile noastre strategice.

Ce alte proiecte de CSR are Petrom \n derulare?

Am lansat anul trecut [i am continuat anul acesta un proiect din zona s`n`t`]ii, “Acces la via]`”, prin care am reu[it, la sfâr[itul lunii august, s` extindem re]eaua de telemedicin` care exist` \n România [i despre care foarte pu]ini [tiu. Am extins-o astfel \ncât \n momentul acesta aproape jum`tate din

STRATEGIE INTERVIU

România beneficiaz` de o re]ea de telemedicin`. |n plus, datorit` investi]iei noastre, doctorul Raed Arafat a reu[it, din câte [tiu eu, s` ob]in` finan]are [i pentru restul ]`rii. Din aceast` toamn`, continu`m proiectul [i derul`m \n cadrul lui subproiecte legate de s`n`tatea din România [i de educa]ia, pe zona de s`n`tate, a medicilor [i a oamenilor \n general. Vom organiza traininguri pentru medicii care sunt \n acest sistem de telemedicin`, pe medicin` de urgen]`.

Vrem s` mergem \n 10 comunit`]i \n care s` facem un screening medical pentru copii, de ochi [i din]i, [i s` vedem care sunt problemele.

Am derulat un proiect pilot \ntr-o comunitate [i surprizele au fost foarte mari, pentru c` am considerat c` acestea sunt nevoile de baz`, de aici porne[te s`n`tatea copilului.

Care a fost bugetul pentru anul trecut?

Bugetul total de CSR, pe partea de corporate [i pe partea de opera]iuni, este undeva la 4 milioane de euro pentru toate proiectele care se deruleaz` \n Petrom.

Anul acesta a fost tot 4 milioane, poate un pic sub, anul trecut a fost un pic peste.

Dar aici intr` [i proiectele pe care le fac colegii no[tri din opera]iuni.

Mona Nicolici, Head of Community and Social Affairs, Petrom

FOTO: VALI MIREA

Care este strategia pentru anul urm`tor? |n acest moment a[tept`m s` se finalizeze strategia, atât la nivel de grup, cât [i la nivel de companie. Exist` un set de proiecte mari la nivelul grupului [i vrem s` vedem cum ne integr`m \n cadrul acestei strategii, ce p`str`m [i la ce renun]`m astfel \ncât s` avem resurse [i s` ne atingem [i obiectivele. Vor fi proiecte \n plus, r`mânem axa]i pe zona de comunit`]i, ne vom apropia mai mult de client [i de sta]ii [i cu siguran]` ne vom adresa problematicilor mari. Bugetul de anul viitor s-ar putea s` fie chiar un pic mai mare, deja bugetele se aloc` dup` ni[te criterii mult mai clare decât s-au f`cut pân` acum, \n func]ie de riscul din zona respectiv`, de profitul pe care \l face compania din zona respectiv`, este chiar mai logic decât a fost pân` acum. |n orice caz, bugetul va fi cel de anul acesta, \n jur de 4 milioane de euro, dac` nu chiar un pic mai mare. Biz Biz

67

Care sunt genera]iile, de la X la Z Pr`pastia dintre genera]ii pare c` se adânce[te [i mai mult odat` cu lansarea fiec`rei noi tehnologii folosite la locul de munc`. Dar “pacea” este mai aproape decât credeau cei mai mul]i.

DE OVIDIU NEAGOE ac` ar exista posibilitatea [i condi]iile de munc` sau beneficiile salariale ar fi acelea[i, pentru care mare lider din mediul de business a]i dori s` lucra]i?

Pute]i alege dintre Jack Welch – fostul CEO al General Electric, Steve Jobs – cofondatorul Apple Inc., Larry Page – CEO la Google sau Mark Zuckerberg – fondatorul celebrei re]ele de socializare Facebook. Fiecare dintre ace[tia a reu[it performan]a de a schimba nu numai mediul de business \n care lucr`m, ci chiar via]a fiec`ruia dintre noi [i modalitatea prin care socializ`m. |n func]ie de r`spunsul ales la exerci]iul de imagina]ie de mai sus, exist` posibilitatea s` \mp`rt`[i]i un set de valori comune sau s` fi]i din aceea[i genera]ie cu unul dintre cei patru lideri.

