Prejudecăţi şi realitate DESPRE AVORT Încercările unor partide politice și a unor organizații de restrângere și condiționare a accesului femeilor din România la serviciile medicale de întrerupere a sarcinii trebuie luate în serios! Va prezentăm episodic câteva prejudecăți care stau la baza acestor inițiative de influențare a actualei legislații și posibile răspunsuri formulate din perspectiva drepturilor și sănătații sexuale și reproductive.
PREJUDECATĂ 1: Interzicerea sau restricţionarea prin lege a avortului va determina creşterea demografică şi implicit economică a României. REALITATE: Avortul este o opţiune personală, care nu poate fi în realitate controlată de stat prin lege. Chiar atunci când avortul este interzis sau restricţionat, femeile şi familiile găsesc soluţii să întrerupă o sarcină nedorită, riscând uneori sănătatea sau chiar viaţa femeii şi viitorul familiei. Graficul demonstreză că în România, rata medie a avortului practicat în condiţii de ilegalitate (în perioada 1967-1989) este aceeaşi cu cea a avortului făcut în deplină siguranţă şi legalitate (vezi perioada de stabilitate începand din 1997).În locul ignorării unor decizii eminamente personale ale femeilor, statul ar trebui să vină cu soluţii concrete precum înfiinţarea de creşe, grădiniţe, măsuri de încurajare a angajatorilor de reconciliere a vieţii profesionale cu viaţa de familie, susţinerea programelor de educaţie sexuală pentru tineri şi a accesului la metode moderne de planificare familială.
Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii Biroul Regional pentru Europa, European HFA Database
Problemele presante care determină o femeie să recurgă la avort nu dispar prin înăsprirea legilor, ci fac ca întreruperea de sarcină în condiţii de nesiguranţă să devină unica opţiune. Graficul următor arată că în România, în perioada în care avortul era ilegal, din ce în ce mai multe femei mureau din cauza sarcinilor nedorite finalizate prin avort ilegal. 1
Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii Biroul Regional pentru Europa, European HFA Database
De exemplu, în 1989, rata mortalităţii materne în România era de 147 femei decedate la 100.000 de naşteri cu făt viu, adică de 28 de ori mai mare decât în Bulgaria şi de 278 de ori mai mare decât în Olanda. În cei 22 de ani în care avortul a fost interzis, şi-au pierdut viaţa 10.000 de femei. Rata mortalităţii materne la 100.000 de naşteri cu făt viu scade brusc atunci când avortul devine legal.
PREJUDECATĂ 2: O legislaţie permisivă le determină pe femei să recurgă mai des la avort. REALITATE: Motivul pentru care o femeie recurge la avort este sarcina nedorită. Modalitatea prin care se pot reduce eficace avorturile este reducerea sarcinilor nedorite prin extinderea accesului la planificare familială şi educaţie sexuală. În România, în ultimii ani s-a constatat o netă extindere a accesului la planificare familială, ceea ce se corelează pozitiv cu scăderea avorturilor. Graficul arată creşterea gradului de acoperire cu servicii de planificare familială (zonele roşii) din anul 2000 până în 2008.
Sursa: UNFPA România
Un alt exemplu relevant pentru a combate această prejudecată este Belgia, țara care are o lege liberală privind avortul, are și una dintre cele mai scăzute rate ale avortului, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății.
2
PREJUDECATĂ 3: Avortul creşte riscul de cancer de sân. REALITATE: Studii realizate de cercetători și instituții medicale arată că avortul nu creşte riscul de cancer de sân. Cea mai riguroasă cercetare din punct de vedere metodologic care s-a realizat până în prezent a fost efectuată de către o echipă de cercetători danezi, la sfârşitul anilor `90, care au examinat dosarele medicale a peste un milion de femei şi au concluzionat că avorturile induse nu au nici un efect asupra riscului de cancer de sân (Induced Abortion and the Risk of Breast Cancer, 336 New Eng. J. Med. 81, 1997). Mai multe cercetări ştiinţifice au examinat presupusa legătură între avort şi cancerul de sân şi au ajuns la concluzia că nu există o legătură între cele două: - American Cancer Society: „studiile ştiinţifice nu au găsit o relaţie cauză-efect între avort şi cancerul de sân”; - The Royal College of Obstetricians and Gynaecologists (Anglia): avortul indus nu este asociat cu creşterea riscului de cancer la sân; - Alte studii internaţionale au ajuns la aceeaşi concluzie, că nu există o relaţie între avort şi cancerul de sân (M. Sanderson et al., Abortion History and Breast Cancer Risk: Results From the Shanghai Breast Cancer Study, 92 Int’l J. Cancer 899, 2001, Ye Z et al., Breast Cancer in Relation to Induced Abortions in a Cohort of Chinese Women, 87 Brit. J. Cancer 977, 2002).
PREJUDECATĂ 4: Femeile care au făcut avort suferă de probleme de sănătate mentală, aşa-numitul „sindrom post-avort”. REALITATE: Opinia medicală generală consideră că nu există aşa-numitul „sindrom post-avort”(“post-abortion syndrome”). Cel mai recent studiu pe acestă temă a fost solicitat de Academy of Medical Royal Colleges din Anglia. Raportul apărut în 2011 a concluzionat că: - Sănătatea mentală a unei femei care are o sarcină nedorită nu este afectată de decizia de a întrerupe sau de a continua sarcina; - Previzibilitatea apariţiei unei probleme de sănătate mentală post-avort este influenţată de problemele de sănătate mentală avute înainte de întreruperea sarcinii.
3
Alte cercetări cu privire la presupusele efecte pe care avorturile le au asupra stării emoţionale a femeilor au arătat în mod repetat că nu există dovezi ştiinţifice şi medicale care să susţină existenţa aşa-numitului „sindrom post-avort” (“post-abortion syndrome”). Cercetările au arătat că principalul element care determină starea emoţională a femeii după ce-şi face un avort este starea ei de dinainte de a rămâne însărcinată.
PREJUDECATĂ 5: Contraceptivele orale nu reduc în mod eficace sarcinile nedorite. REALITATE: Folosirea contraceptivelor este foarte eficace şi ele reduc în mod semnificativ numărul sarcinilor nedorite. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, atunci când contraceptivele orale sunt luate în mod corect, rata lor de insucces în primul an de la începerea tratamentului este de o sarcină la 100 de femei (3 sarcini la 1000 de femei). În cazul pilulelor contraceptive care conţin doar progesteron, rata lor de insucces în primul an de la începerea tratamentului, când sunt luate în mod corect, este de mai puţin de o sarcină la 100 de femei care alăptează şi de 3 până la 10 sarcini la 100 de femei care nu alăptează.
Publicaţie realizată de Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice în cadrul campaniei online de conştientizare “Prejudecăţi şi realitate despre avort” Bucureşti 2012 www.ecpi.ro
4