68

Biz

Jack Welch, fostul CEO de la GE, face parte din genera]ia veteranilor (persoane n`scute \ntre 1925 [i 1944), Steve Jobs din cea de baby boomers (1945 – 1964), Larry Page, unul dintre fondatorii Google [i actualul CEO al companiei din spatele celebrului motor de c`utare, face parte Este important pentru din genera]ia X (1965 – 1981), iar Mark Zuckerun manager s` \[i berg reprezint` gecunoasc` foarte bine nera]ia Y (1982 – oamenii, s` [tie din ce 2000). |n mediul de afaceri, fiecare angajat mediu provin, ce din aceste genera]ii este experien]` au [i \n ce obi[nuit cu un anumit set de valori, sunt mofel se ob]in cele mai tiva]i altfel [i caut` lubune performan]e. cruri diferite de la angajatori. Genera]ia Y, care se refer` la tineri, reprezenta]i \n general de studen]i sau proasp`t absolven]i ai unor facult`]i, expu[i noilor tendin]e, tehnologiilor de comunicare,

creeaz` o serie de angaja]i care \ncepe s` fie, \n mod evident [i totodat` nea[teptat, foarte diferit` comparativ fa]` genera]ia precedent`. Cum tinerii din genera]ia Y \ncep s` creasc` numeric \n rândurile angaja]ilor din mai multe industrii [i domenii din pia]`, ia na[tere o nevoie acut` de a \n]elege cât mai bine felul \n care func]ioneaz`, ce tipuri de atitudini [i contexte profesionale \i motiveaz` [i \i inspir`, cum pot fi determina]i sau stimula]i sau cum pot fi \n]ele[i de manageri pentru a livra performan]a necesar` la locul de munc`. “Companiile trebuie s` \n]eleag` fiecare genera]ie \n parte [i s` le pozi]ioneze corespunz`tor \n organigram`, pentru c` mediul din care cele dou` ge-

STRATEGIE MANAGEMENT

nera]ii provin [i-a pus o amprenta destul de puternic`, iar sesiunile de coaching sau training individual sau colectiv nu pot face minuni”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital. “Este esen]ial s` \n]elegem stilul de lucru al fiec`rui angajat, s` \l recrut`m corespunz`tor [i s` \l pozi]ion`m ulterior \n concordan]` cu departamentul \n care ar da cele mai bune rezultate”, adaug` Corina Diaconu.

COMUNICAREA PE AXA X, Y, Z

ECUA}IE CU DOU~ NECUNOSCUTE Pr`pastia dintre genera]ii exist` \n fiecare companie. Abilit`]ile managerilor [i ale liderilor fac ca acestea s` treac` neobservate, prin faptul c` [tiu s` trateze cu fiecare angajat \n parte, f`r` s` generalizeze. Iat` cum po]i motiva [i educa eficient reprezentan]ii genera]iilor X [i Y:

Evitarea politicilor corporate Nu sunt obi[nui]i cu beneficiile tradi]ionale Independen]`, lipsa structurilor rigide Posibilitatea lucrului cu cele mai noi echipamente tehnologice

TRAINING EFICIENT Training prin web Le permite]i s` pun` \ntreb`ri [i s` desfiin]eze concepte Materie scurt`, u[or de citit Oportunit`]i de \nv`]are multimedia

Surs`: Fondul de Pensii al ONU

MOTIVARE

GENERA}IA Y

GENERA}IA X

MOTIVARE

Ador` provoc`rile Func]ioneaz` mai bine \ntr-o echip` Vor s` fie “eroi” Vor s` fie \n preajma unor persoane creative Vor totul cât mai repede

TRAINING EFICIENT Mediul online Pot \nv`]a oriunde, oricând Au nevoie de flexibilitate Webinars, YouTube, bloguri, podcasturi Indiferent de form`, cursurile trebuie s` fie structurate

Comparativ cu reprezentan]ii veteranilor sau chiar ai genera]iei X, tinerii Y prefer` un program de lucru flexibil sau part time, \n func]ie de nevoi, care s` le permit` [i desf`[urarea altor activit`]i specifice vârstei. Mai mult, comparativ cu tinerii angaja]i, veteranii sau persoanele n`scute \ntre 1965 [i 1981 prefer` informa]iile dintr-o carte celor din social media sau de pe internet, potrivit unui studiu realizat de firma de recrutare AIMS Human Capital.

Acela[i raport mai arat` c` reprezentan]ii genera]iei Y, care vor prelua \n curând conducerea companiilor, percep munca drept un instrument, spre deosebire de genera]ia X, care o traduce prin scop.

Acela[i studiu arat` c` cei mai tineri dintre angaja]i nu se gândesc la investi]ii serioase precum case, ma[ini, ci opteaz` pentru lucruri imediate, precum c`l`torii sau accesorii vestimentare. “Exist` obstacole care provin din reprezent`rile sociale ale acestor trei genera]ii, de exemplu cineva din genera]ia X poate valoriza mai mult finalizarea unor proiecte la timp, \n timp ce unul din Y poate valoriza rezultatele imediate pe care acel proiect le aduce”, spune un reprezentant al companiei de consultan]` [i training New Elite Consulting. Potrivit acesteia, companiile \[i pot preg`ti prin training managerii s` Biz

69

STRATEGIE MANAGEMENT

recunoasc` aceste diferen]e care apar \ntre genera]ii, prin programe de comunicare interpersonal` [i management. |n orice companie, valoarea [i succesul unui manager provin din abilitatea de a trata cu fiecare angajat din subordine \n parte, f`r` s` generalizeze. |ntr-o echip` care func]ioneaz` personalit`]ile se completeaz` [i, \n func]ie de abilit`]ile liderului, acesta poate preveni eventuale conflicte. Ce trebuie s` fac` organiza]iile? R`spunsul la aceast` \ntrebare \l ofer` tot reprezentantul New Elite Consulting: “S` \n]eleag` valorile [i nor-

|n]elegerea diferen]elor dintre genera]ii este fundamental` pentru na[terea succesului \ntr-o echip` reprezentat` pe mai multe fronturi de vârste. Pentru fiecare genera]ie, exist` experien]e care sunt \n concordan]` cu anumite preferin]e, experien]e sau stiluri de via]`.

Genera]iile X [i Y contribuie actualmente la cel mai semnificativ impact asupra locului de munc`.

Membrii acestora sunt puternici, orienta]i c`tre consumatori, tehnologiile noi nu mai de]in secrete [i, cel mai important, nu se mai tem

s` cear` mai mult de la angajatori, atitudine ce poate fi conceput` de tradi]ionali[ti [i chiar de baby bommeri ca nepoliticoas`.

Cel mai mare pericol \ns` poate veni chiar din partea managerilor care nu \n]eleg reac]iile [i modul \n care angaja]ii din genera]iile X [i Y iau decizii. Un studiu realizat de Fondul de Pensii al Organiza]iei Na]iunilor Unite arat` c` “genera]iile X [i Y \[i p`r`sesc managerii [i nu organiza]ia, iar lipsa abilit`]ii managerilor de a face fa]` frustr`rilor provenite din lucrul cu angaja]ii

PROFIL DE LIDER Fiecare genera]ie a fost marcat` de personalitatea puternic` a unui lider care a transformat nu numai mediul de business, ci via]a fiec`ruia dintre noi. Iat` cei mai marcan]i lideri din cele patru genera]ii:

Genera]ie: Veteran (1925 – 1944) Nume: Jack Welch Companie: General Electric Func]ie: CEO Realiz`ri: Transformarea GE \n cea mai mare companie din lume. De la o valoare de 14 mld. dolari, a adus-o la 410 mld. dolari.

Genera]ie: Baby Boomer (1945 – 1964) Nume: Steve Jobs Companie: Apple Inc. Func]ie: CEO Realiz`ri: iPhone, iPod, iPad, calculatoarele Macintosh

mele aplicabile la nivelul echipelor, s` diagnosticheze blocajele din cadrul echipelor [i s` organizeze programe de training menite s` modeleze comportamentele de succes, precum comunicarea [i colaborarea”.

VIITORUL |N ECHIP~ O fantom` bântuie organiza]iile.

Este fantoma stresului. |n majoritatea companiilor, stresul este la ordinea zilei [i are drept cauze fie presiunile pe rezultate, fie goana dup` oportunit`]i.

70

Biz

Genera]ie: X (1965 – 1981) Nume: Larry Page Companie: Google Inc. Func]ie: CEO Realiz`ri: Google, Android, Chrome, Google Earth, Gmail, Google Talk, Google Plus

s` vorbeasc` despre schimbare la locul de munc`. Reprezentan]ii genera]iilor X [i Y lupt` pentru o mai mare flexibilitate \n ceea ce prive[te timpul petrecut la birou. |n schimb, angaja]ii din genera]ia baby boomer fie se tem de noile tehnologii, fie \nc` nu le \n]eleg impactul pe deplin. Nu pu]ine sunt companiile \n care are r`d`cini adânci percep]ia conform c`reia dac` nu e[ti v`zut, sigur nu lucrezi. Cei mai tineri dintre angaja]i au mai multe a[tept`ri [i le exprim` diferit, pentru c` nu se tem

Genera]ie: Y (1982 – 2000) Nume: Mark Zuckerberg Companie: Facebook Func]ie: CEO Realiz`ri: Crearea celei mai renumite re]ele sociale

tineri duce la lipsa productivit`]ii [i la conflicte \n câmpul muncii; este critic s` [ti]i noua genera]ie [i s` fi]i la curent cu preferin]ele [i a[tept`rile lor”.

Deschiderea unei conversa]ii sau \n]elegerea a[tept`rilor [i mai ales a emo]iilor pe care se bazeaz` alegerile lor sunt mult mai productive decât judecata bazat` pe stereotipuri sau diferen]e de stil. “Un bun manager trebuie s` creeze o coeziune foarte bun` \ntre to]i membrii echipei sale”, spune pentru revista Biz Corina

STRATEGIE MANAGEMENT

Diaconu. “De cele mai multe ori, oamenii sunt de tipologii diferite, iar dac` la asta ad`ug`m [i amprenta unor genera]ii extrem de puternice ca formare [i evolu]ie, lucrurile devin un challenge din ce \n ce mai mare”, adaug` aceasta. Este important pentru un manager s` \[i cunoasc` foarte bine oamenii, s` [tie din ce mediu provin, ce experien]` au [i \n ce fel se ob]in cele mai bune performan]e. “|n acest fel vei [ti ce strategii s` implementezi [i cum s` \]i setezi obiectivele pentru a ob]ine performan]e al`turi de echipa ta eterogen`”, mai spune Managing Director-ul de la ABC Human Capital.

ANTRENAMENT PENTRU TOATE VÂRSTELE Un fapt cunoscut este c` 70% din tot ce \nva]` un angajat se

\ntâmpl` “on the job”, chiar [i din gre[eli. Dac` aceast` structur` este bine \nr`d`cinat` de genera]iile precedente, \ntrebarea actual` este cum se pot “antrena” reprezentan]ii genera]iei Y. Cum pen“Companiile trebuie tru tinerii angaja]i s` \n]eleag` fiecare noile tehnologii nu mai au niciun mister, genera]ie \n parte o platform` de e-lear[i s` le pozi]ioneze ning, coroborat` cu corespunz`tor sesiuni de webinars, social networking [i \n organigram`” mult` interactivitate CORINA DIACONU, sunt ingredientele din Managing Director, re]eta perfect` prin ABC Human Capital care pot fi [coli]i reprezentan]ii genera]iei Y de c`tre corpora]ii.

“Cei care fac parte din genera]ia Y au nevoie de o permanent` supervizare, neavând r`bdarea [i maturitatea necesare acumul`rii

[i sediment`rii informa]iilor”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital. “Sunt individuali[ti [i independen]i [i nu sunt tot timpul adep]ii unor ierarhii, iar \n plus nu au valori foarte clar definite [i prefer` organiza]iile de tip re]ea, unde se deleag` foarte mult [i exist` procese foarte clare [i simple”, continu` Corina Diaconu despre dificult`]ile care pot ap`rea \n timpul lucrului cu reprezentan]ii genera]iei Y. |n ceea ce prive[te genera]ia X, tot Managing Director-ul de la ABC Human Capital vorbe[te despre micile dificult`]i \n colaborarea cu ace[tia. “Genera]ia X este una de tranzi]ie, care a trebuit s` dovedeasc` foarte mare adaptabilitate [i flexibilitate.” Biz

Biz

71

{TIU CE VEI FACE IARNA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de iarn`! Revista Biz te invit` la trei zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului rom책nesc.

1-4 decembrie, P창r창ul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel 0371.31.11.11; www.bizforum.ro/summercamp

Social Media Snow Camp

life Iute [i fabulos Cum iarna nu-i ca vara, Ferrari a lansat [i \n România primul model cu trac]iune integral`, care ofer` senza]ii de condus excep]ionale atât pe asfalt, cât [i pe z`pad`. DE OVIDIU NEAGOE

D

up` ora[e mari precum Geneva, Paris, Shanghai sau Berlin, a sosit rândul Bucure[tiului. Iubitorii de lux [i cai-putere au primit o veste bun` la jum`tatea lunii trecute din partea produc`torului italian de ma[ini. Ferrari FF, primul model cu trac]iune integral` al produc`torului de ma[ini, a fost prezentat oficial \n România, \n cadrul unui eveniment g`zduit de importatorul Forza

BIJUTERIILE DIN CUTIA PANDOREI

Rossa, la care au participat [i pilotul Giancarlo Fisichella [i Enrico Galliera, vicepre[edinte al companiei Ferrari.

Noul model este primul produs de compania italian` capabil s` ofere senza]ii de condus excep]ionale atât pe asfalt, cât [i pe z`pad`. Autoturismul, cel mai puternic din segmentul s`u cu 660 de cai-putere, include un num`r foarte mare de inova]ii, de la sistemul de trac]iune integral` pân` la noile ge-

nera]ii de suspensii [i frâne carbo-ceramice. Pilotul Giancarlo Fisichella [i-a f`cut apari]ia la bordul ma[inii, marcând astfel intrarea oficial` pe pia]a din România a noului model. |n cadrul evenimentului s-a f`cut referire la topul celor mai fascinante branduri pentru români, realizat de revista Biz, \n colaborare cu firma de cercetare Unlock Market Research, unde Ferrari ocup` primul loc. Biz

Brandul de bijuterii danez PANDORA a lansat la jum`tatea lunii primul magazin din România, aflat \n centrul comercial AFI Palace Cotroceni. Compania [i-a impus viziunea \n industria de bijuterii “prin stilul unic care impulsioneaz` [i \ndr`zne[te s` fac` diferen]a, creând o identitate inconfundabil` a produselor”, spune Lucian Adochi]ei, reprezentant al PANDORA \n România.

Biz

73

LIFE

{TIRI

|napoi la [coal` Unul dintre cele mai respectate programe de parenting din SUA, Parent’s Toolshop, creat de dr. Jody Pawell, este disponibil [i \n România.

Urania Cremene, trainer [i consultant de peste 12 ani [i expert \n tehnici de schimbare comportamental` [i coaching, va implementa la nivel local programul Parent’s Toolshop, sub denumirea de Parent's Masterclass. Workshopul destinat p`rin]ilor se \ntinde pe perioada a

dou` zile [i este conceput ca un program ce ajut` la prevenirea [i rezolvarea problemelor copiilor. |n plus, p`rin]ii vor beneficia de consultan]` [i coaching individual. Pe termen scurt, trainerul român \[i propune ca workshopul s` capete notorietate [i s` fie prima op]iune a p`rin]ilor \n materie de educa]ie parental`. “Meseria de p`rinte se \nva]`, doar iubirea vine la pachet odat` cu copilul”, spune Urania Cremene.

CALENDAR

21 OCTOMBRIE

17 OCTOMBRIE

Este data \ncepând cu care cinefilii pot urm`ri pe marile ecrane filmul “Footloose”, care \i are \n rolurile rolurile principale pe Kenny Wormald [i Julianne Hough. Acest remake poveste[te via]a unui tân`r american care se mut` \ntr-un or`[el dar este nemul]umit de via]a artistic` local` [i, al`turi de mai mul]i prieteni, vrea s` ia m`suri.

Cel mai \ndr`git “ciocoflender” (dup` cum el \nsu[i obi[nuie[te s` se alinte), Florin Piersic, va putea fi urm`rit \n piesa “Str`ini \n noapte”, care va avea loc la jum`tatea lunii octombrie la Palatul Copiilor din Bucure[ti.

Piesa, regizat` de Radu Beligan, este motivul revenirii \n teatru a lui Florin Piersic, care declara c` simte c` \ntinere[te de fiecare dat` când urc` pe scen` [i \l

5 – 7 OCTOMBRIE

Re]eta succesului Ritz Renumitul hotel Ritz din Paris nu este doar unul dintre cele mai luxoase [i confortabile hoteluri din lume, ci [i un loc foarte apreciat de gurmanzi. Tradi]ia culinar` din hotelul parizian dateaz` din vremea lui Cesar Ritz, care la numai 13 ani a fost concediat din pozi]ia de somelier pe care o de]inea, pe motiv c` nu are talentul necesar pentru un loc de munc` \n industria ospitalit`]ii. Fostul angajator s-a \n[elat amarnic \ns`, Ritz devenind una dintre cele mai de succes pove[ti din lumea hotelier`. Ritz a devenit unul dintre cele mai titrate hoteluri din lume, iar cel din Paris, legendar pentru restaurantul L’Espadon, de]inut de buc`tarul-[ef Auguste Escoffier. Momentan restaurantul este sub conducerea renumitului Michael Roth, care a lansat de curând o carte de bucate cu cele mai apreciate 60 de re]ete din restaurantul hotelului Ritz. Autorul c`r]ii a primit o serie de premii importante \n lumea gastronomic`, precum Prix Taittinger, Prix Escoffier, Meilleur Ouvrier de France, Bocuse d'Or [i dou` stele Michelin. Cartea lansat` de acesta, “Ritz Paris, Haute Cuisine”, este disponibil` din luna octombrie [i poate fi comandat` online [i de pe site-ul Amazon.com.

74

Biz

Turi[tii români care se vor afla \n Madrid vor putea participa la Târgul Interna]ional de Carte LIBER, cea mai important` astfel de manifestare de profil din Spania, unde România este invitat de onoare. }ara noastr` va avea un stand na]ional, cu o arhitectur` aparte, organizat de Institutul Cultural Român din Madrid [i Centrul Na]ional al C`r]ii.

8 OCTOMBRIE Fanii trupei britanice Morcheeba vor avea ocazia s` \[i vad` idolii pe scena de la Sala Palatului din Bucure[ti, \ntr-un concert care va fi deschis de alte dou` trupe renumite: The Amsterdams [i Electric Brother. La un an de la primul concert sus]inut \n capital`, britanicii, cu o experien]` de peste 15 ani \n muzic`, revin \n România printr-un eveniment marca TM Live.

joac` pe Pierre, personajul principal al piesei, care \n piesa omonim` pus` \n scen` \n Fran]a a fost interpretat de Alain Delon.

5 NOIEMBRIE Este data la care irlandezii de la Lord of The Dance revin \n Bucure[ti, dup` imensul succes \nregistrat de trupa de dans condus` de Michael Flatley anul trecut. De aceast` dat`, este vorba despre un adev`rat turneu, care include ora[e precum Ia[i, Sibiu, Bra[ov, Bucure[ti sau Târgu-Mure[.

LIFE

{TIRI

GADGET

Rafinament citit \n cafea

Iubitorii de cafea primesc o veste bun` din partea companiei olandeze Philips, cu ocazia lans`rii noilor espressoare Saeco Xelsis Digital ID, care, printr-o simpl` ap`sare de buton, vor prepara \n cel mai scurt timp o cafea cum numai italienii [tiu s` fac`. Colec]ia de espressoare de lux Philips Saeco ofer` o serie de elemente de personalizare, inclusiv cantitatea de lapte [i cafea, temperatura, nivelul de spum` de lapte, puterea aromei [i bog`]ia cremei. Intensitatea cafelei r`mâne la alegerea fiec`rui utilizator. Noua gam` – format` din modelele Xelsis, Exprelia [i Syntia – ofer` func]ii create exclusiv pentru a folosi tehnica unui barista profesionist: de la umezirea boabelor de cafea pân` la controlul temperaturii [i m`cinare.

Olimpicii hotelieri londonezi Londra, una dintre cele mai populare destina]ii turistice din lume, devine un adev`rat magnet pentru turi[ii din anul 2012. Motivul? Jocurile Olimpice de Var` din 2012, care vor avea loc \n capitala Angliei. Pentru acest eveniment sportiv, nici hotelierii locali nu stau cu mâinile \n sân. Potrivit unui raport al PwC, citat de blogul londonhotelinsight.com, momentan 18 hoteluri de lux sunt \n construc]ie, ceea ce ar \nsemna \nc` 2.400 de apartamente [i camere de hotel.

Pentru iubitorii sporturilor de var` din ]ar`, blogul hote-

lier recomand` cele mai luxoase 10 hoteluri din Londra. |n fruntea clasamentului se afl` celebrul Savoy, inaugurat \n anul 1889, care a fost de curând restaurat. Acesta este urmat de Four Seasons Park Lane, care a fost redeschis la \nceputul acestui an.

Elegant [i tradi]ionalist, hotelul recondi]ionat recent cu 125 de milioane de lire sterline pune la dispozi]ia oaspe]ilor un centru spa pe teras`. Iat` care sunt cele mai luxoase zece hoteluri din Londra [i cu ce vor \ntâmpina oaspe]ii din 2012.

UNDE LUXUL E LA EL ACAS~ Pozi]ie 1 2 3 4 5

Hotel* Savoy Four Seasons W London Leicester Sqaure St. Pancras Renaissance Eccleston Square hotel

Avantaj Connaught Bar Spa pe teras` Cinematograf 3D Se accept` animale de companie iPad2 \n fiecare camer`

* O serie de hoteluri sunt \nc` \n construc]ie [i vor putea primi turi[ti din 2012 SURS~: Skytax

Focus pe calitate ntr-un concert, fanii trupei de pe scen` tr`iesc fiecare not` muzical`, ritm [i, \n final, melodia \n sine. Dar ce se \ntâmpl` când ascult`m forma]ia preferat` de acas`? Ei bine, de cele mai multe ori, calitatea sunetului emis de boxe sau de c`[tile folosite nu este tocmai \n conformitate cu standardele gândite de artistul care a compus piesa. Iubitorii de muzic` bun` care \[i doresc s` asculte fiecare pies` exact a[a cum a fost gândit` de forma]ia preferat` pot opta pentru noile boxe Genius SP-HF2020, cu

|

carcas` din lemn. Boxele au un procesor de sunet digital DsAudio \ncorporat cu trei benzi EQ pentru o redare fidel` a sunetului. Viteza sunetului de-a lungul fibrelor lemnoase este de 4.000 – 6.000 m/s, pe când \n aer, la temperatura camerei, este de doar 343 m/s.

Sistemul integreaz` patru difuzoare pentru o acustic` ridicat` [i dispune de o telecomand` wireless pentru a controla de la distan]` toate func]iile. Boxele sunt disponibile deja \n magazinele din ]ar` la un pre] de 395 de lei.

Biz

75

CE MAI CONCEP PRODUC~TORII AUTO AUDI URBAN CONCEPT Plou` cu noi concepte destinate condusului \n ora[, dar cel propus de Audi promite [i ceva sportivitate. Combin` elemente de ma[in` de curse, de automobil urban, dar [i de autoturism destinat distrac]iei.

Este g창ndit de la zero [i are dou` versiuni: Sportback [i Spyder. Scopul principal a fost sc`parea de orice greutate nenecesar`, pentru eficien]` sporit`, dar [i pentru performan]e sportive. La bord pot lua loc doar dou` persoane, scaunele nefiind \ns` paralele, [oferul fiind plasat u[or \n fa]a pasagerului. Propulsia se realizeaz` cu dou` motoare electrice e-tron, alimentate de o baterie litiu-ion. Portierele se deschid vertical, ceea ce reprezint` un avantaj \n mediul urban, unde spa]iile de parcare pot fi o problem`.

PEUGEOT HX1

BMW I8 CONCEPT Constructorul german redefine[te clasa premium, ad`ug창nd elemente de sustenabilitate. |n cazul conceptului BMW i8, vorbim de o ma[in` sport, cu propulsie hibrid`, la care motorul electric poate fi \nc`rcat de la priz`. Sora sa mai mic`, i3, va fi primul model electric 100% al BMW. 76

Biz

LIFE

AUTO

Salonul de la Frankfurt s-a \ncheiat, dar ecourile lui vor fi sim]ite peste ani buni \n industria auto. V` prezent`m câteva dintre cele mai interesante concepte prezentate \n Germania, care prefigureaz` direc]ia \n care se \ndreapt` automobilele viitorului. DE GABRIEL BÂRLIG~

CITROËN TUBIK Este un concept care \[i propune s` primeasc` la bord 6 persoane, dar \ntr-un vehicul cu stil neconven]ional, \ns` sportiv.

Deschiderea unic` a u[ilor ofer` o priveli[te inedit` asupra interiorului. Propulsia hibrid` asigur` 299 CP de la un motor de 2,2 litri HDi care ac]ioneaz` ro]ile din fa]` [i unul electric plasat pe osia spate.

Fidel filosofiei conform c`reia c`l`toria e mai important` decât destina]ia, Citroën a prezentat la Frankfurt conceptul Tubik cu 9 locuri , dezvoltat prin intermediul portalului Multicity. La interior, se creeaz` o capsul` \n stil lounge, pentru confort [i relaxare, cu scaune modulare. Propulsia e hibrid`.

Biz

77

LIFE

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

1Password

Ghici cine a mai ie[it la tablet`?

Vremea “uciga[elor” de iPad a trecut. Produc`torii IT \[i dau seama c`, \n loc s` \ncerce s` \nving` cu orice pre] tableta Apple, e mai bine s` se concentreze pe propriile produse de pe acest segment. DE GABRIEL BÂRLIG~ Produc`torul nipon Toshiba tocmai a lansat \n Europa o nou` tablet` multimedia, AT100. Scopul anun]at al acesteia este simplu: s` fie o tablet` versatil`, care combin` hardware de vârf cu sistemul de operare Android 3.1 Honeycomb, pentru a le permite utilizatorilor s` beneficieze de experien]e multiple precum navigarea online, e-mail, vizionarea filmelor \n format HD, citirea ebook-urilor [i a ziarelor online, dar [i comunicarea cu prietenii prin intermediul re]elelor sociale.

Puterea vine de la procesorul NVIDIA Tegra 2, iar claritatea imaginii de la ecranul capacitiv HD de 10,1 inch, ideal pentru vizionarea filmelor. Unde mai pui c` suport` Flash, motiv pentru care unii dintre cei care ar opta pentru iPad de la Apple aleg alternative ca AT100. Tot la capitolul multimedia, puncteaz` sistemul de intensificare a imaginii Toshiba Resolution+, care converte[te fotografiile [i filmele non78

Biz

HD la calitate apropiat` de HD, dar [i tehnologia de sunet Adaptive Sound Device Enhancer. Tableta cânt`re[te 765 de grame, dispune de porturi USB [i HDMI integrate, dou` camere digitale (una frontal` [i una pe capacul din spate), dar [i acces la Toshiba Places, cât [i la Android Market, ceea ce \nseamn` peste 250.000 de aplica]ii aflate la \ndemâna utilizatorului. Tableta Toshiba AT100 este compatibil` cu o serie de accesorii op]ionale, cum ar fi husa Back Cover, rezistent` la alunec`ri, disponibil` \n 6 culori. MultiDock-ul tabletei cu HDMI pentru conectarea la TV le permite utilizatorilor s` transmit` con]inut pe un ecran mare HD, utilizând conectivitatea HDMI. Husa extern` AT100 Cover ofer` protec]ie suplimentar` [i are [i rol de stativ pentru o tastare mai confortabil` [i pentru o redare multimedia comod`. Bateria ]ine, conform produc`torului, pân` la 7 ore. Biz

Dac` v` enerveaz` c` trebuie s` introduce]i mereu parole pentru site-urile sau aplica]iile favorite de pe iPhone, 1Password v` poate ajuta.

Chiar dac` nu e gratuit`, ofer` logarea automat` \n toate site-urile cu o singur` parol`.

Stocarea datelor e securizat`.

Back Burner

Aplica]ia v` permite s` salva]i pentru a citi mai târziu orice articol de pe internet.

Este perfect` pentru momentele \n care ave]i acces la internet, dar nu ave]i timp s` citi]i un articol. Back Burner \l pastreaz` pentru momentul când timpul v` permite s`-l analiza]i.

Titanium Backup

Nimic nu e mai r`u decât s` pierzi date esen]iale. Titanium Backup poate stoca date de backup pentru toate aplica]iile Android, chiar [i pentru cele protejate, [i ofer` op]iunea de restore. Salveaz` set`rile telefonului, inclusiv lista de re]ele Wi-Fi la care v-a]i conectat.

BlackBerry App World 3.0

|n versiunea 3.0 este mai u[or s` g`si]i aplica]iile, temele sau jocurile favorite.

Noul design permite g`sirea rapid` a aplica]iilor, \n timp ce noile bannere v` ofer` acces imediat la cele mai noi sau cele mai bune aplica]ii.

12 Octombrie 2011 Timi[oara, Edi]ia a II-a

Primul summit regional din RomÂnia despre influen}a online {i strategii de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, FaceBook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Exclusiv: Top online influencers 2011 Care sunt cele mai influente personalit`]i din online [i ce anume le determin` acest statut? Un studiu exclusiv despre influen]a \n mediul online din România, realizat pentru revista Biz de Zelist.

Un eveniment

BIZ STAR

Entuziasmul care a f`cut cur`]enie \n toat` ]ara

300.000 de români au fost prezen]i la cur`]enia general` de de[euri \n 24 septembrie, când s-a desf`[urat cea de-a doua edi]ie a programului Let’s Do It, Romania!.

Succesul de anul acesta \l dep`[e[te pe cel de anul trecut. DE ALEXANDRU ARDELEAN

A

nul trecut, la prima edi]ie a Let's Do It, Romania! au participat 200.000 de români. Succesul de anul acesta face ca, \n urma acestei ac]iuni, România s` devin` ]ara cu cel mai mare num`r de voluntari mobiliza]i din comunitatea Let's Do It, World. |nc` de la orele 8 diminea]a, sute de voluntari au venit la punctele de \nregistrare, gata s` ia cu asalt mormanele de de[euri din arealele naturale. Voluntarii care nu au avut mormane alocate online pe site-ul www.letsdoitromania.ro au primit la \nregistrare zone speciale \n care au f`cut curat. Procesul s-a \ncheiat \n jurul orelor 15, când partenerii pe gestiunea de[eurilor au \nceput colectarea sacilor.

O prim` estimare, realizat` de echipele jude]ene, a num`rului de saci de de[euri aduna]i este de 400.000.

Colectarea sacilor de pe marginea drumului va dura câteva zile [i numai \n urma acesteia vor putea fi f`cute publice cifrele finale legate de cantitatea de de[euri colectat`.

Primele rezultate la nivel na]ional clasific` jude]ele Maramure[ (28.000

de voluntari), Bra[ov (16.500 de voluntari) [i Prahova (13.000 de voluntari) \n topul cu cei mai mul]i oameni implica]i \n cur`]enia de pe 24 septembrie. Foarte aproape de podium sunt [i Arge[ (12.000 de voluntari) [i Boto[ani (10.200 de voluntari). |n topul regiunilor, pe primul loc se afl` regiunea Nord-Vest, cu 65.000 de voluntari mobiliza]i pentru Ziua de Cur`]enie Na]ional`.

Proiectul Let's Do It, Romania! a fost aprobat de Comisia European` pentru implementarea ac]iunii “Make a Difference Day – ziua \n care facem diferen]a!” \n România. Let's Do It, Romania! este cel mai mare proiect de implicare social` din România, care \[i propune cur`]area de[eurilor din arealele naturale \ntr-o singur` zi. |n 2010, peste 200.000 de voluntari au participat la Ziua de Cur`]enie Na]ional`.

Pentru ambi]ia de a face din aceast` ac]iune cel mai mare proiect de voluntariat din România [i pentru reu[ita de a mobiliza 300.000 de persoane \n cea mai ampl` cauz`, cur`]area ]`rii de gunoaie, echipa Let's Do It, Romania! prime[te Steaua Biz.